Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

intrarea în Bisericã a Maicii Domnului

Sãptãmâna 15 - 21.XI.2009
Al 199-lea cuvânt

cuvânt spre folos

"Ast`zi, \nainte \nsemnarea bun`voin]ei lui Dumnezeu [i propov`duirea
m#ntuirii oamenilor, \n Biserica lui Dumnezeu, \n chip luminat, Fecioara
se arat` [i pe Hristos tuturor mai'nainte |l veste[te. Acesteia [i noi cu mare
glas s`-i strig`m: Bucur`-te, plinirea r#nduielii Ziditorului!"
Troparul Intr`rii \n Biseric` a Maicii Domnului
nr. 199 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica a xxv-a dupã rusalii

pericopa apostolului
din erpistola cãtre efeseni a sfântului apostol pavel (iv, 1-7)
1. De aceea, v` \ndemn, eu cel \ntemni]at 4. Este un trup [i un Duh, precum [i
pentru Domnul, s` umbla]i cu vrednicie, chema]i a]i fost la o singur` n`dejde a
dup` chemarea cu care a]i fost chema]i, chem`rii voastre;
2. Cu toat` smerenia [i bl#nde]ea, cu 5. Este un Domn, o credin]`, un botez,
\ndelung`-r`bdare, \ng`duindu-v` unii pe 6. Un Dumnezeu [i Tat`l tuturor, Care
al]ii \n iubire, este peste toate [i prin toate [i \ntru to]i.
3. Silindu-v` s` p`zi]i unitatea Duhului, 7. Iar fiec`ruia dintre noi, i s-a dat harul
\ntru leg`tura p`cii. dup` m`sura darului lui Hristos.

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist luca (x, 25-37)
(Pilda Samarineanului milostiv)

25. {i iat`, un \nv`]`tor de lege s-a ridi-
cat, ispitindu-L [i zic#nd: |nv`]`torule,
ce s` fac ca s` mo[tenesc via]a de veci?
26. Iar Iisus a zis c`tre el: Ce este scris \n
Lege? Cum cite[ti?
27. Iar el, r`spunz#nd, a zis: S` iube[ti pe
Domnul Dumnezeul t`u din toat` inima
ta [i din tot sufletul t`u [i din toat` put-
erea ta [i din tot cugetul t`u, iar pe
aproapele t`u ca pe tine \nsu]i.
28. Iar El i-a zis: Drept ai r`spuns, f`
aceasta [i vei tr`i.
29. Dar el, voind s` se \ndrepteze pe sine,
a zis c`tre Iisus: {i cine este aproapele
meu?
30. Iar Iisus, r`spunz#nd, a zis: Un om
cobora de la Ierusalim la Ierihon, [i a
c`zut \ntre t#lhari, care, dup` ce l-au
dezbr`cat [i l-au r`nit, au plecat,
l`s#ndu-l aproape mort.
31. Din \nt#mplare un preot cobora pe
calea aceea [i, v`z#ndu-l, a trecut pe
al`turi.
32. De asemenea [i un levit, ajung#nd \n
acel loc [i v`z#nd, a trecut pe al`turi.
33. Iar un samarinean, merg#nd pe cale,
a venit la el [i, v`z#ndu-l, i s-a f`cut mil`,
34. {i, apropiindu-se, i-a legat r`nile,
turn#nd pe ele untdelemn [i vin, [i,
pun#ndu-l pe dobitocul s`u, l-a dus la o
cas` de oaspe]i [i a purtat grij` de el.
35. Iar a doua zi, sco]#nd doi dinari i-a
dat gazdei [i i-a zis: Ai grij` de el [i, ce
vei mai cheltui, eu, c#nd m` voi \ntoarce,
\]i voi da.
36. Care din ace[ti trei ]i se pare c` a fost
aproapele celui c`zut \ntre t#lhari?
37. Iar el a zis: Cel care a f`cut mil` cu el.
{i Iisus i-a zis: Mergi [i f` [i tu aseme-
nea.
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 199

SÃPTÃMÂNA 15 - 21.xi.2009
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` †) Sf. Cuvios Paisie de la Neam]; Sfin]ii 08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Mucenici M`rturisitori: Gurie, Samona [i Aviv Pr. Ionel Durlea
(|nceputul Postului Na[terii Domnului) Pr. Cristian Deheleanu

Luni † Sf#ntul Apostol [i Evanghelist Matei

Mar]i Sf#ntul Grigorie Taumaturgul;

Cuvio[ii Laz`r Zugravul [i Zaharia

Miercuri Sf. Mare Mucenic Platon;

Sf. Mucenici Romano [i Zaheu, diaconul
18.00-20.00 - Acatist [i catehez` Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Joi Sf. Prooroc Avdie;
Sf. Sfin]it Mucenic Varlaam

Vineri |naintepr`znuirea
Intr`rii \n Biseric` a Maicii Domnului;
†) Sf. Grigorie Decapolitul, Sf. Mucenic Dasie; 18.00-20.00 - Vecernia Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Sf. Proclu, Patriarhul Constantinopolului

S#mb`t` (†) Intrarea \n Biseric` a Maicii Domnului 07.30-11.30 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
(Dezlegare la pe[te) Pr. Ionel Durlea
Pr. Cristian Deheleanu
18.00-20.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt de Pr. Ionel Durlea
\nv`]`tur` la Apostolul zilei

Cuvânt la Duminica a XXV-a dupã Pogorârea Sfântului Duh

"{i, apropiindu-se, a legat r`nile lui, turn#nd
pe ele untdelemn [i vin"
(Luca 10, 34)
Adev`ratul samarinean este cel care se
\ngrije[te [i de sufletul cel bolnav al
aproapelui
Model de purtare de grij` pentru
m#ntuirea sufleteasc` a altora ne d` nou`
|nsu[i Dumnezeu. Mai \nt#i S-a \ngrijit pen-
tru Adam, \nainte de c`derea lui \n p`cat,
spre a-l feri de aceasta. De aceea, a zis c`tre
d#nsul: "Din to]i pomii din rai po]i s`
m`n#nci, iar din pomul cuno[tin]ei binelui [i
r`ului s` nu m`n#nci, c`ci, \n ziua \n care vei
m#nca din el, vei muri negre[it!" (Facerea 2,
16-17).
Iat` c` at#t prin u[urin]a legii, c#t [i
prin mul]imea pomilor \nvoi]i [i prin
asprimea pedepsei celei amenin]`toare,
Dumnezeu S-a \ngrijit de m#ntuirea
sufleteasc` a lui Adam [i voia a-l opri de la
p`cat. A[adar, \n tot chipul a c`utat
Dumnezeu s` \nt`reasc` pe Adam \mpotriva
Sf#ntul Ioan Gur` de Aur
p`catului, \ns` cu toat` aceast` \ngrijire, cu
toat` aceast` \ndemnare [i sf`tuire, cu toat`
bun`tatea lui Dumnezeu, Adam totu[i a c`zut
[i nu a p`zit porunca. Totu[i, Dumnezeu n-a
zis: "Ce s` mai fac Eu [i ce ar folosi aici? El a
m#ncat, a c`zut \n p`cat, a c`lcat porunca, a
crezut diavolului, a dispre]uit r#nduiala Mea.
pentru care acum a c`zut \n nenorocire, \n
moarte [i \ntru os#nd`, ce s` mai vorbesc cu
d#nsul de acum?".
Nu a gr`it Dumnezeu a[a, ci S-a
apropiat iar`[i de Adam \ndat` dup` c`derea
sa \n p`cat, l-a m#ng#iat [i a \ntrebuin]at alt
mijloc pentru m#ntuirea lui, adic` osteneala,
sudoarea [i suferin]ele, [i nu a \ncetat a face
totul p#n` ce iar`[i a restaurat firea cea
c`zut`, a slobozit-o de la moarte, iar`[i a dus-
o la cer [i iar`[i i-a dat bunuri \nc` [i mai mari
dec#t cele pierdute.
Din acestea vedem \ndeajuns c` noi, pe
fra]ii cei c`zu]i, nu trebuie s`-i p`r`sim, nici
s`-i nesocotim, ci \nc` \nainte de c`derea lor
s`-i sprijinim \mpotriva p`catului, iar dup`
nr. 199 Cuvânt spre folos
c`derea lor \n p`cat s` ar`t`m o grij` mare
pentru d#n[ii.
C` a[a fac [i doctorii. Oamenilor
s`n`to[i ei le dau pov`]uire cum s`-[i
p`zeasc` s`n`tatea [i s` poat` \nl`tura bolile.
Iar dac` cineva nu a p`zit pove]ele lor [i a
c`zut \n boal`, ei totu[i nu las` un asemenea
om f`r` ajutor, ci, mai ales atunci \i arat` cea
mai mare \ngrijire, pentru ca pe cel bolnav
iar`[i s`-l slobozeasc` din boal`.
A[a a f`cut [i Apostolul Pavel. Dup` ce
amestec`torul de s#nge din Corint s`v#r[ise
un p`cat a[a de greu, care nu se obi[nuia nici
la p`g#ni, totu[i nu l-a neglijat, ci mai v#rtos
l-a \ns`n`to[it, de[i acela era \nd`r`tnic [i nu
voia s` asculte, nici nu a primit mijlocul de
m#ntuire. {i l-a f`cut at#t de s`n`tos, \nc#t
iar`[i a putut fi unit cu trupul Bisericii. C#nd
acela a p`c`tuit, Sf#ntul Apostol n-a zis \ntru
sine: "Ce s` mai fac eu de acum? Ce poate
folosi aici? El a ajuns de ne\ndreptat, a
s`v#r[it o \nc`lcare de lege [i nu voie[te s` se
lase de necur`]ia sa. Iar pe l#ng` acestea, el
este \ng#mfat [i m#ndru [i prin aceasta face
rana sa net`m`duit`, de aceea \l vom l`sa \n
voia lui [i-l vom p`r`si".
Nu, el n-a zis nimic din toate acestea, ci
tocmai acum a ar`tat cea mai mare grij` pen-
tru acela, c#nd l-a v`zut pe marginea r`ut`]ii,
[i n-a \ncetat de a-l \nsp`im#nta [i a-l pedep-
si, [i el \nsu[i [i prin al]ii. El a f`cut [i a c`utat
toate p#n` ce l-a adus la cunoa[terea p`catu-
lui s`u [i la sim]irea nelegiuirii sale [i, \n fine,
l-a cur`]it de toat` pata.
Deci, a[a trebuie s` faci [i tu. Urmeaz`
acelui samaritean din Evanghelie (Luca, cap.
10), care a ar`tat at#ta grij` pentru cel r`nit.
Levitul trecuse pe l#ng` d#nsul, asemenea [i
fariseul, [i niciunul dintre cei doi nu s-a plecat
la cel ce z`cea, ci l-au l`sat s` zac` f`r`
comp`timire [i au trecut mai departe.
Iar un samaritean, care de altminteri
nu avea nici o leg`tur` cu cel nenorocit, n-a
trecut pe l#ng` d#nsul, ci s-a oprit, a sim]it
comp`timire [i a turnat untdelemn [i vin pe
r`nile lui. Apoi l-a pus pe dobitocul s`u, l-a
dus la o cas` de oaspe]i [i a dat [i a f`g`duit
bani, ca s` nu fie lipsit de grij`.
pagina 4
El n-a zis \ntru sine: "Ce treab` am eu
cu omul acesta, eu sunt samaritean [i nu am
nimic comun cu d#nsul. Pe l#ng` aceasta,
cetatea este \nc` departe [i el nu este \n stare
de a merge acolo; de voi r`m#ne cu d#nsul, a[
putea [i eu c`dea \ntre t#lhari, ba \nc` a[
putea fi socotit f`pta[ al nelegiuirii s`v#r[ite
aici". C`ci unii, \n c`l`toriile lor, v`d adeseori
un r`nit care se lupt` cu moartea, [i nu se
apropie de el, nu pentru c` n-ar avea mil` de
el, sau c` n-ar voi s` cheltuiasc` cu d#nsul, ci
de frica de a nu fi tra[i \naintea judec`]ii, [i a
fi ei \n[i[i b`nui]i c` ar fi uciga[i. Totu[i,
samariteanul cel milostiv nu s-a temut de
toate acestea, ci f`r` mult` g#ndire l-a pus pe
dobitocul s`u, l-a dus la casa de oaspe]i [i nu
s-a speriat nici de primejdie, nici de cheltu-
ial`, nici de nimic altceva.
Deci, dac` samariteanul a fost at#t de
plin de dragoste [i at#t de comp`timitor c`tre
un om necunoscut, cum ne vom putea noi
\ndrept`]i c#nd nu ajut`m pe fra]ii no[tri \n
vreo nenorocire \nc` mai mare?
C`ci cei c`zu]i \n p`cate sunt mai
nenoroci]i dec#t acela; c`ci p`catele [i
prih`nile sunt mai cumplite dec#t to]i t#lharii;
ele schingiuiesc pe cei c`zu]i \n ele mai
cumplit dec#t aceia. Ele r`pesc nu numai
hainele [i r`nesc nu numai trupul, ci [i sufle-
tul, [i dup` ce le-au pricinuit mii de r`ni, \i
las` s` zac` \n pr`pastia necucerniciei [i se
duc de acolo.
La o astfel de nenorocire s` nu
r`m#nem cu s#nge rece, s` nu trecem f`r`
comp`timire pe l#ng` o priveli[te at#t de
vrednic` de t#nguire. {i chiar de ar face al]ii
aceasta, tu s` nu o faci.
S` nu zici \ntru tine: "Eu sunt mirean,
am muiere [i copii, aceasta se cuvine
preo]ilor!". Iat`, samariteanul nu gr`ia astfel,
ci a apucat pe cel nenorocit ca pe un c#[tig
mare.
Deci, c#nd vezi pe cineva care are tre-
buin]` nu de vindecarea trupului, ci a sufletu-
lui, s` nu zici: "Pentru ce nu-l vindec` acesta
sau acela", ci sloboze[te-l tu din boala sa [i nu
\ntreba pentru ce al]ii preget`.
C#nd vezi o bucat` de aur jos, negre[it
pagina 5 Cuvânt spre folos
nu \ntrebi mult de ce n-a ridicat-o acesta sau
acela, ci te s#rguie[ti a \ntrece pe to]i ceilal]i
[i a o ridica. Tot a[a trebuie s` cugeti [i cu
privire la fratele t`u cel c`zut; trebuie s` crezi
c` \n \ngrijirea de d#nsul ai g`sit o comoar`.
C#nd torni \n r`nile sufletului s`u unt-
delemnul \nv`]`turii cre[tine[ti, c#nd \l legi
cu bl#nde]e [i-l vindeci cu r`bdare, prin
aceasta ai dob#ndit comoara cea mai mare, [i
aceast` singur` fapt` va stinge \ntru tine
multe pete ale p`catului.
C#nd vezi pe cale un s`rac, un nevoia[,
nu trece u[or pe l#ng` d#nsul f`r` a-i da
milostenie! Aceasta este frumos [i bine. Dar
[i c#nd vezi un frate pe calea p`catului, nu
trece pe l#ng` d#nsul, ci printr-un cuv#nt pri-
etenesc, ca printr-un fr#u, opre[te-l de la
calea sa cea rea [i adu-l iar`[i la Biserica lui
Hristos. O astfel de milostenie este mai bun`
dec#t alta [i are mai mare pre] dec#t mii de
talan]i de aur.
Ce zic eu: dec#t mii de talan]i? Nu!
Milostenia aceasta are mai mare pre]
dec#t toat` lumea cea v`zut`, c`ci omul este
mai pre]ios dec#t lumea.
Pentru d#nsul s-au f`cut chiar cerul [i
marea, soarele [i stelele.
G#nde[te deci la \n`l]imea vredniciei
aceluia pe care tu po]i s`-l m#ntuie[ti, [i nu
vei pregeta a te \ngriji de d#nsul, adic` de
sufletul lui cel nemuritor. Cine d` unui
p`c`tos milioane, nu i-a dat a[a de mult ca cel
ce m#ntuie[te sufletul lui, c`ci \l abate de la
calea lui cea rea [i-l \ntoarce la fericirea cea
dumnezeiasc`.
Cine d` s`racului pune cap`t foamei.
Cine \ndreapt` pe p`c`tos pune cap`t
necucerniciei. Unul m#ng#ie s`r`cia, cel`lalt
opre[te prihana. Unul sloboze[te trupul de la
r`utate, cel`lalt r`pe[te sufletul de la iad.
Viaþa Sfântului Cuvios Paisie de la Neamþ
Cuviosul [i de Dumnezeu purt`torul
P`rintele nostru Paisie de la Neam] s-a
n`scut \n ora[ul Poltava din Ucraina \n anul
1722, la 21 decembrie, \ntr-o binecuv#ntat`
familie preo]easc`, fiind al unsprezecelea
copil din cei doisprezece fra]i. Tat`l s`u se
nr. 199
Vede]i, eu v-am ar`tat cum pute]i s`
c#[tiga]i o comoar`; s` nu pierde]i deci acest
c#[tig. De aceasta nu v` pute]i ap`ra nici prin
s`r`cie, nici prin propriile nevoi, c`ci aici n-
ave]i alt` cheltuial` de f`cut dec#t aceea a
cuv#ntului [i a vorbei.
|ns` cu totul \mpotriva acestei
milostenii duhovnice[ti este obiceiul cel r`u,
nu numai de a \nvinov`]i p`catele altora, ba
\nc` a le [i dezv`lui [i a le face cunoscute, f`r`
a le \ndrepta.
Nu trebuie s` limbu]im asupra sl`bici-
unilor celor bolnavi, ci s` le t`m`duim.
Acest obicei r`u, iubi]ilor, noi trebuie
s`-l dezr`d`cin`m, c`ci el pricinuie[te multe
rele.
Descoperirea gre[elilor altora face pe
ace[tia adeseori cu totul f`r` curaj spre
\ndreptare, pe c#nd descoperirea \nsu[irilor
celor bune ale lor ridic` sufletul lor [i
\nt`re[te duhul lor. Pentru aceasta, s`
r`sp#ndim [tiri care aduc ob[tei noastre cin-
ste, iar nu de acelea care aduc ru[ine fra]ilor
no[tri.
De auzim ceva bun, s` facem aceasta
cunoscut` tuturor; \ns` de afl`m ceva r`u [i
p`c`tos, s` \ncuiem aceasta \n noi [i s` tindem
ca s` se dea uit`rii.
A[adar, nu face]i cunoscute p`catele
oamenilor, cei asemenea nou`, [i nu pregeta]i
a v` \ngriji de m#ntuirea lor, ci face]i [i \ncer-
ca]i toate, ca pe cei bolnavi la suflet iar`[i s`-
i aduce]i la noi, pentru ca noi, at#t \n via]a
aceasta vremelnic`, c#t [i \n ve[nicie, s` ne
facem p`rta[i r`spl`tirii celei mari, prin harul
[i iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus
Hristos, C`ruia \mpreun` cu Tat`l [i cu
Sf#ntul Duh se cuvine slava, acum [i \n vecii
vecilor. Amin.
din "Predici la duminici [i s`rb`tori"
numea Ioan [i era protoiereu al Poltavei, iar
mama sa se chema Irina. Din botez s-a numit
Petru.
Tat`l s`u murind de t#n`r, \n anul 1735
copilul a fost dat de mama sa s` \nve]e carte
la Academia teologic` din Kiev, \ntemeiat` de
pagina 6 Cuvânt spre folos
mitropolitul moldovean Petru Movil`. Dup`
patru ani, p`r`sind [coala, intr` \n via]a mon-
ahal` la M`n`stirea Medvedeski, av#nd
v#rsta de 19 ani. Aici este f`cut rasofor, prim-
ind numele de Platon. Dup` pu]in` [edere \n
M`n`stirea Pecerska, vine \n Moldova, \n
anul 1745, [i se stabile[te la schitul Tr`isteni -
R#mnicu S`rat [i apoi la M`n`stirea
D`lh`u]i.
|n vara anului 1746 se duce la Muntele
Athos, unde se nevoie[te ca sihastru patru ani
de zile. |n anul 1750 este tuns, aici, \n mon-
ahism de Cuviosul Vasile de la Poiana
M`rului, duhovnicul s`u, primind numele de
Paisie. Apoi, este hirotonit ieromonah [i \nte-
meiaz` o ob[te monahal` \n Schitul Sf#ntul
Prooroc Ilie, unde se nevoie[te p#n` \n vara
anului 1763, adun#nd \n jurul s`u 64 de
c`lug`ri rom#ni, ucraineni [i ru[i.
Din motive binecuv#ntate, \n vara
aceluia[i an, se re\ntoarce \n Moldova \mpre-
un` cu to]i ucenicii s`i [i se stabile[te la
M`n`stirea Dragomirna, unde se nevoie[te
doisprezece ani, p#n` \n 1775. Aici, Cuviosul
Paisie formeaz` o ob[te mare de 350 de
c`lug`ri [i traduce, \mpreun` cu ucenicii s`i
rom#ni, care erau buni cunosc`tori ai limbii
eline vechi, o parte din scrierile filocalice ale
Sfin]ilor P`rin]i, devenind, astfel, ctitorul
Filocaliei \n limbile rom#n` [i slavon`.
Filocalia de la Dragomirna din 1769 este
prima colec]ie major` de traduceri rom#ne[ti
filocalice (626 pagini), adunate de monahul
Rafail.
|n anul 1775, Moldova de Nord c`z#nd
sub ocupa]ie austriac`, Cuviosul Paisie a fost
nevoit s` se stabileasc` la M`n`stirea Secu, \n
data de 14 octombrie, \mpreun` cu 200 de
monahi, l`s#nd la Dragomirna o ob[te de 150
de monahi. Aici se nevoie[te patru ani, con-
tinu#nd aceea[i r#nduial` de via]`
duhovniceasc` atonit`, ca [i la Dragomirna.
Cu binecuv#ntarea mitropolitului
Moldovei Gavriil Calimachi [i la \ndemnul
domnitorului Alexandru Moruzi, Cuviosul
Paisie s-a mutat la M`n`stirea Neam], cu o
mare parte din ob[tea de la Secu, \n ziua de 14
nr. 199
august 1779, unific#nd astfel cele dou`
m`n`stiri sub pov`]uirea unui singur stare].
Timp de cincisprezece ani, c#t a fost
stare] al celor dou` m`n`stiri unificate,
Neam] - Secu, Cuviosul Paisie p`streaz` cu
sfin]enie acela[i regulament de via]` mona-
hal` din Sf#ntul Munte Athos, at#t \n ceea ce
prive[te r#nduiala sfintelor slujbe, c#t [i
nevoin]a monahilor la chilie. La biseric` erau
datori s` ia parte to]i p`rin]ii [i fra]ii, afar` de
cei bolnavi sau cei trimi[i la ascult`ri. Marele
stare] venea cel dint#i la sfintele slujbe [i
ne\ncetat se ruga cu rug`ciunea inimii,
v`rs#nd \n tain` multe lacrimi. |n ob[tea
Cuviosului Paisie de la Neam] se aflau mai
mul]i c`lug`ri, spori]i duhovnice[te, care
aveau darul lacrimilor [i al ne\ncetatei
rug`ciuni, c`ut#nd s`-i urmeze \ntru toate
p`rintelui lor sufletesc.
Spovedania fra]ilor ob[tii se f`cea \n fiecare
sear`, iar pentru cei mai spori]i, o dat` la trei
zile. Pentru aceasta, Cuviosul Paisie a r#nduit
24 de duhovnici, care spovedeau [i \ndrumau
duhovnice[te \ntreaga ob[te, iar marele
stare] supraveghea bunul mers al celor dou`
m`n`stiri, at#t \n cele duhovnice[ti, c#t [i \n
ascult`rile de ob[te, primind la chilia sa pe cei
care veneau pentru sfat [i binecuv#ntare. Cei
neascult`tori primeau canon [i mustrare
p`rinteasc`.
O aten]ie deosebit` a acordat Cuviosul
Paisie de la Neam] traducerii din limba
greac` a scrierilor patristice filocalice, con-
tinu#nd, astfel, [irul traducerilor de la
Dragomirna [i Secu. Unii c`lug`ri moldoveni,
munteni [i ardeleni, fiind buni eleni[ti, tra-
duceau scrierile Sfin]ilor P`rin]i din limba
greac` veche \n limba rom#n`, iar c`lug`rii
slavi traduceau \n limba slavon`, f`c#nd din
M`n`stirea Neam] o adev`rat` academie
patristic` [i duhovniceasc`, nemai\nt#lnit` \n
alte ]`ri ortodoxe din acea vreme.
Cuviosul Paisie era [i un bun organiza-
tor [i \nnoitor al vie]ii monahale, \ntemeind \n
jurul Muntelui Ceahl`u c#teva sih`strii de
c`lug`ri]e, pe care le \ndruma duhovnice[te,
r#nduindu-le duhovnic pe Cuviosul Iosif
pagina 7 Cuvânt spre folos
Pustnicul (Š1828), unul dintre ucenicii s`i de
la Neam]. Alt ucenic al s`u cu via]` sf#nt` era
Cuviosul Irinarh Rosetti (Š1859), mare
lucr`tor al rug`ciunii inimii, fondatorul
M`n`stirii Horai]a [i al altor a[ez`minte
monahale din Moldova, din Athos, precum [i
al bisericii de pe Muntele Tabor, din ]ara
Sf#nt`.
Pentru sfin]enia vie]ii sale, numele
Cuviosului Paisie de la Neam] era cunoscut \n
toate ]`rile ortodoxe, \ncep#nd din Muntele
Athos p#n` \n Lavra Pe[terilor din Kiev [i de
la M`n`stirea Optina p#n` \n sih`striile din
nordul Rusiei. De aceea, \n 1790, mitropolitul
Ambrozie, trec#nd prin Moldova, l-a f`cut
arhimandrit. |n vremea aceea, mul]i
dreg`tori, boieri [i chiar ierarhi sau domni-
tori poposeau la M`n`stirea Neam], dorind s`
vad` pe acest mare stare] cu via]` sf#nt`.
Influen]a lui a fost mare asupra multor
m`n`stiri [i schituri din Moldova:
Dragomirna, Secu, Neam], Agapia, V`ratec,
Bisericani, R#[ca, Vovidenia, Pocrov, Tarc`u,
precum [i Cernica, Robaia, C`ld`ru[ani etc.,
din ]ara Rom#neasc`.
|n toamna anului 1794, \mboln`vindu-
se, [i-a dat sufletul s`u curat \n m#inile
Domnului nostru Iisus Hristos \n seara zilei
de joi, 15 noiembrie, la v#rsta de 72 de ani. A
fost pl#ns de toat` ob[tea celor dou`
cinstirea maicii domnului
178. Cine a fost Fecioara Maria?
A fost o fecioar` din semin]ia lui
David, din care trebuia, dup` f`g`duin]a
dumnezeiasc`, s` Se nasc` M#ntuitorul. Ea
tr`ise \n cur`]ie des`v#r[it` [i era logodit` cu
Iosif, un b`rbat b`tr#n din aceea[i semin]ie,
dar ea avea de g#nd s` tr`iasc` \n feciorie,
c`ci se f`g`duise lui Dumnezeu s` duc` o via]`
de fecioar`. De aceea, c#nd \ngerul \i aduce
vestea c` va na[te pe Fiul lui Dumnezeu, ea
\ntreab`: "Cum va fi mie aceasta, de vreme ce
nu [tiu de b`rbat?" (Luca 1, 34). De[i \ngerul nu
spusese cum va na[te, ca s` poat` \n]elege c`
aceasta se va \nt#mpla \n viitor, ea totu[i se
mira, pentru c` era hot`r#t` ca [i \n viitor s` nu
[tie de b`rbat.
nr. 199
m`n`stiri, cu schiturile lor, care num`rau
peste 1000 de c`lug`ri rom#ni, ru[i,
ucraineni, greci, bulgari. S#mb`t`, 17 noiem-
brie, a fost \nmorm#ntat \n gropni]a bisericii
mari, zidit` de Binecredinciosul Voievod
{tefan cel Mare [i Sf#nt. Fiind cinstit ca
sf#nt, \nc` din via]`, ucenicii s`i i-au s`v#r[it
slujba de pomenire, r#nduindu-i ca zi anual`
de pr`znuire 15 noiembrie. |n ultimele
decenii ale secolului al XVIII-lea, precum [i
\n secolul al XIX-lea, ucenicii lui rom#ni au
r`sp#ndit isihasmul \n ]`rile Rom#ne, iar cei
slavi \n peste 100 de m`n`stiri din Rusia [i
Ucraina.
|n 1988, Sf#ntul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Ruse l-a canonizat pe Cuviosul
Paisie de la Neam]. |n 1992, Sf#ntul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Rom#ne a r#nduit
pomenirea ca sf#nt a Cuviosului Paisie de la
Neam], fiind trecut \n calendar la data de 15
noiembrie. La morm#ntul lui de la
M`n`stirea Neam] vin s` se \nchine [i s`-i
cear` ajutor nu numai credincio[i din
Rom#nia, ci [i din alte ]`ri.
Cu ale lui rug`ciuni, Doamne Iisuse
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie[te-ne [i
ne m#ntuie[te pe noi. Amin.
sursa:
http://sfintiromani.mmb.ro
Ea z`misle[te pe Fiul lui Dumnezeu ca
fecioar`. Sf#nta Scriptur` ne spune c` dup` ce
"S-a aflat av#nd \n p#ntece", Iosif se g#ndea s-o
p`r`seasc`, dar \ngerul Domnului i s-a ar`tat \n
vis spun#ndu-i s` nu-i fie team` s` ia pe logodni-
ca lui, "c`ci ceea ce s-a z`mislit \ntr-\ns` de la
Duhul Sf#nt este" (Matei 1, 20).
179. A[adar, Sf. Maria a r`mas totdeau-
na fecioar`?
Da. Ea a ramas fecioar` totdeauna,
deci at#t la na[tere, c#t [i dup` aceea. De
aceea Biserica noastra \i zice "pururea
Fecioar`".
180. Avem temeiuri pentru adev`rul
acesta \n Sf#nta Scriptur` [i \n Sf. Tradi]ie?
Da. C` fecioria ei a r`mas nestricat` [i la
nr. 199 Cuvânt spre folos
na[tere, \nv`]`m de la proorocul Iezechiel care
spune: "Apoi m-a dus b`rbatul acela \napoi la
poarta cea dinafar` a templului, spre r`s`rit, [i
aceasta era \nchis`. {i mi-a zis Domnul: "Poarta
aceasta va fi \nchis`, nu se va deschide [i nici un
om nu va intra pe ea, c`ci Domnul Dumnezeul
lui Israil a \ntrat pe ea. De aceea va fi \nchis`"
(Iez. 44, 1-2).
Dac` n-ar fi r`mas fecioar` [i la
na[tere, ea n-ar mai fi fost "pururea
Fecioara". Sf. Maxim M`rturisitorul zice: "Cu
adev`rat z`mislirea [i na[terea au fost cu
totul curate [i neatinse de s`m#n]` [i de
stric`ciune [i de aceea Maica Celui n`scut din ea
e fecioar` [i dup` na[tere, r`m#n#nd prin
na[tere [i mai nep`timitoare, ceea ce e cu totul
str`in firii [i mai presus de ra]iune... Lucru [i
auzire cu adev`rat minunate e c` s-a f`cut
na[tere [i ie[ire de prunc, \nchiz`torile
m`dularelor de na[tere ale celei ce a n`scut
nedeschiz#ndu-se".
Iar c` Sf. Maria a r`mas fecioar` [i dup`
na[tere se vede de acolo c` Iisus, pe c#nd Se afla
pe cruce, a \ncredin]at-o \n grija Apostolului
Ioan, spun#nd Maicii Sale: "Femeie, iat` fiul
t`u", iar Apostolului Ioan: "Iat` mama ta" (Ioan
19, 26-27). Dac` Sf. Maria ar fi avut [i al]i fii, ar
fi l`sat-o \n grija lor.
Dar e [i la mintea omului c`, dup` ce s-au
petrecut cu ea lucruri at#t de minunate, ea nu se
mai putea g#ndi s` se coboare la o via]` de
r#nd. Dac` Apostoli [i-au \nchinat via]a lor
\ntreag` lui Iisus, \ndat` ce L-au cunoscut, pri-
mind chiar moartea pentru El, putem socoti
oare c` Sf. Maria, Maica Lui, aleas`, pentru
cur`]ia ei, dintre toate femeile p`m#ntului, ca
s` Se nasc` din ea Domnul, ar fi fost mai prejos
de ei?
181. De ce cinstim pe Sf. Fecioar`
Maria [i-i \nchin`m zile de s`rb`toare?
Pentru c` |nsu[i Dumnezeu a \nvred-
nicit-o de cinstea cea mai mare, de a na[te
pe Mesia, [i a vestit lucrul acesta prin profe]i
(Fac. 3, 15; Isaia 7, 14; Ier. 23, 5-6; Iez. 44, 1-3).
A cinstit-o \ngerul bunei-vestiri,
CUV@NT SPRE FOLOS
s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi
ISSN: 1843 - 8822
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36,
sector 3, Bucure[ti
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro
pagina 8
\nchin#ndu-i-se [i numind-o: "plin` de har" [i
"binecuv#ntat` \ntre femei" (Luca 1, 28).
A cinstit-o Elisabeta, mama lui Ioan
Botez`torul numind-o: "binecuv#ntat` \ntre
femei" [i "Maica Domnului" (Luca 1, 40-43).
A cinstit-o Fiul ei, Care \n copilarie \i
era supus (Luca 2, 51), iar mai apoi, pe Cruce
fiind, S-a \ngrijit de ea, d#nd-o \n seama
Apostolului Ioan (Ioan 19, 26-27).
Au cinstit-o oamenii din mul]ime,
fericind-o pentru a fi n`scut pe Fiul lui
Dumnezeu.
Iar Fiul ei a \nt`rit aceast` cinstire,
zic#nd: "a[a este" (Luca 11, 27-28).
Ea \ns`[i a grait sub insuflarea Duhului
Sf#nt, c` "I-a f`cut m`rire Cel Puternic" [i c` de
acum "o vor ferici toate neamurile" (Luca 1, 48-49).
Iat` de ce se cuvine ca [i noi, cu at#t mai
mult, s` cinstim pe Sf. Fecioar` Maria.
182. Este mai mare cinstirea Sf.
Fecioare Maria dec#t cinstirea adusa altor
sfin]i?
Da, este mai mare, pentru c` ea este cea
dint#i \ntre sfin]i. Iat` de ce cinstirea adus` ei o
numim preacinstire, iar pe ea, Preacinstit`.
183. De ce Sf. Fecioar` Maria este cea
dint#i \ntre sfin]i?
Este cea dint#i \ntre ei, pentru c` a prim-
it de la Dumnezeu cinstea cea mai mare, de a
na[te pe Mesia. Z`mislind \n p#ntecele ei pe
Mesia, de la Duhul Sf#nt, ea a fost cura]it` de
p`cate, ca nici un alt om, oric#t de sf#nt ar fi fost
acesta. Ea a fost apoi vestit` de Dumnezeu [i de
profe]i c` va avea o deosebit` cinste, cum nu s-a
mai spus despre nici un alt sf#nt. Despre Ioan
Botez`torul [tim c` a fost cel mai mare \ntre
profe]i (Luca 7, 28), deoarece \ns`[i venirea lui
a fost profe]it` de al]i profe]i (Matei 3, l;
Isaia 44, 3). Sf. Fecioar` Maria este \ns` cea
dint#i \ntre sfin]i, de aceea [i cinstirea ei este
preacinstire.
extras din:
|nv`]`tura de credin]` cre[tin` ortodox`,
Apologeticum 2006, p. 59-61
Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;
Mobil: 0726.325.888
Cod fiscal nr. 12102616,
Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
web: www.sfantulgheorghe.ro