Ce sunt mirajele?

Mirajele nu sunt iluzii optice, ele sunt fenomene reale ale atmosferei optice, produse de curbarea puternica a
razelor n straturi cu gradiente extreme de temperatura..
Efectul acestor distorsionari si deplasari ale imaginii creaza multe dintre iluziile optice pe care noi le percepem ntrun miraj. Cu toate ca mintea ar putea interpreta gresit imaginea produsa pe care o primim de la ochi, ea nu este
doar o forma a imaginatiei poate fi fotografiata..
Cuvantul miraj provine de la verbul francez se mirer (a privi cu atentie, a examina) i reprezint un fenomen
optic datorat refraciei luminii, care face ca imaginea unor lucruri s apar apropiat i rsturnat.
Mirajul inferior: Mirajul inferior se formeaz cnd razele soarelui trec printr-un strat de aer cald apoi se ntorc.
Cnd o raz de lumin trece dintr-un mediu n altul, aceasta se refract pe o linie dreapt, cu un unghi care
depinde de diferena de densitate ntre cele dou medii.
Pentru formarea mirajul inferior, diferenta de temperatura ntre straturi este factorul cel mai important. Mirajele
de pe autostrada se produc la fel, att pe drumul umed din zilele nsorite de iarna, ct si n timpul lunilor de vara.
Mirajul inferior pe apa: Marinarii cunosc acest fenomen foarte bine: insulele par suspendate n aer. Fsia subtire
de cer deasupra orizontului si mirajul inferior din spatele ei par o singura imagine. Mirajul insulelor este vazut la
aceasta naltime ca un rotund al jumatatii de jos a insulei foarte aplatizat, aproape imperceptibil, conturat ca o
forma ntunecata cu insula propriu-zisa.
Mirajul in desert: n deert, soarele poate atinge temperaturi foarte ridicate. El usuc foarte mult aerul din
imediata sa apropiere i i schimba indicele de refracie. Avem deci un indice de refracie variabil ce are loc
deasupra solului i refracia se produce.
Razele albastre(radiaiile) care vin din cer sunt curbate n apropierea solului i urc din nou. Le vedem deci venind
de jos i totul se ntmpl ca i cnd ar fi o suprafaa mare i albastra pe.
Mirajul superior:

Mirajul superior are loc n condiii atmosferice opuse mirajului inferior.

Pentru a fi observat, aerul din apropierea suprafeei trebuie s fie mult mai rece dect aerul situat deasupra sa.
Cnd aerul rece se afl sub cel cald, razele de lumin sunt curbate n jos fa de suprafa, astfel nelnd ochiul i
fcndu-ne s credem c un obiect este poziionat mult mai sus ori c este mult mai nalt dect n realitate.

Mirajul arctic : Mirajul arctic este un termen care a fost aplicat mirajului particular superior la latitudinile polare
nordice, cnd condiiile de apariie a pmntului la orizont ne permit vederea unor obiecte ce sunt de fapt
localizate sub orizontul geometric.
Mirajul lateral:
Mirajele se pot forma deasemenea pe suprafee verticale nclzite, spre exemplu faa unei roci sau a unui perete,
dndu-i acesteia o vedere suprareal a mprejurimilor care apar pe aceast suprafa, incluznd iluzia fntnii
arteziene cu ap proiectat pe o suprafa vertical.
Mirajul poate fi explicat astfel: nite raze de lumin originare din plac, urmeaz ci curbe n loc de drepte pn la
observator, datorit variaiei indexului refractiv al aerului. Razele urmnd ci curbe, dau natere imaginiii care
constituie mirajul.
*mai exista si miraje in nori, ale Soarelui si ale Lunii

Asfaltul ncalzit formeaza deasupra acestuia un strat de aer mai cald. Acest strat are un indice de refractie mai mic
dect aerul rece de deasupra, producndu-se fenomenul de reflexie totala la suprafata de separatie dintre aceste
straturi. Astfel, partea dintre aerul cald si aerul rece actioneaza ca o oglinda cnd este vazuta dintr-un unghi mai
mare. Oglinda reflecta o imagine a cerului catre observator. Datorita cerului senin si efectului stralucitor cauzat de
o variatie imperceptibila n partea cu aerul ncalzit de deasupra pavamentului, vederea reflectata a cerului
seamana foarte mult cu o apa.

Reflexia totala :
Reflexia totala este fenomenul optic de reflexie a luminii pe suprafata de separare dintre doua medii transparente,
atunci cand mediul din care vine lumina are un indice de refractie mai mare decat pe partea cealalta, iar unghiul de
incidenta este atat de mare incat refractia nu mai poate avea loc .
De exemplu la trecerea din ap n aer razele de lumin se ndeprteaz de normal, unghiul de refracie fiind mai
mare dect unghiul de inciden. Pentru o anumit valoare a unghiului de inciden numit unghi limit, raza
refractat este paralel cu suprafaa de separarea a celor dou medii. Dac unghiul de inciden este mai mare
dect unghiul limit refracia nu se mai produce , raza de lumin se reflect rmnnd n primul mediu.
Uneori, reflexia se produce fr refracie. Acest fenomen se numete reflexia total i se produce atunci cand
lumina trece dintr-un mediu cu indice de refractie mai mare (ex.apa),intr-unul cu indice de refractie mai mic (aer),
pentru un anumit unghi de incidenta numit unghi limita (l) r = 90, raza refractata avand directia suprafetei de
separare dintre cele doua medii.

Unghiul limita se calculeaza cu formula:

sin l

n2
n1

Binoclu - Binoclul conine o prism cu reflexie total, care rstoarna imaginea lentilei binoclului pentru ca aceasta
sa fie dreapta prisma folosita se numeste Porro
Periscop - Instrument optic, format dintr-un tub metalic rigid sau telescopic prevzut cu lentile i prisme cu reflexie
total, prin care se poate privi peste obstacole sau din submarinele aflate n imersiune.
Instrument optic n care razele de lumin sunt deviate cu ajutorul oglinzilor sau al prismelor cu reflexie total i
care permite observatorilor aflai n tranee, submarine etc. s urmreasc ceea ce se ntmpl la suprafaa
pmntului sau a apei. Primul periscop instalat pe un submarin francez dateaz din 1893, iar periscoapele de
tranee au fost folosite n Primul Rzboi Mondial.
*obs: n timpul luminii zilei, cerul Pmntului apare ca o suprafa albastr profund datorit dispersiei
atmosferice a luminii soarelui.