You are on page 1of 3

Ficatul gras (steatoza hepatica)

Generalitati
Ficatul gras este un termen general utilizat pentru a descrie depozitarea excesiva a grasimilor in ficat.
Mai exact, ficatul gras sau steatoza hepatica este o afectiune reversibila caracterizata prin acumularea
trigliceridelor in celulele hepatice in timpul procesului numit steatoza - retinerea anormala a lipidelor
in interiorul celulelor. Aceasta afectiune se poate manifesta temporar sau pe termen lung, nu este
dureroasa si poate fi asimptomatica o lunga perioada de timp.
Cu toate ca are nenumarate cauze, ficatul gras apare cu preponderanta in randul pacientilor care sufera
de alcoolism si obezitate. Totodata, aceasta afectiune este asociata si cu afectiunile care influenteaza
metabolizarea grasimilor.
Ficatul este organul central care produce, transporta, modifica si stocheaza grasimile din organism.
Nenumarate afectiuni pot perturba acest proces, conducand la depozitarea excesiva a grasimilor in
ficat. Trigliceridele sunt grasimi stocate de catre organism si folosite pentru producerea de energie si
pentru formarea de celule noi. Descompunerea grasimilor in ficat poate fi perturbata de: alcoolism,
malnutritie, sarcina sau otravire.
Acumularea grasimilor in interiorul ficatului poate conduce la inflamarea progresiva a ficatului (de
exemplu, hepatitele) care se numeste steatohepatita.
Luand in considerare consumul de alcool, ficatul gras poate fi clasificat in:
steatoza hepatica alcoolica si steatoza hepatica non-alcoolica;
si forme mai severe precum, steatohepatita alcoolica si steatohepatita non-alcoolica.
In cazurile severe de steatoza hepatica, ficatul poate creste de 3 ori peste dimensiunea normala, iar in
aceasta situatie afectiunea este simptomatica.
Cauze si factori de risc
Principala cauza care conduce la aparitia steatozei hepatice este sindromul metabolic - un grup de
afectiuni format din: diabet zaharat de tip II, boli cardiovasculare, obezitate si hipertrigliceridemie.
O alta cauza comuna care determina aparitia steatozei hepatice este abuzul de alcool. Steatoza hepatica
alcoolica influenteaza modul in care ficatul descompune si depoziteaza grasimile. Adesea, pacientii cu
alcoolism cronic sufera si de malnutritie din cauza consumului neregulat de alimente si a dietei
dezechilibrate.
Sarcina poate cauza o forma rara, dar foarte grava, de steatoza hepatica, care apare tarziu in timpul
sarcinii si care este asociata cu aparitia icterului si a insuficientei hepatice.
Alti factori care conduc la aparitia ficatului gras:
- abuzul de medicamente (costicosteroizi, tamoxifen, metotrexat, medicamente indicate in cazul
bolilor cardiovasculare);
- rezistenta la insulina;
- intoxicatii cu substante chimice;
- homocistinuria;
- tirozinemia;
- hiperlipidemia;
- supraponderabilitatea, obezitatea, malnutritia;
- sindromul Cushing;
- boala Wilson;

- sindromul Reye (la copii).


Totodata, trebuie mentionat ca o simpla infectie bacteriana, o mica dereglara hormonala sau
acumularea excesiva de fier in ficat pot determina modificari functionale la nivelul ficatului.
Simptome
In stadii incipiente, boala ficatului gras nu prezinta semne sau simptome. Chiar daca simptomele
exista, acestea se manifesta vag si non-specific, precum: oboseala, durere abdominala sau febra.
In fazele avansate, steatoza hepatica se manifesta prin:
- hemoragie gastro-intestinala;
- oboseala si slabiciune;
- acumularea de lichid in cavitatea abdominala;
- prurit la nivelul mainilor si picioarelor, si in cele din urma pe intreg corpul;
- lipsa poftei de mancare;
- insuficienta hepatica;
- lipsa apetitului sexual;
- tulburari mentale;
- stari de greata;
- picioare umflate si retinerea apei la nivelul picioarelor;
- pierdere in greutate;
- icter.
Daca apare in timpul sarcinii, boala ficatului gras se manifesta prin: stari de greata, varsaturi, lipsa
poftei de mancare, dureri abdominale.
Diagnosticare
Deoarece steatoza hepatica este o afectiune silentioasa - simptomele manifestandu-se abia in stadiile
tardive - diagnosticarea survine in urma realizarii testelor medicale de rutina, de exemplu:
hipercolesterolemia, teste sanguine.
In timpul examenului fizic, medicul poate observa daca aveti ficatul marit prin simpla palpare a
abdomenului.
Testele de sange sunt recomandate pentru a stabili daca ficatul functioneaza corect.
Biopsia hepatica (prelevarea unei mostre din tesutul hepatic printr-o incizie foarte mica) este
recomandata pentru a confirma ca ficatul este gras.
In sarcina, steatoza hepatica este asociata cu o complicatie grava, cum ar fi preeclampsia si eclampsia.
In aceasta situatie, mama se confrunta cu simptome, precum: hipertensiune arteriala, edem si, uneori,
convulsii. Examenele de laborator presupun verificarea nivelului transaminazelor: transaminaza
glutam piruvica si transaminaza glutamat oxalacetica. In majoritatea cazurilor, nivelul fosfatilor
alcalini este crescut din cauza colestazei produse de infiltrarea grasimilor.
Teste suplimentare pentru a identifica afectiunea hepatica:
- ultrasonografia - test non-invaziv, care foloseste undele sonore penru a crea o imagine a ficatului;
- tomografia computerizata - utilizeaza razele x pentru a produce o imagine transversala a ficatului;
- imagistica prin rezonanta magnetica - tehnologia RMN produce o imagine a ficatului prin
intermediul unui camp magnetic si a undelor sonore. Pentru realizarea acestui test se foloseste o
substanta de contrast.

Tratament
In cazul steatozei hepatice, tratamentul este recomandat in functie de cauze. Trebuie retinut faptul ca
ficatul gras nu necesita tratament medicamentos daca nu a condus la aparitia altor complicatii; in
aceasta faza sunt recomandate: pierderea in greutate, restrictia consumului de grasimi si realizarea
unui program de exercitii fizice. Totodata, se recomanda restrictionarea consumului de alcool si zahar
si suplimentarea dietei cu vitamine si minerale.
Steatoza hepatica este o afectiune reversibila daca este diagnosticata si tratata la timp. Daca apare in
sarcina, steatoza hepatica pune in pericol atat viata mamei, cat si pe a copilului. Leziunile hepatice
severe pot necesita un transplant de ficat, in cazul in care afectiunea mamei nu este depistata la timp.
Prevenire
Profilaxia consta in adoptarea unei alimentatii sanatoase si restrictionarea consumului de alcool.
Gravidele necesita o buna ingrijire in timpul sarcinii pentru ca simptomele sa fie recunoscute si tratate
in timp optim. Pentru a preveni sindromul Reye, copiilor nu trebuie sa li se administreze aspirina
pentru tratarea simptomelor de gripa, raceala sau alte infectii virale.
Dieta
- reduceti consumului de carbohidrati din zahar, paine, paste fainoase si produse de patiserie, prajituri,
biscuiti si alte deserturi.
- cresterea cantitatii de fructe si legume proaspete consumate.
- evitati produsele alimentare bogate in grasimi si produsele alimentare procesate.
- limitati consumul de produse lactate, precum lapte, branza topita, smantana, unt si optati pentru
alternativa organica: iaurt degresat, branza tofu, ricotta, parmezan.
- evitati toate tipurile de margarina.
- evitati consumul bauturilor energizante si carbogazoase.
- consumati 2 l de apa, zilnic.
- evitati indulcitorii artificiali.
- consumati in special carne de pui si de curcan.