Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

sfântul grigorie - episcopul nyssei

Sãptãmâna 10 - 16.I.2010
Al 207-lea cuvânt

cuvânt spre folos

" Pe Tine, |mp`ratul cerului [i al p`m#ntului, Lumin`torul nostru,
v`z#ndu-Te \n Iordan, botezat de robul T`u, cerurile s-au \nfrico[at [i tot
p`m#ntul s-a \nfiorat, \ngerii s-au mirat [i toat` f`ptura s-a bucurat.
La p`c`to[i [i la vame[i ai venit ca s` speli cu ape p`catele oamenilor.
Iar noi, nevrednicii, cu mul]umire \]i c#nt`m:
Slav` }ie, Fiul lui Dumnezeu,
Cel ce \n Iordan Te-ai botezat [i lumea \ntreag` ai luminat, Slav` }ie."
Condacul 1, Acatistul Botezului Domnului
nr. 207 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica dupã botezul Domnului

(Începutul propov`duirii Domnului)

pericopa apostolului
din erpistola cãtre efeseni a sfântului apostol pavel (iv, 7-13)
7. Iar fiec`ruia dintre noi, i s-a dat harul 11. {i el a dat pe unii apostoli, pe al]ii
dup` m`sura darului lui Hristos. prooroci, pe al]ii evangheli[ti, pe al]ii
8. Pentru aceea zice: "Suindu-Se la p`stori [i \nv`]`tori,
\n`l]ime, a robit robime [i a dat daruri 12. Spre des`v#r[irea sfin]ilor, la lucrul
oamenilor". slujirii, la zidirea trupului lui Hristos,
9. Iar aceea c` "S-a suit" - ce \nseamn` 13. P#n` vom ajunge to]i la unitatea
dec#t c` S-a pogor#t \n p`r]ile cele mai de credin]ei [i a cunoa[terii Fiului lui
jos ale p`m#ntului? Dumnezeu, la starea b`rbatului
10. Cel ce S-a pogor#t, Acela este Care S- des`v#r[it, la m`sura v#rstei deplin`t`]ii
a suit mai presus de toate cerurile, ca pe lui Hristos.
toate s` le umple.

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist matei (iv, 12-17)
12. {i Iisus, auzind c` Ioan a fost
\ntemni]at, a plecat \n Galileea.
13. {i p`r`sind Nazaretul, a venit de
a locuit \n Capernaum, l#ng` mare,
\n hotarele lui Zabulon [i Neftali,
14. Ca s` se \mplineasc` ce s-a zis
prin Isaia proorocul care zice:
15. "P`m#ntul lui Zabulon [i
p`m#ntul lui Neftali spre mare, din-
colo de Iordan, Galileea neamurilor;
16. Poporul care st`tea \n \ntuneric a
v`zut lumin` mare [i celor ce [edeau
\n latura [i \n umbra mor]ii lumin`
le-a r`s`rit".
17. De atunci a \nceput Iisus s`
propov`duiasc` [i s` spun`: Poc`i]i-
v`, c`ci s-a apropiat \mp`r`]ia
cerurilor.
pagina 3
SÃPTÃMÂNA 10 - 16.i.2010
ZI CALENDAR
Duminic` Sf. Grigorie, Ep. Nyssei; Cuv. Dometian;
†) Sf. Cuv. Antipa de la Calapode[ti
Luni † Cuv. Teodosie cel Mare,
\ncep`torul vie]ii de ob[te;
Cuv. Vitalie
Mar]i Sf. Muceni]e Tatiana, diaconi]a [i Eutasia
Miercuri Sf. Mc. Ermil [i Stratonic;
Cuv. Iacob din Nisibe
Joi Cuv. P`rin]i uci[i \n Sinai [i Rait
(Odovania Praznicului Botezului Domnului)
Vineri Cuv. Pavel Tebeul [i Ioan Coliba[ul
S#mb`t` |nchinarea cinstitului lan] al Sf. Ap. Petru;
Sf. Mc. Pevsip [i cei \mpreun` cu el
Predic la Duminica dupã Botezul Domnului
( Despre propov`duirea cuv\ntului lui Dumnezeu )
De atunci a \nceput Iisus a propov`dui
[i a zice: Poc`i]i-v` c` s-a apropiat
|mp`r`]ia cerurilor
(Matei 4, 17)
Iubi]i credincio[i,
Una din \nv`]`turile Sfintei
Evanghelii din Duminica de azi spune: De
atunci a \nceput Iisus a propov`dui [i a zice:
Poc`i]i-v`, c` s-a apropiat |mp`r`]ia
Cerurilor (Matei 4, 17). Acela[i cuv\nt l-a
spus [i Sf\ntul Ioan Botez`torul c\nd a
\nceput s` propov`duiasc` \n pustiul
Iordanului: Poc`i]i-v`, c` s-a apropiat
|mp`r`]ia Cerurilor (Matei 3, 2). Acela[i
cuv\nt au primit [i Sfin]ii Apostoli, c\nd au
fost trimi[i s` propov`duiasc` Evanghelia,
c` le-a zis lor: {i merg\nd, propov`dui]i,
zic\nd: S-a apropiat |mp`r`]ia Cerurilor
(Matei 10, 7).
Dumnezeiasca Evanghelie de azi zice:
De atunci a \nceput Iisus a propov`dui...
Cuvânt spre folos nr. 207
INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Cristian Deheleanu
Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Pr. Ionel Durlea
18.00-20.00 - Acatist [i catehez` Pr. Cristian Deheleanu
18.00-20.00 - Sf#ntul Maslu de ob[te Pr. Cristian Deheleanu
[i Dialog duhovnicesc
08.00-12.00 - Sf#nta Liturghie [i Parastas Pr. Cristian Deheleanu
pentru cei adormi]i
17.00-18.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt de Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
\nv`]`tur` la Apostolul zilei
P`rintele Ilie Cleopa
(Matei 4, 17). Dar ce \nseamn` "de atunci"?
Adic` de c\nd a fost prins [i pus la
\nchisoare Sf\ntul [i marele Prooroc Ioan
Botez`torul. Acest adev`r \l arat` Sf\nta
Evanghelie de azi, zic\nd: {i Iisus, auzind c`
Ioan a fost pus \n temni]`, a plecat \n
Galileea (Matei 4, 12). Dar oare M\ntuitorul
a plecat de fric` \n Galileea? Nicidecum. Ci
s-a dus \n Galileea ca s` \nceap` a
propov`dui Evanghelia de acolo, dup`
profe]ia proorocului Isaia care zice:
P`m\ntul lui Zabulon [i p`m\ntul lui Neftali,
spre mare, dincolo de Iordan, Galileea nea-
murilor. Poporul ce st`tea \n \ntuneric a
v`zut lumina mare. {i celor ce [edeau \n
latura [i \n umbra mor]ii lumin` le-a
str`lucit (Isaia 9, 1; Matei 4, 15-16).
Iat`, deci, care a fost pricina venirii
M\ntuitorului \n Galileea: predicarea
Evangheliei [i luminarea celor ce z`ceau \n
\ntuneric. C`ci propov`duirea cuv\ntului lui
nr. 207 Cuvânt spre folos
Dumnezeu \n lume aduce adev`rata lumin`
\n inimile oamenilor credincio[i care nu
numai c` aud cuv\ntul, ci \l [i \mplinesc cu
fapta, dup` cuv\ntul M\ntuitorului, care
zice: Ferici]i cei ce aud cuv\ntul lui
Dumnezeu [i \l p`zesc pe d\nsul (Luca 11,
28). Cuv\ntul lui Dumnezeu aduce mare feri-
cire celor ce \l ascult` [i \l pun \n practic`.
Altfel, cuv\ntul Evangheliei ne aduce os\nd`
\n loc de m\ntuire.
Dar, fra]ii mei cre[tini, cine s\nt
datori s` predice cuv\ntul lui Dumnezeu \n
Biserica ortodox`? Numai slujitorii
Bisericii, adic` episcopii, preo]ii [i diaconii
hirotoni]i canonic au puterea [i dreptul s`
predice Evanghelia lui Hristos. Mirenii, \n
cazuri speciale, pot deveni misionari, ca aju-
tori ai clericilor, numai cu binecuv\ntarea
ierarhilor respectivi. A[adar, nimeni din
clerici [i laici nu pot predica cuv\ntul lui
Dumnezeu dac` nu vor fi trimi[i la aceast`
misiune cu aprobarea Bisericii. Marele
Apostol Pavel adevere[te acest lucru,
zic\nd: Cum vor propov`dui de nu vor fi
trimi[i (Romani 10, 15). Numai sectele
rupte de Biseric` au c`zut cu totul \n
extrema opus`, d\nd total` libertate laicilor
s` predice cuv\ntul lui Dumnezeu f`r` a fi
trimi[i [i s` explice Sf\nta Scriptur` dup`
mintea lor. De aceea, ast`zi, lumea s-a
umplut de erezii [i secte c`ci toate acestea
predic` cuv\ntul Sfintei Scripturi, nu dup`
\n]elesul cel adev`rat explicat de Sfin]ii
P`rin]i, ci dup` min]ile lor r`t`cite,
st`p\nite de m\ndrie.
Nu putem t`g`dui c` au fost \n
Biseric` [i misionari laici, \n primele secole,
care au predicat cuv\ntul lui Dumnezeu [i
care nu au fost nici preo]i, nici episcopi. A[a
au fost marii misionari [i apologe]i cre[tini,
oameni \nv`]a]i care au ap`rat cauza
cre[tinismului \n fa]a \mp`ra]ilor [i
filosofilor p`g\ni, din secolele II-III,
\ncep\nd cu }uadrat, pe care Eusebiu,
istoricul bisericesc, \l nume[te "p`rintele
apologeticei", \ntre anii 125-126. Apoi a fost
pagina 4
Aristide de Atena, \ntre anii 125-130. Apoi
Ariston de Pella, cel mai vechi ap`r`tor \n
scris al cre[tinismului contra iudeilor, pe la
134-135. Al]i apologe]i de mare renume au
fost: Sf\ntul Iustin Martirul [i Filosoful (anii
140-170); Ta]ian Asirianul, c`tre anul 170;
filosoful Hermia, care a tr`it la mijlocul sec-
olului al II-lea; Atenagora, filosoful cre[tin
din Atena (170); Minucius Felix la \nceputul
secolului al III-lea; Tertulian din Cartagina,
\ntre anii 160-240, [i al]ii. To]i ace[ti mari
apologe]i cre[tini [i misionari de mare
seam` ai Bisericii lui Hristos au fost mireni,
dar fiind foarte \nv`]a]i au contribuit mult la
propov`duirea Evangheliei [i la ap`rarea
dreptei credin]e apostolice.
A[adar, fra]ii mei, vedem c` \nc` de la
\nceput Biserica lui Hristos a avut [i mision-
ari laici care au predicat cuv\ntul lui
Dumnezeu \naintea \mp`ra]ilor [i a
filosofilor [i au ap`rat cre[tinismul cu pre]ul
vie]ii lor, cum a fost Sf\ntul Iustin Martirul
[i Filosoful. |ns` ace[tia au fost foarte bine
orienta]i \n adev`rul dreptei credin]e [i de
aceea au adus mare folos Bisericii lui
Hristos prin \nv`]`turile lor cele luminate [i
p`trunse de lumina adev`rului.
Care erau condi]iile principale ce se
cereau misionarilor laici care ap`rau dreap-
ta credin]`? Prima condi]ie a misionarilor
laici \n Biserica dreptm`ritoare era ca cel
trimis s` predice cuv\ntul lui Dumnezeu s`
fie un cre[tin verificat, evlavios, cu via]a
curat` [i s` cunoasc` bine dogmele
credin]ei Ortodoxe, deoarece dogmele s\nt
orientate dup` Sf\nta [i dumnezeiasca
Scriptur` [i dup` Sf\nta Tradi]ie a Bisericii
lui Hristos.
Apoi, s` cunoasc` bine Sfintele
Canoane apostole[ti, ale celor [apte Sinoade
Ecumenice [i cele ale Sfin]ilor P`rin]i,
deoarece Sfintele Canoane s\nt norme ce
r\nduiesc [i reglementeaz` via]a Bisericii ca
organism special ce conduce pe credincio[i
pe calea m\ntuirii. Apoi, cei ce predicau
cuv\ntul lui Dumnezeu dintre cre[tinii
pagina 5 Cuvânt spre folos
mireni erau \ntotdeauna sub ascultarea
Bisericii, fiind trimi[i, controla]i [i subor-
dona]i ierarhilor \n eparhia c`rora ac]ionau.
F`r` respectarea acestor condi]ii principale
[i obligatorii, misionarii laici care lucrau \n
afara Bisericii de multe ori contribuiau la
crearea de secte [i eresuri, dezbin\nd uni-
tatea apostolic` a Bisericii lui Hristos.
Datoria principal` a propov`duirii
Evangheliei lui Hristos cade \ns` \n sarcina
p`storilor Bisericii, adic` a episcopilor [i a
preo]ilor. Mai pu]in \n sarcina diaconilor [i a
c`lug`rilor care ajut` [i ei la propov`duirea
cuv\ntului, \ns` \n chip secundar. Primul
care a propov`duit Sf\nta Evanghelie \n
lume a fost |nsu[i Domnul nostru Iisus
Hristos. Tocmai de aceea a venit pe p`m\nt
[i se cheam` Cuv\nt, c`ci a vestit tuturor
oamenilor prin cuv\nt Evanghelia m\ntuirii,
a \ntemeiat Biserica [i cele [apte Taine, [i
[i-a dat via]a pe Cruce ca s` r`scumpere
lumea din robia mor]ii, a necredin]ei [i a
os\ndei. Apoi, \n`l]\ndu-Se la cer de-a
dreapta Tat`lui, a \ncredin]at datoria
propov`duirii Cuv\ntului lui Dumnezeu
celor doisprezece Apostoli mari [i celor
[aptezeci de apostoli, numi]i mici, c`rora le-
a poruncit, zic\nd: Merg\nd, \nv`]a]i toate
neamurile, botez\ndu-le \n numele Tat`lui [i
al Fiului [i al Sf\ntului Duh, \nv`]\ndu-le s`
p`zeasc` toate c\te v-am poruncit vou`...
(Matei 28, 19-20).
Apostolii s\nt cei dint\i propov`duitori
ai cuv\ntului lui Dumnezeu \n Legea
Harului. Ei au hirotonit primii preo]i [i
episcopi, pe care i-au r\nduit peste tot s`
p`storeasc` turma lui Hristos. Iar prin epis-
copi, harul s-a transmis prin rug`ciune [i
punerea m\inilor, p\n` ast`zi [i c\t va fi
lumea.
Iubi]i credincio[i,
|n Biserica lui Hristos preo]ii
propov`duiesc cel mai mult cuv\ntul lui
Dumnezeu pentru c` s\nt toat` via]a \n
mijlocul credincio[ilor. Ei s\nt martorii vie]ii
noastre de la na[tere [i p\n` la moarte. Ei
nr. 207
s\nt p`rin]ii duhovnice[ti ai satelor [i paro-
hiilor noastre. De felul cum preo]ii de paro-
hie \[i \ndeplinesc misiunea lor apostolic`,
de felul cum st`p\nesc sfintele slujbe, \n
frunte cu Sf\nta Liturghie, [i de felul cum
propov`duiesc cuv\ntul Sfintei Evanghelii
[i, mai ales, cum \[i duc via]a \n marea fam-
ilie a credincio[ilor no[tri ortodoc[i, depinde
m\ntuirea lor [i a p`stori]ilor lor.
|n marea lor misiune evanghelic`,
propov`duirea cuv\ntului lui Dumnezeu are
un rol foarte mare. Un preot bun trebuie s`
fie [i un predicator bun, [tiind c` prin
predic` vie, cald`, plin` de har [i lumin`
preotul poate transforma total parohia [i
masa enoria[ilor s`i. Dar pentru ca predica
sa s` poat` ajunge la inima credincio[ilor [i
s` aib` puterea Duhului Sf\nt de a transfor-
ma sufletul [i a-l \ntoarce la poc`in]`, preo-
tul trebuie s` \ndeplineasc` c\teva condi]ii
duhovnice[ti absolut obligatorii.
Prima [i cea mai important` condi]ie
care \ncununeaz` activitatea pastoral` a
preotului este via]a moral` exemplar` a lui
[i a familiei sale. F`r` o via]` curat`, model,
a preotului, predica sa nu va reu[i s` ajung`
la inima credincio[ilor, nici nu va putea
c\[tiga multe suflete pentru |mp`r`]ia
Cerurilor.
A doua condi]ie obligatorie unui preot
[i predicator bun este sf\nta rug`ciune.
Preotul trebuie s` fie un om de rug`ciune,
s` iubeasc` mai mult ca orice Biserica, sfin-
tele slujbe, Sf\nta Liturghie, c\ntarea \n
comun a credincio[ilor. Rug`ciunea
st`ruitoare a preotului unit` cu a credin-
cio[ilor s`i, \i spore[te credin]a [i dragostea
pentru Dumnezeu [i oameni, \l face mai
\n]elept \n g\ndire [i predic`, \i deschide
inima pentru milostenie [i \i d` mult` put-
ere [i har \n predic`. Un preot care se roag`
mult este un preot cu har \n toate [i un bun
predicator al cuv\ntului lui Dumnezeu.
A treia condi]ie principal` a unui bun
preot [i predicator este necesitatea
cunoa[terii profunde a Sfintei Scripturi, a
pagina 6 Cuvânt spre folos
Sfin]ilor P`rin]i, a \nv`]`turii de credin]`
ortodox` [i a Canoanelor Bisericii. Un
p`stor bun trebuie s` fie [i un teolog bun [i
un ap`r`tor al dreptei credin]e \n fa]a
prozelitismului sectar. F`r` cunoa[terea
dreptei credin]e, preotul nu poate fi predi-
cator [i apologet.
Cine nu [tie c` un preot bun trans-
form` suflete[te pe credincio[ii s`i, prin slu-
jbe frumoase, prin catehizare st`ruitoare [i
prin predici bune [i pline de c`ldur`
duhovniceasc`? Cine nu [tie c` predica bun`
umple bisericile [i m\n`stirile de credin-
cio[i, ap`r` [i spore[te dreapta credin]`,
risipe[te prozelitismul sectar [i \ntoarce la
poc`in]` multe suflete? Iar bisericile f`r`
slujbe frumoase [i f`r` predici pline de duh
[i putere se golesc de credincio[i [i nu pot
v\na suflete pentru Hristos.
Sau cine nu [tie c\t de mult ajut` [i
m\n`stirile noastre prin slujbele lor at\t de
\n`l]`toare, prin predic` [i prin duhovnicii
lor, la \nt`rirea credin]ei ortodoxe [i la
cre[terea evlaviei \n satele [i ora[ele noas-
tre? Pelerinajele locale pe la m\n`stiri, \n
s`rb`tori, \n posturi [i mai ales la hramuri,
s\nt o dovad` destul de gr`itoare. |n felul
acesta m\n`stirile [i duhovnicii lor colabore-
az` cu preo]ii de la sate [i ora[e la
propov`duirea cuv\ntului lui Dumnezeu, la
m`rturisirea credin]ei ortodoxe [i la
m\ntuirea bunilor no[tri credincio[i.
Cu Duminica de ast`zi se \ncheie
marile praznice ale Na[terii [i Botezului
Domnului. Am \ncheiat cu pace \nc` un an
din via]a noastr` [i am \nceput un nou an,
pentru care mul]umim lui Dumnezeu de
toate darurile Sale [i cerem s` ne \nt`reasc`
cu har, cu mil` [i binecuv\ntare ca s` trecem
\ntreaga via]` cu poc`in]` [i fapte bune pe
calea m\ntuirii.
Am vorbit azi despre datoria preotu-
lui de a propov`dui cuv\ntul lui Dumnezeu [i
condi]iile principale care \l ajut` s` fie un
preot vrednic [i un bun predicator.
Cunoa[tem c\]i preo]i buni [i predica-
nr. 207
tori vesti]i s\nt \n parohiile noastre din
Moldova, Transilvania [i din alte p`r]i ale
]`rii. |ns` [i credincio[ii s\nt datori s`-i
ajute pe preo]i, s`-i asculte, s` se roage pen-
tru ei [i s` nu-i judece, c` mare p`cat fac
credincio[ii care g\ndesc [i vorbesc de r`u
pe slujitorii lui Dumnezeu [i pe p`rin]ii lor
suflete[ti. Oare nu preo]ii v` boteaz`, v`
cunun` [i v` \nmorm\nteaz`? Oare nu
preo]ii v` spovedesc [i v` unesc cu Hristos
prin Sf\nta |mp`rt`[anie? Oare nu s`v\r[esc
ei Sf\nta Liturghie \n fiecare Biseric` [i se
roag` lui Dumnezeu pentru pacea,
s`n`tatea, iertarea [i m\ntuirea sufletelor
celor vii [i a celor adormi]i? Oare nu ei
\nva]` dreapta credin]` pe credincio[i?
Deci s` nu-i judec`m, ci mai degrab`
s`-i ajut`m \n misiunea preo]easc` [i s` ne
rug`m mult pentru ei. Este foarte bine [i
necesar ca fiecare preot s` aib` [i un mic
grup de mireni credincio[i, cunosc`tori ai
Sfintei Scripturi [i credin]ei ortodoxe. Ei \l
ajut` mult pe preot \n desf`[urarea activ-
it`]ilor sale misionare, la combaterea [i
\ngr`direa prozelitismului sectar, la viz-
itarea [i ajutorarea credincio[ilor b`tr\ni,
orfani, bolnavi [i a celor slabi \n credin]`; la
\nfrumuse]area slujbelor [i \nnoirea sfin-
telor noastre biserici.
{i acum, fra]ii mei, s` ascult`m
cuv\ntul Domnului c\t mai avem timp de
poc`in]`. Iat` Hristos M\ntuitorul nostru a
\nceput s` predice Evanghelia \n Galileea.
Sf\ntul Ioan Botez`torul propov`duie[te
poc`in]a \n pustiul Iordanului; Sfin]ii to]i ne
vorbesc de Dumnezeu \n scrierile lor;
preo]ii, c`lug`rii [i ierarhii Bisericii ne
\nva]` calea m\ntuirii [i ap`r` ortodoxia din
amvoanele bisericilor. Fiul lui Dumnezeu se
jertfe[te zilnic pe Sfintele altare \n timpul
Sfintei Liturghii, iar Domnul ne cheam`
acum la \nceput de an la o via]` nou` \n
Hristos, zic\nd: Poc`i]i-v` c` s-a apropiat
|mp`r`]ia Cerurilor! Deci s` ne de[tept`m,
s` venim [i s` ne poc`im, ca s` tr`im cu
Hristos \n veci. Amin.
pagina 7 Cuvânt spre folos
pocãinþa
Ce este poc`in]a? Cuviosul Pimen
spune c` poc`in]a este p`r`sirea p`catului.
Sf#ntul Ioan Gur` de Aur crede [i el c`
poc`in]a este topirea p`catului. Sf#ntul
Vasile cel Mare spune c` se poc`ie[te cel
care \mpline[te cuv#ntul psalmistului:
"Nedreptatea o ur`sc [i o dispre]uiesc, iar
legea Ta o iubesc". Iat` trei r`spunsuri la
aceast` \ntrebare.
Nu se poate poc`i cineva care nu
p`r`se[te p`catul [i care nu \l nimice[te.
Cele dou` \nf`]i[`ri ale poc`in]ei sunt deci
p`r`sirea p`catului [i \mplinirea binelui:
"Fere[te-te de r`u [i f` binele". Cel care las`
p`catul ajunge doar la m`sura mortului,
c`ci acesta nu mai face nici un p`cat, dar nu
la m`sura omului viu. Aceasta se \n]elege
cel mai bine din cuvintele Sf#ntului Vasile
cel Mare amintite mai sus. C#nd \i
\ndemna pe oameni la poc`in]`, Sf#ntul
Ioan Botez`torul le spunea: "Face]i roade
vrednice de poc`in]`". Ce \nseamn` asta?
C` poc`in]a trebuie ar`tat` celuilalt, nefi-
ind un lucru secret, ci care se manifest` nu
doar prin p`r`sirea p`catului, ci [i prin
\mplinirea virtu]ii. C#nd te sile[ti s` faci tot
binele pe care \l po]i face, e[ti pe calea
poc`in]ei. Prin bine nimicim r`ul.
|n]elesul poc`in]ei este acesta:
schimbarea min]ii omului, metanoia. A
te poc`i \nseamn` a tr`i dup` minte;
bine#n]eles, dup` o minte \mbun`t`]it`.
Sf#ntul Marcu Ascetul spune [i el: "S` nu
ascul]i de inima ta c#t` vreme n-ai scos din
ea patimile, pentru c` cele ce le are
\nl`untru, pe acelea ]i le pune \nainte".
Metanoia \nseamn` s` tr`im dup` o minte
superioar`, adic` s` fim ra]ionali, cum ar
zice Sf#ntul Antonie cel Mare.
Poc`in]a nu trebuie \n]eleas` nicio-
dat` ca o \ncremenire cu fa]a spre trecut, nu
trebuie \n]eleas` niciodat` ca o t#nguire.
Dumnezeu nu are nevoie de ni[te t#ngui-
tori, ci are nevoie de ni[te oameni care se
angajeaz` spre bine. Poc`in]a nu ]ine at#t
nr. 207
de trecut c#t ]ine de prezent \n vederea unui
viitor schimbat spre bine. Poc`in]a este o
lucrare, nu este o lucrare \n prezent cu fa]a
spre trecut, pentru c` [i a[a trecutul este
irecuperabil, nu mai ai ce face, dac` ai f`cut
un r`u \n trecut nu-l mai po]i schimba. Ci
poc`in]a este o lucrare \n prezent cu fa]a
spre viitor, pentru c` viitorul este hot`r#t de
prezentul pe care \l tr`im noi. {i dac`
tr`im \n prezent dup` voia lui Dumnezeu
atunci ne [i form`m un trecut luminos, un
trecut curat, astup`m cu trecutul cel bun
trecutul cel r`u. A[a le spun eu de obicei la
oamenii care au p`catele \n trecut: acuma la
trecutul cel negativ adaug` un trecut pozi-
tiv, [i anume astup` cele rele cu cele bune.
Fericitul Augustin zicea c`: "Tat`l omului
mare este copilul". Nu se poate s` faci
abstrac]ie nici de binele nici de r`ul c#t l-ai
f`cut c#ndva. Numai Dumnezeu are putere
asupra omului ca s`-l schimbe. Ceea ce
putem face noi este s` ie[im cumva
din negativul de odinioar`, s` facem cele
bune \n vederea pream`ririi lui
Dumnezeu, pentru c` tot binele pe care-
l facem con[tien]i c`-I slujim lui
Dumnezeu este de fapt pentru
pream`rirea lui Dumnezeu. |n felul aces-
ta noi ne \ncadr`m \n ]inta vie]ii cre[tine
considerat` ca pream`rire a lui Dumnezeu.
|ntristarea \n poc`in]` nu e o
chestiune esen]ial`, ci esen]ialul este
p`r`sirea p`catului, iar dac` se face
p`r`sirea p`catului, se poate face foarte
bine [i cu bucurie, \n sensul c` omul e anga-
jat pentru bine [i, prin binele acela, acoper`
cumva r`ul de odinioar`.
Cum se schimb` via]a noastr` dup`
fiecare spovedanie? {i care este poc`in]a
noastr` personal`, de toat` vremea?
Din cuvintele Domnului Hristos
\n]elegem c` cine nu se poc`ie[te cu
adev`rat nu are ce c`uta \n |mp`r`]ia lui
Dumnezeu, c`ci acolo nu poate intra
nimic din ce este necurat. Ca s` putem
nr. 207 Cuvânt spre folos
intra \n |mp`r`]ia lui Dumnezeu, chiar [i
aceasta de pe p`m#nt, la Sf#nta Liturghie,
trebuie o anumit` \nvrednicire. Dac` vrem
cu adev`rat s` ne bucur`m de intrarea \n
|mp`r`]ie \nc` de la Sf#nta Liturghie,
atunci toat` via]a noastr` trebuie s` fie
o preg`tire pentru a lua parte la Sf#nta
Liturgie. Preotul sau diaconul zice: "C#]i
sunte]i chema]i, ie[i]i", [i noi ne g#ndim la
cei neboteza]i, nu la noi. Dar aceste cuvinte
ne spun c` trebuie s` avem o vrednicie,
adic` s` tr`im o via]` care s` ne recomande
\n fa]a lui Dumnezeu [i s` ne apropie de El,
pentru ca astfel s` primim darurile lui
Dumnezeu. P#n` la urm` poc`in]a este un
dar de la Dumnezeu. El ni-l d` dac` ne
\mpu]in`m p`catele [i ne ajut` s` nu le mai
facem, chiar dac` mai facem gre[eli.
Condi]iile iert`rii sunt \n primul r#nd
poc`in]a, pentru c` poc`in]a \nseamn`
p`r`sirea p`catului. Numai atunci te
poc`ie[ti c#nd p`r`se[ti p`catul. Cine
nu p`r`se[te p`catul, acela nu este \ntr-o
stare de poc`in]`.
Mie \ntotdeauna \mi sun` strident
c#nd cineva m` \ntreab`: "P`rinte, oare pe
mine m` iart` Dumnezeu?". Nu exist` om
pe care s` nu-l ierte Dumnezeu, dac` se
sile[te s` duc` o alt` via]`. Sf#ntul Apostol
Pavel spune: "Ce roade avea]i atunci c#nd
era]i \n ne[tiin]`? Roade de care acum v` e
ru[ine". C#nd \ncepe s` ne fie ru[ine de ceea
ce am f`cut, atunci \nseamn` c` p`r`sim
p`catul [i ne apropiem de Dumnezeu.
|n Pateric se spune c` doi fra]i au ple-
cat din m`n`stire [i au f`cut acela[i p`cat.
Dup` ce s-au \ntors, drept canon au fost
\nchi[i \n locuri diferite. C#nd au fost sco[i
de acolo, peste un an, unul avea fa]a lumi-
noas` [i vesel`, iar cel`lat avea fa]a
\ntunecat`. Au fost \ntreba]i ce au g#ndit \n
CUV@NT SPRE FOLOS
s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi
ISSN: 1843 - 8822
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36,
sector 3, Bucure[ti
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro
pagina 8
vremea poc`in]ei lor. Cel vesel a spus c` |i
mul]umea lui Dumnezeu c` n-a r`mas \n
p`catul acela, c` vrea s` |i slujeasc` etc.,
iar cel`lat se \ntreba mereu: Ce-am f`cut
Doamne? Cum am putut face a[a ceva?
Apoi, unui p`rinte i s-a descoperit c`
Dumnezeu a primit poc`in]a fiec`ruia.
|n ce m` prive[te, eu sunt pentru
poc`in]a cu bucurie, \n care se p`r`se[te
p`catul [i se lucreaz` virtutea, cu \ncred-
erea c` Dumnezeu ne binecuvinteaz`.
Am fost \ntrebat odat`: "P`rinte, ce
sf#nt s-a poc`it cu bucurie?". E foarte greu
de [tiut tainele omului. Cred c` to]i sfin]ii s-
au poc`it cu bucurie, pentru c` numai cine
are n`dejde poate s` se poc`iasc` cu
adev`rat, \n \n]elesul c` cine n-are n`dejde
ajunge \ntr-un fel de \ntristare, de nelu-
crare, de mole[eal`. Dar cine are n`dejde,
acela este str`b`tut de bucurie. Domnul
Hristos le-a spus ucenicilor: "Acestea vi
le spun ca bucuria Mea s` fie \ntru voi [i
ca bucuria voastr` s` fie deplin`".
Un p`rinte de la M`n`stirea
Timi[eni, P`rintele Ioan Negru]iu, i-a spus
unui t#n`r un cuv#nt care mie mi-a pl`cut
foarte mult [i pe care a[ vrea s`-l
cunoa[tem cu to]ii: "S` ai grij` s` nu cazi. {i
dac` cazi, s` ai grij` s` cazi cu fa]a \n sus".
Asta \nseamn` s` nu ui]i de
Dumnezeu, s` nu ui]i de destina]ia ta de om,
s` nu ui]i c` e[ti fiin]` creat` pentru
Dumnezeu, s` nu ui]i c` e[ti fiin]` care
prive[te \n sus (antropos), [i s` nu ui]i c`
e[ti modelabil, s` nu ui]i de Dumnezeu,
pentru c` toate sunt prin Dumnezeu.
P`rintele Teofil P`r`ian,
Veni]i de lua]i bucurie. O sintez` a g\ndirii
P`rintelui Teofil \n 750 de capete,
Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2001, pp. 88-90.
Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;
Mobil: 0726.325.888
Cod fiscal nr. 12102616,
Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
web: www.sfantulgheorghe.ro