Bazele ContabilitĂ II

BAZELE CONTABILITĂŢII Capitolul V
Capitolul V
Tipuri de modificări bilanţiere
5.1. Operaţii economice şi financiare ce produc

modificări bilanţiere
În cadrul întreprinderii se produc în permanenţă operaţiuni care tind

să perturbe echilibrul dintre mijloacele economice şi sursele de finanţare,
reflectat prin bilanţ.
Acestea sunt legate de activitatea unităţilor patrimoniale vizând:
aprovizionarea cu materii prime, materiale, mărfuri, plata acestora către
furnizori, darea în consum a materiilor prime şi materialelor, realizarea de
produse finite, vânzarea de produse finite şi a mărfurilor, încasarea
contravalorii acestora de la clienţi, plata salariilor către angajaţi, plata
impozitelor şi taxelor către buget, contractarea de credite bancare,
rambursarea acestora, achiziţionarea unor titluri de participare etc.
Operaţiile amintite generează modificări în volumul şi structura
elementelor de activ, capital propriu şi datorii, modificări ce se prezintă fie
sub formă de creştere, fie sub formă de micşorări dar care menţin în
permanenţă egalitatea bilanţieră:
Activ = Pasiv
1
5.2. Tipuri de modificări bilanţiere
Tipurile de modificări pot fi grupate astfel:

I) modificări doar în activul patrimonial în sensul majorării unui
element de activ şi micşorării concomitant şi cu aceiaşi sumă a altui
element tot de activ, modificări redate prin relaţia:
A+x–x=P
II) Modificări doar în pasivul patrimonial în sensul majorării unui element

de pasiv şi micşorării concomitant şi cu aceiaşi sumă a unui element de tot
de pasiv, modificări reflectate prin relaţia :
A=P+x–x
III) Modificări atât în activul bilanţier cât şi în pasivul bilanţier în

sensul majorării unui element de activ cât şi al majorării unui element de
pasiv concomitent şi cu aceiaşi sumă , modificări redate de relaţia:
A+x=P+x
4. Modificări atât în activul bilanţier cât şi în pasivul bilanţier în

sensul micşorării unui element de activ cât şi al micşorării unui element
de pasiv concomitant şi cu aceiaşi sumă, modificări reflectate de relaţia:
2
A–x=P–x
Dacă pasivul este exprimat prin capitaluri proprii şi datorii, ecuaţia

bilanţieră Activ = Pasiv, devine:
ACTIV = CAPITALURI PROPRII + DATORII

(A = C + D)
În această situaţie cele patru tipuri fundamentale de modificări

prezentate anterior (A+x-x=P; A=P+x-x; A+x=P+x şi A-x=P-x ) se
modifică astfel:
1) A+x-x = C+D
2) A = ( C +x-x ) + D
3) A = C + ( D+x-x )
4) A+x = ( C+x ) + D
5) A+x = C+ ( D +x )
6) A – x = C+ ( D – x )
3
7) A – x = (C- x )+ D
8) A = (C+ x )+ ( D – x )
9) A = (C- x )+ ( D +x )
5.3. Întrebări şi probleme

I.
1) Ce tipuri de modificări bilanţiere cunoaşteţi ?
2) Care sunt ecuaţiile acestor tipuri de modificări ?
II.
Să se determine modificările bilanţiere în cazul următoarelor operaţii
economice şi financiare:
1) achitarea sumei de 2.000.000 lei, din contul curent al unităţii, unui

furnizor;
2) înregistrarea statului de salarii la sfârşitul lunii, în sumă de 2.500.000 lei;
3) acordarea în numerar , cu titlu de avans, a sumei de 4.000.000 lei unui
furnizor al unităţii;
4) înregistrarea achiziţionării unui teren în sumă de 120.000.000 lei;
5) încasarea prin contul curent al unităţii a sumei de 3.000.000 lei de la un
client;
4
6) scăderea din gestiune a unor produse finite la preţul standard de

20.000.000 lei;
7) plus de inventar la materii prime în sumă de 300.000 lei;
8) achitarea impozitului pe salarii în sumă de 5.000.000 lei;
9) consum de combustibili în sumă de 2.000.000 lei.
10) vânzarea de produse finite în sumă de 10.000.000 lei;
11) înregistrarea impozitului pe profit în sumă de 2.000.000 lei;
12) constituirea unui provizion pentru deprecierea mărfurilor în sumă de
500.000 lei;
13) anularea unui acreditiv în sumă de 1.000.000 lei;
14) plus de inventar la numerarul din casieria unităţii în sumă de 200.000 lei;
15) înregistrarea facturii privind energia consumată în sumă de 4.000.000 lei,
TVA 19%;
16) repartizarea sumei de 2.000.000 lei din profitul exerciţiului curent la
rezerve;
17) diminuarea unui provizion pentru deprecierea ambalajelor cu suma de
3.000.000 lei;
18) scăderea unei clădiri complet amortizate, înregistrată în contabilitate cu
suma de 80.000.000 lei
19) înregistrarea dobânzii pentru disponibilul din cont, în sumă de 700.000
lei ;
20) Primirea unui credit bancar pe termen scurt în sumă de 70.000.000 lei.
5
BAZELE CONTABILITĂŢII Capitolul VI
Capitolul VI
Contul şi dubla înregistrare
6.1. Forma şi structura contului
Existenţa şi mişcarea fiecărui element patrimonial (ca urmare a

modificărilor produse de operaţiile economico-financiare) trebuie să se
reflecte printr-un procedeu specific contabil, adică contul.
Contul reprezintă prin urmare un instrument care evidenţiază şi
urmăreşte, într-o formă ordonată, informaţiile economice, permiţând
prelucrarea acestora în continuare.
Fiecare element patrimonial se reflectă printr-un cont distinct, în
care se înregistrează mişcările succesive la care este supus elementul
respectiv, pe parcursul desfăşurării activităţii economice.
Există conturi ce exprimă:
• mijloace economice (ex.construcţii, echipamente tehnologice,
mijloace de transport etc);
• surse de finanţe (ex. capital social, rezerve, furnizori etc);
• procese economice generatoare de venituri şi cheltuieli
(ex. consumul de materii prime, vânzări de mărfuri, executări
de lucrări etc) şi
• rezultate financiare ( ex. profit sau pierdere).
1
Modificările determinate de operaţiile economico-financiare şi

evidenţiate cu ajutorul conturilor deschise pentru fiecare element
patrimonial, pot fi: creşteri şi micşorări ale elementului respectiv.
De aceea este necesar ca fiecare cont să apară sub o formă care să permită
înregistrarea separată a creşterilor şi micşorărilor. Această formă este aceea
de cântar cu două talere, prezentată schematic sub forma literei T.
Pentru a reflecta diversitatea elementelor patrimoniale, contul
trebuie să posede o structură proprie care să-i permită individualizarea
tuturor elementelor prezentate în exemplele anterioare. Aceste elemente
sunt:
- titlul (denumirea contului) şi simbolul contului;
- debitul şi creditul contului;
- explicaţia;
- rulajul contului;
- totalul sumelor;
- soldul contului.
1. Titlul (denumirea contului)
Fiecare cont are o denumire stabilită pentru a se putea identifica din
totalitatea conturilor. Această denumire exprimă conţinutul economic al
elementului bilanţier (bun economic, sursă de finanţare, proces economic
sau rezultat financiar).
Exemple: pentru elementul patrimonial „Materii prime” se deschide
contul cu acelaşi titlu, pentru numerarul din casieria întreprinderii, contul
„Casa”, pentru disponibilităţile băneşti se deschide contul “Conturi la
bănci”.
In România, denumirea şi simbolul conturilor se stabilesc în mod
unitar, prin planul de conturi general.
2
2. Debitul şi creditul contului
Debitul este partea din stânga oricărui cont .

Creditul este partea din dreapta oricărui cont.
Conţinutul economic al debitului şi creditului este diferit în funcţie

de conţinutul economic al contului.
Astfel, dacă conturile sunt deschise pentru active şi cheltuieli, debitul
reprezintă existenţele şi creşterile de active şi cheltuieli, iar creditul
reprezintă micşorările de active şi cheltuieli, pe o anumită perioadă de
timp.
Dacă conturile sunt deschise pentru pasive şi venituri, debitul

reprezintă micşorări de pasive şi venituri, iar creditul reprezintă existenţe
şi creşteri de pasive şi venituri, pe o anumită perioadă de timp. A înscrie
o sumă în debitul unui cont, înseamnă a debita acel cont, iar a înscrie o
sumă în creditul unui cont, înseamnă a credita acel cont (vezi Figura
nr.1)
3
Figura nr.1
Debitul şi creditul conturilor de activ şi de pasiv

Debit (+) Cont de activ Credit (-) Debit (-) Cont de pasiv Credit (+)
Sold iniţial Sold iniţial

debitor creditor
Creşteri de activ Micşorări de activ Micşorări de Creşteri de pasiv
pasiv
3. Explicaţia
• Explicaţia descriptivă a tranzacţiilor şi evenimentelor
înregistrate în cont constă în prezentarea naturii operaţiei, a
persoanelor fizice sau juridice implicate, a datei operaţiei, a
documentului justificativ;
• Explicaţia contabilă constă în menţionarea în cadrul contului
debitat a simbolului contului creditat şi invers, adică
înscrierea în cadrul contului creditat a simbolului contului
debitat.
4. Rulajul contului
Rulajul contului reprezintă totalitatea sumelor înscrise într-un cont,
într-o perioadă de timp, fără existenţele iniţiale.
Rulajul este de două feluri:
4
- rulaj debitor care exprimă totalitatea înregistrărilor efectuate în

debitul unui cont, într-o perioadă de timp, şi
- rulaj creditor care reprezintă totalitatea înregistrărilor efectuate în
creditul unui cont într-o perioadă de gestiune (vezi Figura nr. 2).
Figura nr. 2
Rulajului contului
Exemplul 1
5121 „Conturi la bănci în lei”
Debit (+) Credit (-)
9.01. Încasări (+) 250.000.000 5.01. Plăţi (-) 2.000.000
14.01. Încasări (+) 45.000.000 17.01. Plăţi (-) 6.000.000
Rulaj debitor 295.000.000 Rulaj creditor 8.000.000
(RD) (RC)
Exemplul 2
419 „Clienţi-creditori”
Debit (-) Credit (+)
8.01. Micşorarea obligaţiei (-) 25.000.000 9.01. Creşterea obligaţiei (+) 40.000.000
17.01. Micşorarea obligaţiei (-) 30.000.000 21.01. Creşterea obligaţiei (+) 55.000.000
(RD) (RC)
5
5. Totalul sumelor
Totalitatea sumelor înscrise în cont într-o perioadă de timp, formate
din existenţele iniţiale şi rulaje, reprezintă elementul contului numit total
sume.
Astfel:
- în cazul conturilor de activ, dacă se însumează soldul iniţial
debitor cu rulajele debitoare se obţine totalul sumelor debitoare (TSD), iar
dacă se însumează rulajele creditoare se determină totalul sumelor
creditoare (TSC).
Rezultă deci că TSD>TSC (vezi Figura nr.3, exemplul 1)
- în cazul conturilor de pasiv, dacă se însumează soldul iniţial
creditor cu rulajele creditoare se obţine totalul sumelor creditoare (TSC), iar
dacă se însumează rulajele debitoare se determină totalul sumelor debitoare
(TSD). Rezultă deci că TSC>TSD (vezi Figura nr.3, exemplul 2).
Figura nr. 3
Exemplul 1
3.01. Existenţa iniţială(+) 5.000.000 5.01. Plăţi (-) 2.000.000
9.01. Încasări (+) 250.000.000 17.01. Plăţi (-) 6.000.000
14.01. Încasări 45.000.000
(RD) (RC)
Total sume debitoare 300.000.000 Total sume creditoare 8.000.000
(TSD) (TSC)
6
Exemplul 2
8.01. Micşorarea obligaţiei 25.000.000 3.01. Existenţa iniţială 15.000.000
17.01. Micşorarea obligaţiei 30.000.000 9.01. Creşterea obligaţiei 40.000.000
21.01. Creşterea obligaţiei 55.000.000
(RD) (RC)
(TSD) (TSC)
6. Soldul contului
Soldul contului exprimă existentul valoric la un moment dat al
elementului patrimonial pentru care s-a deschis contul respectiv.
Sintetic soldul contului se stabileşte pe baza relaţiilor:
1) TSD – TSC = SFD, unde TSD > TSC
(vezi Figura nr.4-exemplul 1);
(în cazul conturilor de activ);
2) TSC – TSD = SFC, unde TSC > TSD
(vezi Figura nr.4-exemplul 2);
(în cazul conturilor de pasiv);
3) TSD – TSC = 0, cont soldat sau balansat
La un moment dat, un cont nu poate avea decât un singur fel de sold,
debitor (pentru conturile de activ) sau creditor (pentru conturile de pasiv).
Soldul stabilit la sfârşitul exerciţiului financiar, în ultima zi a lunii,
se numeşte sold final şi apare ca sold iniţial la începutul lunii următoare.
7
Figura nr. 4
Exemplul 1
3.01. Existenţa iniţială (+) 5.000.000 5.01. Plăţi (-) 2.000.000
9.01. Încasări (+) 250.000.000 17.01. Plăţi (-) 6.000.000
14.01. Încasări 45.000.000
(RD) (RC)
(TSD) (TSC)
Sold final debitor 292.000.000
(SFD)
Exemplul 2
Debit (-) Credit (+)
8.01. Micşorarea obligaţiei 25.000.000 3.01. Existenţa iniţială 15.000.000
17.01. Micşorarea obligaţiei 30.000.000 9.01. Creşterea obligaţiei 40.000.000
21.01. Creşterea obligaţiei 55.000.000
(RD) (RC)
(TSD) (TSC)
Sold final creditor 55.000.000
(SFC)
8
Forma contului
În practică se cunosc mai multe forme de prezentare a contului, între
care menţionăm:
♦ Forma contului cu etalon valoric
1. Forma bilaterală (vezi Figura nr.5);
I. Figura nr. 5
Forma bilaterală a contului „Combustibili”
Debit Credit
Data Document Explicaţia Sume Data Document Explicaţia Sume
Fel Nr. Fel Nr.
03.01 Bd Sold iniţial 8.000.000 05.01 Bon de 63 Consum 2.500.000
consum
09.01 Fact. 71 Aprovizioane 5.000.000 10.01 Bon de 90 Consum 2.000.000
de la consum
furnizori
22.01 Fact. 476 Aprovizioane 10.000.000
de la
furnizori
Rulaj debitor 15.000.000 Rulaj Rulaj 4.500.000
(RD) creditor (RC) creditor
Total sume 23.000.000 Total sume 4.500.000
debitoare creditoare
(TSD) (TSC)
Sold final 18.500.000
debitor
(SFD)
Forma bilaterală a contului, după cum se observă şi în exemplul

arătat, prezintă pentru cele două părţi ale contului (debit şi credit) aceleaşi
elemente (dată, explicaţie şi sume).
9
Această formă a contului nu este prea uzitată dat fiind repetabilitatea

coloanelor la debit şi la credit dar şi necunoaşterii soldului contului după
fiecare operaţie înscrisă (intrare şi ieşire).
2. Forma unilaterală (vezi Figura nr.6);

II. Figura nr. 6
Forma unilaterală a contului „Combustibili”

Data Document Explicaţia Simbol cont Debit (+) Credit (-) Sold
Fel Nr. corespondent
03.01 Bd - Sold iniţial 891 - - 8.000.000
05.01 Bon de 63 Consum 601 - 2.500.000 5.500.000
consum
09.01 Fact. 71 Achiziţionare 401 5.000.000 - 10.500.000
de la
furnizori
10.01 Bon de 90 Consum 601 - 2.000.000 8.500.000
consum
22.01 Fact. 476 Achiziţionare 401 10.000.000 - 18.500.000
de la
furnizori
TOTAL 23.000.000 4.500.000 18.500.000
(SI + RD = (RC = (SFD =
TSD) TSC) TSD -
TSC)
10
Forma unilaterală a contului prezintă elementele privind data,

documentul, explicaţia şi simbol cont corespondent doar o singură dată atât
pentru debitul cât şi pentru creditul contului.
Această formă prezintă un avantaj evident acela al determinării
soldului contului după fiecare înregistrare pe debitul şi respectiv creditul
contului.
♦ Forma contului cu etalon valoric şi cantitativ

Forma aceasta este caracteristică doar conturilor utilizate pentru
înregistrarea analitică a valorilor materiale (pe feluri de materii prime,
materiale consumabile, persoane finite etc.) vezi Figura 7.
Figura nr. 7
Cont analitic „Materii prime – sortiment A”

Simbol cont: 301.01 U.M.: kg
P.U.: 20.000 lei
Data Document Cantitatea Valoare Simbol
cont
coresp.
Felul Nr. Intrată Ieşită Stoc Debit credit Sold
03.01 Bd. - - - 30 - - 600.000
09.01 Fact. 27 50 - 80 1.000.000 - 1.600.000 401
15.01 Bon de 65 - 45 35 - 900.000 700.000 601
consum
21.01 Bon de 80 - 25 10 - 500.000 200.000 601
consum
30.01 Fact. 145 85 - 95 1.700.000 - 1.900.000 401
11
6.3.Regulile de funcţionare a conturilor
Regulile de funcţionare a conturilor stabilesc riguros modul de

utilizare a conturilor ce exprimă elemente de activ şi pasiv, respectiv modul
de înregistrare a sumelor pe debitul şi creditul conturilor.
Pentru stabilirea regulilor de funcţionare a conturilor se ia ca punct
de plecare bilanţul, întrucât el constituie modelul economic ce serveşte ca
mijloc pentru înfăptuirea dublei reprezentări a patrimoniului, creând prin
aceasta premisele necesare aplicării unei alte trăsături de bază a metodei
contabilităţii şi anume dubla înregistrare, care stă la baza reflectării tuturor
operaţiilor economice şi financiare în conturi.
Prima regulă de funcţionare a conturilor este următoarea: conturile
de activ încep să funcţioneze prin a se debita şi se debitează cu existenţele de
activ, iar conturile de pasiv încep să funcţioneze prin a se credita şi se
creditează cu existenţele de pasiv.
Cea de-a doua regulă de funcţionare a conturilor este aceea
conform căreia: conturile de activ se mai debitează cu majorările, creşterile,
intrările elementelor de activ, iar conturile de pasiv se mai creditează cu
majorările , creşterile, intrările elementelor de pasiv.
Cea de-a treia regulă de funcţionare a conturilor este cea conform
căreia: conturile de activ se creditează cu micşorările, scăderile, diminuările,
ieşirile elementelor de activ, iar conturile de pasiv se debitează cu
micşorările, scăderile, diminuările, ieşirile elementelor de pasiv.
Având în vedere cele trei reguli de mai sus se deduce şi a patra
regulă şi anume conturile de activ au întotdeauna sold final debitor, sau sunt
12
soldate, iar conturile de pasiv au întotdeauna sold final creditor sau sunt
soldate.
După soldul pe care-l prezintă la un moment dat, conturile sunt de
două feluri: monofuncţionale şi bifuncţionale.
Conturile monofuncţionale sunt acelea care la sfârşitul perioadei de
gestiune prezintă întotdeauna un singur fel de sold, fie numai debitor, fie
numai creditor, funcţionând deci, fie numai după regula de funcţionare a
conturilor de activ, fie numai după regula de funcţionare a conturilor de
pasiv (ex. conturile: materii prime, furnizori, capital social, terenuri )
Conturile bifuncţionale sunt acelea care pot prezenta la un moment
dat fie sold debitor, fie sold creditor, funcţionând deci în anumite cazuri
după regula de funcţionare a conturilor de activ, iar în altele, după aceea a
conturilor de pasiv (ex. conturile: profit şi pierdere; rezultatul reportat).
6.4. Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor
Întrucât reflectarea în contabilitate a patrimoniului se bazează pe

principiul dublei reprezentări - din punct de vedere al mijloacelor
economice, pe de o parte şi al surselor de finanţare, pe de altă parte - fiecare
operaţie economică ce afectează patrimoniul, se va consemna în conturi
printr-o dublă înregistrare-concomitent şi cu aceeaşi sumă.
Dar ce este dubla înregistrare?
Dubla înregistrare reflectă înregistrarea concomitentă şi cu aceeaşi
sumă a unei operaţii economico-financiare –în debitul unui cont şi în creditul
altui cont.
13
Legătura care se stabileşte între cele două conturi se numeşte

corespondenţa conturilor, iar conturile respective poartă numele de
conturi corespondente.
6.5. Analiza contabilă a operaţiilor economice şi financiare.
Analiza contabilă constă în cercetarea, pe bază de documente, a

fiecărei operaţii economice sau financiare în parte, prin descompunerea ei în
elemente componente, în scopul stabilirii conturilor corespondente şi a părţii
acestora-debit sau credit – în care urmează să se înregistreze operaţia
respectivă; concomitent şi cu aceeaşi sumă.
Efectuarea analizei contabile presupune parcurgerea următoarelor
etape:
a) stabilirea naturii şi conţinutul operaţiei care se supune analizei
(la care se referă operaţia: plată, încasare, vânzare de bunuri etc)
b) precizarea modificărilor pe care le produce operaţia;
c) stabilirea conturilor corespondente care să reflecte modificarea
elementelor patrimoniale;
d) aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor, pentru a putea
stabili ce conturi se debitează şi ce conturi se creditează.
Formulele contabile se pot clasifica după două criterii:
1) După numărul conturilor corespondente din care sunt formate,
avem:
a) formule contabile simple;
b) formule contabile compuse
14
a) Formula contabilă simplă este aceea în care corespondenţa

conturilor se stabileşte între un singur cont care se debitează (cont debitor) şi
un singur cont care se creditează (cont creditor).
Exemplu: Furnizori-debitori = Casa în lei 20.000.000.lei
b) Formula contabilă compusă este aceea în care corespondenţa se

stabileşte fie între un singur cont debitor şi mai multe conturi creditoare, fie
între mai multe conturi debitoare şi un singur cont creditor.
Ea este specifică acelor operaţii economico-financiare care afectează
simultan mai mult de două elemente patrimoniale.
În acest caz, pentru a reprezenta grafic faptul că pe debit sau pe
credit, există mai multe conturi, se utilizează semnul „%” – care se citeşte
„următoarele” (în sensul că, urmează mai multe conturi care se debitează sau
se creditează).
Exemplu în care mai multe conturi se debitează şi unul se

creditează.
% = Furnizori 2.380.000
Materii prime 2.000.000
TVA deductibilă 380.000
Exemplu în care mai multe conturi se creditează şi un singur cont se

debitează.
Clienţi = % 3.570.000
Venituri din vânzarea 3.000.000
15
produselor finite
TVA colectată 570.000
2) după scopul pentru care se întocmesc, avem:
a) formule contabile de înregistrare curentă;
b) formule contabile de stornare.
a) Formula contabilă de înregistrare curentă este aceea care se
întocmeşte pentru înregistrarea operaţiilor economice obişnuite - şi care are
cea mai mare frecvenţă în evidenţa contabilă.
Exemplele precedente pentru formulele simple şi cele compuse se
încadrează în această categorie.
b) Formula contabilă de stornare este aceea care se întocmeşte în
situaţii deosebite, atunci când se doreşte corecţia (rectificarea) unor sume
anterior înregistrate în conturi.
Stornarea se poate face fie cu sume în negru, fie cu sume în roşu.
b1) stornarea cu sume în negru are loc atunci când formula
contabilă anterioară (eronat înregistrată în contabilitate) se anulează prin
inversarea contului debitor în cont creditor şi din cont creditor în cont
debitor (efectul constă în „dispariţia” sumei respective din conturi) şi
înregistrarea formulei contabile corecte.
b2) stornarea cu sume în roşu constă în anularea unei formule
contabile efectuată anterior greşit, prin repetarea ei, înscrisă în roşu (sau în
negru încadrată în chenar) şi întocmirea apoi a formulei contabile corecte în
negru.
16
6.6. Conturile sintetice şi analitice şi legăturile dintre ele
În vederea reflectării tuturor elementelor patrimoniale dintr-o

întreprindere atât în totalitatea lor cât şi pe părţile componente, în
contabilitate se utilizează două categorii de conturi: conturi sintetice şi
conturi analitice.
Conturile sintetice reflectă existenţa şi mişcarea bunurilor economice,
proceselor economice şi a surselor de finanţare în unitatea lor. Conturile
sintetice se utilizează din necesitatea generalizării informaţiilor privind
existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale ce sunt reflectate în etalon
monetar.
Exemple de conturi sintetice: contul “Furnizori”, contul “Debitori
diverşi”, contul “Materii prime”, contul “Produse finite”etc.
Conturile analitice sunt utilizate în vederea urmăririi părţilor
componente ale elementelor patrimoniale înregistrate în conturile
sintetice, individualizate după anumite caracterisitci.
Spre deosebire de de conturile sintetice în care elementele patrimoniale în
care elementele patrimoniale, aşa cum am mai subliniat, se înregistrează
numai valoric, în conturile analitice elemntele respective se pot reflecta fie
numai valoric (ex. Furnizori, Clienţi, Conturi la bănci, creditori diverşi,
împrumutri din emisiuni de obligaţiuni etc) fie cantitativ şi valoric (ex.
Materii prime. Produse finite, Construcţii, Mijloace de transport etc.).
Conturile analitice au conţinutul şi funcţia contabilă identică cu contul

sintetic la care se referă. Ca urmare între conturile analitice şi contul sintetic
corespunzător se pot stabili următoarele corelaţii:
17
1. Totalul soldurilor iniţiale ale conturilor analitice este egal cu soldul iniţial
al contului sintetic;
2. Totalul rulajelor debitoare, respectiv creditoare ale conturilor analitice
este egal cu rulajul debitor, respectiv creditor al contului sintetic;
3. Totalul sumelor debitoare, respectiv creditoare ale conturilor analitice este
egal cu totalul sumelor debitoare, respectiv creditoare ale contului sintetic;
4. Totalul soldurilor finale ale conturilor analitice este egal cu soldul final al
contului sintetic.
6.7. Planul de conturi general
O componentă importantă a sistemului de contabilitate din România o

constituie Planul de Conturi General (PCG).
Prin întocmirea planului de conturi se asigură uniformitate şi unitate de
conţinut, funcţie, denumire şi simbolizare a conturilor.
Conturile existente în Planul de conturi general sunt simbolizate pe baza
sistemului zecimal de codificare. Fiecare cifră a simbolului folosit are o
anumită semnificaţie şi anume:
prima cifră reprezintă clasa;
a doua cifră grupa;
a treia cifră contul (denumit şi cont sintetic de gradul I) şi
cea de a patra cifră subcontul ( denumit şi cont sintetic de gradul II).
Această modalitate de simbolizare uşurează recunoaşterea sau localizarea
conturilor din aceeaşi clasă şi a celor existente în structura grupelor
fiecărei clase. De exemplu la contul 1043 "Prime de aport", cifra 3
semnifică contul sintetic de gradul II (1043) – prime de aport, cifra 4
semnifică contul sintetic de gradul I (104) – prime de capital care
18
face parte din grupa 10 "Capital şi rezerve", grupă care se încadrează în

clasa 1 "Conturi de capitaluri".
Planul de conturi general conţine nouă clase, simbolizate de la 1 la 9 şi

anume:
1. Conturi de capitaluri;
2. Conturi de imobilizări;
3. Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie;
4. Conturi de terţi;
5. Conturi de trezorerie;
6. Conturi de cheltuieli;
7. Conturi de venituri;
8. Conturi speciale;
9. Conturi de gestiune.
Aşa cum se observă chiar din denumirea lor, primele 5 clase conţin conturile
de bilanţ, cele care asigură înregistrarea operaţiilor ce afectează patrimoniul,
iar soldurile lor finale permit stabilirea structurilor bilanţiere.
Conturile din clasele 6 şi 7 au rolul de a înregistra cheltuielile efectuate şi
veniturile obţinute şi de a detalia informaţiile privind rezultatul exerciţiului.
Aceste conturi nu prezintă solduri, însă asigură datele necesare pentru
completarea componentei bilanţului contabil prin rezultat adică prin Contul
de profit şi pierdere.
Clasa conturilor speciale, a opta, cuprinde conturile care privesc anumite
drepturi, obligaţii şi valori extrapatrimoniale ale unităţii, precum şi preluarea
soldurilor pentru bilanţurile de deschidere (Contul 891 –Bilanţ de
deschidere) şi de închidere (Contul 892 –Bilanţ de închidere) ale
exerciţiului.
19
Conţinutul şi sfera conturilor din clasa 9 "Conturi de gestiune" privesc

numai calculaţia costurilor pe feluri de produse, lucrări executate şi servicii
prestate.
Planul de conturi general şi instrucţiunile de utilizare ale acestora sunt

elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi este diferenţiat pe două
structuri : plan de conturi de bază şi plan de conturi simplificat .
I. PLANUL DE CONTURI GENERAL
CLASA 1 – CONTURI DE CAPITAL

10 CAPITAL SI REZERVE
101 CAPITAL SOCIAL
1011 Capital social nevarsat
1012 Capital social varsat
104 PRIME LEGATE DE CAPITAL
1041 Prime de emisiune
1042 Prime de fuziune
1043 Prime de aport
1044 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
105 REZERVE DIN REEVALUARE
106 REZERVE
1061 Rezerve legale
1062 Rezerve pentru acţiuni proprii
1063 Rezerve statutare sau contractuale
1068 Alte rezerve
11 REZULTATUL REPORTAT
117 REZULTATUL REPORTAT
12 REZULTATUL EXERCIŢIULUI
121 PROFIT ŞI PIERDERE
129 REPARTIZAREA PROFITULUI
20
13 SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII

131 SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII
15 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
151 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
1511 Provizioane pentru litigii
1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
1518 Alte provovizioane pentru riscuri şi cheltuieli
16 IMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE

161 IMPRUMUTURI DIN EMISIUNI DE OBLIGAŢIUNI
162 CREDITE BANCARE PE TERMEN LUNG
1621 Credite bancare pe termen mediu şi lung.
1622 Credite.bancare. pe termen mediu şi lung. nerambursabile la scadenţă
1623 Credite externe guvernamentale
1624 Credite externe garantate de stat
1625 Credite externe garantate de bănci
1626 Credite de la trezoreria statului
1627 Credite bancare interne garantate de stat
166 DATORII CE PRIVESC IMOBILIZARILE FINANCIARE
1661 Datorii către societăţile din cadrul grupului
1662 Datorii către societaăţile care deţin interese de participare
167 ALTE IMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
168 DOBÂNZI AFERENTE IMPRUMUTURILOR ŞI DATORIILOR
ASIMILATE
1681 Dobânzi aferente.împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni
1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen mediu şi lung
1685 Dobânzi aferente datoriilor către societăţile din cadrul grupului
1686 Dobânzi aferente datoriilor către societăţile care deţin interese de
participare
1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
169 PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGAŢIUNILOR
CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZARI
20 IMOBILIZARI NECORPORALE
201 CH. DE CONSTITUIRE

203 CH. DE DEZVOLTARE
205 CONCESIUNI, BREVETE, LICENŢE, MĂRCI COMERCIALE ŞI ALTE
DREPTURI ŞI VALORI SIMILARE
21
207 FOND COMERCIAL

208 ALTE IMOBILIZĂRI NECORPORALE
21 IMOBILIZARI CORPORALE
211 TERENURI ŞI AMENAJĂRI DE TERENURI
2111 Terenuri
2112 Amenajări de terenuri
212 CONSTRUCŢII
213 INSTALAŢII TEHNICE, MIJLOACE DE TRANSPORT, ANIMALE ŞI
PLANTAŢII
2131 Echipamente tehnologice (maşini., utilaje şi instalaţii de lucru)
2132 Aparate şi instalaţii de măsurare., control şi reglare
2133 Mijloace de transport
2134 Animale şi plantaţii
214 MOBILIER, APARATURĂ BIROTICĂ, ECHIPAMENTE DE
PROTECŢIE A VALORILOR UMANE ŞI MATERIALE ŞI ALTE
ACTIVE CORPORALE.
23 IMOBILIZARI IN CURS
231 IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS
232 AVANSURI ACORDATE PENTRU IMOBILIZĂRI CORPORALE
233 IMOBILIZĂRI NECORPORALE ÎN CURS
234 AVANSURI ACORDATE PENTRU IMOBILIZĂRI NECORPORALE
26 IMOBILIZARI FINANCIARE
261 TITLURI DE PARTICIPARE DEŢINUTE LA FILIALELE DIN CADRUL
GRUPULUI
262 TITLURI DE PARTICIPARE DEŢINUTE LA SOCIETĂŢI DIN AFARA
GRUPULUI
263 IMOBILIZĂRI FINANCIARE SUB FORMĂ DE INTERESE DE
PARTICIPARE
267 CREANŢE IMOBILIZATE
2671 Sume datorate de filiale
2672 Dobânzi aferente sumelor datorate de filiale
2673 Imprumuturi acordate pe termen lung
2674 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung
2675 Creanţe legate de interesele de participare
2677 Acţiuni proprii-active imobilizate
22
2678 Alte creanţe imobilizate

2679 Dobănzi aferente altor creanţe imobilizate
269 VĂRĂSĂMINTE DE EFECTUAT PENTRU IMOBILIZĂRI
FINANCIARE
28 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE

280 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE NECORPORALE
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor şi alte valori similare
2807 Amortizarea fondului comercial
2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale
281 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE
2811 Amortizarea terenurilor
2812 Amortizarea construcţiilor
2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport., animalelor şi
plantaţiilor
2814 Amortizarea altor imobilizări corporale
29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR
290 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR NECORP.

291 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR CORP.
293 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR IN CURS
296 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR
FINANCIARE.
CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE

EXECUŢIE
30 STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE
301 MATERII PRIME

302 MATERIALE CONSUMABILE
3021 Materiale auxiliare
3022 Combustibili
3023 Materiale pentru ambalat
3024 Piese de schimb
3025 Seminţe şi materiale de plantat
3026 Furaje
3028 Alte materiale consumabile
23
303 MATERIALE DE NATURA OB.DE INVENTAR
308 DIFERENŢE DE PREŢ LA MATERII PRIME ŞI MAT.

33 PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE
331 PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE

322 LUCRĂRI ŞI SERVICII ÎN CURS DE EXECUŢIE
34 PRODUSE
341 SEMIFABRICATE
345 PRODUSE FINITE
346 PRODUSE REZIDUALE
348 DIFERENŢE DE PREŢ LA PRODUSE
35 STOCURI AFLATE LA TERŢI

351 MATERII ŞI MATERIALE LA TERŢI
354 PRODUSE AFLATE LA TERŢI
356 ANIMALE AFLATE LA TERŢI
357 MĂRFURI IN CUSTODIE SAU CONSIGNAŢIE
358 AMBALAJE LA TERŢI
36 ANIMALE
361 ANIMALE ŞI PASARI
368 DIFERENŢE DE PREŢ LA ANIMALE ŞI PĂSĂRI
37 MARFURI
371 MĂRFURI
378 DIFERENŢE DE PREŢ LA MĂRFURI
38 AMBALAJE
381 AMBALAJE
388 DIFERENŢE DE PREŢ LA MABALAJE
39 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI

PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE
391 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA MATERIILOR PRIME

392 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA MATERIALELOR
3921 Provizioane pentru deprecierea.materialelor consumabile
24
3922 provizioane pentru deprecierea materialellor de natura ob.de inventar

393 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA PRODUCŢIEI IN CURS DE
EXECUŢIE
394 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA PRODUSELOR
395 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR LA TERŢI
396 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA ANIMALELOR
397 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA MĂRFURILOR
398 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA AMBALAJELOR
CLASA 4 – CONTURI DE TERŢI

40 FURNIZORI SI CTURI.ASIMILATE
401 FURNIZORI
403 EFECTE DE PLĂTIT
404 FURNIZORI DE IMOBILIZĂRI
405 EFECTE DE PLĂTIT PENTRU IMOBLIZĂRI
408 FURNIZORI-FACTURI NESOSITE
409 FURNIZORI-DEBITORI
41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE

411 CLIENŢI
4111 Clienţi
4118 Clienţi incerţi sau în litigiu
413 EFECTE DE PRIMIT DE LA CLIENŢI
418 CLIENŢI – FACTURI DE ÎNTOCMIT
419 CLIENŢI-CREDITORI
42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE

421 PERSONAL SALARII DATORATE
423 PERSONAL -AJUTOARE MATERIALE DATORATE
424 PARTICIPAREA PERSONALULUIL A PROFIT
425 AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI
426 DREPTURI DE PERSONAL NERIDICATE
427 REŢINERI DIN SALARII.DATORATE TERŢILOR
428 ALTE DATORII ŞI CREANŢE ÎN LEGĂTURĂ CU PERSONALUL
4281 Alte datorii în legătură cu personalul
4282 Alte creanţe în legătură cu persoanalul
25
43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI

ASIMILATE
431 ASIGURĂRI SOCIALE
4311 Contribuţia uniăţii la asigurarile sociale
4312 Contribuţia personalului.la asigurările sociale
4313 Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate
4314 Contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate
437 AJUTOR DE ŞOMAJ
4371 Contribuţia uniăţii la fondul de şomaj
4372 Contribuţia personalului.la fondul de şomaj
438 ALTE DATORII ŞI CREANŢE SOCIALE
4381 Alte datorii sociale
4382 Alte creanţe sociale
44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI

ASIMILATE
441 IMPOZITUL PE PROFIT
442 TAXA PE VALOAREA ADAUGATĂ
4423 TVA de plată
4424 TVA de recuperat
4426 TVA deductibilă
4427 TVA colectată
4428 TVA neexigibilă
444 IMPOZITUL PE SALARII
445 SUBVENŢII
446 ALTE IMPOZITE ,TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
447 FONDURI.SPECIALE, TAXE, VĂRSĂM.ASIMILATE
448 ALTE DATORII .ŞI CREANŢE CU BUGETUL STATULUI
45 GRUP ŞI ASOCIAŢI
451 DECONTĂRI ÎN CADRUL GRUPULUI
4511 Decontări în cadrul grupului
4518 Dobănzi aferente decontărilor în cadrul grupului
452 DECONTĂRI PRIVIND INTERESELE DE PARTICIPARE
4521 Decontări privind interesele de participare
4528 Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare
455 SUME DATORATE ASOCIAŢILOR
4551 Asociaţi-conturi curente
4558 Asociaţi-dobânzi la conturi curente
456 DECONTĂRI CU ASOCIAŢII PRIVIND CAPITALUL
457 DIVIDENDE DE PLATĂ
26
458 DECONĂRI .DIN OPERAŢIUNI IN PARTICIPAŢIE

4581 Deconări .din operaţiuni În participaţie – activ
4582 Deconări .din operaţiuni În participaţie -pasiv
46 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI
461 DEBITORI DIVERŞI

462 CREDITORI DIVERŞI
47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
471 CHELTUIELI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS

472 VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS
473 DECONTĂRI DIN OPERAŢII ÎN CURS DE CLARIFICARE
48 DECONTARI ÎN CADRUL UNITĂŢII

481 DECONĂRI ÎNTRE UNITATE ŞI SUBUNITĂŢI
482 DECONĂRI ÎNTRE SUBUNITĂŢI
49 PROV.PT.DEPREC.CREANTELOR
491 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA.CREANŢELOR-CLIENŢI
495 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA .CREANŢELOR-
DECONTĂRI DIN CADRUL GRUPULUI ŞI CU ASOCIAŢII
496 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA.CREANŢELOR-DEBITORI
DIVERŞI
CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE
50 INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

501 INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
502 ACŢIUNI PROPRII
503 ACŢIUNI
505 OBLIGAŢIUNI EMISE ŞI RĂSCUMPĂRATE
506 OBILGAŢIUNI
508 ALTE INVESTIŢII FIN.PE TERMEN SCURT ŞI CREANŢE ASIM.
5081 Alte titluri de plasament
5088 Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasasament
27
509 VĂRSAMINTE DE EFECTUAT PT.INVESTIŢII FINANCIARE PE

TERMEN SCURT
51 CONTURI LA BĂNCI
511 VALORI DE ÎNCASAT
5112 Cecuri de încasat
5113 Efecte de încasat
5114 Efecte remise spre scontare
512 CONTURI CURENTE LA BĂNCI
5121 Conturi la bănci în lei
5124 Conturi la bănci în valută
5125 Sume în curs de decontare
518 DOBÂNZI
5186 Dobânzi de platit
5187 Dobânzi de încasat
519 CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT
5191 Credite bancare pe termen scurt
5192 Credite bancare pe termen scurt nerambile la scadenţă
5193 Credite.externe guvernamentale
5194 Credite externe garantate de stat
5195 Credite externe garantate de bănci
5196 Credite de la trezoreria statului
5197 Credite interne garantate de stat
5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
53 CASA
531 CASA
5311 Casa în lei
5314 Casa în valută
532 ALTE VALORI
5321 Timbre fiscale şi postale
5322 Bilete de tratament şi odihnă
5323 Tichete şi bilete de călătorie
5328 Alte valori
54 ACREDITIVE
541 ACREDITIVE
5411 Acreditive în lei
5412 Acreditive în valută
542 AVANSURI DE TREZORERIE
581 VIRAMENTE INTERNE
28
591 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZ.
CLS.6 – CONTURI DE CHELTUIELI
60 CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME, MATERIALE. SI

MĂRFÂURI
601 CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME

602 CHELTUIELI CU MATERIALE CONSUMABILE
6021 Cheltuieli. cu materialele auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilii
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind seminţe şi materiale de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6028 Cheltuieli privind. alte materiale consumabile
603 CHELTUIELI.PRIVIND MATERIALELE DE NATURA OBIECTELOR
DE INVENTAR
604 CHELTUIELI PRIVIND MATERIALELE NESTOCATE
605 CHELTUIELI PRIVIND ENERGIA ŞI APA
606 CHELTUIELI PRIVIND ANIMALE ŞI PĂSĂRI
607 CHELTUIELI PRIVIND. MĂRFURILE
608 CHELTUIELI PRIVIND AMBALAJELE
61 CHELTUIELI CU LUCRĂRI ŞI SERVICII
EXECECUTATE DE TERŢI
611 CHELTUIELI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII
612 CHELTUIELI CU REDEVENŢE.,LOCAŢII DE GEST.,CHIRII
613 CHELTUIELI CU PRIME DE ASIGURARE
614 CHELTUIELI CU STUDII ŞI CERCETĂRI
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI

621 CHELTUIELI CU COLABORATORII
622 CHELTUIELI CU COMISIOANE ŞI ONORARII
623 CHELTUIELI PROTOCOL,RECLAMĂ. ŞI PUBLICITATE
624 CHELTUIELI CU TRANSPORTURI DE BUNURI ŞI PERSOANE
625 CHELTUIELI .CU DEPLASĂRI,DETAŞĂRI, TRANSFERĂRI
626 CHELTUIELI .TAXE POŞTALE ŞI DE TELECOMUNICAŢII
627 CHELTUIELI CU SERVICIILE BANCARE ŞI ASIMILATE
628 ALTE CHELTUIELI CU SERVICII EXECUTATE DE TERŢI
29
63 CHELTUIELI CU IMPOZITE,TAXE ŞI VĂRSĂMINTE

ASIMILATE
635 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE

ASIMILATE
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 CHELTUIELI CU SALARIILE PERSONAL.ULUI
645 CHELTUIELI.PRIVIND ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ
6451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale
6452 Contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj
6453 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

654 PIERDERI DIN CREANŢE
658 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
6581 Despăgubiri, amenzi şi penaităţi
6582 Donaţii şi subvenţii acordate
6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital
6588 Alte cheltuieli de exploatare
66 CHELTUIELI FINANCIARE
663 PIERDERI DIN CREANŢE LEGÂATE DE PARTICIPAŢII
664 CHELTUIELI PRIVIVIND INVESTIŢIILE FINANCIARE CEDATE
6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
6642 Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate
665 CHELTUIELI DIN DIFERENŢE DE CURS VALUTAR
666 CHELTUIELI PRIVIND DOBÂNZILE
667 CHELTUIELI PRIVIND SCONTURILE ACORDATE
668 ALTE CHELTUIELI FINANCIARE
67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671 CHELTUIELI PRIVIND CALAMITĂŢILE ŞI ALTE EVENIMENTE
EXTRAORDINARE
68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE ŞI PROVIZIOANELE

681 CHELTUIELI DE EXPLOATARE PRIVIND AMORTIZĂRILE
ŞI PROVIZIOANELE
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
30
6812 Cheltuieli de exploatare privind provzioane pentru riscuri şi cheltuieli

6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor
6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor
circulante
686 CHELTUIELI FINANCIARE PRIVIND AMORTIZĂRILE ŞI
PROVIZIOANELE
6863 Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imob. fin.
6864 Cheltuieli financiare privind provizioanele pt.deprecierea activ. circ.
6868 Cheltuieli financiare pt.amortizarea primelor de ramb. a obligaţiunilor
69 CH.CU IMPOZITUL PE PROFIT

691 CHELTUIELI.CU IMPOZITUL PE PROFIT
CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI

70 CIFRA DE AFACERI
701 VENITURI DIN VĂNZAREA PRODUSELOR FINITE
702 VENITURI DIN VÂNZAREA SEMIFABRICATELOR
703 VENITURI DIN VÂNZAREA PRODUSELOR REZIDUALE
704 VENITURI DIN LUCRÂĂRI EXECUTATE ŞI SERVICII PRESTATE
705 VENITURI DIN STUDII ŞI CERCETĂRI
706 VENITURI DIN REDEVENŢE, LOCAŢII DE GEST., CHIRII
707 VENITURI DIN VÂNZAREA MĂRFURILOR
708 VENITURI DIN ACTIVITĂŢI DIVERSE
711 VARIAŢIA STOCURILOR

72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI
721 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOB.NECORPORALE
722 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOB.CORPORALE
741 VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE
75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
745 VENITURI DIN CREANŢE REACTIVATE ŞI DEBITORI DIVERŞI
758 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
7581 Venituri din despăgubiri,amenzi şi penalităţi
7582 Donaţii şi subvenţii primite
7583 Venituri din vânzarea activelor şi din alte op. de capital
7588 Alte venituri din exploatare
76 VENITURI FINANCIARE
761 VENITURI DIN IMOBOBILIZĂRI FINANCIARE
7611 Venituri din titluri de part.detinute la filialele din cadrul grupului
31
7612 Venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului
7613 Venituri din titluri de participare deţinute în întrep. asociate din cadrul gr.
7614 Venituri din titluri de participare deţinute în întrep. asoc. din afara
grupului
7615 Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului
7616 Venituri din titluri de participare strategice în afara grupului
762 VENITURI DIN INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
763 VENITURI DIN CREANŢE IMOBILIZATE
764 VENITURI DIN INVESTIŢII FINANCIARE CEDATE
7641 Venituri din imobobilizări financiare cedate
7642 Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate
765 VENITURI DIN DIFERENŢE DE CURS VALUTAR
766 VENITURI DIN DOBÂNZI
767 VENITURI DIN SCONTURI OBŢINUTE
768 ALTE VENITURI FINANCIARE
77 VENITURI EXTRAORDINARE
771 VENITURI DIN SUBVENŢII PT. EVENIMENTE EXTRAORDINARE ŞI
ALTE SIMILARE
78 VENITURI DIN PROVIZIOANE
781 VENITURI DIN PROVIZIOANE PRIV.ACTIVITATEA DE

EXPLOATARE
7812 Venituri din provizioane pt.riscuri şi cheltuieli
7813 Venituri din provizioane pt.deprecierea imobilizărilor
7814 Venituri din provizioane pt.deprecierea activelor circulante
7815 Venituri din fondul comercial negativ
786 VENITURI FINANCIARE DIN PROVIZIOANE
7863 Venituri din provizioane pt. deprecierea imobilizărilor financiare
7864 Venituri din provizioane pt. deprecierea activelor circulante
CLASA 8 – CONTURI SPECIALE

80 CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI
801 ANGALAMENTE ACORDATE

8011 Giruri şi garanţii acordate
8018 Alte angajamente acordate
32
802 ANGAJAMENTE PRIMITE

8021 Giruri şi garanţii primite
8023 Alte angajamente primite
803 ALTE CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI
8031 Imobilizări corporale luate cu chirie
8032 Valoarea materialelor primite pt.prelucr.sau reparaţii
8033 Valoarea materialelor primite în păstrare sau custodie
8034 Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
8036 Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii
8037 Efecte scontate neajunse la scadenţă
8038 Alte valori în afara bilanţului
8039 Stocuri de natura obiectelor de inventar
89 BILANT
891 BILANŢ DE DESCHIDERE
892 BILANŢ DE ÎNCHIDERE
CLASA 9 – CONTURI DE GESTIUNE

90 DECONTĂRI INTERNE
901 DECONTĂRI INTERNE PRIVIND CHELTUIELILE

902 DECONTĂRI INTERNE PRIVIND PROD.OBŢINUTĂ
903 DECONTĂRI INTERNE PRIVIND DIFERENŢELE DE PREŢ
92 CONTURI DE CALCULAŢIE
921 CHELTUIELILE ACTIVITĂŢII DE BAZĂ
922 CHELTUIELILE ACTIVITĂŢII AUXILIARE
923 CHELTUIELILE INDIRECTE DE PRODUCŢIE
924 CHELTUIELILE GENERALE DE ADMINISTRAŢIE
925 CHELTUIELILE DE DESFACERE
93 COSTUL PRODUCŢIEI
931 COSTUL PRODUCŢIEI OBŢINUTE
933 COSTUL PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE
33
1) Ce este contul ?
2) Care sunt elementele structurale ale contului ?
3) Care sunt regulile de funcţionare a conturilor ?
4) Prezentaţi forma unilaterală a contului “ Creditori diverşi ”, pe baza
unor date la liberă alegere.
10) Prezentaţi forma bilaterală a contului “Conturi la bănci în lei”, pe baza
10) Prezentaţi fişa cantitativ – valorică a contului “Produse finite” ”, pe baza
11) Prezentaţi etapele analizei contabile.
12) Ce este formula contabilă ?
13) Cum se face stornarea formulelor greşite ?
14) Ce este planul de conturi ?
15) În ce constă sistemul zecimal de simbolizare a conturilor în planul de
conturi?
34
BAZELE CONTABILITĂŢII Capitolul VII
Capitolul VII
Balanţa de verificare
7.1. Noţiunea şi importanţa balanţei de verificare
Balanţa de verificare reprezintă acel procedeu specific metodei

contabilităţii care asigură respectarea în contabilitate a echilibrului
permanent impus de dubla înregistrare a operaţiilor economice, oferind prin
aceasta garanţia exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi, precum şi a
întocmirii unor bilanţuri reale şi complete.1
Balanţa de verificare se întocmeşte obligatoriu, la sfârşitul fiecărei luni
calendaristice, sub forma unui tabel în care sunt enumerate toate conturile şi
informaţiile despre aceste conturi referitoare la soldurile iniţiale, rulajele
cumulate de la începutul anului, rulajele curente, totalul sumelor, soldurile
finale, informaţii care depind de felul balanţei.
7.3. Clasificarea balanţelor de verificare
Clasificarea balanţelor de verificare se face pe baza următoarelor criterii:

1. după felul conturilor pentru care se întocmesc;
2. după numărul de egalităţi pe care le cuprind;
3. după conţinutul şi forma grafică de prezentare.
1. După felul conturilor pentru care se întocmesc balanţele pot fi:
balanţele de verificare ale conturilor sintetice (sau balanţe generale);

1
Bojian O., 2003, Contabilitate generală, Editura Universitară, Bucureşti, pag.275
1
balanţele de verificare ale conturilor analitice (sau balanţe auxiliare).
2. După numărul egalităţilor pe care le conţin există balanţe:

a) cu o serie de egalităţi;
b) cu două serii de egalităţi;
c) cu trei serii de egalităţi;
d) cu patru serii de egalităţi.
a) Balanţa de verificare cu o singură egalitate
Balanţa de verificare cu o egalitate se prezintă în două variante:

a1) ca balanţă a sumelor, adică:
TOTAL SUME = TOTAL SUME

DEBITOARE CREDITOARE
(TSD) (TSC)
unde:
Total sume = Soldurile iniţiale + Rulajele debitoare

debitoare (TSD) debitoare(SID) cumulate de la
începutul anului
Total sume = Soldurile iniţiale + Rulajele creditoare

creditoare (TSC) debitoare(SIC) cumulate de la
începutul anului
2
a2) ca balanţă a soldurilor, adică:
SOLDURI FINALE = SOLDURI FINALE

(SFD) (SFC)
unde:
Soldurile finale = Total sume – Total sume

debitoare debitoare creditoare
(SFD) (TSD) (TSC)
Soldurile finale = Total sume – Total sume

creditoare creditoare debitoare
(SFC) (TSC) (TSD)
b) Balanţa de verificare cu două serii de egalităţi sau balanţa de

verificare a sumelor şi soldurilor
Această balanţă cuprinde patru coloane, două pentru totalul

sumelor debitoare şi creditoare şi două coloane pentru soldurile finale
debitoare şi creditoare.
Egalităţile acestei balanţe sunt:
TOTAL SUME = TOTAL SUME

(TSD) (TSC)
şi
3

(SFD) (SFC)
Balanţa de verificare cu două serii de egalităţi prezintă

dezavantajul că nu arată rulajele conturilor din luna pentru care se
întocmeşte pentru a se putea cunoaşte activitatea desfăşurată de unitate
în acea perioadă pentru care se întocmeşte balanţa.
c) Balanţa de verificare cu trei serii de egalităţi
Balanţa de verificare cu trei serii de egalităţi se întocmeşte în două

variante:
1) varianta tabelară
2) balanţa – şah
Ambele variante cuprind următoarele trei serii de egalităţi:
TOTAL SOLDURI = TOTAL SOLDURI

INIŢIALE DEBITOARE INIŢIALE
CREDITOARE
(SID) (SIC)
TOTAL RULAJE = TOTAL RULAJE

(TRD) (TRC)

(SFD) (SFC)
4
d) Balanţa de verfificare cu patru serii de egalităţi
Această balanţă mai poartă denumirea de balanţa de rulaje lunare cu

sume precedente.
Cele patru serii de egalităţi stabilite cu acest tip de balanţă sunt :
TOTAL SUME DEBITOARE = TOTAL SUME CREDITOARE

PRECEDENTE PRECEDENTE
TOTAL RULAJE DEBITOARE = TOTAL RULAJE CREDITOARE

CURENTE CURENTE
(RD) (RC)
TOTAL SUME DEBITOARE = TOTAL SUME CREDITOARE

(TSD) (TSC)
TOTAL SOLDURI FINALE = TOTAL SOLDURI

FINALE
(SFD) (SFC)
5
Balanţa de verificare a conturilor analitice
În cazul în care anumite conturi sintetice se dezvoltă pe analitice este necesar

a se întocmi balanţe de verificare ale acestor conturi analitice .
7.2. Metodologia de întocmire a balanţei de verificare
Pentru a întocmi o balanţă de verificare se parcurg următoarele etape:
Etapa 1) Se preiau sumele aferente operaţiunilor din Registrul jurnal în

Registrul Cartea mare.
Etapa 2) Se totalizează sumele înregistrate în debitul şi creditul fiecărui

cont, determinând rulajele lunii.
Etapa 3) Se calculează total sume.
Etapa 4) Se calculează soldurile finale ale conturilor.
Etapa 5) Se trec datele din Registrul Cartea mare obţinute în etapele

precedente, în balanţa de verificare.
Etapa 6) Se adună sumele de pe toate coloanele, determinând egalitatea

între coloanele debitoare şi creditoare.
6
7.3. Erori de înregistrare identificate cu ajutorul balanţei de

verificare
Cu ajutorul balanţei de verificare se pot depista o serie de erori :
erori de întocmire a balanţei de verificare ;
erori de închidere a conturilor ;
erori de înregistrare în Registrul Cartea-mare
erori de stabilire a sumelor din formulele contabile
Erorile de întocmire a balanţei de verificare au loc în cazul în care

adunarea sumelor de pe coloane se face defectuos sau în cazul în care se
transcriu eronat sumele din registrul Cartea mare în balanţa de verificare.
Erorile de înregistrare în Registrul Cartea mare apar în cazul în care se
raportează greşit sumele din Registrul Jurnal în Cartea mare. Cele mai mai
frecvente greşeli sunt cele care apar în cazul inversării sau omiterii unei cifre
din sumă, trecerea sumei în creditul contului şi nu în debitul contului sau
invers . Aceste erori se depistează prin verificarea fiecărei sume trecute din
Jurnal în Cartea mare.
Erorile de închidere a conturilor apar în situaţia în care calculele
efectuate pentru stabilirea soldurilor finale sunt greşite şi atunci se repetă
calculele până la înlăturarea erorilor.
Erori de stabilire a sumelor din formulele contabile. Aceste erori se
produc din cauza adunării greşite a sumelor din formulele contabile. Pentru a
înlătura aceste erori se punctează înregistrările efectuate în contabilitate cu
documentele justificative care au stat la baza acestora.
7
Există însă şi erori care nu se pot depista cu ajutorul balanţei de verificare,

cum ar fi :
• omisiunile, adică situaţia în care un document nu a fost înregistrat în
contabilitate. Identificarea acestor erori este posibilă doar prin
verificarea documentelor de evidenţă primară;
• erorile de compensaţie constau în preluarea greşită a sumelor din
documentele de evidenţă primară în Registrul Jurnal sau din Registrul
Jurnal în Cartea mare în sensul că s-a trecut o sumă în plus într-o parte
a unui cont, şi aceeaşi sumă în minus în aceeaşi parte a altui cont, în
aşa fel încât plusul şi minusul se compensează. Identificarea acestei
erori este posibilă numai prin apariţia unor solduri finale anormale la
unele conturi ;
• erorile de imputaţie pot apărea din cauza stabilirii greşite a conturilor
corespondente, neadecvate operaţiunii respective ;
• erorile de înregistare constau în înregistrarea eronată a operaţiunilor
în Registrul Jurnal, prin stabilirea greşită a conturilor corespondente,
înregistrarea unei operaţii de două ori, inversării formului contabile
etc .
Aceste erori pot fi identificate numai prin balanţa-şah care reflectă pe
lâng seriile de egalităţi şi corespondenţa conturilor.
8
1) Ce este balanţa de verificare ?

2) Care sunt funcţiile balanţei ?
1) Care sunt criteriile de clasificare a balanţelor de verificare ?
2) Cum se clasifică balanţele de verificare după felul conturilor pentru care
se întocmesc ?
3) Care este deosebirea între o balanţă sintetică şi o balanţă analitică ?
4) Cum se clasifică balanţele de verificare ale conturilor sintetice după
numărul egalităţilor pe care le cuprind ?
5) Care sunt etapele de întocmire a balanţei de verificare ?
6) Care este cea mai completă balanţă de verificare ?
7) Care sunt tipurile de erori care se pot identifica cu ajutorul balanţei de
verificare ?
8) Care sunt tipurile de erori ce nu se pot depista cu ajutorul unei balanţe de
verfificare ?

Bazele ContabilitĂ II

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Bazele ContabilitĂ II

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

BAZELE CONTABILITĂŢII Capitolul V

Tipuri de modificări bilanţiere

5.1. Operaţii economice şi financiare ce produc

În cadrul întreprinderii se produc în permanenţă operaţiuni care tind

5.2. Tipuri de modificări bilanţiere

Tipurile de modificări pot fi grupate astfel:

II) Modificări doar în pasivul patrimonial în sensul majorării unui element

III) Modificări atât în activul bilanţier cât şi în pasivul bilanţier în

4. Modificări atât în activul bilanţier cât şi în pasivul bilanţier în

Dacă pasivul este exprimat prin capitaluri proprii şi datorii, ecuaţia

ACTIV = CAPITALURI PROPRII + DATORII

În această situaţie cele patru tipuri fundamentale de modificări

5.3. Întrebări şi probleme

1) achitarea sumei de 2.000.000 lei, din contul curent al unităţii, unui

6) scăderea din gestiune a unor produse finite la preţul standard de

6.1. Forma şi structura contului

Existenţa şi mişcarea fiecărui element patrimonial (ca urmare a

Modificările determinate de operaţiile economico-financiare şi

2. Debitul şi creditul contului

Debitul este partea din stânga oricărui cont .

Conţinutul economic al debitului şi creditului este diferit în funcţie

Dacă conturile sunt deschise pentru pasive şi venituri, debitul

Debitul şi creditul conturilor de activ şi de pasiv

Sold iniţial Sold iniţial

- rulaj debitor care exprimă totalitatea înregistrărilor efectuate în

Forma bilaterală a contului, după cum se observă şi în exemplul

Această formă a contului nu este prea uzitată dat fiind repetabilitatea

2. Forma unilaterală (vezi Figura nr.6);

Forma unilaterală a contului „Combustibili”

Forma unilaterală a contului prezintă elementele privind data,

♦ Forma contului cu etalon valoric şi cantitativ

Cont analitic „Materii prime – sortiment A”

6.3.Regulile de funcţionare a conturilor

Regulile de funcţionare a conturilor stabilesc riguros modul de

6.4. Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor

Întrucât reflectarea în contabilitate a patrimoniului se bazează pe

Legătura care se stabileşte între cele două conturi se numeşte

Analiza contabilă constă în cercetarea, pe bază de documente, a

a) Formula contabilă simplă este aceea în care corespondenţa

Exemplu: Furnizori-debitori = Casa în lei 20.000.000.lei

b) Formula contabilă compusă este aceea în care corespondenţa se

Exemplu în care mai multe conturi se debitează şi unul se

Exemplu în care mai multe conturi se creditează şi un singur cont se

6.6. Conturile sintetice şi analitice şi legăturile dintre ele

În vederea reflectării tuturor elementelor patrimoniale dintr-o

Conturile analitice au conţinutul şi funcţia contabilă identică cu contul

6.7. Planul de conturi general

O componentă importantă a sistemului de contabilitate din România o

face parte din grupa 10 "Capital şi rezerve", grupă care se încadrează în

Planul de conturi general conţine nouă clase, simbolizate de la 1 la 9 şi

Conţinutul şi sfera conturilor din clasa 9 "Conturi de gestiune" privesc

Planul de conturi general şi instrucţiunile de utilizare ale acestora sunt

I. PLANUL DE CONTURI GENERAL

CLASA 1 – CONTURI DE CAPITAL

13 SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII

16 IMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE

CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZARI

201 CH. DE CONSTITUIRE

207 FOND COMERCIAL

2678 Alte creanţe imobilizate

28 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE

29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR

290 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR NECORP.

CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE