Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
1. SURSE DE POLUARE
Petrolul, care este insolubil n ap i mult mai uor dect aceasta, nu a putut fi strns,
uneori, din cauza furtunilor puternice, care nu au permis accesul barjelor de salvare la vasele
avariate sau, pur i simplu, statele riverane zonelor maritime n care s-au produs accidentele nu
au fost pregtite pentru a face fa catastrofelor. (www.adevarul.ro/articole/petrolul-deversat-inapele-terrei-ucide-fara-mila/337840).
Poluarea
apelor
este
determinat
de
urmtoarele
grupe
de
ageni
(***http://www.anpm.ro/content.aspx?id=40):
a) Poluarea apelor datorat agenilor biologici (microorganismele).
Apa a fost dintotdeauna un purttor potenial de ageni patogeni, care de multe ori au
provocat epidemii catastrofale. n evul mediu n urma epidemii de holer a murit aproape
jumtate din populaia Europei. Apa transport microorganisme ce pot transmite hepatita,
gastroenterite,etc.. Industriile alimentare, industria hrtiei sunt factori de poluare din aceast
categorie. De exemplu o fabric de hrtie de dimensiune medie produce aceeai poluare ca un
ora de 500.000 de locuitori.( Danilov, T.,2007)
b) Poluarea chimic prin deversarea n ap a diferite produse: azotai, fosfai, insecticide,
reziduuri ce conin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur, hidrocarburile.
c) Poluarea apei cu substane organice de sintez - detergeni, insecticide i pesticide.
d) Ageni fizici de poluare: substane solide care infecteaz apele prin deversarea
materialelor minerale insolubile; poluarea termic a apei datorit centralelor electrice construite
n apropierea apelor; poluarea radioactiv care apare n prezena unor materiale sau a unei
atmosfere radioactive legate de industriile ce folosesc energia atomic.;
e) Substanele organice care polueaz apele sunt: De origine natural: iei, hidrai de
carbon, biotoxine marine; De origine artificial din industria chimic organic sau petrochimic:
hidrocarburi (benzen, eteri din petrol, aceton, cloroform, esteri, benzin), hidrocarburi
halogenate (pesticide) ,detergeni, substane aromatice.
Bineneles c pe termen scurt cel mai mult au de suferit fauna i flora acvatic Poluarea
rurilor i lacurilor, dac este suficient de toxic, poate distruge fauna si flora instantaneu, sau
de-a lungul timpului. De exemplu, fluoridul se acumuleaz n oase i dini, prea mult fluorid n
ap putnd cauza probleme ale oaselor si dinilor. Compui precum diclordifeniltricloretanul
(DDT-ul), PCB-urile i dioxinele sunt mai solubili n grsimi dect n ap. Astfel, aceste
substane se gsesc n concentraii mici n ap, ns n concentraii mai mari n insecte i alge i
n concentraii i mai mari n peti, psrile i oamenii care se hrnesc cu pete fiind foarte
expui unor concentraii mari de substane periculoase.
Dup proveniena si caracterele comune se disting urmtoarele tipuri de poluani:
- substane chimice (sunt numeroase si n continua diversificare provenind din
majoritatea industriilor si din gospodarii);
Produse petroliere - Petrolul i chimicalele obinute pe baz de petrol sunt folosii drept
combustibili, lubrifiani, n industria plasticului i n multe alte scopuri. Aceste produse
petroliere ajung n ap, n mare parte accidental, prin euarea navelor sau prin sprturile
conductelor. n mare parte aceti produi sunt otrvitori pentru animale sau se depun pe blana
animalelor i penele psrilor fcndu-le permeabile i astfel animalele mor de frig fiind
mpiedicate s se deplaseze.
- suspensii (fibre de lemn si celuloza, steril din exploatri miniere sau din
cariere, par, oase, deeuri de carne etc.);
- substane organice (reziduuri biologice precum excremente, resturi din industria
alimentara, gunoaie etc.);
-
produse
petroliere
(de
la
foraj-extracie,
din
rafinrii,
de
la
uzinele
microorganisme
patogene
(din
spitale,
tranduri,
locuine,
cresctorii
de
animale).
Sursele de poluare sunt multiple. Poluanii solizi, lichizi sau gazoi ajung n apele
naturale direct sau prin intermediul apelor uzate. Sursele de poluare se clasifica n funcie de:
Dup aciunea n timp
Aciunea poluanilor n timp poate fi:
continua, cu caracter permanent (canalizarea unui ora, industrii etc.);
discontinua sau temporara (colonii provizorii, nave, autovehicule, locuine, instalaii
industriale deplasabile etc.);
accidentale (avarii la rezervoare sau instalaii).
Proveniena poluanilor:
surse de poluare organizate (apele uzate menajere, industriale, agrozootehnice);
surse de poluare neorganizate (apele provenite din ploaie sau zpada, reziduurile
solide de tot felul, diverse utilizri necorespunztoare cum ar fi topirea inului sau a
cnepii etc.).
Cauzele degradrii progresive trebuie demascate, deoarece gradul de poluare a apelor de
importanta urbanistica si turistica exprima direct deficientele celor care au responsabilitatea de a
asigura societii un mediu de viaa acceptabil.
In mod flagrant sunt nerespectate att principiile de protecia mediului nconjurtor, dar,
chiar interesele tehnico-economice ale ansamblului de beneficiari ce utilizeaz surse de apa
necorespunztoare.
pesticidele
sunt
principala
cauz
polurii
apelor.
(ro.wikipedia.org/wiki/Poluare)
Conservarea, protecia si mbuntirea mediului acvatic, n condiiile utilizrii durabile a
resurselor de apa, au la baza principiile precauiei, prevenirii, evitrii daunelor la sursa si
"poluatorul pltete"( www.greenagenda.org/eco-aqua/epurare.htm).
Asadar tinand cont de acestea si de contaminarea naturala (http://www.prefecturaiasi.ro/comitetsituatii-urgenta/prevenire-combatere-poluari-accidentale.pdf.)
aceasta
se
produce
prin
ncrcarea excesiva a apelor cu sruri sau substane radioactive din rocile pe care le traverseaz.
Vegetaia abundenta n zona malurilor este, de asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata
prin procesul de descompunere a frunzelor si plantelor czute n apa, ceea ce conduce la
creterea valorilor indicatorilor compuilor fenolici si cianurici. Aversele de ploaie contribuie la
modificarea calitii apei n corelaie cu durata acestora si caracteristicile bazinului de recepie
(panta versanilor, litologia, gradul de acoperire cu vegetaie, etc.). Odat cu creterea debitelor
de apa creste si cantitatea de substane dizolvate si suspensiile care mresc turbiditatea.
Polurile antropice au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale, de la
unitile agrozootehnice, etc. (Deeurile i mediu, Ghid ecologic colar, Volumul II) Un tip
aparte de degradare a apelor de suprafaa este poluarea termica. Ea se produce prin descrcarea
n ruri si lacuri a apelor calde folosite la rcirea instalaiilor centralelor termice, ca urmare a
modificrii capacitaii de aerare si a concentraiei de oxigen dizolvat.
Dup cum substanele poluante afecteaz calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de
poluare (S. Ilie, 2008)
A. poluri care afecteaz proprietile organoleptice si fizice ale apei
poluarea prin substane dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul
solvit, distruge pestele si produce mirosuri foarte neplcute.
poluarea prin substane solide, fie de natura anorganice, ducnd la nnisipri si
nnmoliri, fie prin substane organice care favorizeaz depozitari de nmol ce
fermenteaz si se ridica la suprafaa apei sub forma de spume plutitoare;
poluri prin uleiuri, colorani, descrcri de ape tulburi, care modifica aspectul
fizic al apei;
B. poluri care afecteaz proprietile chimice si biologice ale apei
poluri prin compui toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier,
precum si cianuri care rezulta de la ntreprinderile de galvanizare (nichelare,
prelucrarea metalelor);
poluri prin compui organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca
detergeni, pesticide, antibiotice, etc., care pot avea proprieti fizice si chimice
nedorite care pot conferi apei gusturi si mirosuri suprtoare;
poluri prin substane nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea
plantelor, algelor si planctonului, cu consecine nefavorabile asupra calitii apei;
poluare cu germeni microbieni, virui si parazii care prezint interes particular
din punct de vedere al sntii publice
BIBLIOGRAFIE
T.,
2007,
Poluarea
apelor
continentale,
Inclzirea
global.
http://www.magazinstiintific.ro.
6. Dinu, D., Sandu V., 2006, Deeurile i mediu, Ghid ecologic colar, Volumul II,
Braov.
7. Ilie, S., 2008, Riscuri de poluare primvara..., Gazeta de Olt, Anul 5, nr. 1186.
8. Samargiu N. Metode de determinare a calitatii apei , www.lefo.ro/iwlearn.