Conceptul de terroir in vinificatie

Student:

Profesor coordonator:

Cuprins

1.Originile conceptului de terroir

2.Elemente
3.Influene de viticultur i vinificaie
4.Vinificatia in Romania
5.Concluzii
6.Bibliografie

1. Originile conceptului de terroir

2

De-a lungul secolelor, vinificatorii francezi au dezvoltat conceptul de terroir

prin observarea diferenelor dintre vinuri din diferite regiuni, vi de vie, sau
chiar seciuni diferite ale aceleiai vii. Francezii au nceput s cristalizeze
conceptul de terroir ca un mod de a descrie aspectele unice ale unui loc care
influen vinul fcut din el.
Cu mult nainte de francezi, regiunile viticole ale lumii antice au dezvoltat
deja un concept de diferite regiuni care au potenialul de a crea vinuri foarte
diferite i distincte, chiar de la aceleai struguri.

2.

Elemente

n timp ce experii de vin nu sunt de acord cu privire la definiia exact, o atenie

deosebit este acordat elementelor naturii, care sunt dincolo de controlul oamenilor.
Componentele de multe ori descrise ca aspecte legate de terroir includ:

Climat
Tipul de sol
Topografie
Alte plante n cretere n i n jurul parcele de vi de vie

Elementul de sol se refer att la compoziia i natura intrinsec a solurilor de vie , cum
ar fi fertilitatea, drenarea i capacitatea de a reine cldura.
Topografia se refer la caracteristici naturale, peisaj, cum ar fi muni , vi i corpurile de
ap , care afecteaz modul n care climatul interacioneaz cu regiunea, i include
elemente de aspect i altitudine de locaia vie.

Elementele controlate umane

Definiia de terroir poate fi extinsa pentru a include elementele care sunt controlate sau
influenate de oameni. Aceasta poate include decizia soiurilor de struguri care sa fie
plantate, chiar daca soiul de struguri nu va produce vinuri de calitate este un element
nnscut de terroir care ar putea fi dincolo de influena uman. Unele soiuri de struguri
prospera mai bine n anumite zone dect n altele. Decizia de a folosi in vinificatie drojdie

slbatica n loc de drojdie de cultur sau de laborator a produs poate fi o reflectare a

terroir -ului. Utilizarea de lemn de stejar este un element controversat, deoarece unii vor
susine c utilizarea sa este benefic n aducerea caracteristicilor naturale ale terroir -ului
n timp ce alii vor susine c utilizarea acestuia poate masca influenele de terroir .

3. Influene de viticultur i vinificaie

Multe decizii n timpul cresterii i procesului de vinificatie pot reduce sau crete expresia
terroir n vin. Acestea includ deciziile cu privire la tiere , irigare i selectarea timpului
de recoltare . La fabrica de vinuri utilizarea de lemn de stejar , drojdie de cultur sau
ambiental, durata de macerare i de timp n contact cu drojdia, temperatura n timpul de
fermentare , precum i procesele, cum ar fi micro-oxigenare , clarificare cu ageni de
limpezire , i osmoza inversa toate au potenialul de a reduce sau accentua un aspect
derivat din locul de producie . Importana acestor influene depinde de cultura dintr-o
anumit regiune de vin. n Frana, n special Burgundia, exist credina c rolul unui
vinificator este de a scoate expresia unui vin de terroir . Cuvantul francez pentru
vinificator, vigneron , este mai pe bun dreptate tradus ca "viticultor", mai degrab dect
"vinificator".

4.Vinificatia in Romania
Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de
un mare trecut istoric si de bogate traditii culturale, mare parte din ele
nemijlocit legate de aceasta bautura.
Inceputurile viticulturii in Romania dateaza de cel putin 4000 de ani,
conform unei legende care spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut in
Thracia, pe meleagurile ce astazi reprezinta teritoriul Romaniei.
Romania sau Dacia, cum era ea cunoscuta de romani, a avut o cultura
consolidata a vinului.
Viticultura romaneasca este o indeletnicire veche, de traditie multimilenara,
4

care isi pune amprenta pe amplasarea ei, pe practicile vitivinicole si pe

cultura si pe civilizatia poporului care salasluieste pe aceste meleaguri.
In Romania dupa primul razboi mondial au fost legaturi ample si stranse cu
Franta, in sectorul viticol, aceste legaturi au culminat cu ajutorul practic dat
de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de filoxera in ultimele
doua decenii ale secolului XIX.
Rezultatul l-a constituit faptul ca replantarile care s-au facut au avut drept
sursa vitele nobile aduse din Franta: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon,
Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc si altele.
Principalele vite nobile de origine vest europeana, cu caracteristici
oenologice bine cunoscute si care au fost aclimatizate cu succes in Romania,
sunt urmatoarele:
- Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir in categoria vinurilor rosii; si
- Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris and Muscat Ottonel, in cea a
vinurilor albe.
Statisticile internationale plaseaza Romania printre primele 10 puteri viticole
ale lumii. O astfel de clasare are in vedere, dimensiunea funciara a
patrimoniului viticol, dar mai ales calitatea deosebita a vinurilor realizate,
inca, in principalele podgorii ale Romaniei.
Romania dispune de o suprafata totala cultivata cu vita-de-vie nobila si
hibrida de 177.085 de hectare, mult mai mica decat suprafata negociata cu
UE, de 240.000 de hectare.
In tara noastra se produc, in medie, 5 milioane de hectolitri de vin, din care
se comercializeaza cam 1,5-2 milioane hl si se exporta 10% din cat se vinde
pe piata interna, restul fiind autoconsum.
Potrivit datelor Institutului National de Statistica, la nivelul anului trecut
consumul de vin in Romania a fost de 27 l pe cap de locuitor, iar cel de vin
imbuteliat la 0,75 l a fost de patru sticle pe locuitor, Cramele Recas detinand
suprematia pe acest segment.
Romania este situata in sud-estul Europei, la aceeasi latitudine cu Franta
Principalele elemente geografice care joaca si un rol moderator sub raport
climatic sunt Marea Neagra, Dunarea si Muntii Carpati.
Plantatiile cu vita de vie sunt dispersate pe intreaga suprafata tarii in areale
ce prezinta deosebiri din punct de vedere ecoclimatic (i.e. maturare mai
rapida, cu 4 - 5 saptamani, a strugurilor din acelasi soi in sud) si
ecopedologic (i.e. diferente generate de altitudine, pozitie, panta, prezenta
unor mari bazine de apa, etc.), ele fiind din ce in ce mai mult reunite in mod
sintetic sub genericul terroir.
5

Sectorul viti-vinicol a traversat cu bine perioada in care Romania s-a pregatit

pentru aderarea la Uniunea Europeana. Avem o lege a viei si vinului care
corespunde practicilor oenologice la nivel european. Primele fonduri
europene post aderare adminstrate de Ministerul Agriculturii au fost
absorbite de sectorul viei si vinului si utilizate pentru
reconversia/restructurarea soiurilor.
Cramele Recas se afla pe locul trei in sectorul viticol, pe piata interna, dupa
murfatlar si cotnari, iar pe piata externa detine suprematia , avand contracte
cu tari cum ar fi Germania, Marea Britanie, SUA, Austria ,si altele.
Mediul de marketing al acestei companii este usor influentabil de catre
factorii climatici, factori tehnologici, factorii economici si in special de
puterea de cumparare a romanilor.

5. Concluzii
n discuia despre cele mai nobile vinuri din lume se aduc n prim plan
culoarea, stilul i consistena ns, nainte de toate, gustul desvrit. Vinul a
devenit un mr al discordiei pentru marile culturi ale lumii, el n sine fiind
un element cultural naintea unei apreciate buturi alcoolice. Lupta a depit
deja proporia unei chestiuni de marketing, transformndu-se ntr-o lupt
pentru supremaia gustului.
Frana a adus conceptul de terroir termen preluat de majoritatea
productorilor europeni ca atare i care se refer la teren, sol, temperatur,
6

altitudine, condiii de cretere i difereniaz o zon viticol de alta chiar i

dac sunt folosite aceleai soiuri de struguri.
Practic, nseamn fiecare diferen de un centigrad n temperatur, fiecare
variaie n compoziia solului, a picturilor de ploaie sau tot felul de detalii
care influeneaz calitatea strugurilor.
Terroir-ul nu poate fi fabricat sau deghizat, e nuana pe care natura o d
unei regiuni anume, ntr-o anume perioad a culesului.
Terroir este de multe ori cu caractere italice n scris n englez pentru a arta
c acesta este un francez cuvnt mprumutat .
Regina vinurilor europene rmne Frana, urmat de Italia, Spania,
Portugalia i Germania, concurena fiind tot mai acerb n ultimii ani.

6. Bibliografie

1. http://en.wikipedia.org/wiki/Terroir
2.http://www.cheiavinului.ro
3.http://www.provin.ro
4.http://ro.scribd.com.ro