Boli cu transmitere sexuala (sifilisul,

gonoreea, chlamydia, scabia, SIDA)

CUPI!S
1. Generalitati
2. Sifilis
3. Gonoreea
4. Chlamydia
5. Scabia
6. SIDA
7. De retint!
"eneralitati
"olile c transmitere se#ala sa bolile $enerice snt infectii transmise %rin contact
se#al &normal' oral sa anal( dar care %ot fi transmise si %e alte cai.
)rintre mi*loacele de transmitere ale acestor boli' in afara de contactl se#al' mai %tem
intilni+ contactl c ,ona infectata' contactl c obiecte infectate &ace' etc.( sa de la mama la fat'
etc.
Aceste boli %ot fi clasificate in doa mari cate-orii+
Bolile cu transmitere sexuala majore' din care fac %arte+
. sifilisl
. -onoreea sa blenora-ia
. sancrl moale
. -ranloml in-hinal
. limfo-ranlomato,a in-hinala
Bolile cu transmitere sexuala minore' din care fac %arte+
. retritele ne-onococice &cele mai frec$ente boli din aceasta cate-orie snt %ro$ocate de
chlamydii' myco%lasme'candida albicans' tricomonas $a-inalis(
. tricomona,a ro-enitala
. candido,ele ro-enitale
. her%esl -enital
. $e-etatiile $eneriene
. mollscm conta-iosm
. scabia
. %ediclo,a
. nele forme de he%atita $irala.
In ltiml deceni' infectia c /I0' cea mai %ericloasa infectie' alatri de sifilis' a
%ro$ocat e%idemii fara %recedent. 1#%rimarile clinice ale bolilor c transmitere se#ala a%ar mai
ales in re-inea -enitala' dar %ot fi e$idente si in ca$itatea bcala' %e te-ment sa la ni$ell
ochilor . con*ncti$al.
In ,ona -enitala' sim%tomele se manifesta %rin secretii neobisnite' dreri in ,ona %el$iana'
arsri' %rrit' sen,atie de iritatie' dreri in tim%l actli se#al &dis%arenie( sa la rinare
&disrie(. )re,enta ttror acestor sim%tome n este obli-atorie . nele dintre ele dis%arand de la
sine' desi infectia ramane in or-anism %ana la tratare sa cronici,are.
)riml %as in tratarea bolilor c transmitere se#ala este consltl medical si dia-nosticarea
corecta. 2 este recomandat tratamenll em%iric sa ca rmare a consltarii altor srse de
informare neoficiale de mlte ori incorecte. 3edicl %oate fi nl de familie in %rima fa,a ce $a
$a trimite la n s%ecialist in boli dermato . $enerice' care $a face anali,e si $a a%lica tratamentl
cores%n,ator.
Acest tratament trebie continat %e toata %erioada recomandata' chiar daca sim%tomele
dis%ar' iar actl se#al %oate fi relat d%a 3 ,ile de la incetarea tratamentli in conformitate c
recomandarile medicli s%ecialist.
4iscl de infectare c aceste boli este mai mare in contactl se#al c mai mlti
%arteneri' atnci cand n este folosit %re,er$ati$l ca mi*loc de %rotectie si cind snt tili,are
dro-ri in*ectabile intra$enos' cand %artenerl se dro-hea,a sa are la randl li mai mlti
%arteneri se#ali.
Sifilis
Sifilisl a%are in rma infectiei c 5re%onema )allidm. 1l %oate fi %rimar' secndar'
tertiar' %oate a$ea forme con-enitale &sifilisl con-enital . in care co%ill este infectat la nastere
de catre mama bolna$a( si alte forme n foarte bine delimitate+
. latent . fara sim%tome dar c re,ltatele testelor %o,iti$e
. forme de trecere intre secndar si tertiar' etc.
)riml sim%tom in ca,l sifilisli %rimar este a%aritia nei %ete rosii &macla
eritematoasa(' care de$ine o ero,ine' adancind.se' si a%oi o lceratie care doare doar in ca,l
tramati,arii sa al s%rainfectarii. 6a femei %ot fi afectate labia' $a-inl' retra si %erinel. 6a
ambele se#e mai %ot fi afectate re-inea anorectala' mamelonara' b,ele' limba' ami-dalele' etc.
Com%licatiile care %ot a%area snt fimo,a' %arafimo,a' s%rainfectari ale le,inii' bloca*l cailor
limfatice &limfedem( c edeml %enisli si a scrotli sa a labiilor.
Sifilisl secndar este considerat o stare se%tica c 5re%onema . sim%tomele %ot a%area in
3 . 6 sa%tamani' determinand a%aritia silifidelor. Acestea snt %ete mici' ro, . %al' care n ies in
relief si determina ro,eola silifica sa care ies %tin in relief %e %iele &%a%le(. )ot a%area stari
asemanatoare -ri%ei &li%sa %oftei de mancare' dreri de ca%&cefaleea( si msclare' articlatii ce
dor' rinoree' etc(. Se %oate instala sifilisl latent sa cel tertiar' dar in ltima %erioada acestea
a%ar tot mai rar datorita tratarii la tim% si a mi*loacelor de informare in masa.
Gonoreea
In ca,l acestei infectii' %rimele sim%tome a%ar la 2 . 3 ,ile de la contactl se#al+
secretii abndente -alben . $er,i' sen,atii de strime si arsri' mcoasa con-estionata' rosie'
mflarea retrei' etc. Aceste sim%tome %ot dis%area d%a 7 sa%tamani . dar dis%aritia n
marchea,a sfarsitl bolii' ci cronici,area ei. Com%licatiile ce a%ar snt fimo,ele' %rostatite'
strictri retrale' etc. Gonoreea se transmite %rin contactl direct c mcoasele sa lichidele
infectate si foarte rar %rin folosirea in comn a obiectelor sanitare' %rosoa%e' breti' etc. 1a se
%oate trata c antibiotice recomandate de medic si in ca,l nei dia-nosticari %recoce' sitatie in
care si boala este necom%licata' tratamentl este de scrta drata.
Gonoreea are o frec$enta mai mare in tarile in crs de de,$oltare' %re,entand n risc
mare de contaminare.
Chlamydia
Chlamydia re%re,inta infectia c bacteria Chlamydia 5rachomatis si este cea mai
frec$enta boala c transmitere se#ala in tarile de,$oltate. Aceasta bacterie traieste doar in
interiorl cellelor si este -re de de%istat deoarece adesea decr-e fara sim%tome &dreri la
contactl se#al' scr-eri $a-inale n foarte abndente' sen,atie de inte%atri' menstratie
nere-lata' arsri in tim%l rinarii' etc(. Ca si -onoreea' chlamydia se transmite %rin contactl
direct c mcoasele sa lichidele infectioase. In ceea ce %ri$este tratamentl' acesta trebie
rmat de catre ambii %arteneri &indiferent de absenta sa %re,enta sim%tomelor( si drea,a intre
14 . 21 de ,ile' constand in antibiotera%ie tintita.
Scabia
A%aritia scabiei %res%ne %re,enta ni %ara,it femela care sa%a n canal in %iele in care
de%ne 2 . 3 oa %e ,i tim% de o lna' ceea ce determina %rrit te-mentar si iritarea %ielii 8
le,ini de -rata*. 5ransmiterea acesti %ara,it se face atat %e cale se#ala' cat si %rin contacte
crente . -en folosirea in comn de len*erie si haine. Sim%tomele snt re%re,entate de mancarimi
&%rrit locali,at( %e fata interioara a mainilor' intre de-ete' in re-inea sanilor si a or-anelor
-enitale. In %ri$inta tratamentli' acesta se a%lica atat %artenerilor se#ali' cat si %ersoanelor
care coabitea,a c cei infectati c scabia. 6en*eriile si obiectele %ersonale folosite de %ersoanele
infectate necesita de,infectarea.
SIDA
SIDA este %rescrtarea %entr Sindroml Imnodeficientei Dobandite si marchea,a n
deficit a sistemli imnitar dobandit ca rmare a infectiei c $irsl /I0. SIDA $a %redis%ne
la diferite boli care afectea,a in mod ti%ic %ersoanele infectate c $irsl /I0 si %e care in mod
normal or-anisml ar trebi sa fie ca%abil sa le combata 8 infectii o%ortiniste. Ca toate $irsrile'
/I0 n are metabolism %ro%ri si necesita o cella -a,da %entr a se %tea mlti%lica. Aceste
celle -a,da snt' %rintre altele' cellele sistemli imnitar' limfocitele' -loblele albe' celle
sistemli ner$os. Cercetatorii clasifica infectia c /I0 in diferite stadii. )rin SIDA se intele-e
stadil in care sisteml imnitar este foarte slabit si in care %ot sa a%ara diferite boli si tmori 8
forme de cancer. 1$oltia nei infectii c /I0 difera de la o %ersoana la alta. 6a scrt tim% d%a
infectarea c /I0' acesta ince%e sa se inmlteasca foarte ra%id' astfel incat in %rimele sa%tamani
n a%ar de obicei sim%tome &la ince%t' e$entale stari -ri%ale(. D%a 12 sa%tamani de la
contaminare' %rin testl c anticor%i' se -asesc anticor%ii constriti de $irs.
Infectiile' o%ortniste in ca,l bolii SIDA' la n or-anism sanatos neori nici n se
manifesta sa %ot fi combatte c destla srinta. 0irsri n %rea %ericloase %recm /er%es
sim%le# sa /er%es ,oster %ot dce la imbolna$iri -ra$e. 5o#o%lasmo,a' tberclo,a'
citome-alia' )c) . o forma a %nemoniei si ci%erca Candida albicans snt de asemenea boli
caracteristice stadili SIDA.
)ortile de intrare in or-anism ale acesti $irs snt ranile deschise' s%rafetele iritate'
,-ariate sa inflamate ale %ielii si testrile sensibile -en mcoasa $a-inala. 6ichidele
infectioase %rin care acesta se transmite snt san-ele' s%erma' la%tele de mama' etc. si n cele ca
sali$a' rina' trans%iratie sa lacrimi.
De retinut!
In ltimii ani' bolile c transmitere se#ala a cresct ca nmar si $or creste in continare
daca n se $or la masri drastice %entr combaterea mecanismli care %ermite %ro%a-area
acestor afectini in randl %o%latiei.
C toate ca s.a lat masri %entr combaterea acestor boli si a a%art medicamente noi
si eficiente de tratament' nmarl acestor boli creste alarmant si a%ar ca,ri noi la o %arte
insemnata a %o%latiei' ceea ce constitie %entr $iitor n semn de alarma.
)robabil factorl social . economic in care ne aflam la ora actala' e#istenta %rostittiei
clandestine si a ni 9$a-abonda*: se#al mai mare %ermite inmltirea acestor afectini c -ra$e
consecinte as%ra %o%latiei si a starii de sanatate.
Contactele se#ale oca,ionale mai ales c %ersoane necnoscte' in-renea,a
desfasrarea nei anchete e%idemiolo-ice corecte' ceea ce face ca srsa de infectie sa n fie
desco%erita' acest lcr fiind esential in sto%area fenomenli de e#tindere ra%ida a bolilor c
transmisie se#ala.
1dcatia sanitara si anti$eneriana a %o%latiei la ora actala lasa de dorit fiind na din
metodele cele mai eficace de %re$enire si combatere a acestor afectini' ea n este a%licata in
mod cores%n,ator c re,ltate ne-ati$e $i,ibile.