Gandirea - proces cognitiv superior

Defnitia gandirii
Gandirea nu opereaza cu obiecte individuale, ci cu relatii. Aceste relatii
pot f categoriale (sunt evidentiate in cadrul piramidei conceptelor; exemplu:
pasare-gaina) si determinative (relatii de determinare de orice fel: relatii
cauza-efect, genetice, functionale etc.; exemplu: ou-gaina).
Gandirea se defneste ca procesul cognitiv de insemnatate centrala in
reectarea realului care, prin intermediul abstractizarii si generalizarii
coordonate in actiuni mentale, extrage si prelucreaza informatii despre
relatiile categoriale si determinative in forma conceptelor, !udecatilor si
rationamentelor.
"aptele psi#ice prin care se manifesta gandirea sunt:
sistemele operationale de nivel intelectual;
conceptele si insusirea lor prin invatare;
intelegerea;
rezolvarea de probleme.
Componenetele si structura gandirii
Gandirea are doua mari componente, una informationala si alta
operationala, prima dezvaluindu-ne latura ei de continut (faptul ca dispune
de $unitati informationale% despre $ceva% anume & obiecte, fenomene,
evenimente), cea de-a doua latura functionala (faptul ca implica transformari
ale informatiilor in vederea obtinerii unor produse care, prin depasirea
situatiei problematice, sa asigure adaptarea la mediu).
'atura informationala este constituita din ansamblul notiunilor si
conceptiilor ca forme generalizate de reectare a insusirilor obiectelor si
fenomenelor. $(n concept este un raspuns comun la o clasa de fenomene al
caror membri manifesta cateva trasaturi comune% ()sgood, *+,-, p....). 'a
randul sau /unn (*+.,) considera ca $un concept este procesul care
reprezinta asemanarile unor obiecte, situatii, evenimente, altminteri diferite.
0onceptele sunt produse ale rationamentelor si odata dezvoltate !oaca un rol
important in gandirea ulterioara1 conceptele sunt condensari de experiente
trecute% (p.2-3). 4inac5e caracterizeaza mai amplu conceptele referindu-se
la continutul, modalitatile de utilizare si nivelul lor de structurare in mintea
omului. 0ele sapte caracteristici ale conceptului stabilite de el sunt
urmatoarele:
*) conceptele nu sunt date senzoriale, ci sisteme care sunt produse de
raspunsurile noastre la diferite situatii trecute caracteristice;
2) utilizarea lor inseamna de fapt aplicarea experientei trecute la situatia
actuala;
-) conceptele reunesc datele senzoriale independente;
6) la om cuvintele sau alte simboluri sunt mi!loacele de legatura ale
elementelor independente ale experientei noastre;
,) conceptele au doua moduri de utilizare: cea extensiva, comuna pentru toti
oamenii, si cea intentionala, care variaza de la individ la individ;
.) un concept nu este obligatoriu $rational%;
3) un concept poate exista fara a f formulat intr-o maniera constienta (dupa
7ela8 si 9ic#ot , *+.+, p.262). :osc# (*+3,) defnea conceptul ca %prototip al
obiectului%, iar 0#angeux (*+;-) arata ca el este $o imagine simplifcata,
sc#eletica, redusa la trasaturile esentiale formalizate ale obiectului
desemnat% (p.*3+). 9entru logicieni conceptele defnesc clase de obiecte
date sau construite, ele find comune pentru toti oamenii. 9entru psi#ologi,
ele sunt sisteme de raspunsuri invatate, care $permit organizarea si
interpretarea elementelor furnizate prin perceptiile noastre si care
inuenteaza comportamentul, indiferent de toate stimularile venite din
mediu, permitandu-ne sa aplicam
automat experienta noastra
trecuta la situatiile prezente%
(7ela8 si 9ic#ot, *+.+, p.26*). <n
mintea omului conceptele nu sunt
izolate, ci inlantuite unele de
altele, formand sisteme
conceptuale.
'atura operationala a
gandirii cuprinde ansamblul
operatiilor si procedeelor mentale
de transformare a informatiilor, de
relationare si prelucrare,
combinare si recombinare a sc#emelor si notiunilor, in vederea obtinerii unor
cunostinte noi sau rezolvarii unor probleme. Gandirea foloseste doua
categorii de operatii: unele sunt fundamentale, de baza, find prezente in
orice act de gandire si constituind sc#eletul ei (analiza, sinteza, comparatia,
abstractizarea, generalizarea, concretizarea logica), altele sunt
instrumentale, folosindu-se numai in anumite acte de gandire si
particularizandu-se in functie de domeniul de cunoastere in care este
implicata gandirea. <n randul acestora din urma intalnim mai multe
modalitati si procedee operationale care se clasifca in perec#i opuse.
0ele doua laturi ale gandirii nu sunt independente una de alta, ci intr-o
foarte stransa interactiune si interdependenta. =le se imbina dand nastere la
adevarate structuri pe care le denumim structuri cognitive ale gandirii.
Acestea pot f defnite ca find sisteme organizate de informatii si operatii ce
presupun organizare si diferentiere interioara intre elementele componente,
coerenta si operativitate ca si tendinta de a se asocia cu alte sisteme
cognitive ale intelectului. :olul lor fundamental este de a media, fltra
intrarile in gandire. 7e aceea, in functie de natura, consistenta si
corectitudinea lor pot facilita sau, dimpotriva, perturba depasirea
difcultatilor. 0ele mai cunoscute fenomene de inuenta negativa a
structurilor cognitive ale gandirii asupra procesului rezolvarii problemelor
sunt:
fenomenul $orbirii% gandirii care consta in imposibilitatea sesizarii a
ceea ce este esential intr-o problema incarcata cu multe date
superue, de prisos, ascunse, mascate, asezate dezordonat;
fenomenul stereotipei gandiri, adica perseverarea ei in aceeasi directie
sau maniera de lucru si atunci cand conditiile problemei s-au sc#imbat;
fenomenul fxitatii functionale consta in imposibilitatea de a da unor
obiecte si alte utilizari decat cele normale, fresti, in vederea utilizarii
lor in alte scopuri.
9si#ologii care au cercetat experimental aceste fenomene (>atz, *+6+;
7unc5er, *+-,; /aier, *+--; ?ulbroo5, *+-2 etc.), au aratat ca ele se
datoreaza saraciei, rigiditatii, lipsei de suplete a structurilor cognitive ale
gandirii.
Gandirea ca proces psihic central
Argumente privind centralitatea gandirii:
este defnitorie pentru om ca subiect al cunosterii logice,
rationale;
valorifca resursele celorlalte functii si procese psi#ice pe care le
orienteaza si coordoneaza.
Gandirea are un caracter procesual & exprima caracterul
infnit al cunoasterii umane care nu a!unge niciodata la produse
cognitive defnitive.
Modelul tridimensional al intelectului. @.9. Guilford afrma
existenta a trei factori componenti ai intelectului: 5 operatii
(evaluare, gandire convergenta, gandire divergenta, memorie,
cognitie); 4 continuturi (comportamental, semantic, simbolic,
fgural); 6 produse (unitati, clase, relatii, sisteme, transformari,
implicatii). 0ombinarea acestora conduce la identifcarea a *2A
(,x6x.) de capacitati ce pot f descrise in termenii unor operatii,
continuturi si produse specifce.
Guilford identifca patru caracteristici de ansamblu ale functionarii
gandirii: exibilitatea, uiditatea, originalitatea si elaborarea.
Modalitati de operare a gandirii
Analiza si sinteza superioara sunt operatiile gandirii prin care se
realizeaza in plan mental, cu a!utorul simbolismului verbal,
descompuneri, separari, disocieri ale unor obiecte si fenomene in parti
componente si apoi reunirea lor, uneori dupa o alta sc#ema, cu scopul
generarii de informatii noi.
0omparatia este operatia gandirii prin care alaturam in plan mental
doua sau mai multe obiecte cu scopul stabilirii asemanarilor si
deosebirilor. )rice comparatie are la baza un criteriu clar formulat.
0and utilizam mai multe criterii, acestea sunt considerate succesiv.
Abstractizarea este operatia predominant analitica, prin care gandirea,
actionand maximal selectiv, pozitiv si negativ, trece de la aparenta la
esenta, de la variabil la invariabil, de la concret la abstract. <n procesul
ascendent al cunosterii, abstractizarile se aplica nu numai concretului,
ci si unor abstractiuni subordonate.
Generalizarea este operatia gandirii dominant sintetica prin care
insusirile esentiale si generale sunt reunite intr-un model informational unic,
menit sa defneasca o clasa, o categorie de obiecte, fenomene, relatii. Acesta
este aspectul intensiv al generalizarii. 9rin aspectul extensiv al operatiei,
modelul informational la care s-a a!uns este extins si la alte obiecte care nu
au facut parte din inductia initiala. Atunci cand raportam un obiect individual
la o clasa sau categorie, efectuam o generalizare.
)peratiile descrise apar in cupluri reversibile (analiza - sinteza, abstractizare
- concretizare, generalizare - particularizare, inductie & deductie).
:eversibilitatea, specifca tuturor operatiilor gandirii, permite autoreglarea
constructiilor cognitive si obtinerea ec#ilibrului cognitiv, ca baza
indispensabila pentru orice actiune umana efcienta.
LEGENDA:
concept & este o constructie simbolica, istorica, instrument al informatiei
corecte si al stiintei; este o entitate esentiala si ideala exprimata printr-o
forma lingvisitica sau semn & evocate de un agent in cunostinta de cauza;
expresia minima lingvistica ce desemneaza un concept sau o idee se
numeste termen.
judecata & aprecierea unui raport intre diferite idei sau concluzia unui
rationament; nu se poate exercita fara un minimum de inteligenta si de
cunoastere, dar nu se reduce la aceasta; termenul are mai multe acceptiuni:
poate f privita ca un act de gandire, poate f o operatie sau poate f
considerata o entitate.
rationament & forma a ganidrii si act mental prin care gandirea, pornind de
la o serie de cunostinte date, deriva din ele cunostinte noi; se disting, in
general, patru forme: r. deductiv, r. inductiv, r. ipotetico-deductiv, r.
transductiv.
perceptie & procesul de cunoastere activ implicat in adaptarea curenta, prin
care se reecta obiecte, fenomene, finte si persoane in pozitiile, miscarile si
totalitatea insusirilor lor.
ean Dela! (*+A3-*+;6), medic psi#ofziolog si
scriitor francez (pseudonim @ean "aurel). /embru al
Academiei franceze. Btudii si contributii privind
diferite probleme ca: 'es astereognozie et la
sensibilite cerebrale (*+-6); 'es ondes cerebrales et
la ps8c#ologie (*+6*); 'es dissolutions de la memorie
(*+62); 'es maladies de la memorie (*+6-); 'a
ps8c#op#8siologie #umaine (*+66); 'Celectroc#oc et
la ps8c#op#8siologie (*+6,); 'es met#odes bioloDues
en cliniDue ps8c#iatriDue (*+,A). < se datoreaza, dupa
0oubet 0. (*+;A), denumirea de neuroleptice si
t#8moanaleptice pentru substantele psi#ofarmaceutice respective.
.". Guil#ord, si-a sustinut doctoratul la (niversitatea 0ornell (B.(.A. *+23).
A avut functii didactive la universitatile din <linois, >ansas, Eebras5a,
Bout#ern 0alifornia. <n *+6+ a fost numit director al unui proiect important de
cercetare ai al unui <nstitut de cercetari complexe psi#ologice in domeniul
controversat al personalitatii. Activitatea sa foarte fecunda l-a facut remarcat
si a fost ales in *+,A presedinte al Asociatiei 9si#ologilor americani. 0ateva
dintre lucrarile lui: 9s8c#ometric met#ods (*+,6); 9ersonalit8 (*+,+); F#e
nature of #uman intelligence (*+.3); F#e anal8sis of intelligence (*+3*).
9entru meritele sale deosebite in dezvoltarea psi#ologiei, Guilford a fost
distins cu Legiunea de $noare a Academiei de %tiinte din B.(.A..
Gandirea sanatoasa
G7e la gand, privire, gest, vorba, fapta, totul se inregistreaza si se
computerizeaza undeva in fnit, si suntem direct raspunzatori pentru ca
maine ne intalnim cu noi$ spunea frecvent 4aleriu 9opa.
7a, dupa ce plecam din aceasta viata, ne intalnim cu noi, adica vom f
!udecati pentru tot ceea ce am trait aici pe pamant, si bine si rau.
0a vrem sa credem sau nu, ca ne place sau nu ne place, aceasta este
realitatea: vom da socoteala pentru gandurile noastre.
GGandul este o mare forta$, au afrmat si afrma toti oamenii luminat i
de pe acest pamant. :ealmente, prin gandirea noastra putem genera o forta
benefca noua sau o forta negativa ce va actiona in detrimentul nostru.
<n ziua de azi, din nefericire, facem multe greseli de gandire, unele din
nestiinta, la care concura si lipsa de credinta (cel putin in plan constient) la
unii dintre noi.
Be intampla insa, si este mult mai grav sa gandim in mod premeditat cu rea
intentie, iar consecintele pot f fapte reprobabile dintre cele mai periculoase
pentru lumea incon!uratoare.
Bi intr-un caz si in
celalalt, aceste defectiuni
de gandire formeaza asa
numita gandire negativa,
care pe langa faptul ca
matematic creeaza
dizarmonie in (nivers, ne
poate conduce in multe
cazuri la boala, iar in unele
situatii c#iar la o boala
grava. Bunt asa numitele
boli prin autoaccidentare
(de la 4aleriu 9opa citire)
care pot f vindecate c#iar
dintr-o forma mai grava (la
formele foarte grave
sansele sunt de *A-*,H) cu tratamente sau terapii si regimuri adecvate, dar
numai cu conditia obligatorie ca persoana in cauza sa-si sc#imbe radical
modul de gandire, implicit modul de viata.
=xceptie fac bolile 5armice, asa numitele boli autoprogramate (tot de la
4aleriu 9opa citire), care sunt nevindecabile indiferent de calea pe care o
alegem, dar aici intram intr-o zona delicata pe care nu ne-am propus sa o
atingem acum (poate intr-o aparitie viitoare).
7eoarece modul de gandire pozitiv este vital pentru o viata plina de
armonie si sanatate, mi-am permis prin cele cateva paragrafe ce urmeaza,
sa aduc, sper eu, o picatura de lumina in universul cunoasterii
dumneavoastra. 9oate, parcurgandu-le, se va infripa macar un indemn la
meditatie pe aceasta tema pentru unii dintre cititori.
0a o idee generala, incercati permanent sa ganditi pozitiv.
=ste intr-adevar foarte difcil sa-ti controlezi permanent gandirea, dar
progresiv, muncind cu noi, cu efort, putem emite din ce in ce mai multe
ganduri pozitive.
0e semnifca aceastaI <nseamna sa fm fericiti ca traim, ca existam, sa ne
bucuram de tot ceea ce ne incon!oara, sa multumim 7ivinitatii pentru ce ne-
a dat, ne da si ne va da, sa fm optimisti, sa iubim 0reatia si implicit pe cei
din !urul nostru, c#iar si pe cei ce ne-au gresit, sa atingem o liniste si o pace
interioara pe care vicisitudinile vietii sa nu o poata clinti.
0umI 9rin conectare permanenta la 0el de Bus.
Eu puneti nimic si pe nimeni mai presus de 7umnezeu.
Eici copilul pe care-l adorati, nici sotia iubita, nici parintii minunati, nici
pasiunea dumneavoastra, nici casa, masina etc.
A pune pe primul plan altceva inaintea 7omnului, semnifca o eroare
fundamentala existentiala, o mare lipsa de recunostinta fata de 0el ce ne-a
creat, pentru ca fara =l nu ne-am f nascut. Ba stiti ca legile 7ivine
functioneaza perfect, iar lipsa de gratitudine este aspru sanctionata.
9oate ca ati auzit de situatii de genul in care o familie avea un copil
foarte reusit, toata dragostea lor era inc#inata acestui copil si intr-un
moment neasteptat copilul cel divinizat s-a imbolnavit grav sau a suferit un
accident in care a plecat dintre noi pentru totdeauna. Bi multi s-au intrebat
de ceI 9entru ca lipsa de recunostinta fata de 0el de Bus se plateste foarte
scump.
0onstat cu durere ca recunostinta este pasare rara in ziua de azi.
9roftam de semenii nostri, dupa care uitam de a!utorul primit in diferite
momente ale vietii. 7e fapt, recunostinta scade direct proportional cu
lacomia noastra atunci cand suntem sub!ugati interesului material, a dorintei
de inavutire cu orice pret.
Ee apar cateodata fel de fel de
g#inioane si credem noi ca vin din
senin. Eici vorba, ni le atragem si
prin lipsa de gratitudine, pentru ca
supararea celui nedreptatit, daca
este corect motivata, ia diverse
forme energetice, care intr-o zi ii vor
lovi pe cei vinovati.
9entru ca totul se plateste.
Eemultumirea creeaza in
organism o stare energetica
negativa si daca aceasta atitudine vis-a-vis de viata se perpetueaza, poate
conduce la boala. Bunt situatii in care din nemultumire se nasc ganduri de
sinucidere. 7oar ca ne gandim la sinucidere si comitem un mare pacat.
0at despre sinucidere (nu o spun eu, ci spirite evoluate), tineti minte:
GBinuciderea este cel mai mare pacat posibil pe care puteti sa-l faceti pe
acest 9amant$.
Buferinta spiritului celui care isi abandoneaza in mod voit corpul fzic pe
9amant, inainte de a-si indeplini destinul trasat de Bfanta Freime, este
maxima. 9entru ca pedepsele dictate de 0er pentru acest gest sunt cele mai
aspre. =xceptie fac bolnavii mintali, fara discernamant, care se sinucid in
mod inconstient.
/ultumiti 7omnului pentru ca sunteti sanatos, acesta find darul cel
mai de pret pe care-l au oamenii pe pamant.
7in pacate, multi dintre noi, pana cand nu ne imbolnavim, nu apreciem
sanatatea la !usta ei valoare.Alergam dupa bani, vrem sa acumulam cat mai
multe bunuri materiale, sa facem avere, suprasolicitandu-ne propriul
organism, lucrand in conditii de stres, cu o alimentatie #aotica, fara sa ne
odi#nim sufcient.
(itam ca organismul nostru nu este facut din fer beton, el are niste limite pe
care noi le depasim cu nonsalanta, crezand (grava eroare) ca nimic nu ni se
poate intampla, ci numai altii se pot imbolnavi, pot face infarct etc.
7ar, vine o zi cand inevitabilul se produce si ne prabusim. Bi atunci, cei
in cauza realizeaza ca fara sanatate nu-ti foloseste la nimic averea, ca pe
lumea cealalta nu avem cum sa luam cu noi nici un bun material, ca daca
a!ungi neputincios ii afectezi si pe cei din familie (care poate te-au avertizat
in repetate randuri sa te potolesti).
Abia acum abordezi o gandire corecta, dar de multe ori este prea tarziu.
Bunt si cazuri in care nu neaparat motivatia materiala sta la baza distrugerii
sanatatii.
7orinta exagerata de afrmare, generata poate de un nivel de orgoliu
ridicat, conduce la acelasi rezultat. 9ractic, din egoism, ei pun activitatea
preferata pe primul plan inaintea 0reatorului si nu-i intereseaza nimic
altceva.
<ndiferent de motivatia excesului de
activitate, foarte putini sunt cei care tin cont de
avertismentele date de propriul organism (atunci
cand acestea apar).
Aici trebuie precizat ca exista organisme
umane primitive (putin evoluate) si organisme
umane inteligente (evoluate). Aceasta clasifcare
nu are nici o legatura cu pregatirea intelectuala a
individului. 9oti f doctor docent in mai multe
domenii si sa ai un organism primitiv. Bi atunci ai
impresia ca esti foarte puternic si rezistent, iar
dupa ani de zile de supraefort cazi Gdin picioare$
cum se spune, adica poti sa faci comotie
cerebrala, infarct, pareza sau a!ungi direct la o
boala grava.
Asa ca ar trebui sa ne bucure mult atunci
cand organismul nostru inteligent ne
atentioneaza din timp asupra unui mod de viata gresit.
Bemnalele pot f sub forma unor banale dureri de cap care se tot
repeta, ameteli, insomnii, aciditate crescuta in organism ce duce la colite,
inceput de ulcer, la contactari de raceli si gripe ce se succed nepermis de
frecvent, oboseala accentuata atat la efort fzic cat si intelectual, scaun
dereglat, dureri de inima, de bila, de spate, etc.
7e regula, trecem mult prea usor peste aceste semnale, nu ne gandim
care este cauza lor adevarata, ea se aa in modul nostru de gandire care
comanda modul de viata, consideram aceste avertismente niste intamplari
bizare si ne limitam doar la a lua niste medicamente. Acestea, din nefericire,
in unele cazuri nu fac decat sa elimine efectul ce se manifesta fzic (de
regula durerea), dar cauza simptomelor ramane nerezolvata, si greseala este
numai a noastra.
Astazi, si datorita publicitatii agresive, multi dintre noi s-au obisnuit ca
pentru orice afectiune, oricat de minora, sa recurga imediat la medicamente.
=ste o metoda superfciala prin care cautam rezolvarea problemelor printr-un
spri!in din exteriorul nostru (pilula minune), dar cauza se aa in noi si este
profunda.
7in pacate, in multe cazuri medicamentele reusesc doar sa
amorteasca o perioada de timp cauza primara, care se dezvolta apoi,
conducand de multe ori la boli grave. 7e asemenea, datorita compusilor
c#imici, medicamentele de sinteza produc uneori in plus si efecte secundare
nedorite ce pot afecta unele organe.
Frebuie sa intelegem ca adevarata vindecare o infaptuim prin
sc#imbarea modului nostru de gandire si de actiune, printr-o vointa de fer.
/edicii si vindecatorii ar trebui sa-si concentreze eforturile in primul
rand pentru a ne invata cum sa traim ca sa nu ne imbolnavim, punand mare
accent pe latura preventiva. 7ar noi suntem incura!ati ca atunci cand avem
dureri de cap sa luam calmante.
"aptul ca durerea ne trece cu pilule nu trebuie sa ne multumeasca,
pentru ca n-am rezolvat fondul problemei. )rice trauma, orice stare de
disconfort, are o cauza ce o declanseaza si aici trebuie intervenit, nu sa
tratam durerea in sine.
Bigur ca este mult mai difcil sa tratezi originea afectiunii decat sa iei o
pilula, dar si rezultatele sunt pe masura implicarii noastre. Altfel, ne amagim
si ne mintim singuri.
0are este situatia in care merita sa luam un medicament I Ba zicem ca
ne doare capul si trebuie sa participam la un simpozion la care tinem o
prelegere. 'uam pilula ca sa ne putem desfasura in bune conditii activitatea
impusa, dar apoi, cand a!ungem acasa, ne linistim si analizam care este
cauza care a putut genera anomalia. 7aca nu ne dam seama, apelam la un
medic alopat sau terapeut pentru a depista cauza durerii, pe care o tratam
cu toata seriozitatea conform protocului indicat de specialist.
9rocedand asa, multe boli grave si multe necazuri mari ne-ar ocoli.
"oarte periculos este, de asemenea, abuzul de antibiotice (unele sunt
la ora actuala foarte puternice), pe care le luam uneori pentru o simpla
raceala ca s-o ani#ilam rapid. <nsa, prin raceala, organismul nostru vrea sa-si
faca curatenie in propria ograda, eliminand o parte a raului din el (guturaiul,
expectorarea mucozitatilor prin tuse, etc.). )prind brutal aceasta actiune de
expulzare cu antibiotice, toxicitatea blocata
in organism se dezvolta, se intareste, invata
in timp sa lupte si cu medicatia puternica
administrata, si dupa cateva raceli tratate
intr-un mod asemanator, ne putem trezi cu
un cancer.
<n acest sens, utilizarea antibioticelor
trebuie limitata numai la situatiile
exceptionale (temperatura mare care nu
cedeaza la frectia cu alcool sau alte proceduri naturale, probleme grave de
respiratie etc.).
Bunt semeni de ai nostri care prefera tratamentele si terapiile
naturiste, deoarece tot ceea ce este natural este mult mai bine suportat de
organismul uman. 7ar sa aveti mare gri!a la ce terapeut apelati, pentru ca
tratamentul prescris, c#iar daca este natural, trebuie foarte bine acordat cu
afectiunea de care suferiti.
9ot spune cu regret ca terapeutii autentici sunt putini la numar. =xista
vindecatori care au anumite calitati, dar pun castigul pe primul plan. Bi cand
interesul material primeaza, puterea de vindecare scade.
Bunt impostori care vand tot felul de leacuri cu sume mari de bani care
c#ipurile vindeca toate bolile. )mul trebuie sa ia numai pastila miraculoasa
de sute de mii sau milioane de lei (care este compusa de fapt din plante
presate in valoare de cateva mii de lei), si scapa de orice boala. <nsa in
ma!oritatea cazurilor, pacientii se aleg doar cu pierderea fnanciara.
)ameni buni, inca nu exista un leac miraculos, un panaceu universal.
0ine afrma asa ceva va minte si va stoarce inutil de bani. =xista intr-adevar
puteri miraculoase in <mparatia 0erului, dar entitatile benefce si luminoase
de acolo nu cer bani si nici alte avanta!e materiale pentru vindecare.
Frebuie sa recunoastem ca este posibil ca urmare a leacului minune,
bolnavul sa se vindece. 7ar oamenii trebuie sa stie ca in realitate au fost
vindecat i prin puterea subconstientului lor, pentru ca au crezut cu tarie ca la
asa un pret piperat, produsul respectiv are un efect sigur.
7e fapt s-au facut bine prin credinta lor in aceasta licoare. 9entru ca
prin puterea credintei, si apa si aerul te pot insanatosi, bineJnteles numai
daca ai dreptul de Bus sa te vindeci.
7ar cati dintre noi avem aceasta credintaI Altfel ne putem vindeca
numai muncind mult cu noi. "iind linistiti si impacati cu noi si cu cei din !urul
nostru, iubindu-ne si a!utandu-ne semenii, implicandu-ne intr-o activitate
benefca din care sa aiba si altii de castigat, dozandu-ne corect efortul pe
care-l facem pentru a nu ne pierde starea de ec#ilibru, alimentandu-ne fara
lacomie dar sanatos (cat mai putine pra!eli, multe legume, fructe, cereale, de
preferinta carne de peste si pasare - daca se poate de curte, evitand
alimentele si bauturile cu multe =-uri, band multe lic#ide - apa, ceai din
plante), facand multa miscare in aer liber si punand pe primul plan credinta
in 0reator manifestata prin fapte.