Вы находитесь на странице: 1из 4

BOLILE PARATIROIDEI

Cele patru glande paratiroide, situate pe fata dorsala a tiroidei,


secreta hormonul paratiroidian sau parathormonul, care are rolul
de a mobiliza calciul din oase si de a stimula absorbtia calciului
din intestin.
Mareste excretia de fosfor in urina si reab-sorbtia tubul ara de
calciu. in consecinta, o secretie crescuta de parathormon va mari
calcemia si va scadea fosforemia.
O actiune opusa o are tirocalcitonina - al doilea hormon
paratiroidian - cu actiune hipocalcemianta.
Cauza cea mai obisnuita a hipoparatiroidismului o constituie
lezarea sau indepartarea chirugicala a glandelor paratiroide in
cursul unei operatii pe tiroida. Mai rar, afectiunea se datoreaza
distrugerii glandelor prin hemoragie, infectie sau iradierea tiroidei
cu raze Rontgen sau cu iod radioactiv. Uneori cauza hipoparatiroi-
dismului nu poate fi gasita. in toate cazurile, indiferent de natura
insuficientei paratiroidiene, scaderea secretiei de parathormon
micsoreaza concentratia calciului in sange. Aceasta duce la
cresterea excitabilitatii sistemului nervos central, favorizand astfel
aparitia crizelor de tetanie.

Simptomatologie: cele mai multe cazuri de tetanie se intalnesc
la copii. Manifestarea tipica a bolii o constituie contractura
spastica, simetrica, a membrelor, precedata de crampe,
furnicaturi si amorteli. Contractura la mana se traduce prin spas-
mul carpopedal, care da mainii aspectul descris sub denumirea de
mana de ma-mos". La copil apare destul de frecvent spasmul
laringian. in cazuri severe apar tulburari in respiratie, cianoza,
sufocare si moarte. La adult, spasmul laringian poate fi confundat
cu astmul bronsic. Spasmele generalizate se insotesc de
fotofobie, greutate in vorbire (disartrie) si spasme viscerale
(tetanie gastrica, spasm piloric). Tulburarile psihice sunt
frecvente, mergand de la iritabil itate, anxietate, depresiune si
panica, pana la delir si stupoare. in forma cronica a tetaniei apar
tulburari trofice - uscaciunea pielii si a parului, unghiile se mp
usor, iar eczemele apar frecvent. Cataracta este o manifestare
obisnuita a bolii. Cariile dentare sunt numeroase. Exista o forma
acuta a bolii, declansata de indepartarea chirurgicala a unui
adenom para-tiroidian. Tetania se iveste la cateva zile dupa
operatie, iar manifestarile sunt dramatice. Cel mai adesea, insa,
tetania este latenta, iar episoadele acute sunt provocate de
oboseala sau de emotii. in tetania latenta, manifestarile sunt mai
reduse ca intensitate. Bolnavul se plange de slabiciune
musculara, oboseala, amorteli, crampe moderate si furnicaturi in
corp. Manifestari similare pot aparea dupa diaree cronica si
varsaturi repetate cu pierderea de calciu. Exista si o tetanie
neurogena (spasmo-filie), care apare in nevroze. Graviditatea
este un factor agravant al tetaniei, datorita pierderii de calciu in
timpul sarcinii. Tratamentul preventiv se refera la o serie de
precautii care trebuie luate in cursul operatiilor pe tiroida si
paratiroide. in timpul crizelor se vor da bolnavului sedative si
tranchilizante. Scaderea calciului in sange se combate c*u saruri
de calciu (gluconat, clorura sau lactat de calciu), administrate in
injectii i.m., i.v. sau per oral. O atentie deosebita trebuie
acordata in timpul efectuarii injectiilor i.v. de clorura de calciu.
Daca substanta iese afara din vena, produce dureri mari si
necroza tesuturilor. Este obligatoriu ca administrarea de calciu sa
fie asociata cu vitamina D,, in doze de 600 000 -1 200 000 u de 1
- 3 ori pe saptamana. Se mai utilizeaza preparatul A.T. 10 sau
Tachystin, care este un hipercalcemiant mai puternic decat
vitamina D
2
. in tetania acuta, bolnavul trebuie scos rapid din
criza, cu injectii i.v. de clorura sau gluconat de calciu si cu
sedative. Asistentele medicale, in comportamentul lor fata de
bolnav, trebuie sa tina seama de faptul ca hipoparatiroidienii au
un sistem nervos dereglat: obosesc usor, sunt anxiosi si iritabili si
de aceea trebuie sa li se ofere conditii de liniste si repaus. Este
bine sa evite meseriile care i-ar supune unor eforturi mari, fizice
si intelectuale.
HIPERPARATIROIDISMUL (boala Recklinghausen)
Boala se datoreaza secretiei excesive de hormon paratiroidian. in
90% dintre cazuri afectiunea este provocata de un adenom
paratiroidian, mai rar de cancer sau de hiperplazia paratiroidelor.

Simptomatologie: excesul de hormon paratiroidian duce la
cresterea calciului din sange (hipercalcemie si la scaderea
depozitelor de calciu si fosfor din oase. in consecinta, se elimina
prin urina cantitati mari de calciu (hipercalciurie). Un efect
imediat al acestui proces este eliminarea unor cantitati mari de
urina (poliurie), cu aspect laptos, insotita de sete mare
(polidipsie). La nivelul tesuturilor moi - vase, rinichi, stomac - se
depun cristale de fosfat de calciu, care se prezinta la examenul
radiologie sub forma de calcificari. Caracteristica acestei boli este
calculoza renala, care se poate complica cu pielonefrita si
calcificarea difuza a tubilor renali. in etapa finala a bolii survin
demineralizarea scheletului si atrofia oaselor. Apar dureri osoase,
eroziuni ale falangelor si osteoporoza craniului. Din cauza
demineralizarii, calota prezinta la examenul radiologie un aspect
particular, vatuit", datorita opacitatilor dispuse neregulat pe
suprafata craniului. La nivelul oaselor lungi apar chisturi si se
produc cu usurinta fracturi, bolnavul devenind cu timpul un
infirm. Muschii sunt si ei afectati, fapt care se traduce prin
oboseala musculara si hipotonie.
Diagnostic: prezenta calculilor renali la un bolnav poate sugera
existenta hiper-paratiroidismului. Examenul radiologie are mare
valoare diagnostica, dar numai in faza avansata a bolii, cand apar
chisturile, fracturile si osteoporoza. Hiperpa-ratiroidismul poate fi
recunoscut, totusi, mai devreme, gratie investigarilor de labo-
rator. Vom prezenta pe scurt cateva dintre ele.
Dozarea calciului in sange este prima si cea mai importanta
analiza. Se gasesc valori crescute ale calcemiei si concentratii
scazute de fosfor sanguin. Excretia urinara de calciu este
apreciata prin testul Sulcowitch. Se stie ca dupa un regim
alimentar sarac in calciu, eliminarile de calciu in urina sunt in
jurul a 150 mg/zi. in hiperparatiroidism, valorile sunt mult peste
150. Mai complicat este testul bilantului calcic, care apreciaza
diferenta dintre aportul si excretia de calciu in urina si fecale.
Bilantul este normal daca omul nu elimina mai mult calciu decat
ingera. Cand exista pierdere de calciu prin urina, bilantul este
negativ. Tehnica este urmatoarea: se da un regim alimentar care
sa contina 150 mg calciu, alcatuit din oua, unt, paine, fructe,
ceai, zahar, timp de 3 zile. inainte de proba se dozeaza calciul in
urina din 24 de ore si in fecale. in a patra zi a probei se dau, din
nou, la laborator, pentru analiza, urina si materiile fecale. Daca
eliminarea de calciu este de peste 150 mg, inseamna ca exista
pierdere de calciu. O alta proba utilizata in diagnosticul
hiperparatiroidismul este clearance-vX fosforului.
Tratamentul hiperparatiroidismului este chirurgical si consta in
indepartarea tumorii paratiroidiene.

Вам также может понравиться