Вы находитесь на странице: 1из 71

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS, GALAI

DEPARTAMENTUL ID/IFR
TIINA ADMINISTRAIEI I
Lector univ.dr. MIHILESCU MDLINA- ELENA
Facutatea de tiinte !uridice" Sociae #i $oitice
De%arta&entu de #tiinte ad&ini'trative i re(ionae
Galai
)*+)
1
Departamentul pentru nvmnt la Distan
i cu Frecven Redus
2
Facultatea de tiine Juridice, Sociale i Politice
Anul III/ ID
CUPRINS
CAP I. A!i"i#$%aia &'(li)*. N+i'"i i"$%+')$i,-.................................&a. /.
CAP II. E,+l'ia $ii"-i a!i"i#$%ai-i.....................................................&a. 01.
CAP III. I-"$i2i)a%-a &%i")i&iil+% $ii"-i a!i"i#$%ai-i .......................&a. 34.
CAP IV. 5$ii"a a!i"i#$%a$i-i. C+")-&$, -2i"ii-, +(i-)$, !-$+-..........&a. /4.
CAP V. A"ali6a +%.a"i6ai+"al* a $ii"-i a!i"i#$%ai-i.........................&a. 78.
9I9LIOGRAFIE..........................................................................................&a.. 80.
3
CAPITOLUL I
ADMINISTRAIA PU9LIC. NOIUNI INTRODUCTIVE
,-iective.
-De/inirea no0iunii de ad&ini'tra0ie %u-ica
-In0ee(erea no0iunii de 1 /eno&en ad&ini'trativ2
-Reai3area unei di'tinc0ii intre no0iunie de autoritate %u-ic *" or(an a ad&ini'tra0tiei
%u-ice" in'titu0ie %u-ic*.
+.+.Ad&ini'tra0ia %u-ic4 intre arta 'i 'tiin0a
Administraia public este o tiin i o art. Acest adevr este un copil al secolului XX.
Una din cele mai mari realizri ale acestui secol a fost constituirea $ii"-i a!i"i#$%ai-i. Arta
de a conduce oamenii considerat secole de!a r"ndul un dar dat de #umnezeu personalitilor
remarcante a obinut o baz raional tiinific. Administraia public s!a intercalat cu procesul
de conducere politic i administrativ de stat devenind o activitate profesional a celor mai
active $rupuri de oameni.
%eoria administraiei publice contemporane "n$lobeaz "n sine ideile politice ale marilor
$"nditori antici &laton i Aristotel filozofilor politici ai epocii 'enaterii italianului (.
)ac*iaveli en$lezilor %.+obbs i ,o*n -oc. francezilor /.)ontes0uieu i ,.,.'ousseau
fondatorului democraiei americane %. ,efferson i "ntemeietorilor constituiei americane ,.
1as*in$ton #. )edison A. 2amilton cunoscutului cercettor a democraiei americane
A.%oc0uevill filosofilor $ermani 3. 4ant +*. 2e$*el 4. )ar5.
Un aport substanial "n elaborarea teoriei i practicii administraiei publice au adus savanii
americani contemporani printre ei se afl eminentul activist de stat a /.U.A. %. 'oosevelt.
6
Autorii americani consider c America a creat arta i tiina conducerii "n or$anizaiile mari i a
e5portat e5periena sa "n toate rile lumii
1
.
#in punct de vedere al dreptului administrativ administratia a fost definita ca fiind o
forma de realizare a politicii de stat, sau drept activitatea de organizare a executarii si de
executare in concret a legilor si a celorlalte acte ale organelor statului, indeplinita de acestea,
prin realizarea puterii de stat...
(oiunea de ad&ini'tra0ie %u-ic4 reprezent7nd noiunea fundamental pentru Dreptul
administrativ prezentarea principalelor concepte cu care aceast disciplin opereaz va "ncepe
firesc cu analiza acesteia.
#ac "n doctrina, legislaia i jurisprudena interbelic din ara noastr s!a utilizat "n
principal noiunea de ad&ini'tra0ie %u-ic4 la care s!a revenit dup 1889 "n toat perioada
postbelic a fost folosit e5clusiv noiunea de ad&ini'tra0ie de 'tat consacrat prin :onstituiile
socialiste i le$islaia epocii.
;a de aceast situaie se nate "ntrebarea dac este vorba de noiuni diferite sau de una i
aceeai noiune cu alte cuvinte dac sinta$ma ad&ini'tra0ie de 'tat este diferit ca "neles de
sinta$ma ad&ini'tra0ie %u-ic4 sau dimpotriv se identific cu cea din urm.
#in analiza re$imurilor constituionale rom7neti caracteristice fiecrei epoci rezult c
spre sf7ritul secolului al X<X =lea i prima parte a secolului XX prin noiunea de ad&ini'tra0ie
%u-ic4 lar$ utilizat se avea "n vedere de re$ul at7t activitatea administraiei centrale c7t i a
administraiei locale aceasta din urm fiind caracterizat prin autono&ie oca4 rezultat al
de'centrai34rii ad&ini'trative principii de baz ale organizrii administraiei publice locale.
(oiunea de administraie public acoperea astfel at7t activitatea administraiei statale c7t
i activitatea administraiei locale sfera administraiei publice fiind mai larg dect a
administraiei de stat prin includerea i a administraiei publice locale.
#impotriv "n timpul regimului socialist administraia de stat s!a limitat la activitatea
or$anelor centrale i locale ale administraiei de stat "ntre care e5ista o strict subordonare. ;r
a fi utilizat ca atare no0iunea de ad&ini'tra0ie %u-ic4 'e identi/ica cu no0iunea de
ad&ini'tra0ie de 'tat "n absena unei administraii specifice autoritilor autonome alese la
nivelul unitilor administrativ!teritoriale distinct de administraia de stat sau central.
1
>azele conceptuale ale teoriei administrarii publice ???. +rupa122.blo$spot.ro consultat la data de 2 19 2912
ora 12 99.
@
#up anul 1889 s!a revenit la aceleai principii ale or$anizrii i funcionrii administraiei
publice caracteristice Romniei interbelice anterioare re$imului socialist in7ndu!se cont "ns de
orientarea 3uropei occidentale "n aceast privin la care "n permanen le$islaia Aurisprudena
i doctrina de la noi se raporteaz.
&rin urmare 5ntre ad&ini'tra0ia %u-ic4 #i ad&ini'tra0ia de 'tat e6i't4 un ra%ort de a
5ntre( a %arte" ad&ini'tra0ia de 'tat re%re3ent7nd o co&%onent4 a ad&ini'tra0iei %u-ice"
a4turi de ad&ini'tra0ia oca4.
Astfel la nivelul colectivitilor locale "nt7lnim at7t decizii administrative av7nd un interes
e5clusiv local Bspre e5. construirea unei coli "ntr!o comunC c7t i atribuii cu caracter statal
Bspre e5. atribuiile de autoritate tutelarC
2
.
&ornind de la premisa :unoaterea tiinific a unei anumite materii presupune dup
cum este unanim admis identificarea noiunilor BDC
3
ntonie !orgovan manifest o
scrupulozitate deosebit fa de ri$orile lo$icii formale cercet7nd cu mare atenie $enul pro5im
i diferena specific din definitorul noiunii administraie public. Astfel stabilete c
administraia public este specia fenomenului administrativ care cuprinde faptele administrative
ce au ca finalitate realizarea valorilor politice.
En ceea ce privete /eno&enu ad&ini'trativ acelai autor
6
fc7nd o sintez a doctrinei
franceze arat c acesta prezint urmtoarele trsturiF
aC este un fenomen socialG
bC presupune or$anizarea unor miAloace pentru atin$erea unor obiectiveG
cC obiectivele sunt stabilite de o autoritate superioarG
dC se e5tinde p7n la activitatea de "nfptuire material a obiectivelor.
En cazul administraiei publice fiind vorba de valori politice care sunt de interes public
acestea se realizeaz "n re$im de putere public.
'ezult c definiia administraiei publice are ca $en pro5im sfera faptelor administrative
iar ca diferen specific realizarea valorilor politice "n re$im de putere public.
#eci sfera noiunii "administraie public conine faptele administrative, #ndeplinite #n
regim de putere public, avnd ca finalitate realizarea valorilor politice
$
.
2
#. Apostol %ofan #rept administrativ Hol. < 3ditia a << a 3ditura :.2. >ec. 299I pa$.33.
3
A. <or$ovan %ratat de drept administrativ 3diia a <<<!a restructurat revzut i adu$it vol.< 3dit All>ec.
>ucureti!2991 2991 vol.< precit. p.3.
6
!bidem, p.J.
@
-. :oman! 4und /tiinta administratiei Hol < suport de curs pentru <# <;' 2911 pa$.2.
J
'evenind la autorii americani mai sus mentiona0i acestia consider c America a creat
arta i tiina conducerii "n or$anizaiile mari i a e5portat e5periena sa "n toate rile lumii.
&osibil c este aa dac vorba e de = mana$ement = teoria i practica conducerii "n or$anizaiile
de producere.
En ceea ce privete administraia public atunci "n aceast sfer etaloane nu e5ist
fiindc fiecrui sistem politic i re$im politic "i sunt caracteristice anumite sc*imbri cauzate de
principii speciale forme de or$anizare i metode de re$lare i diriAare a proceselor sociale.
-e$itile obiective $enerale a activitii politice i administrative a statului nu sunt specifice
dar nici nu determin modele concrete de conducere. )odelele de conducere se formeaz "n baza
$eneralizrii e5perienei naionale i internaionale a inovaiilor tiinifice "n domeniu.
%eoria administraiei ca si alte tiine socio!politice este internaional. Aceasta teorie
este o sinteza a cunotinelor acumulate de cercettorii auto*toni i strini i o sintez a
practicilor politice naionale i internaionale. Aspectul dominant este analiza problemelor de
or$anizare i funcionare a administraiei "n tara dat.
%eoria administraiei publice cuprinde principiile de activitate a instituiilor publice "n
or$anizarea i conducerea proceselor sociale i economice mecanismelor de adoptare i realizare
a deciziilor "n cele mai importante probleme ce apar "n societate at"t la nivel naional c"t i
re$ional i local. Aceast teorie a aprut la intersecia tiinelor sociale i umanitare = sociolo$ia
politolo$ia tiinele economice. En aceast ordine de idei teoria administraiei publice constituie
rezultatul cercetrilor creativitaii reprezentanilor diferitor discipline tiinifice
J
.
<storia administraiei se nate fara $re din istoria statelor moderne si insoeste
indubitabil sfera politicului. 3voluia de la absolutismul re$al la democraia contemporana este
desi$ur i istoria sc*imbarii structurilor si a modului de funcionare a administraiiei ca principal
a$ent care duce la indeplinire dezideratele politice fiind cel care determina in fapt prioritaile
societaii.
Aa a evoluat administraia spre e5emplu de la principiul or$anizarii ierar*ice
centralizate la mecanisme mai nuanate si mai fle5ibile care permit materializarea principiilor
descentralizarii administraiei si desconcentrarii serviciilor publice.
J
>azele conceptualeDop.cit. .pa$. 3
K
(oile tendie politice i ideolo$ice se reflect fr $re in mecanismele si reaciile
administraiei care prin comple5itatea nevoilor societaii moderne actuale ii depeste rolul
clasic apolitic i devine o structura suprapolitic
K
.

Analiza noiunii de administraie public presupune i lmurirea celor dou sensuri ale
sale.
&e de!o parte identificm un 'en' /unc0iona, &ateria atunci c7nd folosim noiunea de
administraie public cu "nelesul de activitate desfurat de anumite structuri administrative.
&e de alt parte identificm un 'en' or(anic atunci c7nd folosim aceeai noiune pentru a
delimita respectivele structuri administrative deci c7nd ne referim la or$anele care realizeaz
aceast activitate.
/ub aspect funcional administraia public reprezint activitatea de or(ani3are a
e6ecut4rii #i e6ecutare 5n concret a e(ior, urmrindu!se satisfacerea interesului public prin
asi$urarea bunei funcionri a serviciilor publice i prin e5ecutarea unor prestaii ctre
particulari.
/ub aspect organizatoric administraia public const "ntr!un an'a&-u de autorit40i
%u-ice %rin care" 5n re(i& de %utere %u-ic4" 'e aduc a 5nde%inire e(ie 'au 5n i&itee e(ii"
'e %re'tea34 'ervicii %u-ice.
3vocarea celor dou sensuri ale noiunii de administraie public ridic "n mod inevitabil
problema or$anismelor care o "nfptuiesc denumite $eneric 'tructuri ad&ini'trative "n
le$islaie i implicit "n doctrin fiind utilizat c7nd noiunea de autoritate a ad&ini'tra0iei
%u-ice, c7nd cea de or(an a ad&ini'tra0iei %u-ice.
#in analiza re$lementrilor constituionale i le$islative rom7neti observm c spre
deosebire de :onstituiile socialiste B186I 18@2 i 18J@C i le$islaia adoptat "n baza acestora
unde se "nt7lnete e5clusiv noiunea de organ al administraiei de stat actuala :onstituie
utilizeaz cu predilecie noiunea de autoritate a administraiei publice i "n mai mic msur
noiunea de organ al administraiei publice.
K
L. >abin -. Lrlov )odernizarea administratiei publice in procesul de inte$rare europeana :aiet stintific nr
3M2998 <nstitutul de /tiinte administrative din 'epublica )oldova pa$ 28.
I
#in cercetarea mai aprofundat a dispoziiilor constituionale i le$ale "n materie nu
rezult "ns vreo distincie care s!ar putea face "ntre cele dou noiuni fiind vorba despre una i
aceeai cate$orie Auridic ce desemneaz structurile care "nfptuiesc administraia
I
.
En analiza sa asupra conceptului de administratie publica profesorul !oan &ida pornete
de la constatarea' "(onceptul de administraie, fie #n accepiunea sa public, fie #n cea privat,
nate o serie nesfrit de #ntrebri la care rspunsurile sunt date #n maniere diferite, #n funcie
de autori, de perioada istoric #n care au fost formulate sau de teoriile care stau la baza
acestora, inclusiv de scopurile care le determin
8
. Aa st7nd lucrurile pentru a $si o trstur
comun pentru termenul administraie autorul recur$e la etimolo$ia cuv7ntului art7nd c En
vec*iul drept roman a !i"i#$-% termen de la care deriv termenul administraie din zilele
noastre avea sensul de a duce la "ndeplinire o misiune comandat
19
de a servi. 3ste vorba deci
de o activitate care urmrete realizarea unor valori stabilite de o autoritate superioar sau cu
alte cuvinte care servete de unde i noiunea de serviciu public.
Utiliz7nd ar$umente ale tiinei administraiei i de natur sociolo$ic
11
autorul arat c
"n cazul administraiei publice autoritatea superioar o constituie instituiile politice i ele decid
care sunt valorile de interes $eneral pe care aceasta trebuie s le realizeze. Entruc7t interesele
particulare c*iar dac se pot $rupa "n cate$orii de interese comune nu coincid cu interesul
$eneral administraia public beneficiaz de puterea public pentru a!i "ndeplini misiunile.
Astfel se aAun$e la definiia $eneral potrivit creia administraia public este activitatea
executiv, pus sub semnul comenzii sau delegrii de atribuii, care realizeaz obiective stabilite
la nivelul instituiilor politice, #n regim de putere public.
/tabilirea sferei i coninutului administraiei publice se face de &arlament prin le$e
12
.
/e observ c aceast definiie are "n vedere sensul material!funcional al administraiei publice.
En continuare autorul afirm c potrivit concepiei structuraliste BDC administraia nu mai
poate fi conceput "ntr!o dubl accepiune organic i material Bsublinierea noastrC deoarece
elementele de structur sunt concepute ca o inte$rare a unei activiti "ntr!un cadru or$anizatoric
determinat
13
.
I
#. Apostol %ofan #rept administrativ Hol. < 3ditia a << a 3ditura :.2. >ec. 299I pa$.2I.
8
<oan Hida &uterea e5ecutiv i administraia public '. A. )onitorul Lficial >ucureti = 1886 p.8 apud. -.
:oman 4undop. cit pa$.6.
19
!bidem p.8.
11
!bidem pp.19 11.
12
!bidem pp.11 12.
13
!bidem p.16.
8
<nspir7ndu!ne din rezultatele oferite de cei doi cercettori optm pentru urmtoarea
definiieF dministraia public este activitatea executiv pus sub semnul comenzii sau
delegrii de atribuii de la nivelul instituiilor politice, desfurat de autoriti sau instituii
)*
publice anume constituite, care #i realizeaz obiectivele #n regim de putere public.
&otrivit acestei definiii administraia public prezint urmtoarele trasaturi definitoriiF
este un ansamblu de structuri sau forme or$anizatorice care au ca trstur
comun faptul c desfoar o activitate e5ecutiv de pe poziii de autoritate fa de
particulari "n vederea realizrii unor obiective politice G
prin activitate e5ecutiv "n acest caz se "nele$e activitatea de or$anizare a e5ecutrii
le$ii sau e5ecutarea direct a le$ii G
re$im de putere public "nseamn "n spe at7t capacitatea de a emite acte unilaterale
obli$atorii c7t i capacitatea de a realiza o serie de fapte materiale pentru aducerea la
"ndeplinire a actelor unilaterale obli$atorii inclusiv constr7n$erea direct.
#in observarea fenomenului administrativ rezult c odat cu recunoaterea personalitii
Auridice politico!administrative a diviziunilor administrativ!teritoriale acestea devin uniti
administrativ!teritoriale adic dob7ndesc o dubl calitate i anumeF calitatea de colectiviti
locale Bsubiecte colective de drept public dotate cu autoriti reprezentativeC i calitatea de
circumscripii administrativ!teritoriale ale statului. Aceasta face ca administraia public privit
"n ansamblu s constituie un comple5 la care concur o pluralitate de autoriti.
/ensul principal al sinta$mei autoritate %u-ic4 este acela de organ public adic un
colectiv organizat de oameni care exercit prerogative de putere public, la nivel statal sau local
sau "ntr!o alt formulare o structur organizatoric ce acioneaz #n regim de putere public,
pentru realizarea unui interes public.
En ce privete noiunea de in'titu0ie %u-ic4 credem c aceasta nu se identific nici cu
noiunea de autoritate public i nici cu cea de autoritate a administraiei publice "n le$islaie
utiliz7ndu!se de altfel adeseori formularea autoritile i instituiile publice formulare ce nu
i!ar mai avea rostul dac noiunile ar fi identice.
;a de noiunea de autoritate public mai sus definit noiunea de in'titu0ie %u-ic4 are "n
vedere structurile subordonate unor autoriti ale administraiei publice care funcioneaz din
16
%ermenul autoritate evoc activitatea preponderent de decizie iar termenul instituie evoc activitatea
preponderent de serviciu public apud. -. :oman! 4und op. cit pa$. 6!@.
19
venituri bu$etare dar i din surse e5trabu$etare potrivit le$islaiei "n vi$oare. <nstituiile de
"nvm7nt de stat Academia 'om7n i institutele de cercetare din subordinea acesteia sunt
e5emple de instituii publice dar ele nu pot fi calificate i ca autoriti publice
1@
.
/tabilirea sensului de administratie publica presupune identificarea notelor dominante ale
continutului sau ceea ce implica determinarea $enului pro5im in care aceasta poate fi incadrata
apartinandu!i acestui $en. /ub acest aspect notiunea de administratie publica poate fi abordata
dintr!o dubla perspectiva aC perspectiva e5traAuridic* sau din perspectiva stiintei administratiei
caN in care $enul pro5im este fenomenul administrativG bC perspectiva Auridic* situatie in care
$enul pro5im este fenomenul puterii publice.
Din %er'%ectiva e6tra8uridic4 =administraia publica este o specie a fenomenului
administrativ prin aceasta avandu!se in vedere orice activitate de natura administrativa. <n sens
lar$ fenomenul administrativ este o activitate de or$anicare diriAare combinare a unor
miAloace resurse in vederea infaptuirii pana la faptele materiale concrete a unor obiective
valori stabilite de structuri or$anizatorice superioare.
#in definitia formulat putem e5tra$e cateva trsturi $enerale ale fenomenului
administrativF
! este un fenomen socialG
! presupune or$anizarea unor miAloace resurse pentru atin$erea unui obiectiv
infptuirea unor valoriG
! obiectivele valorile sunt stabilite de structuri or$anizatorice superioareG
! se e5tinde pan la activitatea de infaptuire material a valorii a obiectivului
de atins.
<n ceea ce prive te diferena specific este de reinut ca ne aflam in prezena administra
iei publice numai atunci cand valoarea pe care o are de realizat un fapt administrativ este una
de natur politica.
Din perspectiva juridic administratia publica este o specie a fenomenului puterii publice.
<nele$erea fenomenului de administratie publica din acest punct de vedere implica in mod
necesar abordarea succint a principiului separaiei puterilor in stat aprut ca reacie la tot ceea
ce insemna absolutismul monar*ic si consecintele ne$ative ale acestuia.
1@
# .Apostol %ofan op. cit pa$.3@.
11
<n concluzie noiunea de administraie public cuprinde numai faptele administrative care au
ca finalitate realizarea unor valori politice a unor comandamente stabilite de instiutiile politice si
care sunt indeplinite in re$im de putere public
1J
.
$e de ata %arte" no0iunea de %utere %u-ic4 desemneaz dre%turie '%eciae" e6or-itante
9%rero(ativee: de care di'%une orice autoritate a ad&ini'tra0iei %u-ice #i i&%icit" orice
autoritate %u-ic4" 5n vederea e6ercit4rii atri-u0iior 'ae #i %entru 'ati'/acerea intere'uui
%u-ic, care "n cazul unui conflict cu cel particular trebuie s se impun.
En baza prero$ativelor de putere public de care dispun msurile luate de aceste autoriti
se aplic direct iar "n cazul "n care nu sunt respectate beneficiaz de fora de constr7n$ere a
statului. Acest re$im de putere public presupune "ntr!un stat democratic posibilitatea celor
administrai de a aciona "n Austiie "mpotriva vtmrilor aduse prin actele administraiei publice
fiind vorba despre instituia contencio'uui ad&ini'trativ
+;
.
+.). Teoria ad&ini'tratiei %u-ice
%eoria administraiei, ca i alte tiine socio+politice este internaional. Aceasta teorie
este o sinteza a cunotinelor acumulate de cercettorii auto*toni i strini i o sintez a
practicilor politice naionale i internaionale. Aspectul dominant este analiza problemelor de
or$anizare i funcionare a administraiei "n tara dat.
%eoria administraiei publice cuprinde principiile de activitate a instituiilor publice "n
or$anizarea i conducerea proceselor sociale i economice mecanismelor de adoptare i realizare
a deciziilor "n cele mai importante probleme ce apar "n societate at"t la nivel naional c"t i
re$ional i local. Aceast teorie a aprut la intersecia tiinelor sociale i umanitare = sociolo$ia
politolo$ia tiinele economice. En aceast ordine de idei teoria administraiei publice constituie
rezultatul cercetrilor creativitii reprezentanilor diferitor discipline tiinifice.
Una din principalele sarcini ale teoriei administrrii publice este ar$umentarea tiinific
a or$anizrii optimale a administraiei publice pentru atin$erea scopului $eneral.%eoria
administrrii publice se constituie dintr!o multitudine de idei concepii i recomandri care
descoper esena fenomenelor sociale caF conflictul i consensul procesul decizional
or$anizarea administraiei publice.
1J
;l. :oman! 4und Al. /. :iobanu #rept administrativ. :aiet de seminarii. /inteze teoretice si e5ercitii practice
pentru activitatea de seminar 3dit. Universul Auridic >ucuresti 299I pa$. 16.
1K
#. Apostol %ofan op. cit pa$. 3K!3I.
12
%eoria administrrii se ocup de modul cum ar trebui construit i condus o or$anizaie
pentru a!i "ndeplini eficient munca. Un principiu fundamental al administrrii care decur$e din
caracterul raional al administrrii Obune este c din c"teva alternativece care presupun aceleai
c*eltuieli "ntotdeauna trebuie selectat acea care conduce la cea mai reuit realizare a
obiectivelor administrativeG iar din c"teva alternative care conduc la acelai rezultat trebuie
selectat cea care presupune c"t mai puine c*eltuieli. #e vreme ce acest principiu de eficien
este caracteristic oricrei activiti care "ncearc "n mod raional s ma5imizeze atin$erea
anumitor finaliti utiliz"nd miAloace limitate el este "n e$al msur caracteristic teoriei
economice i teoriei administrative. OLmul administrativ "i ocup locul alturi de clasicul Oom
economic.
En aceast ordine de idei esena tiinei administraiei este stabilirea legilor i legitilor,
elaborarea principiilor, funciilor, formelor i metodelor de activitatea a oamenilor #n procesul
de conducere a societii, domeniilor i ec,ipelor. &rin urmare teoria tiinei administraiei este
un sistem comple5 de cunotine ce folosete date i informaii a diferitor tiine sociale "n scopul
elaborrii principiilor i metodelor de influen asupra oamenilor "n procesele sociale
1I
.
-a momentul actual nu putem vorbi despre o teorie auto*tona de administrare dar
importana studierii tiinei administraiei este indiscutabil. /tatul i societatea triesc o perioada
dificil "n dezvoltarea sa. Acest sistem "nc este completat cu mecanisme autoritar birocratice i
te*nolo$ii autoritare "n activitile de comand. %radiia trecutului de soluionare a problemelor
prin prisma ideolo$iilor ramane o $andire a paradi$mei politice a celor de la conducere.
Autoritile centrale i locale "nt"mpin dificulti "n elaborarea planurilor de activitate stabilirea
prioritilor soluionarea celor mai diverse probleme practice. <ncompetena "n or$anele
administraiei publice ! nu este un fenomen rar. En numrul de pricini a crizei sistemului pot fi
enumerate lipsa unei elite administrative = politice si lipsa unei baze teoretice "n responsabila
activitate de conducere.
-a momentul actual nu putem vorbi despre o teorie auto*tona de administrare dar
importana studierii tiinei administraiei este indiscutabil. /tatul i societatea triesc o perioada
dificil "n dezvoltarea sa. %radiia trecutului de soluionare a problemelor prin prisma ideolo$iilor
ram"ne o $"ndire a paradi$mei politice a celor de la conducere. Autoritile centrale i locale
1I
>azele conceptualeD apud. ???.blo$spot..... consultat la data de 3. 19. 2912 ora 8.39.
13
"ntampin dificulti "n elaborarea planurilor de activitate stabilirea prioritilor soluionarea
celor mai diverse probleme practice.
<ncompetena "n or$anele administraiei publice ! nu este un fenomen rar. En numrul de
pricini a crizei sistemului pot fi enumerate lipsa unei elite administrativ = politice si lipsa unei
baze teoretice "n responsabila activitate de conducere
18
.
Anii J9 au fost marcati de o dezvoltare spectaculoas a studiilor privind tiina administrativ
. %ermenul de stiinta administrativ acoperea inc cercetari care aveau obiectul de studiu foarte
variate. Astfel s!au conturat trei conceptii F
aC o conce%0ie 8uridic4, al carei principal scop avea in vedere o mai buna cunoastere a
structuriloe si functionarii administratiei publiceG
bC o conce%0ie &ana(eria4 orientata spre $asirea si punerea in practica a celor mai
eficace te*nici de $estiune si care incearca sa depaseasca stereotipul public =privatG
cC o conce%0ie 'ocioo(ic4 care incearca sa pro$reseze in cunoasterea fenomenului
administrativ cu aAutorul conceptelor si metodelor sociolo$iei
29
.
a. Conce%ia 8uridic4
Aceasta conceptie considera tiina administrativ ca avand drept obiect de studiu
administraia public considerat o institutie specific complet diferit de orice alta or$anizatie.
&romotarii ei au incercat sa depaseasc abordarile strict Auridice care au determinat
studiile administrative din teoriile europene. Adepii acestei abordari fceau distinctie intre tiina
administrativ si dreptul administrativ prima fiind considerata o disciplina pozitiv iar cea de a
doua o disciplin normativ bazat pe metodele lo$icii formale si pe un rationament deductiv. 3i
au ramas insa tributari dreptului administrativ.
Lbiectul tiinei administrative este insa construit plecand de la criteriile de tip Auridic
acesta fiind definit prin analo$ie cu cel al dreptului administrativ in sensul ca administraia are
un statut specific i este supusa unui re$im Auridic dero$atoriu de la dreptul comun si anume
dreptul administrativ.
Aceasta perspectiva de tip francez a tiintei administrative impiedia luarea in considerare
a diversitatii tiintelor administrative
21
.
18
<bidem.
29
A. &rofiroiu :onceptii privind stiinta administrativa Administratie si mana$ement public nr. 3M2996 pa$.68.
21
<bidem.
16
-. Conce%tia &ana(eria4
/pre deosebire de concepia anterioara concepia mana$eriala asimileaza administraia cu
$estiunea urmarind un obiectiv pra$matic deorece ea incerca sa descopere i sa utilizeze metode
mai raionale i mai eficace de or$anizare. Astfel conceputa concepia administrativa tinde sa se
confunde pur si simplu cu mana$ementul. %reptat insa ea a dezvoltat teoriile mana$eriale
punand in evidena particularitatile administrative i ca urmare in acesta perspectiva ea tinde sa
devina o ramura a mana$ementului care se aplica $estiunii publice.
/tiina bunei $estiuni sau a $estiunii eficace mana$ementul are o utilitate operationala si
utilitara ambiia fiind aceea de a defini re$uli norme care sa isi permita or$anizatiilor sa isi
atin$a obiectivele cu ma5im de eficacitate.
<nsa mana$ementul se diferentiaza de celelalte practici empirice i de primele formulari ale
stiinelor or$anizarii printr!o dimensiune teoretica si conceptuala. )ana$ementul public vizeaza
imbunatatirea performantei publice permiandu!i administraiei sa tin$a obiectivele care i!au fost
fi5ate de autoritai le publice la un cost minim.
:a urmare ea trebuie ca permanent s ii mareasca productivitatea tinzand catre un cost
minim ins far s afecteze calitatea prestatiilor sale. Aceasta e5i$ent va conduce la re$andirea
structurilor sale a modurilor de or$anizare a muncii a metodelor sale de $estiune
22
.
c. Conce%0ia 'ocioo(ic4
#ezvoltarea unei tiinte administrative de dezvoltare sociolo$ica a fost rezultatul a trei
curente de idei F
c). un prim curent aparinand sociolo$ilor care erau preocupai de administratia public fie
in cadrul unei sociolo$ii a statului care prelun$ea tradiia ?eberian fie in cadrul sociolo$iei
or$anizaiilor a carei dezvoltare a fost spectaculoasG
c-. un al doilea curent sustinut de politolo$i care erau interesai de actorul administrativ in
cadrul lucrarilor de sociolo$ie politic
23
.
#esi stiina politic a fost pentru mult timp dezinteresa de administraie incepand cu
anii J9 situatia se modific din doua motiveF
22
<bidem.
23
<dem pa$. @2.
1@
! in primul rand ideea ca administraia reprezinta un aspect primordial al
activitatii statului a devenit mai evidenta odata cu urcarea e5ecutivului si
e5tinderea interveniilor publice in viata economica si sociala G
! in al doilea rand introducerea unei perspective sociolo$ice in studiile politice
a condus la abandonul pro$resiv al viziunii Auridice formaliste a administra
iei care om plasau in sarcini de simpla e5ecutie.
c<. Al treilea curent a%artine 8uritior care au incerc s se despart de do$ma Auridica i sa
se apropie de cunotintele oferite de teoria sociolo$ic. 3lementul moto al abordarii sociolo$ice a
stiinei administrative ramane insa dezvoltarea sociolo$iei or$anizatiilor care va oferi stiinei
administrative o serie de referine teoretice si metodolo$ice absolut necesare.
/ociolo$ia or$anizaiilor se afla la confluena dintre analizele teoretice ale lui )a5 1eber
asupra birocraie si studiilor clinice realizate de catre psi*osociolo$i asupra relaiilor umane din
mare firme industriale. 3a pleac de la postulatul conform caruia funcionarea unei or$anizaii nu
poate fi inelesa doar tinand cont de re$ulile e5plicite care o $uverneaza acestea trebuind sa fie
completate de o analiza a motivaiilor a comportamentelor si o strate$ie a membrilor sai.
Te'te (ri* e6e&%i/icative.
1. Administraia public s!a intercalat cuF aC procesul de conducere politic i
administrativ de statG bC procesul de conducere democratica a statului G cC procesul de
conducere in re$im semiprezidential al statelor.
2. <n doctrina le$islaia i Aurisprudena interbelic din ara noastr s!a utilizat "n principal
noiunea de ' a. administraie publicG bC administratie de stat G cC administratie
politizata G dC administratie centralizata.
3. &rin noiunea de administraie public lar$ utilizat la insecputul secolului al XX lea se
avea "n vedere de re$ulF aC at7t activitatea administraiei centrale c7t i a administraiei
localeG bC numai activitatea administratiei de statG cC activitatea administratiei locale.
1J
6. /ensul principal al sinta$mei autoritate public este acela de F aC structurile subordonate
unor autoriti ale administraiei publice care funcioneaz din venituri bu$etare dar i
din surse e5trabu$etareG bC or$an public adic un colectiv or$anizat de oameni care
e5ercit prero$ative de putere publicG c. o specie a fenomenului administrativ prin
aceasta avandu!se in vedere orice activitate de natura administrativa.
@. <ntre administraia public i administraia de stat e5istG aC un raport de la intre$ la parteG
bC un raport de e$alitate de forteG cC nu e5ista niciun fel de corelatie intre cele doua
se$mente ale administratiei publice.
J. Una din principalele sarcini ale teoriei administrrii publice esteF aC este ar$umentarea
tiinific a or$anizrii optimale a administraiei publice pentru atin$erea scopului
$eneralG bC buna $estiune sau $estiunea eficaceG cC imbunatatirea performantei publice.
K. :onceptia mana$eriala asimileaza administratia cuF aC $estiuneaG bC do$ma AuridicaG cC
dezvoltarea sociolo$iei or$anizatiilorG dC sociolo$ia politica.
I. :onsidera stiinta administrativa ca avand drept obiect de studiu administratia publica
considerata o institutie specifica F aC conceptia sociolo$icaG bC conceptia AuridicaG cC
conceptia mana$eriala.

8. /ociolo$ia or$anizatiilor pleaca de la postulatul conform caruiaF aC administratia reprezinta
un aspect primordial al activitatii statului a devenit mai evidenta odata cu urcarea
e5cutivului si e5tinderea interventiilor publice in viata economica si socialaG bC ca
administratia are un statut specific si este supusa unui re$im Auridic dero$atoriu de la
dreptul comun si anume dreptul administrativG cC functionarea unei or$anizatii nu poate fi
intelesa doar tinand cont de re$ulile e5plicite care o $uverneaza acestea trebuind sa fie
completate de o analiza a motivatiilor a comportamentelor si o strate$ie a membrilor sai.
1K
CA$IT,LUL II
E=,LUIA STIINEI ADMINISTRAIEI
,-iective.
-Cunoa'terea eta%eor de3votarii #tiintei ad&ini'tratiei in diver'e 'tate ae u&ii
- Cunoaterea eta%eor de3votarii #tiintei ad&ini'tratiei in Ro&ania inter-eica i %o't-eica
-Cunoa#terea /actorior care in/uentea3a de3votarea #tiintei ad&ini'tratiei.
).+. Con'ideraii introductive
Ptiina administraiei ii incepe procesul identitar in a doua Aumatate a secolului al dou
zecelea cand in viata stiinific european s!a conturat un punct de vedere distinct referitor la
problemele administrative i cand se puneau bazele unei noi ramuri a tiinelor sociale
respectiv stiina administraiei de stat sau tiina administraiei
26
.
%rebuie insa sa meniionm ca apariia stiinei administraiei este semnalat inc din
secolul al X<X! lea odata cu cea a dreptului administrativ dei contructii teoretice pasa$ere
e5istau inc din Antic*itate
2@
.
Hom parcur$e succint principalele concepte referitoare la stiina administratiei in evoluia
lor istorica in ;rana +ermania /tatele Unite ale Americii i in alte state europene importante
pentru demersul nostru i in special 'omania.
<ntr!o lucrare de tiina administraiei evoluia istoric a $andirii domeniului respectiv
reprezinta o funcie e5plicativ iar dintr!o anumita perspectiv c*iar tiina administraiei este
o prelun$ire istoric urmare a unei dezbateri pluriseculare
2J
.
26
<. <ovanas #reptul administrative si elemente de stiinta administratiei 3dit.#idactica si &eda$o$ica>ucuresti
18KK pa$ 32. apud :. )anda:. )anda /tiinta administratiei 3ditia a <<< =a revazuta si adau$ita :urs universitar
3dit. Universul Auridic >ucuresti 299I pa$. 2J.
2@
A. <or$ovan %ratat de drept administrative editia a <<<!a >ucuresti 2991 3dit. All >ec. pa$. 16I.
1I
(ecesitatea cunoaterii aprofundate i c7t mai e5acte a fenomenului de administraie
public "n toat comple5itatea lui pentru a se putea aciona "n sensul perfecionrii acestui
important domeniu al vieii sociale a condus la apariia unei activiti de cercetare care a primit
printre altele denumirea de tiina administraiei
-/
.
/e susine
2I
c la ori$inea tiinei administraiei se afl cursurile privind tiinele
cameralistice predate la universitile $ermane "n secolul XH<<<. :uv7ntul $erman 0ameralien
care provine din latinescul camera cu "nelesul de instituie financiar se traduce prin Oa
administraiei sau Oprivind administraia de unde sinta$ma tiina administraiei.
<niial tiinele cameralistice se ocupau de administraia finanelor publice pentru ca
ulterior s!i e5tind obiectul la ansamblul administraiei publice.
Ptiinele cameralistice s!au dezvoltat "n secolul X<X "n cadrul unor universiti din
+ermania i Austria. Aceste tiine nu se reduceau la cercetri teoretice ci implicau i o serie de
lucrri practice. /e consider c <mperiul Austro!Un$ar a avut "n secolul X<X o administraie
foarte evoluat i datorit operelor cameralitilor.
&reocupri remarcabile pentru tiina administraiei se manifest i "n ;rana unde s!a
"nfiinat prima Pcoala de Administraie "n anul 1I6I.
-a "nceputul secolului XX tiinele cameralistice au intrat "n declin fiind absorbite de
tiina politic i de tiina Auridic sub influena dreptului administrativ francez.
#atorit comple5itii fenomenului abordat cu privire la tiina administraiei s!au format
mai multe concepii fr a se aAun$e la un acord. :oncepiile diferite ale autorilor asupra tiinei
administraiei au "nceput s se cristalizeze "nc din secolul X<X. &rezentarea sintetic a acestor
concepii este util deoarece toate fac parte din ansamblul tiinei administraiei i toate ofer
cunotine utile despre administraie.
<nceputurile efective ale stintei administratiei le re$asim in universitatile $ermane din
secolul al XH<<!lea unde dup cum am mentionat mai sus se predau cursuri despre stiintele
camerale si respectiv in ;ranta stiinta politiei in faza sa de contructie si de intarire a puterii
statale.
2J
&. -a$arde 2istoire de la pensee administrative francaise %raite de la science administrative apud. :. )anda :.
)anda op. cit. pa$. 2J.
2K
<. /antai #rept administrativ i tiin administrativ vol.< 3d. 'isoprint :luA = 188I pa$.19 apud -. :oman
4und op cit. pa$. 1I.
2I
). Lroveanu %ratat de Ptiina administraiei 3d. :erma >ucureti = 188J pa$..@@@J.
18
<n cazul acestor denumiri credem ca se impun unele precizari. /pre e5emplu termenul de
%oi0ie are mai multe semnificatii. #e plid in secolul al XH! lea acesta desmna situaia de
ordine buna in care se $asea o colectivitate i prin e5tensie caile si miAloacele ce permit sa o
previn.
Apoi la inceputurile secolului al XH<!lea termenul este le$at de intrirea puterii re$ale
trimiand in mod special la un tip anumit de activitate a statului distinct de Austitie diplomaie
sau aparare care viza asumarea unei bune ordini i a binelui $eneral al tarii mai ales prin
intermediul re$lementrilor economice.
-a sfaritul secolului al XH<<<!lea cuvantul administratie se substituie pro$resiv celui de
politie pentru a desemna aceasta functie a statului politia acoperind doar mentinerea securitatii
interne.
Ptiintele politiei nu se limitau doar la aspectele Auridice lucrarile elaborate in aceast perioad
vizand inventarierea te5telor si e5punerea dreptului pozitiv descrierea structurilor
administrative care functionau cu eventualele propuneri de imbunatatire
28
.
).). De3votarea 'tiintei ad&ini'tratiei in Franta
<n ;ranta intemeietorul stiintei administratiei este (,arles 1. 2onin cu lucrarea sa
&rincipii ale administratiei publice in care trateaza administratia publica drept tiinta mai
precis ca pe o tiinta e5acta. 3l insista in lucrare asupra necesitatii unui studiu sistematic si
pozitiv al dministratiei publice intarit prin fi5area inainte de toate a principiilor $enerale ale
materiei.
<n ;ranta dreptul administrativ a fost introdus pro$resiv dar nu fara a intampina
rezistena in facultatile de drept. &rima catedra de drept administrativ a fost creata la ;acultatea
de drept din &aris in 1I18. Ulterior catedra a fost desfiinata in 1I22 dar se recreeaza in 1I2
39
I
prin intermediul celebrului sau initial titular +erando.
<nsisi primi teoreticieni ai dreptului administrativ +erando si )acarel erau constieni ca
nu este de aAuns dreptul administrativ pentru a se cerceta administratia publica respectiv pentru a
se forma funcionarii administraiei.
Ptiina administrativ aprea ca o tiina social in adevaratul sens al termenului intrucat a
desemna ansamblul faptelor sociale ale actiunii administrative a crei tendin era aceea e a se
28
:. )anda op. cit. pa$. 2I.
39
<bidem pa$. 28.
29
inte$ra in consecint stiinei politice tiinei economice sau sociolo$iei. Aceasta stiinta avea
avea drept scop esential pra$matic imbuntirea eficientei actiunii administrative si deci a
binelui social.
<n prima parte a secolului XX se poate afirma ca se contureaz o doctrin clasic francez
de stiina administraiei. 3a se afirma mai ales in urma cercetarii unor autori de formatie te*nic
asa cum este 2enrN ;aNol acesta fiind creatorul termenului de doctrina administrativa
3)
.
:onform concepiei acestui autor cunoscuita in teoria de specialitate sub denumirea de faNolism
stiinta administraiei este stiina conducerii intreprinderii , parte din teoria stiintifica a muncii
3-
.
En aceast concepie tiina administraiei trebuie s preia i s transpun "n administraia
public rezultatele tiinei conducerii BadministrriiC "ntreprinderii sau ale mana$ementului dac
folosim terminolo$ia american.
&7n la ;aNol tiina conducerii afirma c "ntreprinderea are @ funciiF te*nic financiar
comercial de securitate i contabil. %eoria lui ;aNol afirm "n esen c cea mai important i
comple5 funcie a "ntreprinderii este o a asea i anume funcia administrativ. Aceasta este
definit sintetic astfelF a a!i"i#$%a :"#-a!"* a &%-,--a, a +%.a"i6a, a -)i-, a )++%+"a i
a )+"$%+la. En toate cate$oriile de "ntreprinderi calitatea esenial a conductorilor este
capacitatea de a administra iar a personalului de e5ecuie cea profesional.
A %revedea "nseamn prefi$urarea viitorului. &e aceast baz se elaboreaz pro$ramul de
aciune. 35ist previziuni pe termen scurt mediu i lun$. &reviziunile corecte sunt baza
succesului "ntreprinderii.
A or(ani3a "nseamn a construi or$anismul material i social al "ntreprinderii. &entru
aceasta trebuie $site metodele de aciune potrivite pentru atin$erea obiectivelor urmrite i
trebuie asi$urate fr sincope resursele umane materiale i financiare necesare.
Activitatea deci3iona4 este misiunea esenial a conducerii pentru c decizia BcomandaC
pune "n micare i face s funcioneze orice or$anizaie. En toate domeniile fie c este vorba de
armat industrie sau administraie public conductorului i se cer multe caliti. Astfel el
trebuie s!i cunoasc temeinic personalul s elimine elementele incapabile sau perturbatoare s
cunoasc raporturile de serviciu s ofere e5emplul cel mai bun. #e asemenea conductorul
trebuie s procedeze la verificri periodice ale personalului s!i reuneasc principalii
31
2. ;aNol a fost inustrias si in$iner de mine. Atrait in ;ranta secolului al X<X lea iar principala sa lucrarea
dministration industrielle et g4n4rale a aparut in anul 181J.
32
:. )anda :. )anda op. cit pa$. 33.
21
colaboratori "n edine periodice pentru a realiza conver$ena eforturilor "n sensul realizrii
obiectivelor s nu se lase absorbit i copleit de detalii s asi$ure buna or$anizare a activitii
s stimuleze iniiativa i s rsplteasc devotamentul.
A coordona "nseamn a armoniza a concerta toate eforturile elementelor componente
pentru a aciona "n sensul orientrii $enerale a "ntreprinderii.
A controa "nseamn a stabili rapid i precis dac derularea pro$ramului or$anizrii i
aciunii se "ncadreaz "n parametri stabilii. :ontrolul trebuie s evidenieze "n timp util abaterile
i lipsurile i trebuie urmat de msuri de remediere a deficienelor i de sanciuni.
#up ce a formulat clar precis i unitar metodele i normele de administrare a
"ntreprinderii ;aNol a demonstrat c acestea se pot utiliza cu adaptrile de ri$oare "n orice
domeniu de activitate inclusiv "n administraia public. )ai mult ;aNol considera necesar
"nfiinarea "nvm7ntului administrativ e5tins pentru creare unei culturi naionale "n favoarea
activitilor raional!tiinifice. Astfel "n colile elementare urmau s se predea noiuni de
administrare "n licee cunotine mai ample iar "n colile superioare cunotinele cele mai
dezvoltate. (umai aa considera posibil conceperea i derularea "n mod natural de activiti
raionale la nivelul "ntre$ii societi
33
.
).<. De3votarea tiintei ad&ini'tratiei in >er&ania
<n a doua Aumatate a secolului al X<X lea un proces asemanator celui din ;ranta intalnim
i in +ermania unde asistm la dezvoltarea dreptului administrativ prin contributia celebrilor
Auristi Lto )aNer -aband si +erber.
<n acest cadru a fost remarcat remarca lui -. von /tein potrivit careia orice tiin
administrativ nu poate aprea decat ca o consecin i e5presie a unei conceptii $enerale a
statului. -orenzo von /tein prin lucrarea sa intitulata %eoria administratiei
36
este cel care
fundamenteaza in +ermania la miAlocul secolului al X<X! lea o tiin noua denumit tiina
administratiei pe care o considera o tiina politica
3@
.
-orenz von /tein afirm c din conceptul de administraie public se dezvolt teoria
administraiei ca teorie a relaiilor permanente dintre moral i puterea politic ce se
condiioneaz reciproc. %eoria administraiei urmrete "nele$erea forelor i normelor ce
33
- . :oman! 4und op.cit. pa$. 23.
36
A. <or$ovan op cit. pa$ 1@I apud. :. )anda op cit. pa$. 3J.
3@
). %. Lroveanu <ntroducere in stiinta administratiei Universitatea :restina #imitrie :antemir 1883 pa$. 12
apud. :. )anda pa$. 3J.
22
$uverneaz viaa real motiv pentru care este tiina vieii statului "n toate formele i elementele
sale. Astfel dreptul administrativ este doar o component a teoriei administraiei care "n$lobeaz
toate tiinele politice practice realiz7nd o sintez a elementelor politico!Auridice care determin
viaa statului. #e aici corolarul c teoria administraiei este o ramur a tiinei politice.
&e aceast baz unii autori au afirmat necesitatea unei tiine speciale a administraiei
care cuprinde teoria administraiei i dreptul administrativ. #ezvoltrile doctrinare pe aceste
coordonate au condus la definirea tiinei politice ca tiin a activitii statului, care se divide
#n dou ramuri principale' tiina legislaiei i tiina administraiei
35
.
&e de alt parte tot in +ermania au e5istat autori ca de pilda Ltto )aNer
3K
care au
sustinut autonomia dreptului administrativ fundamentat ca ramura a dreptului public si nu a
tiintei politice. <n conte5tual curentului positivist metoda Auridica domin ansamblul studiilor
asupra administratiei de stat $ermane in deceniul patru al sec XX cand se pun bazele unei tiinte
a administratiei plecandu!se de la idea ca aceasta tiinta nu poate fi o tiint nepolitic ci
dimpotriva ea este in cel mai orientat $rad orientate politic
3I
.
).?. Stiin0a ad&in'itra0iei in S.U.A.
Aceast concepie a aprut sub influena preocuprilor din /UA de la "nceputul sec. XX
pentru raionalizarea i or$anizarea te*nico!tiinific a muncii "n "ntreprinderi
38
. #esc*iztorul
de drumuri "n acest domeniu a fost in$inerul ;rederic 1. %aNlor
69
B1I@J = 181@C.
Lbiectivele taNlorismului adoptate i adaptate de tiina administraiei suntF
! "nlocuirea empirismului
61
prin or$anizarea raional!sistematic a fiecrui element al
munciiG
! divizarea proceselor de muncG
! crearea unor ec*ipe de specialiti care suprave$*eaz personalul de e5ecuieG
! cercetarea continu a randamentului ma5im al oamenilor i mainilorG
! specializarea pre$tirea i antrenarea lucrtorilor.
3J
-. :oman !4und op. cit pa$. 18.
3K
Ltto )aNer este fondatorul dreptului administrative $erman.
3I
A. <or$ovan op cit. pa$.1J1.
38
&rin #ntreprindere se "nele$e aici o unitate economic de producie de prestri servicii sau de comer.
69
%,e 6rinciples of 7cientific 8anagement, (e?!Qor. 1811 apud -. :oman! 4und op cit. pa$. 29
61
9mpirisimul consider e5periena senzorial ca unic modalitate de cunoatere. Aici are sensul de
folosire e5clusiv a e5perienei "ntr!o activitate.
23
'ealitatea practic a demonstrat c sistemul lui %aNlor dei a sporit randamentul
proceselor de munc repetitive nu a condus la rezultatele scontate i a $enerat urmtoarele efecte
ne$ativeF
- surmenarea lucrtorilorG
- mrirea omaAului i insecuritatea lucrtorilorG
- a fcut munca monoton i a le$at lucrtorul de main.
&rincipala deficien a sistem taNlorist este c nu ine seama de caracteristicile factorului
uman. -ucrtorii sunt fiine umane cu personalitatea interesele i sentimentele lor nu maini.
(e$liA7nd caracteristicile lor de fiine umane ei vor manifesta o atitudine ostil fa de sistem pe
care "l percep ca o constr7n$ere maAor cu consecine ne$ative pentru rezultatele "ntreprinderii.
/uccesorii lui %aNlor au cutat i $sit corectivul necesar concepiei acestuia. Acesta este
asi$urarea unei atitudini participative din partea lucrtorilor. L asemenea atitudine nu poate fi
realizat prin constr7n$ere ci numai prin convin$ere prin valorizarea calitilor i stimularea
iniiativelor personale privind "mbuntirea condiiilor i metodelor de munc.
62
)eritul teoriei lui %aNlor consta in aceea ca el si!a propus descoperirea principiilor ueni
or$anizari eficiente a muncii fizice prin descompunerea intre$ului porces prin operatii si parti
componente ale acestora astfel ca prin masurarea si observarea cu preciNie a timpilor diferitelor
miscari se inlaturau miscarile inutile neeconomicoase asi$urandu!se o mai mare eficienta a
procesului muncii. 3l a folosit si statistica pentru cercetarea or$anizarii muncii si fundamentarea
or$anizarii unei conduceri specializate functionale a procesului de or$anizare a muncii
63
.
).?. Evou0ia tiin0ei ad&ini'tra0ei in Ro&ania
/ubiectul "n cauz este pe lar$ discutat "n cercul oamenilor de tiin rspunsurile fiind
diverse comport"nd ar$umente at"t "n favoarea tiinei c"t i "n favoarea artei.
#icionarul e5plicativ al limbii rom7ne d definiia noiunii de tiin ca ansamblu
sistematic de cunotine despre natur societate i $"ndireG ansamblu de cunotine dintr!un
anumit domeniu al cunoaterii. &entru recunoaterea statutului de tiin a unui domeniu este
necesar e5istena urmtoarelor elementeF aC un obiect propriu de cercetare bC metode de
cercetare cC posibilitatea de a formula principii.
62
<bidem.
63
:. )anda op cit. pa$. 62.
26
Ptiina administraiei "ndeplinete aceste trei condiii. Ptiina administraiei are un obiect
propriu de cercetare e5primat prin activitatea i structura administraiei publice. Lbiectul tiinei
administraiei este studierea administraiei publice "n ansamblul su cu toate implicaiile
relaiile i corelaiile acesteia cu celelalte elemente ale sistemului social. &articularitile acestei
activiti rezult din particularitile faptelor sociale ce se produc cu prileAul realizrii ei.
(oiunea faptului administrativ constituie punctul de plecare al cercetrilor asupra administraiei
publice.
#up #imitrie >rezoianu obiectul tiinei administraiei poate avea un dublu sensF 1C
#ntr+un sens restr#ns tiina administraiei are ca obiect de cercetare administraia public sub
aspect or$anizatoric i funcionalG 2. #n sens larg, obiectul tiinei administraiei publice se refer
la raional i eficienta dimensionare i or$anizare a aparatului administrativ precum i elementul
uman.
L prim cate$orii de preocupri pentru tiina administraiei se refer la raionala
dimensionare i or$anizare a aparatului administrativ "n raport cu nevoile sociale pe care trebuie
s le satisfac. Un aparat administrativ prea numeros "n afar c $enereaz c*eltuieli bu$etare
suplimentare i inutile conduce totodat i la apariia unor paralelisme "ntre autoriti la
rezolvri $reoaie la fenomene de birocraie. #impotriv un aparat administrativ insuficient are
ca efect o supraa$lomerare cu sarcini a autoritilor administraiei publice ceea ce "n mod
inevitabil conduce la o rezolvare superficial uneori c*iar la o imposibilitate de rezolvare a
problemelor. #e aceea raionala dimensionare i or$anizare a aparatului administrativ constituie
o preocupare de prim ordin pentru tiina administraiei.
Ptiina administraiei trebuie s se preocupe i de modul cum funcioneaz autoritile
administraiei publice de modul cum rspund la comandamentele sociale cum $ospodresc
miAloacele materiale i financiare pe care le!au "ncredinat pentru obinerea unei eficiene c"t mai
ridicate. Ptiina administraiei trebuie s ofere soluii pentru asi$urarea unei funcionri optime a
aparatului administrativ pentru ca acesta s poat rezolva "n timpul cel mai scurt cu cele mai
mici c*eltuieli i "nt!un mod adecvat realist i principial toate problemele cu care se confrunt.
&e msur ce societatea parcur$e noi etape "n dezvoltarea sa pro$resiv ceea ce ridic
sarcini noi tot mai comple5e pentru autoritile administraiei publice "n mod corespunztor
tiinei administraiei "i revin sarcini de cea mai mare "nsemntate "n ceea ce privete
2@
"mbuntirea or$anizrii i funcionrii administraiei publice aduc"ndu!i contribuia la
adoptarea msurilor viz"nd realizarea acestui obiectiv
66
.
Autoritile administraiei publice sunt colective de oameni. #e aceea elementul uman
nu trebuie s lipseasc din sfera preocuprilor tiinei administraiei. )odul de pre$tire i
recrutare a personalului stabilitatea "n funcie i promovarea acestuia aprecierea activitii
personalului raporturile interumane din interiorul diferitor structuri administrative dintre efi i
subalterni relaiile administraiei cu beneficiarii cu persoanele din afara acesteia etc.constituie
preocupri permanente pentru tiina administraiei. #e modul cum se desfoar raporturile
dintre persoanele din cadrul aparatului administraiei publice precum i dintre acestea i
persoanele din afara administraiei depinde "ntr!o mare msur "ns!i buna desfurare a
activitii autoritilor administraiei publice.
Autorul cluAean <lie <ovna susine c tiina administraiei studiaz avantaAele i
dezavantaAele conducerii colective iar "n funcie de constatrile fcute apreciaz "n ce limite se
poate aplica cu eficien ma5im acest principiu. Ptiina administraiei cerceteaz de asemenea
cile i metodele de stimulare a participrii creatoare a tuturor membrilor autoritii cole$iale la
dezbatera i adoptarea actelor decizionale etc.
Ptiina administraiei cerceteaz proporia optim "ntre funcionarii de decizie i cei de
e5ecuie "n aa fel "nc"t realiz"ndu!se o simplificare a aparatului administrativ s se obin un
ma5im de eficien social i economic a activitii administrative.
Ptiina administraiei cerceteaz i cile precum i miAloacele care asi$ur o
fundamentare tiinific a deciziei administrative metodele i condiiile "n care se realizeaz o
eficien social!economic i politic ma5im a deciziei msur "n care miAloacele te*nice pot
aAuta la adoptarea unor decizii optime miAloacele de conservare i transmitere operativ i e5act
a coninutului informaiei.
En tiina administraiei se utilizeaz metode diferite adecvate fiecrei probleme studiate "n
scopul realizrii unei cercetri eficiente. ;iind o tiin interdisciplinar tiina administraiei
utilizeaz te*nici i metode de cercetare ale tiinelor sociale. &rintre ele enumrmF cercetarea
documentar Bstudierea documentelor administrative scriseF acte normative or$ani$rame
statistici etc.C metoda sociolo$ic Bobservaii sondaAe de opinii anc*et sociolo$ic
c*estionare interviuriC metoda statistic de cercetare a faptelor B studierea cantitii
66
>zele conceptualeDapud. ???.blo$spot... consultata la data de @. 19 2912 ora 1I. 99.
2J
fenomenelorC metoda comparativ Bcercetarea realitii administrative din mai multe riC
metoda analizei istorice Bcercetarea administraiei publice "n perspectiva i dezvoltarea sa
istoric "n micareC.
Ptiinei administraiei "ns "i sunt caracteristice i metode proprii de cercetareF metoda
cazurilor metodele de analiz Bor$anizaional funcional sistemicC.
Ptiina administraiei este o tiin e5perimental care cerceteaz realitile sociale i "n
baza investi$aiilor efectuate formuleaz re$uli i principii. Aceste principii i re$uli reprezint
concluzia $eneral "ntemeiat pe observarea unor serii de activiti administrative de sine
stttoare "n funcie de etapa de dezvoltare a societii.
;ormularea principiilor tiinei administraiei i aplicarea lor adecvat "n fiecare situaie
constituie baza rezolvrii sarcinilor administraiei publice concrete i faciliteaz realizarea
obiectivului fundamental de satisfacere a interesului $eneral. Astfel doctrina de specialitate
menioneaz dou cate$orii de principii ale tiinei administraieiF %rinci%ii (enerae #i %rinci%ii
'%eciae.
&rincipiile $enerale suntF principiul suveranitii naionaleG separaia puterilor statului
principiul supremaiei :onstituieiG principiul transparenei. &rincipiile speciale includF
or$anizarea i conducerea unitarG autonomia de or$anizareG adaptabilitatea or$anizrii i
funcionrii administraiei publiceG simplificarea i raionalizarea structurilor or$anizatorice i
funcionale ale administraiei publiceG perfecionarea stilului a metodelor i te*nicilor at"t la
nivel de comand c"t i la nivel de e5ecuie.
En lucrarea O%ratat de tiina administraiei ).Lroveanu subliniaz "n coninutul
tiinei administraiei se reflect urmtorii factoriF
+. Factoru ordine. &rin natura sa administraia este c*emat s asi$ure ordinea
ani*iland "n acest scop toate cauzele care produc dezordine.
). Factoru 'ta-ii3ator. En materie administrativ se urmrete asi$urarea i pstrarea
continuitii fr "ns ca tendina spre stabilitate s franeze dinamizmul aciunii i adaptarea
necontenit la modificrile Austificate de evoluie i pro$res.
<. Factoru ra0iona. /e urmrete "n activitatea administraiei cooperarea uman
raional fundamentat pe lo$ic. #e aceea "n tiina administraiei urmeaz ase studia
2K
modaliti de eliminare a e5a$errilor birocratice sau a unor practici administrative "n dezacord
cu principiile lo$ice.
?. Factoru e/icien04. 3ste absolut necesar ca "n tiina administraiei s se studieze
procedeele prin care s se realizeze eficiena "n administraie eficiena care "nseamn raportul
dintre rezultatele obinute de pe urma unei activiti administrative i consumul de resurse
umane materiale i financiare pentru a "nfptui aceast activitate. ;actorul eficien este
condiionat de factorul raional i aceti doi factori alctuiesc criteriile eseniale dup care se
apreciaz valoarea i utilitatea unei instituii administrative i dac ea "i "ndeplinete misiunea
pentru care a fost "nfiinat sau dac nu se impune reor$anizrii sau c*iar desfiinarea ei.
@. Factoru or(ani3are. 3ste domeniu de investi$are "n tiina administraiei "n care se
studiaz modurile de or$anizare eficient a aparatului administrativ. &unand accentul pe factorul
or$anizare pe "nfptuirea sa raional i eficient tiina administraiei poate fi definit lo$ica
administrrii sau tiina or$anizrii administrative.
A. Factoru conducere. Lfer un vast domeniu de cercetare "n tiina administraiei.
&entru a se realiza o conducere raional i eficient este necesar ca ea s se "nfptuiasc pe baze
tiinifice. :onductorului i se mai cer "n plus i anumite "nsuiri specifice acestei activiti cu
obiectivul ca aceast activitate s devin o art.
K. Factoru /inaitate. Ptiina administraiei mai poate fi definit filizofia administraiei
sau sociolo$ia administraiei pentru c studiind multilateral administraia public "i propune ca
scop "mbuntirea activitii i structurii acesteia "n interesul societii. Lr aceast finalitate
impune cercetarea "n fundamentul lor a cauzelor determinate ale aciunii administraiei publice
care are misiunea satisfacerii interesului $eneral al colectivitilor umane dar i interesului
individual i le$itim al omului.
B. Factoru centri%et. Entruc"t administraia public urmrete s acioneze "n mod unitar
av"nd prin definiie un rol de unificare "n coninutul tiinei administraiei se o$lindete aceast
trstur caracteristic
6@
.
%oi aceti factori alctuiesc coninutul tiinei administraiei i sunt studiai pentru a se
$si soluiile cele mai adecvate "n scopul unei or$anizri i funcionri a administraiei publice.
En acest cadru "n tiina administraiei se cerceteaz i unele probleme care aparent sunt de o
mic importan ca de e5emplu acelea "n materie de te*nic administrativ sau metodele de
6@
>zele conceptualeDapud ???.blo$spot... consultata la data de @. 19 2912 ora 1I. 99.
2I
or$anizare a birourilor etc. En aceast ordine de idei este important s se urmreasc or$anizarea
raional i eficient "n cele mai modeste compartimente de activitate deoarece a fost depit
vec*ea mentalitate a funcionarilor care considerau c activitatea "n administraia public const
"n aplicarea le$ilor i a dreptului administrativ i nu concepeau s se ocupe de probleme minore
precum formatul *artiei unui formular tip sau de felul "n care o lucrare trebuie s circule de la un
birou la altul.
;inalitatea tiinei administraiei coincide cu cea a administraiei publice care "nsi ea
const "n servirea omului. %oate resursele i metodele administraiei publice i ale tiinei
administraiei urmeaz s asi$ure servirea omului satisfacerea drepturilor i intereselor lsale
le$itime pe coordonatele Auridice i ale moralei cretine. &rin cercetrile din tiina administraiei
se urmrete $sirea celor mai adecvate soluii "n scopul satisfacerii operative a intereselor
$enerale "n concordan cu interesele personale ale oamenilor.
Ptiina administraiei are un scop pra$matic ce const "n "mbuntirea activitii i
structurii administraiei publice. ;inalitatea "n tiinaa administraiei este ca printr!o activitate i
structur raional i eficient a aparatului administrativ i prin utilizarea unor criterii re$uli
principii i metode tiinifice s se foloseasc resurse umane materiale i financiare minime
realiz"ndu!se un randament ma5im.
;inalitatea tiinei administraiei "nsi const "n $sirea celor mai Audicioase soluii
pentru ca administraia public s se adapteze la circumstane astfel "nct s!i poat "ntotdeauna
"ndeplini serviciile. %otodat prin cercetrile efectuate "n tiina administraiei ca disciplin
social!politic se aAut funcia le$iuitoare a statului prin propuneri de le$e ferend urmrindu!se
"mbuntirea actelor normative referitoare la administraia public "n concordan cu
necontenita evoluie social precum i cu pro$resul tiinific i te*nic.
&ro$resul "n administraia public este determinat i de posibilitatea de a evalua orice
activitate din punctul de vedere al rezultatelor previzibile i imprevizibile. (ecesitatea de a
e5plica de ce s!a obinut un anumit rezultat "n msura "n care acest rspuns este raional Austific
e5istena utilitatea i aplicarea tiinei administraiei.
Un asemenea rspuns urmeaz a se fundamenta pe analiza faptelor concrete pentru a
duce la descoperirea interdependenei a le$turilor cauzale a condiionriidintre fenomene la
e5plicarea activitilor aa cum se realizeaz el e "n realitate ceea ce constituie unul din scopurile
tiinei administraiei.
28
&reocupri "n le$tur cu cercetarea administraiei publice e5ist "nc din cele mai vec*i
timpuri. +"ndirea uman a abordat acest subiect din momentul "n care "n e5istena social i!au
fcut apariia activitatea i structurile administraiei publice
6J
.
Te'te (rie e6e&%i/icative .
+. :onstructii teoretice pasa$ere ale stintei administratiei e5istau incaF aC din 3vul mediu
timpuriuG bC Antic*itate cC de la inceputul secolului XXG dC de la inceputul anilor 89.
). <nceputurile efective ale stintei administratiei le re$asim inF aC universitatile americaneG
bC universitatile $ermane G cC univeristatile franceze G dC universitatile britanice.
3. ).Lroveanu subliniaz ca "n coninutul tiinei administraiei se reflect urmtorii factoriF
aC factorul ordine factorul conducere factorul centripetG bC factorul or$anizatoric factorul
eficienta si factorul conducereG cC factorul eficenta factorul ordine factorul centrifu$.
<. ;actorul centripet se traduce prin aceea caF a: stiina administraiei mai poate fi definit
filizofia administraiei sau sociolo$ia administraieiG bC administraia public urmrete s
acioneze "n mod unitar av"nd prin definiie un rol de unificareG cC 3ste absolut necesar ca
"n tiina administraiei s se studieze procedeele prin care s se realizeze eficiena "n
administraie.
6. ;inalitatea tiinei administraiei coincide cu cea aF aC a administratiei publiceG bC cu cea a
$uvernantilor cC a e5ecutantilor actelor administrative normative.
@. ;inalitatea tiinei administraiei "nsi const "nF aC "n $sirea celor mai Audicioase soluii
pentru ca administraia public s se adapteze la circumstaneG bC "mbuntirea actelor
6J
;$$&<//.%'&a044.(l+.#&+$.%+/4=0=/0=/(a6-l->)+")-&$'al->al->$-+%i-i.;$!l consultat la data de @. 19. 2912 ora
1I.99.
39
normative referitoare la administraia publicG cC posibilitatea de a evalua orice activitate
din punctul de vedere al rezultatelor previzibile i imprevizibile.
J. 3ficiena "nseamnF aC raportul dintre rezultatele obinute de pe urma unei activiti
administrative i consumul de resurse umane materiale i financiare pentru a "nfptui
aceast activitateG bC posibilitatea de a evalua orice activitate din punctul de vedere al
rezultatelor previzibile i imprevizibileG cC toate resursele i metodele administraiei
publice i ale tiinei administraiei urmeaz s asi$ure servirea omului.
K. (u trebuie s lipseasc din sfera preocuprilor tiinei administraieiF aC studierea
factorului umanG bC studierea factorului riscG bC studierea factorului dinamica.
I. Un aparat administrativ prea numerosF aC c $enereaz c*eltuieli bu$etare suplimentare i
inutileG bC conduce totodat i la apariia unor paralelisme "ntre autoriti la rezolvri
$reoaie la fenomene de birocraieG cC a si b sunt ambele corecte.
8. &rincipiile $enerale ale administratiei publice suntF aC principiul suveranitii naionaleG
separaia puterilor statului principiul supremaiei :onstituieiG principiul transpareneiG bC
or$anizarea i conducerea unitarG autonomia de or$anizareG adaptabilitatea or$anizrii i
funcionrii administraiei publice. cC simplificarea i raionalizarea structurilor
or$anizatorice i funcionale ale administraiei publiceG perfecionarea stilului a
metodelor i te*nicilor at"t la nivel de comand c"t i la nivel de e5ecuie.

CA$IT,LUL III
31
IDENTIFICAREA $RINCI$IIL,R TIINTEI ADMINISTRATIEI
,-iective.
-Identi/icarea %rinci%iior (enerae ae 'tintei ad&ini'tratiei
--Identi/icarea %rinci%iior '%eciae ae 'tintei ad&ini'tratiei.
;ormularea unor principii ale tiinei administraiei romanesti!principiile $enerale
trebuie s porneasca de la prevederile constituionale care in acest cadru devin deosebit de
importante. <n acest sens este de mentionat faptul c intrea$a activitate de instaurare meninere
i e5ercitare a puterii statale a raporturilor dintre $uvernani si $uvernai se desfasoar potrivit
principiilor $enerale prevazute de :onstituie
6K
.
Aceste principii reflect si consacr in formele politico!Auridice caracterul structurilor de
$uvernare i relaiile dintre ele in procesul e5ercitrii puterii stabilesc directiile $enerale de
activitate ale statului iar unele dinte ele fi5eaz totodat cadrul $eneral in care poporul titularul
suveran al puterii e5ercita atributele acesteia.
&e baza principiilor constituionale aflate ele insele intr!o dinamica proprie ca orice
miscare sociala de altfel se stabilesc noi orientari privind re$lementarea relaiilor sociale in
le$atura directa cu formele democratice de e5ercitare ale puterii. /fera de cuprindere a
principiilor constitutionale depete structurile statale propriu!zise cu alte cuvinte ele se aplica
i in sfera de activitate a tuturor corpurilor intermediare
6I
.
:a atare se spune in mod curent c administraia public este permanent plasat sub
nivelul politic subliniindu!se astfel c deasupra tuturor instituiilor administrative e5ist
institutii politice care faciliteaz e5istena statului si satisfacerea nevoilor comune ale
colectivitaii in conformitate cu deciziile instituiilor politice.
&entru a identifica principiile tiinei administraiei credem c trebuie sa observm insui
modul cum este definit administraia public in literatura noastra de specialitate ca fiind acea
activitate care const in organizarea si asigurarea executarii nemijlocite a prevederilor
6K
<. )uraru /. %anasescu #rept constitutional si institutii politice editia a <X!a revazuta si completata 3dit.
-umina -e5 >ucuresti 2991 pa$ 2J apud. :. )anda op. cit. pa$. KI.
6I
:. <onescu &rincipii fundamentale ale democratiei constitutionale 3dit. -umina -e5 >ucuresti 188K.
32
(onstitutiei , a actelor normative si a celorlalte acte juridice adoptate sau emise de autoritatile
statului de drept
68
.
<n vederea inentificarii principiilor $enerale sau fundamentale ale tiinei administraiei
romaneti este necesar sa analizam dispozitiile art. 1 art. 2 alin 1 art. 6 alin 1 art. I art .KI si
art. 129 alin. 1 din :onstitutia 'omaniei. #in aceste dispozitii vom deduce anumite principii
$enerale de valoare constitutional pe care le consideram ca sunt aplicabile in acelai timp si
tiinei administraiei. Aceasta decur$e din faptul ca ele stau la baza or$anizarii activitaii tuturor
autoritailor statului i deci se aplica in mod e5plicit i administraiei publice i implicit tiinei
administraiei
@9
.
$rinci%ii (enerae .
$rinci%iu %uterii 'uverane 'au a 'uveranitaii naionae .
<n acest conte5t il vom intele$e in sensul ca puterea politic are in mod necesar un
titular poprul roman i ca acesta detine in mod natural puterea politic suveranitatea
@1
.
/uveranitatea e5prima faptul ca puterea politic ii e5tinde autoritatea sa asupra unui anumit
teritoriu i populatie si nu admite ca o alta autoritate sa e5ercite puterea publica asupra aceluiai
teritoriu si populatii
@2
.
3a const in drepturile unui stat de a decide liber in privinta treburilor sale interne sau
e5terne. :a trasatur $eneral a puterii de stat suveranitatea reunete suprematia i independenta
puterii in e5primarea si realizarea vointei $uvernantilor ca voint obli$atorie pentru intrea$a
societate
@3
.
Lricum definirea suveranitii numai prin suprematie sau numai prin independena este
insuficienta cci in timp ce supremaia evoca acea insuire a puterii de stat de a fi superioar
oricrei puteri de a fi superioar oricrei alte puteri in raport cu populaia cuprinsa in limitele
frontierei statului independena evoc acea trasatur a puterii de a nu fi in$radit in realizarea
scopurilor sale de nicio putere de stat strina
@6
.
68
A. <or$ovan op cit. pa$. J1!J3.
@9
:. )anda :. )anda op cit. pa$. K8.
@1
:. <onescu op. cit. pa$. 1K si urmatoarele.
@2
<bidiem.
@3
<. )uraru 3. /. %anasescu :onstitutia 'omaniei comentata pe articole :2 >ec. >ucuresti 299I pa$. 21.
@6
<bidem.
33
#e altfel suveranitatea este descrisa de art. 2 alin 1 din :onstitutie ca apartinand
poporului roman care o e5ercit prin or$anele sale reprezentative constituite prin ale$eri libere
periodice i corecte precum si prin referendum.
#in aceasta dispoziie constitutional rezult ca ea se e5ercit pe de o parte in mod
direct de catre popor in cazul referendumului iar in cazul e5ercitrii prin or$anele sale
reprezentative semi !direct i cu condiia constituirii lor prin ale$eri libere periodice si corecte
@@
.
$rinci%iu 'e%aratiei #i ecCii-ruui %uterior in 'tat
/eparaia puterilor in stat este un principiu de or$anziare i funcionare a statului care s!a
impus mai ales dupa instaurarea statului modern. ;iind uniatra si suverana puterea de stat nu
poate fi imparita intre $rupuri sau cate$orii de persoane diferite. 3a se e5ercita in toata
plenitudinea i atributele sale.
:ei care au ar$umentat si formulat pentru prima data principiul separatiei puterilor in stat
au fost filosoful francez :*. )ontes0uieu si filosoful en$lez ,. -oc.e. <n acest sens primul dintre
ei mentionaF %otul ar fi pierdut daca acelasi om sau acelasi corp de fruntasi fie el i al nobililor
fie ei ai poporului ar e5ercita aceste trei puteriF pe aceea de a face le$i pe aceea de a adduce la
indeplinire *otararile obstesti si pe aceea de a Audeca infractunile sau liti$iile dintre perticulari
@J
.
Alin. 6 art. 1 din :onstitutie inscrie expressis verbis principiul classic al separatiei
puterilor in stat in cadrul democratiei constitutionale. 3ste bine stabilit c transpunerile practice
ale principiului separatiei i ec*ilibrului puterilor in stat au relevat numeroase dificultati in
functionarea unui model pur al separatiei ri$ide dovedind necesitatea unei colaborari a
diferitelor or$ane ale statului in realizarea functiilor atribuite lor.
3volutia separatiei puterilor in stat ca teorie si realitate constitutional cuprinde trei mari
aspecte si anumeF definirea continutului si a sensurilor teorieiG citica teoriei clasiceG continuitata
importantei si rezonantei sale sociale si politice.
Aparuta in secolul -uminilor alaturi de alte teorii la fel de penetrante si tulburtoare ea
a fost indreptat impotriva obscurantismului feudal si a inc*istarii medievale impotriva abuzului
de putere. 3a a avut un rol aparte in promovarea sistemului reprezentativ adic in valorificarea
@@
:.)anda op. cit pa$. I9.
@J
).&reda #rept administrativ &artea $enerala 3ditia a <H! a -umina -e5 >ucuresti 299J pa$. 69.
36
democratic a relatiei dintre detinatorul suveran al puterii si or$anizarea statal a puterii politice
astfel incat s fie asi$urate $arantiile e5ercitarii depline a drepturilor omului i cetteanului.
/pecializarea cate unui or$an pentru e5ercitarea doar a unei funcii statale a intervenit
mai tarziu i reprezint numai una dintre posibilitatile de e5ercitare a puterii de stat
@K
.
&e parcursul istoriei si a practicii sociale acest principiu a cunoscut diverse corecii
adaptari i e5plicaii dar in esena a ramas nesc*imbat pana in zilele noastre c*iar daca multi
teoreticieni i practicieni vad in acest principiu o problema de buna or$anizare a puterii de
oportunitate de re$ula a puterii publice.
<n mod practic nu este vorba despre o separaie a puterilor ci de o delimitare a funciilor
de baza ale oricarei puteri de stat de elaborare a le$ilor B funcia le$aislativC de e5ecutare a
le$ilor Bfuncia e5ecutivC si de rezolvare a liti$iilor care apar in e5ecutarea le$ilor Bfuncia
AudecatoreacC.
#esi$ur aceasta este formula clasic i simplist a principiului separatiei puterilor in stat
deoarece c*iar i in practica statelor moderne cu democraia dezvoltat afirmarea principiului
comporta multe amendamente care reduc din valorile sale morale din perioada de inceput
@I
.
$rinci%iu 'u%re&aiei Con'tituiei 'i e(ait * ii
3ste principiul e5primat in mod direct de disp.alin 1 art. @ din :onstituie care precizeaz
c in 'omania respectarea :onstitutiei a supremaiei sale i a le$ilor este obli$atorie. Acest
principiu fi5eaz cadrul activitatii autoritilor statului in limita le$ilor asi$ur stabilitatea
Auridic drepturile si libertile omului si inseamn subordinarea tuturor activitailor autoriilor
publice voinei supreme a naiunii consemnat in principiile i normele pactului fundamental
statuat in :onstituie
@8
.
:onstituia spune <on #eleanu denumit de altfel unul dintre printii :onstitutiei se afl
in varful piramidei tuturor actelor Auridice. Aceasta afirmatie este sustinut prin aceea caF
!le$itimeaz puterea convertind vointele individuale sau colective in vointa de statG
! confera autoritate $uvernanilor indreptaindu!le deciziile i confirmandu!le aplicarea
! determin funciile si atributiile ce revin autoritailor publiceG
@K
<. )uraru 3. /. %anasescu :onstitutia 'omaniei comentata pe articole :.2. >ec. >ucuresti 299I pa$. 16.
@I
). &reda o.p. cit pa$. 61.
@8
:. )anda op cit. pa$. I1.
3@
!consacrand drepturile i indatoririle fundamentale diri$ueste raporturile dintre cetaeni
dintre ei i autoritile publice
!$arantarea supremaiei :onstituiei si le$ilor se realizeaz prin dou principii
subsecvente i anume prin Austiia constituional sau a controlului constituionalittii le$ilor
realizat de :urtea :onstituionala i prin principiul controlului Aurisdicional al aciunii
administraiei publice.
<n ceea ce privete principiul le$alitaii i doctrina evideniaz faptul ca administraia
trebuie s se mentin intra le$em adica in limitele fi5ate de aceasta ea neputandu!se infaptui
decat in conformitate cu aceasta respectiv secundum le$em deci potrivit te5telor le$islative si
numai in baza acestora.
":egea, spunea (aree de 8alberg, "nu este numai limita activit4ii administrative , ci ,
deasemenea, condiia acesteia
5;
.
$rinci%iu e(aitaii intre cetaeni " e6cuderea %rivie(iior 'i di'cri&inarii
3$alitatea formala a tuturor membrilor unei colectivitai asi$ura baze si$ure pentru
coeziunea sa iar inte$rarea cetenilor 'omaniei se spriAin in mod evident pe absenta oricaror
deosebiri intre ei dupa criterii care ar putea perturba funcionalitatea $rupului.
3$alitatea este un principiu constituional comple5 care poate imbraca fie forma unui
principiu $eneral al drepturilor fie pe cea a unui drept fundamental. :a norm Auridic e$alitatea
este autonom si posed o structura proprie ce include nu doar o sin$ura prevdere
constituional ci un intre$ fascicul de norme care pot fi utilizate in functie de circumstane.
<n eonomia te5tului constituional e5presia e$alitaii ca vocaie de $eneralitate se re$
sete in art. 1J art 61 art 6I sau art @J
J1
. #in ansamblul acestor prevederi art. 6 din :onstituie
se detaseaza ca avand funcia esenial de stabilire a criteriilor de nediscriminare astfel ca
principiul $eneral al e$alitaii trebuie raportat in permanena la art. 6 alin 2.
,urisprudena :urii noastre :onstituionale a cunoscut insa o anumita evoluie in
privina utilizrii conceptului de discriminare
J2
. &lecand de la discriminarile interzise in mod
J9
:. )anda op cit pa$ I2.
J1
<. )uraru 3. /. %anasescu op cit. pa$. 6@.
J2
<bidem.
3J
e5pres de le$ea fundamental ea le!a lr$it sfera cu discriminarile considerate ca arbitrare pentru
ca in final sa aAun$ sa impun conceptul de drept la diferen
J3
.
$rinci%iu subsidiaritaii este pus in valoare de %ratatul de la )aastric*t potrivit caruia
la nivelul Uniunii 3uropene deciziile se iau cat mai aproape de cetaeni i a fost definit prin
:arta 3uropean a Autonomiei -ocale in art. 6 potrivit caruia e5erciiul responsabilitailor
publice trebuie de o maniera $eneral sa revin de preferin acelor autoritti care sunt cele
mai apropiate de cetteni. Atribuirea de responsabilitti unei alte autoritati trebuie s ina cont de
amploarea si de natura sarcinii si de e5i$enele de eficacitate si de economie.
Acest principiu este in esena unul politic intrucat el vizeaz apropierea cat mai mult a
deciziei de cetaean subliniind in acelasi timp si caracterul politic atat de necesar al
descentralizarii administrative.
$rinci%ii '%eciaeF
tiinta Ad&ini'traiei cunoate" aaturi de %rinci%ii (enerae" i o ata cate(orie de
%rinci%ii" denu&ite '%eciae intrucat sunt specifice administratiei publiceF
- principiul or$anizrii i conducerii unitare a administraiei publiceG
- principiul autonomiei de or$anizareG
- prinicpiul adaptabilitii or$anizarii i funcionrii administraiei publiceG
- principiul simplificrii structurii activitiiG
- principiul raionalizariiG
- principiul imbuntairii stilului metodelor i te*nicilor din administratia publicG
- principiul urmarii finalitii
J6
.
&rincipiul or$anizarii si conducerii unitare semnalizeaz necesitatea evitrii tendienelor
diver$ente ce pot aprea in or$anizarea si conducerea administraiei publice.
a. &rincipiul autonomiei de or$anizare se desprinde din proprietatea structurilor sociale de a
fi autore$labile. 3l este in concordana cu principiul or$anizarii unite dar ca subsistem
administraia publica beneficiaz de o anumit autonomie relativ.
J3
:urtea :onstitutionala a 'omaniei in Aursiprudenta sa interzice discriminarile ne$ative dar si pe cele positive.
J6
:. )anda op.cit. pa$. IJ!IK.
3K
b. &rincipiul adaptabilitatii or$anizarii si funcionarii administratiei publice este o
consecint a principiului $eneral al adaptarii la e5i$entele reale posibile actuale si de
perspectiva ale administratiei. Acest principiu se caracterizeaz prin coeziunea si
fle5ibilitatea elementelor sale componente! autorittile administratiei publice ceea ce
permite realizarea in conditii optime a functiilor sale.
c. &rincipiul simplificrii structurii si activitaii are in vedere atat structura cat si activitatea
autoritilor administraiei publice .
/implificarea cunoaste trei modalitai F aC o simplificare a activittii e5terne a relatiilor
dintre autorittile administratiei publiceG bC o simplificare a structurilor e5terne a cadrului de
or$anizare a autoritilor G cC o simplificare interna deci numai in cadrul unei sau a unor
autoriti ale administratiei publice.
d. &rincipiul raionalizarii priveste atat structura cat si activitatea autorittilor
administratiei publice.
e. &rincipiul imbunatirii stilului metodelor si te*nicilor din administraia public se
constituie intr!un imperativ al administratiei publice si implicit al stiintei administratieiG
f. &rincipiul urmririi finalitaii decur$e din scopul practic pe care il urmareste stiinta
administratiei perfectionarea structurilor si activitatii autorittilor administraiei
publice
J@
.
&rincipiile administraiei publice constituie un ansamblu unitar de re$uli de baz de
natur politic economic social i Auridic care "i determin "n mod esenial or$anizarea
funcionare i activitatea.
&entru ca o re$ul s se constituie "ntr!un principiu al sistemului administraiei publice
trebuie s "ndeplineasc urmtoarele cerineF
/ fie o re$ul esenial pentru or$anizarea i funcionarea sistemuluiG
/ fie o re$ul determinant pentru modul de aciune a sistemuluiG
&rin aceast re$ul s se manifeste caracteristicile puterii statale Bunice sau divizate
democratice sau nedemocratice unitare sau compuseCG
'e$ula s fie le$al formulat sau s se deduc din le$e.
J@
: . )anda op.cit. pa$. IJ!IK.
3I
:lasificarea principiilor administraiei publice se poate face dup mai multe criterii. En
studiul nostru vom utiliza urmtoarele criteriiF c7mpul de aciune Bmrimea sferei de activiti pe
care le $uverneazC natura i forma de e5primare.
A. Du%4 c7&%u de ac0iune distin$em principii generale i principii speciale. &rimele
produc efecte asupra "ntre$ii administraii publice cum este de pild principiul le$alitii "n
vreme ce ultimele se limiteaz doar la un anumit se$ment al sistemului administraiei publice ca
de pild principiul eli$ibilitii autoritilor administraiei publice locale.
D. Du%4 natura or, distin$em principii exclusiv juridice Be5. principiul revocabilitii
actelor administrativeC principii nejuridice Be5. principiul eficienei economico!sociale a
or$anizrii i a aciunii administrativeC i principii mi5teF politico!Auridice economico!Auridice
etc. Be5. principiul autonomiei localeC.
C. Du%4 /or&a de e6%ri&are, distin$em principii formulate prin lege Be5. principiile
le$aliti e$alitii de tratament autonomiei localeC i principii deduse din lege Bde pild
revocabilitatea actelor administrativeC.
JJ
.
Te'te (ria e6e&%i/icative.
1. Administratia publica in literatura noastra de specialitate este definite ca F aC fiind acea
activitate care consta in organizarea si asigurarea executarii nemijlocite a prevederilor
(onstitutiei , a actelor normative si a celorlalte acte juridice adoptae sau emise de
autoritatile statului de dreptG bC este o consecinta a principiului $eneral al adaptarii la
e5i$entele reale posibile actuale si de perspectiva ale administratieiG cC e5ercitiul
responsabilitatilor publice trebuie de o maniera $enerala sa revina de preferinta acelor
autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni.
2. $rinci%iu 'u-'idiaritatii este pus in valoare deF aC %ratatul de la -isabonaG bC %ratatul
de la (isaG cC %ratatul de la )aastric*tG dC Actul Unic 3uropean .
JJ
<. /antai Drept administrativ i tiin administrativ vol.< 3dit. 'ispoprint :luA!(apoca 188I pa$.33!3@.
38
3.&rincipiul autonomiei de or$anizare se desprinde din F aC proprietatea structurilor sociale
de a fi autore$labileG bC caracteristicile puterii statale Bunice sau divizate democratice sau
nedemocratice unitare sau compuseCG cC structura cat si activitatea autoritatilor
administratiei publice .
?. /implificarea structurilor administratiei cunoaste trei modalitatiF aC o simplificare a
activitatii e5terne a relatiilor dintre autoritatile administratiei publiceG o simplificare a
structurilor e5terne a cadrului de or$anizare a autoritatilor G o simplificare interna deci
numai in cadrul unei sau a unor autoritati ale administratiei publiceG bC o simplificare a
activitatii e5terne una interna si una or$anizatoricaG cC o structurare mana$eriala una
sociolo$ica si una Auridical.
@. &entru ca o re$ul s se constituie "ntr!un principiu al sistemului administraiei publice
trebuie F aC s fie o re$ul esenial pentru or$anizarea i funcionarea sistemuluiG bCs fie
o re$ul determinant pentru modul de aciune a sistemuluiG cC s se manifeste
caracteristicile puterii statale dC sunt corecte numai abG eC asi b si c sunt toate trei corecte.
A. &rincipiul adaptabilitatii or$anizarii si functionarii administratiei publice F aC priveste atat
structura cat si activitatea autoritatilor administratiei publiceG bC este o consecinta a
principiului $eneral al adaptarii la e5i$entele reale posibile actuale si de perspectiva ale
administratieiG cC decur$e din scopul practic pe care il urmareste stiinta administratiei
perfectionarea structurilor si activitatii autoritatilor administratiei publice.
;. Du%4 /or&a de e6%ri&are, distin$em principii B ale stintei administratieiC F aC e5clusiv
Auridice si neAuridiceG bC principii $enerale i principii specialeG cC principii formulate prin
le$e si desuse din le$e.
B. &rincipiile administraiei publice constituie F aC o consecinta a principiului $eneral al
adaptarii la e5i$entele reale posibile actuale si de perspectiva ale administratieiG bC un
ansamblu unitar de re$uli de baz de natur politic economic social i Auridic care "i
69
determin "n mod esenial or$anizarea funcionare i activitateaG cC acea activitate care
consta in or$anizarea si asi$urarea e5ecutarii nemiAlocite a prevederilor :onstitutiei.
E. &rincipiul suprematiei :onstitutiei si le$alitatii F aC este e5cplicit mentionat in te5tul
:onstitutiei revizuite G bC este su$erat implicit de te5tul :institutiei revizuite G cB este
prevazut de le$i speciale si decrete la care :onstitutia face e5pres referire.
+*. Aparuta in secolul -uminilor alaturi de alte teorii la fel de penetrante si tulburatoare
teoriaD. aC separatiei puterilor in stat G bC concentrationismului politic G cC
e$alitarismului socialD. a fost indreptata impotriva obscurantismului feudal si a
inc*istarii medievale. Ale$eti varianta corecta dintre cele trei prezentate.
61
CA$IT,LUL I=
STIINA ADMINISTRA<IEI. C,NCE$T" ,DIECT" MET,DE
,-iective.
-Cunoa'terea conce%tuui de 'tiint* a ad&ini'tratiei
-Identi/icarea o-iectuui 'tiintei ad&ini'tratiei
-Identi/icarea &etodeor '%eci/ice 'tiintei ad&ini'tratiei.
?.+. De/inirea 'tiinei ad&ini'traiei
L prim problem fr o soluie unanim acceptat este c*iar -"'!i%-a
JK
atribuit
cercetrii de ansamblu a administraiei publice. /e consider c denumirea tradiional este
tiine administrative deoarece presti$iosul institut european care studiaz $lobalitatea
problemelor administraiei publice fondat "n 1839 cu sediul la >ru5elles poart denumirea
!nstitutul !nternaional de =tiine dministrative.
Aceast denumire tradiional e5prim concepia potrivit creia administraia public
constituie obiectul de studiu pentru o serie de tiine diferite. 3ste vorba de disciplinele care
studiaz ansamblul or$anizrii i conducerii autoritilor i instituiilor administraiei publice
activitatea acestora "ntrea$a problematic a dreptului administrativ politica administrativ
precum i prile referitoare la administraie ale diferitelor tiine cum suntF filozofia
administraiei istoria administraiei sociolo$ia administraiei psi*olo$ia administraiei etc.
Autorii francezi utilizeaz sinta$ma tiin administrativ care arat c e5ist o sin$ur
tiin care studiaz administraia public.
Autorii an$lo!sa5oni folosesc e5presia tiina administraiei publice pentru a sublinia
caracterul etatic al activitilor studiate.
Autorii italieni i spanioli susin denumirea tiina administraiei cu precizarea c este
vorba de disciplina care cerceteaz sub toate aspectele fenomenul de administraie public.
/e mai utilizeaz i sinta$ma tiina administrrii "ns este criticat ca fiind prea
$eneral deoarece nu face distincia dintre sectorul public i sectorul privat.
JK
). %. Lroveanu op.cit. pa$.IJ!II apud. -. :oman! 4und op. cit. pa$. 28.
62
;a de cele "nvederate considerm c denumirea cercetrii tiinifice dedicate
fenomenului de administraie public trebuie s fac obiectul unei convenii terminolo$ice astfel
"nc7t interlocutorii s!i acorde aceeai semnificaie i comunicarea s nu aib de suferit. Lpiunea
noastr s!a oprit asupra denumirii $ii"a a!i"i#$%ai-i deoarece e5prim realitatea c este
vorba de o tiin ce studiaz administraia i pentru c "n limbaAul comun prin Oadministraie se
"nele$e "n primul r7nd administraia public.
L perfecionare continu a administraiei publice nu se poate realiza numai constatandu!
se unele probleme ale realitaii curente din administratia public* ci in primul rand pe baza unor
cercetri stiintifice ale acesteia. (umai fundamentat stiinific administratia public va putea sa
faca faa solicitarilor multiple si comple5e ale societaii contemporane si in acest conte5t a
principalului sau component si beneficiar ceteanul.
%ocmai de aceea, unii autori din doctrina definesc stiina administraiei ca fiind stiina
care cerceteaz activitatea si structura autoritailor administrative in vederea perfecionarii lor
continue, in funcie de valorile politice si cerinele socio+economice, in scopul realiz*rii
eficiente a sarcinilor sale si a nevoilor si intereselor generale ale ceteanului
5>
.
?.). ,-iectu 'tiinei ad&ini'traiei
%eoria administraiei publice "n calitate de subiect evideniaz problemele esenei i
specificului administraiei publice le$ile "n baza crora funcioneaz statul principiile formele
i metodele noiunile principaleF statul politica conducerea de stat i putere.
#in aceste considerente teoria administraiei publice este o tiin politic i de drept.
concepia ce st la baza acestei discipline rezult din interle$tura politicului dreptului
conducerii i puterii. En acest conte5t nu poate fi desprit conducerea de politic.
Activitatea statului "n domeniul conducerii sociale este le$at de re$lementarea Auridic a
relaiilor sociale i comportrii oamenilor acest fapt e5plic aspectul Auridic al administraiei
publice.
Administraia public "n$lobeaz "n sine influena statului ca nucleu a sistemului politic
asupra societii "n "ntre$ime i de asemenea interrelaiile instituiilor statului cu alte elemente
ale sistemului social. #e aceea administraia public dup definiia sa este un mod de activitate
realizat "n baza relaiilor politico!Auridice i sociale.
JI
:. )anda op.cit. pa$.23.
63
:orespunztor i teoria administraiei publice este o tiin politico!Auridic i social.
#eterminarea teoriei administraiei publice ca o tiin politic de drept i social ne orienteaz
"n primul r"nd spre a "nele$e administrarea public ca form de manifestare a auto$estiunii
sistemului social ca autoconducerea lui. En al doilea r"nd ne evideniaz faptul c aceast tiin
este o tiin comple5 fondat "n baza tiinelor Auridice politice i sociale.
Astfel domeniul de studiu al teoriei administraiei publice se constituie din comple5itatea
fenomenelor i proceselor sociale economice politico!Auridice care caracterizeaz domeniul de
interinfluen a statului i societii "n scopul "mbuntirii necontenite a activitii i structurii
administraiei publice pentru o mai raional i eficient satisfacere a interesului $eneral i a
cerinelor sociale.
:oninutul principal al teoriei administraiei publice ca disciplin tiinific = este
studierea modului de funcionare a autoritilor administraiei publice si a modului cum acestea
rspund necesitilor sociale cum administreaz miAloacele materiale i financiare pentru
obinerea unei eficiene cat mai ridicate. En acest conte5t teoria administraiei publice ofer
soluii pentru asi$urarea unei funcionri optime a aparatului administrativ.
Autoritile administraiei publice sunt colective de oameni. Astfel elementul uman nu
lipsete din sfera preocuprilor teoriei administraiei publice. )odul de recrutare i selectare
pre$tirea profesional stabilitatea "n funcie i promovarea acestuia evaluarea performanelor
raporturile interumane din interiorul diferitelor structuri administrative dintre efi i subalterni
relaiile administraiei cu beneficiarii ar$umentarea tiinific a politicii statului ca nucleu i
element principal "n realizarea procesului de administrare constituie obiectul de studiu al teoriei
administraiei
J8
.
#e altfel dezvoltarea economica si politica a oricarei tari este fundamentata printre alte
elemente principale ale vietii sociale pe administratie si in mod deosebit pe administratia
publica.
:oncluzion"nd cele e5puse mai sus obiectul de cercetare al teoriei administraiei este
studierea administraiei publice "n ansamblul su cu toate implicaiile relaiile i corelaiile
acesteia cu celelalte elemente ale sistemului social. &articularitile specificitatea acestei
J8
>azele conceptuale?;$$&<//.%'&a044.(l+.#&+$.%+
66
activiti rezult din particularitile faptelor sociale ce se produc pe parcursul realizrii acestei
activiti.
#escrierea i analiza activitii de administrare implic noiunea de fapt administrativ
care este un fapt social distinct "n raport cu celelalte fapte sociale.
-e$at de scopul pra$matic al tiinei administraiei "nvederm c aceast tiin
urmrete ca printr!o activitate i structur raionale i eficace precum i prin utilizarea unor
criterii re$uli i metode tiinifice administraia public s transpun "n realitate c7t mai fidel
valorile politice folosind resursele umane materiale i financiare cu randament ma5im.
/e consider c "n coninutul tiinei administraiei este obli$atorie reflectarea unor
factori caracteristici ai administraiei publice de esen e5traAuridic determinai prin
$eneralizarea e5perienei din acest domeniu i anumeF
).?actorul ordine. ;actorul ordine este specific relaiilor umane diriAate ierar*ic. Aceasta
"nseamn disciplin bazat pe dreptul de comand al efului i obli$aia de supunere a
subordonatului. 3vident pentru a asi$ura disciplina nu pot fi tolerate abaterile. (u trebuie "ns
folosit abuziv sau iraional dreptul de comand deoarece "nbue iniiativa i descuraAeaz
atitudinea participativ "n vederea asi$urrii bunului mers al activitii.
-.?actorul stabilizator. Administraia trebuie s prezinte stabilitate intern i s $enereze
stabilitate e5tern prin asi$urarea continuitii i previzibilitii serviciului public i aciunii
administrative. /tabilitatea nu trebuie "ns s se transforme "n anc*ilozare prin refuzul
sc*imbrilor necesare pentru adaptarea la dinamica realitii.
3.?actorul raional. Aciunea administrativ valoroas este $enerat de activitatea uman
raional adic fundamentat pe lo$ic. #in acest motiv tiina administraiei este c*emat s
$seasc modalitile de eliminare a practicilor ilo$ice mai ales a celor birocratice "n sensul
peiorativ al termenului.
*.?actorul organizare. Activitatea administrativ ca de altfel orice activitate nu are
eficien i eficacitate dac nu este or$anizat sau cu alte cuvinte dac nu se coordoneaz
comportamentul uman "n vederea atin$erii unui anumit obiectiv. Lr$anizarea administrativ
"nseamn "n esen proiectarea i asi$urarea funcionrii unui sistem raional de relaii at7t "n
interiorul administraiei c7t i "n raport cu mediul dotat cu resursele necesare "n scopul
"ndeplinirii ireproabile a atribuiilor. <deea $eneral este clar i pare simpl realizarea practic
6@
este "ns foarte complicat motiv pentru care s!a dezvoltat o adevrat tiin a organizrii care
are i o component dedicat administraiei publice.
$.?actorul conducere. 3ste evident c factorul conducere "n principal procesul
decizional este determinant pentru activitatea administraiei publice i c "mbuntirea aciunii
administrative nu este posibil fr ameliorarea continu a procesului decizional la toate
nivelurile. Acesta este motivul pentru care conducerea tiinific raional i eficient este un
vast domeniu de cercetare i pentru tiina administraiei.
a.?actorul eficien. Lrice activitate raional tinde s dob7ndeasc rezultatele urmrite
cu un consum c7t mai redus de resurse umane materiale i financiare. #e aceea este necesar ca
tiina administraiei s studieze procedeele prin care se poate realiza eficiena "n administraia
public pe fondul preteniilor tot mai ridicate din partea administrailor. 3conomia de resurse "n
administraie nu trebuie s conduc "ns la scderea eficacitii adic la diferene inacceptabile
"ntre rezultatul urmrit i cel obinut. :a principiu administraia trebuie s!i realizeze atribuiile
c7t mai bine manifest7nd o permanent $riA pentru c*eltuirea banului public.
b.?actorul finalitate. Ptiina administraiei studiaz multilateral administraia public "n
scopul "mbuntirii structurii i activitii acesteia. Aceste "mbuntiri se fac pentru ca
administraia public s!i poat "ndeplini c7t mai bine misiunea de a satisface interesul $eneral
al colectivitilor umane cu respectarea intereselor individuale le$itime ale administrailor.
c.?actorul integrator. Aciunea administrativ pentru a satisface interesul $eneral
trebuie s aib un caracter unitar s fie relativ uniform pe "ntre$ teritoriul statului. :aracterul
unitar al activitii administrative are un efect social unificator de inte$rare. :aracterul unitar se
e5prim prin diriAarea centralizat a administraiei publice. Aceasta nu e5clude deconcentrarea i
descentralizarea
K9
pentru c acestea se realizeaz "n limitele stabilite i sub controlul e5ercitat de
autoritile centrale.
,-iectu #tiin0ei ad&ini'tra0iei are un caracter dinamic sc*imbtor. Administraia
public evolueaz i se dezvolt odat cu pro$resul multilateral al societii. #e asemenea
sc*imbrile "n administraie sunt induse de condiiile politice economice te*nice de mediu
demo$rafice financiare etc. #in acest motiv tiina administraiei nu se "nfieaz ca o colecie
de reete imuabile aplicabile oric7nd i oriunde pentru rezolvarea cazurilor particulare ci ofer
K9
'eamintim c prin deconcentrare se "nele$e transferul de atribuii de la nivel central "n favoarea structurilor
teritoriale ale or$anelor administraiei publice centrale de specialitate iar prin descentralizare se "nele$e transferul
de atribuii de la nivel central "n favoarea autoritilor administraiei publice locale.
6J
cadrul teoretic i metodolo$ic adecvat pentru $sirea celor mai bune modaliti de rezolvare a
problemelor concrete.
Ptiina administraiei are un obiect de studiu comple5. Aceasta "nseamn c fenomenele
de administraie public pe care le cerceteaz conin componente de naturi diferiteF umane
materiale Auridice te*nolo$ice te*nice financiare etc.
#e aceea i abordarea trebuie s fie comple5 i multilateral. #e pild pentru a stabili
dac un or$an al administraiei publice funcioneaz "n mod raional eficace i eficient se
cerceteaz dac rezultatele obinute corespund sarcinilor primite dac activitatea este conform
cu normele Auridice dac finanarea a fost asi$urat i derulat corect dac rezultatele obinute
Austific resursele consumate i corespund ateptrilor administrailor.
En aceast situaie urmeaz a fi rezolvate probleme de tiina administraiei drept
administrativ drept financiar economie i sociolo$ie iar apoi rezultatele trebuie reunite "ntr!o
sintez coerent
K1
.
?.<. Metodee 'tiinei ad&ini'traiei
/tiina administraiei ca orice alta stiin* presupune nu numai cunostinte concepte
notiuni cate$orii ci si metode procedee si te*nici de analiz si cercetare stiinifica.
<n acest sens remarcm c stiina administraiei ca stiina sociala foloseste intr!o proporie
insemnat metode miAloace si procedee te*nice are principii si metode specifice intrucat
obiectul sau de cercetare stiintific este constituit din studiul special ce se efectueaz asupra
faptului si fenomenului administrativ.
)etoda reprezint pentru stiint in $eneral miAlocul prin care se cauta si se ale$e o cale
ea este determinat de insusi obiectul de cercetare stiinific si in acelasi timp trebuie s fie in
concordant cu le$ile obiective ale stiinei respective
K2
.
)etodolo$ia = este "nceputul determinant al procesului de cunoatere este sistemul
cerinelor teoretice care se realizeaz "n cople5 prin metode concrete de cercetare tiinific.
En literatura de specialitate metodolo$ia teoriei administraiei este definit "n mod diferit. Astfel
). Lroveanu susine c metodolo$ia teoriei administraiei const dintr!un ansamblu de miAloace
i proceduri utile pentru a studia i "nele$e faptul i fenomenul administrativ. En aceeiai ordine
de idei )ar$areta :ostea subliniaz c metodolo$ia reprezint o totalitate de te*nici de
K1
).%. Lroveanu op. cit pa$ 83!8@ apud. -. :oman! 4und op cit. pa$. 33.
K2
:. )anda op. cit.pa$. 2J6.
6K
cercetare analiz i investi$are utilizate de specialistul care realizeaz studierea funcionrii i
or$anizrii instituiilor administrative aa cum apar "n realitate. &rin urmare metodolo$ia teoriei
administraiei constituie o totalitate de procedee i metode folosite de tiina administraiei.
)etodolo$ia teoriei administraiei are rol de busol care d posibilitate cercettorului s
se orienteze "n realitate i s!i determine strate$ia obiectiv de cercetare a activitii i
or$anizrii administraiei publice. )etodolo$ia teoriei administraiei includeF observaia
colectarea i analiza datelor faptice care se materializeaz "n descrieri interpretri i $eneralizri
asupra fenomenelor administrative.
En literatura de specialitate contemporan e5ist diferite concepii metodolo$ice de
analiz a fenomenului administrativ.
:ele mai tipice suntF metodolo$ia dialectico = materialist tipurile de analizF
or$anizaional funcional i sistemic. )etodolo$iile menionate ne orientez mai "nt"i de toate
la reflectarea obiectiv a activitii de administrare.)etodolo$ia dialectico!materialist e!a $sit
reflectarea "n lucrrile lui %. &arson B/UA 18@1C #.3aston B18@3!18J@C.
)odelul sistemic a lui #.3aston reprezint aplicarea principal a teoriei sistemice asupra
analizei socio ! politice. En teoria administraiei publice analiza structural!funcional include
dou aspecte. Aspectul structuralF aC determinarea componentelor ce alctuiesc sistemul
administraiei publice bC determinarea le$itilor ce lea$ aceste elemente. Aspectul funcional
include studierea mecanismului intern de funcionare a elementelor sistemului administraiei
publice de asemenea studierea interdependenei sistemului administraiei publice de mediu
e5tern.
En acest conte5t sistemul administraiei publice poate fi prezentat ca un model cibernetic
care are intrare i ieire. Activitile de administrare se realizeaz la intrare iar rezultatele se
fi5eaz la ieire. /pre e5empluF la intrare "n sistemul administraiei publice sunt prezente
urmtoarele componenteF necesitile populaiei cerinele din partea societii i susinerea
sistemului administraiei publice de ctre forele sociale la ieire din sistem avem *otr"ri i
activiti servicii rspuns la cerinele cetenilor i susinere.
)etode de cercetare "n teoria administraiei publice. 3timolo$ia cuv"ntului Ometod vine
de la latinescul Omet*odos ceea ce "nseamn Ocale OmiAloc Omod de e5primare. %ranspus "n
tiin termenul de metod capt "neles de mod de cercetare i de transformare a realitii
obiective. )etoda "nseamn un mod or$anizat sistematic de $"ndire i activitate i implic o
6I
direcie susceptibil de a fi definit i urmat cu re$ularitate "n operaiunile mintale. )etoda nu
caut soluii ci ale$erea modalitilor de a le $si inte$rand cunotinele dob"ndite asupra
metodelor ce se aplic "n diferite discipline tiinifice
K3
.
A aplica metodolo$ia cunoaterii la obiectul de cercetare administraia public "nseamn
a construi un sistem coerent de investi$are care s asi$ure posibilitatea de a percepe i a "nele$e
realitatea administrativ. A percepe a sesiza cu aAutorul $7ndirii "nseamn delimitarea
domeniului de investi$are i descoperirea elementelor componente i a relaiilor dintre ele. A
"nele$e este actul mintal de a stabili semnificaiile i relaiile cauzale ale realitii investi$ate. &e
baza perceperii i "nele$erii se pot face $eneralizri care permit formularea unor principii.
L problem a tiinei administraiei este aceea c nu se poate lipsi de cercetarea din
interior. #ar prin situarea "n interiorul administraiei observatorul "i pierde o parte din
obiectivitatea din imparialitatea tiinific. <ntr7nd "n contact cu oamenii din administraie
cercettorul nu poate evita anumite simpatii i antipatii care "i influeneaz Audecile.
L alt dificultate const "n faptul c administraia public ca or$anism viu se apr
"mpotriva unui observator din afar. L atitudine tipic a membrilor oricrei or$anizaii este aceea
de a ascunde aspectele ne$ative din activitate de teama consecinelor pe care le!ar putea suporta
dac aceste aspecte ar fi descoperite. En acest sens funcionarii publici invoc deseori secretul de
serviciu sau secretul profesional
K6
.
/tiina administraiei fiind o tiin social utilizeaz din celelalte tiine sociale
te*nicile i metodele de cercetare ale acestora cum ar fiF cercetarea documentar metoda
sociolo$ic metoda statistic metoda comparativ metoda analizei istorice. En acest conte5t
menionm c aceste te*nici i metode urmeaz a fi adaptate la obiectul de studiu al tiinei
administraiei.
Ptiinei administraiei "i s"nt caracteristice un ir de metode proprii de cercetareF metoda
cazurilor metodele de analiz Bor$anizaional funcional sistemicC. )etoda $eneral de
cercetare a tiinei administraiei este metoda studiilor tiinifice "n domeniul activitii i
structurii administraiei publice.%oate trei cate$orii de metode se interptrund i se completeaz
reciproc.
Administrarea public este o activitate social care pune la baza ei relaiile sociale. 3a se
realizeaz "ntr!un mediu social i "ncearc simte pe pielea ei influena societii mai ales simte
K3
>azele conceptualeD.consultat la data de J. 19. 2912 ora 1I. 1@.
K6
-. :oman 4und op. cit. pa$. 36.
68
structura social a societii. En acest conte5t este indiscutabil "nsemntatea metodelor
sociolo$ice "n cunoaterea tiinific a procesului de administrare.
)etodele sociolo$ice constituie miAlocul principal de studiere a le$turilor inverse "n
interaciunea dintre sistemul de administrare i societate. )etodele sociolo$ice "n studierea
procesului de administrare sunt importante i prin faptul c ele dau posibilitatea de a realiza
analiza tiinific la nivel macro i micro de a trece de la un nivel la altul. )etodele sociolo$ice
includF observaii sondaAe de opinii anc*et sociolo$ic c*estionare interviuri
K@
.
a. Metoda anaitic4
3ste metoda care se foloseste in prima faz a unei analize care se efectueaz la nivelul
unei autoritai sau institutii administrative. 3a se caracterizeaz prin observarea faptelor si
folosirea datelor pe care le detin cercetatorii intr!o anumita ordineF
- structura autoritaii sau instituieiG
- posturile numarul total la nivelul instituiei din care numarul funcionarilor publici si
separat al personalului incadrat cu contract de munc4
- documentele i poziiile se au in vedere pentru analiza documentele de lucru ale
functionarilor publici circuitul documentelor denumirea documentelor numarul i
frecvena intocmirii lorG
- repartizarea serviciilor in sediile autorittilor administratiei publiceG
- circuitul administrativ ultima etap a metodei analitice
KJ
.
-. Metoda critic4
Analiza critic se impune a fi realizat de una i aceeasi persoana care a efectuat
cercetarea analitic. &ersoana respectiva are posibilitatea cunoaterii in ansamblu a activitii
analizate i poate propune masuri reale de perfecionare a acesteia.
&e baza rezultatelor a datelor i informatiilor obtinute cu prileAul etapei analitice se va
proceda la e5aminarea critic a tuturor acestor constatari. &entru aceasta se vor folosi mai multe
criteriiF
- utilizarea autoritaii administraiei publice i a activitii care se desfsoaraG
K@
<bidem.
KJ
:. )anda op. cit. pa$. 2K9.
@9
- eficiena un alt criteriu important care se alatura utilizarii i care constituie asa cum
bine se tie problema esenial a realizarii activitaii administratiei publiceG
- timpul! reprezinta un criteriu important. 3l este cel care conduce la aprecierea
favorabila a rezultatelor obtinute de catre un functionar public un compartiment sau
c*iar autoritatea respectiva sau dimpotriv la o ima$ine nefavorabil a acestora.
- optimizarea factorilor ambienti si a relaiilor umane .
c. Metoda interviuui
3fectuarea studiului la nivelul unei autorit4i sau instituii administrative va trebui
continuat4 dupa realizarea primelor doua etape ale cercetarii cea analitic si cea critic cu o
etap caracterizat prin luarea de interviuri mai intai a conducerii si mai apoi a functionarilor
publici de e5ecutie
KK
. )etoda interviului se recomand s nu fie folosit din pozitia unuia care
controleaz sau a unei ec*ipe de inspectori.
d. Metoda 'inte3ei
Analiza sintetic are la baza elementele cercet4rii analitice a celor critice impreun4 cu
datele rezultate din interviurile tuturor functionarilor publici. 3a se efectueaz de re$ul in
cadrul unei autoriti ierar*ic superioare celei analizate de ctre funcionarii specializati. <n
aceasta etap trebuie s se faca propuneri forurilor competente si cu privire la miAloacele
materiale i celor financiare care sunt necesare autoritatii sau institutiei administrative analizate.
L atenie deosebit este necesar s se acorde si documentelor utilizate in circuitul
administrativ propunandu!se daca este cazul o te*nica mult mai eficient de intocmire a
acestora.
e. Metoda e6%eri&enta4
L alta metod specific tiinei administraiei este metoda cazurilor sau metoda
e5perimental.
L alta metod specific tiinei administraiei este metoda cazurilor sau metoda
e5imental. 3a const din analiza cazurilor concrete care pot avea ca obiect o problem de natur
$eneral ca de pild elaborarea unui raport sau a unui proiect de decizie determinarea unui
KK
:. )anda pa$. 2K2.
@1
plan de urbanism etc. fie o problema de natura subiectiv cum ar fi sanctionarea unui functionar
public desfacerea contractului de munca a unui salariat.
<n sfarit este de mentionat sub aspectul cunoasterii teoretice si cercetarea prospectiv
sau operational. :ercetarea prospectiva este o analiza a re$ulilor i mecanismelor de
transformare a administratiei in masur s dea nastere unor noi structuri sau unor noi moduri de
functionare aunei noi ima$ini a administratiei
KI
.
En tiina administraiei ca de altfel "n orice tiin cercetarea parcur$e urmtoarele
etapeF formularea problemei i a ipotezelor de lucruG observarea faptelor i fenomenelor precum
i studiul materialului documentar referitor la eleG analiza datelor obinute clasificarea lor i
verificarea ipotezelorG $eneralizarea concluziilor i elaborarea unei teorii pe baza ipotezelor de
lucru confirmate.
?ormularea problemei nu este altceva dec7t definirea obiectivului cercetrii. En aceast
etap metoda este orientat spre scopul urmrit. Un obiectiv bine definit este indispensabil
pentru determinarea celor mai adecvate te*nici de investi$aie i o condiie pentru reuita
demersului tiinific.
!poteza de lucru este ansamblul aspectelor sau condiiilor fenomenului administrativ
studiat considerate adevrate pe baza crora se desfoar cercetarea. )odul "n care se stabilesc
aceste condiii este esenial pentru valoarea rezultatelor obinute. :ercettorul trebuie s fie
circumspect cu privire la veridicitatea ipotezelor. #ac analiza faptelor le infirm ele trebuie
abandonate deoarece ipotezele false duc "ntotdeauna la concluzii false.
@bservarea sau constatarea faptelor administrative utilizeaz o $am divers de procedee
dintre care menionmF procedeele statistice procedeele sociolo$ice i analiza documentelor
administrative.
&rocedeele statistice de cercetare a faptelor pot fi utilizate cu succes pentru cunoaterea
realitilor de natur cantitativ. 3le conduc la rezultate utile i convin$toare dar nu pot fi
aplicate dec7t aspectelor cuantificabile.
:ele mai utilizate procedee sociolo$ice sunt anc*etele. Anc*eta permite obinerea unor
date i proporii cantitative cu privire la unele aspecte pentru care nu e5ist uniti de msur.
Anc*eta se face pe baza unui c*estionar care conine o serie de "ntrebri privind fenomenul
cercetat. Entrebrile trebuie s se refere la probleme c7t mai concrete s aib le$tur "ntre ele s
KI
<bidem pa$. 2K3.
@2
fie lipsite de ec*ivoc s nu se preteze la interpretri diferite i s nu su$ereze rspunsurile. -a
aceste c*estionare vor fi invitate s rspund persoanele din colectivitatea investi$at.
&rin prelucrarea rspunsurilor obinute se poate aAun$e la date semnificative despre
fenomenul studiat. Atunci c7nd este vorba de colectiviti umane mari cuprinderea "n anc*et a
tuturor indivizilor care o alctuiesc nu este posibil. #e aceea "n aceste situaii se recur$e la
eantioane. &entru a se aAun$e la $eneralizri valabile eantioanele trebuie s fie reprezentative
adic persoanele cuprinse "n anc*et trebuie s reflecte c7t mai fidel opiniile colectivitii
studiate.
En le$tur cu observarea faptelor administrative conteaz foarte mult i durata cercetrii.
Astfel studiul se poate face ocazional la un moment dat fr o anumit periodicitate sau se
poate face sistematic cu o anumit periodicitate "ntr!un interval de timp "ndelun$at cum este de
pild cazul raportrilor statistice periodice. :ercetarea ocazional permite cunoaterea situaiei
de fapt a fenomenului cercetat la momentul cercetrii. 'ezultatele astfel obinute au un caracter
static. &entru a studia dinamica fenomenului administrativ tendinele sale de dezvoltare este
nevoie de cercetri sistematice.
/tudiul documentelor administrative const "n e5aminarea din diferite perspective a
actelor oficiale ale administraiei studiate. Actele oficiale e5prim "ntr!o msur important
activitatea acesteia. #ocumentele administraiei sunt de dou cate$oriiF documente care se
adreseaz terilor publicului "n special i documente de uz intern. Ambele conin informaii
deosebit de preioase pentru cercettor. #in acest motiv cercettorul trebuie s aib acces
ne"n$rdit la documentele administrative ceea ce nu este "ntotdeauna uor. &entru a se proteAa
administraia are uneori tendina de a ascunde documentele st7nAenitoare sub prete5tul secretului
de serviciu sau al proteArii datelor cu caracter personal. )ai trebuie menionat c cercettorul
trebuie s utilizeze cu precauie rapoartele si informrile elaborate de administraie pentru c
uneori sunt "ntocmite pentru a Austifica activitatea autoritii sau funcionarului public c*iar
dac "n realitate aciunea a fost eronat sau necorespunztoare.
Urmeaz analiza datelor obinute clasificare lor i $eneralizarea concluziilor.
+eneralizrile care conduc la descifrarea unor principii i la elaborarea unor teorii se obin cu
miAloacele lo$icii $enerale "n special cu aAutorul raionamentului inductiv. Astfel dac "ntr!un
numr suficient de mare de cazuri particulare se observ aceeai caracteristic se poate susine
c aceasta este comun tuturor cazurilor de acelai fel. %rebuie "ns evitate denaturrile. #ac "n
@3
locul confruntrii ample i ri$uroase a faptelor se folosesc e5emple "nt7mpltoare cazuri
disparate cu aAutorul acestora pot fi susinute orice teorii ceea ce nu folosete cunoaterii
tiinifice.
#in multitudinea metodelor de cunoatere care pot fi utilizate "n tiina administraiei
menionm dou care sunt frecvent "nt7lnite i anumeF metoda studiului de caz i metoda
comparativ.
7tudiul de caz
/A
const "n analizarea unei probleme reale din viaa administraiei i
or$anizarea unei dezbateri pentru determinarea celei mai bune soluii potrivit unui criteriu i
eventual pentru stabilirea unor msuri de "mbuntire a activitii. /oluiile astfel determinate
vor fi utilizate pentru rezolvarea problemelor viitoare de acelai fel. :azurile studiate pot fi de
interes $eneral cum este de pild un plan de urbanism sau pot fi cazuri particulare cum este
revocarea unui funcionar sau petiia unui administrat. :azul poate fi studiat i dezbtut "n cadrul
unei structuri administrative sau "ntr!o instituie de "nvm7nt.
Metoda co&%arativ4 const "n stabilirea asemnrilor i deosebirilor dintre dou sau mai
multe fenomene administrative analizarea acestora i formularea unor concluzii pe baza lor.
&rimul pas al metodei comparative este determinarea termenilor comparaiei adic a
fenomenelor administrative care se compar. %ermenii trebuie s fie comparabili adic trebuie s
aib suficiente elemente comune pentru ca asemnrile i deosebirile dintre ei s aib
semnificaie tiinific. Urmeaz stabilirea sc*emei comparative adic a aspectelor sub care se
analizeaz termenii de comparat. /e trece apoi la stabilirea asemnrilor i deosebirilor pentru ca
"n final s se fac bilanul comparativ Bsinteza asemnrilor i deosebirilorC pe baza cruia se
formuleaz concluziile. /e pot compara de e5emplu acte i fapte administrative structuri ale
administraiei publice de acelai $en dintr!o anumit ar sau din mai multe ri etc
I9
.
Te'te (ria e6e&%i/icative.

K8
3ste ec*ivalentul studiului speelor "n drept.
I9
-. :oman! 4und op cit. pa$. 3J.
@6
+. 8etoda comparativ const "n F aC stabilirea asemnrilor i deosebirilor dintre dou sau
mai multe fenomene administrative analizarea acestora i formularea unor concluzii pe
baza lorG bC analizarea unei probleme reale din viaa administraiei i or$anizarea unei
dezbateri pentru determinarea celei mai bune soluiiG cC analiza datelor obinute
clasificare lor i $eneralizarea concluziilor.
). 7tudiul de caz const "nF aC analizarea unei probleme reale din viaa administraiei i
or$anizarea unei dezbateri pentru determinarea celei mai bune soluiiG bC stabilirea
asemnrilor i deosebirilor dintre dou sau ai multe fenomene administrative
analizarea acestora i formularea unor concluzii pe baza lorG cC descifrarea unor
principii i la elaborarea unor teorii.
<. !poteza de lucru esteF aC definirea obiectivului cercetriiG bC ansamblul aspectelor sau
condiiilor fenomenului administrativ studiat considerate adevrate pe baza crora se
desfoar cercetareaG cC observarea sau constatarea faptelor administrative.
6. )etoda interviului se recomanda sa nu fie folosita F aC din pozitia cuiva care ntroleaza
sau a unei ec*ipe de inspectoriG bC de persoane care ocupa pozitii de demnitate
publica G cC de ministri sercretari de stat sau prefecti.
?. 3timolo$ia cuv"ntului Ometod vine de la G aC $recescul metodicosG bC latinescul
met*odos ceea ce "nseamn Ocale OmiAloc Omod de e5primareG cC limba franceza
le met*ode care inseamna mod cale.
@. A fost fondat "n 1839 cu sediul la >ru5elles FaC <nstitutul <nternaional de Ptiine
AdministrativeG bC <nstitutul stiintelor cameraliste cC <nstitutul Ronal de /tudiu al
administratiei.
A. :ele mai utilizate procedee sociolo$ice sunt F aC interviurileG bC anc*eteleG cC brain
stormin$!urileG dC sedintele desc*ise publicului.
@@
;. )etoda analitica presupune. a: observarea faptelor si folosirea datelor pe care le detin
cercetatorii intr!o anumita ordineG bC stabilirea asemnrilor i deosebirilor dintre dou
sau mai multe fenomene administrativeG cC stabilirea unor msuri de "mbuntire a
activitiiG dCniciuna dintre cele enuntate mai sus.
B. )etoda cazurilor mai este cunoscuta in materie de stiinta administratiei si caF aC metoda
e5perimentalaG bC metoda analitica cC metoda sociolo$icaG dC metoda Auridica.
E. @bservarea sau constatarea faptelor administrative utilizeaz o $am divers de
procedee dintre care menionmF aC procedeele statistice procedeele sociolo$ice i
analiza documentelor administrativeG bC descifrarea unor principii i la elaborarea unor
teoriiG cC procedeele analitice procedeele Auridice .
+*. &rin situarea "n interiorul administraiei observatorul "i pierde F aC o parte din simtul
analitic G bC o parte din simtul criticG cC parte din obiectivitatea din imparialitatea
tiinific.
CA$IT,LUL =
ANALIFA ,R>ANIFAI,NAL A ADMINISTRAIEI $UDLICE
,-iective.
-Sta-iirea notiunii ode or(ani3atie
@J
-Anai3area di/eriteor or(ani3atii" a %rinci%iior 'i a /io'o/iei du%a care /unctionea3a
-Sta-iirea 'arcinior or(ani3atiior.
Analiza or$anizaional este fondat pe ideea c Osuccesul marilor or$anizaii constituie
una dintre caracteristicile eseniale a societilor moderne. En aceast ordine de idei analiza
or$anizaional caut analo$iile e5istente "ntre or$anizaiile de orice natur Bpublic sau privatC
astfel contribuind substanial la studiul administraiei. Analiza or$anizaional prevede analiza a
trei aspecte principaleF autonomia or$anizaie porpzitatea frontierilor or$anizaiei i se$mentarea
or$anizaiei.
Un aport esenial "n dezvoltarea administraiei publice a adus abordarea situaional
aprut la "nceputul anilor K9 ai secolului XX. Adepii abordrii situaionale "n administraia
public susin c structuri optimale nu e5ist. Administraia public trebuie s fie or$anizat "n
aa mod ca ea s fie la nivelul comple5itii i dinamicii societii. <deea principal a abordrii
situaionale este analiza situaiei adic o trus concret de circumstane care influeneaz
substanial asupra autoritii publice concrete la momentul concret.
#ei abordarea situaional recunoate le$itile $enerale a procesului de administrare
metodele specifice care trebuie s le utilizeze conductorii "n atin$erea scopului la fiecare nivel
de administrare i "n fiecare or$anizaie pot varia semnificativ. En cadrul analizei situaionale
conductorii permanent trebuie s determine ce tip de structur sau metode de conducere s"nt
eficiente pentru situaia concret. /uccesul abordrii situaionale depinde "n mare msur de
ale$erea corect a sc*imbrilor situaionale care determin evoluia procesului de administrare
"n condiiile date.
)aAoritatea cercettorilor contemporani consider c factorii ce influeneaz succesul
administraiei publice pot fi divizai "n dou cate$oriiF factorii mediului intern B scopul
obiectivele structura te*nolo$iile i personalulC i factorii mediului e5tern B procesele politice
situaia economic pro$resul te*nico!tiinific sc*imbrile socio!culturale influena $rupurilor
de intereseC .
#in punct de vedere a abordrii situaionale metodolo$ia analizei problemelor i
deciziilor "n administraia public poate fi prezentat ca un proces "n patru etapeF
@K
1. &entru rezolvarea problemei stabilite conductorul trebuie s selecteze una sau mai
multe metode tiinificeF analiza funcional analiza or$anizaional metoda statistic de
adoptare a deciziilor metode motivaionale .a..
2. ;iecare din metodele enumerate aplicate "n situaii concrete au punctele lor forte i
slabeF conductorul trebuie s poat s prevad posibilele consecine Bpozitive i ne$ativeC ca
rezultat al aplicrii metodei selectate de el.
3. :onductorul trebuie s poat s interpreteze corect situaiaF s determine ce factori
s"nt mai importani "n situaia dat i ce efect probabil poate implica sc*imbarea unui sau mai
muli factori.
6. :onductorul trebuie s poat folosi metode i procedee concrete care provoac cel
mai mare efect ne$ativ "n situaii concrete asi$ur"nd "n acelai timp atin$erea scopului autoritii
administraiei publice pe cea mai eficient cale "n condiiile circumstanelor e5istente
I1
.
#up cum am artat deAa autoritile i instituiile administraiei publice sunt "n fond
or$anizaii. :u alte cuvinte sunt construcii sociale alctuite din $rupuri de oameni coordonate
prin relaii care acioneaz utiliz7nd diverse miAloace pentru realizarea unor scopuri.
:omportamentul membrilor or$anizaiilor nu respect "ns "ntocmai normele
or$anizatorice i nu se reduce doar la relaiile re$lementate de aceste norme. Aceast situaie este
determinat de faptul c oamenii care le compun au prin natura lor interese i sentimente care!i
fac s aib un comportament comple5 uneori imprevizibil i incontrolabil at7t "n cadrul
relaiilor formale c7t i a celor informale din cadrul or$anizaiei
I2
.
&rin mediul or$anizaiei se "nele$e la modul $eneral tot ceea ce se afl "n e5teriorul ei.
:omponentele mediului utile "n studiul or$anizaiilor suntF
a. componenta socialG
b. componenta te*nolo$icG
c. componenta economicG
d. componenta politic.
Co&%onenta 'ocia4 are "n vedereF sc*imbrile demo$rafice mobilitatea forei de munc
ponderea forei de munc feminine i alte caracteristici ale populaiei.
&entru a ilustra influena componentei sociale a mediului asupra or$anizaiilor este
suficient s ne referim doar la c7teva aspecteF creterea numrului de salariai "n v7rst sau
I1
???.$rupa122.blo$spot.ro consultat la data de 13. 19. 2912 ora 19. 39.
I2
- :oman 4und op cit. pa$. JJ!JK.
@I
dimpotriv creterea numrului de debutani lipsii de e5perienG proporia salariai ! pensionariG
mi$raiile de populaieG relaia dintre creterea numrului de salariai femei i natalitate.
Co&%onenta teCnoo(ic4 a mediului reprezint utilaAele ec*ipamentele i procedurile
folosite pentru desfurarea activitii or$anizaiei. <mportana acestei componente poate fi
ilustrat elocvent prin impactul noilor te*nolo$ii informatice asupra or$anizaiilor.
Co&%onenta econo&ic4 a mediului poate fi caracterizat prin diferii parametri cum
suntF
- nivelul i sc*imbrile din structura venitului naionalG
- evoluia cererii i oferteiG
- numrul de salariai i structura acestuiaG
- numrul de omeri structura acestuia i raportul dintre numrul de salariai i cel de
omeriG
- dinamica preurilorG
- conAunctura economic naional i internaional.
%rebuie subliniat c aceti parametri se afl "ntr!o str7ns interdependen. Astfel nivelul
i structura venitului naional acioneaz asupra c*eltuielilor pentru bunuri i serviciiF cererea
pentru unele bunuri i servicii crete iar pentru altele se reduceG omaAul oscileaz permanent
preurile la felG problemele economice au un tot mai pronunat caracter $lobal. <mportant pentru
mana$eri este s anticipeze aceste modificri pentru a putea diriAa or$anizaiile potrivit
sc*imbrilor mediului economic.
Co&%onenta %oitic4 a &ediuui are o importan tot mai mare "n etapa actual. Aceast
afirmaie este adevrat at7t pe plan intern c7t i european i mondial. Astfel sc*imbrile politice
din 3uropa de est au condus la noi oportuniti pentru unele or$anizaii dar au condus i la
sporirea incertitudinii i a riscurilor at7t la nivel naional c7t i continental i mondial. #e aceea
or$anizaiile manifest tot mai mult interes fa de relaiile cu sfera politic.
En analiza or$anizaional caracterizarea $lobal a mediului se realizeaz cu aAutorul a
dou stri de referinF mediul panic i mediul turbulent. /tarea real a mediului se situeaz de
re$ul "ntre aceste dou stri de referin i e5ist "ntre 3 i I niveluri intermediare "n funcie de
scara de msur utilizat.
8ediul panic se caracterizeaz prinF
a. viitorul este o repetare a trecutuluiG
@8
b. or$anizaia "i poate concentra atenia asupra pieei tradiionaleG
c. provocrile din mediu sunt o repetare a celor din trecutG
d. sc*imbarea mediului este mai lent dec7t abilitatea de rspuns a or$anizaiei.
Acest nivel este "nt7lnit "n cazul societilor cu un $rad "nalt de stabilitate.
8ediul turbulent se caracterizeaz prinF
a. viitorul prezint evenimente noi nemai"nt7lnite "n trecut ceea ce!l face "n
mare msur imprevizibilG
b. dispar pieele tradiionale ale or$anizaiei fiind necesar cucerirea altora noiG
c. provocrile de mediu au un pronunat caracter de noutateG
d. sc*imbarea mediului este mai rapid dec7t capacitatea de rspuns a
or$anizaiei.
Acest nivel este caracteristic societilor "n criz.
'elaia mediu!or$anizaie are "n special "n cazul mediului turbulent implicaii serioase
asupra conducerii or$anizaiei "ndeosebi la nivelul strate$ic. &rincipala dimensiune a conducerii
"n aceste condiii este fle5ibilitatea care permite adaptarea or$anizaiei la mediu. /porirea
turbulenei mediului i "n special a imprevizibilitii sale necesit o conducere strate$ic "n timp
real datorit provocrilor rapide. )ediul sc*imbtor impune un control pe termen scurt
deoarece incertitudinile nu se pot stp7ni pe termen lun$. #e asemenea este necesar dotarea
or$anizaiei cu instrumente care s faciliteze inovarea pentru a face fa noilor provocri. &e
msur ce turbulena mediului crete conducerea strate$ic trebuie s orienteze or$anizaia spre
o puternic sensibilitate la mediu.
/ensibilitatea la mediu "nseamn "n primul r7nd cunoaterea sc*imbrilor mediului.
/c*imbarea de mediu trebuie cunoscut "n scopul asi$urrii autore$lrii or$anizaiei deoarece
capacitatea de autore$lare este factorul care asi$ur nu numai eficacitatea ci c*iar supravieuirea
or$anizaiei "n perioadele de turbulen a mediului.
L metod modern de cunoatere a mediului o reprezint abordarea sistemic ce pune
accentul pe perceperea i "nele$erea interdependenelor dintre procesele sociale politice
economice i te*nolo$ice
I3
.
@.). Sarcinie ad&ini'traiei %u-ice
I3
-. :oman! 4und op. cit. pa$. J8.
J9
<n $eneral sunt determinate doua mari sarcini ale administraiei publiceF sarcinile
$enerale si cele te*nice.
/arcinile $enerale ale administraiei publice cuprind doua sub$rupe de sarcini respectiv
cele de conce%ie 'i cee de conducere. Lbiectivul acestota consta in cercetarea si determinarea
miAloacelor care permit satisfacerea ulterioara a nevoilor in functie de resurse. 3le tind sa se
adapteze directiilor de orientare politiva economica si sociala stabilite de +uvern la conditiile
mediului de administrare.
Acestea la randul lor dau serviciilor administrative Bautorittilor directive mai mult sau
mai putin imperative pentru realizarea unui pro$ram politic economic si social.
7arcinile de conceptie se impart in sarcini de prognoz si de organizare .
7arcinile de prognoz pot fi subimpartite in doua cate$orii F cele de informare si de
planificare care sunt cele interdependente.
7arcinile de organizare, la randul lor cuprind doua cate$orii de sarcini =cele de
organizare propriu+ zis a aparatului administrative si cele de gestiune ale personalului
Bresurse umaneC./arcinile de or$anizare au menirea de a crea servicii administrative
specializate sau reor$anizara lor.
7arcinile de gestiune ale personalului au drept obiectiv selecionarea si recrutarea
personalului functionarilor publici in special a serviciilor statului si a colectivitailor
locale stabilirea intocmirea si aducerea la zi a dosarelor personale ale acestora.
/arcinile de conducere sunt si ele impartite in trei cate$orii de sarciniF
- cele privind orientarea si pre$atirea actiunilorG
- conducerea actiunilorG
- controlul utilizarii miAloacelor si de e5ecutare a ordinelor.
Sarcinie de conducere nu constau in simplul fapt de a da ordine sau de a lua msuri ori
de a formula directive si in primul rand in stabilirea si pre$tirea actiunilor in distribuirea
miAloacelor necesare sustinerii acestora Bfinanciare si materialeC. <n al doilea rand o sarcin de
conducere rezid si in determinarea sectoarelor de activitate care pot fi trecute in initiative
private.
L alta impartire a sarcinilor administratiei este inF
aC sarcini politico!administrativeG
bC sarcini economice
J1
cC sarcini social culturale si stiintifice
I6
.
L alt c*estiune importanta la nivelul or$anizatiilor in afara de sarcibile lor tipice este de
asemenea problema strate$iei or$anizaiei si a particularitailor acestei strate$ii.
&entru ca o or$anizaie s aAun$ s funcioneze potrivit unei strate$ii trebuie parcurse
urmtoarele etapeF definirea misiunii or$anizaiei i descifrarea preteniilor care se e5ercit
asupra ei analiza factorilor interni i e5terni formularea i asamblarea strate$iei implementarea
strate$iei.
#in un$*iul de vedere al analizei or$anizaionale !i#i'"-a unei or$anizaii cuprinde trei
elementeF
1. #efinirea obiectului de activitate
2. /tabilirea scopurilor maAore
3. /tabilirea filosofiei.
De/inirea o-iectuui de activitate implic determinarea $rupului de beneficiari a
dorinelor acestora care trebuie satisfcute i a te*nolo$iilor prin care pot fi satisfcute aceste
dorine.
Sco%u &a8or a or(ani3a0iei private de natur economic i comercial este
ma5imizarea profitului pe termen lun$. &entru asi$urarea profitabilitii or$anizaia adopt pe
termene scurte scopuri secundare. Aceste scopuri se situeaz "n domeniul aciunilor de pia
inovaiei productivitii resurselor materiale i financiare mana$ementului performanelor
dezvoltrii performanelor i atitudinii participative a salariailor etc.
P%i" /io'o/ia or(ani3a0iei se "nele$e concepia $eneral pe care se bazeaz or$anizaia
respectiv. )ai precis filosofia or$anizaiei cuprinde valorile de baz ale or$anizaiei i ierar*ia
acestora credinele aspiraiile i alte asemenea elemente toate acestea constituind reperele
fundamentale ale aciunilor or$anizaiei.
&e baza etapelor parcurse se procedeaz la formularea strate$iei care are trei componente
principaleF
1. #efinirea obiectului de activitate i determinarea caracteristicilor domeniului
respectivG
2. /tructura or$anizatoricG
3. )surile de asi$urare a profitabilitii.
I6
: . )anda op cit. pa$ 1@2!1@3.
J2
En fine aAun$em la asamblarea construirea efectiv a strate$iei. Aceasta const "n
inte$rarea componentelor enumerate "ntr!un tot unitar. Abia din acest moment putem vorbi
despre o strate$ie $lobal consemnat "ntr!un material care poate fi transpus "n realitate prin
implicarea efilor i e5ecutanilor din cadrul diverselor compartimente ale or$anizaiei. En
practic se pot elabora i strate$ii pariale pe domenii ce vizeaz doar anumite componente
procesuale BactivitiC i structural = or$anizatorice Bcompartimente sau $rupe de compartimenteC
ale or$anizaiei. #e e5emplu se pot elabora strate$ii comerciale iar "n cadrul acestora strate$ii
de mar.etin$ se pot elabora strate$ii de producie strate$ii inovaionale etc.
<mplementarea strate$iei necesit un comple5 de msuri una dintre cele mai importante
fiind reformarea sistemului de conducere sau a unor pri componente ale acestuia. #e asemenea
structurile or$anizaiei i relaiile dintre ele trebuie reformate potrivit noii concepii strate$ice.
Aplicarea strate$iei mai presupune asi$urarea condiiilor materiale i financiare
I@
.
Lricum in dezvoltarea sociolo$iei or$anizatiilor de dupa al doilea razboi modial putem
distin$e trei etapteF
aC o prim* etap* intre 18@9!18I9 in care sociolo$a pr$anizatiilor oscileaz* intre
doi poli in functie de atentia acordat* fie proprietarilor o$anizatiilor fie
strate$iilor concrete utilizate .
bC cea de a doua etap dezvoltat in Aurul anilor I9 se caracterizeaza printr!o
diversificare a abordarilor autorul ,. :*anlant mentionand patru tendinte in
aceasta directieF
b1.. un curent culturalist unde cultura era vazuta mai putin ca o varianta
e5tern* a or$anizatiei si mai mult ca un fenomen internG
b2. un curent critic ca respin$ea conceptia structuro!functionalist a
or$anizatilor si punea accent pe procesul de alienare care a decurs din
divizarea sarcinilor in or$anizatieG
b3. un curent ecologic care pune in evident influenta variabilelor de mediu
asupra nasterii dezvoltrii si mortii or$anizatiilorG
b6. curentul institutional care pune accentual pe transformarea suferit de
or$anizatie in momentul in care ele sunt institutionalizate ceea ce le confera o
alt dimensiune devenind subiecte colectiveG
I@
-. :oman! 4und op. cit. pa$. KK.
J3
cC a treia etapa in anii 89 va marca o lar$ire a cadrului de analiza prin punerea
sub semnul intrebarii a atributelor clare ale or$anizatiei.
%eoria anar*iei or$anizationale evidentiaza clar elementele de irationalitate care e5ista
intr!o anumita or$anizatie. Anar*iile or$anizate sunt de e5emplu structuri precum universitatile
acestea avand urmatoarele caracteristiciF ! preferinte incerte ale membrilor te*nolo$ii flu care fac
dificila analiza rezultatelor partcipare fluctuanta care antreneaza o slaba structurare a proceselor
decizionale. <n acest conte5t deciziile reprezinta mai putin un produs al unui proces rational ci
sunt mai mult rezultatul aleatoriu al unei intalniri dintre flu5urile de probleme de participanti si de
oportunitati
IJ
.
In oc de concu3ii
:ercetarea tiinific "n domeniul administraiei publice se intensific la "nceputul
secolului al XX!lea odat cu dezvoltarea fenomenului administrativ statal. L contribuie a avut "n
acest sens i coala Auridic rom7neasc. En aceast ordine de idei "i menionm pe :onstantin
#isescu i &aul (e$ulescu care au optat pentru edificarea unei discipline tiinifice care s
cerceteze bazele raionale ale or$anizrii i funcionrii administraiei publice.
/tudierea problemei cu privire la evoluia tiinei administraiei demonstreaz c
conturarea unei discipline tiinifice cu caracter autonom care s!i propun cercetarea
multilateral a administraiei publice este relativ t"nr. Aceast idee este susinut de )ic*ael
2o?lett ). 'ames* care remarc c tiina administraiei a aprut "n America de (ord i "n
3uropa dup cel de!al doilea rzboi mondial atunci c"nd cercettorii politici au "nceput s caute un
nou sens al relaiilor dintre or$anele administraiei publice i ceteni. -a aceast etap de
dezvoltarea a societii tiina administraiei "i reclam autonomia "n cadrul tiinelor sociale.
En aceast ordine de idei se "nscriu diferite concepii privind tiina administraiei
concepii care e5plic probleme sau $rupri de probleme specifice fenomenolo$iei administrative.
-a unele din ele ne vom referi "n continuare.
Antonie <or$ovan "n lucrarea sa Tratat de dre%t ad&ini'trativ susinea c tiina
administraiei este o tiin specializat care are ca obiect cunoaterea fenomenologiei
administrative #n toat complexitatea ei, formul#nd principii i soluii pentru perfecionarea
permanent a organizrii i funcionrii structurilor administrative, #n funcie de valorile de
IJ
A. &rofiroiu op.cit. pa$.@6!@@.
J6
comand ale puterii politice, de necesitile economico+sociale, de gradul de #nzestrare te,nic,
de nivelul de cultur i civilizaie, etc.
#umitru >rezoianu un alt autor de marca a dreptului administrativ definete tiina
administraiei ca tiin social care cerceteaz administraia public sub toate aspectele sale "n
scopul "mbuntirii continue a or$anizrii i funcionrii aparatului administrativ pentru
satisfacerea "n condiii din ce "n ce mai bune a nevoilor sociale.
'ezultatele investi$aiilor efectuate de <oan Ale5andru determin tiina administraiei
drept o tiin social!politic care are drept obiect studierea $lobal a activitii administrative a
statului i colectivitilor locale cu toate implicaiile relaiile i corelaiile acesteia cu celelalte
elemente ale sistemului social "n vederea eficientizrii cu scopul realizrii "n condiii optime a
funciilor ce le revin "n cadrul sistemului social!$lobal. Aceast abordare a tiinei administraiei
este susinut i dezvoltat i de ).&laton.
35ist i controverse care contest e5istena tiinei administraiei ca tiin autonom i
care susin c nu se pot separa "n dou discipline distincte dreptul administrativ i tiina
administraiei. 35ist i idei preconcepute dup care "n activitatea de administrare ar fi suficient
numai talentul de bun or$anizator i c activitatea de administrare este o activitate pur e5ecutiv.
<ndiscutabil administraia public conine i elemente de art ce presupune o sensibilitate aparte
un sim artistic rafinat o percepie deosebit a sentimentelor i dispoziiei a administratorilor i
celor administrai unde talentul i vocaia au un mare rol pentru cei ce lucreaz "n sistemul
administraiei publice. #ar acesta este numai punctul de plecare pentru c dincolo de acesta este
necesar cunoaterea profund a domeniului pe care "l reprezint administraia public "n viaa
social domeniul de activitate care "i are le$itile i particularitile sale.
(ecesitatea unei astfel de cunoateri determin necesitatea cercetrii administraiei
publice "n cadrul tiinei administraiei i "nsuirea acestei tiine de ctre cei care fac administraie
de ctre oamenii care lucreaz "n administraia public.
Rea0iie #tiin0ei ad&ini'tra0iei cu ceeate di'ci%ine #tiin0i/ice
Ptiina administraiei se afl "ntr!o str"ns le$tur cu dreptul i mana$ement.
Administraia public "n cel mai str"ns mod interacioneaz cu dreptul "n foarte multe cazuri ia
forma de drept folosete puterea dreptului "nsi procesul de administrare se realizeaz "n limitele
procedurilor de drept stabilite.
J@
Aspectele de drept ale administraiei publice sunt eseniale pentru practica administrrii
deoarece necunoaterea lor sau i$norarea transform activitile i deciziile de administrare "n
nule lipsite de valoare.
'elaiile dintre tiina administraiei i dreptul administrativ se bazeaz at"t pe autonomia
acestor dou discipline tiinifice c"t i de imperativul utilizrii ambelor "n studiul fenomenului
administrativ.
'elaiile dintre tiina administraiei i mana$ement sunt de tipul relaiilor parte "ntre$ sau
specie = $en. #ac mana$ementul $eneral este tiina care se ocup cu studierea i descifrarea
re$ulilor $enerale de conducere eficient a unui sistem social tiina administraiei ne apare ca o
ramur a acestuia care are drept obiect studierea unui sin$ur element al sistemului social i anume
administraia public.
L importan considerabil pentru cunoaterea esenei administraiei publice i a aplicrii
ei practice o au investi$aiile economice. Anume de ctre economiti a fost puse bazele
mana$ementului = teoria conducerii business =ului.
/inteza cunotinelor "n domeniul economiei i te*nolo$iilor efectuate de +. ;ord ;.
%eNlor +. 3merson A. ;aNol i ali specialiti "n domeniu a pus baza sistemului de cunotine ce
alctuiesc teoria conducerii. #e aici rezult i relaiile tiinei administraiei cu tiinele
economice. L le$tur str"ns e5ist "ntre politolo$ie i tiina administraiei. Aceste le$turi
practice i teoretice sunt determinate de poziia de subordonare pe care o are administraia public
fa de puterea politic.
En acelai timp trebuie subliniat i deosebirea dintre ele deoarece "ntre politolo$ie care
studiaz forele politice instituiile politice propriu!zise i tiina administraiei care studiaz
structurile or$anizatorice i funcionale ale administraiei e5ist o delimitare.
Ptiina administraiei interacioneaz cu istoria. Administrarea are o istorie lun$ de
constituire dezvoltare i activitate practic. Aspectul istoric al administraiei publice conine
colosale cunotine teoretice i practice deoarece permite a vedea rolul i locul administraiei "n
diferite tipuri de civilizaie uman i "n rezolvarea celor mai diverse probleme sociale reli$ioase i
naionale.
Analiza istoric a procesului de administrare confirm c administrarea = "n diferite
epoci istorice i culturi naionale a avut un caracter multilateral comple5.
JJ
&rocesul de administrare este caracterizat "n literatura filosofic ca un fenomen istoric ce
conine i refract "n sine multiple le$iti dialectice a naturii societii i $"ndirii. &oziia i
concluziile filozofice creeaz baza metodolo$ic i conceptual a cunoaterii tiinifice i a
desv"ririi perfecionrii practicii conducerii faciliteaz orientarea cercetrilor creative. &rin
urmare tiina administraiei are relaii cu filosofia.
Ptiina administraiei colaboreaz cu psi*olo$ia deoarece "n procesul de administrare
permanent sunt implicai oameni cu interesele scopurile idealurile i valorile lor. #eseori aceste
elemente Aoac rolul decisiv "n procesul de administrare determin coninutul forma i rezultatul
ei. Accentul pe aspectele psi*olo$ice "n procesul de conducere a fost iniiat de psi*oanalistull
/.;reud. Acest concept a permis cunoaterea procesului de conducere ca un mecanism complicat i
actual a interaciunii psi*olo$ice "ntre oameni.
Administrarea ca fenomen social este caracterizat i din punct de vedere al eticii
esteticii i peda$o$iei. ;r "ndoial c "n procesul de administrare se realizeaz calitile morale
ale oamenilor. <ntr "n ritmul vieii cu toate c "nc destul de lent etica conducerii. Autorul
conceptului de etica conducerii este considerat #. 4arne$*i. L influen destul de semnificativ
asupra administrrii o are literatura artistic teatru filmele pictura i ar*itectura.
&rocesul de administrare conine "n sine un potenial peda$o$ic considerabil ea instruiete
i educ oamenii le formeaz caracterele i conceptele le "mbo$ete cunotinele i e5periena.
Entre tiina administraiei i sociolo$ie e5ist de asemenea o le$tur foarte str"ns determinat de
imposibilitatea e5istenei administraiei "n afara mediului social. )ediul social e5ercit o influen
*otratoare asupra administraiei.
Astfel aspecte importante ale procesului de administrare "nt"lnim "n $"ndirea sociolo$ic
B4. )ar5 ).1eber #. >ern*amC care a demonstrat o corelaie "ntre nivelul de administrare i
nivelul de re$lementare i coordonare a proceselor sociale. Aceast concepie reflect caracterul
dualist al administrrii B$estiunea lucrurilor $enerale i funcia de clasC.
:ele e5puse anterior demonstreaz c tiina administraiei are un caracter multilateral i
comple5. 3ste necesar de a ine cont de toate aspectele at"t "n timpul efecturii investi$aiilor
tiinifice "n domeniul administraiei publice c"t i "n activitile practice. En primul r"nd c fiecare
abordare Bfilosofic politic istoric ideolo$ic economic .a.C poart "n sine sensul de
cunoatere a acestui fenomen social comple5. En al doilea r"nd fiecare aspect "ndeplinete funcia
JK
sa de cunoatere i nu trebuie de a da prioritate unuia sau altuia. En al treilea r"nd "n ansamblu ele
alctuiesc unitatea esenei procesului de administrare.
Te'te (ria e6e&%i/icative<
1. /tiina administraiei are un caracter F aC multilateral i comple5G bC unilateral si
comple5 G cC unilateral si simplist G dC multilateral dar simplist.
2. Entre tiina administraiei i sociolo$ie e5ist de asemenea o le$tur foarte str"ns
determinat de F aC imposibilitatea e5istenei administraiei "n afara mediului socialG bC
baza metodolo$ic i conceptual a cunoaterii tiinifice i a desv"ririi
perfecionrii practicii conduceriiG cC de tipul relaiilor parte "ntre$ sau specie = $en.
3. Ptiina administraiei se afl "ntr!o str"ns le$tur cu F aC dreptul si politicile de
mediuG bC dreptul sociolo$ia si politcile urbanisticeG cC dreptul si mana$ementulG dC
sociolo$ia si politicile de mediu.
3. Anar*iile or$anizate sunt de e5emplu structuri unde se evidentiaza fenomene
precum F aC preferintele incerte ale membrilor te*nolo$iile flu care fac dificila analiza
rezultatelor participarea fluctuanta care antreneaza o slaba structurare a proceselor
decizionaleG bC preferintele certe ale membrilor si participarea or$anizata la procesele
decizionaleG cC preferintele incerte ale membrilor si structuri comlple5e in care sunt
a$renati membrii lor.
6. ;ilosofia or$anizaiei cuprindeF aC valorile de baz ale or$anizaiei i ierar*ia acestora
credinele aspiraiile i alte asemenea elemente toate acestea constituind reperele
fundamentale ale aciunilor or$anizaieiG bC strate$iile comerciale iar "n cadrul
acestora strate$ii de mar.etin$ se pot elabora strate$ii de producie strate$ii
inovaionale etcG cC implicarea efilor i e5ecutanilor din cadrul diverselor
compartimente ale or$anizaiei.
JI
@. )isiunea unei or$anizaii cuprinde trei elementeF aC definirea obiectului de activitate
stabilirea scopurilor maAore stabilirea filosofieiG bC stabilirea filosofiei stabilirea
etapelor or$anizationale stabilirea or$ani$ramei institutiilor G cC descrierea metodelor
de mana$ement stabilirea etapelor or$anizationale stabilirea scopurilor maAore.
J. :ea de doua etapa a dezvoltarii or$anizatiilor = specifica anilor I9! presupune mai
multe curenteF culturalist critic ecolo$ic si institutionalG bC culturalist sociolo$ic
Auridic si institutionalG cC culturalist urbanistic sociolo$ic si AuridicG dC culturalist si
economic cu tenta mana$eriala.
K. /copul maAor al or$anizaiei private de natur economic i comercial este aC
ma5imizarea profitului pe termen lun$G bC ma5imizarea profitului pe termen mediu sis
curtG cC determinarea unui randament ma5im dar a unui profit mediu.
I. /arcinile de $estiune ale personalului au drept obiectivF aC selectionarea si recrutarea
personalului functionarilor publici in special a serviciilor statului si a colectivitatilor
locale stabilirea intocmirea si aducerea la zi a dosarelor personale ale acestoraG bC
selectionarea personalului dupa metoda interviului si a anc*etei specifice mediului
or$anizationalG cC ma5imizarea profitului pe termen lun$.
8. Aspecte importante ale procesului de administrare "nt"lnim "n $"ndirea sociolo$ic la F
aC 1eber 4ant si (ietzsc*eG bC 4. )ar5 ).1eber #. >ern*amG cC 4.,un$ ) 1eber
%aNlor si ;aNol.
19. &rocesul de administrare este caracterizat "n literatura filosofic ca un fenomen istoric
ce conine i refract "n sine F aC multiple le$iti dialectice a naturii societii i
$"ndiriiG bC multiple le$itati ale naturii or$anizatiilor si ale structurilor institutionaleG
cC metode sociolo$ice si filosofice de $andire.
J8

DIDLI,>RAFIE SELECTI=A.
1. #. Apostol %ofan Drept administrativ Hol. < 3ditia a << a 3ditura :.2. >ec. 299I.
2. A. <or$ovan %ratat de drept administrativ 3diia a <<<!a restructurat revzut i adu$it
vol.< 3dit. All >ec. >ucureti!2991 2991.
3. -. :oman! 4und 7tiinta administratiei Hol. < suport de curs pentru <# <;' +alati 2911.
6. L. >abin -. Lrlov 8odernizarea administratiei publice in procesul de integrare europeana
:aiet stintific nr 3M2998 <nstitutul de /tiinte administrative din 'epublica )oldova.
@. <. Hida 6uterea executiv i administraia public '. A. )onitorul Lficial >ucureti 1886.
K9
J. ;l. :oman! 4und Al. /. :iobanu Drept administrativ. (aiet de seminarii. 7inteze teoretice si
exercitii practice pentru activitatea de seminar 3dit. Universul Auridic >ucuresti 299I
K. A. &rofiroiu (onceptii privind stiinta administrativa Administratie si mana$ement public nr.
3M2996 .
I. <. <ovanas Dreptul administrativ si elemente de stiinta administratiei 3dit. #idactica si
&eda$o$ica >ucuresti 18KK.
8. :. )anda :. )anda 7tiinta administratiei 3ditia a <<< =a revazuta si adau$ita :urs
universitar 3dit. Universul Auridic >ucuresti 299I.
19. A. <or$ovan, %ratat de drept administrativ 3ditia a <<<!a 3dit. All >ec. >ucuresti 2991.
11. <. )uraru /. %anasescu, Drept constitutional si institutii politice 3ditia a <X!a revazuta si
completata 3dit. -umina -e5 >ucuresti 2991.
12. :. <onescu 6rincipii fundamentale ale democratiei constitutionale 3dit. -umina -e5
>ucuresti 188K.
13. <. )uraru 3. /. %anasescu (onstitutia Romaniei comentata pe articole :.2. >ec.
>ucuresti 299I.
16. <. /antai Drept administrativ i tiina administrativ vol.< 3dit. 'isoprint :luA!(apoca
188I.
K1

Оценить