Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

triumful ortodoxiei

Sãptãmâna 11 - 17.X.2009
Al 194-lea cuvânt

cuvânt spre folos

"Cu privire la \nvinov`]irea de idolatrie: icoanele nu sunt idoli, ci sim-
boluri, astfel c`, atunci c#nd cineva venereaz` o icoan`, nu se face vinovat
de idolatrie. El nu ador` simbolul, ci doar \l venereaz`. O astfel de
\nchinare nu e adresat` lemnului sau culorii sau pietrei, ci persoanei
zugr`vite. Astfel, este ar`tat` o oarecare cinstire lucrurilor materiale, dar
adorare |i dator`m doar lui Dumnezeu.
Noi nu facem ascultare fa]` de natura lemnului, ci aducem cinstire [i
\nchinare Aceluia Care a fost r`stignit pe Cruce... Atunci c#nd cele dou`
lemne se \mpreuneaz` \n chipul Crucii, cinstesc chipul acestora din cauza
lui Hristos care a fost r`stognit pe Cruce; dar dac` cele dou` lemne sunt
separate, le arunc pe foc [i le ard.”
Sf#ntul Ioan Damaschin
nr. 194 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica a xxi-a dupã rusalii

a Sfin]ilor P`rin]i de la Sinodul VII Ecumenic

pericopa apostolului
din erpistola cãtre galateni a sfântului apostol pavel (iI, 16-20)
16. {tiind \ns` c` omul nu se 18. C`ci dac` zidesc iar`[i ceea ce am
\ndrepteaz` din faptele Legii, ci prin d`r#mat, m` ar`t pe mine \nsumi
credin]a \n Hristos Iisus, am crezut [i c`lc`tor (de porunc`).
noi \n Hristos Iisus, ca s` ne \ndrept` 19. C`ci, eu, prin Lege, am murit fa]`
din credin]a \n Hristos, iar nu din de Lege, ca s` tr`iesc lui Dumnezeu.
faptele Legii, c`ci din faptele Legii, 20. M-am r`stignit \mpreun` cu
nimeni nu se va \ndrepta. Hristos; [i nu eu mai tr`iesc, ci Hristos
17. Dac` \ns`, c`ut#nd s` ne \ndrept`m tr`ie[te \n mine. {i via]a de acum, \n
\n Hristos, ne-am aflat [i noi \n[ine trup, o tr`iesc \n credin]a \n Fiul lui
p`c`to[i, este, oare, Hristos slujitor al Dumnezeu, Care m-a iubit [i S-a dat pe
p`catului? Nicidecum! Sine \nsu[i pentru mine.

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist luca (vIii, 5-15)
(Pilda Sem`n`torului)
5. Ie[it-a sem`n`torul s` semene s`m#n]a
sa. {i sem`n#nd el, una a c`zut l#ng`
drum [i a fost c`lcat` cu picioarele [i
p`s`rile cerului au m#ncat-o.
6. {i alta a c`zut pe piatr`, [i, r`s`rind, s-
a uscat, pentru c` nu avea umezeal`.
7. {i alta a c`zut \ntre spini [i spinii,
cresc#nd cu ea, au \n`bu[it-o.
8. {i alta a c`zut pe p`m#ntul cel bun [i,
cresc#nd, a f`cut rod \nsutit. Acestea
zic#nd, striga: Cine are urechi de auzit s`
aud`.
9. {i ucenicii Lui |l \ntrebau: Ce \nseamn`
pilda aceasta?
10. El a zis: Vou` v` este dat s` cunoa[te]i
tainele \mp`r`]iei lui Dumnezeu, iar celor-
lal]i \n pilde, ca, v`z#nd, s` nu vad` [i,
auzind, s` nu \n]eleag`.
11. Iar pilda aceasta \nseamn`: S`m#n]a
este cuv#ntul lui Dumnezeu.
12. Iar cea de l#ng` drum sunt cei care
aud, apoi vine diavolul [i ia cuv#ntul din
inima lor, ca nu cumva, crez#nd, s` se
m#ntuiasc`.
13. Iar cea de pe piatr` sunt aceia care,
auzind cuv#ntul \l primesc cu bucurie, dar
ace[tia nu au r`d`cin`; ei cred p#n` la o
vreme, iar la vreme de \ncercare se
leap`d`.
14. Cea c`zut` \ntre spini sunt cei ce aud
cuv#ntul, dar umbl#nd cu grijile [i cu
bog`]ia [i cu pl`cerile vie]ii, se \n`bu[` [i
nu rodesc.
15. Iar cea de pe p`m#nt bun sunt cei ce,
cu inim` curat` [i bun`, aud cuv#ntul, \l
p`streaz` [i rodesc \ntru r`bdare.
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 194

SÃPTÃMÂNA 11 - 17.x.2009
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` Sf. Ap. Filip, unul dintre cei 7 diaconi; 08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Cuv.Teofan M`rturisitorul; Pr. Cristian Deheleanu
Sf. Muceni]e Zenaida [i Filonila Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Luni Sfin]ii Mucenici: Prov, Tarah [i Andronic;

Cuv. Cosma, Episcopul Maiumei

Mar]i Sfin]ii Mucenici: Carp, Papil, Agatodor [i

Agatonica 18.00-19.00 - Vecernia Pr. Ionel Durlea
Miercuri †) Cuvioasa Parascheva; 08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Sf. Mucenici: Nazarie, Ghervasie, Pr. Cristian Deheleanu
Protasie [i Silvan Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Joi Sf. Cuv. Mucenic Luchian; Cuv. Savin [i Vars,

Episcopii

Vineri Sf. Mucenic Longhin Suta[ul; Sf. Mucenici:

Leontie, Dometie [i Terentie
18.00-20.00 - Sf#ntul Maslu de ob[te Pr. Ionel Durlea
Pr. Cristian Deheleanu
[i Dialog duhovnicesc
Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
S#mb`t` Sf. Prooroc Osea; 07.30-11.30 - Sf#nta Liturghie [i Pr. Ionel Durlea
Cuv. Mucenic Andrei Criteanul Parastas pentru cei adormi]i

18.00-20.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt de Pr. Cristian Deheleanu

\nv`]`tur` la Apostolul zilei

CuvÂnt la Duminica a Xxi-a dupà PogorÂrea SfÂntului Duh

"Face]i-v` prieteni cu bog`]ia
nedreapt`" (Luca 16, 9)
Bog`]ia nu face norocit, nici
s`r`cia nenorocit
Dac` vrea s` zic` cineva adev`rul, nu
acela este bogat, care posed` mult` avu]ie,
ci acela, care nu are nevoie de multe.
{i de asemenea, nu acela este s`rac,
care posed` pu]in, ci acela care pofte[te
multe. Deci dac` vezi pe unul, care \nc`
multe dore[te, s`-l socoti cu siguran]` de
prea s`rac, chiar de ar st`p#ni c#t de multe
avu]ii, [i iar`[i c#nd vei vedea pe unul, care
numai de pu]in are trebuin]`, trebuie s`-l
socoti de cel mai bogat, chiar de nu ar
st`p#ni nimic; c`ci bog`]ia si s`r`cia tre-
buie a se judeca dup` plec`rile sufletului
omului, nu dup` m`sura averii.
De pild` noi n-am socoti s`n`tos pe
un om, care de-a pururea sufer` de sete,
chiar de ar locui el l#ng` r#uri [i izvoare,
Sf#ntul Ioan Gur` de Aur
c`ci ce-i folose[te lui at#ta mul]ime de ap`,
dac` setea lui r`m#ne nealinat` [i nepotoli-
bil`?
Tot a[a s` socotim si \n privin]a celor
boga]i. Despre aceia, care totdeauna
doresc [i \nseteaz` de bunurile cele str`ine,
noi nu putem crede c` ei sunt noroci]i [i
tr`iesc \ntru prisosin]`, c`ci cine nu poate
st`p#ni propriile sale pofte, cum ar putea el
vreodat` s` aib` prisosin]`, chiar [i pe
toate de le-ar st`p#ni?
Dimpotriv` trebuie a socoti prea boga]i pe
aceia, care sunt \ndestula]i cu proprietatea
lor, \mp`ca]i cu pozi]ia lor, nu se uit` cu
poft` la averea cea str`in`, chiar de ar fi cei
mai s`raci.
C`ci cel ce nu pofte[te nimic din cele
str`ine, ci este \ndestulat cu ceea ce \nsu[i
are, acela este cel mai bogat dintre to]i.
La aceasta se adaug`, c` norocirea cea
p`m#nteasc` a bogatului, pentru durata sa
nr. 194 Cuvânt spre folos
cea scurt` nu st` nici \ntru o leg`tur` cu
fericirea, sau cu os#ndirea cea ve[nic`. C#t
de \ndelungat socote[ti tu, c` se \ndulce[te
un bogat, de bog`]ia sa? O sut` de ani, sau
dou` sute, sau trei sute, ba dac` vrei [i o
mie de ani, de[i Scriptura zice: "num`rul
anilor no[tri este [aptezeci" (Ps. LXXXIX,
10).
Totu[i s` ne \nchipuim, c` bogatul ar
tr`i o mie de ani. Dar ce sunt ace[ti ani fa]`
de via]a cea ve[nic` a drep]ilor \n cealalt`
lume? Spune-mi dac` cineva \ntru o sut` de
ani a fost nenorocit, [i a tr`it \n prisosin]`
numai o singur` dat`, [i aceasta \n vis, iar
\ntreaga sut` de ani a suferit chin [i munc`,
ai putea tu oare s` asemeni acea singur`
noapte de vis cu cei o sut` de ani nenoro-
ci]i? Negre[it nu.
Tot a[a trebuie s` judeci [i despre
via]a cea viitoare. Ba \nc` mai mult. Ceea
ce este o mic` pic`tur` c`tre marea lumii
cea nem`surat` [i nem`rginit`, aceea sunt
cei o mie de ani fa]` de slava [i fericirea cea
viitoare. {i ce se poate zice mai mult, dec#t
c` ea nu are sf#r[it, nici hotare? {i pe c#t de
mare este deosebirea \ntre o norocire
numai visat` [i \ntre una adev`rat`, pe at#t
de mare este deosebirea \ntre nenorocirea
cea de acum [i \ntre cea viitoare.
C#t de pu]in face s`r`cia pe cineva
\ntru adev`r nenorocit, noi vedem la Laz`r
cel s`rac. Odinioar`, el z`cea tic`lo[it \nain-
tea por]ii bogatului, acum noi \l vedem \n
s#nul lui Avraam. Odinioar` \l lingeau
c#inii, acum el este \nso]it de \ngeri.
Odinioar` el era s`rac, acum tr`ie[te \ntru
slav`. Odinioar` el era istovit de foame,
acum el are toate cu prisosin]`. Odinioar`
trebuia el s` se lupte, acum poart` cununa
biruin]ei. A]i privit trudele [i patimile sale,
vede]i acum, voi boga]ilor [i s`racilor,
r`spl`tirea sa.
Vede]i boga]ilor, pentru ca s` nu
socoti]i, c` bog`]ia voastr` este ceva mare
f`r` de fapte bune [i voi - s`racilor, trebuie
pagina 4
s` vede]i, pentru ca s` nu g#ndi]i, c`
s`r`cia voastr` este ceva r`u cu adev`rat.
{i pentru unii [i pentru al]ii Laz`r este
dasc`l. C`ci dac` el \ntru s`r`cia sa nu
c#rtea [i nu se posomora, ce dezvinov`]ire
pot g`si aceia, care cu toat` bog`]ia lor sunt
c#rtitori [i posomor#]i? Dac` el, afl#ndu-se
\n foame [i \n a[a de mult` tic`lo[ie,
prosl`vea pe Dumnezeu, cum se vor dezvi-
nov`]i aceia, care, fiind \n trai bun, nu
s`v#r[esc aceast` fapt` bun`? {i pe de alt`
parte, cum se vor putea dezvinov`]i aceia,
care c#rtesc [i se sup`r` pentru s`r`cia lor,
c#nd acesta tr`ind \n casa unui bogat [i
fiind deapururea cuprins totodat` de
foame, de s`r`cie, p`r`sire [i boal`, de
nimeni socotit [i lipsit chiar de m#ng#ierea,
de a vedea o alt` asemenea tic`lo[ie, totu[i
ar`ta o a[a de mult` t`rie de \n]elepciune?
S` \nv`]`m de la d#nsul, nici pe
boga]i a-i ferici, nici pe s`raci a-i socoti
nenoroci]i. Spre a avea o dovad` vederat`
despre graiurile c` nici bog`]ia nu face
norocire, nici s`r`cia nenorocire, s` mai
privim \nc` la soarta cea de pe urm` a
s`racului Laz`r [i a \mbuibatului cel bogat.
"A murit [i bogatul, [i s-a \ngropat"
(Luc. XVI, 22), pe c#nd sufletul lui \nc` mai
dinainte era \ngropat \n carne, [i \nf`[urat
de trup, ca de un giulgiu. C`ci, el ferecat de
be]ie, de l`comia m#nc`rii si de \mbuibare,
ca de un lan], \[i netrebnicise si omor#se
sufletul.
Pe l#ng` cuvintele: "el a fost
\ngropat" nu trece repede, iubite, ci
g#nde[te aici la mesele cele acoperite cu
argint, la paturile cele m`re]e, la covoarele
cele pre]ioase, la podoabe [i la toate
desf`t`rile casei, la unsori [i mirodenii, la
mul]imea vinului, la felurimea
m#nc`rurilor, la bucatele cele delicate [i
gustoase, la buc`tari, la lingu[itori, la
tovar`[i, la slugi, [i la toat` pompa, care
acum s-a stins [i s-a nimicit.
Toate acum sunt pulbere [i cenu[`,
pagina 5 Cuvânt spre folos
jale [i bocet, [i nimeni nu poate ajuta,
nimeni nu poate \ntoarce sufletul, ce a
fugit.
Acum puterea aurului [i a bog`]iei s-
a pref`cut \n ru[ine. Din mijlocul unei a[a
de mari slug`rii el s-a scos gol [i singurat-
ic, f`r` a putea lua cu d#nsul ceva din pris-
osul s`u. El fu scos singuratic [i f`r` ajutor.
Nici o slug`, nici un ajut`tor nu era acolo,
ca s`-l scape de la pedeaps`, ci a fost
p`r`sit de to]i [i r`pit spre a suferi
pedepsele cele nesuportabile.
A[a, cu adev`rat, "tot trupul este ca
iarba, [i toat` slava omului ca floarea ierbii.
Uscatu-s-a iarba [i floarea s-a vestejit, iar
cuv#ntul Domnului r`m#ne \n veci" (Isa. IV.
6-8).
Moartea a venit [i a stins toat` slava,
iar pe d#nsul l-a luat, ca pe un prins [i l-a
t#r#t, cu c`ut`tura smerit`, plin de ru[ine,
si de spaim`, plin de tremur [i de fric`, ca
pe un om, care numai \n somn s-ar fi \ndul-
cit de at#ta desf`tare, iar acum la
de[teptare se vede grozav am`git. {i acum
bogatul trebuia s` roage pe cel s`rac, [i se
uita cu jind la masa aceluia, care \nainte
at#t de mult suferise de foame, [i era l`sat
\n voia c#inilor.
Toate s-au schimbat, [i acum s-a
v`zut, cine \ntr-adev`r este bogat [i cine
s`rac, c` Laz`r este cel mai bogat, iar acela
dimpotriv` cel mai s`rac dintre to]i s`racii,
c`ci precum la teatru, unii joac` roluri de
\mp`ra]i, de comedian]i, de \n]elep]i, de
cuv#nt`tori [.a. f`r` ca ei \n[i[i s` fie ceva
din acestea, a[a \n via]a aceasta de acum,
bog`]ia [i s`r`cia sunt numai ni[te roluri,
ni[te m`[ti.
C#nd tu [ezi la teatru, [i vezi pe un
actor \n rolul unui \mp`rat, nu-l socote[ti
pentru aceasta norocit, nu crezi, c` el \ntr-
adev`r este \mp`rat, [i nu dore[ti s` fii
asemenea lui; c`ci tu [tii, c` el este cu totul
un om obi[nuit. Pentru rolul s`u [i pentru
hainele sale nu-l socote[ti norocit, [i nu
nr. 194
\nchei, de pe aceea la starea lui, ci \l
pre]uiesti numai dup` \nsu[irea sa cea
dinainte, cea adev`rat`.
Deci, c#nd vezi \n lume, ca \ntr-un
teatru, \nf`]i[#ndu-se mul]i \n rolul
bog`]iei, s` nu crezi, c` ei \n adev`r sunt
boga]i, ci c` ei nu mai joac` un astfel de rol,
precum cel ce \nf`]i[eaz` \n teatru pe un
rege, sau pe un comediant, adeseori este un
biet om cu totul de r#nd, a[a [i cel ce se
\nf`]i[eaz` pe teatrul lumii ca bogat adese-
ori este cel mai s`rac dintre to]i.
C`ci c#nd i-ai ridica masca, i-ai cerc-
eta con[tiin]a si i-ai ispiti sufletul, ai afla
mare s`r`cie de fapte bune, [i ai descoperi
\n el pe omul cel mai r`u [i mai mic.
Precum la teatru noaptea, dup` ce
privitorii s-au dep`rtat, to]i actorii leap`d`
v`lurile cele mincinoase [i \mp`ra]ii [i
comedian]ii cei p`ru]i iar`[i se arat` \n
chipul lor cel adev`rat; tocmai a[a se
\nt#mpl`, c#nd vine moartea, scena s-a
sf#r[it, [i to]i au lep`dat m`[tile bog`]iei [i
s`r`ciei.
Atunci to]i se judec` numai dup`
faptele lor, [i atunci se arat`, cine \n adev`r
a fost bogat ori s`rac, ales ori \njosit.
Adeseori unul, care aici se p`rea a fi bogat,
se g`se[te cel mai s`rac dec#t to]i, precum
bogatul cel \mbuibat din Evanghelie.
Dup` ce l-a cuprins noaptea, adic`
moartea, [i el a p`r`sit aceast` via]`, ca pe
un teatru, [i a lep`dat masca, s-a ar`tat el
acum cel mai s`rac, care nu avea nici m`car
o pic`tur` de ap`, ci pentru ea trebuia s` se
roage, [i totu[i n-a c`p`tat-o.
Dar care s`r`cie poate s` cov`seasc`
pe aceasta! Dimpotriv` Laz`r, pe care el \l
vede \n s#nul lui Avraam, ne d` dovad`, c`
desigur p`catului \i este hot`r#t` pedeapsa
lui, [i c` cinstea si cununa este partea
acelora, care au patimit pentru fapta cea
bun`.
din "Predici la duminici [i s`rb`tori"
pagina 6 Cuvânt spre folos
rugãciunea lui iisus
P`rin]ii cei duhovnice[ti ne
\ndeamn` s` folosim mai ales rug`ciunea
aceasta: "Doamne, Iisuse Hristoase Fiul
lui Dumnezeu, miluie[te-m` pe mine
p`c`tosul" [i au dat [i o r#nduial` \n priv-
in]a aceasta. Pe mine m-a \nv`]at P`rin-
tele Arsenie Boca, Dumnezeu s`-l odih-
neasc`, \n 1942, cum s` fac aceast`
rug`ciune, lipind-o de respira]ie. {i anume
a zis a[a: s` spun cu mintea - deci cu
cuv#ntul g#ndit - "Doamne" \ntre respi-
ra]ii; concomitent cu inspirarea, deci
tr`g#nd aerul \n piept, s` zic: "Iisuse
Hristoase Fiul lui Dumnezeu", [i
expir#nd, d#nd afar` aerul din piept,
s` zic: "miluie[te-m` pe mine p`c`tosul".
Aceasta nu e o condi]ie necesar` pentru
m#ntuire, adic` acela care zice pe respi-
ra]ie se m#ntuie[te [i cel care zice altfel nu
se m#ntuie[te. Important e s` fi anga-
jat \n rug`ciunea aceasta, \n metoda
aceasta de cur`]ire a sufletului.
Bine#n]eles c` lucrul acesta nu trebuie s`-
l fac` cineva care este angajat \n alte
lucr`ri \n care e solicitat` mintea.
Poate unii a]i citit m`rturisirile
pelerinului rus, despre tr`irile lui inte-
rioare, \n leg`tur` cu rug`ciunea
"Doamne, Iisuse Hristoase Fiul lui
Dumnezeu, miluie[te-m` pe mine
p`c`tosul". Acolo se insist` pentru un
anumit num`r de rug`ciuni, mai \nt#i
3000, dup` aceea 6000, dup` aceea 12000 [i
a[a mai departe. E o metod` de fapt. Eu
nu cred c` trebuie s` ne num`r`m
rug`ciunile.
S` [ti]i c` mie nu mi-e fric` s` m`
duc \naintea lui Dumnezeu [i c` o s`-mi
zic` Dumnezeu: bine, bine, dar s` [tii c`
tu ai mai fi putut zice de vreun milion
de ori "Doamne Iisuse" [i n-ai zis. Sunt
sigur.
C#nd am ajuns la Teologie a venit
nr. 194
vorba despre rug`ciunea asta [i \mi spune
cineva: "M`i frate, stai, c` nu se poate face
a[a ceva f`r` \ndrum`tor, trebuie un
\ndrum`tor, un duhovnic!". {i eu n-am
g`sit un \ndrum`tor nici p#n` atunci [i
nici de atunci \ncoace. C` dac` m-am
dus de exemplu la un p`rinte care
era socotit cu via]` \mbun`t`]it` [i cu
nume mare [i cu cuno[tin]` mult`, el mi-a
spus cuno[tin]ele tot din c`r]i. Pe acelea
din c`r]i le pot citi eu singur, nu trebuie s`
mi le spun` el, c` ce spune Ioan de Valaam,
c` ce-a spus cutare care-i z`vor#t [i ce-a
spus Ignatie Brancianinov.
Pe mine m` intereseaz` experien]a,
ce ]i-a adus ]ie, care zici "Doamne, Iisuse
Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluie[te-
m` pe mine p`c`tosul". }i-a adus limpez-
imea min]ii? }i-a adus lini[tea
sufleteasc`? }i-a adus dorin]a de
rug`ciune? }i-a adus dorin]a de
Dumnezeu? }i-a adus capacitatea de a
ocoli pricinile p`catelor? }i-a adus fermi-
tatea \n cuno[tin]a de Dumnezeu [i
\nl`turarea g#ndurilor rele? }i-a adus sta-
tornicie \n bine?
}i-a adus dorin]a de bine? }i-a adus
dorin]a de dep`[ire de tine \nsu]i? Astea
sunt lucrurile pe care le aduce rug`ciunea,
rug`ciunea de toat` vremea [i orice
rug`ciune.
Eram elev de liceu la Timi[oara [i
de unde locuiam mergeam p#n` la [coal`
cam o jum`tate de or`. |n timpul acesta de
c#te ori mergeam singur, [i se \nt#mpla
deseori s` merg singur, ziceam \ntr-
una: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul
lui Dumnezeu, miluie[te-m` pe mine,
p`c`tosul", cum m-a \nv`]at P`rintele
Arsenie, pe respira]ie.
Pe l#ng` furtunile de g#nd, pe
l#ng` confrunt`rile negative, am avut
\ns` [i ni[te bucurii pentru care eu
pagina 7 Cuvânt spre folos
recomand din toate puterile mele
rug`ciunea aceasta \n \n]elesul c`,
merg#nd la [coal` [i zic#nd rug`ciunea
aceasta, aveam a[a o bucurie de mare
\nc#t mi se p`rea c` m` ridic` cineva pe
sus. Bine#n]eles, nu m` ridica nimeni pe
sus, era o impresie a mea n`scut` din
plin`tatea bucuriei.
C#nd zicem rug`ciunea: "Doamne,
Iisue Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluie[te-m` pe mine, p`c`tosul" \ntins,
adic` nu de dou`, trei ori, ci vreme mai
\ndelungat`, de pild` o jum`tate de or`,
\ncepem s` r`scolim \n`untru ni[te
negative care sunt realit`]i necunoscute
pentru noi. Apar din subcon[tient [i
incon[tient \n con[tientul nostru.
Lucrul acesta s-a \nt#mplat [i cu
mine. |ns` norocul meu de la Dumnezeu a
fost c` nu l-am pus \n leg`tur` cu
rug`ciunea, c` poate dac` procedam a[a
renun]am la ea.
Sf#ntul Maxim M`rturisitorul
spune c` rug`ciunea de toat` vremea este
rug`ciunea aceea c#nd mintea este
at#rn`toare de Dumnezeu. Un frate
oarecare l-a \ntrebat pe Sf#ntul Maxim
M`rturisitorul cum putea Sf#ntul
Apostol Pavel, care avea at#tea de f`cut,
de propov`duit, de purtat grija Bisericilor,
cum putea s` se roage ne#ncetat? {i atun-
ci, Sf#ntul Maxim M`rturisitorul - citi]i
\n Filocalie \n volumul II, \n "Cuv#ntul
ascetic al Sf#ntului Maxim M`rturisi-
torul" - r`spunde fratelui c`
rug`ciunea ne#ntrerupt` este a avea
mintea at#rn`toare de Dumnezeu, a
n`d`jdui \n El [i a crede \n El \n orice ai
face [i ]i s-ar \nt#mpla. Deci ajungem la o
stare de rug`ciune.
Despre Rug`ciunea Inimii s-a vorbit
foarte mult \n istoria Bisericii, mai mult
dec#t este necesar. Aceasta este p`rerea
mea.
Mi-am dat seama c` de[i este
nr. 194
foarte important s` ne rug`m cu aceast`
rug`ciune, aceasta este doar o rug`ciune
de cerere, \n timp ce sunt [i alte multe
rug`ciuni mai esen]iale, cum sunt rug`ciu-
nile de pream`rire aduse lui
Dumnezeu, \n stilul ecfoniselor de la
sfintele slujbe sau cum sunt rug`ciunile
din Apocalips`.
Sus]in din toate puterile mele c`
rug`ciunea [i r#nduiala liturgic` nu tre-
buie s` fie p`r`sit` sau \nlocuit`, ci
trebuie doar s` fie completat` prin
rug`ciunea de toat` vremea, indiferent
dac` este f`cut` personal, \n chilie sau \n
alt` parte, fie c` este f`cut` \n ob[te, la
ascult`ri, dar cu agajare personal`, din
partea fiec`rui participant.
S` \nv`]`m noi rug`ciunea aceasta,
s` \i \nv`]`m [i pe al]ii, s` \nv`]`m copiii
\nc` din copil`rie s` zic` "Doamne Iisuse".
Dar dac` \i \nv`]`m s` zic` rug`ciunea, iar
pe de alt` parte le ]inem televizorul
deschis ca s` vad` spurc`ciunile care se
dau acolo, apoi degeaba zic "Doamne
Iisuse". Fi]i aten]i! De noi depinde viitorul
]`rii noastre nu numai, cum se zice, de
tineret. Depinde [i de tineret dar [i de
b`tr#ni, de felul cum \i dirijeaz` [i cum \i
\ndrum` pe tineri.
"Pe copil s`-l ]ii \n fr#ne
De vrei om la to]i s` plac`
Nu-l l`sa orice s`-ng#ne,
Nu-l l`sa orice s` fac`,
Nu-l l`sa dup` dorirea-i
Unde vrea el s` se duc`.
Din acela[i lemn se scoate
{i icoan` [i m`ciuc`",
zice Vasile Militaru, [i are dreptate.
P`rinte, un c`lug`r mi-a zis: S` te
lini[te[ti [i abia apoi s` spui rug`ciunea
min]ii.
Nu o avut dreptate. Rug`ciunea
min]ii nu are o regul`. S` ]ine]i minte de la
mine [i s` nu uita]i niciodat`: rug`ciunea
"Doamne Iisuse Hristoase" este o
nr. 194 Cuvânt spre folos
rug`ciune a tuturor celor care vreau s-o
fac`. Nu exist` nici o piedic` \n calea
rug`ciunii, ci este o metod` de
\mbun`t`]ire sufleteasc`, o metod` de a fi
\n leg`tur` cu Dumnezeu.
La mine o venit un c`lug`r,
Dumnezeu s`-i ajute, [i-o zis c` el c#nd
se roag` \[i acopor` ceasul cu o perin`
ca s` nu-l aud`, c`-l scoate din lini[te.
{i-am zis: "M`i frate, trebuie s` ai lini[te
[i c#nd auzi un tractor l#ng` tine, nu
numai un ceas". Nu zici "Doamne Iisuse"
pentru c` te-ai lini[tit, ci ca s` te lini[te[ti.
De-a lungul vie]ii mele, din 1942
\ncoace, deci vreme de 59 de ani, n-am
\nt#lnit pe nimeni despre care s` fiu
\ncredin]at c` m-ar putea ajuta datorit`
experien]ei pe care o are. Chiar [i cei
despre cinstirea sfinþilor ºi a icoanelor
359. Dar temeiurile cinstirii
icoanelor care sunt? {i care este \n]ele-
sul cinstirii lor?
Sf#nta Scriptur` opre[te \nchinarea
la chipuri cioplite [i la alte asem`n`ri
v`zute (Ies. 20, 4; Lev. 26, 1; Deut. 5,
8; Fapte 17, 29). Dar prin aceast`
opre[te numai \nchinarea \ntemeiat` pe
socotin]` c` chiar aceste chipuri sunt
cinstite ca dumnezei, adic` opre[te
\nchinarea la idoli. Nu opre[te, \ns`, cin-
stirea unor semne [i \nf`]i[`ri ale lui
Dumnezeu [i ale sfin]ilor, c#nd aceast`
cinstire nu r`m#ne la materia din care
sunt f`cute, ci duce g#ndul la Dumnezeu
sau la Sf#ntul cel \nchipuit prin ele. Am
v`zut cinstirea ce se d`dea unor br#ie [i
[tergare purtate de Apostolul Pavel. |n
Vechiul Testament ni se spune despre
CUV@NT SPRE FOLOS
s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi
ISSN: 1843 - 8822
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36,
sector 3, Bucure[ti
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro
pagina 8
socoti]i ca fiind duhovnicii cei mai mari din
]ara noastr`, c#nd i-am \ntrebat despre
rug`ciune, mi-au spus ceea ce puteam s`
aflu eu \nsumi din c`r]i, pentru c` mi-au
pus \nainte citate din \nv`]`turile
P`rin]ilor care au fost preocupa]i de
aceast` lucrare. {i mai adaug ceva:
n-am \nt#lnit pe nimeni despre care
s` am \ncredin]area c` practic` la m`suri
mari "Rug`ciunea lui Iisus".
Eu \nc` nu am con[tiin]a, acum la
[aptezeci de ani, c` m-am \nt#lnit cu cine-
va care are rug`ciunea de toat` vremea [i
care este un adev`rat isihast. Nici \n ]ar`,
nici \n alt` parte, c#]i oameni am cunoscut.
P`rintele Teofil P`r`ian
doi heruvimi sculpta]i, a[eza]i deasupra
chivotului, sau broda]i \n perdeaua din
fa]a chivotului sau \n covoarele din
loca[ul sf#nt (Ies. 25, 18-22; 26, 32 etc.).
|naintea lor se t`m#ia [i se f`ceau
\nchin`ciuni (Iosua 7, 6; Ies. 30, 1, 7, 8).
Precum ne ajut`m de cuv#nt ca s` ne
ridic`m la cele mai presus de cuv#nt, a[a
ne folosim de icoan` ca s` ne ridic`m la
cele mai presus de icoana.
{i precum Dumnezeu vrea ca auzul
nostru s` se sfin]easc` prin cuvinte
curate, a[a vrea ca [i v`zul nostru s` se
sfin]easc` prin icoane cuvioase, ca prin
am#ndou` aceste sim]uri superioare s` se
scurg` \n suflet g#nduri curate.
extras din
|NV~}~TURA DE CREDIN}~ CRE{TIN~
ORTODOX~, Apologeticum, 2006, p. 110-111
Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;
Mobil: 0726.325.888
Cod fiscal nr. 12102616,
Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
web: www.sfantulgheorghe.ro