Cerul — oglindé a Paémantului. Spicuiri din mitoastronomia romGneasca Zo1a Maxim Muzeul National de Istorie a Transilvaniei zmaxim@mnit.roillik IHarka SzUcs-Csituk Institutul de Astronomie iharka@gmail.com Keywords: Sky, earth, cosmos, stars, beliefs, archeology, legends. Abstract: Heavens - Mirror of the Earth. Episodes of Romanian Myth Astronomy. The poper deals with the farming traditions of Romanian peasants from an astronomic point of view. For farmers, constellations were a stable frame for planning the seasonal activities. Stars and constellations hod «@ practical significance, showing the time at night, the four directions and the favorable time for certain jobs. This paper presents four constellations, as follows: Corona Borealis (Cr8), Lyra (Lyr), the Pleiades-the Bull (Tau) and Orion (Ori). These constellations were used, according to populor tradition, in agriculture and raising animals. Analyzing them from several points of view will toke us close to understanding the ancestral relationship between Heaven and Earth, os mirrored in the life of the inhabitants of these lands. farsitul secolului al XIX-lea a stat sub semnul ,Chestionarelor*, ca instrament de lucru in cercetarea istorico-etnografica a satului romanesc. Arhivele Academiei Romane gi Institutele specializate in cercetarea folclorului poseda un tezaur inestimabil, care nu a fost inca exploatat la adevarata lui valoare. Printre cei care a lansat astfel de ,chestionare* a fost si Tudor Pamfile, care a incercat si redea cat mai veridic raspunsurile primite de la invatatorii din satele moldovenesti si muntenesti — cele mai multe fiind din tinutul Neamt (Pamfile 2001, 2001a). Antoaneta Olteanu, in prefata volumului ,Vazduhul’, afirma ca T. Pamfile a remarcat ,.stearsa fata crestineasc3 ce 0 au toate sarbatorile noastre, chiar si cele cu nume bisericesti; ca datini si literatura orala, poporul a imprumutat foarte putin de la Biserica..., mentalitatea crestina a fost coplesit3 de traditii, legende si credinte autohtone sauimprumutate de ~ (Incheiere. Cu privire la ,sarbatorile paganesti si credintele deserte“, din vol. Créciunul: Pamfile 20012, 8). Dupa parerea lui Pamfile cauza acestei situatii este in primul rand .lipsa caracterului practic al religiei crestine”. Referitor la critica facuta de Biserica pentru unele sarbatori ce si-au pierdut caracterul religios, T. Pamfile afirma ca acestea .vor fi desarte, babesti si paganesti, insa printr-insele poporul cauta si crede ci subjuga elementele firesti: ele zugravesc destoinicia unui popor*. Cunoscand aceste obiceiuri se poate recompune .icoana traditional" care este »oglinda lumii arhaice“ a unui popor. In acest context vrem sa creionam un tablou al credintelor legate de universul ceresc. Omul a dorit intotdeauna sa inteleagi Viata si Lumea si care traieste, cautind »asemanari“ intre Cer si Pamant. In acest fel, au aparut abstractizarile si simbolurile cu incarcatura misterioasa in legende, basme, povesti si mai ales in miturile cosmogonice ale creatiei. Activitatile zilnice, atat de necesare supravietuirii, au devenit repere in cadrul ritua- lurilor calendaristice ce vizau cunoasterea $i imbunarea Cerului, considerat lacas al zeilor si al stelelor. Omul (mai ales taranul), in decursul mileniilor, a fost un bun observator a ceea46 | Zoww Manan, IHarKa SzUcs-Csituik ce se intampla in natura si pe bolta cereasci, cum apar si se misca astrele, incercand sa inteleaga fenomenele cosmice si sa le foloseasca spre binele lui si al comunitatii. Astfel, cunoasterea evenimentele ceresti a primit 0 semnificatie practica in meteorologie (vremea se schimbi cand stelele vor prea mai mari sau mai apropiate ca de obicei: Pamfile 2001a, 28-31), in calendarul popular, in alternanta zi/noapte, sau in orientarea pe timpul noptii. Cerul a fost .coplesit* de problemele pamantesti, reflectate, cu precadere, in numele stelelor gi constelatiilor ce exprima ambianta materiala si spirituala a omului, proiectata pe Cer. Din multitudinea legaturilor dintre Cer si Pamant, von selecta cateva sine vom ocupa numai de cele ce vizeaza satul romanesc cu ceea ce inseamni ,viata la tara“: gospodaria si peisajul rural: Casa cu Ograda, Coliba (Coroana Boreala); Fantdna, Fantana din Rascruci (Cygnus); Putul (Pegasus); Jgheabul Pufului (Andromeda); Ocol, Tare (Auriga); Crangul Cerului (Calea Lactee); indeletnicirile oamenilor: Vicar (Carul Mare), Vizitiu, Surugiu (Auriga); Cardusul (Ursa Mare); Porcar (Taurul - Pleiadele), Arcas (Sagittarius), Lautar (Coroana Boreala), Cioban (Lyra); uneltele agricole: Plug, Rarifa, Secera, Grebla (Orion); Coasa, Coporasca, Coporaia (Cepheus); Plugusorul (Ursa Mica); Grapa (Ursa Mare, Ursa Mica); Steajar (stalp/par in mijlocul ariei de treierat in jurul caruia de invarte calul: steaua Polara din Ursa Mica); uneltele mestesugiresti: Burghiu, Sfredelul Pamdntului (Auriga); Sfredelul Mare, Spifelnicul Mare (Orion); Spitelnicul Mic, Sfredel (Canis Minor); Sfredelul Rusaliilor (Taurul); Barda, Toporul (Perseu); Fusteii (neidentificat); caile si mijloacele de transport: Caru Mare (Ursa Mare); Caru Mic (Ursa Mic); Trasura, Carul lui Dumnezeu (Auriga), Caru Dracului (Perseu); Colibifa, Colibita Ciobanului (Cygnus); Profapul, Oistea, Tanjala/ Tanjaua Carului, Rotile carului (Ursa Mare); Calea/Drumul Robilor, Drumu/Calea lui Troian/Traian, Drumul Oilor, Calea Laptelui, Drumul Orbilor, Calea Tiganului, Calea $chiopilor, Paiele Tiganului (Calea Lactee); Drumul/Calea Ratacifilor (Serpens); instrumente de masurat: Balantd, Cantar, Cumpdna (Libra), Desteptator (Taurul -Pleiadele); instrumente de iluminat: Candela Cerului (Steaua Polara din Ursa Mic’); vietuitoare terestre: Boi, Cei Sapte boi (Ursa Mare); Cap de bou (Taurul - Pleiadele); Taurul, Gonitoru, Vieri- Porci (Taurul - Pleiadele, Hyadele); Oi (Lyra); Berbecul (Berbecul); Tap, (Capricorn); Capra, Capra si lezii (Auriga); Caine, Duldul (Canis Major); Cafelusa-Poloschita (Canis Minor); Cal, Lup, Luparia, Haita de Lupi, Leu (Leul); Urs (Ursa Mare, format din Trupul Ursului si Coada Ursului); Peste, Crapi (Pesti); Rac (Rac); Scorpie (Scorpionul); Gaina, Gainusa, Clota, Closca cu Pui (Pleiadele); Vulturul, Vulturul Domnului (Aquila); Buburuza (Pleiadele). Traditia populara mai aminteste de constelatiile: Corbu, Porumbita/Porumbita lui Noe, Sturzul, Mierla si Balena (Chit), care insi nu au fost incd identificate. plante: Steajarul dela Arie (Ursa Mic3); alte reprezentiri: Mandstire (Cassiopeia); Crucea Mare, Crucea Miezului Noptii (Cygnus); Cruce de Mand, Crucea Mica, Crucea Fartatului (Delphinus); Scaunul lui Dumnezeu, Tronul (Cassiopeia); Impdaratul, Steaua Ciobanului, Stalpul = ,Coloana neolitica* (Steaua Polara din Carul Mic); Regina stelelor (Lyra); Fata de Imparat cu Colibita, Fata cu coromasla (Aquila); Cei Trei Crai (Orion); Fat Frumos (Hercules); Luceafirul de Miazdnoapte (Marte); Luceafarul de Seara si de Ziua, Luceafairul Ciobanilor, Steaua Ciobanului (Venus); Luceafarul cel Mare de la Miezul Nopfii, Luceafarul cel Frumos (Lyra); Luceafarul din Zori, Luceafarul de Dimineata, Lufiafar (Syrius, Carul Mare); Luceafairul Porcesc (Taurul); Zmeu, Balaurul (Draco, Dragonul); Uciga- Toaca, Uciga-1 Crucea (Ursa Mare); Zorila (Sirius, Carul Mare, Canis Minor); Varséitor (Varsator); diverse: Cununa (Coroana Boreala); Toaca, Gavidu Mic (Pegas); Toiegele (Orion); Cingdtoarea Regelui (Orion); Braul, Braul Luminos al Cerului (Calea Lactee); Comoare, Comoara lui Iov (Polux) Cornul Caprei, Coarnele Caprei (Caprocorn); Hora (Coroana Boreala); Gemenii, Romul si Remul, Romil (Gemenii); Virgina, Fecioara Maria (Fecioara); Inima Curatd - a Maicii Domnului - (Spicul din Fecioara). Omul insusi este implicat in viata cereasci (Fata Mare din Hora - Coroana Boreala; Fata cu Colibita — Cygnus; Frafii - Taurul; Gemenii - Castor i Polux), deoarece dupa credinta populara la nasterea unui om apare o stea, iar la moartea lui dispare de pe bolta cereasca: la Nunta mea a cazut o stea“ (Miorita). ~Cand Dumnezeu porunceste moartea unui om, lumanarea i se stinge si una din stele dispare din numarul celorlalte de pe cer, lasand in urma-i o brazda lung si argintie, care e foarte pronuntata cand peCerul — oglindé a Riméntului | 47 em il ia D-zeu cu bucutie si care abia se zareste cand cel ce moare e un pacatos. Ori de cate ori poporul vede ‘erind o stea, zice oftand — S-a mai dus un suflet“ (Panfile 2001, 166, n. 1). Taranul roman a fost un bun observator si a grupat stelele, de multe ori, altfel decat in astronomia sctuala, formand mai multe constelatii cu semnificatii practice. Astfel, la inceputul secolului al XX-lea, taranul ‘eemin avea cerul impartit in 38 de constelafii principale Ghinoiu 1997, 51). Importanta constelatiilor si a @elelor in viata satului ne-a determinat sa initiem acest demers interdisciplinar, incercand sa gasim conexiunea Setre credinte — obiceiuri — traditii — astronomie — arheologie, istorie. In acest scop am coborit in timp, pina in preistorie, luand ca reper anul 4000 i. Ch, in jurul caruia comunititile de agricultori si crescatori de aeimale erau in plina evolutie. Viata autarhica a ,satului“ din acea vreme a ramas, ,in esenta‘, nemodificata pind astizi in unele zone (!). Lucian Blaga, in magistralul discurs de receptie din 1937 la Academia Romana, face 0 analiza competent si elocventa a ,convietuirii* Preistoriei cu Istoria la inceputul secolului al XX-lea. -Preistoria“ este pentru marele ganditor clujean 0 ,permanenta umana’, care ,se ascunde in subconstient*, astfel ci ,satul romanesc prin: asezare, structura fizica si spirituala, cosmocentrism, geografia mitologica, @indire mitica si magica“ coexist cu istoria si contemporaneitatea (Lucian Blaga, 1937, Elogiul satului romdnesc: 63-66). lata de ce ne-am oprit asupra unui aspect al viefii rurale — legitura dintre Pamant si Cer — pentru a cobori la nivelul cunoasterii ancestrale ce s-a bazat pe observatii seculare (chiar milenare), repetand zilnic ,precum in Cer asa $i pe Pamant“ (Biblia: Mat. 6.9; Luc. 11.2). Nu vom insista asupra miturilor cosmogonice care ilustreaz formarea Pamantului a Verului sia vazdu- bului, ci vom prezenta legenda aparitiei constelatiilor cu denumiri luate din mediul satesc (Draginesti-Olt, Vernesti-Buzau), 0 povestire superba, plina de intelesuri profunde, cum ar fi ,procesul migratiei* termen deseori folosit de arheologi gi istorici (sic!). ,Departandu-se cerul, cizind noua pacoste pe capul bietului om sitot din cauza femeii (...), gandindu-se ca i-ar fi fost foarte de folos povetele lui Dumnezeu (...), a plecat si se duci la D-zeu, urcandu-se pani la El, sus, in cer. $tiind cd 0 si-i fie drumul lung, cd de la pamant pana la cere mult (...) si cd va avea zabava, nu glum, pani s-o intoarce acasi, plecind omul si-a luat cu dansul: caru mare cu 4 boi; carul mic; candela din perete; crucea de pe biserica; fantana din rascruci; barda; sfredelul; spitelnicu; secera; coasa; plugul si rarita; duldul de la tarla; catelul din curte; closca cu puii; scroafa cu purcei; porcarul de la porci; ciobanul de la oi; vacaru de la vaci; vizitiul de la cai; hora din sat — ca vrea sa se arate inaintea lui D-zeu, ca un bun crestin ce era sia cautat si-si ia si cele trebuincioase la drum, sa aiba de toate si nici sa fie singur la drum, sa mai aiba omul cu cine schimba 0 vorba pe atat amar de cale si sa aiba si pe cine sa-i fie in ajutor la vreo nevoie. Apoi lua si gradu si porumb de semanat, ca, intrand in cdmpiile intinse ale cerului, si are si si semene, cand 0, fi si i se ispraveasca merindele si sa astepte pana s-or coace roadele, ca, secerand graul si culegind porumbul si-si faci merinde (...si-si) urmeze calea mai departe... ... Diavolul scoate din traista lui: balaurul si sarpele naprasnic; ursul; scorpia blestemata; calul furios; cipafana de om si pe toate le azvarle imprejurul omului ca si-| inspaimante. Omul insa nu s-a inspaimantat si fara sa-si piarda cumpitul, ci doar romanul nu se sperie cu una, cu doua, se incaiera la lupta vitejeste cu dracul, atat de vitejeste ca dintr-un fleac de tranteala se facu sub cer o vijelie mare, ca gi azi dureaza acolo sus si va dura in veci acea vijelie, pe care noi o numim vantul turbat (... ). In toiul luptei omului cu dracul, cafelul, desi mic, dar vanjos, nevoie-mare, si rau de mama focului, se repezi la cal ca sa-| muste, sicalul incoltit de catel, cand mai vazu si pe duléul de la tarla ca vine in urma catelului, fi trecu furiile pe loc si o croila fuga. Ciobanul de la oi zdrobi capul balaurului cu colibifa. Vacarul puse pe goana pe sarpe cu ajutoru hori, sizvarcolelile sarpelui se vad si azi pe cer, iar vizitiul zdrobi cdpafana cu barda. Scorpia, care-si intindea ghearele spre om, vrand sa vie de ajutor dracului, cand vazu ci omul rapune pe drac, infuriindu-se fi tagni singe din ochi, si de blestemata si rea ce e, intepeni cu ghearele intinse, plesnind fierea in ea de atata necaz. Numai boii de la caru mare nu s-au purtat bine, caci s-au speriat de urs si au carnit profapul, boul de la hais carnind spre cea. Dar si ursul ingheta de frica cand il vazu pe om cum stalcise pe dracul, si doar dracul era langa urs; si vedea bine ursul ca si lui are sa-i vina randul acus-acus. De aia nici nu mai cracni ursul. Toate acestea se vad si azi pe cer! In mijlocul acestor chipuri, omul biruitor se vede falnic si maret (pe cer), iar dracul s-a stdlcit, gribulindu-se atat de mult ca abia se mai zareste (pe cer). Si acolo sus, omul tot regele firii e, cum I-a harazit D-zeu si fie pe pamant, caci chiar si dracul ii gtie de frica, i-l tine de stapan. Omul mai are mult sa ajunga la Dumnezeu (... ). In sfarsit, drumul pe care a mers omul il cunoastem bine: cici se vede bine in noptile senine fara luna. El se numeste Calea Laptelui pentru ca a fost albit cu laptele varsat din galetile ciobanului: ciobanul, cand a avut nevoie de colibita lui, ca sa loveasca in balaur, din pripa a rasturnat giletile, tragind colibita repede si laptele s-a varsat pe drum si a curs sia tot curs, imprastiindu-se pe tot drumul.* (Pamfile 2001, 151-153; Otescu 2002, 49-50, n. 135: Ion Otescu spune ,nici nu indraznesc si comentez aceasta legenda, asa-mi pare de sublima*). Referitor48 | Zow Maxum, lHarKa Szcs-Csituik la vechimea acestui mit, Otescu face un comentariu privind absenta denumirii de ,sapa“ din instrumentarul taranului reflectat pe cer, sapa fara de care nu se poate intretine cultura porumbului (vezi data importului), ceea ce ar putea sa fie un argument in favoare vechimii, poate precrestine, a aparitiei legendei constelatiilor. tee In cele ce urmeaza vom insiste doar asupra unor aspecte astronomice si etnografice in descrierea a patru cénstelatii: Coroana Boreal (Casa cu Ograda), Lyra (Ciobanul cu Oile), Pleiadele din Taur (Closca cu Pui) si Orion (Plugul, Vanatorul), in ordinea aparitiei pe cerul romanesc (februarie, august, octombrie), momente deosebit de importante in activitatea familiala, sau comunitara, ce se desfasoara dupa un anumit ritual in gospodiarie (casi, curte, ocol, grajduri) si pe camp, in decursul unui an. Coroana Boreal (CrB) - Vazuta din Cluj (lat: 46°47’ N, long: 23°37’ E) la ora 22:00 (timp local) in anul 4000 i. Ch., constelatia Coroana Boreala apirea in luna februarie de Sfantu Haralambie (patronul animalelor domestice in Maramures, Moldova, Muntenia si Bucovina) si dispare in luna octombrie la Procoava sau Sfantu Dumitru. Cea mai important stea din constelatie este ,Alphecca sau Gemma’, 0 stea binara spectroscopica, alb-galbui ce se afla la o distanta de 78 ani lumini, fiind vizibila in noptile clare. Aspectul constelatiei Coroana Boreal a determinat asemanarea cu o Casd cu Ograda, sau o Hora. In cadrul dansului ritualic , Hora Fata Mare, Fata Mare din Hord ocupi locul central precum Steaua ,Gemma* in constelatie, iar stelele mici alc&tuiesc cercul Horei. In interior se mai vad in noptile senine 2 stele care, in unele locuri, sunt Lautarii (Botosani, Ialomita, Prahova, Brasov). Steaua Gemma considerata a fi Coliba. Cociorva este si denumirea data stelei gemene (binara spectro- scopica) si reprezinta Casa, iar stelele din jur sunt imprejmuirea ori gardul ograzii (Neamt, Dorohoi). Un plan aproape identic al acestei constelatii are si Stana Iui Pater din Muntii Cernei, 0 stana in ruina, parasita de peste 200 de ani (documentatie inedita la Z. Maxim: cercetare din anii 1986-1988 in cadrul ,Proiectului romano-englez pentru studierea zonelor inalte“). Aceast constelatie este definita Coroana, iar steaua Gemma, cea mai luminoasa este Piatra Pretioasa a Coronei (Otescu 2002, 88). Coroana este amintita ca fiind la mijlocul, intre trapezul lui Hercule si o stea foarte framoasa, ,rivala cu Vega‘, numiti Arcturus. In mitologie se spune ca Ariana, fica lui Minos a fost parasita de Tezeu, iar Dionyssos (Bacchus) 0 consoleaza, luand-o de sotie si-i daruieste 0 Coroana, apoi aceasta coroani, sau doar pietrele, a fost pusi pe cer (Ortescu 2002, 24). Aparitia acestei constelatii inseamni pentru siteni inceputul curiteniei de primavara. In vederea purifi- cari ritualice se stropeste cu apa sfintita (Agheasmi, lichidul sacru din neolitic - idolul de la Liubcova, Banat: Luca 1998: 160-161; Chevalier, Gheerbrant, 1/1994: 107-117), atit in casi cat si in ograda (vitele, pomii), de unde denumirea populara a constelatiei Casa cu Ograda, sau Casa cu Curtea ei. De asemenea, in acest perioada erau interzise activitatile mestegugiresti de prelucrare a lanii si a pieilor. Tot acum se deschidea si sezonul de serbari cimpenesti legate de renasterea naturii, urmate de ritualuri ce aveau drept scop ocrotirea holdelor si obtinerea unor recolte bogate, serbari incheiate cu hore“. Importanta horelor este marcata inca din neoliticul romanesc prin confectionarea suporturilor de vas din cultura Cucuteni - Ariusd: vestita Hora de la Frumusica, horele de la Draguseni, Beresti, Mitoc-Paraul lui Istrati (Moldova: Dumitrescu 1979: fig.112, 170; Monah 1997: fig. 233-234, 236-237). Lyra (Lyr) — este o constelatie frumoasa si are o forma geometrica bine definita, cea ce a inspirat observatorii antici si o defineasca ca instrumentul muzical al lui Orfeu, Lira, Harpd, Chitara (2), iar steaua Vega este Gatul Lirei. Dupa unii aceasta constelatie a fost denumita si Broasca Testoasd, steaua Vega find capul, iar restul stelelor picioarele, poate si pentru ca vechile lire se confectionau din carapacea Crest) brostei testoase (Otescu 2002, 11, n. 38). In mitologia greaca, Zeus ii da lui Apollon o lira, pentru ca |-a ucis pe Python. Cea mai strilucitoare stea din aceasta constelatie este , Vega“ (a Lyra) de culoare alb-gilbui gi se afla la o distanta de 26 ani lumina, find gi steaua cea mai vizibila. Steaua ,Vega" din constelatia Ciobanul cu Oile (Prahona, Neamt), este cunoscuta sub mai multe denumiri: Ciobanul, Luceafarul cel Mare de Miezul Noptii, sau Luceafarul cel Frumos, cum se pistreazi in traditia populara din zonele Prahovei si Neamtului, fiind consi- derata si Regina Stelelor, deoarece este cea mai frumoasa stea de pe cerul verii, avind si o conotatie practica in evaluarea timpului nocturn. In Neamt se spune ca ,Ciobanul se vede pe cer pani la ziua" (Otescu 2002, 17). Este considerata Regina Stelelor ,caci si stelele pe cer au conducator sau cirmuitor, dupi cum au si oamenii pe pamant* (Manistirea Bistrita, Neamt).Cerul — oglindé a Riméntului | 49 ‘Goestelatia mai are cateva stele importante: steaua binard cu eclipsa ,Sheilak” ( Lyra); steaua binara © @ un sistem fizic alcatuit din patru stele »¢ Lyra‘. Aceste stele alcatuiesc Turma de oi a ciobanului, aii intre .bratele Crucii*. ‘Wants din Cluj la ora 22:00, in anul 4000 i. Ch., constelatia Lyra apare si acum in luna februarie ca gi Boreala (Haralambie, Joia Nepomenita, Spolocania, Cucii) si dispare in luna decembrie (Sdntandrei, Sgnatul Porcilor, Craciun). Aparitia acestei constelatii marcheaza, in obiceiurile populare, intalnirea x de oi gi ,tocmirea“ ciobanului, care v-a avea griji de oi peste vara. Deseori, de Spolocania, aveau loc la cragma din sat, unde oamenii ,se spalau (...) cu bautura ‘de dulcele’ dinaintea postului’, i de femei (Bucovina, Moldova). Acum, dupa Haralambie, activitatile gospodaresti de ,curatenie", re si de Lasatul Secului, continua prin spilarea cu ,lesie“ a vaselor de ,dulce* care, in Maramures, wercate in podul casei si schimbate cu altele de post“, pana dupa Pasti. Totusi, se spune ca dupa rasaritul pe cer, in zi de sec, se poate manca de dulce, ca si in cazul aparitiei lui Venus (Hangu, Neamt). In sudul romanesc, avea loc si un ceremonial de purificare si fertilizare a spatiului si timpului prin practici = Bataia Cucilor cu Opinca; Baterea Alvitei; Tarbacul Cainilor si Hora rituala in fiecare curte de gospodar Taurul (Tau) - Pleiadele (M45) — este un roi deschis, alcatuit din vreo 130 de stele, in constelatia i. Roiul e alcatuit din stele tinere (100 de milioane de ani). Daca ne uitam printr-un telescop se poate nebulozitatea din care se formeaza stelele, vizibila si cu ochiul liber in noptile senine gi clare, uneori reper cosmic in orientarea nocturna (Muntenia). Constelatia Taurului, din care fac parte Pleiadele, apare in luna august (Probejenia, Schimbarea la Fata, ria Mare, Martirul Lupu) si dispare in luna martie (Anul Nou Agrar, Buna Vestire). Dupa parerea lui rion in »Les Etoiles* ,cu aproape 3000 de ani inainte de Hristos, Echinoctiul de Primavara trecea prin ie, acelasi lucru o fost observat de astronomii chinezi pentru anul 2857 i. Ch. (Otescu 2002, 27-28). Ss ci putem sa consideram ca Pleiadele au avut un rol important pentru stabilirea primelor calendare. Aceasti constelatie este lang’ Perseu, fiind denumita si Gonitoru, ori Taurul, deoarece, dupa cum spun cei &= Driginesti - Olt, formeaza un triunghi care se aseamini cu cel de pe fata unui cap de taur*, asa cum @eseori sunt reprezentate plastic in neolitic (in cultura Cucuteni si cultura Banatului la Parta: Lazarovici, Drasovean, Maxim 2001). Steaua Aldebaran din constelatia Taurului, este numit in popor Luceafarul Porcesc sau Porcar, urmeaza apoi grupele de stele (Hyadele) ce poarta numele de Vieri, Porci sau Scroafa cu Purcei. Cand rasar aceste stele Gin constelatia Taurul, se spune ca porcii se scoala si incep si ,grohaie“ (Pamfile 2001, 161). in unele parti, aceastd frumoasa stea Aldebaran se numeste Desteptatoul, deoarece atunci cand rasare pe cer, cocosii incep si cAnte, vestind zorile, moment in care strigoii, joimiritele gi celelalte duhuri rele dispar, ascunzandu-se in -gropile lor Din aceasta cauza, cei din Stanesti (Valcea) cred ca a fost pud inadins pe cer ca ,vestitor’, c& omul trebuie sa se scoale, caci spiritele rele ale noptii au disparut. Denumirea populara a ,Pleiadelor* este Closca cu Pui, sau Gainusa, Gaina, Galinuse (Arges, Brasov, Dorohoi, Muscel, Neamt, Prahova), Clofa (Oltenia, Dolj) si Creasta Gainii (Muntenia). In ,Basmele aromanilor’, P. Papahagi aminteste, la macedo-romani, denumirile: Crosca, Clofa, Cloafa. In Branistea (Dorohoi) si Dumitresti (Ramnicu Sarat) se considera Closca o constelatie de capatai a taranilor, pe care nu o pierd din vedere nici iarna, fiind ceasornicul de noapte la lor in lunile de iarni, deoarece dupa inaltimea pe cer, omul isi da seama cat mai este pana la ziua. »Pleiadele“ sunt cunoscute in traditia populara si sub denumirea de cele Sapte Surori, deoarece sapte stele se vad mai bine cu ochiul liber si au fost folosite mult timp, ca etalon, la inrolarea in armata, pentru testarea vazului soldatilor (vederea buna = 10-14 stele). Uneori i se spune si Buburuza (Coccinella septem- punctata), asa cum pomeneste Florea Marian in lucrarea ,Insectele“ (Pamfile 2001, 161, n. 5). »Pleiadele“ sunt denumite popular si Stelele Ciobanului, deoarece il ajuta pe cioban si aprecieze cand oile sunt satule (Neamt). Francezii folosesc si denumirea Ciorchinele de Struguri, iar arabii Closca Cereasca cu Puii Ei. La aparitia acestor stele, batranii satelor din Apuseni, Botosani, Brasov, Sibiu si Valcea obignuiau sa cerceteze rasaritul si pozitia constelatiei pentru a-si afla norocul si a identifica timpul favorabil de semanat a griului de toamna. La Trusesti (celebra statiune cucuteniana, Botosani) este obiceiul ca semanatul graului de toamna se se faca in ziua in care pentru prima data s-a vazut Gdinuga pe cer. (Pamfile 2001, 161, n. 7). Dupa unii, la Dragaicd, Closca are puterea si creasci popusoiul ,si-l vezi cu ochii‘. Se spune ca cel dintai care va vedea rasarind Closca, in Duminica Mare, acela va avea mare noroc. De asemenea, cel ce se va scula in fiecare50 | Zow Maxim, IHaRka SzUcs-Csiuik dimineata din Postul lui Sf. Petru odata cu Closca cu Puii, nu va duce lipsa de nimic si va avea timp prielnic si munceasca, asa ca treburile ii vor merge bine (Cristesti, Botosani). Aparitia acestei constelatii pe Cer marcheaza hotarul dintre vara si toamna, cand pe Pamant: padurea incepe si-si schimbe culoare; iarba nu mai creste; apele sunt ,spurcate“ de tot felul de vietati (serpi, soparle, salamandre, insecte, cerbi); iar pasirile migratoare incep calatoria lor spre tarile calde. Observarea acestor fenomene si constientizarea efectelor asupra vietii au determinat un anume comportament: interzicerea scaldatului in apele curgatoare; interzicerea uciderii serpilor; dezlegarea la peste; gustarea primelor boabe de struguri dupa un ritual consacrat cu rostirea formulei ,Boabi noua in gura veche"; ducerea la Biserica a ,colivei de struguri*; pomenirea mosilor gi strimosilor, in cadrul ,cultului ancestral al mortilor’, prin ~ofrande* in struguri, must si miere de albine; protejarea prin practici magice a viilor si angajarea pandarilor; culegerea plantelor de leac care, acum, au cea mai mare putere vindecitoare; observarea cerului si efectuarea prognozelor meteorologice si a previziunilor asupra viitorului (Bucovina, Moldova, Muntenia si Oltenia); pregitirea ritualica a pelerinajelor la locurile de cult consacrate; organizarea targurilor de toamna; inceperea .coboratului* oilor de la munte (,,Tulesc oile la vale“); schimbarea vestimentatiei (barbatii isi pun caciuli in loc de clop) etc. Orion (Ori) - denumit si Vanatorul Ceresc este cea mai frumoasi si spectaculoasa constelatie vazuta de pe teritoriul Romniei. Este angi Vizitiu si Gemenii. Orion este socotit a fi, in unele legende, un Urias cu armura de aur gi o sabie scanteietoare, fiind inzestrat cu puteri de nebiruit si care merge cu pasi mari pe calea lui cereasca, fiind urmat de cainele sau (Canis Major). Apare vara, in zori, odata cu Aurora, de unde si povestea ci ar fiamantul Aurorei si ci aceasta |-a pus pe cer. Marinarii il considerau ca un fiu al lui Poseidon. Steaua Betelgeuse inseamna in araba Umarul Gigantului, steaua Rigel, Piciorul Gigantului, iar steaua Bellatrit, din latina cu sensul de razboinica, inseamna Steaua Femeilor Oratoare (Otescu 2002, 39). O grupare centrala de trei stele (brdul) alcatuiesc Cingatoarea Regelui (Ialomita), Treisfetitele, Trisfetitele (Apuseni, Moldova), Craii de la Rasarit, Cei Trei Crai, Cei Trei Sfinfi (Vasile, Grigore, lon); Cei Trei Regi (Saul, David, Solomon), Cei Trei Magi, sau Toiegele (Mehedinti). Constelatia este gi simbolul uneltelor agrare — Plug, Rarita, Ralita (Dorohoi), Seceré (Neamt), Grebla (Brasov, lalomita). Aceste ,unelte“ se compun din stele diferite, in functie de zona, astfel: Rarita si Rarifele sunt formate din Treisfetitele + Rigel + steaua luminoasd de langs Rigel + steaua din pertea lui Betelgeuse (Arges, lalomita, Prahova, Neamt); sau din Teisfetitele + stea din partea Rigel (fara Rigel) si trei stele din conste- latia Iepurele (Dorohoi); Treisfetitele = Rarita = Plugul Dorohoi) = Grebla (lalomita); Intre Treisfetite si Rigel este un arc de sapte stele, care formeaza Secera (Neamt); Sfredelul Mare este format din Tresfetitele + Betelgeuse (Arges, Neamt); Spifelnicu sau Spifelnicu Mare este cu varful in Betelgeuse, Manerul Spifelnicului fiind Tresfetitele; Spitelnicul indreptat cu varful spre Comoard (steaua Polux: Gemenii), prevesteste zile tulburi daca varful va giuri comoara; atunci va fi mare seceta (Otescu 2002, 163-164), existand doua variante ale povestii, avand ca protagonisti pe Hristos si, respectiv, pe Sfantul Petrea (Pamfile 2001). Constelatia Orion apare in luna octombrie (Procoava, Vinerea Mare, Nunta Oilor, Sfantu Dumitru) si dispare in luna martie (Anul Nou Agrar, Buna Vestire, Florii). In Sudul Transilvaniei, Muntenia si Moldova, aparitia pe cerul de dimineafa (la ora 4) a stelelor numite Rarifa inseamni trezirea omului pentru a se pregati pentru activitatile zilnice. In Muntenia se putea auzi ,— Scoala, mi, ci a risirit Rarifele!“, ca 0 chemare inainte de culesul porumbului (Orescu 2002, 36). Perioada marcata de aparitia constelatiei, debuteaza cu o serie de ritualuri magice legate de divini- tatea Procoava (.Zeul Vremii si a Precipitatiilor*) care este raspunzator de acoperirea cu un strat de zipadi protector al graului de toamni, si deseori find rugat si de fetele fecioare si le dea un aspect placut, un par bogat si stralucitor, pentru a se putea marita repede (Nordul Moldovei). Aparitia acestei constelatii marcheaza lasatul berbecilor in turma de oife (imperecheatul oilor) si dispare cand incep sa fete oile. Aparitia constelatiei pe cer este considerat inceputul Anului Nou Pastoral, iar dainuirea constelatiei pe cer fiind un reper temporal important pentru delimitarea primul sezon, cel de iarna, postoral. Aceasti perioadi sti sub semnul curateniei de toamni pe ogoare (Secera, Grebla), pregitirea paméntului pentru odihna si incheierea araturilor de toamna ~ munci in care se folosea Plugul (simbol metamorfozat al uneltei neolitice in Plugusorul de la Anul Nou cu care se colinda numai ziua, find interzise noaptea muncile care ar putea ,ranii Pamantul" care se odihneste: Bucovina, Dobrogea, Moldova, Muntenia si Oltenia). Plugul este folosit, de ceata masculina de colindatori, pentru a trage o brazda in curtea gospo- darului, la Anul Nou, pentru a avea un an inbelsugat. In Muntenia este o legenda despre Plug Se jeluiesteCerul — oglindé a Riméntului | 51 Pamintul catre D-zeu ... — Omul ma zgiarie, ma taie de nu mai pot! — Rabdi... cd acum se ingras omul de pe tine; dar pe urmi te vei ingraga tu de pe el. Se tanguiau... cei dintai plugari, ci n-au spor... si le-a dat D-zeu _ Plugul care pana atunci nu era cunoscut. Dupi ce au arat, au intrebat ei si au multumit: — Unde si-l punem, Doamne? D-zeu l-a pus la loc pe cer (Legendele Cosmosului 1994, 125-126). Tot acum, ursul se retrage pentru hibernare si incepe sezonul de vanatoare, de unde denumirea constelatiei Vanatorul Ceresc. Constelatia este formata din steaua » Orion“ sau »Betelgeuse“ de culoare rosie, care se afla la o distanta de 310 ani lumina gi steaua ,f Orion“ sau Rigel“ de culoare albastra, la 900 de ani lumina. Urmeaza apoi stelele care alcatuiesc Braul Vanatorului: ,5 Orion“ (Mintaka), »¢ Orion" (Alnilam) si » Orion" (Alnitak). Constelatiei Orion i se mai spune Sfredelul Mare, Spifelnicul (Moldova, Apuseni), Rarifa (Dorohoi) si Plugul (Brasov, lalomita). Constelatia si stelele din centrul ei erau folosite ca orientare (ceas) pentru agricultori — rasaritul constelafiei indica sfarsitul noptii (ora patru dimineata) si inceperea activitatilor zilnice (Moldova, Muntenia, sudul Transilvaniei). Sarbatoarea Procoava este dedicata acoperirii pamantului cu un strat de zipada protector atat de necesar graului de toamn, iar Nunta Oilor este cand se termina activitatile pastorale montane si sunt marcate, pe cer, de rasaritul constelatiei Orion. : wee Anul Agrar incepe de Mucenici (sfarsitul Zilelor Babelor, ultima zi a Babei Dochia, intruchiparea Marii Zeite neolitice Mater Gea, simbol al Mortii si al Renasterii), pana la Alexii si echinoctiul de primavara {inceputul Anului Astronomic), formand un nou ciclu, care inseamni incalzirea pamAntului si trezirea vieta- tilor subpaméntene. In aceasta perioada, multitudinea obiceiurile consacrate ritual au rostul de a exercita 0 influenta benefica asupra intregului ciclu al muncilor agrare, pentru asigurarea recoltelor atat de necesare supravietuirii. Inceputul acestui ciclu este marcat de pornirea simbolicd a plugului gi de o serie de gesturi situalice inchinate divinitatilor ce stipanesc lumea vegetala si animal, precum ¢i spiritelor mortilor (mosilor) ce siligluiesc in Pamant. Intre aceste obiceiuri, legate de renasterea vegetatiei si ocrotirea holdelor, un loc special este ocupat de incondeiatul oualor de Pasti cu simboluri cosmice: Creasta Gainii (Pleiadele); Grebla, Rarita, Plugul (Orion); Coliba (Coroana Boreal); Crapii (Pesti); Grapa (Ursa Mica); Luceafarul de Seara (planeta Venus); Vulturul Domnului (Aquila) si Calea Lactee (oua incondeiate, inceputul secolului al XX-lea: Muscel, Dambovita, Ramnicu Sarat: Pamfile 2001). BIBLIOGRAFIE Anuarul Astronomic, Academia Romani, Bucuresti. Legendele Cosmosului, in Legendele Roménilor, vol. ,ed. ,Grai si Suflet - Cultura Nationals’, Colectia .Miorita’, 1994, Bucuresti. Blaga 1937 Lucian Blaga, Elogiul satului romanesc, discurs de receptie la Academia Romani, Bucuresti. Chevalier, Gheerbrant Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicfionar de simboluri ~ mituri, vise, obiceiuri, gesturi, 1994 forme, figuei, culori, numere, Ed, Artemis, Bucuresti. Dumitrescu 1979 ‘Viadimir Dumitrescu, Arta culturii Cucuteni, in colectia ,Comori de arta din Romania’, Ed. Meridiane, Bucuresti. Ghinoiu 1997 Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an, dicfionar, Ed. Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti. Larionescu 2003 S. Larionescu, Din tradifiile Mucenicilor, in Magazin International, nr. 492. Lazarovici, Drasovean, Maxim 2001 Gh. Lazarovici, Fl. Dragovean, Zoia Maxim, Parta. Monografie arheologici, BHAB. XIII, Ed. Waldpress, Timisoara. Luca 1998 Adrian Sabin Luca, Liubcova - Ornifa. Monografie arheologica, Ed. Macarie, Targoviste. Monah 1997 Dan Monah, Plastica antropomorfa a culturii Cucuteni-Tripolie, in: BMA, III, Muzeul de Istorie, Piatra Neamt. Otescu 2002 Ion Otescu, Credintele tdranului roman despre cer si stele, Ed. Paideia, Bucuresti. Pamfile 2001 Tudor Pamfile, Ceru! si Podoabele lui dupa credinfele poporului roman, Ed. Paideia, Colectia Stiinte Sociale, Bucuresti. Pamfile 2001a Tudor Pamfile, Vazduhul. Dupa credinfele poporului romdn, Ed. Paideia, Colectia $tiinte Sociale, Bucuresti, SH Atlas 1994, Astronomie, Ed. Springer Hungarica. Teodorescu, Chis 1982 N. Teodorescu, Gheorghe Chis, Cerul - 0 taind descifrata, Ed. Albatros, Bucuresti,