Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

sfânta mare muceniþã ecaterina

Sãptãmâna 22 - 28.XI.2009
Al 200-lea cuvânt

cuvânt spre folos

"Cu \n]elepciunea ca [i cu razele soarelui ai luminat pe filosofii p`g#ni [i ca o
lun` prealuminoas`, care str`lucea \n noaptea necredin]ei, \ntunericul l-ai
gonit; iar pe \mp`r`teasa o ai \ncredin]at, dimpreun` [i pe prigonitorul l-ai
mustrat, de Dumnezeu chemat`, fericit` Ecaterino! Cu bucurie ai alergat la
c`mara cea cereasc`, c`tre Hristos, Mirele cel preafrumos, [i de la D#nsul te-ai
\ncununat cu cunun` \mp`r`teasc`. |naintea C`ruia \mpreun` cu \ngerii st#nd,
roag`-te pentru noi, cei ce cinstim sf#nt` pomenirea ta."
Troparul Sfintei Muceni]e Ecaterina
nr. 200 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica a xxvi-a dupã rusalii

pericopa apostolului
din erpistola cãtre efeseni a sfântului apostol pavel (v, 6-19)
8. Alt`dat` era]i \ntuneric, iar acum lumin` este. Pentru aceea zice:
sunte]i lumin` \ntru Domnul; umbla]i "De[teapt`-te cel ce dormi [i te scoal`
ca fii ai luminii! din mor]i [i te va lumina Hristos".
9. Pentru c` roada luminii e \n orice 15. Deci lua]i seama cu grij`, cum
bun`tate, dreptate [i adev`r. umbla]i, nu ca ni[te ne\n]elep]i, ci ca cei
10. |ncerc#nd ce este binepl`cut \n]elep]i,
Domnului. 16. R`scump`r#nd vremea, c`ci zilele
11. {i nu fi]i p`rta[i la faptele cele f`r` rele sunt.
road` ale \ntunericului, ci mai degrab`, 17. Drept aceea, nu fi]i f`r` de minte, ci
os#ndi]i-le pe fa]`. \n]elege]i care este voia Domnului.
12. C`ci cele ce se fac \ntru ascuns de ei, 18. {i nu v` \mb`ta]i de vin, \n care este
ru[ine este a le [i gr`i. pierzare, ci v` umple]i de Duhul.
13. Iar tot ce este pe fa]`, se descoper` 19. Vorbi]i \ntre voi \n psalmi [i \n laude
prin lumin`, [i \n c#nt`ri duhovnice[ti, l`ud#nd [i
14. C`ci tot ceea ce este descoperit, c#nt#nd Domnului, \n inimile voastre,

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist luca (xii, 16-21)
(Pilda bogatului c`ruia i-a rodit ]arina)
16. {i le-a spus lor aceast` pild`, zic#nd: multe bun`t`]i str#nse pentru mul]i
Unui om bogat i-a rodit din bel[ug ani; odihne[te-te, m`n#nc`, bea, vese-
]arina. le[te-te.
17. {i el cugeta \n sine, zic#nd: Ce voi 20. Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! |n
face, c` n-am unde s` adun roadele aceast` noapte vor cere de la tine sufle-
mele? tul t`u. {i cele ce ai preg`tit ale cui vor
18. {i a zis: Aceasta voi face: Voi strica fi?
jitni]ele mele [i mai mari le voi zidi [i 21. A[a se \nt#mpl` cu cel ce-[i adun`
voi str#nge acolo tot gr#ul [i bun`t`]ile comori sie[i [i nu se \mbog`]e[te \n
mele; Dumnezeu.
19. {i voi zice sufletului meu: Suflete, ai
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 200

SÃPTÃMÂNA 22 - 28.xi.2009
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` Sfin]ii Ap.: Filimon, Arhip [i Onisim; 08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Sf. Mc. Cecilia Pr. Cristian Deheleanu
(Dezlegare la pe[te) Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Luni †) Cuv. Antonie de la Iezerul V#lcea;

Sf. Ierarh Amfilohie

Mar]i Sf. Sfin]i]i Mc. Clement, Episcopul Romei [i

Petru, Episcopul Alexandriei

Miercuri † Sf. Mare Muceni]` Ecaterina; Sf. Mare

Mucenic Mercurie. Odovania Praznicului
Intr`rii \n Biseric` a Maicii Domnului 18.00-20.00 - Acatist [i catehez` Pr. Ionel Durlea
Joi Cuvio[ii: Alpie St#lpnicul,
Nicon [i Stelian Paflagonul

Vineri Sf#ntul Mare Mucenic Iacob Persul;

Cuvio[ii Natanail [i Pinufrie
S#mb`t` Cuv. Mucenic Stefan cel Nou;
Sf. Mucenic Irinarh
(Dezlegare la pe[te)
18.00-20.00 - Sf#ntul Maslu de ob[te
[i Dialog duhovnicesc
07.30-11.30 - Sf#nta Liturghie [i
Parastas pentru cei adormi]i
18.00-20.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt de
\nv`]`tur` la Apostolul zilei
Pr. Ionel Durlea
Pr. Cristian Deheleanu
Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Pr. Ionel Durlea
Pr. Cristian Deheleanu

Cuvânt la Duminica a XXVi-a dupã Pogorârea Sfântului Duh

"Nu v` \mb`ta]i de vin,
\ntru care este desfr#narea "
(Efeseni 5, 18)
Despre dou` feluri de be]ii: a
vinului [i a viciului
S` \ndrept`m ast`zi limba noastr`
\mpotriva be]iei [i s` r`sturn`m la
p`m#nt acest fel de vie]uire ru[inoas`
[i f`r` de r#nduial`! Voim a p#r\ pe cei
ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca \n
ru[ine, ci pentru a-i slobozi din ru[ine;
nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i
\ndrepta; nu pentru a-i da def`im`rii
ob[te[ti, ci pentru a-i ap`ra de
def`imarea cea \nfrico[at` [i a-i sc`pa
din m#inile satanei. C`ci cine tr`ie[te \n
be]ie, desf`tare [i necump`tare a c`zut
sub tirania satanei. Fie ca sf`tuirile
noastre s` poat` aduce oarecare folos!
Noi numim destr`ma]i pe acei tineri
Sf#ntul Ioan Gur` de Aur
care \ndat` ce au primit mo[tenirea
p`rinteasc` o cheltuiesc f`r` a g#ndi cui
[i c#nd trebuie s` dea; care risipesc
haine, aur [i argint cu desfr#natele [i cu
tovar`[ii cei r`i. Tot a[a se \nt#mpl` [i
cu be]ia. Ea se n`puste[te asupra
judec`]ii be]ivului ca asupra unui t#n`r
destr`mat, face mintea lui roab` [i \l
sile[te a cheltui toate comorile duhului
f`r` prevedere [i f`r` chibzuire.
Be]ivul nu [tie ce [i c#nd trebuie
s` vorbeasc` [i c#nd s` tac`, ci gura lui
st` deschis` pururea [i buzele sale n-au
nici u[`, nici z`vor. Be]ivul nu [tie a-[i
economisi cuvintele sale, nici a st`p#ni
comoara duhului s`u; el nu [tie a p`stra
pe unele, nici a cheltui pe altele, ci el
cheltuie[te [i le risipe[te pe toate. Be]ia
este o smintire de bun` voie, o tr`dare a
propriilor sale g#nduri, o boal` vred-
nr. 200 Cuvânt spre folos
nic` de r#s, o patim` care se ia \n r#s, un
satan pe care cineva [i-l alege lui \nsu[i.
Patima aceasta este mai rea dec#t neb-
unia.
Voie[ti s` vezi cum be]ivul este
mai tic`los dec#t un \ndr`cit? Pentru un
\ndr`cit oricine are comp`timire, dar pe
cel be]iv noi \l ur#m; pe acela \l jelim, iar
pe acesta suntem sup`ra]i [i m#nio[i.
De ce aceasta? Boala unuia este o
nenorocire, iar a celuilalt este o
u[ur`tate de minte, supus` pedepsei.
Be]ivul are de suferit acelea[i
patimi ca [i cel \ndr`cit. El, de aseme-
nea, se clatin` \n toate p`r]ile, tot a[a
este smintit, tot a[a cade la p`m#nt, tot
a[a zg#ie[te ochii, tot a[a bate cu
picioarele dup` ce a c`zut, [i tot a[a
spumeg` cu gura.
Un be]iv este prietenilor s`i spre
\ngre]o[are, vr`jma[ilor s`i spre r#s,
slugilor sale spre dispre], muierii sale
spre ponos, tuturor nesuferit [i mai dis-
pre]uit dec#t dobitocul cel f`r` de
minte, pentru c` un dobitoc bea numai
at#t c#t are sete [i pofta sa se alin`
odat` cu trebuin]a sa; \ns` acesta, cu
necump`tarea sa, trece peste pofta cea
fireasc` [i este mai f`r` de judecat`
dec#t f`pturile cele f`r` de minte.
{i ce este mai r`u: o desfr#nare
\nso]it` de a[a multe rele [i de o a[a de
mare v`t`mare nu se mai socote[te
p`cat, ba \nc` la mesele boga]ilor se fac
chiar [i r`m`[aguri cu aceast` ru[ine [i
se \ntrec unul cu altul, care mai mult se
va necinsti, care mai mult \[i va
\mboln`vi nervii, care mai mult \[i va
sl`bi puterile, care mai mult va putea
ataca pe Domnul Dumnezeu. Acesta
este un r`m`[ag [i o \ntrecere chiar din
iad.
pagina 4
Un be]iv este mai tic`los dec#t un
mort. Mortul zace f`r` sim]ire [i nu
poate s` fac` nici bine, nici r`u; be]ivul,
\ns`, este \n stare s` fac` r`u. El [i-a
\ngropat sufletul ca \ntr-un morm#nt [i
se zbucium` cu un trup mort. Vezi tu,
oare, c` cel be]iv este mai tic`los dec#t
\ndr`citul [i mai f`r` sim]ire dec#t mor-
tul?
Dar vrei tu s` auzi ceva mai trist
dec#t toate? Be]ivul nu poate intra \n
\mp`r`]ia cerului. Cine spune aceasta?
Sf#ntul Pavel, c#nd zice: "Nu v` \n[ela]i:
nici desfr#na]ii, nici \nchin`torii la idoli,
nici preacurvarii, nici malahienii, nici
sodomi]ii, nici furii, nici lacomii de
avere, nici be]ivii, nici oc`r`torii, nici
r`pitorii, nu vor mo[teni \mp`r`]ia lui
Dumnezeu" (I Corinteni 6, 9-10). Auzit-
ai \n ce ceat` pune Apostolul pe be]iv?
El \l pune la un loc cu desfr#na]ii, cu
\nchin`torii la idoli, cu preacurvarii, cu
hulitorii [i cu r`pitorii.
A[adar, be]ia, iubi]ilor, este o boal`
foarte primejdioas` [i grea, [i de aceea
eu n`d`jduiesc c` sufletul vostru se va
slobozi de aceast` boal` [i voi ve]i ]ine
minte cuvintele Apostolului: "Nu v`
\mb`ta]i de vin, \ntru care este
desfr#narea". Vinul umple sufletul cu
r`zboiul patimilor [i cu furtuna
g#ndurilor destr`mate [i totodat` nim-
ice[te puterile trupului.
Ins` nu vinul \nvinov`]im noi, ci
reaua lui \ntrebuin]are, c`ci nu \ntre-
buin]area lui cea bun`, ci nem`surarea
pricinuie[te be]ia, care este r`d`cina
tuturor relelor.
Vinul provine de la Dumnezeu,
be]ia de la diavol. Vinul ni s-a dat pen-
tru vindecarea sl`biciunilor trupului,
iar nu pentru stricarea puterilor sufle-
pagina 5 Cuvânt spre folos
tului; pentru nimicirea bolii trupului,
iar nu pentru [ubrezirea s`n`t`]ii
duhului.
De aceea nu \ntrebuin]a r`u darul
lui Dumnezeu [i nu da motiv de p`cat
oamenilor nebuni [i f`r` de minte.
|ns` este [i o be]ie f`r` de vin,
c`ci cineva se poate \mb`ta de m#nie,
de o dorin]` f`r` de r#nduial`, de
zg#rcenie [i de l`comie, de de[ert`ciune
[i de mii de alte patimi. Adic`, be]ia nu
este altceva dec#t o pierdere temporar`
a dreptei cuget`ri, tulburare [i r`pire a
judec`]ii cele s`n`toase. Pentru aceea,
cu dreptate se poate numai beat, nu
numi cel ce toarn` \n sine vin mult, ci [i
cel ce hr`ne[te \nl`untrul s`u vreo
patim` nesilnic`.
De pild`, cel ce este aprins de
poft` c`tre o femeie str`in` [i umbl`
dup` fetele cele stricate, acela este
beat. Precum cel \mb`tat de mult vin
arunc` vorbe necuviincioase [i nu mai
poate s` vad` drept, a[a [i cel \mb`tat
de patimile cele necurate, nu poate
scoate nici un cuv#nt s`n`tos, ci numai
vorbe de ru[ine, pierz`toare [i necuvi-
incioase; el nu mai vede drept [i este
orb \n toate lucrurile.
Pretutindeni vede femeia pe care
pofte[te a o necinsti, [i oriunde s-ar
afla, \n societate sau la osp`], [i de ar
vorbi cu d#nsul mii, el nu-i aude, c`ci
g#ndirea lui este a]intit` la acea femeie,
[i el \[i imagineaz` p`catul. Toate \i
st#rnesc presupunerea [i frica, [i este
ca o fiar` prins` \n curs`, plin de o
p`tima[` nelini[te.
Tot a[a, [i m#niosul este un be]iv.
{i lui i se umfl` fa]a [i glasul \i este
nesilnic; ochii lui s#ngereaz`, judecata i
nr. 200
se \ntunec`, p`trunderea se \mpileaz`,
limba \i tremur`, ochii i se \nv#rtesc,
urechile nu aud bine, c`ci m#nia \i apas`
creierii mai cumplit dec#t be]ia [i ridic`
\n sufletul lui o furtun` [i o vijelie care
nu voiesc a se domoli.
|ns` dac` desfr#natul [i m#niosul
sunt ni[te be]ivi, apoi cu at#t mai v#rtos
be]ivul este smintitul cel f`r`
Dumnezeu, care hule[te pe Dumnezeu,
dispre]uie[te legea lui Dumnezeu, care
niciodat` nu voie[te s` se \ndrepte [i
este mai tic`los dec#t un destr`mat [i
dec#t un ie[it din min]i, c#nd nu simte
boala sa. C`ci tocmai a[a se \nt#mpl` la
be]ie, c` omul nu mai bag` \n seam`
purtarea sa cea ru[inoas`.
Noi am amintit mai sus cuvintele
Apostolului Pavel c`tre efeseni: "Nu v`
\mb`ta]i de vin, \ntru care este
desfr#nare", dar el mai adaug`: "ci v`
umple]i de Duhul Sf#nt" (Efeseni 5, 18).
Aceasta este o be]ie nobil`, sl`vit`!
Umple sufletul t`u de Duhul
Sf#nt, ca s` nu te umpli de be]ie.
Amaneteaz` duhul t`u [i g#ndurile tale
mai dinainte Duhului Sf#nt, pentru ca
acea prihan` ru[inoas` s` nu g`seasc`
la tine loc. De aceea, Apostolul n-a zis:
"s` fi]i p`rta[i Duhului Sf#nt", ci "s` v`
umple]i de Duhul Sf#nt", adic` umple
duhul t`u ca pe un pahar, cu Duhul
Sf#nt, cu psalmi, cu c#ntece [i c#nt`ri
duhovnice[ti, pentru ca acolo diavolul
s` nu se mai poat` \ndulci cu nimic.
Cu aceast` be]ie, iubi]ilor, s` ne
\mb`t`m, iar de la cealalt` s` ne
\nfr#n`m, fiindc` duce omenirea la
ru[ine.
din "Predici la duminici [i s`rb`tori"
pagina 6 Cuvânt spre folos
PILDA CU BOGATUL
CARUIA I-A RODIT TARINA CU BELSUG
La aceast` Sf#nt` Liturghie s-a
citit din Sf#nta Evanghelie de la Luca,
pilda cu bogatul c`ruia i-a rodit tarina cu
belsug. Este o pild` nepilduitoare. |n
aceast` pild` se arat` c` nu trebuie s`
fac` cineva cum a f`cut acel bogat care a
avut \n vedere posibilitatea de a aduna
bog`tii numai pentru el.
|n Capitolul al XII-lea al
Evangheliei de la Luca scrie c` odat`, pe
c#nd vorbea Domnul Hristos putinilor
ascult`tori, cineva din multime a zis:
"|nv`t`torule, zi fratelui meu s` \mpar-
t` cu mine mostenirea", si Domnul
Hristos a r`spuns: "Omule, cine M-a pus
pe Mine judec`tor sau \mp`rtitor peste
voi?", dup` care a ad`ugat: "Luati
aminte, c` viata cuiva nu st` \n prisosul
avutiilor sale", iar ca ilustrare a acestui
fapt a spus pilda cu bogatul c`ruia i-a
rodit tarina cu belsug. O stim cu totii, am
fi putut s-o \nv`t`m chiar \nainte de a fi
citit` la Sf#nta Liturghie: Un om bogat a
v`zut c` \n anul acela tarina lui a rodit cu
belsug. A intrat atunci la \ngrijorare si s-
a \ntrebat ce-ar putea s` fac` \n aceast`
\mprejurare, c` nu-i preg`tit pentru a
aduna at#tea roade \n magaziile pe care
le are. Dup` oarecare chibzuint`, a zis:
"Voi d`r#ma magaziile si mai mari le voi
zidi, voi aduna acolo toate roadele mele
si voi zice: "Suflete, ai multe bun`t`ti
str#nse pentru multi ani; odihneste-te,
m`n#nc`, bea, veseleste-te"".
Dumnezeu, se spune mai departe \n
pild`, i-a zis: "Nebune! |n aceast` noapte
vor cere de la tine sufletul t`u. Si cele ce
ai preg`tit ale cui vor fi?" si \ncheie
nr. 200
Parintele Teofil Paraian
Domnul Hristos pilda, spun#nd: "Asa se
\nt#mpl` cu cel ce-si adun` comori siesi
si nu se \mbog`teste \n Dumnezeu!".
Am \nv`tat c#nd eram student la
Teologie, la cursul numit Ermineutic`
(un curs care \nvat` cum se t`lm`cesc
cuvintele din Scriptur`) c` dac` vrei s`
\ntelegi bine un text, trebuie s` ai
neap`rat \n vedere scopul pentru care a
fost scris (\n cazul nostru - pilda cu
bogatul c`ruia i-a rodit tarina cu bel-
sug). Ce a urm`rit Domnul Hristos s`-i
\nvete pe oameni prin aceast` pild`? Am
putea s` stim? Da, este foarte simplu!
Mai \nt#i \ncadr#nd \n context; aceasta
este o regul`, adic` nu iei textul cuv#nt
cu cuv#nt, ci urm`resti cui i-au fost
spuse cuvintele, de ce i-au fost spuse
omului aceluia, de ce a fost el caracteri-
zat ca nebun, \n ce \mprejurare? Ca s`
\ntelegi lucrurile acestea, trebuie s` ai \n
vedere toate c#te sunt \n leg`tur` cu
aceste afirmatii.
Am putea zice foarte simplu: "Nu
ne priveste, nu ne intereseaz`! Nu avem
nici o treab` cu pilda aceasta, nu tine de
noi!" Dar oare nu tine de noi nici
cuv#ntul: "Asa se \nt#mpl` cu oricine
care se \mbog`teste pentru sine si nu se
\mbog`teste \n Dumnezeu"? Aici ne
priveste! Partea aceasta, c` se cuvine a
ne \mbog`ti \n Dumnezeu, ne priveste!
Nu ni se spune ce \nseamn` a ne
\mbog`ti \n Dumnezeu, dar \ntelegem
din pild`. A te \mbog`ti \n Dumnezeu
\nseamn` s` dai din prisosul t`u.
Duminica trecut` v` spuneam c`
samarineanul milostiv a dat din prisosin-
pagina 7 Cuvânt spre folos
ta lui. Asa trebuia s` fac` si bogatul
c`ruia i-a rodit tarina, s` dea din ceea ce
avea el \n plus. Nu trebuia nici s`-si fac`
provizii mai mari, nici s` adune pe mai
multi ani roadele, ci s` se g#ndeasc` si la
cei care n-au, s` le dea si acelora si atun-
ci s-ar fi \mbog`tit \n Dumnezeu din
prisosul lui. El n-ar fi fost p`gubit cu
nimic, ar fi tr`it tot at#t de bine, dar ar
fi putut s`-i ajute si s`-i veseleasc` si pe
altii.
Ziceam c` ne priveste si pe noi
ceva: cuv#ntul acesta, c` trebuie s` ne
\mbog`tim \n Dumnezeu. Cum? Dac`
avem prisosuri, s` le folosim pentru
binele altora si atunci suntem la
m`surile samarineanului milostiv, iar
Domnul Hristos ne recomand` si pe noi
cum l-a recomandat pe samarineanul
milostiv, c#nd a zis: "Mergi si f` si tu
asemenea" (Luca 10, 37), d` si tu din
ceea ce ai, d` si tu din prisosul t`u! Mai
\nt#i l-a recomandat pe samarineanul
milostiv acelui om care L-a \ntrebat pe
Domnul Iisus Hristos: "Cine este
aproapele meu?", acelui om care a \nte-
les c` aproapele celui c`zut \ntre t#lhari
este samarineanul milostiv. Domnul
Hristos a zis: "Mergi si f` si tu aseme-
nea". Cuv#ntul acesta ni-l spune Domnul
Hristos tuturor, pentru c` toti trebuie s`
facem ceea ce a f`cut samarineanul
milostiv.
Dar mai e ceva ce ne priveste pe
noi, chiar dac` nu suntem bogati, chiar
dac` nu avem tarin`, chiar dac` nu
facem hambar, chiar dac` ne multumim
cu c#te le avem, chiar dac` nu zicem:
"Suflete, ai multe bog`tii str#nse pentru
multi ani, odihneste-te, m`n#nc`, bea,
veseleste-te!". E ceva ce Domnul Hristos
nu are \n vedere \n text asa de l`murit,
nr. 200
ceva la care ne g#ndim prea putin, poate
chiar deloc.
Dac` lu`m aminte cum este
prezentat` pilda, vedem c` omul acela
nu a f`cut nimic din ce si-a propus: nu a
d`r#mat hambarele, nu a f`cut altele, nu
a adunat bog`tiile \n hambare, nu a zis
ce si-a propus s` zic` si, cu toate acestea,
a fost numit nebun: "Nebune, \n noaptea
aceasta vor cere de la tine sufletul t`u,
iar cele ce le-ai adunat, ale cui vor fi?".
Ne priveste pe toti: si pe cei s`raci si pe
cei bogati, si pe cei \nv`tati si pe cei
ne\nv`tati. Ce anume? C` Dumnezeu
priveste \nl`untrul nostru, c` Dumnezeu
ne cunoaste tainele inimii, c` Dumnezeu
stie asezarea sufletului nostru. Ne d`m
seama de aceasta din cu-vintele
Domnului Hristos: "Din prisosul inimii
gr`ieste gura" (Luca 6, 45); "Dup` road-
ele lor \i veti cunoaste" (Matei 7, 16);
"Omul cel bun, din vistieria cea bun` a
inimii sale scoate cele bune, iar omul cel
r`u, din vistieria cea rea a inimii sale
scoate cele rele" (Luca 6, 44-45).
Cum e cu bogatul c`ruia i-a rodit
tarina? Cele ce ni se spun \n pild` c` le-
a zis - nu le-a zis nici m`car cu cuv#ntul
vorbit! De unde stim? Scrie acolo, \n
Evanghelie: "Si-a zis \n sine", deci nu a
zis cu cuv#ntul vorbit, nu a zis c`tre cine-
va, ci \n sine, \n mintea lui, \n constiinta
lui a zis: "Ce voi face, c` nu am unde s`
adun bog`tiile mele? Stiu ce voi face (\n
g#nd zicea): voi d`r#ma hambarele mele
(deci la viitor), voi zidi altele mai mari,
voi aduna \n ele belsugul de rod al
tarinilor mele, si voi zice: "Suflete, ai
multe bog`tii str#nse pentru multi ani,
odihneste-te, m`n#nc`, bea, veseleste-
te!"". Nu a zis nimic cu cuv#ntul, nu a zis
nimic la prezent, ci numai la viitor, iar
nr. 200 Cuvânt spre folos
Dumnezeu i-a zis: "Nebune!". De ce i-a
zis Dumnezeu - nebun? Pentru c` n-avea
niste judec`ti \n care s` intre si
Dumnezeu, Care a binecuv#ntat tarina
s` intre at#ta belsug. Nu a zis: "Oare
Dumnezeu, Care este d`t`torul binelui,
ce-mi cere? Oare Dumnezeu n-ar vrea s`
dau cuiva din bog`tiile acestea?" Dac` ar
fi g#ndit \n lumina g#ndului la
Dumnezeu, nu mai era nebun. El L-a
exclus pe Dumnezeu din g#ndurile lui.
El a f`cut ce a zis Psalmistul: "Zis-a cel
nebun \n inima sa: "Nu este Dumnezeu""
(Ps. 13, 1). El a zis "Nu este Dumnezeu",
nu \n \ntelesul c` a spus cu cuv#ntul, ci \n
\ntelesul c` nu a tinut seama de
Dumnezeu, nu l-a interesat de
Dumnezeu.
Asa zic multi \n g#ndul lor sau nici
nu zic, dar actioneaz` ca si c#nd nu ar
exista Dumnezeu. De exemplu, trebuie
s` mear-g` omul la biseric` si zice: "Nu
m` duc la biseric`!". Nu te duci la biser-
ic`, dar stii tu ce \nseamn` treaba aceas-
ta? |nseamn` c`-L neglijezi pe
Dumnezeu, c`-L pui pe Dumnezeu la
spate, c`-L pui pe Dumnezeu \n dos, c`
nu vrei s` stii de Dumnezeu. Aaa... p`i
eu cred, eu m` \nchin, eu zic rug`ciu-
nile... Da, zici atunci, seara, c#nd te culci,
dar c#nd trebuie s` te duci la biseric`,
nu exist` Dumnezeu pentru tine, nu te
intereseaz` Dumnezeu, nu vrei s` stii de
Dumnezeu. Aceasta este atitudinea, de
aici se vede dac` esti sau nu cu
Dumnezeu.
Dumnezeu i-a zis "nebun" pentru
CUV@NT SPRE FOLOS
s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi
ISSN: 1843 - 8822
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36,
sector 3, Bucure[ti
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro
pagina 8
c` bogat ul acela nu a tinut seama de
Dumnezeu. |n mod practic nu a tinut
seama de Dumnezeu. Probabil c` dac` l-
ar fi \ntrebat cineva: "Crezi \n
Dumnezeu?" "Cred!" - ar fi zis, dar
faptele lui l-au ar`tat necredincios.
De multe ori le zic oamenilor: "Nu
crezi \n Dumnezeu, pentru c` nu te duci
la biseric`! Si ei: "Ba cred!" Cum crezi \n
Dumnezeu, c#nd tu nu te duci la biser-
ic`? Cum crezi? Unde-i credinta ta, ce
lucrare are credinta ta?
Ceea ce m` intereseaz` acum si as
vrea s` retinem cu totii, pentru c` sunt
lucruri care ne privesc, este faptul c`
Dumnezeu se uit` \nl`untrul inimii, se
uit` la asezarea omului; Dumnezeu stie
ce este omul, ce face omul, ce crede omul
S` tinem seama de lucrul acesta:
bogatul nu a zis cu cuv#ntul, a zis \n sine,
nu a \mplinit ce si-a propus, nu a ajuns
s` zic` ce voia s` zic` si, cu toate acestea,
a fost socotit nebun.
Din aceast` pild` s` \nv`t`m s`
\nl`tur`m si g#ndurile care ar putea fi
contrare voii lui Dumnezeu. Dac` privim
pilda \n acest sens, avem cu totii ceva de
\nv`tat din ea. Totodat`, s` cercet`m si
s` ne \mbog`tim \n Dumnezeu, ca s` nu
ni se \nt#mple ceea ce i s-a \nt#mplat
bogatului care se g#ndea numai la el
\nsusi. Dac` facem asa, este n`dejde de
bine si acum, si \n vesnicie. Amin!
extras din
Arhimandritul Teofil Paraian,
Din vistieria inimii mele,
Editura ASCOR-Craiova, Craiova, 2000
Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;
Mobil: 0726.325.888
Cod fiscal nr. 12102616,
Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
web: www.sfantulgheorghe.ro