Domeniile si specializarea marketingului

in evolutia sa, marketingul s-a extins in multiple domenii de actitate. Acest lucru s-a petrecut, mai ales, dupa
al doilea razboi mondial, cand marketingul a gasit teren prielnic de aplicare in cele mai variate domenii de
actitate si spatii economico-geografice. Difera insa ritmurile si proportiile asimilarii de la un domeniu la altul;
cauzele diferentierilor tin de conditiile proprii fiecarui domeniu, de experienta acumulata si de sarcinile ce ren
marketingului in fiecare din aceste domenii.
Universalitatea marketingului
Difuzarea larga a marketingului in cele mai diverse domenii ale actitatii umane pune in edenta universalitatea
marketingului20, trasatura caracteristica pentru evolutia teoriei si practicii de marketing.
Aceasta trasatura nu poate fi absolutizata; ea are un caracter relativ, chiar daca marketingul introduce un
demers stiintific in orientarea actitatilor economice si permite valorificarea oportunitatilor mediului,
rationalizarea eforturilor si optimizarea efectelor.In acelasi timp, universalitatea marketingului nu semnifica o
difuzare prin simpla multiplicare a unui model unic sau prin transpunerea in practica a unor experiente
pozitive anterioare.
Nu poate fi vorba de un export21 al marketingului dintr-o parte intr-alta a lumii. Nu intamplator, Fr. NepvenNivelle se pronunta pentru un marketing a l'europeene", plecand de la observatia ca marketingul de peste
ocean (se referea la cel american) poate ser doar ca sursa de inspiratie, dar nu trebuie copiat22.
Ca argumente23 in sustinerea universalitatii marketingului sunt retinute :
a) patrunderea lui, treptat, in toate sectoarele de actitate, cu aplicabilitate, in ultima vreme, si in alte sectoare
decat cele economice ;
b) patrunderea marketingului in economii aflate pe diferite trepte ale dezvoltarii;
c) afirmarea marketingului in orice tip de economie, atat in tarile cu economie de piata, unde cadrul de
manifestare este mult mai fertil, cat si in tarile cu economie centralizata, unde spatiul de miscare este insa mai
limitat.
Specializarea marketingului
Asa cum s-a mai subliniat, in evolutia sa, marketingul a folosit doua cai principale de extindere in actitatea
economica: dezvoltarea extensiva si dezvoltarea intensiva. Ambele directii de evolutie a marketingului au
determinat specializarea sa, atat in raport cu functiile firmei, cat si dupa natura bunurilor realizate de firma.
Specializarea marketingului se infaptuieste in economia contemporana si dupa categoriile de marfuri, dupa
ramurile de actitate economica si dupa caracterul geografic al actiunii sale.
Domeniul cel mai fertil pentru marketing este, de departe, cel ai productiei si consumului. Acest lucru este
determinat, in principal, de urmatoarele aspecte :
- complexitatea celor doua sectoare si dispersarea lor teritoriala;
- gradul ridicat de dificultate a problemelor cu care se confrunta aici firmele ;
- marea diversitate, mobilitate si elasticitate a nevoilor de consum si a cererilor de marfuri;
- caracterul puternic segmentat al pietelor;
- sezonalitatea productiei si consumului.
Pe de alta parte, preocuparile tot mai edente ale specialistilor de a extinde aplicabilitatea marketingului si spre
celelalte sectoare economice decat productia si consumul au condus la o specializare a acestuia, inclusiv a
metodelor si tehnicilor de lucru.
Potrit criteriului profilului actitatii economice, specializarea marketingului a determinat dizarea sa in:
a) Marketingul bunurilor de productie (sau marketingul industrial, denumire improprie, dupa opinia noastra,
deoarece cvasitotalitatea bunurilor se obtin astazi pe cale industriala). Delimitarea acestui domeniu al
marketingului s-a realizat s-a-s de marketingul bunurilor de consum si este determinata, in principal, de mai
multe particularitati:
- caracterul rigid al crearii de bunuri de productie;
- motivatia sa preponderent rationala ;
- numarul relativ mic de agenti economici;
- comportamentul specific de achizitie al agentului economic ;
- gradul relativ ridicat al concentrarii centrelor de productie si consum;
- specificitatea tehnicilor, metodelor si instrumentelor de cercetare ;
- directii specifice de orientare a politicilor de marketing pentru bunuri de productie.
b) Marketingul bunurilor de consum, considerat domeniul genezei marketingului. El are cel mai larg camp de

aplicare, constituind si elementul de raportare a particularitatilor celorlalte domenii de specializare.

c) Marketingul serciilor reprezinta domeniul de specializare cel mai dinamic, motivat de evolutia rapida a
sectorului tertiar (serciile) fata de sectorul primar (agricultura) sau cel secundar (industria). Particularitatile
principale ale serciilor in raport cu bunurile industriale (intangibilitate, imposibilitatea stocarii, consumul lor
la locul producerii) impun caracteristici specifice atat pentru cercetarile de marketing in acest domeniu, cat si
prind modelarea ofertei in raport cu cererea si organizarea procesului de distributie.
Specializarea marketingului dupa criteriul amintit nu se opreste doar la aceste trei mari sectoare ; ea continua
in largime si adancime, retinand, alaturi de particularitatile specifice ale acestora, si noi delimitari legate, de
pilda, de problematica productiei si circulatiei bunurilor agricole (marketingul agricol) sau ale bunurilor
alimentare (marketingul agroalimentar) sau ale bunurilor de folosinta indelungata sau ale nevoilor financiare,
turistice, de asigurari etc, care reliefeaza diferente sensibile in aplicarea marketingului.
Dupa criteriul geografic, specializarea marketingului se refera la:
a) Marketingul intern, care orienteaza actitatea agentilor economici in raport cu cerintele pietei locale si
nationale.
b) Marketingul international, caracterizat printr-un pronuntat dinamism si proces de specializare, in functie de
directia fluxurilor de marfuri, retinand, astfel, un marketing al exporturilor si un marketing al importurilor,
care atrage atentia asupra modului de abordare a marketingului nu numai din perspectiva plasarii marfurilor
in strainatate, ci si din cea a achizitionarii de pe pietele externe. Or, din aceasta optica si a dinamismului
marketingului international, acesta a evoluat de la un marketing de export si de import la un marketing
multinational, specific marilor companii internationale.In prezent, pe terenul mondializarii afacerilor
internationale, se contureaza tot mai edent un marketing global, specific firmelor transnationale, ce abordeaza
propria piata de desfacere, ca o inlantuire de piete nationale, si care aplica strategii de marketing cu un ridicat
grad de standardizare.
Dupa nivelul de organizare economica, delimitam:
a) micromarketingul, care priveste actitatea la nivelul firmei, intreprinderii, organizatiilor non-profit;
b) macromarketingul, cu aplicabilitate la nivel national.
Dupa criteriul sarcinilor, retinem:
a) marketingul stimulativ - pentru o cerere inexistenta, cand aceasta trebuie sa fie creata;
b) marketingul conversional - pentru o cerere repulsiva, care trebuie modificata;
c) marketingul dezvoltarii, operant in cazul unei cereri latente si care trebuie dezvoltata ;
d) remarketingul, operant in cazul unei cereri ezitante ;
e) demarketingul, aplicabil in cazul unei cereri excesive si care trebuie temperata, redusa;
f) contramarketingul, utilizat in cazul cererii de bunuri cu grad inalt de nocitate.
Dupa strategiile de marketing adoptate si practicate de firme, delimitam:
a) Marketingul nediferentiat, care presupune introducerea pe piata a unui singur produs propriu, in baza unui
program de marketing unic, cu intentia de a polariza toti consumatorii.
b) Marketingul diferentiat, ce presupune introducerea pe piata a unor produse proprii diferite, cu programe de
marketing diferite pentru fiecare segment.
c) Marketingul concentrat, ce presupune concentrarea tuturor eforturilor asupra unuia sau catorva segmente
esentiale ale pietei.
Specializarea marketingului in directiile enumerate nu afecteaza unitatea lui, din cel putin doua considerente.
Un prim considerent se refera la faptul ca delimitarile dintre diferitele tipuri de marketing nu sunt intotdeauna
suficient de edente si conngatoare ( cazul produselor destinate si pentru consumul productiv, dar si pentru
consumul populatiei; sau cazul serciilor turistice care sunt insotite pana la interconditionare de distributia
anumitor bunuri materiale).
Un al doilea considerent priveste faptul ca delimitarile dintre tipurile de marketing nu sunt exclusive ; pana la
urma ele (tipurile de marketing) au acelasi continut, dar surprins din unghiuri diferite.
Marketingul socialIn ultimul timp, evolutia marketingului este marcata de patrunderea sa si in alte domenii
decat cel economic, respectiv in spatiul actitatilor non-profit. Ar parea o fortare a lucrurilor aplicarea sa in
domenii ce nu urmaresc obtinerea profitului, drept scop al actitatii desfasurate. in fapt, si actitatile sociale se
cer desfasurate dupa criterii rationale, solicita o anumita gestionare" a resurselor pe care le antreneaza in
vederea obtinerii de efecte pozitive.
Din perspectiva acestui rationament, apare analogia dintre dezideratele unei actiuni sociale si cerintele unui

anumit segment de piata. Spre exemplu, o actiune profilactica, ce urmareste protejarea populatiei de o
anumita maladie (hepatita, poliomielita, SIDA etc), cere identificarea celor mai expuse" segmente de
populatie la imbolnare, sensibilizarea adecvata a acestora in a accepta actiunea de vaccinare, mobilizarea unor
resurse materiale si financiare, folosirea unui personal medical corespunzator, utilizarea seringilor de unica
folosinta etc.
Finalitatea actiunilor trebuie sa asigure maxima cuprindere in operatiunea de profilaxie a fiecarui segment de
populatie expus (mai mult sau mai putin). Aceasta reprezinta situatia unei actiuni de marketing social.
Multi specialisti se intreaba daca nu cumva marketingul este un concept adecvat unei epoci marcate de:
deteriorarea mediului inconjurator, epuizarea resurselor naturale, cresterea exploziva a populatiei, saracia si
foametea, neglijarea serciilor sociale (a se vedea cazul industriilor producatoare de detergenti).
Ph. Kotler si G. Zaltman definesc marketingul social ca fiind elaborarea, punerea in aplicare si controlul
programelor urmarind cresterea adeziunii la o idee, la o cauza sau la un comportament social in cadrul unuia
sau mai multor grupuri zate"24. Acesta (marketingul social) utilizeaza segmentarea pietei (piata luata aici in
sens urativ), studii de piata, punerea in valoare a conceptelor de comunicatie, facilitati, stimuli, teoria
schimburilor, pentru a obtine maximum de reactie din partea grupurilor zate25.
Marketingul social acopera o arie foarte intinsa de actitati, producandu-se in cadrul lui o anumita specializare.
Vorbim, astfel, despre:
- marketingul educational, ce urmareste maximizarea efectelor unui anumit proces de instruire;
- marketingul ecologic, care se dezvolta pe doua uri: unul, la nivel macroeconomic si are ca principal obiectiv
prevenirea degradarii mediului ambiant, prin actiuni conjugate ale statului si ale unor organisme publice, si
altul, la nivel microeconomic, unde fiecare agent economic este chemat sa incorporeze componenta ecologica
in politica sa de marketing.
- marketingul securitatii rutiere, solicitat de cresterea considerabila a parcului de autovehicule, dar si a
accidentelor de circulatie ;
- marketingul actitatilor culturale (de pilda, asigurarea unei reusite de public a unei expozitii de arta - pictura,
sculptura etc.);
- marketingul in domeniul sanatatii se ocupa de micsorarea numarului de imbolnari, promovarea medicinii
omului sanatos (educatie sanitara si sensibilizarea populatiei la controalele medicale periodice).
Evolutii importante sub aspectul dezvoltarii au cunoscut si marketingul sportiv, marketingul religiei.
Un loc aparte in cadrul actitatilor nelucrative il ocupa marketingul politic si, mai ales, cel electoral, chemat sa
ofere mijloacele necesare cunoasterii caracteristicilor comportamentale ale electoratului, identificarii
sensibilitatilor sale fata de diferitele probleme ale etii social-politice.
DEZVOLTAREA MARKETINGULUI. DOMENIILE DE
APLICARE sI SPECIALIZAREA SA
Desi relativ tnara, stiinta marketingului prezinta, n continuare, dezvoltari rapide, de substanta, ntr-o
lume tot mai dinamica.
Procesele marketingului pe planul dezvoltarii teoretice si al instrumentarului stintific, precum si al
modalitatilor concrete si sferelor de aplicare, trebuie, astfel vazute ca fiind o reactie la schimbarile relatiilor
de piata, la transformarile continue din lumea afacerilor.
2.1. ETAPE N EVOLUIA TEORIEI sI PRACTICII MARKETINGULUI
Preocuparile asupre conturarii drumului parcurs de marketing de-a lungul evolutiei sale, de la aparitie
si pna n prezent, s-au concretizat n cteva moduri fundamentale de etapizare, prin prisma continutului, ariei
de raspndire si orientarilor de baza specifice diferitelor momente de care a fost asociat.
A) Potrivit uneia dintre cele mai concise si sugestive etapizari,promovarea a avut loc mai nti
n largime, n sensul extinderii opticii, activitatilor specifice si a instrumentarului sau la un numar tot mai
mare de ntreprinderi si n tot mai multe domenii de activitate, pornind de la cele din sfera productiei si, mai
ales, a circulatiei bunurilor de consum si acoperind treptat toate domeniile economice.
Pe fondul experientei ac 555e420f umulate, a patrunderii sale n largime, a urmat o etapa
de dezvoltare intensiva, de consolidare a marketingului n ramurile si ntreprinderile care l-au ncorporat,
de perfectionare si maturizare a sa. Astfel, s-a trecut de la o viziune limitata de marketing la o viziune
integratoare, la ansambluri de actiuni, coordonate n cadrul unor programe complexe menite sa conduca la
atingerea unor obiective cuprinzatoare ntr-un orizont larg.

B) O periodizare interesanta, mai detaliata, a evolutiei marketingului, n acceptiunea sa moderna, care

surprinde modul n care dezvoltarea practica a marketingului s-a reflectat si pe planul ideilor, al gndirii de
marketing, o datoram lui Robert Bartels. Urmarind sa evidentieze trasatura dominanta al actualului secol,
acesta a ajuns la urmatoarea schema: primul deceniu este cel al descoperirii marketingului ;n deceniul
urmator a avut loc conceptualizarea lui; anii 20 s-au caracterizat prin actiunile de integrare a
marketingului, n viata ntreprinderilor; deceniul urmator, premergator celui de-al doilea razboi mondial
(anii 30 ) a fost cel al dezvoltarii; al cincilea deceniu, mai ales n ultimii sai ani, de dupa razboi, se
caracterizeaza prin ncercarile de reevaluare a marketingului, n noua configuratie a economiilor
postbelice; urmatoarea decada este cea areconceptualizarii marketingului, valabil pna n zilele noastre.
C) Trecerea la jumatatea acestui secol de la optica specifica vechiului marketing sau marketingului
traditional mai limitata n continut si cu o sfera mai restrnsa de aplicare- la noua orientare-conceptie
specifica marketingului modern este si ea nfatisata n literatura de specialitate ca fiind rezultatul unui proces
de tranzitii succesive, de reorientari n privinta sistemului de prioritati ale ntreprinzatorilor n ceea ce priveste
modul de producere si comercializare, implicit de gestionare a resurselor pentru maximizarea eficientei.
Robert King, considera ca a existat mai nti o orientare spre productie ntre 1930-1950, si mai apoi din 1950
de orientarea spre conceptul de marketing.
a) Orientarea spre productie porneste de la premisa ca vor fi preluate de consumatori produsele
caracterizate prin disponibilitate si pret scazut, ntreprinzatorii urmnd, ca atare, sa-si concentreze eforturile
n directia obtinerii unei productii ct mai ridicate, mai eficiente, si asigurarii unei distributii pe scara larga.
(a) atunci cnd cererea pe piata pentru un anumit produs depaseste oferta, evidentiind o situatie
de penurie,fiind astfel,oportun sa se caute solutii pentru cresterea productiei datorita atractiei pe care o
reprezinta pentru producatori profitul mare pe care-l pot obtine.
(b) pentru atenuarea costului prea mare al unui produs, prin asigurarea unei productii tot mai mari n
conditiile mbunatatirii productivitatii.
b) Orientarea spre produs( spre desfaceri sau vnzari) are n vedere definirea afacerilor n termenii
produsului oferit, nu n cei ai consumatorului. Consumatorii prefera acele produse care nglobeaza si ofera
cea mai buna calitate, cele mai bune performante sau care au caracteristici noi, eforturile ntreprinzatorilor
urmnd a fi directionate spre obtinerea unor produse superioare calitativ si spre mbunatatirea lor
permanenta.
Orientarea spre vnzare presupune, prin definitie, ca, n general, consumatorii manifesta inertie sau
rezistenta la cumparare si, ca urmare, ei trebuie convinsi sa cumpere. Ei vor cumpara produsele unei
organizatii, n cantitati suficiente, numai daca se fac importante eforturi pentru a-i influenta prin persuasiune
si promovarea larga cu un ntreg arsenal de tehnici specifice.
c) Orientarea de marketing, specifica noului marketing, ale carei principii au fost elaborate pe la
jumatatea anilor 50, reprezinta o filozofie de afaceri diferita de celelalte orientari prezentate anterior, potrivit
careia, solutia atingerii de catre o organizatie a obiectivelor proprii consta n determinarea prealabila a
nevoilor si dorintelor consumatorilor vizati si n furnizarea satisfactiei asteptate ntr-o mai mare masura si
ntr-un mod mai eficient si mai operativ dect concurenta.
Orientarea catre un marketing societal, evidentiata tot mai mult n ultimele decenii ca reprezentnd
un nou stadiu al marketingului, a aparut n contextul preocuparilor pentru asigurarea unui concept de
marketing cu o orientare societala, adecvat unei epoci marcate de deteriorarea mediului nconjurator,
epuizarea resurselor naturale, saracie si foamete, neglijarea serviciilor sociale
Marketingul societal face necesara asumarea unor responsabilitati sociale si umane de catre firme. Practic,
aceasta noua orientare sustine ca sarcina unei organizatii este sa determine nevoile, cerintele si interesele
pietelor-tinta si sa ofere satisfactia asteptata ntr-un mod mai eficient dect concurentii sai, n asa fel ncat
sa mentina si sa sporeasca bunastarea consumatorilor si a societatii. ntr-o asemenea abordare, coordonatele
ce trebuie avute n vedere sunt: profiturile firmei, satisfactia consumatorilor si interesul public, respectiv
evitarea unor stari conflictuale de mediu.
Noua paradigma a gndirii de marketing-marketingul relational-aparuta n deceniile 7 si 8 ale
acestui secol, s-a afirmat cu putere dupa 1990, marcnd, practic, o noua etapa n orientarea ntreprinzatorilor,
n relatiile de piata.

n esenta marketingul relational prezinta trei mari avantaje: asigura fidelitatea cumparatorilor pe
un timp mai ndelungat, consolideaza securitatea si stabilitatea ntreprinderii, contribuie la eficientizarea
economiei de piata, fapt benefic att firmelor ct si cetatenilor.
Marketingul tranzactional
Marketingul relational
- accentul pus pe o singura tranzactie
- accentul pus pe pastrarea cumparatorilor
- orientarea pe caracteristicile produsului
- orientare pe beneficiile clientilor
- scala pe termen scurt
- scala pe termen lung
- obligare/ angajare limitata fata de clienti
- obligare/ angajare ridicata fata de clienti
- contact moderat cu clientii
- contact ridicat cu clientii
- calitatea este n principal o preocupare
- calitatea este preocuparea tuturor
a productiei
2.2. INSTITUTII SI ORGANISMELOR DE MARKETING
O contributie majora la propagarea marketingului-concretizata, n principal, prin difuzarea expeditiei
pozitive-si n asigurarea unor progrese de natura teoretica-metodologica dar si practica, si-au adus-o o serie
de institutii si organisme specializate n domeniul marketingului.
Prima institutie de acest fel, care a luat fiinta la 1937, n SUA este Asociatia Americana de Marketing,
prescurtat AMA ( de la initialele cuvintelor n limba engleza:American Marketing Association ).
Ea a devenit un port-drapel al comunitatilor interesate de promovarea larga si de progresul marketingului.
Ulterior, au luat fiinta asociatii nationale similare, cu o activitate bogata, ntr-o serie de tari dezvoltate din
Europa (Franta Anglia, Italia Spania, ), dar si din alte zone ale lumii(Canada, Australia). Referindu-ne, de
exemplu, la Franta, una dintre cele doua asociatii de marketing din aceasta tara- orientata cu deosebire pe
promovarea cercetarilor si tehnicilorde marketing este ADETEM(Association francaise pour le
developpement du techniques de marketing), care editeaza o prestigioasa publicatie numita Revue Francaise
du Marketing.
n Romnia, o asemenea asociatie a luat fiinta n martie (1971), sub denumirea de Asociatia Romna de
Marketing-AROMAR. Astfel, aceasta s-a remarcat nca de la nfiintare, prin reusita organizarii(cu sprijinul
unor organisme internationale de profil) a Conferintei Internationale de Marketing de la Timisoara (1971) si a
Congresului International de Marketing de la Bucuresti (1974). n prezent, sub egida AROMAR este editata
publicatia Management-Marketing.
Amplificarea interesului pentru stiinta marketingului, pentru asigurarea unui cadru mai larg de dezbateri a
condus la aparitia unor asociatii internationale, initiatoare ale unor frecvente si valoroase manifestari
internationale (congrese, colocvii, seminarii). Dintre acestea evidentiem: Asociatia Europeana pentru Studii
de Opinie si de Marketing ESOMAR, Societatea Internationala pentru Marketing si Dezvoltare-ISMD,
Fereratia Internationala de Marketing IMF.
2,3, VALENELE sI UNIVERSALITATEA MARKETINGULUI
Activitatea crescnda a marketingului, reflectata de sensibilizarea a tot mai multor ntreprinderi fata
de orientarile si practicile sale, de extinderea sa treptata n toate domeniile vietii economice- este fara ndoiala,
rezultatul (a) constientizarii celor ce l-au nsusit de faptul ca numai pe aceasta cale li se pot asigura orientarea
necesara si mijloace eficiente de actiune spre a face fata noilor cerinte de mediu, n continua schimbare si n
ultima analiza (b) valentelor de necontestat pe care el si le-a evidentiat
Practic, pe plan social, marketingul, prin ntregul sau demers, (a) si aduce un aport decisiv la
satisfacerea ct mai deplina, n conditii superioare, a cerintelor si nevoilor de consum ale membrilor
diferitelor colectivitati teritoriale, ale societatii n general; aceasta fiind reflectarea uneia dintre misiunile sale
majore, statuata drept functie-obiectiv. (b) absortia unei parti importante a fortei de munca; cu alte cuvinte,
marketingul asigura populatiei apte de munca un important numar de locuri de munca, prin agrenarea acesteia
n activitati practice ce intra sub incidenta sa. (c) si pot adopta deciziile referitoare la activitatea curenta si de
perspectiva n conditiile unui risc mult diminuat, acceptabil; faptul ca marketingul contribuie la diminuarea
gradului de risc n care actioneaza ntreprinzatorii. (d) maximizare a eficientei economice, respectiv a
profitului
Astfel, universitatea marketingului contemporan poate fi sustinuta cu argumente solide, de necontestat,
ele referindu-se, n esenta, la faptul ca:
a patruns, treptat, n toate sectoarele vietii economice

a patruns n economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare

s-a afirmat n orice tip de economie

2.4.SPECIALIZAREA MARKETINGULUI N DOMENIILE ECONIMICE

Largirea continua a cmpului de actiune al marketingului, n toate domeniile si la diferite niveluri ale
activitatii economice a fost nsotita de un alt proces, aflat n deplina derulare si afirmare, de specializare,
respectiv de delimitare si adaptare a sa pe diferite zone de aplicatie corecta.
n cadrul acestor preocupari, menite sa evidentieze, n general, directiile n care a avut si continua sa
aiba loc specializarea marketingului si n special, diferentierile n aplicarea sa, s-au detasat si s-au bucurat de
o tot mai larga adeziunetrei criterii principale:
a).Profilul activitati economice constituie criteriul principal chiar unic ntr-o prima etapa-care a generat
diferentieri n privinta modului de aplicare practica a marketingului. Acest criteriu sta la baza afirmarii a trei
specializari majore ale marketingului: marketingul bunurilor de consum, marketingul bunurilor de capital si
marketingul serviciilor. Daca n cazul primei dintre aceste specializari nu sunt neaparat necesare precizari
suplimentare pe lnga cele deja semnalate-ultimele doua si justifica pe deplin constituirea n ramuri distincte
ale marketingului-impun, n aceasta etapa de semnalare a lor, cel putin, unele delimitari si particularizari.
n cazul marketingului bunurilor de capital, apar oportune unele clasificari legate chiar de denumirea
acestei specializari, care vizeaza domeniul bunurilor destinate consumului industrial.
Marketingul industrial "desemneaza aplicatiile specifice ale marketingului n cadrul activitatii desfasurate de
catre ntreprinderile care si desfac produsele altor ntreprinderi sau organizatii. Sub incinta marketingului
organizational se afla astfel cumparatori-persoane juridice, care achizitioneaza produsele necesare
functionarii unor variate organizatii (ntreprinderi industriale), prestatori de servicii, distribuitori, organizatii
guvernamentale, organizatii non-profit), care, adesea nu sunt utilizatori finali.
Marketingul serviciilor, sau marketingul n sectorul tertial, este un alt domeniu relativ nou, dar bine
delimitat si n continua crestere ca importanta n cadrul marketingului. Anii 70 au marcat adoptarea
marketingului si de catre sectorul serviciilor, accelerata de procesul concurential, n prezent aceasta fiind
domeniul cel mai dinamic al marketingului.
Un caz aparte de adncire a specializarii marketingului la nivelul tuturor celor trei niveluri economice-bunuri
de consum, bunuri de utilizare productiva si servicii l constituie marketingul agricol sau agromarketingul,
viznd problematica productiei si circulatiei bunurilor agricole, particularitatile specializarii respective
decurgnd din natura specifica a productiei si a produselor, din caracterul relativ mai rigid al cererii si ofertei,
din particularitatile zonale ale pietei etc.
b) Cadrul teritorial, sau aria teritoriala de desfasurare a activitatii economice, constituie un criteriu
important n raport cu care a avut loc specializarea marketingului. Modalitatile diferite de abordare a pietei
interne n ceea ce priveste mediul de afaceri, precum si n comparatie cu sistemul de metode si instrumente
utilizate de ntreprinzatorii angajati n circuitul international al produselor si serviciilor au condus la
delimitarea problematicii marketingului intern de cea a marketingului international.
c) Nivelul de organizare economica n care intervine marketingul constituie un alt treilea criteriu important
al specializarii sale. n raport de treapta de ncorporare si operationalizare n cadrul aparatului economic a
noii conceptii s-au delimitat: macromarketingul si micromarketingul.
nscriindu-se n tendinta mai larg de adncire a specializarii si n cazul micromarketingului se sustine tot mai
mult ideea existentei unui marketing interior si a unui marketing exterior firmelor
n practica, marketingul din interiorul ntreprinderii este rareori recunoscut oficial, dar aplicarea sa este tot
mai evidenta n acele organizatii - n principal din sectorul serviciilor - a caror politica de personal
accentueaza importanta comunicarii interne, responsabilitatea personala, sensibilitatea la cererea angajatilor si
la scopul comun.
2.5. MARKETINGUL N DOMENII NONECONOMICE
Privit prin prisma profilului activitatilor n care a patruns marketingul, anii 70 au marcat extinderea sa
exploziva si n diferite domenii noneconomice sau - dupa formularile altor autori - nelucrative, necomerciale.
Concret, este vorba de ncorporarea orientarii si practicilor de marketing de catre o tot mai mare varietate de
organizatii cu caracter social, Noul domeniu, denumit generic marketing social, a fost evidentiat pentru prima
data de Ph. Kotler si G.Zaltmar, ntr-un studiu publicat n 1971.

n ceea ce priveste relatia dintre marketingul social si marketingul organizatiilor non-profit s-a simtit nevoia
crescnda de asigurare a unor clarificari. Marketingul social are o sfera de aplicare mai larga - putnd fi
ncorporat nu numai la nivelul unor organizatii private, profesionale, politice, religioase, ci si la cel al unor
organisme guvernamentale implicit si la nivel macro. n timp ce marketingului social i este specifica
diseminarea de idei, astfel nct sa conduca la schimbarea atitudinii publicului-tinta, pentu atingerea unor
obiective pe termen lung organizatiile non-profit ntreprind de obicei activitatea de marketing directionata
catre patru arii constitutive deferite: marketingul comercial, marketingul social, marketingul catre
donatori, marketingul catre detinatori de fonduri
Marketingul reprezinta cheia reusitei diferitelor tipuri de organizatii -profit si non-profit- n lupta n care se
angajeaza pentru a provoca un schimb n conditii ct mai avantajoase. Procesul, n curs, de derulare si
consolidare a unor variate servicii, reunite pe baza unor elemente comune n cadrul marketingului social, este,
n acelasi timp, marcat de o tendinta de adncire a acestei specializari, aplicatiile concrete n diferitele
compartimente ale acestei sfere primind denumiri adecvate: marketingul politic si marketingul electoral,
marketingul securitatii rutiere, marketingul educational, marketingul sanatatii publice, marketingul
cultural, marketingul sportiv, marketingul religiei sau ecleziastic(care are n vedereaplicatii
alemarketingului n raspndirea unor religii, n atragerea de prozeliti si n pastrarea acestora), marketingul
ecologic sau marketingul verde,