Scoala medie satul Oziornoe

Referat
la tema :
Viata si activitatea remarcabilului pictor
Rembrandt Harmenszoon van Rijn


Pregatit de eleva clasei 11-V
Zaporojan Daniela Stepanovna
Controlat de profesorul istoriei
Sevastian Dmitrii Feodorovici



2014
Cuprins
1 Biografia
1.1 Tinereea i anii de ucenicie
1.2 Perioada de glorie n Amsterdam
1.3 Ultima perioad a vieii
2 Din operele lui Rembrandt
2.1 Lecia de anatomie a doctorului Tulp
2.2 Ospul lui Baltazar
2.3 Rondul de noapte
2.4 Tablouri inspirate de Hendrickje Stoffels
2.5 Autoportretele lui Rembrandt
3 coala lui Rembrandt
4 Legturi externe


1.1 Tinereea i anii de ucenicie
Rembrandt Harmenszoon van Rijn (n. 15 iulie 1606, Leiden - d. 4 octombrie 1669,
Amsterdam) a fost un pictor i gravor olandez din secolul al XVII-lea, considerat unul din
cei mai mari pictori din istoria artei, celebru i pentru desenele i gravurile sale.A trit n
epoca ce s-a numit "vrsta de aur olandez", timp n care cultura, tiina, comerul i
influena politic a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300
gravuri i peste 2000 desene. Maestru al tehnicei de clar-obscur, Rembrandt a fost "singurul
pictor care i-a putut permite s amestece noroiul cu strlucirea ochilor, focul cu cenua, sau
s fac culorile s strluceasc proaspt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu
deschis" (lie Faure)Rembrandt a fost fiul morarului Harmen Gerritzoon van Rijn i al
Corneliei Willemsdochter van Zuitbroeck. Dintre toi fraii si, el este singurul care nva s
scrie i s citeasc ntr-o coal latin; n 1620 se nscrie la universitatea din Leiden, dar
rmne acolo doar cteva luni, fiindc vrea s devin pictor. Tnrul Rembrandt i ncepe
studiile de pictur n atelierul lui Jacob van Swanenburgh .Timp de trei ani nva aici
tehnica picturii. Pnzele lui - uneori copii ale lucrrilor altor maetri - i atest deosebitul
talent, ceea ce determin pe prinii si s-l trimit n anul 1624 la Amsterdam, unde se
perfecioneaz n atelierul lui Pieterzoon Lastman, care cltorise n Italia i era influenat de
Michelangelo Merisi zis Caravaggio. Dei studiaz la el numai ase luni, Rembrandt preia de
la Lastman stilul narativ i modul de reprezentare a strilor sufleteti la figurile nfiate.
ns nainte de orice, descoper tehnica clarobscurului.Rembrandt prsete Amsterdamul
pentru a-i deschide la Leiden un atelier propriu. I se altur Jan Lievens, un talentat pictor,
i el elev al lui Lastman. n atelierul lor comun sunt atrai numeroi clieni, printre care i
cunoscutul umanist Constantijn Huygens, secretarul personal al stathouder-ului Olandei,
Henric Frederic de Orania. Probabil sub influena lui Huygens, care-i recunoscuse talentul,
Rembrandt se hotrte s se stabileasc la Amsterdam, tiind c marele ora olandez este n
msur s ofere talentului su condiiile de care n Leiden nu ar fi putut beneficia.
Perioada de glorie n Amsterdam
Rembrandt se stabilete la Amsterdam n 1633. Graie renumelui su artistic, negustorul de
art Hendryck van Uylenburg i propune s-i deschid un atelier la el. Prin intermediul
acestuia, Rembrandt obine o prim comand important, Lecia de anatomie a doctorului
Tulp. Tabloul este o lucrare de maestru i Rembrandt ptrunde n cercul marilor pictori
olandezi. Comenzile se succed continuu, n special din partea familiilor bogate din
Amsterdam, care i comand portrete. n 1634, stathouder-ul Henric Frederic i comand,
prin intermediul lui Huygens, tabloul intitulat Patimile Domnului.
n 1634 se cstorete cu Saskia van Uylenburgh, verioara negustorului de art. Prin
cstorie, Rembrandt ptrunde n cercurile marei burghezii din Amsterdam, Saskia, fiic a
primarului, i aduce i o zestre de 40.000 de florini. Tnra pereche se stabilete n cartierul
elegant, cumpr o cas mare pe Breestraat, Rembrandt i instaleaz atelierul la etajul al
doilea al noii lor case. Cldirea se afl n vecintatea cartierului evreiesc, ntr-o zon a
oraului Amsterdam pulsnd de via, ceea ce a influenat paleta de culori a maestrului.Soii
Rembrandt sunt extrem de afectai de moartea primilor trei copii ai lor. n 1641 se nate
Titus. Copilul se bucur de o bun sntate, n schimb cea a Saskiei se deterioreaz. Se
mbolnvete de tuberculoz i moare la 14 iunie 1642. ntre timp, Rembrandt care tocmai
termin tabloul intitulat Rondul de noapte, ajunge n culmea gloriei. Succesele sale n pictur
sunt ntunecate ns de moartea femeii iubite, pe care a eternizat-o de attea ori n tablourile
sale.
Ultima perioad a vieii
Rmas vduv, Rembrandt angajeaz o educatoare pentru fiul su, Titus. n 1646, aceast
sarcin va fi luat de Hendrickje Stoffels, care ndeplinete un rol dublu, acela de educatoare
i de ibovnic. Pictorul este din nou foarte ndrgostit, triesc ca so i soie, dar nu se
cstoresc oficial. Justiia ecleziastic i acuz de imoralitate, citndu-i n proces. nclcnd
normele legale n vigoare n Olanda secolului al XVII-lea, Hendrickje mai triete nou ani
alturi de artistul tot mai btrn i mai izolat de lume. Creditorii l urmresc tot mai insistent,
relaiile artistului cu beneficiarii se deterioreaz i ele. n 1656 Rembrandt este ruinat.
Colecia sa de art este scoas la licitaie i vndut, operele i sunt mprtiate. Cu toate
acestea i continu munca de creaie. Din aceast ultim perioad dateaz Sindicii
postvarilor 1662, o serie de autoportrete, Logodnica evreic 1665. Hendickje moare n
1663. De acum ncolo Titus se ngrijete de printele su, dar i el moare n 1668, cu un an
nainte de sfritul tatlui su. Rembrandt se stinge din via la 14 octombrie 1669 ntr-o cas
mic din cartierul Rozengracht. Este nmormntat n Westerkerk, ntr-un mormnt nemarcat.
Din operele lui Rembrandt.
Lecia de anatomie a doctorului Tulp

Tabloul Lecia de anatomie, pictat n 1632, l-a fcut celebru pe Rembrandt. Lucrarea este o
oper care se ncadreaz n genul pictural de grup tradiional (n cazul de fa este vorba de
breasla chirurgilor). Rembrandt, ns, nu numai c nu respect regulile unor asemenea
compoziii, dar le i perfecioneaz n chip strlucit. Pentru a prezenta prelegerea doctorului
Tulp, care execut disecia unui cadavru, artistul se comport ca un regizor. Alege o
construcie tip piramid, care nvioreaz scena prezentat, dndu-i o tent teatral. Dup mai
bine de dou decenii, artistul nregistreaz un nou succes, de data aceasta cu tabloul intitulat
Lecia de anatomie a lui Johan Deyman. Rembrandt a realizat aceasta portret de grup,
infatisand sapte chirurgi si pe medicul Nicolaes Tulp, in 1632. Lucrarea face parte dintr-o
serie de potrete de grup realizate pentru Breasla Chirurgilor, cel mai vechi datand din
1603.Artistul s-a inspirat pentru aceasta lucrare din lectia de anatomie sustinuta de Tulp in
ianuarie 1632. Era deja o traditie ca de doua ori pe saptamana unii dintre cei mai buni medici
sustineau o lectie practica in fata chirurgilor din Amsterdam, care veneau de fiecare data
pentru a invata cat mai mult.In afara lor, la lectiile de anatomie participau si diverse
oficialitati, artisti, persoane importante ale orasului, fiind un eveniment care nu trebuia ratat.
Autopsiile erau rare, doar una pe an - efectuata iarna pentru ca si cadavrul sa fie inca in buna
stare - si se efectua sup indrumarea specialistilor.Tulp, unul dintre cei mai reputati specialisti
ai vremii, a efectuat prim autopsie publica in 1631, iar a doua un an mai tarziu, cand in
public s-a aflat si Rembrandt. Astazi talentul tanarului artistic uluieste, mai ales pentru ca
pana atunci Rembrandt realizase putine portrete. Chiar daca pare ca pictorul i-a surprins pe
cei prezenti intr-un instantaneu, de fapt compozitia este indelung pregatita si gandita. Atentia
privitorului se focalizeaza asupra lui Tulp, care demonstreaza cum functioneaza muschii
bratului, disecat in acest scop.
Corpurile folosite pentru autopsii erau cele ale criminalilor executati, in acest caz fiind vorba
de Adriaen het Kint. Numele celor prezenti se gasesc pe foaia de hartie tinuta de barbatul
aflat in fundalul lucrarii.A fost prima scena de grup realizata de Rembrandt si o comanda
deosebit de prestigioasa pentru un artist atat de tanar. Se pare ca a avut succes, pentru ca i-a
fost comandata in 1656 o alta lucrare cu acelasi subiect. Tablourile de gen ramaneau in
proprietatea breslei de care apartineau cei care le comandasera.Dupa ce a fost terminata,
"Lectia de anatomie ..." a fost expusa in De Waag, la mica distanta de locuinta artistului.
Lucrarea avea sa ramana la Amsterdam pana la inceputul secolului XIX. Dupa desfiintarea
Breslei Chirurgilor, lucrarea a ajuns in proprietatea Fondului Vaduvelor Chirurgilor.In 1828
reprezentantii fondului au decis sa vanda tabloul, dar incercarea a fost oprita prin decret
regal. Tabloul a fost cumparat de guvernul olandez, fiind in prezent in colectia Mauritshuis.
Ospul lui Baltazar.

n tabloul Ospul lui Baltazar (ca.1635), Rembrandt nfieaz spaima lui Nabucodonosor
n clipa n care mna lui Dumnezeu las urmtorul mesaj n ebraic: mane, tekel, fares
("numrat, cntrit, mprit"), ceea ce el nu nelege, simindu-i ns sensul tragic (regatul
su va fi divizat mai trziu ntre mezi i peri). Acest episod din cartea Profetul Daniel se
desfoar n timpul unui osp al lui Baltazar. Oaspeii beau din cupele de aur jefuite din
templul de la Ierusalim. Spaima de pe chipul comesenilor este evident la femeia i la
brbatul din partea stng a tabloului.
Rondul de noapte

Secolul XVII a adus o crestere a valorii si numarului operelor de arta din Tarile de Jos.
Numarul picturilor, desenelor, printurilor a crescut uluitor de repede, multe dintre ele fiind de
o calitate exceptionala, iar numele unor artisti au devenit tot mai familiare publicului si
colectionarilor.Poate ca cel mai faimos tablou al acestei perioade este lucrarea lui Rembrandt
cunoscuta sub numele de "Rondul de noapte", infatisand un grup de paznici care isi fac tura
obisnuita. Aceste militii erau in epoca grupuri de barbati, cu antrenament militar sau cel
putin priceputi in manuirea armelor, care pazeau orasul sau interveneau cand aveau loc
tulburari.Tabloul infatiseaza compania condusa de capitanul Frans Banning Cocq si
locotenentul Willem van Ruytenburgh, inconjurati de 16 dintre oamenii lor. Scutul asezat
deasupra portii poarta numele celor 18 personaje ale lucrarii, cei care i-au platit artistului
opera. Celelalte personaje au fost adaugate de Rembrandt pentru a da mai multa forta si
profunzime compozitiei.Este de presupus ca artistul a primit aceasta comanda in 1639 -
1640, pentru ca la putin timp dupa aceea si-a permis sa isi cumpere o casa deosebit de
scumpa.Regula era ca paznicii sa se intalneasca la ore precise in Kloveniersdoelen, locul
unde se antrenau. Dar pentru decorarea cladirii era nevoie de opere de arta, asa ca au fost
comandate sase tablouri de mari dimensiuni, infatisand paznici si un portret de grup al
ofiterilor, lucrarile urmand a fi expuse in sala principala.Rembrandt a primit comanda pentru
una dintre panzele infatisand grupul de paznici. Chiar daca ar fi fost de asteptat ca artistul sa
se rezume la o compozitie terna si corecta, pentru a nu trezi sensibilitatile ofiterilor,
Rembrandt s-a decis sa incerce o compozitie ambitioasa.Personajele sunt pe cale sa se
reuneasca intr-un grup ordonat, pentru a porni in patrulare, iar artistul a reusit sa creeze figuri
de o imensa vitalitate, scoasa in evidenta prin jocurile de umbre si lumini. Grupul apare din
umbra unei porti intunecate, iar in stanga capitanului se gaseste o fata, simbol al ordinului
militiei, Kloveniers.Rembrandt a ales sa nu se limiteze la o simpla tehnica, unele detalii fiind
reproduse cu atenta minutiozitate, altele aparent neglijent, cu tuse groase de culoare. Tehnic,
este o adevarat capodopera, asa cum se poate vedea spre exemplu la mana capitanului, care
pare sa iasa din tablou.Calitatea tabloului a surprins si incantat in epoca, unul dintre fostii
elevi ai maestrului, Samuel van Hoogstraten, scriind despre el o prezentare elogioasa, care
sublinia faptul ca pentru Rembrandt compozitia si unitatea se dovedeau mai importante decat
portretele individuale. Dar van Hoogstraten avea si o critica de facut, afirmand ca Rembrandt
folosise prea multa lumina.Numele de "Rondul de noapte" a fost dat tabloului abia din
secolul XVIII, cand deja, datorita trecerii timpului, culorile pierdusera mult din luminozitate.
Atat de mult, incat nimeni nu era sigur exact ce reprezinta, iar interpretarea cea mai comoda
era ca este o scena nocturna.Tabloul a avut o poveste plina de evenimente. Initial compozitia
era de dimensiuni sensibil mai mari, dar cand a fost mutata la primaria din Piata Dam, in
1715, din motive de spatiu panza a fost taiata pe trei laturi. Se pare ca lucrarea originala avea
patru metri pe cinci. Nu a fost si ultima data cand lucrarea a fost mutata.In secolul XIX a fost
expusa la Trippenhuis, iar in timpul celui de al doilea razboi mondial a fost rulata si pusa
intr-un depozit. Cum este o lucrare celebra, a fost adesea vandalizata, fiind de fiecare data
restaurata cu migala.
Autoportretele lui Rembrandt

Rembrandt a pictat foarte multe autoportrete: n total sunt peste 50 de tablouri i nc mai
multe desene i gravuri. Pe primul dintre acestea l-a pictat n 1625, cnd nu mplinise nc
douzeci de ani, i continu aceast tradiie n tot cursul vieii, pn la moarte. Cercetnd
autoportretele lui Rembrandt, putem fi martorii evoluiei sale artistice. Materialul pictural,
neted la nceput, se ngroa mai trziu, factura devine tot mai bogat. n seria sa de
autoportrete, Rembrandt dovedete nencetat c e pictor i c triete numai prin pictur.








Rembrandt van Rijn - Furtun pe Marea Galileei


coala lui Rembrandt
n ciuda faptului c spre sfritul vieii a fost chinuit de multe griji i de srcie, Rembrandt
nu a fost geniul solitar i neneles al epocii sale. n atelierul su picteaz numeroase tablouri,
al cror stil este preluat de tinerii pictori care studiaz acolo. Elevii si nva arta picturii
copiind operele maestrului, ceea ce face ca n comerul de art s ptrund "Rembrandt-uri
false". n cadrul unui program de cercetare iniiat i condus de specialiti olandezi, s-a
constatat c, dac la nceputul secolului al XX-lea erau atribuite lui Rembrandt circa o mie
de lucrri, astzi sunt considerate ca fiind opere autentice ceva mai mult de o treime din
acestea. Printre discipolii lui Rembrandt sunt de menionat: Gerrit Dou 1613-1675, Govaert
Flink 1615-1660 i mai ales Carel Fabritius 1622-1654 din Delft, fr ndoial cel mai
talentat dintre elevii si, mort de tnr ntr-un accident.