Biserica Ortodoxa din Bucovina intre anii 1775-1915

-partea de N a Molfovei (Bucovina) era ocupata de imperiul habsburgic-1775

-act care a avut urmari si asupra Bisericii.
-Episcopia Radautilor isi muta sediul la Cernauti, sub jurisdictia Mitropoliei sarbe din
Carlovit
-dintre manastiri, raman doar 4. Restu sunt transformate in biserici de mir.
-Dupa moartea lui Dositei Herescu (1789) este numit episcope Daniil Vlahovici (1789-1822), a
urmat Isaia Balosescu (1825-1834), care infiinteaza un institute telogic la Cernauti(1827), cu 3
ani de studii, dupa liceu.
-Sub Eugenie (Evghenie) Hacman (1835-1873) cu studii la Facultatea de Teologie romanocatolica din Viena, lipsit de calitatile unui carmuitor bisericesc, a intarit amestecul statului in
viata eparhiei.
-sub el se construeste Catedrala din Cernauti(1844-1864), desi clerul si credinciosii cereau ca
eparhia Bucovinei sa devina sufragana a mitropoliei Transilvaniei, episcopul Eugenie s-a opus,
dorind ca imperiul habrsurgic sa itemeieze 2 Mitropolii ortodoxe romanesti.
-se realizeaza , fiind favorizat de imprejurarile politice, caci dupa 1867, Serbia si Transilvania au
ramas in cadrul statului maghiar, cu capital la Budapesta, iar Bucovina sub conducerea
Guvernului de la Viena.
-pe data de 23 ianuarie1873 se aproba infiintarea mitropoliei Bucovinei cu sediul la Cernauti.
Eugenie nu se bucura insa caci moare laViena cand se pregatea sa vina pentru instalarea ca
arhiepiscop si mitropolit.
-au urmat mitropolitii :-Teofit Bendela (1874-1875)
- Teoctist Blajevici (1877-1879)
-in 1875 in locul cechiului institul de Teologie infiinteaza Fac de Teologie in cadrul universitatii
Cernauti.
-Mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici (1880-1895)- a fost intai preot de mir, aparator al
Bisericii din Bucovina autor al numeroase manual : Cuvantari, Liturgica, Invatatura Ortodoxa ,
Psaltichia bisericeasca, Calendarul romanesc din Bucovina.
-a infiintat topografia arhidiecezana,
-in 1882 profesorii Fac de Teologie au pus bazele revistei Candela

Sub mitropolitul Arcadie Ciupercovici (1896-1902) s-a intarit mai mult amestecul guvernatorului
Bucovinei in afacerile Bisericii.
A urmat Vladimir Repta (1902-1924)-fost prof al Facultatii, rector la Universitate
-dupa unirea Bucovinei cu Romania , la 15/18 nov 1918 , in palatal metropolitan din Cernauti, in
urma schimbarilor teritoriale survenite dupa 1918 in tot sud estul Europei, Mitropolia
Bucovinei si Dalmatiei a ramas mitropolia Bucovinei.
Biserica Ortodoxa in Basarabia intre anii 1812-1918
-prin tratatul dintre rusi si turci de la Bucuresti 16 mai 1812, tinutul dintre prut si Nistru intra sub
ocupatia Rusiei tariste.
-teritoriu numit BASARABIA
-limba romana este eliminate din institutiile oficiale.
-dupa trecerea Basarabiei sub rusi, au fost colonizati aici rusi, unguri, greci , germani si inzestrati
cu pamanturi.
-dupa 1812 Basarabia primeste o noua organizare bisericeasca.
-intre 1808 si 1812 tarul Alexandru I a numit exarh pe Gavriil Banulescu Bodoni, un roman
studit la Kiev, muntele Athos si Constantinopol. Dupa pacea de la Bucuresti el se munta la
Chisinau, considerandu-se ,in continuare, inaintestatator al Bisericii din teritoriul anexat Rusiei.
-in urma Sf Sinod al B. O . Ruse din Petesburg, la 21 august 1813 tarul Alexandru I a aprobat
infiintarea arhiepiscopiei Chisinaului si Hotinului, in furnte cu Gavriil.
-noua eparhie este subordonata Sinodului Bisericii Ruse.
-in 1813 Gavriil deschide un seminar la Chisinau, cursurile tineau 6 ani, dar ramane pana in
1918.
-in 1814 sinodul de la Petesburg aproba infiintatea unei tipografii la Chisinau, dar cu anumite
interdictii.
-sub Gavriil se tiparesc carti in romaneste, in 1817 Noul Testament, in 1819 Biblia, difuzate in
Basarabia si Moldova din dreapta Prutului.
-30 martie 1821 moare Gavriil
-scaunul este ocupat numai de ierarhi rusi, numiti direct de Sinodul din Petesburg.
-sub Dimitrie Suliman limba romana este eliminate din seminar.

-o realizare a sa este ridicarea catedralei eparhiale din Chisinau. Sfintina in 1839.

-in 1856, potrivit tratatului de la paris, 3 judete sunt inapoiate Romaniei(Cahul, Bolgrad si
Ismail.
-se infiinteaza Consistoriul Duhovnicesc la Ismail, iar in 1864 Episcopia Dunarii de Jos,
condusa de Melchisedec Stefanescu. Tot el infiinteaza si un seminar cu 4 clase.
-in tratatul de pace de la Berlin din 1878 cele 3 judete sunt luate de Rusia, Epsicopia dunarii de
Jos se muta la Galati la fel si seminarul.
-procesul de rusificare s-a accentuat mai ales sub arhiepiscopul Pavel Lebedev, da dispozitie sa
se distruca foarte multe carti de cult alle nationalismului romanesc.
-in 1861 infiinteaza 400 de scoli primare parohiale, pe care mai tarizu le trece in seama statului.
Limba predate era rusa.
-in 1884 se infiinteaza in Rusia , un nou tip de scoala primara, numita bisericeasca parohiala,
astfel de scoli se infiinteaza si in Basarabia
-1883 tipografia de la Chisinau este desfinatata.
-toate parohile aveau o situatie matreiala foarte buna. Asa s-au infiintat as anumeltele fratimi
care intretineau azile si cantine pentru saraci.
-viitorii preoti se pregateau la seminarul cu 6 clase de la Chisinau si conitinuau studiile la
Academia teologica din Kiev.
-in 1905 se cere reintroducerea limbii romane in scoli si in institutii, insa arhiepiscopul Serafim
Ciciagov a stiut sa impedice satisacerea revendicarii romanesti.
-in 1906 se reinfinteaza tipografia care edita carti de slujba si Vietile Sfintilor, in 1908 si-a
inceput aparitia revistei Luminatorul , in romaneste, care a continuat pana in tmpul celu de al IIlea Razboi Mondial.
Biserica Orotodoxa din Transilvania si Banat in a doua jumatate a secoluli al XIX-lea
Mitropolitul Andrei Saguna.
-

Andrei Saguna in frunea Bisericii din Transilivania.

Andrei se naste la 20 dec 1808 in Miscolt (ungaria).
Urmeaza clasele gimnaziale in orasul natal, continuand cu liceul si studiile universitare la
Universitatea din Pesta, api studii teologice la Vre.
In 1833 este tuns in monahism, cu numele de Andrei
In iunie 1846 mitropolitul Iosif Raiacici de la Carlovit la numit vicar general al
Episcopiei Ortodoxe a Transilvaniei.

In dec 1847 sinodul protopopilor eparhiei, intrunit la Turda , este ales ca si canddidat , iar
imparatul Austriei il alege episcope al Transilvaniei
Cea dintai problema a fost organizarea bisericeasca.
Andrei convoaca la Sibiu trei sinoade de clerici si mireni (1850,1860,1864)
in toamna anului 1864 sinodul episcopilor sarbi isi dau asentimentul pentru despartirea
Bisericii romanesti de cea sarba.
12/24 dec 1864 printr-un autograf imperial se aproba reinfiintarea vechii mitropolii
ortodoxe romane a Transilvaniei si numirea lui Andrei Saguna ca mitropolit si
arhiepiscop.
Era necesara acum intocmirea unei legi, a unui statut pentru conducerea autonoma a
Bisericii.
In toamna anului 1868, mitropolitul Andrei convoaca un congres laSibiu unde aproba un
proiect numit statutul organic al B.O.R. in Transilvania.
Aceasta lege a stat la baza noilor statute din 1925 cat si 1948, Andrei Saguna, da bisericii
o organizare superioara.
Mitropolitul duce o munca neobosita pentru slujirea poporului roman prin Cultura , mai
ales prin scolile primare.
Atentia marelui arhiereu se indreapta sis pre alte tipuri de scoli, de pilda in 1870 el
randuieste ca in fiecare parohie preotii sa tina cursuri serale.
Proiecteaza infiintarea unor scoli cu predare in limba romana, insa autoritatile
habsburgice decat 2 scoli,. In 1869 mai face o scoala la Brasov.
Poate fi numit unulul dintre ctitorii invatamantului romansesc din ardeal.
Are o grija foarte mare in vederea ridicarii nevelului cultural al preotilor.
In anul 1850 hotaraste creearea unui Institut teologic si pedagogic.
In 1853 infiinteaza o sectie separate de pedagogie.
Pentru student dar si pentru preoti Andrei Saguna a scris:
Elementele dreptului canonic 1854
Cmpendiu de drept canonic 1868
Enhiridion sau carte manuala de canoane cu comentarii 1871
Istoria Bisericii Ortodoxe rasaritene universale :2 vol- 1860
Manual de studiu pastoral 1872
In 1856 -1858 a tiparit Biblia cu ilustratii.
O mare realizare a sa o constituie Telegraful Roman gazeta politica, industrial
comerciala si literara din 1853 pana in present.
A initiat Calendarul Arhiepiscopiei Sibiului, sub forma de almanah din 1852 pana azi(azi
numit indrumatorul bisericesc)
Mai adduce o contributie insemnata la infiintatea asociatiei transilvanene pentru cultura
si literatura romana (astra) in 1861.
Pe plan economic, eparhia Sibiului era saraca, dar mitropolitul Andrei, reuseste sa creeze
o stare materiala buna, incat pune baza fondului pentru zidirea unei catedrale la Sibiu

Andrei Saguna a fost un militant neobosit pentru solutionarea revendicarilor nationale

si sociale ale poporului riman din Transilvania.
Moare 16/28 iunie 1873 fiind inmormantat langa biserica mare din Rasinari. Intraga
avere o lasa Arhiepiscopiei Sibiului aproximativ 600.000 de coroane.
Urmasii lui Andrei Saguna
Primul urmas este Procopie Ivascovici (1873-1874), fiu de preot roman din Banat,
pastorest la Sibiu doar un an pentru ca in iulie 1874 a fost ales patriarch la Carlovit.
In acelasi an s-a facut a doua alegere , in persoana lui Miron Romanul de la Arad, fost
professor , vicar al cosistoriului de la Oradea sis curt timp episcope la Arad, ca urmas a
lui Procopie.
Desi silist sa faca unele concesii Guvernului maghiar, totusi se straduieste si apara
autonomia bisericii sale, precum si scolile.
Dupa moartea lui Miron 1898, este ales Ioan Metianu, fost protopop de Zarnesti, vicar al
cosnsistoriului din Oradea, apoi episcope de Arad (1875-1898) de numele lui se leaga
constructia catedralei din Sibiu, dintr-un fond creeat de Saguna, spre sfarsitul pastoratiei
ridica actual cladire a Institutului teologic .
Dupa moartea sa (1916) congresul National Bisericesc, a ales ca arhimandrit pe Vasile
Mangra , prof de teologie la arad, presedinte al consistoiului roman din Oradea,
A pastoit numai 2 ani.
Eparhiile sufragane ale Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei

odata cu reinfiintarea Mitropoliei Ardealului, s-a acceptat ca ea sa cuprinda pe langa

rhiepiscopia Sibiului inca 2 eparhii
A Ardealului
A Caransebesului.
La Caransebes primul episcope a fost Ioan Popasu 1865-1889,
Fost protopo de Brasov
Collaborator apropiat a lui Andrei Saguna
Reuseste sa transfere sectia romana de teologie de la Varset la Caransebes.
Infiinteaza zeci de scoli poporale
Ridica o resedinta eparhiala
Infiinteaza o tipogradfie
Din 1886-1948 a aparut Foaia Diecezana organ bisericesc, scolar, economic si literar
Urmasul sau este Nicolae Popea (1889-1909)
Ucenic al lui Andrei Saguna
Professor de teologie la sibiu
Vicar al Arhiepiscopiei
Ca episcope a continuat munca lui Ioan Popasu.

Scrie cateva lucrari de istorie despre vechea Mitropolie a Transilvaniei, cateva inchinate
vietii si activitatii lui Andrei Saguna, pe baza carara Academia Romana l-a ales membru
titular in 1900.
Moare in 1908.
Este ales Miron Cristea, pastorind din 1910-1919, cand a fost ales mitropolit primat al
Romaniei intregite, iar in 1925 primul patriarh al BOR .
Biserica Unita din Transilvania
Pentru ca marea adunare nationala romaneasca de pe campia Libertatii din mai 1848,
preconiza restaturarea vechii mitropolii orotodoxe a transilvaniei, episcopii uniti de
atunci de la Blaj si Oradea, au condamnat istoricile hotarari ale acelei adunari.
Intr-o conferitna a tuturor episcopilor tinuta la Esztergom in 1850, episcopul roman
Vasile Erdelyi, propune ridicarea scaunului de la Blaj la rang de mitropolie si creearea
adoua diaceze, Curtea din Viena si Curtea romana primeste acordul!
Prin bula Ecclesiam Christi din 26 nov 1853 diaceza blajului este ridicata la rang de
Arhiepiscopie is mitropolie
Mitropolitii Blajului din aceasta perioada au fost:
Alexandru Sterca Sulutiu 1850-1867
Ioan Vancea 1868-1892
Victor Mihail 1895-1918
Intre episcopii sufragi, consemnam pe Mihail Pavel, fost la gherla (1872-1879), apoi
Oradea (1879-1902), Dimitrie Radu, fost Lugoj (1896-1903) apoi Oradea (1902-1920)
Ioan Vancea a facut 2 incercari de catolicizare a Transilavaniei Unite, si pentru totala ei
supunere la papa.
Astfel in 1872-1882 a convocat la Blaj cate un asa zis conciliu provincial urmate de un al
treile conciliu convocat de Victor Mihail in 1900. Cele trei au introdus dogme noi,
catolice, nerecunoscute in Biserica Unita din Transilvania
Dupa crearea monarhiei dulaliste austro-ungare in 1867 cercurile politice catolicemagheare au conceput organizarea unei Biserici catolice pe teritoriul Ungariei si
Transilvaniei, in care sa fie inclusa biserica romaneasca unita.
In 1912 se face o incercare pentru instrainarea bisericii romanesti unite, prin infiintarea
asa numitulei Episcopii Greco-catolice maghiare de hajdudorog create de papa.
Invatamantul Teologic pana in 1918
1803 se infiinteaza seminarul de la Socola, langa Iasi prin stradania lui Veniamnin
Costachi
Intre 1846-1859 au functionat in Moldova 12 scoli numite catehetice tinutale
In 1852 s-a infiintat seminar la Husi condus de Nifon Balasescu
In 1858 la Roman, condus de Dimitrie Matcas
In 1856 staretul Dionisie Romano infiinteaza la manastirea Neamt un seminar monahal.

In Tara Romaneasca- fuctioneaza la manastirea Antim o scoala intre anii 1797-1849.

In 1836 s-au infiintat seminarii eparhiale laBucuresti, Buzau, Arges si Ramnic
Legea instructiunii publice -25 nov 1864
Prevedea doua tipuri de seminarii. Gradul I cu 4 clase si gradul II cu 7 clase.
Cei de gradul I puteau fi preoti la sat si invatatori, iar ceilalti la oras si Protopopi.
In 1872 se deschide seminarul Nifon Mitropolitul din Bucuresti cu 7 clase.
Legea clerului mirean si a seminariilor.
In 1893 se reorganizeaza radical invatamantul.
Se prevedeau 2 tiputi de seminarii cu 3 clase si cu 8 clase
In 1901 seminatii inferioare cu 3 clase au fost desfiintate, dar din lipsa de preoti se
redeschid dar de data asta cu 7 clase.
In a doua jumatate la sec XIX se infiinteaza, primele facultati de teologie . in cvadrul
universitatiii din Iasi, dar din lipsa de student se desfininteaza in 1864.
Se infiinteaaza Fac de Teologie de la Bucuresti, se deschide in 12 nov 1881, din cauza
problemelor se inchide in 1883 dar se redeschide in 1884
In ceea ce priveste invatamantul teologic din Bucovina , in 1786 se infiinteaaza o scoala
cliriceasca la manastirea Sf Ilie, desfintata in 1817, in 1827 se deschid cursurile la
Cernauti,
In Trasnilvania , primele cursuri iau fiinta in 1786 la Sibiu, prin grija ep Ghedeon
Nichitici si pregatea viitorii invatatori.
Primele cursuri de preotie propriu zisa se deschid la 15 martie 1811, sub codnucerea
tanarului carturar Gheorghe Lazar.
In Arad si Timisoara in nov 1812 se deschid la Arad cursurile unei scoli
pedagogice(prepparandi) initial cursurile tineua 15 luni, apoi 2 ani, apoi 3 ani.
La 1 nov 1822 se deschide la Arad un institul Teologic cu 2 ani de stiudiu iar in 1824 cu
3 ani..
In 1876 cele 2 scoli se contopesc sunb o singura conducere cu denumirea de institutul
teologic pedagogic cum era la si Sibiu
In anul 1822 se deschid cursurile seminarului teologic de la Varset cu 2 apoi 3 ani de
studii.
Biserica unita din Trasilvania
Avea un seminar teologic la Blaj inca din 1754 iar intr 1760-1781 s-a creat un al II-lea
seminar, numai pentru calugari
In 1859 se deschide o scoala teologica la Gherla care avea cursurile in lb latina apoi in
romana.
Prima scoala romaneasca de tip mediu ia nastere la Blaj in 1754, devine mai tarziu scoala
gimnaziala cu 8 clase.
In 1828 , episcopul Samuil Vulcan de la Oradea infiinteaza un gimnaziu la Beius.
Primul gimnaziu orthodox se infiinteaza la Brasov 1850.

In 1869 pe langa gimnaziu se deschide si o socala tehnicasi una comerciala care au

fucntionat pana dupa 1918
Al doilea gimnaziu orthodox din trasilvania a fost la Brad infiintat in 1868 .
Biserica din Transilvania a avut sub indrumare si cateva mii de scoli poporale(primare)
romanesti,
In timpul lui Saguna nr de scoli se ridica la 800 , iar in 1882 existau 1578 de scoli .
In 1915 Buserica Ortodoxa avea 1536 de scoli iar cea unita 1146.
Dupa infiintarea statului dualist austro-ungar (1867) s-au luat hotarari in vederea
desfiintarii unor scoli.

Literatura teologica
Sec. al XIX-lea constituie perioada moderna si in domeniul teologiei ortodoxe
romanesti. In aceasta perioada apar primele lucrari teologice de inalt nivel stintific, primele
manuale pentru seminar si facultate; acum se traduc o serie de lucrari teologice moderne din
greceste si mai ales din ruseste.
O data cu intemeierea seminariilor teologice, s-a simtit nevoie intocmirii unor manuale
didactice corespunzatoare. Primele manuale ce au fost tiparite in Moldova sunt in mare parte
traduceri sau prelucrari dupa cele rusesti
In Tara Romaneasca, iluministul Eufrosin Poteca (1786-1858) a prelucrat cateva manuale
pentru seminarii. Exemplul sau a fost urmat si de catre Nicolae Nifon Balasescu ( 1806-1880),
fiind primul profesor al seminarului din Bucuresti, a intocmit mai multe manuale pentru
seminarii, inspirate dupa cele apusene. Dupa 1864, seminariile au trecut sub controlul
Ministerului Cultelor si Instructiunii, iar numarul manualelor au fost in scadere.
Dupa intemeierea FTOUB, profesorii au observat lipsa materialelor universitare. Pt.
inceput s-au folosit traduceri ale manualelor utilizate in Academiile duhovnicesti din Rusia:
Introducerea in teologia ortodoxa si Teologia dogmatica ortodoxa ( 2 volume) , Dreptul
bisericesc al prof. I.S. Berdnikov din Ucraina, Dogmatica episcopului Silvestru de Canev ( 5 vol
).
Au mai fost traduse din limba germana, cateva cursuri de la Facultatea de Teologie din
Cernauti: Complendiul de drept bisericesc al lui C-tin Clement Popovici, I.B.U. a lui Eusebiu
Popovici, tradusa de Gherasim Timus si Athanasie Mironescu.
Pe langa aceste manuale de seminar si cursuri univesitare au aparut si lucrari teologice
traduse si originale. Alexandru Scarlat Sturza ( 1791-1854) este autorul a numeroase lucrari
sociologice, istorice, lingvistice, precum si teologice; Neofit Scriban a scris Dublul paralel sau

Biserica in fata papitatii si a reformei veacului XVI;Eufrosin Poteca a tradus din greaca
populara Manualul pravoslavnicului crestin.
In prima jumatate a sec. al XIX-lea marii mitropoliti Veniamin Costachi si Grigore
Dascalul au continuat vechea traditie romaneasca de a traduce scrierile Sf. Parinti, ale scriitorilor
post-patristici si moderni. Tot in aceasta perioada au aparut mai multe editii ale Sf. Scripturi:
Petersburg -1819, supravegheata de Societatea Biblica Ruseasca; Buzau 1854-1856; Sibiu
1856-1858 si in Bucuresti 1914 fiind prima editie sinodala.
In Bucovina se remarca profesorii de la Fac. de Teologie din Cernauti, autori ai unor
lucrari de mare valoare, unele traduse si in alte limbi. Eusebiu Popovici I.B.U. trad. din
Germana in RO in 4 vol.; C-tin Popovici Izvoarele si codicii Dreptului bisericesc ortodox,
Canoanele apostolice; Isiodr Onciul Manual de arheologie biblica, manual de introducere in
cartile Testamentului Vechi; Alexie Comorosan - Prelegeri academice din Dogmatica
soteriologica; Stefan Saghin,Vasile Gaina, Emilian Voiutschi, Octavian Isopescu, Ioan
Iuvenal Stefanelli, Vasile Motrofanovici Omiletica, Teodor Tranavschi Liturgica.
Spre Deosebire de lit. teologica din Tara Romaneasca si Moldova, cea din Transilvania sa dezvoltat in imprejurari diferite. Invatatii teologi din Blaj scriau mai mult lucrari istorice si
filologice prin care incercau sa dovedeasca originea latina a poporului roman. Amintim pe
Samuel Micu, Gh. Sincai si Petru Maior. A aparut Lexicon romanesc latinesc ungar
nemtesc ce cuprinde 10.000 de cuvinte tiparit la Buda in 1825 publicat de Samuel Micu,
Vasile colosi, Ioan Corneli, Petru Maior, Ioan Teodorovici si Alexandru Teodori.
In Banat cativa preoti au scris lucrari istorice, Nicolae Stoica Cronica Banatului;
Dimitrie ichindelean din Becicherul Mic Fabule; Petru Teodorovici trad. in RO a cartii
Robinson Crusoe.
In a doua jumatate a sec. XIX, Sibiul devine cel mai insemnat centru teologic ortodox, la
care a contribuit in special Andrei Saguna prin lucrarile sale istorice-canonice. Mai putem
mentiona pe Sava Popovici Bracianu ce a tiparit numeroase manuale pt invatamantul
elementar, dar si pentru Dictionarul romano-german si german-roman, Nicolae Popea a
redactat lucrari depre viata lui Andrei Saguna si depsre Vechea Mitropolie Ortodoxa a
transilvaniei, pr. prof. Ioan Popescu manuale de Pedagogie si Psihologie, pr. prof. Zaharie
Boiu, Ilarion Puscariu, Daniil Popovici Barcianu, pr. Simion Popescu.
La Institutul teologic din Arad, amintim pe Iosif Goldis cu lucrari isotrice si filologice,
dar si pe Vasile Mangra cu lucrari privind istoria Bisericii si a vechii culturi Romanesti. La
Institutul teologic-pedagogic din Caransebes punem in lumina pe prof. Iuliu Iosif Olariu ce a
tiparit manuale pt toate disciplinele teologice.

In Bis. unita s-au remarcat uramatorii Timotei Cipariu ( 1805-1887) istoric, filolog,
teolog, pedagog si orientalist, Ioan Micu Moldovan ( 1833-1915) cu lucrari istorice, filologice
si manuale scolare, Isidor Marcu Teologia Pastorala si Liturgica, 2 volume).
Presa bisericeasca.
Inceputurile presei bisericesti ,sunt tot o urmare a dezvoltarii invatamantului teologic,
fiind marcate de Vestitorul bisericesc, o gazeta religioasa si morala, aparuta la Buzau,
saptamanal din 1839-1840, sub redactia prof. Gavriil Munteanu si Dionisie Romano. Tot
Dionisie a redactat si Eho eclesiastic o gazeta religioasa-morala, lunara din 1850-1852). Au
urmat la Buc. Predicatorul 1857-1859; Biserica 1862-1864; Vocea bisericii 1870-1872 ziar
literar si stiintific-religios.
Prima revista teologica de mare continuitate a fost Biserica Ortodoxa Romana organ
oficial al Sf. Sinod, aparuta lunar sun conducerea unui comitet format din Membrii Sf. Sinod. O
alta revista de inalt nivel teologic a fost Ortodoxul, tot la Bucuresti 1880-1886, redactata de
Gheorghe Zottu, prof. la doua Seminarii din Buc.
La cernauti prof. facultatii de teologie, au initiat revista Candela, publicand studii de
inalta tinuta teologica. La Arad a aparut Biserica si Scoala, o foaie bisericeasca, scolara si
economica, din 1877 pana in 1948. Eparhia Caransebesului isi avea propriul organ de publicitate,
Foaia Diecezana 1886-1948. Mentionam si o serie de reviste cu caracter istoric-literar, economic
si chiar national politic, redactate de clerici: Arhivul pentru filologie si istorie a lui Timotei
Cipariu, Meseriasul roman a lui Bartolomeu Baiulescu, Economul la Blaj, Luminatorul la
Timisoara, Libertatea de la Orastie.
Muzica bisericeasca.
Au fost cativa reprezentanti de seama, Ierom. Macarie 1770-1836 dascalul scolii de
musichie din Bucuresti si Anton Pann 1797-1854, cunoscut mai ales prin scrierile si culegerile
populare, fost psalt la multe biserici din Bucuresti. Tot aici mai amintim si pe Ghelasie
Basarabeanu, Nectarie Frimu, Dimitrie Suceveanu, toti in Moldova, Mihai Ursuleac in
Cernauti si George Ucenescu la Brasov. In prima jumatate a sec XIX, a inceput sa patrunda in
bisericile romanesti si cantarea corala armonica. Primul cor bisericesc a fost infiintat de Arhim.
Rus Visarion, la bis. Curtea Veche din Buc.
In Transilvania, pr. Dimitrie Cuntan 1837-1910 a notat pentru prima oara in sistemul
liniar, cantarile practicate in Transilvania, avand si o serie de compozitii, bazate pe vechi melodii
bisericesti locale.
Arta bisericeasca.

Perioada de declin a artei romanesti, inceputa in sec XVIII si continuata pana in prima
parte a perioadei de care ne ocupam, fiind construite putine biserici monumentale, majoritatea
fiind de proportii reduse. Datorita contactului cu cultura occidentala, au fost adusi mesteri
germani care introduc stilul neogotic (ex. Sf Spiridon nou din Buc.)
In arhitectura s-a dezvoltat stilul neoclasic precum Bisericile din Letcani, cu o forma
circulara, unica in tara in acest gen, Sf. Haralambie, SF. Spiridon si Banu, toate in Iasi. In Tara
romaneasca stilul neoclasic ii apartine bisericii TEI din Bucuresti, zidita in 1833 de Grigore IV
Ghica.
Spre Sfarsitul secolului se observa o revenire la stilul Romanesc traditional, bizantinomuntean: bisericile Sf. Apostoli Petru si Pavel din C-ta, Domnita Balasa si Sf. Voievozi din
Bucuresti, Catedrala Episcopala din Galati.
In a doua jumatate a secolului XIX, in 1880 a luat fiinta Comisia arheologica si s-au
facut cateva restaurari corespunzatoare la , bis Stavropoleos, Sinaia, Cetatuia, Sf. Gheorghe. In
1913 s-a creeat Comisiunea Monumentelor Istorice, care s-a ocupat cu conservarea si punerea in
valoare a patrimoniului artistic.
In pictura bisericeasca au existat, paralel, doua curente, cel bizantino-roman si cel
apusean, inspirat din arta Renasterii italiene, practicat de pictorii cu studii facute in Apusul
Europei. Primul gen a fost reprezentat de Nicolae Polcovnicul + 1842, Nicolae Teodorescu +
1880. Pictura in ulei a patruns in Moldova prin Eustatie Altini + 1815, aroman cu studii la
Viena, ce a pictat multe biserici din Moldova.
Nicoale Grigorescu 1838-1907 este unul din clasicii picturii romanesti, ce a impodobit
bisericile din Puchenii Mari-Prahova si ale manastirilor Zamifra si Agapia. Gheorghe
Tattarescu 1820-1894, fiind elevul lui Nicolae Teodorescu, este considerat cel mai mare pictor
neoclasic, a picat aprox 60 de biserici, Zlatari, Sf. Spiridon, Cretulescu, Otetari, Negustori,
Colteam Alba.
Artele decorative nu mai cunosc lucrari de valoare. Tot in acest timp se introduc si
vitrariile. In Transivania, in schimb, s-a introdus vechiul mestesg de pictat icoane pe sticla.
Manastirile.Viata monahala
La Neamt se infiintase inca din 1870 o tipografie, in alte manastri a continuat actiunea de
copiere de manuscrise, in altele existau scoli pentru pregatirea monahilor ori a copiilor. Bolnitele
si spitalele intalnite in a doua jum a sec XVIII, si-au continuat existenta, oar Staretul Neonil
Buzila de la Neamt a cosntrui actualul spital din Targu Neamt. In manastirile mari existau
ateliere pentru rase, potcapuri, lumanari,etc.

Apare Legea calugariei sau Decretul organic pentru reglementarea schismei

monahicesti din 30 noiembrie 1864, prin care se prevedea ca pot intra in monahism doar cei cu
studii superioare, iar din restul credinciosilor numai barbati peste 60 de ani, sau femei peste 50
de ani, iar tunderile in monahism se faceau cu aprobarea speciala a Ministerului Cultelor.
In Razboiul din 1877-1878, monahii sau inscris voluntari in serviciile santiare ale
armatei, si au insotit trupele pe front lucrand in spitale.
In perioada de care ne ocupam s-au construit doar cateva manastri si schituri romanesti.
Sf. Calinic de la Cernica a zidit, biserica Sf. Gheorghe de la Cernica, biserica cimintirului si cea
cu hramul Sf. Treime de la Pasarea.
In prima jumatate a secolului XIX s-au infiintat cateva manastiri mari in Dobrogea, M.
Taita, M, Cocos, M. Celic-Dere, apoi schitul Saon.
In Bucovina anului 1786 autoritatile habsburgice au desfiintat peste 20 de manastiri si
schituri. In Basarabia si-au continuat existenta cele aprox 20 de schituri si manastiri romanesti,
iar Transilvania nu s-a putut reface dupa distrugerea manastirilor si schiturilor romanesti din
ordinul generalului austirac Buccow.
Viata preotimii de mir.
In Tara Ro. Nivelul de pregatire al preotilor a devenit tot mai ridicat, iar starea lor
financiara tot mai precara, traind din roadele muncii pamantului lor. Apare Legea clerului
mirean si a seminariilor din 1893 care prevede salarizarea preotilor din bugetul statului sau al
comunelor.
In acet secol tot mai multi clerici ortodoxi participa la miscari cu caracter national si
social. In 1821 la miscarea revolutionara condusa de Tudor Vladimirescu, Episcopul Ilarion al
Aregului si cativa preoti de mir, au insotit trupele militare.
In acelasi timp in Tara Romaneasca se inregistrea o prezenta masiva a clerului in
miscarea revolutionara. Pr. Radu Sapca din Celei, cu alti preoti, au binecuvantat inceperea
revolutiei si au sfintit steagurile. Spre deosebire de revoultiile din Tara Romaneasca si Moldova,
cea din Transilvania a durat mai mult, avand nu numai un pronuntat caracter social, ci si unul
national.
In Banat numerosi preoti si protopopi au participat la adunarile nationale romanesti de la
Lugoj, din mai si iunie 1848, in cadrul carora s-au cerut recunoasterea natiunii romane,
inlaturarea ierarhiei bisericesti sarbe, infiintarea unei Mitropolii la Timisoara.
Spre unirea naional naional

Un act de important n istoria poporului romn a fost unirea Moldovei cu ara Romneasc n
1859, ca rezultat firesc al dezvoltrii treptate a contiinei unitii de origine, de limb i de
credin a romnilor de pretutundeni.
Prin tratatul de pace de la Paris din martie1856, n urma Rzboiului de la Crimeea, s-a admis
convocarea a dou Adunri sau Divanuri Ad-hoc n ambele Principatele, care s stabileasc
viitoarea lor organizare politico-social.
Cei doi mitropolii- Sofronie al Moldovei i Nifon al rii Romneti- au fost preedini ai
Divanurilor Ad-hoc i ai Adunrilor elective care au ales ca domn n ambele Principate pe
Alexandru Ioan Cuza (5 i 24 ianuarie 1859)
9 mai 1877 s-a proclamat Independena de stat a Romniei, act urmat de Rzboiul ruso-romnoturc.
-trupele romne au fost nsoite pe cmp;rile de lupt, n Bulgaria.
-10 preoi au ridicat moralul ostailor, devenind primii confesori n armat, n vremea lui Cuza;
-la ndemnul ierarhilor peste 200 de clugri / clugrie s-au angajat ca voluntari n servicile
militare ale armatei.
un puternic ecou a fost i n Transilvania, muli tineri transivneni s-au nrolat ca voluntari n
armata romn
300 de liste de subscriii benevole
n 1892 civa profesori de teologie i preoi din Transilvania s-au numrat printe iniiatorii
cunoscutului Memorandum, ctrempratul Francisc Iosif, care erau prezentate principalele
revendicri ale romnilor.
-au plecat 300 de romni. ca s reprezinte Memorandumul mpratului.
n anii primului rzboi mondial (1916-1918), peste 250 de preoi din Vechea Romnie au nsoit
trupurile pe cmpurile de lupt.
n 1915 se constituise un Servicu religios, pe lng Marele Cartier General al Armatei romne,
condus de preotul profesor universitar Constantin Nazarie.
Intrarea Romniei n rzboi, la 14 / 27 august 1916, a determinat autoritile ungare s porneasc
o puternic aciune de reprimarea oricror manifestri cu caracter romnesc din Transilvania.
Ali peste 200 de preoi i vreo 15 preotese, fiind deportai n judeul opron, regiunea cea mai
ndeprtat din Ungaria de vest, alii au fost deportai n Zombor i Bechicherecul Mare, n
Serbia de azi.

La pregtirea imediat a unirii Transilvaniei cu Romnia, Biserica a avut o contribuie

important.
Profesorul de teologie Nicolae Blan de la Sibiu, viitor mitropolit al Ardealului, a fost trimis ntro important misiune pe lng Guvernul Romniei, aflat atunci la Iai.
La Marea Adunarea Naional de la Alba Iulia din 1 Dec 1918, ntre cei 1228 de delegai oficiali.
se gseau i muli reprezentani ai Bisericii, 5 episcopi, 4 vicari, 10 delegai ai centrelor
eparhiale, 129 de protopopi, cte un profesor i 2 studeni de la fiecare Institut Teologic, n afar
de acetia au particpat la adunare i romnii n numr de :100.000
Episcopii Ioan Popp de la Arad i Dimitrie Radu de la Oradea au fost co-preedinii Adunrii.
Toi cei 5 episcopi, dar i profesori de teologie, protopopi i preoi alei n Marele Sfat Naional
Romn,format din 212 membri (un fel de Parlament), iar preotul Vasile Lucaciu a fost ales
membru n Consiliul Dirigent (un fel de guvern provizoriu al Transilvaniei)
Doi episcopi- Miron Cristea de la Caransebe i Iuliu de la Gherla, au fcut parte din delegaia de
4 persoane care a prezentat la Bucureti actul unirii Transilvaniei cu Romnia.

2. Aportul preoimii transilvnene la propirea poporului romn

De pilda, ASTRA (Asociaia transilvnean pentru literatura romn i cultura lui), au activat
numeroi slujitori ai Bisericii, unii find alei i n conducerea ei (Andrei aguna, Timotei Cipariu
i Ioan Micu Moldovan)
Ali preoi fceau parte din Comitetul central al Partidului Naional Roman din Transilvania,
nfiinat n 1869
Profesorul memorandist Dimitrie Comadin Sibiu a fost iniatorul i preedintele Reuniiunii
romne de agricultur din judeul Sibiu, lucrnd pe diferite ci pentru ridicarea agriculturii
romneti, tot el a publicat primele albume despre arta popular din Transilvania.

Preotul Baiulescu a nfiinat o coal de meserii n Braov, iar ntre anii 1886-1889 a redactat
foaia Meseriaul romn.
3.Legturile cu alte Biserici
Legea secularizrii a produs nemulumirea tuturor Bisericilor greceti; pe de alt parte,
amnarea recunoaterii autocefaliei Bisericii noastre de ctre Patriarhia ecumenic, ducea la stri
tensionate ntre cele dou Biserici.

Secularizarea din 1863 a avut urmri i asupra legturilor romno-athonite.

Asezmintele bisericeti din ara Sfnt de asemenea au beneficiat de veniturile mnstirilor
nchinate, pn n 1863.
Pe msur ce slbeaulegturile bisericeti romno-greceti, se ntreau cele cu Biserica Ortodox
Rus
n 1817 Societatea biblic rus a tiprit la Petersburg, n romnete, Noul Testament, iar n 1819
Biblia ntreag, pe baza ediiei de la Blaj din 1795.
n acelai timp, au fost traduse n rusete cteva lucrri teologice romneti; Compendiu de drept
canonic al luiAndrei aguna, tiprit la Petersburg n anul 1972
Papismul i starea actual a Bisericii Ortodoxe din Romnia al lui Melchisedec al Romanului.
Cunoscutul dirijor i compozitor Gavriil Muzicescu, cu studii la Conservatorul din Petersburg a
introdus numeroase piese corale bisericeti.
Prima carte bulgar tiprit pentru prima dat la Rmnic n 1806, se numete Chiriacodromionul
lui Sofronie din Vraa
n 1824 s-a tiprit la Braov primul Abecedar bulgar allui Petr Sapunov
n 1828 s-a tiprit la Bucureti prima ediie a Tetraevanghelului n limba bulgar, n traducerea
preotului Serafim din Stara Zagora i a lui Petr Sapunov din Traverna, refugiai n ara
Romneasc sprijinii financiar de mitropolitul Grigorie Dasclul.
Legturile cu Biserica Ortodox srb, reamintim faptul c pn n anul 1864 Biserica Ortodox
romn din Transilvaniai Banat se aflau sub jurisdicia Mitropoliei srbe de Carlovi.
Cotactele romno-albaneze.
n 1912 a venit la Bucureti preotul Fan S. Noli (1882-1965), viitor mitropolit i prim-ministru al
Albaniei, care a avut ntrevederi cu fruntai albanezi din Romnia i cu unele personaliti ale
vieii politice romneti, n vederea proclamarii independeneirii sale care a fost la Vlore, la 28
noiembrie 1912
Aromnii
Dup 1859 muli oameni politci n frunte cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, au fost
preocupai de problemele aromnilordin Peninsula Balcanic (Dimitrie Bolintinean, Mihail
Koglniceanu, Costache Negri, generalul Cristian Tell)
Un rol nsemnat n aciunea de redeteptare naionali cultural aroromneasc a avut Apostol
Mrgrit (1832-1903), care a nfiinat mai multe coli.

n 1889 s-a construit prima biseric aromneasc la Hrupite.

n 1879 s-a nfiinat la Bucureti Societatea cultural macedonean, sub preedinia de
onoare a mitropolitului Calinic Miclescu, care milita pentru nfinarea unei episcopii aromneti.
A fost ales chiar un mitropolit, n persoana lui Antim, un albano-aromn, pn atunci mitropolit
de Ohrida i Prespa.

Biserica Ortodox Romn ntre anii 1918-1948

La 17 / 30 decembrie 1919 s-au ntrunit pentru prima oar n sedin comun toi mitropoliii i
episcopii eparhioi, precum i arhiereii vicari din cuprinsul statului unitar Romnia.
A doua zi, deci 18 / 31 decembrie 1919, episcopul Caransebeului a fost ales n scaunul vacant
de mitropolitul primat al Romniei i a fost instalat n ziua urmtoare 19 decembrie.
La 18 septembrie 1920 s-au ntrunit la Bucureti aa-numita Constituie bisericeasc,
format din membrii Sfntului Sinod, din fotii minitri de Culte.
Senatul rii a aprobat la 24 martie 1925, iar de Camera deputailor la 3 martie 1925 i
promulgat la 6 mai 1925, sub titlul: Legea i Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe
Romne.
Sfntul Sinod a hotrt actul de nfinare Patriarhatul lui Ortodox romn, la data de 4 februarie
1925 , Senatul a hotrt la 12 februarie 1925 i Camera deputailor 17 februarie 1925, iar la 23
februarie s-a promulgat Legea pentru ridicarea scaunului arhiepiscopal i mitropolitan al
Ungrovlahiei, ca primat al Romniei, la rangul de scaun patriarhal, be baza acestor hotrri
Miron Cristea a devenit primul patriarh al B.O.R
Patriarhul ecumenic a trimis Vasile III, a dat obinuitul Tomos pentru recunoaterea Patriarhiei
O. Romne, la 30 iulie 1925.
Ceremonia nvestiturii i nscunrii primului patriarh Miron Cristea a avut loc la Bucureti, n
ziua de Duminic 1 noiembrie 1925, n prezena membrilor Sf Sinod, a reprezentanilor statului,
a conductorlor celorlalte culte din Romnia i a 21 de trimii ai unor Biserici Ortodoxe surori.
Ca organ deliberativ, pentru ntreaga Patriarhie, funciona Congresul Naional Bisericesc,
format din cte 6 reprezentani ai fiecarei eparhii (2 preoi i 4 mireni) alei pe 6 ani i care se
ntrunea odat la 3 ani.
Organul executiv al Sfntului Sinod i al Congresului Naional Bisericesc, era Consiliu Central
Bisericesc, format din 15 membri, cte 3 din fiecare mitropolie (un cleric i 2 mireni).

La 10 mai 1927, la struinele regelui Ferdinand, Guvernul romn a ncheiat un Concordat cu

Vaticanul, ratificat de Parlament la 23 mai 1929.
Prin acest concordat Bisericii Romano-catolice i s-a creat o situaie de stat n stat, care tirbea
suzeranitatea statului romn. Prin acest Concordat se garanta dreptul pentru cler i credincioi
de-a comunica direct cu Vaticanul, fr controlul statului romn.
Ierarhi de seam.
Mitropolit Miron Cristea. Era originar din Toplia (jud. Harghita), cu studii de teologie la Sibiu i
filologie la Budapesta, fost mult timp secretar i consilier la Arhiepiscopia Sibiului, un timp
redactor al ziarului Telegraful Romn, iar din 1910 episcop la Caransebe.
Nicodim Munteanu (1864-1948), a ocupat scaunul patriarhal vacant, originar din Pipirig Neam,
cu studii la Seminarul Veniamin din Iai, apoi la Academia duhovniceasc din Kiev.
Marele teolog Irineu Mihlcescu(1874-1948), fost profesor de Dogmatic i Apologetic i
decan la Facultatea de Teologie din Bucureti (1904-1939), lociitor de episcop la Rmnic,apoi
mitropolit al Moldovei, a publicat zeci de lucrri de dogmatic.

Invatamantul teologic

in perioada interbelica in urma intrunirii unor comisii s-a incercat uniformizarea

invatamantului teologic; nu s-a ajuns la nici un rezultat
in vechea Romanie exista o Fac. de Teologie la Bucuresti, iar in Bucovina Fac. din
Cernauti
1926 se infiinteaza Fac. din Chisinau(se va muta la Suceava in 1944) incadrata in Univ.
din Iasi
1 apr. 1948 Fac. de la Suceava se contopeste cu cea de la Buc.
seminarii teologice:
- Central si Nifon in Buc.
-Veniamin in Iasi, Ramnic, Buzau, Roman, Husi, Galati
-Chisinau, Ismail si Balti

- dupa 1918 cu existenta efemera la Craiova, Constanta, Campulung-Muscel(pt orfanii

de razboi)
-seminar monahal la Neamt mutat la Cernica ulterior

Toate facult. si seminariile aveau cate 8 clase si erau sub conducerea statului(exceptie
facand seminarul Nifon condus de o ,,eforie)

Instit. Teologice din Sibiu, Arad si Caransebes au fost ridicate la rang de Academii
Teologice(4 ani de studii) fiind sub indrumarea Bisericii(chiriarhul locului)
1923 se infiinteaza Academia Teoligica Oradea, iar in 1924 la Cluj
Diktatul de la Viena muta Acad. Teologica de la Cluj la Timisoara(functioneaza pana in
1948)
Academia Teologica ,,Andreean din Sibiu singura care primeste dreptul sa confere
licenta in teologie
Biserica unit avea Academii Teologice la Gherla(se muta la Cluj in 1930) si Blaj
profesori ai Fac. de Teologie din Buc. :
-Ioan Popescu-Mlieti, Grigorie Piculescu (V.T.)
- Teodor M. Popescu ( IBR)
-Ioan Coman (Patrologie)
-Petre Vintilescu( Liturgica)
profesori ai Fac.de Teologie din Cernuti:
- Ioan Zugrav (Liturgic)
- Simeon Reli ( IBR)
- Vasile Gheorgiu (NT)

profesori ai Fac. de Teol. din Chiinu :

- Ctin Tomescu (IBR)
- Gala Galaction (NT)
- Cicerone Iordchescu (Patrologie)
profesori ai Fac. Teol. din Sibiu :
- Dumitru Stniloae (Dogmatic)
- Dumitru Clugru ( Catehetica)

Arta bisericeasc

locasuri de inchinare construite in perioada interbelica:

- catedrale episcopale: Bli, Alba-Iulia, Cluj, Timisoara
- biserici: Cluj, Satu Mare, Sighisoara, Turda, Sf. Silvestru si Sf Dumitru Colentina din
Bucuresti
majoritatea bisericilor sunt construite in stil bizantin, altele in stilul lui Stefan cel Mare
(catedrala din Timisoara, Precista din Piatra Neam)
bisericile au fost impodobite cu picturi in fresc sau tempera de catre:
- Costin Petrescu ( catedrala din Alba-Iulia, bisericile bucurestene Mihai Vod, Sf
Silvestru, Sf Dimitrie Colentina)

- Dimitrie Belizarie ( catedrala Patriarhal, biserica mare Cldruani )

- Anastasie Demian ( catedrala din Tm si Caransebes)
- Dumitru Norocea (Madona Dudu din Craiova, paraclisul Man. Curtea de Arges)
Activiatatea clerului de mir
-unii preoti au functionat ca profesori de Religie in invatamantul secundar
- preotii parohi obligati sa faca ore de catehizare in scolile primare si de meserii
- in Al doilea Razb. Mondial peste 100 de preoti militari au insotit trupele romanesti pe
fronturile de V si E
Asistenta sociala
- in multe parohii sau infiintat cantine si camine pentru copii saraci si orfani
- s-a acordat asistenta religioasa in spitale, inchisori si in cazrmi
- multi preoti si-au adus aportul in infiintarea de cooperative si banci populare
- s-au infiintat diferite asociati preotesti:
- ,,Asociatia generala a clerului Andrei Saguna
-,, Uniunea clericilor din Basarabia
- ,,Asociatia preoteselor ortodoxe infiintat in 1926 la B.

Activiatatea misionara
- urmarea revigorarea sentimentului religios in randul credinciosilor si instruirea
tineretului in spirit cretin
- ,,Oastea Domnului infiintata la Sibiu 1922, la initiativa mitr. Nicolae Balan
- 1933 , Cluj ia fiinta ,, Fratia Ortodoxa Romana pentru intelectuali condusa initial de
prof. acad. Sextil Pucariu
Legaturile cu alte Biserici crestine
- 1923 participarea la Conferinta panortodoxa de la Constantinopol, care a hotarat
introducerea calendarului iulian indreptat (Bis. romna l-a introdus la 1 oct. 1924)
- iunie 1930 Conf. interortodox la Man Vatoped, Muntele Athos- au participat 2 ierarhi
si 2 prof. romni (conferinta ce pregatea lucrarile pentru convocarea unui sinod
panortodox)
- 1924 la Sinaia prima Conf. a profesorilor de teologie orodoxa din Balcani (romni,
greci, bulgari, srbi)
- intre 29 nov si 4 dec 1936 s-a intrunit la Atena primul Congres al prof de teologie
ortodoxa (au participat prof de la B si Chisinau)
- 1935 incepe constr. bisericii si a caminului romanesc de la Ierusalim
- 1935 Conf romno-anglican la B, unde Sf Sinod al BOR recunoaste validitatea
hirotoniilor anglicane

- 1936 patr Miron face o vizita arhiep. de Canterbury

*****
- dupa Primul Razb. Mondial se remarc un interes pentru refacerea unitaii crestine si pentru
pacea lumii
- ian 1920 mitrop. Dorotei de Brusa, locitor de patriarh ecumenic, propune infiinarea unei ,,Ligi
a Bisericilor fapt ce declaseaza inceputul ,,miscarii ecumenice
Trei organizaii ecumenice:
1. ,,Crestinismul practic (Viata si fapta) a luat fiin la insistenele arhiep. Nathan Sderblom
din Uppsala; la conferinta inuta la Stockholm in 1925 a participat si o delegatie romana in frunte
cu mitr. Nicolae Blan si Nectarie Cotlarciuc; 1926 la Berna a participat iarasi N. Blan
2. ,,Conferinta mondiala pentru credinta si organizare
- la Congresul Conferintei de la Lausanne 1927, a participat mitr. Nectarie si 3 teologi de la Sibiu
3. ,, Alianta mondiala pentru infratirea popoarelor prin Biserica - milita pentru pacea lumii
- Biserica romana a participat inca de la Congresul de la Copenhaga 1922
- conferinte la in Romnia: - 1924 la Sinaia prezidata de arhimandritul Iuliu Scriban
- 1933 la B. prezidata de part. Miron
- la aceste intalniri s-au remarcat arhrim. Iuliu SCriban si prof Vasile Ispir, mitr. N. Blan si Nectarie
Cotlarciuc
-1938 primele 2 ramuri ale Miscarii ecumenice s-au contopit intr-un Consiliu Mondial al Bisericilor
-1961 la New Delhi- Romania participa la a 3-a Adunare generala a Consiliului Ecumenic Mondial al Bis.

Biserica Ortodoxa romn in perioada 1948 1989

Patriarhii Iustinian si Iustin
- dupa actul de la 23 aug 1944 si cel din 6 mart 1945 in Romania s-a instaurat regimul
totalitar, ceea ce a provocat schimbari de ordin politic, social si economic
- apar schimbari att in viata BOR cat si a celorlalte culte din ar

- Biserica romna trebuia sa se adapteze la noua situatie pentru a nu suferi precum

Biserica Ortodoxa Rusa dupa 1917 sau s fie ameninat cu desfiinarea cum s-a
intamplat cu toate cultele din cele 2 ari comuniste, Albania i China
- Biserica a acceptat unele compromisuri, a renuntat la anumite laturi ale sale, salvndusi existenta si continundu-si activitatea
- 30 dec 1947 anul abolirii monarhiei si instalarea regimului totalitar in toata ara; dup
acest moment Biserica este inlaturata din viata Statului, activitatea sa limitndu-se la
nivel parohial
Urmri ale instalarii regimului totalitar
- activitatea asociatiilor preotesti si mirenesti (Oastea Domnului, F.O.R.) din perioada
interbelica a fost intrerupt
- dupa 1948 asezamintele bisericesti filantropice sunt desfiintate
- este eliminat invatamantul religios din scolile de toate gradele, slujbele din spitale, azile
si cazrmi sunt interzise
- periodicele bisericesti au fost desfiintate, exceptie facnd Telegraful Romn de la Sibiu
- sunt desfiinate: Fac de Teologie de la Suceava, 4 Academii Teologice din Ardeal si
Banat( exceptie cea de la Sibiu, care va deveni Institut), Academia de Muzica din B. si
toate Seminariile din Muntenia si Moldova
- sunt desfiintate cateva eparhii si 20 de posturi de arhierei vicari; au fost pensionati
fortat Nicolae Popoviciu de la Oradea(1950) si mitrop. Banatului Vasile Lazarescu(1961)
- inceteaza legaturile cu Miscarea Ecumenica si cea cu ,,Diaspora romaneasca
- 1 dec 1948 este suprimata activitatea Bisericii unite cu Roma
- peste 1800 de preoti ortodocsi au fost arestati si anchetati, trimisi sa lucreze la Canalul
Dunare- Marea Neagra, o parte fiind deportati si in Siberia
- Biserica avea dreptul de a face catehizarea credinciosilor (nu a tineretului) in cadrul
Vecerniei
- dupa 1964 au fost eliberati detinutii politici precum: prof de teologie Nichifor Crainic,
Teodor M. Popescu, Dumitru Stniloae de la B; Ioan Gh. Savin si Ctin Tomescu de la
Chisinau, arhimandritii Sofian Boghiu, Benedict Ghiu, ieromonahul Daniil Sandu
Tudor, Ioan Iovan de la Man. Vladimireti; student teologi, calugarie si preoti de mir
- preotii argeseni Nicolae Andreescu, Ioan Constantinescu si Ion Drgoi condamnati la
moarte si executati pentru ca au participat la rezistenta armata din munti alaturi de
luptatori anticomunisti
- fostul mitr. Visarion Puiu al Bucovinei condamnat la moarte
- toti ierarhii Bisericii unite si episcopii romano-catolici(din Tm, B, Iasi, Alba-Iulia) au
fost arestati si inchisi
- zeci de preotii uniti, romano-catolici si pastori protestanti si neoprotestanti arestati
- sunt desfiintate manastiri si schituri, calugarii si monahiile au fost trimise cu forta la
munca sau la familiile lor in urma decretului de stat 410 din 1959

- desfiintate Seminariile de la Agapia si Hurezi

- 1959- au fost exmatriculate toate studentele din Institutele Teologice
- nu mai sunt acceptate in scolile teologice fete, calugari sau calugarite
- in B. se vor demola 20 de biserici
Patriarhul Iustin Marina(1901- 1977)
- originar din judetul Vlcea, studii la Seminarul din Vlcea si Fac. de Teologie din B.
- invatator si preot in parohia Bbeni, apoi 12 ani preot-paroh la biserica Sf. Gheorghe
din Rmnicu Vlcea
- 1945 ales arhiereu-vicar la Iasi, 1947 devine loctiitor de mitropolit iar in noiembrie este
ales mitropolit al Moldovei.
- 24 mai 1948 ales patriarch si la 6 iunie este inscaunat in aceasta demnitate
- va adormi la 26 martie 1977, fiind ingropat la Man. Radu Vod
Realizari:
- in primul an de patriarhat intocmeste noul Statut pentru organizarea si functionarea
Bisericii Ortodoxe Romane
- are lo Reintregirea BOR din Transilvania, revin la ortodoxie preotii si credinciosii uniti
- are loc reorganizarea invatamantului teologic
- 1949 incepe aparitia noilor reviste Ortodoxia si Studii Teologice
- are loc reeditarea Bibliei sinodale( 1968 si 1975), Noul Testament si toate cartile de cult
- se tiparesc manual pentru invatamantul teologic universitar si seminarial, lucrari
teologice si istorice
- part. Iustinian Marina publica 12 volume sub titlul Apostolat social
- 1950 se ia hotarrea trecerii in rndul sfintilor a unor ierarhi, calugari si credinciosi
- sunt restaurate zeci de biserici, altele impodobite cu picture
- s-a preocupat de asigurarea de salarii si pensii( de la Casa de Pensii a Bisericiiorganizata la initiative sa) preotilor de mir, o parte de la Stat, restul din fonduri proprii
Patriarhul Iustin Moisescu (1910- 1986)
- fiul unui invatator din satul Cndeti (Arges)
- a urmat cursurile Seminariului orfanilor de razboi din Cmpulung Muscel
- trimis de patriar. Miron la Fac. de Teologie din Atena (1930-1934), apoi studii de
specializare la Strasbourg(1934-1936) si Atena (1936-1937)
- obtine doctorat in teologie cu o lucrare despre Evagrie din Pont
- este profesor la Seminarul Nifon din B. apoi prof. de NT la Fac. de Teologie Orto. din
Varovia(1938-1939)
- 1940- 1946 prof de NT la Fac. de Teologie Cernauti-Suceava si B
- a publicat lucrarile: Sfanta Scriptura si interpretarea ei in opera Sf Ioan Hrisostom,
Originalitatea parabolelor Mntuitorului, Activitatea Sf Ap Pavel in Atena, Ierarhia
bisericeasca in epoca apostolic

- traduce Simbolica lui Hristu Andrutsos si o serie de studii in periodicele bisericesti

- 26 feb 1956 ales mitrop. al Ardealului, in martie fiind hirotonit si inscaunat la Sibiu
- 10 si 13 ian 1957 este inscaunat mitrop. al Moldovei si Sucevei
- a desfasurat o activitate gospodareasca si culturala de exceptie
- a fost membru al Comitetului Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor si in
prezidiul Conferintei Bisericilor Europene
- a incurajat actiunea de restaurare a zeci de monumente istorice si de arta
- a indrumat tiparirea mai multor lucrari privind arta bisericeasca si revista Mitropolia
Moldovei si Sucevei
- 12 iunie 1977 este ales patriarh si incaunat la 19 iunie
- a initiat apariatia colectiei Parinti si scriitori bisericesti
- trece la cele vesnice 31 iulie 1986, fiind ingropat la Catedrala Patriarhala