Вы находитесь на странице: 1из 18

Paisprezece abordari in

patopsihologie

2013
Universitatea de Stat din Tiraspol,
Lilia Roman, gr 12 M.
Paradigma teoretica
DSM IV apare clasificarea
Internationala a maladiilo r1992-A.Frances
8tulb. Dispar s-au sunt incorpor in alte cat.
(de identitate,transexuale si pasiv-agresive
Apar 13 tulb. noi.(sindrom Rett,Heller,Aspenger s.a)
DSM IV e constituit din anex A si B

1983 DSM III-revizuit
1986 DSM III-R aprobat de APA
(Spitzer si Wiliams1989).
1974 DSM III Incepe procesul de elaborare APA
unul dintre obiectivele de baza este
determina clinicienii si cercetatorii de a accepta diferite
orientari teoretice(Spitzer 1985)


DSM-IItermenul reactie a fost abandonat si au
fost utilizati termenii care nu au avut la baza un cadru
tehnic pentru intelegerea tulburarilor mintale non-organica.

1952 DSM-I Influentatat de curentul biopsihologic
A.Mayer
Psihopatologia behaviorista
Behaviorismul
Watson-Articolul ,,Psihologia asa cum
o vede un behaviorist.1913

1.Studiile asupra conditionarii claice.

1.Legate de cercetarile luiI.P.Pavlov
2.J.Wolpe-cercetari ale curentului sud-
africanr de terapie behaviorista .
3.Shapiro 1951-studiul experimental
al cazurilor clinice la departamentul de
psihologie din Londra,initiativa fiind
incurajata de Eysensc


2.Studiile asupra conditionarii operante.


Elaborata de Thordiche si Skiner.
Dupa Skiner orce comportament este
controlat de consecintele sale asupra
mediului.Mediul are deci un rol
fundamental in beh.skinerian:el se-
lectioneaza anumite raspunsuri ale
organismului.


3.Orientarea paradigmatica


Elaborata de Staats.Teorie erarhica cu
m.m. nivele.Al 5-lea nivel este atribuita
comportamentului anormal.Prezentari
detaliate ale acestei abordari sunt dispo
nibile.In volumele consacrate in princi
pal.Utilizarii terapeutice a behaviorismului
semnate de:Seron ,Van Der Linder(1977),
Ladouceur(1984),Bouchard et al.
ABORDAREA BEHAVIORISTA A COMPORTAMENTELOR ANORMALE
Comportament dobindit prin invatare dupa Paul si Bernstein(1973)-3moduri
de dobindire a raspunsurilor anxiogeneinadaptate.
Mollard si Cottraux,1984-discuta modelele comp. ale achozitiei une fobii,a
obsesiei-compulsiilor(Cottraux1984)sau a conduitelor inadaptate ale c-
lui.(Forget si Otis1977)
Bahav.resping orice fel de cauza interna drept cauza ultima a
comportamentului si leaga aparitia oricarui comportament de mediu in care se
afla subiectul.
Analiza comp.se realizeaza cu ajutorul inform.culese prin diferite
tehnici,(Bouchard 1980)
Clinicianul determina :durata,fregventa,,intensitatea,precizeaza conditiile
specifice de mediu care urmeaza comp.deviant.

Comportamentele anormale sunt grupate in 2 categorii:
1.Lacunare 2.incorecte,inadecvate
Din conceptia lui Staats deriva sistemul ARD(emotional motivational

Cercetatorul efectuaza examinarea directa prin :
observare
observarea de tip evenimential
observarea duratei comportamentului
observarea pe interval temporal sau esantion de timp.
Alte metode p/u realizrea analizei comportamentului.
autoobservarea(subiectu-si noteaza durata ,fregventa
comp.inadaptat).
convurbirea directa si centrata pe obtinerea de
inf.concrete(intrebarile incep prin ce?,unde,cum?cind?)
Jocul de rol-observarea comp.in mediu natural.
Chestionarea
Masuri fiziologice ce permit aprecierea valorii emotionale a
unei situatii.
Tehnici cu scopul eliminarii comport.calific drept patologice
,deviante ,inadaptat
-terapie comportamentala sau modificarea comportamentului.
Adversarii terapiei com. Vorbrsc despre substitutia
simbtomelor,disparitia simbtomului-tinta duce la aparitia
noului simb.care este ma dezadaptat,dezorganizat decit
precedentul.Seron noteaza ca Yates,EysenscRachman,au
constatat ca substitutia este rara.
P/u behav.simbtomul nu este decit un conflict intern,solutia cea
mai iconica pe care pacientul a gasit-o p/u a rezolva partial
acest conflict.i

Patopsihologia biologica
Pichot(1987)patopsihologia biologica pune
accetul in specialpe influenta modificarilor
morfologice ssau functionale ale SN
asupra genezei tulb.mintale.

1822 Antoine ,L.Jbaiye
descopera baza anatomica a
paraliziei cerebrale care mai
tirziu ete admisa dupa
lucrarile lui Noguchi si
Moore,1913.

In Germania Wilhelm Griesinger,considera ca
suportul polilor mintale trebuie cautat la ivelul
S.N,intr-o suferinta urganica chiar daca existenta
acesteia ,nu poate fi intodeauna dovedita.


Psihiatria engleza Henry Maudsley(1835-
1918)punctul de vedere este asemanator
celui a lui Griesinger.

La Moscova
S.S.Korsakov(1854-
1900)descrie in 1887
sindromul care-I poarta
numele si in cadrul caruia
t.m.
(amnezia in special cea
antero-
Graada,dezorientare,confabul
arsunt asociate unei
polinevrite si au in general
alcoolismul drept cauza
determinata

Opera lui E.Kraepelin poate fi considerat apogeul
psihiatriei organistice.
Dementa precoce si psihoza maniaco-depresiva
constitue 2intitati importante printre maladiile
endogene,afectiuni care tin doar de individul bonlav.
Bleuler pune accentul pe mecanismele
patopsihologice si nu pe descrierea bolilor
Evolutia ulterioara implica aparitia a 2
curente:Psihobiologia dezvoltarii de A.Mever
Si organo dmamismul lui Henry Ev.




Evolutia ulterioara implica aparitia a 2 curente:

1.Psihobiologia dezvoltarii de A.Mever
2. Si organo dmamismul lui Henry Ev

Psihopatologia biologica
ilustrata prin
Isterie Biologia comportamentelor suicidare
studiul acidului 5-hidroxiindolacetie
Slater concluzioneaza ca diagnosticul 5-HIAA in lichidul cefalo-rahidian sunt legate de
de isterie ete ,,o ilozie si o capcana aparitia comportamentelor suicidare si constitue
Cercetarile arata ca ipoteza intreprinsa un marcator al vulnerabilitatii. Rezultatele recente
este slab sprijinita de rezultatele obtinute. Au demonstrat existenta unei relatii intre tulbura
Mai multe lucrari arata ca in practica medicala rile metabolismului cerebral a serotoniei si tulbura
locul unde sunt intilnite cele mai fregvent rile agresivitatii,independent de obiectul acestei
simbtome isterice este clinica neurologica agresivitati.
si propune notiunea de
,,isterie neurologica( Marskey,Trimble..)
definita ca pierderea,distorsiunea nei functii
neurologice evident explicata de o maladie
organica sau functionala

Psihopatologia cognitivista
Psih.cog. Aparitia in anii 60 care se refera acum la ansamblul de procese prin care o persoana dobindeste informatii
despre sine si mediul sau si le asimileaza p/u a-siregla comportamentul(Hardy19860)
Teoriile cognitiviste
I Tr.lui Besk
Prezenta nevrozelor ,cauza gindirii incorecte,gresite.
Dupa Besk cauzele aparitiei depresiei ,cauzele contributive distale duc la cele proximale.
-comportament anormal
-contributiv distal
-diateza cognitiva si stresul
Contributive proximale sunt produse relativ automate a tratarii in informatie sau interpretarea informationala care faclegatura cu cele din prezent in baza celor
anterioare
-inferenta arbitrara(concluzionarea fara fapte)
-abstractia selectiva (ne bazam pe un eveniment fara sa percepem in general)
-suprageneralizarea(aplicam o situatie la posibil si neposibil)
-majorarea si minimizarea(erori logice prin atribuire)
-personalizarea(cind supraestimam propria legatura cu evenimentele)
-gindirea absoluta(inchiderea alternativa totul sau nimic
-cauza suficienta proximala constituita din triada cognitiva:
Auturepros (opinia negativa despresine)
Judecata pesimista la lumea din jur(aprecierea situatiei in culori negre)
Dependenta crescuta (negativ despre propria pers.si lume)
II Teoria lu Abromson:
Herdi 1986
Conceptul de cognitie se situaza in divizarea psihiculu
Emotia
Cognitia
Contia
Patopsihologia Etologica
Este studiul comportamentelor speciilor animale n mediul lor natural.
Teoria ataamentului
(Harlow,Bowlbg)
a. Coplilul se ataeaz de
mama sa i de mediu su
prin mecanisme analoge
celor ntlnite la animale.
b. Ruptura legturilor,lipsa
ngrijirilor materne provoac
la animale tulburri ale
comportamentului.

Etologia tulburrilor
psihopatologice
(McGuire i Fairbanks)
a. Orientarea filosofic
b. Contribuia metodologic
c. Contribuia informaional.
Valoarea euristic
(Sivadon,1979)
2 direcii
1. Existena unor analogii ntre
comportamentele notate la
bolnavii mintali i
comportamentele adaptive la
animale.
2. Studiul comparat al
creierului uman i al
creierelor animalelor.
Aportul metodologic-la nelegerea
manifestrilor psihopatologice o
reprezint descrierea prin observaie a
shemelor comportamentale.
Cercetarea abordat etologic
cuprinde 3 faze:
1.Faza descriptiv(3 etape)-
cunoaterea ct mai complet a
repertoriului al subiecilor
studiai.
2.Faza exploratorie( 4 sarcini)-
examenul preliminar al
efectelor difereniate pe care
anumii factori selecionari.
3.Faza avaluativ evaluarea
sistematic(2 tipuri)- permite
verificarea generalitii relaiilor
examinate n mod informal,n
cursul fazei exploratorii.

Etnopsihopatologia

Etic Emic
Problemele puse de
diagnostic
Studiul tulburrilor
depresive:
Evaluarea depresiei
n diferite contexte
culturale
Bolnavii depresivi
din diferite ri din
puct de vedre cultural
au numeroase
caracteristici
comune.
Schizofrenia:
(Devereux)
Conflictul care st
la baza nevrozei
afecteaz
majoritatea
indivizilor normali
Simptomele
caracteristice ale
nevrozei sau
psihozei etnice nu
snt improvizate.




Latoh(Malaezia,Indonezia,S
iberia,nordul Japoniei,Africa
de N)-o reacie de surpriz i
stupefacie.
Koro(insulele
Celebes(Indonezia)Asia,nor
dul Indiei,Singapore,nordul
Tailandei)-teama ca penisul
s nu se retrag n
abdomen,provocnd
moartea.
Amok(Indochina,Laos)-
frustrare minor.
Windigo(Canade de N)-
psihoza.
Pibloktoq(anumite grupuri
de eschimoi)-stare de
excitaie,violent asociat cu
fuga fr int.
Susto(America de S)-
insomnie,astenie,pierderea
apetitului,apatie,depresie i
anxietate.




Vindictorul i pacientul
Aspecte legate de
variabilitatea
diagnosticului
Echivalena
instrumentelor de
evaluare diagnostic:
Coninuturilor
Semantic
Tehnic
De criteriu
Conceptual
5 zone n colaborare-
Montreal,Teheran,Nagasaki
Tokyo i Bale
Studiu a utilizat 2 instrumente:
O fia de triere pentru selecia bolnavilor
Protocolul de evaluare normalizat a
tulburrilor depresive(PETD/OMS)

Nebunia sau nevroza
cureniei(germanii din
Elveia)-tendina de a curaa
casa intr-o manier exagerat
i iraional.
Taijin kyofusho(Japonia)-
antropofobie:
4 varieti dup Kimura:
Ereutofobia
Dismorfobia
Autodisosmofobia
Teama de efectul produs
asupra altei persoane de
propria privire.

Diagnosticile au fost clasificate n 2 sisteme:
1. Unul propus de centrul din Bale
(8 tipuri de stri depresive)
2.Altul-centrul din Teheran
(o schem tripartit simplificat cuprinznd:)
Depresia endogen
Depresia psihogen
Alte forme de depresie.
Programul OMS are 3 studii:
1. Studiul Pilot Internaional asupra
Schizofreniei(1969-
1977,Africa,Asia,Europa,America Latin i
de Nord)
2. Evaluarea i reducerea incapacitii
psihiatrice(1980,5 ri europene i o ar
african)
3. Determinaii evoluiei tulburrilor
mintale(1978-1986,zece ri).
Patopsihologia ecosistemica
Persoana Factori individuali

Personalism

Mediu Factori situaionali

Situaionism
INTERACIONISM
(Kantor,Lewin-relaia dintre
persoan i mediu)
Abordare ecosistemic
(Jasnoski,1984)
Teoria general a sistemelor
(von Bertalanffy,
1968,Laszlo,1972)
Ecologia uman
(Theodorson,1961)
Sisteme
nchise-
interaciunea
doar n
interiorul
sistemului
Sisteme
deschise-
influenate de
factorii externi
Diagnostica i
Terapeutica
(Stachowiak i
Briggs,1984)
6 niveluri:
Niv.fiziologic
Niv.psihologic
Niv.sistemului
individ-mediu fizic
Niv.familial
Niv.familie lrgit
Noiunea de simptom
Spiritul abordrii
ecosistemice
Modelul interacionist
(Marsella,Anthony)
4 componente
Reele sociale
(Pattison)


1.c.,,Persoan-dimensiunea de a
face fa:
Nivel biologic
Nivel psihologic
Nivel social
2.c.de mediu-factorii de stres:
Categoria
Coninutul
Descriptorii
3.c.interactiv-dimensiunea stare
de stres:
Coninutul
Parametrii:-ncrcarea sistemului
-tip de experien
-nivel de activare
4.c.Psihopatologie-stresul
biologic:
Faza de alarm
Faza de rezisten
Faza de epuizare
5.Marsella adaug a 5 copmpon.:
Comportamente psihopatologice:
1. Diferite sisteme funcionale
2. Atributele cantitative i
calitative ale rspunsurilor
emise de sistemele enumerate.




Reele:
1. Re.persoane
normale-j ajut
pe subiect s
reduc stresul i
anxietatea pe care
o triete.
2. Re.de tip
nevrotic-induce
stresul i menine
sau sporete
stresul
subiectivului.
3. Re.de tip
psihotic-
genereaz i
mrete stresul i
anxietatea.


Funciile:
1. Instrumentale
2. Afective
3. Normative
Structurile de mediu
si sociale care
nconjoar o
persoan:
1. Influeneaz sau
exercit un rol de
mediator privind
evenimentele pe
care aceasta le
traiete.
2. Afecteaz
severitatea
simptomelor
fizice i
psihologice ale
acestei persoane.
3. Au caracteristici
structurale i
interactive
diferite n cazul
persoanelor
deprimate,compa
rativ cu
persoanele ce nu
snt deprimate.

simptomele
caracteristicile

Nevrozele experimentale
(Pavlov,Erofeeva,Shenger-
Krestovnikova,1912)
Catatonia experimental
(Baruk i Jong,1964)
Simptomologia nevrozelor:
Piederea apetitului
Tulburri comportamentale
Tulburri ale agitaiei
Diminuarea reflexelor condiionate
pozitive
Activiti de tip exploziv
Stri fazice:
-f.de egalizare
-f.paradoxal
-f.ultraparadoxal.
Legile:
Legea seriei filogenetice:
-catatonia experimental nu este
posibil la animalele fr neo-
cortex.
Legea stadiilor-efectul
bulbocapninei este diferit:
-dozele mici produc-somnul
-dozele medii-catalepsia
-dozele mari-epilepsie.
Legea difuziunii aciunii
substanelor toxice psihotrope:
-intensitatea catatoniei
experimentale este proporional cu
difuziunea impregnrii toxice
cerebrale.
Legea corelaiilor vasculo-
psihice:
-bulbocapnina determin simultan
cu apariia catatoniei,perturbri
importante al ntregului sistem
circulator.
Dinamica nevrozelor:
Faza de incubaie nevrotic
Componena spaial a dinamicii
temporale.
Tipuri de substane
catatonigene:
1.Catatonia experimental prin
meningo-encefalit alergic
tuberculoas la animale.
2.Catatonia experimental prin
toxina neurotrop a colibacilului
intestinal.
Catatonia biliar
n bila de tubaj duodenal a
pacienilor:
Schizofrenici
Isterici
Reumatism-cronic
Catatonia experimental la
porumbel
Patopsiholojia experimentala
Modaliti nevrogene:
Suprancarcarea excitaiei
Suprancrcarea inhibiiei
Suprancrcarea mobilitii
Dezvoltri ulterioare:
I direcie-slab reprezentat
gndirea pavlovian
II direcie-se inspira din
teoriile behavioriste
III direcie-aportul
psihiatriei.

Cercetrile au artat nu doar c se pot
produce n laborator perturbri
psihomotorii de tip catatonie,ci i c
diverse substane pot avea un efect
catatonigen.Impactul acestora
cercetrii n plan terapeutic nu a fost
semnificat.
Patopsihologia fenomenologic
Lanteri-Laura,Lyotard
1964,Jaspers,Binswanger,Minkowski,von Gebsattel
Demers discriptiv-
psihologia empiric
descriptiv a
fenomenelor(Karl,Jaspers)
Demers cu referine
filosofice-studii asupra
schizofreniei,maniei i
melancoliei(Binswanger)
Melancolia Retrospecia melancolic
nelegerea timpului
Protenie
(viitor)
Retenie
(trecut)
Prezentare
(prezent)
Autoreproul
melancolic
Studiul fenomenologic al spitalizrii
Calitative:
Medical
Social
Fenomenologic
Cantitative
Alegerea
problemei de
explorat
Culegerea datelor
Instrumente
Analiza datelor
interpretarea
rezultatelor
Modelul medical:
1. Boala mintalare cauze individuale,interne
2. Comportamentele pacienilor
3. Persoanele pot fi clasificate drept sntoase i bolnave
4. Diagnosticul servete la departajarea bolnavilor de persoanele sntoase
i descrierea diferitor comportamente etiologice i comportamentale ale
bolnavilor
5. Specialitii poseda cunoaterea despre boala mintal.
Metode de cercetare:
Observarea
participativ
Convorbirea

Modelul social:
1. Spitalizarea este rezultatul devianei subiecilor.
2. Deviana are cauze sociale i externe subiecilor.
3. Comportamentele si atitudinile spitalizailor sint rezultatul
unei situaii sociale opresive.
4. Spitalul psihiatric este o societate cu scopuri precise care
posed propriile regului si valori.
5. Persoana spitalizat dezvolt strategi,atitudini,comportamente
care nu snt legate de vreo patologie,ci mai curndde un sitem
de interaciune social n vederea unei adaptri.

Strategii de adaptare pe care le
poate utiliza
pacientul(Goffman):
a. Retragerea n sine sau regresia
b. Intransigena-refuzul de a
colabora,mutismul
c. Instalarea-aprecierea vieii
instituionale
d. Conversia-adoptarea opiniei
administrative a personalului.
Modelul fenomenologic:
1. Nu cuta cauzele unei maladii sau ale unei deviane care s fi
condus la internarea n psihiatrie.
2. ncearc s afle care esteexperiena nebuniei,pornind de la
cei care au trit-o i care devin astfel principalele surse de
informaii i date.


Fundamete ale metodei
1.Abordri holistice-
nelegerea fenomenelor i
situaiilor ntr-o manier
global.
2.Analiza inductiv-
identificarea variabilelor
importante i formularea
ipotezelor nnaintea culegerii
datelor.
3.Ancheta naturalist-
respinge impunerea unor
ateptri prealabile privind
situaia de cercetat.
Etapele cercetrii
fenomenologice
1.Culegerea
datelor:
a. Mrturia
persoanei
b. Convorbirea
c. Procedeele de
observare
participativ
d. Metode mixte.
2.Analiza datelor:
a. Perceperea
sensului global
b. Delimitarea
unitilor cu
semnificaie
natural
c. Delimitarea
temei centrale
d. Analiza temei
n funcie de
obiectivele
cercetrii
e. Definirea
fenomenului
studiat.
3.Evaluarea calitii datelor culese,
verificarea rezultatelor si a
concluziilor:
a.Calitatea observatiilor:
Verificarea reprezentativitii
faptelor culese
Verificarea prezenei efectelor legate
de cercettor
Msurtori independeni de situaia
sau fenomenul studiat
Ponderea datelor culese de la
subieci.
b.Contrastele folosite:
metoda diferenelor-comparaia
ntre persoan i fenomen
Analiza semnificaiei excepiilor.
4.Confruntarea
concluziilor :
Confruntarea
faptelor stabilite cu
alte concepii i
teorii.

Вам также может понравиться