Padurile de Pin Negru de Banat (Pinus Nigra Banatica) Sit Natura 2000

Pădurile cu pin negru de Banat
SIT NATURA 2000

Banat black pine forests
NATURA 2000 SITE
Pădurile
Pădurile
Banat
BanatBalck
cucu
black
pinpin
negru
pine
pine
negru
Editori/Editors
forest
de Banat
forests
Maria PĂTROESCU
de Banat
- NATURA
Ilie CHINCEA
Laurenţiu ROZYLOWICZ
- NATURA
- SIT- NATURA
Carmen SORESCU
SIT NATURA
20002000
SITE SITE
LIFE04NAT/RO/000225
20002000
2007
PĂDURILE CU PIN NEGRU DE
BANAT
(Pinus nigra ssp. banatica)
parte a reţelei NATURA 2000
BANAT BLACK PINE FORESTS

(Pinus nigra subsp. banatica)
part of NATURA 2000 network
LIFE04NAT/RO/000225
Beneficiar/Beneficiary: Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin
Pagina web/Web page: www.pinusnigrabanatica.ro
Finanţator/Financed by: Comisia Europeană prin programul LIFE Nature
Pădurile cu Pinus nigra ssp. banatica - parte a reţelei NATURA 2000
Scop:
Conservarea pe termen lung a pădurilor sub-mediteraneene cu Pinus nigra ssp. banatica
incluse în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei şi desemnarea ca Sit de Importanţă
Comunitară, în conformitate cu prevederile art. 4 din Directiva 92/43/CEE.
Despre Reţeaua NATURA 2000:

Reţeaua NATURA 2000 a fost concepută să asigure conservarea habitatelor naturale şi
supravieţuirea speciilor ameninţate cu disparitia si a celor rare de pe teritoriul Uniunii
Europene, iar baza legală a acestei reţele o reprezintă două directive: Directiva 92/43/
CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cunoscută
sub numele Directiva “Habitate”, adoptată la 21 mai 1992 şi Directiva 79/409/CEE
privind conservarea păsărilor sălbatice, cunoscută sub numele de Directiva “Păsari”,
adoptată la 2 aprilie 1979.
Forests with Pinus nigra subsp. banatica - part of the NATURA 2000 network
Aim:
Long time conservation of the sub-mediterranean forests with Pinus nigra subsp.banatica
from the Domogled-Cerna Valley National Park and designating as Site of Communitarian
Importance, according to the provisions of art. 4 from the 92/43/EEC Directive
About the NATURA 2000 network:

The NATURA 2000 network was conceived to ensure natural habitats conservation and the
survival of endangered and rare species from the European Union teritory, and the legal
base of this network consists of two laws: 92/43/CEE Directive regarding the conservation
of natural habitats and wild flora and fauna, known as the “Habitats” Directive, enacted
at 21 May 1992 and the 79/409/CEE Directive regarding the conservation of wild birds,
known as “Birds” Directive, enacted at 2 April 1979.
Editori/Editors
MARIA PĂTROESCU, Universitatea din Bucureşti - Centrul de Cercetare a

Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI)
ILIE CHINCEA, Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin
LAURENŢIU ROZYLOWICZ, Universitatea din Bucureşti - Centrul de Cercetare a
Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI)
CARMEN SORESCU, Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin
Autori/Authors
MARIA PĂTROESCU, ILIE CHINCEA, LAURENŢIU ROZYLOWICZ, CARMEN

SORESCU, IRINA GOIA, GHEORGHE GROZA, EUGEN FRĂŢILĂ, CRISTIAN
IOJĂ, BOGDAN BĂDESCU, ALEXANDRU CRIŞAN, NICOLAE CRĂCIUN
Colaboratori/collaborators
Monica Beldean, Sorin Bănică, Laurenţiu Burlacu, Gheorghe Cârjan, Mariana Dobre,
Ioan Gaşpar, Olga Ghibuş, Mihai Guţu, Gheorghe Herişanu, Bogdan Hurdu, Mihaela
Iane, Veronica Iliuţă, Adrian Ionaşcu, Larisa Luţă, Dumitru Murariu, Radu Necşuliu,
Mihai Niţă, Iulian Niculae, Viorel Roman, Petre Stoinea, Marius Vlaicu
Tehnoredactare/Layout: Mihai Niţă
Hărţi/Maps: Mariana Dobre, Radu Necşuliu
Traducere/Translation: Mihai Niţă, Marius Matache
Fotografii/Photos: Bogdan Bădescu, Nicolae Crăciun, Mariana Dobre, Eugen Frăţilă,

Irina Goia, Gheorghe Groza, Gheorghe Herişanu, Bogdan Hurdu, Veronica Iliuţă, Nicoleta
Ioniţă, Larisa Luţă, Silviu Megan, Radu Necşuliu, Iulian Niculae, Maria Pătroescu, Viorel
Popescu, Laurenţiu Rozylowicz, Raluca Stănescu, Andrei Szenteş
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Pădurile cu pin negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) sit NATURA 2000; Forests
with Banat black pine (Pinus nigra subsp.banatica) NATURA 2000 site/ Pătroescu Maria,
Chincea Ilie, Rozylowicz Laurenţiu, Sorescu Carmen, ..... - Timişoara: Editura BRUMAR,
2007
Bibliogr.
Traducere în limba engleză
ISBN: 978-973-602-292-0
I. Pătroescu, Maria
II. Chincea, Ilie
III. Rozylowicz, Laurenţiu
“NAturii îi place să se ascundă, iar raţiunii
omeneşti să o descopere”
“NAture likes to hide, and human rationality

to discover it”
Heraclit
Pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) Banat black pine (Pinus nigra subsp. banatica)
CUPRINS - CONTENT
INTRODUCERE 1
INTRODUCTION
CAPITOLUL I - PINUL NEGRU DE BANAT (Pinus nigra ssp. 4

banatica) ELEMENT EMBLEMATIC AL PARCULUI NAŢIONAL
“Domogled- Valea Cernei”
CHAPTER I - BANAT BLACK PINE (Pinus nigra subsp. banatica)
EMBLEMATIC ELEMENT OF THE “Domogled- Valea Cernei”
NATIONAL PARK
I.1.Pinul negru de Banat - consideraţii taxonomice şi corologice 4

Banat black pine - taxonomic and chorologic elements
I.2.Pădurile de pin negru de Banat - componentă definitorie în peisajul 9

viitorului sit NATURA 2000
Banat black pine forest- definitive component in the landscape of
the future NATURA 2000 site
CAPITOLUL II – POTENŢIALUL ECOLOGIC AL SITULUI 14

PINULUI NEGRU DE BANAT
CHAPTER II - ECOLOGICAL POTENTIAL OF THE BANAT
BLACK PINE SITE
II.1.Diversitatea substratului litologic 14

Lithological substratum diversity
II.2.Relieful sitului – elemente cantitative şi calitative 20

Site’s relief - quantitative and qualitative elements
II.3.Variabilitatea temporală şi spaţială a elementelor climatice 32

Temporal and spatial variability of climatic elements
II.4.Particularităţi hidrogeologice şi hidrologice ale arealului sitului 46

pinului negru de Banat
Hydrogeological and hydrological particularities in the site of the
Banat black pine
II.5.Diversitatea învelişului edafic 50

Soil diversity
II.6.Areale echipotenţiale ecologic şi distribuţia lor spaţială în situl 55

Ecological equipotential areas and their spacial distribution in the
Banat black pine site
CAPITOLUL III – EXPLOATAREA BIOLOGICĂ 59

CHAPTER III - BIOLOGICAL EXPLOITATION
III.1. Flora şi vegetaţia 59

Flora and vegetation
III.2.Fauna 117
Fauna
III.3.Habitatele din situl pinului negru de Banat 133

Habitats types from Banat black pine site
III.4.Pădurea de pin negru de Banat 145

Banat black pine forest
CAPITOLUL IV – CARACTERISTICI SOCIO-ECONOMICE 175

CHAPTER IV - SOCIAL AND ECONOMIC CHARACTERISTICS
IV.1.Categorii de forme de presiune umană şi distribuţia lor în situl 175

Forms categories of human pressure and their distribution in the
IV.2.Dinamica spaţială şi temporală a impactului activităţilor antropice 178

Spacial and temporal dynamics of the impact of human activities
IV.3.Compatibilitatea activităţilor umane cu exigenţele prezervării 213

sitului pinului negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica)
Human activities compatibility with the exactings of preserving the
Banat black pine site (Pinus nigra subsp. banatica)
CAPITOLUL V – PRIORITĂŢI ÎN CONSERVAREA SITULUI 218

CHAPTER V - PRIORITIES IN PRESERVING BANAT’S BLACK
PINE SITE
V.1.Criterii utilizabile în stabilirea priorităţilor de conservare a sitului 218

pinului negru de Banat ca sit NATURA 2000
Criterias used in establishing conservation priorities for the Banat
black pine site as a NATURA 2000 site
V.2.Armonizarea conservării sitului cu cea a patrimoniului peisager 219

Harmonization of site conservation with the landscape patrimony
V.3. Căi şi mijloace de menţinere a peisajelor naturale şi seminaturale 221

din arealul pinului negru de Banat
Methods and means of maitaining natural and seminatural
landscapes in the area of Banat black pine
V.4.Menţinerea identităţii spaţiului rural din arealul sitului între realitate 228
şi necesitate
Maintaining the identity of rural space in the site area - between
reality and necesity
V.5. Ameliorarea utilizării şi valorificării resurselor teritoriale locale 229

Amelioration of territorial resources use and capitalization
V.6.Situl pinului negru de Banat - spaţiu de educaţie ecologică 230

Banat black pine site - area of ecological education
CAPITOLUL VI - RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ ÎN SITUL 239

CHAPTER VI - ECOLOGICAL RECONSTRUCTION IN THE
BANAT BLACK PINE SITE
VI.1 Stadiul cunoaşterii privind utilizarea pinului negru în reconstrucţia 239

ecologică a terenurilor degradate
Knowledge stadia for the black pine’s use in ecological
reconstruction of degraded fields
VI.2. Desfăşurarea reconstrucţiei ecologice în situl pinului negru de 244

Banat
Ecological reconstruction in the Banat black pine site
CAPITOLUL VII – MANAGEMENTUL HABITATELOR ŞI 257

SPECIILOR
CHAPTER VII - HABITATS AND SPECIES MANAGEMENT
VII.1. Scopul planului de management 258

Management plan aim
VII.2. Zonarea interioară a sitului pinului negru de Banat 261

Internal zonation of the Banat black pine site
VII.3.Axele planului de management – coordonate ale managementului 266

durabil al sitului pinului negru de Banat ca sit NATURA 2000
Management plan axes – sustainable management coordinates of the
Banat black pine site as part of the NATURA 2000 network
CAPITOLUL VIII – MONITORINGUL SITULUI PINULUI 311

NEGRU DE BANAT
CHAPTER VIII - BANAT BLACK PINE SITE MONITORING
VIII.1.Indicatori de monitoring ai speciei şi sitului pinului negru de Banat 311

Monitoring indicators of Banat’s black pine species and site
VIII.2.Rezultate preliminare ale monitorizării riscului de incendiu 328

Preliminary results of fire risk monitoring
CONCLUZII 334
CONCLUSIONS
BIBLIOGRAFIE 339
BIBLIOGRAPHY
INTRODUCERE INTRODUCTION
Propus ca sit NATURA 2000 prin pro- Proposed as NATURA 2000 site
iectul LIFE NATURE – LIFENAT04/ through the LIFE NATURE –
RO/000225, intitulat “Situl pădurilor LIFENAT04/RO/000225 project,
cu pin negru de Banat – parte a reţelei named “Banat black pine forests site
NATURA 2000”, arealul pinului se su- - part of the NATURA 2000 network”
prapune Parcului Naţional “Domogled the area is located in the “Domogled -
- Valea Cernei ” Cerna Valley” National Park.
Diversitatea peisajului Parcului Landscape diversity in the “Domogled
Naţional “Domogled – Valea Cernei” - Cerna Valley” National Park at-
a atras atenţia oamenilor de ştiinţă tracted scientists since the XVIII and
din secolele XVIII şi XIX, fiecare XIX centuries, each seeking to com-
căutând să completeze acea “faimă a plete that “Domogled fame” where of
Domogledului” despre care Bujorean Bujorean (1966) stated that “has gone
(1966) afirma că “a trecut de mult hota- beyond the country’s borders”. What
rele ţării”. Ce a atras atenţia călătorilor drew travellers attention in this area
pe aceste meleaguri (Griselini, 1776; (Griselini, 1776; Marsigli, 1726) were
Marsigli, 1726) au fost pădurile de pin the black pine forests that dominated
negru ce dominau cu silueta lor fragilă with their fragile silhouette the impetu-
abruptul impetuos al Domogledului, ous abrupt of Domogled; as well as
precum şi păsările şi lepidopterele din the birds and the Lepidoptera from the
regnul animal. animal kingdom.
Programul LIFENAT04/RO/ 000225 The LIFENAT04/RO/000225 pro-
a creat premiza unor cercetări inter- gramme created the premise of an in-
disciplinare, un fel de materializare a terdisciplinary research, a materialisa-
“efectului Marsigli” al secolului XXI. tion of the “Marsigli effect” in the XXI
Oameni de mediu, geografi, biologi, century. Environmentalists, geogra-
ecologi, silvicultori au încercat să phers, biologists, ecologists, foresters
prezinte ştiinţific situl pinului negru tried to present in a scientific manner
de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) şi the Banat’s black pine site (Pinus nigra
complexitatea biotopurilor şi bioceno- subsp. banatica) and the complexity of
zelor sale. its biotopes and biocenosis.
Cercetările de teren, prelucrarea infor- Field work, the processing of informa-
maţiei, dezbaterile pluridisciplinare au tion, multidisciplinary debates orien-
contribuit la orientarea tuturor celor tated all those preoccupied by the pro-
preocupaţi de protecţia şi conservarea tection and preserving of species and
speciilor şi siturilor spre încadrarea lor sites to their framing in the European
în politicile europene de mediu. environment politicies.
1
Apărută din necesitatea de conservare Appeared from the necessity of preserv-

a habitatelor şi speciilor ameninţate, ing endangered species and habitats,
endemice sau cu rol determinant în endemics or with a determinant role
evidenţierea diversităţii biologice eu- in the emphasis of European biologic
ropene, reţeaua NATURA 2000 este diversity, the NATURA 2000 network
o oportunitate şi pentru “laboratorul is an opportunity for the “Domogled –
Domogled – Valea Cernei”. Cerna Valley” laboratory.
Nedisociate şi nedisociabile, roca, Undissociated and undissociable, the
apa, aerul şi viaţa au lucrat aici îm- rock, water, air and life worked togeth-
preună de mii de ani. Au reuşit să er here for thousands of years. They
multiplice în mii de alveole “momente managed to multiply in thousands of
ale devenirii peisajului” sitului pinului alveolus “moments of landscape be-
negru de Banat pe care azi trebuie să le coming” for the Banat black pine site
privim ca un efect sinergic al evoluţiei which must be regarded today as syn-
componentelor abiotice şi biotice ale ergic effects of biotic and abiotic ele-
acestui teritoriu. ments evolution in this area.
Crearea reţelei NATURA 2000 con- Establishing the NATURA 2000 net-
stitue o prioritate pentru oricare ţară work is a priority for each EU member
membră UE şi cu atât mai mult pen- state, specially for Romania, its natural
tru România, al cărui capital natural capital still having a high percent of
deţine încă un procent apreciabil de naturality.
naturalitate.
The NATURA 2000 network, in which
Reţeaua NATURA 2000, în care do- we wish to include the Banat black
rim să includem situl pinului negru pine site, doesn’t have the purpose of
de Banat, nu are menirea de a delimita creating spaces isolated from human
spaţii izolate de activitatea umană, de activities, from economy and society
ramurile economiei şi domeniile vieţii fields that create pressure on the natu-
societăţii care exercită presiuni asupra ral environment components to satisfy
componentelor mediului natural pen- the main human needs.
tru a satisface principalele categorii de
The exchange relationship between
nevoi umane.
natural environment and society must
Relaţia de schimb între mediul natural be known in all the sequences of its
şi societate trebuie cunoscută în toate manifestation. Preserving species, bio-
secvenţele manifestării ei. Salvarea diversity, in the Banat black pine site
speciilor, a biodiversităţii sitului pinu- can, and must be related with main-
lui negru de Banat se poate şi trebuie taining traditional human activities,
racordată la menţinerea activităţilor and the sustainable development of
umane tradiţionale, şi dezvoltarea near-by local communities.
durabilă a comunităţilor locale din
proximitate.
2
Gestiunea socială a siturilor Social management of NATURA 2000

NATURA 2000 trebuie să prevadă mă- sites must include concrete measures
suri concrete pentru a evita degradarea to avoid degradation of the ecological
potenţialului ecologic şi ameninţarea potential and threatening emblematic
speciilor emblematice ce-l definesc. species that define it. The evolvement
Implicarea în gestionarea mediului a in environmental management of local,
actorilor locali, regionali şi naţionali, regional and national actors, sustained
dublată de conştientizarea nevoii de by the awareness of conservation need
conservare se poate face pe baza unor can be done based on concrete and ac-
evaluări concrete şi corecte care să curate evaluations, that present alterna-
ofere alternative la activităţile umane tives to human activities with pressure
ce necesită presiuni asupra mediului on the natural environment and territo-
natural şi a resurselor teritoriale. rial resources.
Volumul de faţă are menirea să in- The present volume is designed to
formeze publicul larg, comunităţile inform public opinion, local communi-
locale, factorii decizionali naţionali şi ties, national and communitarian de-
comunitari asupra valorii sitului pi- cision factors on the value of Banat’s
nului negru de Banat ca sit NATURA black pine site as an NATURA 2000
2000. site.
Autorii îşi propun să contribuie la The authors proposed themselves to
conştientizarea valorii patrimoniale contribute at awareness the patrimo-
a pădurilor de pin negru de Banat şi nial values of Banat black pine forests
a rolului multifuncţional al acestora and their multifunctional role in main-
în menţinerea stării de sanogeneză a taining the health status of forest habi-
habitatelor şi ecosistemelor forestiere, tats and ecosystems, their regeneration
a capacităţii lor de regenerare, a biodi- capacity, biodiversity and its use in the
versităţii, şi în utilizarea ei în manage- sustainable forest management.
mentul durabil forestier.
Evaluations of the site’s ecological
Evaluarea potenţialului ecologic şi potential and forms biological exploi-
a formelor de exploatare biologică a tation must be alternatives to the local
sitului, trebuie să constitue alternative and regional sustainable development,
la dezvoltarea durabilă locală şi regi- and to the sustainable exploitation of
onală, dar şi la exploatarea durabilă the site’s territorial resources.
a resurselor teritoriale ale sitului.
3
CAPITOLUL I - PINUL CHAPTER I - BANAT

NEGRU DE BANAT (Pinus BLACK PINE (Pinus nigra
nigra ssp. banatica) ELEMENT subsp. banatica) EMBLEMATIC
EMBLEMATIC AL PARCULUI ELEMENT OF THE “Domogled-
NAŢIONAL “Domogled - Valea Valea Cernei” NATIONAL
Cernei” PARK
Pinul negru de Banat (Pinus nigra The Banat black pine (Pinus nigra
ssp. banatica) a fost şi rămâne o enig- subsp. banatica) was, and remain
mă a peisajului carpatic. Străbunii an enigma of the Carpathian land-
săi, prezenţi în trecutul geologic în scape. Its ancestors, present in the geo-
întreaga regiune geografică meditera- logical past in the entire geographical
neană, care cuprinde azi spaţiul sudic Mediterranean region, which consists
al Europei (Portugalia, Spania, sudul today of the southern part of Europe
Franţei şi sudul Italiei, sudul Peninsulei (Portugal, Spain, South France and
Balcanice, insulele Mediteranei), au Italy, South of the Balcanic Peninsula,
migrat spre nord, încercând să vegete- Mediterranean islands), migrated
ze pe acelaşi substrat calcaros şi cald. North, trying to vegetate on the same
warm, calcareous substratum.
Situl pinului negru de Banat, situat în
principal în SV Carpaţilor Meridionali, The Banat black pine site, situated
se suprapune regiunii biogeografice mainly in the SW of the Meridional
continentale cu influenţe submediter- Carpathians, is overlapped to the con-
raneene (Fig.I.1). tinental biogeographical region with
submediterranean influences (Fig.I.1).
Acest sit se individualizează prin pă- This site is individualised through pine
durile de pin, adesea monospecifice în forests, often with only one species of
stratul arborilor dar şi prin extreme tree, but with extremes determinate by
determinate de interferenţa cu făgetele the interference with the Carpathian
carpatice sau cu şibliacurile meditera- beech forests and the Mediterranean or
neene ori bănăţene. banatic shrubs (“şibliacuri”).
I.1. Banat black pine

(Pinus nigra subsp.
I.1. Pinul negru de
banatica) - taxonomic
Banat (Pinus nigra ssp.
and chorological
banatica) - consideraţii
considerations
taxonomice şi corologice
Endemic subspecie, Pinus nigra
Subspecie endemică, Pinus nigra ssp.
subsp. banatica has a restricted area
banatica are un areal restrâns în SV
in SW Romania. Geologic isolation
României. Izolarea geologică a con-
contributed at the derivation from the
tribuit la derivarea din specia de bază
4
Fig. I.1
Încadrarea sitului pinului negru de Banat în regiunile biogeografice ale Europei
The Banat black pine site framing in the European biogeographical regions
5
a mai multor microspecii (Muică, base species of several micro species

1995). (Muică, 1995).
La nivelul României arealul pinului In Romania, the black pine area is
negru este disjunct, cele trei locaţii ale disjunct, the three locations domi-
pădurilor ce sunt dominate de acest ar- nated by this tree being far from each
bore găsindu-se la distanţe apreciabile other: Vâlcan Mountains; Cerna wa-
unele de altele: Munţii Vâlcan; bazinul tershed (Mehedinţi Mountains, Cerna
hidrografic Cerna (Munţii Mehedinţi, Mountains); Almăjului Mountains
Munţii Cernei); Munţii Almăjului (Cioaca Borii and Trescovăţ) (Fig. I.2).
(Cioaca Borii şi Trescovăţ) (Fig. I.2). The European range of the Pinus nigra
Arealul european al speciei Pinus ni- species was initially fragmented by
gra a fost fragmentat iniţial din cauze natural causes, the physical-chemical
naturale şi anume de particularităţile particularities of the substratum or
fizico-chimice ale substratului ori natural barriers, the Danube being a
barierele naturale între care Dunărea probative example.
constituie un exemplu edificator.
Observed by Marsigli (1744) and
Observate de Marsigli (1744) şi Griselini (1780), the Domogled pine
Griselini (1780), pădurile de pin de pe forests always caught attention through
Domogled au atras mereu atenţia prin their floristic diversity.
diversitatea lor floristică.
Still the causes of its existence North
Cu toate acestea încă nu s-au demon- of Danube (this natural barrier in the
strat cu certitudine cauzele existenţei way of migration for flora and fauna)
lui la nord de Dunăre, această barieră haven’t been yet certified, neither those
naturală în calea migraţiei florei şi regarding the pulverization of its initial
faunei, şi nici cele ale pulverizării are- area.
alului iniţial.
Borza (1924) underscores “the im-
Borza (1924) semnalează „podoaba mense botanic adornment of these
botanică imensă a acestor locuri”, pe parts”, naming it Crimeea pine (Pinus
care o numeşte pin de Crimeea (Pinus pallasiana).
pallasiana).
The systematic position of the Banat
Poziţia sistematică a pinului negru de black pine was analised by Georgescu
Banat a fost analizată de Georgescu (1934), detecting the morphological
(1934) care constată diferenţele mor- differences between the known vari-
fologice între varietăţile cunoscute şi eties (austriaca and pallasiana) and
acceptate până la acea dată (austriaca the Cerna Valley population, which
şi pallasiana) şi populaţia din Valea he frames as a new variety - banatica
Cernei, pe care o încadrează într-o (Pinus nigra Arn. var. banatica).
varietate nouă – banatica (Pinus nigra
Ciobanu (1948) and Boşcaiu (1967)
Arn. var. banatica). Ciobanu (1948)
based on the pollenic analyses from the
şi Boşcaiu (1967) pe baza analizelor
pine site and surrounding regions argue
6
Pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica)
Fig. I.2 - Localizarea geografică a comunităţilor cu pin negru de Banat în spaţiul carpatic al României
Geographic location of the biological communities with Banat black pine in the Romanian Carpathians
Banat black pine (Pinus nigra subsp. banatica)
7
polinice din situl pinului argumentează the existence of black pine forests.
existenţa pădurilor de pin negru.
Boşcaiu (1971) synthetises the litera-
Boşcaiu (1971) sintetizează discuţiile ture disputes defining that black pine
şi controversele din literatură preci- forests from Cerna Valley suffered a
zând că arboretele de pin negru din “geographical isolation dating prob-
Valea Cernei au suportat o “izolare ably from the last glacial period, which
geografică ce datează probabil din evolves the existence of prewürmian
timpul ultimului glaciar, care implică populations, that in the mild climate
existenţa unor populaţii prewürmiene, of an interglacial could have been in
care în climatul blând al unui intergla- contact with the far iliric and euxinic
ciar ar fi putut fi în contact atât cu po- populations”.
pulaţiile ilirice cât şi cu cele euxinice
In this acceptation he relates the
mai îndepărtate”.
black pine in Romania with Pinus
În această accepţiune el optează la pallasiana subsp. banatica, confirming
raportarea pinului negru din România its phylogenetic connection with the
la Pinus pallasiana ssp. banatica, Romanian black pine (Boşcaiu and
confirmând legăturile filogenetice ale Boşcaiu, 1999).
acestuia cu pinul negru din România
The systematic framing of the Banat
(Boşcaiu şi Boşcaiu, 1999).
black pine, preoccupied numerous
Încadrarea sistematică a pinului negru botanists, but only in 2001 Anastasiu
de Banat a preocupat mulţi botanişti, P., Oprea A. and Pascale G., studying
dar abia în 2001 Anastasiu P., Oprea anatomical, chorological and ecologi-
A. şi Pascale G., studiind morfo-anato- cal the black pine, situate it, from their
mic, corologic şi ecologic pinul negru, point of view, as a subspecies of the
îl încadrează cert, din punctul lor de black pine, the Pinus nigra subsp.
vedere, ca subspecie a pinului negru şi banatica.
anume Pinus nigra ssp. banatica.
The problem remains open from our
Problema rămâne din punctul nostru point of view. Solid genetic arguments
de vedere deschisă. Vor trebui căutate must be found to confirm these fram-
argumente genetice solide care să ing, considering that in the past few
confirme aceste încadrări cu atât mai decades were made attempts of Banat
mult cu cât chiar în ultimele decenii black pine with different provenance
ale secolului trecut au existat încercări (Popa-Costea, 1980) plantation on de-
de plantare a terenurilor calcaroase graded calcareous surfaces, or research
degradate cu pin negru de Banat de on sapling samplings obtained in the
diferite provenienţe (Popa-Costea, Băile Herculane area (Grigorescu,
1980) sau cercetări pe eşantioane cu 1980).
material săditor obţinut din arealul
Băile Herculane (Grigorescu, 1980).
8
I.2. Pădurile de I.2. Banat black pine

pin negru de Banat - forests - definitory
componentă definitorie component in the
în peisajul viitorului sit landscape of the future
NATURA 2000 NAtura 2000 SITE
Înţelegerea structurilor şi proceselor Understanding the structures and
spaţiale în situl pinului negru de Banat spatial processes in the Banat black
porneşte de la percepţia endogenă sau pine site starts from the endogenous
exogenă a peisajului, de la elementele or exogenous landscape perception,
care leagă natura de societate la nivelul from elements that connect nature and
acestuia. society at its level.
Impactul vizibil este cel al unui peisaj The visible impact is that of a land-
determinat de măreţia reliefului căruia scape determined by landform’s maj-
i se suprapune imaginea arborilor ce esty overlapped with the trees trying to
încearcă să supravieţuiască în lupta cu survive in the fight with other environ-
celelalte elemente din mediu. mental elements.
Organizarea peisajului în situl pinului In the site of the Banat black pine land-
negru de Banat este condiţionată de scape organization is conditioned by
marile suprafeţe cu vegetaţie foresti- the large forests surfaces that control
eră care controlează circulaţia apei, water circulation, protect the soil and
protejează solul cu toată fragilitatea its fragility, acting through biometeori-
lui, acţionează prin biometeorizaţie sation upon modelling the relief, shel-
asupra modelării reliefului, adăposteş- tering the habitats biological diversity,
te diversitatea biologică a habitatelor, encouraging the biogeochemical circuit
favorizează circuitul biogeochimic al of macronutrients.
macronutrienţilor etc.
The growth architectural model for the
Modelul arhitectural de creştere a pinu- Banat black pine is varying according
lui negru de Banat este variabil funcţie to its age. (Fig. I.3)
de vârstă (Fig. I.3)
Capable of adapting at the habitats
Capabil a se adapta la dinamica natu- natural dynamic, the Banat black pine
rală a habitatelor, pinul negru de Banat remains a living witness of the past
rămâne un martor viu al peisajelor and present landscapes from the area
trecute şi prezente din spaţiul Munţilor of Mehedinţi, Cernei, Vâlcanului and
Mehedinţi, Cernei, Vâlcanului şi ai Almăjului Mountains. Has it stoically
Almăjului. A suportat el cu stoicism supported the climatic variations of the
variaţiile climatice ale pleistocenului glacial Pleistocene, when forests de-
glaciar când pădurile s-au degradat şi graded and some species disappeared,
unele specii au dispărut, fiind înlocuite being replaced with others, more resis-
cu altele mai rezistente? Un răspuns tant? A certified answer doesn’t exist
cert nu există deocamdată. for the moment.
9
Perspectiva istorică a ecosistemelor The historical perspective of for-

forestiere dominate de pinul negru estry ecosystems dominated by the
de Banat rămâne deci o problemă Banat black pine still remains an
deschisă. Rolul major al temperaturii open problem. The major role tem-
şi umidităţii substratului în determinis- perature and humidity in the appear-
mul prezenţei elementelor xerofile şi ance determinism for xerophilous and
termofile este clar pentru ultimul milion thermophilous species is obvious for
de ani, în care se pare că s-a manifestat the past million years, in the analysed
şi în situl analizat alternanţa perioade- site, the alternance of cold and dry peri-
lor reci şi uscate cu cele umede şi cal- ods with hot and moist ones, favorable
de. Favorabilitatea pentru dezvoltarea to forest development, is proofed by
vegetaţiei forestiere este demonstrată many authors (Boşcaiu, 1970, 1999,
de mai mulţi autori (Boşcaiu, 1970, Georgescu, 1934, 1965).
1999, Georgescu, 1934, 1965).
B
Fig. I.3 - A. Exemplare de 3-4 ani în pepiniera Domogled; B. Adult afectat de
vânt şi secetă.
A. 3-4 years age exemplares in the Domogled nursery garden; B. Mature tree
affected by wind and drought.
10
Expansiunea postglaciară a foioaselor The postglacial expansion of decidu-

(Muică, 1999) a împins pe abruptu- ous trees (Muică, 1999) hustled in the
rile calcaroase tocmai elementele de case of pine Mediterranean elements
sorginte mediteraneană. Colonizarea on calcareous abrupts. Postglacial
postglaciară s-a făcut dinspre peninsu- colonization came from the Balcanic
lele Balcanică şi Italică, dar regresia and Italic peninsula, but the forests re-
masivelor forestiere şi fragmentarea gression and fragmentation happened
lor s-a produs în cursul perioadelor only in recent historical periods. Today
istorice. Arboretele de pin actuale se pine forests develop in the superior
dezvoltă în partea superioară şi me- and median part of the slopes, in shiny
diană a versanţilor, în locuri însorite and suntrap places giving the forestry
şi supraînsorite conferind peisajului landscape a particular physiognomy.
forestier o fizionomie aparte.
Is difficult to understand current land-
Este dificil să înţelegem peisajele ac- scapes without their correlation with
tuale fără corelarea lor cu dezvoltarea the historical development of the area,
istorică a zonei, cu evoluţia regresivă and with the regressive or progressive
sau progresivă a pădurii. Fragmentarea forest evolution. Forests habitats frag-
habitatelor forestiere s-a produs gradu- mentation happened gradually accord-
al şi funcţie de favorabilitatea pentru ing to the favorability for other human
alte activităţi umane. Transformarea activities. The transformation of the
peisajului rural, dominant în situl rural landscape, dominant in the pine
pinului, nu a afectat prea mult pădu- site, didn’t affected forest that much
rea de pin căci ea ocupă spaţii greu because it occupies inaccessible spaces
accesibile şi nefavorabile activităţilor and unfavorable to human activities.
agricole. Existenţa arboretelor de pin The existence of pine forests in the
în partea superioară a versanţilor cu superior part of slopes with skeleton
sol scheletic şi cu multă rocă la zi le soil and revealed soil and rocks makes
face inaccesibile dar în acelaşi timp them inaccessible, but in the same time
le supune unor traume climatice ce se they dominate through their aspect the
impun a fi studiate în sinergismul lor physiognomy of forests landscapes
cu particularităţile fizico-chimice ale (Fig. I.4).
substratului (Fig. I.4).
The Banat black pine (Pinus nigra
Pinul negru de Banat (Pinus nigra subsp. banatica) constitutes today rep-
ssp. banatica) constitue azi, în arealul resentative groups in the Domogled-
Parcului Naţional Domogled-Valea Cerna Valley National Park (Frăţilă,
Cernei grupări reprezentative (Frăţilă, 2006) on the western slopes of
2006) pe versantul vestic al Munţilor Mehedinţi Mountains, starting from
Mehedinţi începând din arealul locali- Pecinişca (Prolaz) at altitudes of 500m
tăţii Pecinişca (Prolaz) de la altitudini up to 1100-1200 m, alongside the
de circa 500 m până la 1100-1200 thermal rupture and on the calcareous
m, în tot lungul rupturii termale şi pe Domogled plateau, all the way to the
11
Fig. I.4
Pinul negru de Banat - a) localizare pe versant; b) model de dezvoltare a
coronamentului; c) ritidom
Banat black pine - a) location on slope; b) canopy development model;
c) bark detail
12
platoul calcaros al Domogledului până Ţesna Valley. North, it advances on

la Valea Ţesna. Spre nord înaintează pe doline’s borders to Beletina Valley.
marginea dolinelor spre Valea Beletina. Isolated trees can be observed at
Exemplare izolate pot fi observate către Ogaşul Ţiganului, Ogaşul Fetii, Valea
Ogaşul Ţiganului, Ogaşul Fetii, Valea Bobotului, up until Ciucevele Cernei.
Bobotului, până la Ciucevele Cernei.
On the eastern slopes of Mehedinţi
Pe versantul estic al Munţilor Mountains, isolated individuals, with
Mehedinţi, exemplarele izolate, very high ages expressed through their
de altfel cu vârste foarte înaintate architectural model of growth can be
exprimate prin modelul arhitectural de considered remains, of a once larger
creştere, pot fi considerate vestigii ale area. Lonely pines can be seen on the
unui areal odinioară mult mai extins. cliffs at Piatra Cerbului, Groapa lui
Singurele exemplare de pin negru Iorgovan and at Vârful Pinilor, on the
de aici pot fi văzute pe stâncile de la edge of Zgăul lui Beniog.
Piatra Cerbului, Groapa lui Iorgovan şi
In Cerna Mountains, the black pine
la Vârful Pinilor, pe marginea Zgăului
is rare and located only on their east-
lui Beniog.
ern slopes, at altitudes varying from
În Munţii Cernei pinul negru este 150-300 m to 700-800 m, beginning
relativ mai rar şi localizat numai pe from the Coronini plateau until under
versantul lor estic, de la altitudini de the Ceremaşneac and Piatra Galbenă
150-300 m până la 700-800 m, înce- Peaks. A certain landscape value is of-
pând din platoul Coronini până sub fered by the pine groups situated on the
vârful Ceremaşneac şi Piatra Galbenă. abrupts under Piatra Vâlcului, Baniţa,
O anume valoare a peisajului o oferă Grota cu Aburi, Crucea Ghizelei, etc.
grupările de pin situate pe abrupturile
de sub Piatra Vâlcului, Baniţa, Grota
cu Aburi, Crucea Ghizelei, etc.
13
CAPITOLUL II - CHAPTER II - ECOLOGICAL

POTENŢIALUL ECOLOGIC AL POTENTIAL OF THE BANAT
SITULUI PINULUI NEGRU DE BLACK PINE SITE
BANAT
The biotic envelopment, component of
the geographical landscape represents
Învelişul biotic, componentă a peisaju-
the most sensible indicator of the
lui geografic, este indicatorul cel mai
spaces ecological or existential poten-
sensibil al potenţialului ecologic sau de
tial (Pătroescu, 1996). Organic world,
existenţă al spaţiului (Pătroescu, 1996).
environment component integrates in
Lumea organică, componentă a mediu-
it based on the principles of continu-
lui se integrează acestuia pe principiul
ity, mater and energy exchange and its
continuităţii şi schimbului de materie
continuing becoming. Based on the
şi energie, a permanentei sale deveniri.
substratum, plants are active vectors in
Dependente de substrat, plantele sunt
the direct and indirect materialisation
vectori activi în materializarea directă
of these exchanges, but also for those
şi indirectă a acestor schimburi, dar şi
who express structural, lithological,
cele care exprimă diversitatea structu-
morphological, climate, hydrogeologi-
rală, litologică, morfologică, climatică,
cal, hydrological or soil diversity of
hidrogeologică, hidrologică ori edafică
the habitats.
a habitatului.
II.1. Diversitatea II.1. LITHOLOGICAL

Substratului litologic SUBSTRATUM DIVERSITY
Situat în spaţiul mai multor masive Situated in the area of many mountains,
muntoase, situl pinului negru de Banat the Banat black pine site is in a direct
este în relaţie directă cu o varietate lito- relationship with a lithological and tec-
logică şi tectonică irepetabilă în spaţiul tonic diversity unique in the Romanian
Carpaţilor Româneşti (Fig. II.1). Carpathians (Fig.II.1).
Luat în ansamblul său bazinul hidro- In its ensemble, the watershed basin
grafic al Cernei, căruia i se circumscrie, of Cerna which includes in the most
în mare Parcul Naţional “Domogled – part the “Domogled – Cerna Valley”
Valea Cernei”, este dominat de două National Park is dominated by two
grupe de roci şi anume: metamorfice groups of rocks: metamorphic (61%)
(61%) şi sedimentare (29%), cărora li and sedimentary (29%), granites (9%)
se adaugă granitele (9%) şi ofiolitele and ofiolites (1%) being also present
(1%) (Povară, 1997). Influenţa lor în (Povară, 1997). Their influence in
definirea particularităţilor ecologice defining the habitats ecological par-
ale habitatelor s-a accentuat în timp, ticularities accentuated in time, as the
pe măsură ce interferenţa cu ceilalţi interference with other environment
factori de mediu s-a diversificat. factors.
14
Fig. II.1
Harta geologică a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei
Geological map of the Domogled-Cerna Valley National Park
15
Structural, situl pinului negru de Banat Structurally, the Banat black pine site
se suprapune peste două sinclinale şi is imposed on two synclinals and two
două anticlinale (Năstăseanu, 1980) cu anticlines (Năstăseanu, 1980) with dif-
întinderi şi orientări diferite. ferent extensions and orientations.
Anticlinalul Cernei, cu un sâmbure Cerna Anticline with a granite core de-
granitic, se desfăşoară la Sud de Valea ploys South of Iuta Valley (Năstăseanu,
Iuta, pe dreapta Cernei (Năstăseanu, 1980) (Fig.II.2) and on its flanks out-
1980) (Fig.II.2), în flancurile căruia crop cretaceous - sedimentary deposits
aflorează depozite sedimentar - cre- (Povară, 1997).
tacice (Povară, 1997). Tocmai aceste
These deposits through the relief
depozite, prin microformele de relief
microforms that characterise them
ce le caracterizează, se constitue în
constitutes support for fragments of
suport pentru fragmente ale fitoceno-
Banat black pine plant formations,
zelor de pin negru, îndeosebi la sud
specially South of Prisăcina Valley and
de valea Prisăcina şi cu deosebire
particularly from 7 Izvoare calde to
aval de 7 Izvoare calde, până la Băile
Băile Herculane.
Herculane.
Cerna Peak Anticline can be observed
Anticlinalul Culmea Cernei poate fi
on slopes left of Cerna Valley (Iancu,
observat în versantul de pe stânga văii
1978 quoted by Povară, 1997), North
Cernei (Iancu, 1978 citat de Povară,
of the confluence with Arşasca, as a
1997), la nord de confluenţa cu pârâul
north continuation of the Vf. lui Stan
Arşasca, ca o prelungire spre nord a
-Domogled anticline (Povară, 1997).
anticlinalului Vf. lui Stan – Domogled
(Povară, 1997). Constituit din granitoi- Composed of granites, it is flanked east
de el este flancat spre est de formaţiuni by metamorphic formations (Drăgăşani
metamorfice (Seria Drăgăşani) şi spre series) and to Cerna by Mesozoic - sed-
Cerna de depozite sedimentar – mezo- imentary deposits (Danubian Series).
zoice (Seria Danubiană). Cerna Sincline has a orientation simi-
Sinclinalul Cernei are o orientare lar to Cerna anticline, balking NS at
asemănătoare anticlinalului Cernei, 400-500 m near the Piatra Galbenă
efilându-se pe direcţia N-S de la 400 – (1007 m) before completely disap-
500 m în proximitatea Pietrei Galbene pearing at Băile Herculane, “where
(1007 m) până la a dispărea total la it merges with Cerna anticline and
Băile Herculane, “unde se contopeşte Cerna’s trough fault “ (Povară, 1997).
cu anticlinalul Cernei şi grabenul Cerna -Jiu de Vest Sincline has a NE-
Cernei” (Povară, 1997). SW orientation but in the Banat black
Sinclinalul Cerna – Jiul de Vest are o pine site appears only its southern
orientare NE-SV dar în situl pinului ne- flank, obviously affected by the Cerna
gru ajunge doar cu flancul sudic unde fault.
este afectat evident de falia Cernei. If structurally the situation is clear at
16
Fig. II.2
Relieful carstic din situl pinului negru de Banat
Karstic landforms in Banat black pine site
17
Dacă structural situaţia este oarecum a certain point, lithological and strati-
clară, litologic şi stratigrafic hete- graphic substratum’s heterogeneity
rogenitatea substratului ridică mari posses great problems in evaluating
probleme în evaluarea interrelaţiilor ce interrelationships that define the eco-
definesc potenţialul ecologic al sitului logical potential of Banat’s black pine
pinului negru de Banat. site.
Extensiunea cea mai mare a sitului o re- The site’s largest extension is found
găsim în Munţii Mehedinţi, alcătuiţi în in the Mehedinţi Mountains, con-
principal din roci cristaline şi sedimen- stituted mainly from crystalline and
tare ce aparţin Autohtonului Danubian sedimentary rock from the Danubian
(Năstăseanu, 1980). Complexitatea Autochthonous (Năstăseanu, 1980).
litologică a Munţilor Mehedinţi este
The lithological complexity of
evidentă la nord de pârâul Arşasca,
Mehedinţi Mountains is obvious North
unde poate fi întâlnit un complex
of Arşasca, where an amphiboles com-
de amfibolite, aparţinând seriei de
plex can be found, from the Drăgăşani
Drăgăşani, căruia i se adaugă cuar-
series, along with quartz, crystalline
ţite, calcare cristaline ori filite negre
limestone or black graphite philites
grafitoase ce compun seria de Tulişa.
from Tulişa series.
Intruziunile magmatice, cunoscute sub
numele de granitoidele de Cerna, sunt Magmatic intrusions, known as Cerna
roci mai rezistente ce ocupă suprafeţe granites, are harder rocks that cover
apreciabile la sud de valea Arşasca large surfaces South of Arşasca Valley
(Fig.II.1). (Fig.II.1).
Sedimentarul Autohtonului Danubian The Danubian Autochthonous sedi-
reapare în abruptul ce domină Valea mentary re-appears in the abrupt that
Cernei de la confluenţa cu Arşasca commands the Cerna Valley from
până la valea Pecinişca (Năstăseanu, its confluence with Arşasca to the
1980). Heterogenitatea litologică (şis- Pecinişca Valley (Năstăseanu, 1980).
turi argiloase, gresii, conglomerate, Lithological heterogeneity (clay slates,
calcare recifale, etc.) este amplificată sandstones, conglomerates, coral lime-
de intruziunile eruptive vizibile şi în stones, etc) is amplified by the relief
relief între văile Şaua Pădina şi Femea, visible eruptive intrusions between
amonte de Domogledul Mare şi Mic. Şaua Pădina and Femea, up-hill of
Prezenţa granitului de Cerna ampli- the Domogledul Mare and Mic. The
fică diversitatea reliefului şi impune presence of Cerna granites magnifies
ritmuri diferite de eroziune văilor ale relief’s diversity, exacting different
căror obârşii se află între Înălţăul erosion rhythms to valleys with origin
Mare (1311 m) şi Vf. lui Stan (1466 between Înălţăul Mare (1311 m) and
m). Fragmente izolate ale habitatelor Stan’s Peak (1466 m).
cu pin negru de Banat pot fi întâlnite
pe culmile sudice ale Munţilor Cernei Isolated fragments of habitats with
18
care prin alcătuirea lor litologică mo- Banat black pine can be found on the
zaicată (conglomerate, gresii, argile southern peaks of Cerna Mountains
miolacee permiene) introduc o notă which by their mosaic lithologic
aparte în fizionomia microreliefului. structure (conglomerates, sandstones,
Sudul Munţilor Cernei include por- miolaceous Permian clays) introduce a
ţiuni ale sedimentarului mezozoic. distinctive aspect in the micro relief’s
Astfel faciesul de Prisăcina, de vârstă physiognomy. The Cerna Mountains
jurasică, dezvoltat în sectorul inferior have in the South portions of Mesozoic
al văii cu acelaşi nume, este dominat sedimentary. Prisăcina facies, Jurassic
de calcare slab carstificabile (Povară, aged, developed in the inferior sector of
1997), dar favorabile instalării com- the same named valley is dominated by
plexelor izolate de pin negru de Banat. poor karstificable limestones (Povară,
De aceeaşi favorabilitate beneficiază 1997), favorable to the installation of
pinul negru şi pe stratele de calcare în isolated complexes with Banat black
plăci cu intercalaţii de marnocalcare pine. The pine benefits of the same
cunoscute sub numele de strate de Iuta favorably on limestone plate layers
ce aparţin Cretacicului. with marny-calcareous intercalations,
known as Iuta layer, belonging to the
În Munţii Mehedinţi, aparţinând zonei
Cretaceous.
de sedimentare Cerna (Povară, 1997),
aflorează un pachet de calcare masive In the Mehedinţi Mountains, from the
(400-600 m grosime), recristalizate, Cerna sedimentary zone (Povară, 1997)
oolitice, pirolitice sau coraligine, a package of massive limestones out-
aparţinând tot Autohtonului Danubian crop (400-600 m thick), recrystallized,
şi având o prezenţă continuă pe oolitic, pyrolitic or corals, belonging
stânga Cernei, la sud de confluenţa to the Danubian Autochthonous and
cu Arşasca. De fapt aceste depozite being continuous present on Cerna’s
aparţin la „două faciesuri distincte left, South of Arşasca confluence.
şi suprapuse” (Povară, 1997) care au In fact, these two deposits are “two
avut ca finalitate individualizarea ma- distinctive and superposed facies”
sivelor muntoase din bazinul Cernei. (Povară, 1997) which determined the
Ele urmează linia de falie clar expri- mountains individualization from the
mată în relief şi anume formaţiunile de Cerna basin. They follow the fault
tip Wildflysch şi cele alcătuind flişul de line clearly expressed in the relief, the
Mehedinţi. Wildflysch formations and those from
the Mehedinţi flysch.
Tectonica sitului poate fi şi ea simpli-
ficată la trei aspecte mai importante ce Site tectonics can be simplified at three
marchează momentele paroxistice ale important aspects that mark the parox-
orogenezelor alpine care au avut ca ysmal moments of the alpine orogeny
finalitate individualizarea masivelor that finalising by the individualization
muntoase din bazinul Cernei (Povară, of the mountains from Cerna basin
1997). (Povară, 1997).
19
Astfel, Pânza Getică ocupă partea cea Therefore, the Getic Nappe occu-
mai mare a Munţilor Godeanu (Fig. pies the largest area of the Godeanu
II.2), fiind dominată de rocile meta- Mountains (Fig.II.2), being dominated
morfice slab proiectate în relief şi cu by the metamorphic rocks with weak
atât mai mult nu favorizează dezvolta- projection in the relief, not favouring
rea habitatului pinului negru de Banat. then the development of the Banat
black pine habitats.
Duplicatura de Cerna, prezentă în
Munţii Mehedinţi, pe stânga Cernei, la Cerna Duplication, present in
sud de Arşasca, acoperă formaţiunea Mehedinţi Mountains, on Cerna’s left
de wildflysch alcătuită în principal din side, South of Arşasca, covers the
calcare cretacice cu rol determinant în wildflysch formation consisting of cre-
relieful carstic de aici dar şi în crearea taceous limestones with a determinant
condiţiilor de exploatare biologică ac- role in the karstic relief and in creat-
tuală (Fig. II.3) ing conditions for current biological
exploitation.
Grabenul Cernei se dezvoltă pe un
accident tectonic cu extindere regio- Cerna’s trough fault is developed on a
nală, acceptat în ultimele decenii sub tectonic accident with regional extent,
denumirea de „falia Cernei” (Bercia, accepted in the last decades as the
1975 citat de Povară, 1997). Această “Cerna fault” (Bercia, 1975 quoted
falie este cea care conferă unicitate by Povară, 1997). This fault grants
peisajului sitului de pin negru de Banat uniqueness to the landscape of Banat’s
între Arşasca şi Pecinişca şi pune în black pine site between Arşasca and
evidenţă faciesurile diferenţiate alti- Pecinişca, evidencing the altitudes dif-
tudinal ale habitatului pinului negru de ferentiated facies of Banat’s black pine
Banat. habitats.
Pereţii calcaroşi ai acestei falii sunt The calcareous walls of this fault are
sursa trenelor de grohotiş, parţial fixa- source for the debris trains, partially
te prin vegetaţie şi bariera ce trebuie fixed by vegetation and a barrier that
„străpunsă” de văile ce coboară din must be “break off” by the valleys de-
Munţii Mehedinţi spre colectorul prin- scending from the Mehedinţi Mountains
cipal – Cerna. to the main collector - Cerna.
II.2. Relieful sitului – II.2. Site’s relief -

elemente cantitative şi quantitative and
calitative qualitative elements
Dominantly included in the Mehedinţi
Suprapus în cea mai mare parte and Cerna Mountains, Banat black pine
Munţilor Mehedinţi şi Munţilor site has a variety of elevation, slopes,
Cernei, situl pinului negru de Banat horizontal and vertical fragmentation,
prezintă o diferenţiere clară la nivelul
20
Fig. II.3
Cascada Vânturătoarea
Vânturătoarea waterfall
21
hipsometriei, declivităţii, fragmentării slopes frequency and length levels im-

orizontale şi verticale, frecvenţei şi lun- posed by the lithology and geological
gimii versanţilor, impusă de litologie şi structures and by the orientation of the
structurile geologice dar şi de orienta- main hydrographic collector - Cerna
rea colectorului hidrografic principal Valley. To these characteristics is
-Valea Cernei. Acestor caracteristici li added the dominance of endogenous
se adaugă dominanţa reliefului endo- and exogenous landforms.
carstic şi exocarstic.
Elevetion - is differentiated between
Hipsometria - este diferenţiată pe cele the two mountain units (Fig.II.4) of-
două unităţi montane (Fig.II.4) ofe- fering development conditions for the
rind condiţii de dezvoltare a vegeta- forestry vegetation on considerable
ţiei forestiere pe suprafeţe apreciabile. surfaces. Therefore, the step with the
Astfel, treapta cu cea mai mare exten- largest extent is that of 550-700 m
siune este cea de 550-700 m altitudine altitude that covers over 750 ha in the
ce ocupă peste 750 ha din situl pinului Banat black pine site. With close values
negru de Banat. Cu valori apropiate are the steps of 850-1000 (Fig.II.5) m
de extensiune se remarcă treapta 850- and 750-850. With different degrees of
1000 m (Fig.II.5) urmată de cea de fragmentation, imposed by lithology,
700-850. Cu grade diferite de fragmen- these steps directly influence the Banat
tare, impuse de litologie, aceste trepte black pine forests distribution, clearly
influenţează direct distribuţia pădurilor expressed in the Mehedinţi Mountains,
de pin negru de Banat mult mai clar down of Arşasca Valley, and very frag-
exprimate în Munţii Mehedinţi aval de mented in Cerna Mountains.
valea Arşasca şi foarte fragmentate în
Slopes, imposed by the presence of
Munţii Cernei.
calcareous abrupt and the relief em-
Declivitatea, determinată de prezenţa phasized vertical fragmentation are ex-
abrupturilor calcaroase şi de fragmen- pressed in the pine site through values
tarea verticală accentuată a reliefului, of 25-450 (Fig.II.6) that characterise
este exprimată în întreg situl prin over 1700 ha. Their presence is re-
pante abrupte cu valori de 25-450 (Fig. markable in the Mehedinţi Mountains
II.6) ce caracterizează peste 1700 ha. alongside “Cerna’s fault”. In Cerna
Prezenţa lor este remarcabilă în Munţii Mountains, especially down from Iuta
Mehedinţi în lungul “faliei Cernei”. În Valley, abrupts with these values are
Munţii Cernei, îndeosebi aval de Valea strongly fragmented by Cerna right
Iuta, abrupturile cu aceste valori sunt affluents (Prisăcina, Bedina, Scocina,
puternic fragmentate de afluenţii pe Slatina etc.).
dreapta ai Cernei (Prisăcina, Bedina,
General site exposition is uppermost
Scocina, Slatina etc.).
northwestern and western (see Fig.
Expunerea generală a sitului este pre- II.7) if we consider its location espe-
dominant nord-vestică şi vestică (see cially on Cerna left side (see Fig.II.2).
Fig. II.7) dacă luăm în consideraţie Secondary expositions imposed by the
22
localizarea lui cu precădere pe stânga relief orientation and amplitude of the

văii Cernei (vezi Fig.II.2). Influenţă valleys left (Ţesna, Roşeţ, Feregari,
directă asupra localizării grupărilor de Pecinişca etc.) or right (Iuta, Prisăcina,
pin o au expunerile secundare impuse Bednia etc.) affluents of Cerna have
de orientarea şi amplitudinea reliefului a direct influence on the pine groups
văilor afluente pe stânga ale Cernei location.
(Ţesna, Roşeţ, Feregari, Pecinişca etc.)
In Banat black pine site we can assert
ori cele de pe dreapta (Iuta, Prisăcina,
that slopes influence cumulates with
Bedina etc.).
that of the horizontal fragmentation,
În situl pinului negru de Banat putem landforms amplitude and expositions,
afirma că influenţa declivităţii se cumu- directly conditioning the drainage sys-
lează cu cea a fragmentării orizontale, tem, the sun shining and indirectly the
amplitudinii reliefului şi a expunerii pedogenesis process through biomete-
versanţilor, condiţionând direct siste- orisation, induced by the Banat black
mul de drenaj, de însorire şi indirect pine and its radicular system.
procesul de pedogeneză prin biomete-
The site’s landforms are relatively
orizaţia, indusă chiar de pinul negru de
differentiated between the two geo-
Banat prin sistemul său radicular.
morphological units that characterise it
Relieful sitului este relativ diferenţiat (s Fig.II.1)
pe cele două unităţi geomorfologice
Thus, Cerna Mountains impose them-
ce-l caracterizează (Fig.II.1).
selves through a relative uniformity
Astfel Munţii Cernei se impun printr-o and two altitudes steps.
uniformitate relativă având două trepte
A main ridge can be observed altitudi-
altitudinale. Se poate observa o culme
nal descending from North to South,
principală ce coboară altitudinal de la
from Vlaşcu Mic (1735m), Arjanu
nord la sud din Vlaşcu Mic (1735m),
(1513m), Şotinuţa (1371m) and junc-
Arjanu (1513m), Şotinuţa (1371m)
tioning Mohornicului and Seseminului
unindu-se Culmile Mohornicului şi ale
(592m) Peaks, situated near Băile
Seseminului (592m) situate în apropie-
Herculane.
re de Băile Herculane. O a doua treaptă
este dată de culmile secundare termi- A second step is represented by the
nate cu abrupturi calcaroase, uneori secondary peaks, finished with calcar-
inaccesibile dar care oferă condiţii de eous abrupts, sometimes inaccessible
habitat favorabile pinului îndeosebi la but which offer habitat favorable con-
Sud de Valea Iuta. ditions to the pine, especially South of
Iuta Valley.
Munţii Mehedinţi se prezintă, în zona
analizată, ca un bloc calcaros, mărginit Mehedinţi Mountains appear in the
spre Valea Cernei de pereţi abrupţi cu analysed zone as a calcareous block,
diferenţe de nivel de peste 500 m, stră- bordered towards Cerna Valley by
bătut de văi înguste, cu aspectul unor abrupt walls with level differences of
23
Fig. II.4
Harta hipsometrică a Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei
Elevation map of the Domogled - Cerna Valley National Park
24
1300 - 1500
1150 - 1300
Altitudinea - Elevation (m)
1000 - 1150
850 - 1000
700 - 850
550 - 700
400 - 550
200 - 400
0 100 200 300 400 500 600 700 800

Suprafaţa - Surface (ha)
Fig.II.5
Distribuţia sitului pinului negru de Banat pe trepte hipsometrice
Banat black pine distribution on elevation steps
60 - 70
45 - 60
35 - 45
Panta - Slope
25 - 35
15 - 25
7 - 15
3-7
0-3
0 200 400 600 800 1000 1200

Fig.II.6
Distribuţia sitului pinului negru de Banat în funcţie declivitatea substratului
Banat black pine site distribution on substratum slope
25
700
600
500
400
300
200
100
0
plan N NV V SV SV SE E NE
Expunerea - Exposition
Fig.II.7
Distribuţia sitului pinului negru de Banat în raport cu expunerea versanţilor
Banat black pine site distribution on slope exposition
Fig. II. 8
Versant supraînsorit pe Valea Ţesnei
Sunshiny slope on Ţesna Valley
26
Fig. II. 9
Oferta substratului calcaros pentru sistemul radicular al pinului negru de Banat
Calcareous substratum offer for the radicular system of the Banat black pine
27
chei (Arşasca, Ţesna, Valea lui Roşeţ, over 500 m, transited by narrow val-
Feregari, Pecinişca etc.) şi brăzdat de leys with gorge aspect (Arşasca, Ţesna,
numeroase ogaşe. (Fig.II.1) În partea Valea lui Roşeţ, Feregari, Pecinişca
superioară sunt dominaţi de o supra- etc.) and numerous gutters (Fig.II.1).
faţă presărată cu numeroase doline
In the superior part they are dominated
ce accentuează aspectul de masivitate
by a surface with many dolines that
al unor vârfuri ca Domogledul Mare
accentuate the massive aspect of some
(1105 m), Domogledul Mic (1099 m),
peaks like Domogledul Mare (1105
Şuşcu (1192 m), Rudina (1163 m),
m), Domogledul Mic (1099 m), Şuşcu
Hurcu (1088 m), Înălţăul Mare (1300
(1192 m), Rudina (1163 m), Hurcu
m), Înălţăul Mic (1146 m), Vf. lui Stan
(1088 m), Înălţăul Mare (1300 m),
(1466 m) etc.
Înălţăul Mic (1146 m), Vf. lui Stan
Platoul calcaros al Domogledului (1466 m) etc.
are lăţimi variabile de la câteva sute
Domogled calcareous plateau has vari-
de metri între văile Roşeţ şi Ţesna la
able widths, from a few hundred meters
aproape 2 km în sectorul Domogled-
between Roşeţ and Ţesna valleys to
Rudina Mare - Hurcu, fiind dominat
nearly 2 km in the Domogled- Rudina
de forme exocarstice - lapiezuri, chei,
Mare - Hurcu sector, dominated by
doline- şi endocarstice - peşteri (Grota
exogenous karst - lapies, gorges, do-
lui Şerban, Grota Tătărţii etc.).
lines- and endogenous karst - caves
Relieful carstic prin întindere şi varie- forms (Grota lui Şerban, Grota Tătărţii
tate, reprezintă una din trăsăturile prin- etc.).
cipale ale sitului pinului negru de Banat.
Karstic landforms through extent
În partea nordică a sitului, Ciucevele
and variety, represent a main feature
Cernei au înălţimi cuprinse între 900 şi
in the Banat black pine site. In the
1600 m, iar dispunerea lor în arhitec-
site’s northern part Ciucevele Cernei
tura generală a reliefului din jur crează
have heights between 900 and 1600
impresia unei ţâşniri a calcarelor de
m, and their layout in the general sur-
sub pânza getică. Şirul “Geanţurilor”
rounding relief architecture creates
(Geanţu Glodului, Geanţu Hermahuli
the impression of limestones emerg-
etc) se prezintă sub forma unei creste
ing from under the getic canvas. The
asimetrice (Torok, 2006), înalte de 600
“Geanţurilor “array (Geanţu Glodului,
– 1000 m, perpendiculară pe culmile
Geanţu Hermahuli etc) presents as
secundare ce se desprind din Culmea
an asymmetric peaks (Torok, 2006),
Cernei (a Munţilor Mehedinţi). Cheile
600 - 1000 m high, perpendicular on
adânci sălbatice şi scurte ca cele ale
the secondary peaks breaking out from
Râmnuţei, Arşascăi şi altele, compar-
Cerna Ridge (Mehedinţi Mountains).
timentează creasta calcaroasă în mici
Deep, short and wild gorges such as
masive pe pantele cărora vegetează
that of Râmnuţei, Arşascăi and others,
izolat pinul negru de Banat, conferind
section the calcareous ridge in small
o notă aparte peisajului sitului. Formele
massives on which slopes the Banat
28
exo- şi endocarstice sunt inegal răs- black pine isolated vegetates, giving an
pândite, aflându-se în faze diferite de uncommon note to the site’s landscape.
evoluţie, fapt ce demonstrează un activ The exogenous and endogenous karst
proces de carstificare. forms are unequally distributed, being
in different evolutive phases, proof of
La sud de Arşasca, carstul este mult
an active process of carstification.
mai extins în Munţii Mehedinţi (Fig.
II.2), în comparaţie cu Munţii Cernei South of Arşasca the karst is much
unde carstificarea exogenă a fost mult more expanded in Mehedinţi
mai redusă datorită calcarelor ce ocupă Mountains (Fig.II.2) compared with
suprafeţe restrânse şi discontinui. Cerna Mountains where exogenous
carstification was diminished due to
Privite în ansamblu, masivele cal-
the limestones found on reduced and
caroase din Munţii Mehedinţi apar
discontinuous surfaces.
alcătuite din două trepte morfologice
inegal dezvoltate, dar dispuse paralel Looked in ensemble, calcareous mas-
cu râul Cerna. Ele sunt despărţite de un sive from Mehedinţi Mountains ap-
abrupt calcaros ce se impune şi domină pear to be made of two morphological
impresionant peisajul atât prin pantele steps unequally developed, but parallel
accentuate cât şi prin abundenţa exem- disposed with the Cerna river. They
plarelor de pin negru de Banat (Fig. are separated by a calcareous abrupt
II.10). Diferenţa de nivel între cele that impose itself and commanding
două trepte este de 300 până la 850 m. dominates the landscapes through the
În Munţii Mehedinţi domină formele accentuated slopes and the abundance
exocarstice: lapiezurile ce apar într-o of the Banat black pine exemplars
varietate foarte mare, uneori cu aspect (Fig.II.10). Level difference between
bizar (rigole, caneluri, hieroglife de the two steeps is 300 - 800 m. In the
eroziune etc), dolinele, cu dimensiuni Mehedinţi Mountains exogenous
reduse (Gâtul Porcului) şi în unele ca- karst forms are dominant: lapiesis that
zuri cu ponoare, polii (Beletina, Balta appear in a large variety, sometimes
Cerbului etc.), uvale (Poiana Mare, with queer aspect (gutters, grooves,
Crovul Medvedului), aflate la obârşia erosive glyphs, etc), dolines with
unor văi ce traversează abruptul calca- reduced dimensions (Gâtul Porcului)
ros (Femea I şi II, Valea lui Roşeţ etc). and in some cases with ponoare, polje
Între Piatra Albă şi Vârful lui Stan, (Beletina, Balta Cerbului etc.), uvalas
cheile spectaculoase şi sălbatice, cu (Poiana Mare, Crovul Medvedului),
rupturi mari de pantă – Feregari, Valea found at the source of valleys that
Seliştei, Jelărău, Ţesna, Foeroaga, cross the calcareous abrupt (Femea
Beletina, Şaua Padinei ş.a. se constitu- I şi II, Valea lui Roşeţ, etc). Between
ie în puncte de mare atractivitate turis- Piatra Albă and Stan wild and spec-
tică, dar şi de acces în sectorul cel mai tacular gorges, with large slope breaks-
reprezentativ al pădurilor de pin negru Feregari, Valea Seliştei, Jelărău, Ţesna,
de Banat. Endocarstul este relativ Foeroaga, Beletina, Şaua Padinei
29
Fig. II.10
Abrupturi calcaroase în situl pinului negru de Banat
Karstic ridges in the Banat black pine site
30
slab reprezentat în Munţii Mehedinţi. constitutes tourist attraction points,

Povară (1997) semnalează prezenţa and access in the most representative
mai multor peşteri de dimensiuni sector of the Banat black pine forests.
variabile între valea Arşasca şi Ogaşul Endogenous karst is reduced in
Roşeţu. Mehedinţi Mountains. Povară (1997)
skows the existance of many various
Versanţii cu rocă la zi în partea su-
caves between Arşasca valley and
perioară au declivităţi diferite şi sunt
Ogaşul Roşeţu.
fragmentaţi de văi înguste cu caracter
de chei (Valea Ţesna, Valea Şaua Versants with exposed rock in the su-
Padinei, Valea Feregari etc) sau care perior part have different slopes and
formează cascade la traversarea barei are fragmented by narrow valleys with
calcaroase. Lungimea versanţilor este gorges character (Valea Ţesna, Valea
redusă, sub 500 m, fapt ce introduce o Şaua Padinei, Valea Feregari etc) or
discontinuitate a arealelor grupărilor which form waterfalls when crossing
de pin negru de Banat. Fragmentarea the calcareous barrier. Versants lengths
verticală şi orizontală este dublată de o is reduced, under 500 m, which intro-
amplitudine mare a reliefului determi- duces a discontinuity in the area of the
nând modificări microclimatice locale Banat black pine groups. Vertical and
ce favorizând prezenţa elementelor horizontal fragmentation is doubled by
termofile şi heliofile ce coabitează cu a high relief amplitude, determining
pinul negru de Banat. local micro climatic modifications that
favour the presence of thermophilous
Fitocenozele pinului negru de Banat
and heliophilous elements that cohabit
sunt situate în partea superioară a ver-
with the Banat black pine.
sanţilor, unde modificările hidrologice
nu sunt determinate decât de declivita- Banat black pine plant formations are
tea ce atinge valori mari şi foarte mari situated in the superior versant part,
(> 18°), favorizând scurgerea rapidă a where hydrological modification are
apei din precipitaţii şi nu infiltrarea ei determined only by the large slopes
în substrat. Acest fapt explică nu numai values (> 18°), favouring rapid water
sistemul radicular al pinului ci şi erozi- flow of precipitations instead on its
unea mecanică şi chimică ce afectează substratum infiltration.
orizontul biologic activ al solului.
These facts explains not only the pine’s
Procesele actuale de modelare a relie- radicular system, but also the mechanic
fului se constituie în factor limitativ în and chemical erosion that affects the
repartiţia spaţială şi compoziţia înve- soil’s biological active horizon.
lişului vegetal. Între procesele actuale
Actual modelling processes of the
de modelare a reliefului domină deza-
landforms constitutes a limitation fac-
gregarea fizică, urmată de cea chimică
tor in the spatial distribution and in the
şi eroziunea mecanică. Intensitatea
composition of the vegetation. Among
acestor procese este în relaţie directă
the landforms actual modelling
cu declivitatea, expunerea şi litologia
31
în tot arealul sitului pinului negru de processes, physical disaggregation

Banat. Lor li se adaugă procese gravi- prevails, followed by the chemically
taţionale ce se manifestă îndeosebi la and mechanical erosion. The intensity
baza abruptului calcaros, spălarea în of these processes is in direct connec-
suprafaţă (ablaţia) pe terenurile lipsite tion with the slopes, exposition and
de vegetaţie şi eroziunea torenţială. lithology in all of the Banat black pine
site area. Added are the gravitational
De remarcat că eroziunea mecanică,
processes that occur especially at the
indicator ecologic foarte important
calcareous abrupt base, surface wash
pentru distribuţia spaţială a învelişu-
(ablation) on surfaces without vegeta-
lui vegetal (Trufaş, 1988), afectează
tion and torrential erosion. Noticeable
orizontul biologic activ al profilului de
is the mechanical erosion, an important
sol şi indirect reduce posibilităţile de
ecological index to the spatial distri-
înrădăcinare şi hrănire a planelor. Ea
bution of vegetation (Trufaş, 1988),
înregistrează în situl pinului valori ce
that affects the soil’s biological active
oscilează între 52 şi 72 t/km2/an. Prin
horizon and indirect reduced the plants
eroziunea mecanică este accelerată
possibilities of rooting and feeding. It
eroziunea chimică, deci migrarea ele-
records in the pine site values between
mentelor minerale, odată cu soluţia co-
52 and 72 t/km2/year. Through me-
loidală şi diminuarea posibilităţilor de
chanical erosion the chemical erosion
nutriţie şi creştere. Valorile eroziunii
is accelerated, the migration of mineral
chimice se situează între 50-100 t/km2/
elements with the colloidal solution and
an şi deci aşa am putea explica creşte-
the diminution of feeding and growing
rea lentă a pinului şi chiar regenerarea
possibilities. Chemical erosion values
lui spontană în anumite porţiuni ale
situate between 50-100 t/km2/year,
sitului.
explaining the pine’s slow growth and
its spontaneous regeneration in certain
II.3. Variabilitatea portions of the site.
temporală şi spaţială a
elementelor climatice
II.3. Temporal and spatial
variability of climatic
Situat în partea de sud – vest a elements
României, arealul sitului Pinus nigra
ssp. banatica este supus predominant
Situated in the south-western part
influenţei circulaţiei atmosferice de
of Romania, the site of Pinus nigra
vest şi sud - vest. Circulaţia vestică, în
subsp. banatica uppermost submited
perioada rece, aduce mase de aer polar
to the western and south-western at-
sau, mai rar, tropicale, maritime, favo-
mospheric circulation. During the cold
rabile iernilor mai blânde cu precipita-
periods western circulation brings po-
ţii abundente în majoritate sub formă
lar air masses, and rarely, tropical and
de ploaie la altitudini joase. În timpul
32
verii, circulaţia vestică determină un marine air, favorable to milder winters

grad mai mare de instabilitate termică, with abundant precipitations, mainly
pus în evidenţă de frecvenţa averselor, rains at low altitudes. During the sum-
însoţite de descărcări electrice (Buza, mer, western circulation it determines
1981). a greater degree of thermic instability,
evidenciated by rainfall frequency
Situl pinului din Parcul Naţional
accompanied by electric discharges
Domogled – Valea Cernei, având o
(Buza, 1981).
dezvoltare mai mare în partea centrală
şi inferioară a bazinului Cernei, trebu- Pine’s site from the Domogled – Valea
ie analizat în funcţie de orientarea Văii Cernei National Park having a larger
Cernei, care are un regim climatic şi extent in the central and low part of
topoclimatic cu nuanţă de adăpost Cerna’s basin, must be analysed accor-
(mai ales în bazinul superior) în care ding to Cerna Valley orientation, which
aerul se canalizează de la nord la sud. has a climate and topoclimate regime
Aceste particularităţi se manifestă în of shelter nuance (specially in the up-
funcţie de starea generală a atmosferei per part) where the air canalises from
şi deplasarea maselor de aer. Deoarece north to south. These particularities
bazinul Cernei are o amplitudine mare are exercised according to the generale
a fragmentării versanţilor în lungul atmosphere status and air masses mo-
văii, întâlnim variaţii evidente ale vement. Considering that Cerna basin
nuanţelor topoclimatice – diminuate has a high amplitude of fragmentation
sau amplificate de la un sector la altul. across the valley we encounter obvious
Astfel, în zona sitului pinului negru variations of topoclimatic shades - di-
de Banat, situat în special pe rendzine minuated or magnified from one sector
(negre şi brune), soluri brune cu mult to another. Therefore, in the Banat
schelet calcaros şi rocă la zi, caracteri- black pine site zone, situated specially
zate printr-o umiditate redusă se crează on rendzines (black and brown), brown
alte topoclimate decât cele întâlnite pe soils with a large calcareous skelet and
suprafeţele cu soluri acoperite cu pă- exposed rock, characterised through
dure sau înierbate. reduced humidity, other topoclimates
are created, than those encountered on
Regimul termic a fost analizat prin
surfaces with soils covered by forests
variaţia spaţială a valorilor medii mul-
and grass.
tianuale pentru intervalul 1950-2000
pe baza datelor Worldclim, dar şi prin The thermic regime was analysed
analiza valorilor medii lunare multia- through the spacial variation of average
nulale pe perioada 1961 – 2000, de la multiannual values for the 1950-2000
staţiile Băile Herculane, Bozovici şi period, based on Worldclim data, and
Drobeta Tr. Severin. analysing the average monthly multi-
annual values in the 1961-2000 period,
Distribuţia hipsotermică este deter-
from Băile Herculane, Bozovici and
minată în general de altitudine. În
Drobeta Tr. Severin stations.
cazul sitului pinului negru de Banat,
33
caracterul de canion al Văii Cernei Hypsothermic distribution is gene-

îşi spune cuvântul iar temperaturile rally determined by altitude. In the
evidenţiază acumularea aerului cald case of the Banat black pine site, the
la baza versanţilor şi a celui cu valori canyon character of Cerna Valley im-
mai reduse în partea superioară. Astfel, poses, and temperatures express the
Valea Cernei este caracterizată prin hot air accumulation at versants base
valori medii anuale ce oscilează între and the cold air in the superior section.
8,0-10,5°C. Datorită altitudinilor mai Thus, Cerna Valley is characterised
mari la care se situează situl pinului, by average annual values between 8,0
temperaturile medii multianuale pre- and 10,5°C. Due to higher altitudes at
dominante pentru habitatul pinului which the pine site is found, average
sunt de 6 – 8°C. În habitatul pinului, multiannual temperatures predominant
temperatura medie în luna ianuarie este in the pine habitate are 6 - 8°C. In the
de - 5,4°C, iar în luna iulie este de 12,3 pine habitate, average temperature
- 13° C. Calculul duratei intervalului in January is -5,4°C and in July is
cu temperaturi fiziologic active nu este 12,3 - 13°C. Calculating the interval
posibil a fi realizat doar pe durata unui with physiologic active temperatures
sezon de vegetaţie, deci monitorizarea can’t be made only on one vegetation
variaţiilor anuale se impune, ştiut fiind season, so annual variations must be
că suma temperaturilor fiziologic ac- monitorised, knowing that the sum of
tive evoluează şi ea diferenţiat, funcţie physiologic active temperatures evolu-
de altitudine, expunere şi fragmentarea ates differentiable, function of altitude,
reliefului (Pătroescu, 1996). exposition and relief fragmentation
(Pătroescu, 1996).
Regimul precipitaţiilor determină
compoziţia cenotică a pădurilor de pin, Precipitations regime determines the
dinamica spaţială a valorilor precipitaţi- cenotic composition of pine forests, the
ilor condiţionând prezenţa elementelor spatial dynamic of precipitation values
xerofile sau xero-mezofile. Şi în acest conditioning the presence of xerophyle
caz nu trebuie să luăm în calcul numai or xero-mezophyle elements. In this
valoarea precipitaţiilor în sine ci ea case we don’t have to consider only
trebuie corelată cu altitudinea. Astfel the precipitations value, but correlate it
distribuţia hipsoombrică exprimă clar with the altitude.The rainfall distribu-
favorabilitatea pentru instalarea pădu- tion on the elevation layers expressthe
rilor de pin. Ei i se adaugă declivita- favourability for the pine forest instala-
tea, expunerea versanţilor şi fisurarea tion. To it we must add slopes, versants
rocilor, elemente definitorii în ritmul şi exposition and rocks fissures, defining
regimul de umectare a substratului. elements in the substratum rhythm and
regime of humectation.
Situl pinului negru de Banat, teore-
tic, beneficiază de cantităţi de preci- Banat black pine site, theoretical, be-
pitaţii ce variază între 800-1156 mm. neficiates from precipitation quatities
Reţinând că evapotranspiraţia reală varying between 800 - 1156 mm. If
34
Fig.II.11
Variaţia spaţială a parametrilor climatici - temperatura medie multianuală
Spatial variation of climatic parameters - average multiannual temperature
35
Fig. II.12
Variaţia spaţială a parametrilor climatici - precipitaţii anuale
Spatial variation of climatic parameters - annual rainfall
36
poate înregistra valori de 500-600 mm, we consider that real evaporation can
cenozele ce caracterizează situl mai reach 500 - 600 mm, plant formations
dispun de o rezervă de 300-400 mm from the pine site have only a reserve of
anual, fapt ce conferă zonei caracteris- 300 - 400 mm at their disposal, giving
tici de climat continental cu anumite to areas a continental climate charas-
nuanţe de excesivitate şi explică astfel teristics with nuances of excessiveness
prezenţa elementelor xerofile şi xerofil- and thus explaining the presence of
mezofile. Distribuţia anotimpuală joacă xerophylous and xero-mesophylous
şi ea un rol decisiv în fizionomia şi fizi- elements. Seasons distribution plays a
ologia pinului şi a plantelor din fitoce- decisive role in the pine’s physionomy
nozele sale. Astfel, suma precipitaţiilor and physiology, and that of the plants
din lunile cu temperaturi mai mari sau from its associations. Therefore, the
egale cu 10°C are valori de 520,1 mm precipitations sum from months with
la Cerna Sat şi 346,9 mm la Herculane. temperature higher or equal with 10°C
Diferenţieri apreciabile se înregistrează has values of 520,1 mm at Cerna Sat and
între cele două extremităţi ale sitului şi 446,9 mm at Herculane. Appreciable
în lunile de vară, 144,6 mm la Cerna diferences are recorded between the
Sat şi 117,0 mm la Băile Herculane, site’s two extremities in the summer
un argument în plus pentru prezenţa cu months, 144,6 mm at Cerna Sat and
determinare climatică a pinului negru 117,0 mm at Băile Herculane, another
aval de pârâul Arşasca. Cantităţile net argument for the climatic determined
inferioare, atât în sezonul de vegetaţie presence of the pine down of Arşasca
cât şi în perioada cu evapotranspiraţie creek. The inferior quatities from the
maximă, la care se adaugă biometeo- vegetation season and from the period
rizarea favorizată de prezenţa exo- şi with maximum evaporation exudati-
endocarstului reprezintă argumente on, at which biometeorisation is added,
solide pentru xerofitizarea climatică favoured by the presence of exogenous
căreia trebuie să-i facă faţă pinul negru and endogenous karst represents solide
de Banat. arguments for the climatic xerophyti-
sation faced by the Banat black pine.
Regimul eolian. La Băile Herculane,
frecvenţa vântului pe direcţii are urmă- Wind regime. At Băile Herculane,
toarele valori procentuale : N = 15,4%, wind directions frequency has the fol-
NE = 9,5%, E = 6,7%, SE = 8,9%, S = lowing percentual values: N = 15,4%,
18,8%, SV = 4,9%, V = 11,6%, NV = NE = 9,5%, E = 6,7%, SE = 8,9%, S
3,0%, Calm = 21,2% (Badea şi colab., = 18,8%, SW = 4,9%, W = 11,6%,
1981). Aşa cum se observă, cea mai NW = 3,0%, Calm = 21,2% (Badea
mare frecvenţă o prezintă direcţiile S et al., 1981). As observed, the highest
şi N, adică cele care corespund cu di- frequency is from the S and N direction,
recţia văii pe porţiunea respectivă. exactly the ones that corespond with
the valley’s direction on that portion.
Conform descrierii făcute de D.
Tătăranu şi colab. (1965) vântul poate According to the discription made by
37
influenţa forma de creştere a pinilor. Tătătranu et al. (1965) the wind can
Astfel un tip de creştere datorită dez- influence the pine’s form of growth.
voltării pe stânci supuse vânturilor, Thus, a type of growth due to develop-
este tipul “consolă” (Fig. II.13). ment on cliffs submitted to winds is the
“console” type (Fig. II.13).
În contextul acestor influenţe, regi-
mul climatic al părţii de sud – vest a In the context of these influences, the
României se află sub influenţa directă a climatic regime of Romania’s south
Mării Mediterane. Această influenţă se - western part is under the direct in-
materializează prin existenţa unei flore fluence of the Mediterranea Sea. This
şi faune specifice, precum şi a unor ti- influence is matherialised through the
puri de sol cu caracteristici diferite faţă existance of a specifique flora and fa-
de restul ţării (Moldoveanu şi Bâzâc, una, and soil types with characteristics
1996). different from the rest of the country
(Moldoveanu and Bâzâc, 1996).
Indici ecometrici climatici
Ecometric climatic indices
Favorabilitatea condiţiilor climatice
pentru dezvoltarea plantelor şi orga- The favourability of climatic condi-
nismelor animale şi funcţionalitatea tions for plants and animals develop-
ecosistemelor poate fi apreciată mai ment and ecosystems functioning can
corect după valoarea indicilor ecome- be corectly appreciated by the value
trici climatici. Aceştia exprimă efectul of ecometric climatic indices. This
sinergic al elementelor climatice dar şi express the synergic effect of climatic
interacţiunea dintre factorii biotici şi
Fig. II.13 - Tipul de creştere “consolă” - “console” type of growth
38
abiotici într-un anumit teritoriu. elements and the interaction between

biotic and abiotic factors in a certain
Intervalul analizat a fost cuprins între
territory.
1950-2000.
The analysed interval was 1950
Dintre indicii ecometrici climatici s-au - 2000.
selectat spre analiză:
Among the ecometric climatic indices,
- tetraterma Mayr (sau temperatura were selected for analyse:
medie a lunilor cu activitate biologică - Mayr tetratherm (or the average
maximă - TV-VIII); temperature of months with maximum
- suma precipitaţiilor din perioada biological activity - TV-VIII);
cu evapotranspiraţie maximă (Σ PVII- - precipitation sum from the period
VIII
); with maximum evaporation-exudation
- suma precipitaţiilor din lunile de (Σ PVII-VIII);
acumulare a umezelii în orizontul bio- - precipitation sum from the mon-
logic activ al profilului de sol (Σ ths with moisture accumulation in
PXI-III); the soil’s biological active profile
(Σ PXI-III);
- indicele de ariditate „de Martonne”,
anual; - “de Martonne” aridity index,
annual;
- indicele erozivităţii climatice.
- climatic erosion index
Tetraterma Mayr sau temperatura Mayr tetratherm or the average tem-
medie a lunilor cu activitate biologică perature of months with maximum
maximă. Calculat ca medie a tempe- biological activity. Calculated as the
raturilor medii plurianuale din lunile average of pluriannual values from
mai-august, acest parametru exprimă the month May-August, this parameter
optimul de căldură de care dispun ceno- expresses the heat quantity found at
zele din situl de pin negru de Banat. În the disposal of the plant associations
cazul analizat valorile tetratermei cresc from the Banat black pine site. In the
de la nord la sud şi scad cu altitudinea analysed case, the values increase
(Fig.II.14), variind între 18,9°C şi from north to south and decrease in
7,4°C. Cele mai mici valori se înregis- altitude (Fig.II.14), varying between
trează în Vf. Înălăţul Mic (1128,0 m), 18,9°C and 7,4°C. The smallest valu-
Domogled (1104,9 m), Vf. Hurcului es are regitered on Vf. Înălţăul Mic
(1099 m) şi Rudina Mare (1198,0 m). (1128,0 m), Domogled (1104,9 m), Vf.
Precizăm că valorile acestui indice Hurcului (1099 m) and Rudina Mare
variază cu altitudinea dar şi cu particu- (1198,0 m). The values of this index
larităţile climatice ale fiecărui an, fapt varies by altitude and by the climatic
ce explică stresul termic cu efecte în particularities of each year, explaining
autoregenerarea pădurilor de pin. the thermic stress with effects in the
pine forests autoregeneration.
39
Figura II.14
Distribuţia spaţială a valorilor tetratermei Mayr
Spatial distribution of Mayr tetratherm values
40
Suma precipitaţiilor din perioada cu Precipitations sum from the period

evapotranspiraţie maximă (iulie-au- with maximum evaporation- exu-
gust). Pierderea apei din sol prin eva- dation (July-August). Water losses
potranspiraţie trebuie să fie compensată from soil in months with evaporation
printr-o cantitate de precipitaţii care să must be compensated through a large
satisfacă nevoile învelişului biotic. În quantity of precipitations satisfaying
lunile iulie-august se înregistrează cele the needs of the biotic envelopment.
mai mari valori ale evapotranspiraţiei In July-August the largest values of
dată fiind dezvoltarea completă a apa- evaporation-exudation are recorded,
ratului foliar şi insolaţia crescută. Tot due to the complete development of
în acest interval se constată şi epuiza- the leaves system and high insolation.
rea rezervelor de umiditate acumulate In the same interval, the moisture re-
în lunile anterioare (Pătroescu, 1988). serves accumulated in the past months
is lost (Pătroescu, 1988).
În cazul sitului de pin negru de Bant
(Fig.II.15) valorile sumei precipita- In the case of the Banat black pine site
ţiilor din lunile cu evapotranspiraţie (Fig.II.15) the values of precipitations
maximă cresc cu altitudinea, oferind sum from months with maximum eva-
doar local condiţii optime de formare poration-exudation increase by altitude,
a soluţiei nutritive de sol. Un exemplu offering only localy conditions for the
îl constitue arealul sitului dintre Valea formation of the soil nutritive solution.
Şaua Padinii şi Valea Ţesnei, în sectoa- An example is the site area between
rele cu caracter endoreic. Valea Şaua Padinii and Valea Ţesnei in
sectors with endoreic character.
Suma precipitaţiilor din lunile de
acumulare a umezelii în orizontul Precipitations sum from months with
biologic activ al profilului de sol moisture accumulation in the soil’s
(noiembrie-martie). Deşi aparent va- biological active profile (November-
lorile acestui indicator (Fig.II.16) ar March). Although aparently the values
exprima o creştere substanţială de la of this index (Fig.II.16) express a sub-
Valea Feregari, pe platoul calcaros şi tantial increase from Valea Feregari,
versanţi, până la Valea Ţesnei, dată fi- on the calcareous plateau and versants,
ind declivitatea accentuată şi fisurarea all the way to Valea Ţesnei, due to the
rocii, această umezeală nu este reţinută accentuated slopes and rock fissures
pentru a servi drept sursă de formare a these moisture isn’t retained to serve
soluţiei nutritive atât de necesară înde- as a formation source for the nutri-
osebi fanerofitelor şi camefitelor. Poate tive solution neccesary especially to
că aşa se explică ponderea lor redusă în phanerophytes and chamephytes. This
spectrul biologic al sitului. Cantitatea might explain their reduced percent in
diferită de precipitaţii din timpul iernii the soil’s biological spectre of the site.
şi durata stratului de zăpadă, aparent Different quantity of of precipitations
satisfăcătoare, nu sunt suficiente pen- from the winter and the snow duration,
tru a crea o rezervă utilă de soluţie de aparently satisfying, isn’t sufficient
41
Figura II.15
Dinamica spaţială a valorii sumei precipitaţiilor din perioada cu
evapotranspiraţie maximă
Spatial dynamic of rainfall amount values from the period with maximum
evaporation-exudation
42
Figura II.16
Variaţia spaţială a valorii sumei precipitaţiilor din lunile de acumulare a
umezelii în orizontul biologic activ al profilului de sol
Spatial variation of rainfall amount values from months with moisture
accumulation in the soil’s biological active profile
43
sol. Anii cu strat de zăpadă sunt rari iar to create a utile soil solution reserve.
dimensiunile acestuia foarte reduse. Years with snow layers are rare, and its
dimensions reduced.
Indicele de ariditate „de Martonne”,
prin valorile sale anuale (Fig.II.17) Aridity index “de Martonne”, expre-
exprimă caracterul restrictiv al condi- sses through its annual values (Fig.
ţiilor climatice pentru anumite forme II.17) the restrictive character of cli-
biologice sau cenoze. Distribuţia matic conditions to certain biological
altitudinală a valorilor acestui indice forms or plant associations. The values
relevă favorabilitatea pentru forma- altitudinal distribution of this index
ţiunile forestiere. Analiza valorilor reveals the favourability for forestry
din sezonul de vegetaţie evidenţiază formations. Values analyse from the
caracterul secetos al climatului, cu vegetation season evidentiates the
nuanţe accentuate de aridizare în ul- drought character of the climate, with
timele decenii în sectorul cuprins între emphased nuances of aridity in the
Valea Feregari şi Şaua Padinei, fapt past decades in the sector between
ce obligă la o monitorizare atentă a Valea Feregari and Şaua Padinei, ne-
raportului umiditate - temperatură atât cesiting a carefull monitoring of the
în aer cât şi în orizontul biologic activ humidity - temperature ratio both in air
al substratului. and in the soil biological active of the
substratum.
Indicele erozivităţii climatice calculat
Climatic erosion index determined as
ca raport dintre pătratul precipitaţiilor
a ratio between precipitaions square
din luna cu cea mai mare cantitate de
from the month with the most quantity
precipitaţii şi precipitaţiile anuale, are
and annual precipitations, has in the
în situl pinului negru de Banat o di-
Banat black pine site a spatial dynamic
namică spaţială a valorilor ce explică
of values that explains habitat condi-
degradarea condiţiilor de habitat de la
tions degrading from south to north
sud la nord prin reducerea troficităţii
trough reducing trophicity and soil
şi volumului edafic pe direcţia acestui
volume on this vector’s direction. This
vector. Acest fapt explică şi variaţia
fact explains the spatial variation of
spaţială a prezenţei speciilor mezofile la
mezophyle species presence at altitudes
altitudini mai mari de 900 m. Valoarea
higher than 900 m. Climatic ersotion
erodabilităţii climatice se modifică
values changes according to slopes and
funcţie de declivitate şi gradul de aco-
the degree of forestry vegetation cover,
perire cu vegetaţie forestieră, eviden-
emphasing the poor development con-
ţiind condiţiile slabe de dezvoltare a
ditions for plants with a large biomass
unor plante cu volum mare de biomasă
volume in the tree and bush layers, or
în stratul arborilor şi cel arborescent
even the absence of the regenerative
sau chiar absenţa stratului regenerativ
layer on the researched transects (V.
pe transectele cercetate (V. Ţesnei,
Ţesnei, Domogled, Crucea Albă).
Domogled, Crucea Albă).
44
Figura II.17
Dinamica spaţială avalorilor indicelui de ariditate “De Martonne”
Values spatial dynamic of “De Martonne” aridity index
45
II.4. Particularităţi II.4. Hydrogeological

hidrogeologice şi and hydrological
hidrologice ale arealului particularities in the site
sitului pinului negru de of the Banat black pine
Banat
Situl pinului negru de Banat în spaţiul
In the Domogled - Cerna Valley
Parcului Naţional Domogled- Valea
National Park the pine’s site is domi-
Cernei se află dominant în bazinul
nant integrated in Cerna’s watersheed.
hidrografic al râului Cerna.
Hydrogeologicaly, the Banat black
Hidrogeologic, situl pinului negru
pine site has direct conexions with car-
de Banat are conexiuni directe cu
stic morphology that directs the subter-
morfohidrologia carstică care direcţi-
ranean flow. In Mehedinţi Mountains,
onează scurgerea subterană. În Munţii
deep fissures from the limestones ori-
Mehedinţi, fisurile profunde din pa-
entate the flow down (Balta Cerbului,
chetul de calcare orientează scurgerea
Crovul Medved, Crovul Mare etc.).
către adâncime (Balta Cerbului, Crovul
The dolines fields between Şaua
Medved, Crovul Mare etc.). Câmpurile
Padina and Valea Ţesnei, whose den-
de doline dintre Şaua Padina şi Valea
sity varies from 4 to 6 per km2, have
Ţesnei, a căror densitate variază între
sizes frequently larger than 25 m in
4-6 la km2, au dimensiuni ce depăşesc
diameter and 5 m deep (Sârbu, 2000),
frecvent 25 m în diametru şi 5 m adân-
having a direct relantionship with the
cime (Sârbu, 2000) şi au o relaţie di-
subterranean flow (Povară, 1997). This
rectă cu scurgerea subterană (Povară,
favourised the pine growht, the proof
1997). Aceasta a favorizat creşterea
beeing individuals with diameters
pinului, dovada constituind-o exem-
that varies between 20 - 200 cm, that
plarele cu diametre ce variază între
vegetate on dolines border (the best
20 - 100 cm, ce vegetează pe marginea
example is the pine forest from Crovul
dolinelor (exemplul cel mai reprezen-
Mare).
tativ constituindu-l pinetul din Crovul
Mare). Surface waters are represented by
Apele de suprafaţă sunt reprezentate Cerna affluents, downriver from Cerna
de afluenţii Cernei, aval de Cerna Sat. Sat. On Cerna’s right side, from Cerna
Pe partea dreaptă a Cernei, din Munţii Mountains the bigest affluents from the
Cernei, afluenţii cei mai mari din Banat black pine site are from upstream
situl pinului negru de Banat sunt, din to downstream: creeks Curmezişa,
amonte spre aval: pâraiele Curmezişa, Olanu, Iauna, Topenia, Naneşul, Iuta,
Olanu, Iauna, Topenia, Naneşul, Iuta, Prisăcina, Bedina, Raina, Racoviţă,
Prisăcina, Bedina, Raina, Racoviţă, Ursu etc. Due to the dominance of
Ursu etc. Datorită dominanţei rocilor rocks that don’t allow the direct infil-
ce nu permit infiltrarea directă din tration from precipitations, the afflu-
precipitaţii, afluenţii ce îşi au obârşiile ents that come from Cerna Mountains
46
în Munţii Cernei au cursuri semi-per- have semi-permanent courses, drough-

manente, seacă uneori vara pe peri- ting sometimes in the summer for short
oade scurte. Fenomenul de secare se periods. This phenomenon records an
înregistrează în medie 10 zile/an pe average of 10 days/year on Bedina cre-
pârâul Bedina, iar pârâul Scochina care ek, and Scochina creek alimentating
alimentează cascada Vânturătoarea Vânturătoarea waterfall sometimes re-
uneori înregistrează şi mai mult de 20 cords more than 20 days/year without
zile/an fără apă (Sârbu, 2000). water (Sârbu, 2000).
Din Munţii Mehedinţi, afluenţii Cernei From Mehedinţi Mountains, Cerna af-
din situl pinului negru de Banat au tot fluents from the Banat black pine site
scurgere intermitentă, cauzele fiind have a semipermanent flow, due to the
atât cantitatea de precipitaţii ce scade precipitations that decrease, in mon-
de la circa 520 mm la Cerna Sat la ths with temperatures equal or higher
340,9 mm la staţia Băile Herculane, în than 10oC, from 520 mm at Cerna Sat
lunile cu temperaturi mai mari sau ega- to 340,9 mm at Băile Herculane, and
le cu 10oC, cât şi pierderea în subteran underground losses (Povară, 1997).
(Povară, 1997).
The left versant, has two completly se-
Versantul stâng, prezintă însă două pareted aspects related to the geologi-
aspecte total diferite în funcţie de cal structure. Therefore, the northern
structura geologică. Astfel, partea part, formed from eruptive rocks, crys-
nordică constituită din roci eruptive, talline, conglomerates and sandstones
şisturi cristaline, conglomerate şi gre- and with a larger width, has the most
sii, având o lăţime mai mare, deţine permanent courses, reaching 3-4 km.
cele mai lungi cursuri permanente,
The most important affluents in this
ajungând la 3-4 km.
sector are Râmnuţa Mare and Arşasca
Cei mai importanţi afluenţi în această unified with Ogaşul Dracilor.
porţiune sunt Râmnuţa Mare şi Arşasca
Downstream from the Arşasca conflu-
unită cu Ogaşul Dracilor. Avale de
ence, the entire left versant is formed
confluenţa cu Arşasca, întregul versant
of limestones, the permanent hydro-
stâng fiind constituit din calcare, reţea-
graphic network beeing undeveloped,
ua hidrografică permanentă este foarte
all the valleys have temporary courses,
slab dezvoltată, toate văile au cursuri
with water losses in the valley alu-
temporare cu pierderi de apă în patul
vional waterbeed. Empty and blind
aluvionat al albiei minore. Abundă
valleys dominate. There are still to
văile seci şi văile oarbe. Sunt totuşi de
remember Ţesna (Fig.II 18,19), that in
amintit Ţesna (Fig.II 18,19), care în ju-
its inferior half, in the gorges is lost in
mătatea ei inferioară, la intrarea în chei
the alluviones, Valea Corbului, Cociu,
se pierde în aluviuni, Valea Corbului,
Şaua Padina, Jelărău, Feregari şi Valea
Cociu, Şaua Padina, Jelărău, Feregari
Pecinişca.
şi Valea Pecinişca.
47
Foto II.18 - Cheile Corcoaiei

Corcoaiei Gorges
Şi în cazul acestora se înregistrează fe- They also record droughts, especially

nomene de secare îndeosebi vara şi la in the summer and at fall’s begining.
început de toamnă. Astfel, Valea Ţesna Thus, Valea Ţesna, in the 1994-2000
în perioada 1994-2000 a secat în fiecare period, lost its water every year from
an din iunie în septembrie. În toate ca- June to September. In all the cases, at
zurile la fenomenul de secare, pe lângă this phenomenon contibuted next to
seceta climatică care accentuează lipsa the climatic drought that emphases the
alimentării pluviale şi epuizează rezer- lack of pluvial alimentation, finishing
vele din scoarţa de alterare se adaugă the alteration layer reserves and the
infiltrarea în calcarele puternic fisurate infiltartion in the strongly fissured li-
(Povară, 1997). mestones (Povară, 1997).
Deşi situl pinului negru de Banat a de- Although the Banat black pine site has
venit în ultimele decenii laboratorul de became in the last decades the pioneer
pionierat al multor geografi, biologi, laboratory of many geographs, biolo-
carstologi, hidrologi etc., problema gists, karstologists, hydrologists etc.
izvoarelor nu s-a abordat decât acci- the creek problem has been aproached
dental şi în contextul altor cercetări. only by accident and in the context of
Astfel, este evidentă în situl pinului other researches. In the Banat black
schimbarea liniei de izvoare, de fapt a pine site a change in the creeks line is
altitudinii la care ele se află şi raportul obvious, in fact that of the altitude at
lor cu xerotifizarea climatului, dacă which they are found and their raport
48
Fig. II.19 - Cascada

Waterfall
Fig. II. 20 - Valea Ţesnei

Ţesna Valley
49
luăm în calcul cantitatea de preci- with the climate’s xerophyty, if we

pitaţii şi distribuţia lor anotimpuală consider the annual precipitations and
(759,9 mm – 1945-1975; 734,5 mm their season distribution (759,9 mm –
– 1979-1998). 1945-1975; 734,5 mm – 1979-1998).
Atrag atenţia de asemenea izvoarele Drew attention, the terrifying springs
pietrifiante cu formarea de travertin with travertin formation identifyied
identificate la cascada Vânturătoarea. at Vânturătoarea waterfall. Due to
Dată fiind inaccesibilitatea pereţilor the inaccesibility of limestone walls
calcaroşi din bazinele pâraielor afluen- from the Cerna’s affluent watersheeds
te Cernei aval de Arşasca s-ar putea ca downstream from Arşasca, their loca-
locaţiile lor să fie mai numeroase. tions might be more numerous.
Monitorizarea regimului precipitaţi- Monitoring the precipitations regime in
ilor în situl pinului ar oferi date care the pine site could present data allow-
să permită elaborarea de modele de ing to generate efficient and cheaper
reconstrucţie ecologică eficiente şi mai ecological reconstruction models.
puţin costisitoare.
II.5. Soil diversity

II.5. Diversitatea
According to the Romanian soil
învelişului edafic
map, 1971, corellated with the new
Conform hărţii pedologice a R.S. classification, in the Banat black pine
România, 1971, şi a adaptării la noua site types of soil can be encountered,
clasificare, în situl pinului negru de directlly determinated by the lithology
Banat pot fi întâlnite tipuri de soluri, and the climatic conditions (Fig. II.21
determinate direct de litologie şi condi- and Fig. II.22).
ţiile climatice (Fig. II.21 şi Fig. II.22).
Cernisoil class
Clasa cernisoluri
Rendsines. Massive incidence of lime-
Rendzine. Apariţia masivă a calcarelor stones in the inferior sector, especially
în sectorul inferior, cu precădere pe on Cerna’s left side, and in the form of
stânga Cernei, precum şi sub formă narrow peaks in the median sector de-
de culmi înguste în sectorul mijlociu terminated the appereance of rendsines
a determinat formarea rendzinelor (black and brown), and that of brown
(negre şi brune), şi a solurilor brune, în soils, with frequent rocks expossed.
arealul cadrul cărora se întâlneşte frec- This type of soil appears in the moist
vent roca la zi. Acest tip de sol apare climate condition of the forestry zone,
în condiţiile de climă umedă ale zonei especially in the area of beech and
forestiere, îndeosebi în arealul pădurii oak forests, but which were partially
de fag şi gorun, dar care parţial au fost deforested in order to obtain pastures
defrişate pentru obţinerea de păşuni (Badea, 1981).
(Badea, 1981).
50
Rendzinele asunt întâlnite în condiţii Rendsines appear only in fragmentated

de relief fragmentat, pe culmi şi ver- relief conditions, on peaks and versants
sanţi puternic ori moderat înclinaţi, în with strong or moderate slopes, while
timp ce solurile brune ocupă versanţii brown soils occupy versants with re-
slab înclinaţi, cu precădere spre baza duced slopes, mainly at their base.
acestora.
Characteristic to the Banat black pine
Caracteristic pentru situl pinului negru site is the frequent appereance of ex-
de Banat este apariţia frecventă a rocii posed rocks, subquently of limestones
la zi, respectiv a calcarelor sub formă in the form of narrow peaks, abrupts
de creste înguste, de abrupturi sau de and rocks, at the base of versants with
grohotişuri la baza versanţilor puternic high slopes, that are mainly without
înclinaţi, care în cea mai mare parte, wood vegetation and the grass has iso-
sunt lipsiţi de vegetaţie lemnoasă iar lated character.
cea ierboasă are caracter insular.
Rendsines genesis is strongly corelated
Geneza rendzinelor este în strânsă with the limestones alteration. Calcium
corelare cu modul de alterare a calca- salts are disolved and removed, and the
relor. Sărurile de calciu sunt dizolvate mineral insoluble particles from the
şi îndepărtate, iar particulele minerale rock (clay minerals, oxides etc) remain
insolubile din rocă (minerale argiloase, on site, generating earthlike matherial.
oxizi etc.) rămân pe loc, formând ma- According to the humus content, they
terialul pământos. În funcţie de conţi- are black and brown rendsines, and
nutul în humus, sunt rendzine negre şi isolated red-brown rendsines appear
rendzine brune, pe alocuri apărând şi (N. Florea, 1968 quoted by Badea L.,
rendzine roşii-brune (N. Florea, 1968 1981).
citat de Badea L., 1981).
Due to geomorphological conditions
Datorită condiţiilor geomorfologice (accidented landforms, cliffs) and the
(relief accidentat, stâncării) şi însu- soils specifique characters (thin profile
şirilor specifice ale solului (profil with a lot of skelet, and the presence at
subţire cu mult schelet şi prezenţa la small deeps of the compact calcareous
mică adâncime a substratului calcaros subtratum), rendsines can’t be used for
compact), rendzinele nu pot fi folosite agricultural cultures, beeing occupied
pentru culturi agricole, fiind ocupate by bushes and rarely by poorly produc-
cu tufărişuri şi sporadic cu păşuni şi tive pastures and meadows.
fâneţe slab productive.
Only the Banat black pine found here
Doar pinul negru de Banat a găsit aici an area fit for development, its radicu-
un areal propice pentru dezvoltare, lar system penetrating easyly in the
sistemul său radicular putând penetra limestone fissures, favouring the ap-
cu uşurinţă în fisurile calcarelor, fa- pearence of tipical biometeorisation
vorizând fenomene de biometeorizaţie processes (Fig. II.23).
tipice (Fig. II.23).
51
Fig. II.21 - Harta distribuţiei spaţiale a claselor de sol

Spatial distribution of soil classes
52
Clasa cambisoluri Cambisoil class

Solurile brune acide au o extindere Brown acid soils have a large exten-
mare în cursul superior al Cernei. sion in Cerna’s superior course. These
Acest tip de sol s-a format pe roci aci- type of soil was formed on acid rocks,
de, în primul rând pe şisturi cristaline primarily on crystalinne (mica-schists
(micaşisturi şi paragnaise). and paragnaise).
Arealul solurilor brune acide se ca- The area of brown-acid soils is char-
racterizează printr-un climat umed şi acterised through a cold and moist
răcoros în tot timpul anului. climate all the year.
De obicei predomină în pădurile de Usually, it dominates broad-leaves
foiase (fag şi stejar), dar izolat apar şi forests (beech and oak), but they ap-
în pădurile de conifere (plantaţiile de pear isolated in coniferous forests
pin negru de pe Valea Olanului). (black pine plantations from Olanului
Valley).
Solurile brune, sunt legate de substra-
tul mai mult sau mai puţin carbonatic, Brown soils are connected to the more
constituit din roci sedimentare, în or less carbonatic substratum, made of
special marno – calcare, conglomerate, sedimentary rocks, especially marny-
argile şi gresii, întâlnite în partea infe- limestones, conglomerates, clay and
rioară a bazinului Cernei. sandstones, encountered in the Cerna
basin’s inferior part.
Răspândirea rendzinelor este determi-
nată în primul rând de ivirea la suprafaţă Rendsines distribution is mainly deter-
a marno-calcarelor şi conglomeratelor, minated by the surface appereance of
cea a solurilor brune este condiţionată marny-limestones and conglomerates,
de apariţia gresiilor şi argilelor. and the brown soils are conditioned
by the appereance of sand stones and
Pe stânga văii Cerna, acest complex de
clays.
soluri se observă şi pe roci eruptive şi
metamorfice, acolo unde cuvertura de On the left of Cerna Valley, this com-
calcar a fost îndepărtată, apărând la zi plex of soils is found also on eruptive
granodiorite ori şisturi cristaline. and metamorphic rocks, where the
limestone blanket was removed, ap-
Urmare a concurenţei altor specii,
pearing granites or crystalline sischts.
pinul negru de Banat a fost eliminat
treptat de pe solurile cu troficitate mai Following other species competition,
redusă. the Banat black pine was eliminated
from the soil with reduced organic
Refugierea lui pe solurile scheletice
capacity.
şi stâncării este un element comun în
toate punctele unde azi vegetează. Its retreat on skeletic soils and cliffs
is a commun element in all the points
where it curents vegetates.
53
Fig. II.22 - Harta distribuţiei spaţiale a tipurilor de sol

Spatial distribution of soil types
54
II.6. Areale echipotenţiale II.6. Ecological

ecologic şi distribuţia lor equipotential areas and
spaţială în situl pinului their spacial distribution
negru de Banat in the Banat black pine
site
Diversitatea caracteristicilor morfo-
litologice, climatice, edafice, hidro- The diversity of morpholitological, cli-
geologice şi hidrologice face dificilă matic, soil, hydrogeological and hidro-
identificarea şi delimitarea arealelor logical characteristics makes difficult
echipotenţiale din punct de vedere identifying and establishing ecological
ecologic, adică a spaţiilor ce oferă con- equipotential area, of spaces that offer
diţii relativ egale de favorabilitate pen- relative equal conditions of favourabi-
tru dezvoltarea pădurilor de pin negru lity for the development of the Banat
de Banat. black pine forests.
Considerând parametrii litologici, mor- Considering the lithological, morpho-
fografici şi expoziţia versanţilor deter- logical parameters and versants expo-
minanţi pentru dezvoltarea în condiţii sition essential in the optimum develo-
optime a pinului negru de Banat, putem pement of the Banat black pine, we can
reţine în situl său mai multe categorii observe in its site several categories of
de areale echipotenţiale şi anume: ecological equipotential area:
- abrupturile calcaroase din partea - calcareous abrupts from the superior
superioară a versanţilor cu expunere part of versants with western expositi-
vestică din Munţii Mehedinţi; on from Mehedinţi Mountains;
- poliţele calcaroase din treimea mijlo- - calcareous beds from the median and
cie şi inferioară a versanţilor cu expu- inferior parts of versants with eastern
nere estică din Munţii Cernei, aval de exposition in Cerna Mountains, down-
Valea Iuta; stream from Valea Iuta;
- suprafeţele calcaroase slab înclinate - calcareous surfaces with reduced slo-
în care lapiezurile fosilizate sub o pă- pes, on which fosilised lapiesis under
tură de argilă reziduală apar azi ca mici a blanket of residual clay appear today
creste calcaroase (Crovul Medved, as small calcareous ridges (Crovul
Poiana Beletina, Crovul Mare etc); Medved, Crovul Mare etc);
- poliţele de pe crestele geanţurilor - beds from “geanţurilor” ridges such as
cum ar fi Geanţu Glodului, Geanţu Geanţu Glodului, Geanţu Hermanului
Hermanului (Fig. II. 24, 25) etc; (Fig. II. 24, 25) etc;
Cercetările ulterioare bazate pe măsu- Future researches based on measuring
rătorile variaţiei valorilor temperaturii the temperature and relative air humi-
şi umidităţii relative a aerului ne vor dity values variations will allow us to
permite delimitarea mai multor catego- deliniate more categories of ecological
rii de areale echipotenţiale ecologic. equipotential areas.
55
Fig. II.23
Fragilitatea sistemului radicular în solurile scheletice
Radicular system fragility in skeletic soils
Fig. II. 24
Vegetaţie saxicolă cu Primula auricula ssp. serratifolia pe pereţi calcaroşi/
Saxicol vegetation with Primula auricula subsp. serratifolia on calcareous
slopes
56
Fig. II.25 -
Pin negru de Banat dezvoltat pe poliţele de pe crestele geanţurilor
Banat black pine developed on the peaks
57
CAPITOLUL III – CHAPTER III - BIOLOGICAL

EXPLOATAREA BIOLOGICĂ EXPLOITATION
Diferenţierea condiţiilor de mediu pe The differentiation of the environmen-

un anumit teritoriu se reflectă direct tal state in a certain territory is directly
în structura şi compoziţia învelişului reflected in the structure and composi-
biotic, deci în exploatarea biologică a tion of the biotic cover, therefore in
acestuia (Pătroescu, 1996). its biological exploitation (Pătroescu,
1996). In the Banat black pine site the
În arealul sitului pinului negru fizi-
physiognomy and physiology of the
onomia şi fiziologia biotopurilor a
biotopes has directly contributed to
contribuit direct la definirea structurii
the definition of the floral structure of
floristice a asociaţiilor vegetale şi la
the plant associations and to the archi-
adaptarea modelului arhitectural al for-
tectural model adaptation of the plant
maţiunilor vegetale ori a elementelor
formations or of the elements that com-
ce le compun. Particularităţile fizico
pose them. The physical and chemical
- chimice ale substratului au favorizat
specific features of the substrata have
instalarea pe fondul vegetaţiei iniţiale
favoured the installation on the initial
a unor elemente floristice ce au azi rol
vegetation basis of flora elements that
de indicator al internalităţilor şi exter-
exert today the role of indicator for
nalităţilor de mediu.
the environmental internalities and
externalities.
III.1 FLORA ŞI VEGETAŢIA
III.1.1 FLORA SITULUI CU PIN III.1 Flora and vegetation
NEGRU DE BANAT
III.1.1 THE FLORA OF BANAT
Pinul negru de Banat (Fig. III.1) ve- BLACK PINE SITE
getează în general la altitudini cuprinse
The Banat black pine (Fig. III.1.) is
între 500 m şi 1172 m, coborând uneori
located generally at heights between
până în apropierea văilor (160 m pe
500 and 1172 meters, going down
stâncile de sub Grota cu Aburi).
sometimes in the proximity of the val-
Substratul pe care se întinde situl leys (160 meters on the rocks under
pinului negru este în special bazic, The Steaming Cave).
alcătuit dominant din calcare, adesea
The substrata on which the Banat black
la suprafaţă, care formează în cea mai
pine site is spread is especially basic,
mare parte abrupturi inaccesibile, unde
dominantly formed of limestone, at the
pinul este însoţit de puţine specii, cu
surface most of the times, which forms
precădere arbuşti şi specii ierboase. Pe
mainly inaccessible steeps, where the
suprafeţe mult mai mici pinul negru
pine is accompanied by a few species,
58
a. b.
Fig. III.1 - Pinus nigra ssp. banatica (pinul negru de Banat), taxon endemic: a şi
b – habitus; c – detaliu cu lăstari şi conuri
Pinus nigra subsp. banatica (Banat black pine), endemic taxon: a and b -
habitus; c - detail with sprouts and cones
59
vegetează în Munţii Cernei pe substrat especially bushes and grass species.

acid. On much smaller areas the Banat black
pine is growing in Cernei Mountains
Observaţiile noastre efectuate în anii
on an acid substrata. Our observations
2004, 2005 şi 2006 ne permit să afir-
performed during 2004, 2005 and 2006
măm că pe masivul Domogled poate fi
enable us to assert that Domogled
întâlnită cea mai mare bogăţie floris-
Massif has the most richness flora from
tică din situl pinului negru de Banat.
the Banat black pine site. Şuşcu and
Masivele Şuşcu şi Hurcu sunt împădu-
Hurcu massifs are afforested almost to
rite aproape pânâ la vârf, motiv pentru
the top, and this is the reason why the
care bogăţia floristică este mai redusă.
flora richness is somewhat reduced.
O mare diversitate floristică se constată A high flora diversity is detected on
pe întreg versantul stâng al Cernei, în- the entire left flank of Cerna, between
tre Km 14 şi Km 22, probabil datorită km 14 and km 22, probably because
energiei de relief de cca 1200 m şi a of the vast area and of the elevation
divesităţii condiţiilor microclimatice, difference of about 1200 metres, fact
ceea ce explică apariţia unor specii de that explains the emergence of altitude
altitudine (Pedicularis verticillata). species (Pedicularis verticillata).
Metoda de lucru Working method
Analiza florei s-a făcut prin deplasări Flora analysis has been realised through
pe teren în diferite perioade ale sezo- field trips during different periods of
nului de vegetaţie, precum şi pe baza the vegetation season, as well as based
materialului botanic propriu colectat, on the botanical material personally
conservat şi determinat în perioada collected, preserved and determined in
anilor 2005 – 2006. 2005-2006 period.
Pentru analiza cât mai completă a florei For a complete flora analysis have been
s-au folosit datele corologice din Flora used chorological data from Romanian
României, vol. I-XII, date bibliografice Flora, volumes I-XII, bibliographical
precum şi colile cu specii colectate din data as well as the sheets with spe-
zonă de diferiţi botanişti de-a lungul cies collected in the area by differ-
timpului, şi depuse în herbare. ent botanists along time and placed
Nomenclatura speciilor şi subspeciilor, into herbariums. The nomenclature
precum şi autorii lor sunt în confor- of species and subspecies as well as
mitate cu Flora Europaea şi criteriile their authors are according to Flora
stabilite de Ciocârlan (2002). Taxonii Europaea and Ciocârlan (2002). The
de rang inferior subspeciei (varietate, taxa inferior to subspecies (variety ,
formă) s-au stabilit şi verificat după form) have been identified and verified
monografia Flora RPR-RSR, vol. according to the Flora RPR-RSR, vol.
I-XIII (1952-1976). I-XIII (1952-1976) monograph. We
specify the fact that the taxa described
Precizăm că taxonii descrişi în trecut on the past, that are not recognized on
60
din zonă, care nu sunt recunoscuţi în Romanian Flora have been eliminated.
Flora României, au fost eliminaţi. For the systematic distribution of the
Pentru încadrarea sistematică a spe- species has been adopted the classifi-
ciilor s-a adoptat sistemul de clasi- cation system accepted by Romanian
ficare acceptat de botaniştii români botanists (Ciocârlan, 2000).
(Ciocârlan, 2000).
The determination of ecological indi-
Stabilirea valorilor indicilor ecologici, ces, life forms and geoelements values
bioformelor şi geoelementelor s-a făcut has been made according to the refer-
după publicaţiiile de referinţă - Sanda ence publication - Sanda et al., 1983;
şi colab., 1983; Popescu şi Sanda, Popescu and Sanda, 1998; Düll, 1984,
1998; Düll, 1984, 1985, 1992. 1985, 1992.
Analiza taxonomică a florei Taxonomic analysis of the flora
Biodiversitatea cormofloristică a The cormoflora diversity of the
Parcului Naţional “Domogled-Valea “Domogled-Cerna Valley” National
Cernei”, bazată pe surse bibliografice Park, based on bibliographical re-
şi pe cercetările proprii, cuprinde un sources and on the personal research,
număr de 1562 taxoni, cu 462 infrata- is composed of a number of 1562 taxa,
xoni (363 subspecii, 82 varietăţi şi 17 with 462 infrataxa (363 subspecies, 82
forme). varieties and 17 forms).
Numărul mare de specii este datorat The large number of species is
amplitudinii mari pe verticală a relie- due to high amplitude of the relief,
fului, influenţei climatului meditera- Mediterranean climate influence and
neean şi multitudinii microclimatelor. microclimate multitude. Here grow
Aici vegetează de la specii aparţinând species from the communities typical
comunităţilor tipice zonei nemorale, for the broadleaves zone, to the ones
până la cele aparţinând comunităţilor that are part of the alpine communities,
alpine, la altitudini mari. at high altitude.
În situl pinului negru de Banat au fost In the Banat black pine site have been
identificate pe baza datelor din literatu- identified on the literature data as well
ră precum şi din cercetările proprii, un as from personal research a number of
număr de 663 taxoni de cormofite, cu 663 Cormophyta taxa, with 163 sub-
163 subspecii, 7 varietăţi şi o formă. species, 7 varieties and a form. These
Acestea aparţin la 86 familii botanice. are part of 86 botanical families.
Ponderea numerică cea mai mare o The highest numerical percentage is
deţin familiile Asteraceae, urmate de owned by Asteraceae families, fol-
Brassicaceae, Lamiaceae, Solanaceae, lowed by Brassicaceae, Lamiaceae,
Rosaceae, Fabaceae etc. Solanaceae, Rosaceae, Fabaceae etc.
La polul opus se situează fami- At the opposite end are situated
liile cu câte o specie, cum sunt families with only one species, like
61
familiile de ferigi (Lycopodiaceae, the fern families (Lycopodiaceae,

Selaginelllaceae), Vitaceae, Taxaceae, Selaginellaceae), Vitaceae, Taxaceae,
Juglandaceae,Cannabaceae, Juglandaceae,Cannabaceae,
Santalaceae,Aristolochiaceae, Santalaceae,Aristolochiaceae,
Amaranthaceae,Berberidaceae, Amaranthaceae,Berberidaceae,
Papaveraceae,Resedaceae, Papaveraceae,Resedaceae,
O x a l i d a c e a e , A n a c a rd i a c e a e , O x a l i d a c e a e , A n a c a rd i a c e a e ,
Staphyleaceae,Thymelaeaceae, Staphyleaceae,Thymelaeaceae,
Araliaceae, Verbenaceae, Adoxaceae, Araliaceae, Verbenaceae, Adoxaceae,
Amaryllidaceae, Dioscoreaceae. Amaryllidaceae, Dioscoreaceae.
Cantitativ ponderea o deţin câteva In quantity the percentage is represent-
specii cum sunt: Pinus nigra ssp. ba- ed by some species like: Pinus nigra
natica (pinul negru de Banat) specie subsp. banatica representative species
edificatoare a sitului, Fraxinus ornus for the site, Fraxinus ornus (manna
(mojdreanul), Carpinus orientalis ash), Carpinus orientalis (oriental
(cărpiniţa), Cotinus coggygria (scum- hornbeam), Cotinus coggygria (smoke
pia), Fagus sylvatica (fagul), dintre tree), Fagus sylvatica (beech), from
speciile lemnoase şi Sesleria rigida the wood species and Sesleria rigida
(coada mielului) şi Festuca xanthina, (blue grass) and Festuca xanthina,
dintre cele ierboase. from the grass species.
În urma cercetărilor întreprinse de noi As a result of the research we assert
precizăm că au fost identificate 28 spe- that there have been identified 28 new
cii noi pentru regiune. species for the region.
Conspectul sistematic al cormoflorei Sistematic conspect of cormoflora

Lycopodiaceae: Huperzia selago (L.) Bernh.
Selaginellaceae: Selaginella helvetica (L.) Spring
Equisetaceae: Equisetum palustre L., E. arvense L., E. telmateia Ehrh.
Ophioglossaceae: Ophioglossum vulgatum L., Botrychium lunaria (L.) Sw.
Polypodiaceae: Gymnocarpium dryopteris (L.) New., G. robertianum (Hoffm.)
New., Asplenium scolopendrium L., (Phyllitis scolopendrium L.) New. A.
adiantum-nigrum L., A. onopteris L., A. ruta-muraria L., A. trichomanes L. ssp.
trichomanes; A. viride Huds., A. ceterach L., (Ceterach officinarum DC; ssp.
officinarum; ssp. bivalens), Athyrium filix-femina (L.) Roth, Cystopteris fragilis
(L.) Bernh., Matteuccia struthiopteris (L.) Tod., Polystichum setiferum (Forssk.)
Woyn., Dryopteris affinis (Lowe) Fraser-Jenk. ssp. borreri (Newman) Fraser-
Jenk., Polypodium vulgare L., Pteridium aquilinum (L.) Kuhn.
Pinaceae: Abies alba Mill., Picea abies (L.) H.Karst., Pinus nigra Arn. ssp.
banatica, (Borb.) Novák, P. sylvestris L.
Cupressaceae: Juniperus communis L. ssp. communis; J. sabina L.
Taxaceae: Taxus baccata L.
62
Salicaceae: Salix fragilis L., S. alba L., S. triandra L., S. caprea L., S. purpurea
L. ssp. purpurea, P. tremula L.
Juglandaceae: Juglans regia L.
Betulaceae: Betula pendula Roth, Alunus glutinosa (L.) Gaertn.
Corylaceae: Carpinus betulus L., Carpinus orientalis Mill., Corylus avellana L.,
C. colurna L.
Fagaceae: Fagus sylvatica L., Quercus cerris L., Q. petraea (Matt.) Liebl. ssp.
petraea, Q. robur L.
Ulmaceae: Ulmus glabra Huds., U. minor Mill.
Moraceae: Morus alba L.
Cannabaceae: Humulus lupulus L.
Urticaceae: Urtica dioica L., Parietaria officinalis L.
Santalaceae: Thesuim linophyllon L.
Aristolochiaceae: Asarum europaeum L.
Polygonaceae: Polygonum aviculare L., P. hydropiper L., P. persicaria L.,
Fallopia convolvulus (L.) A et A.Löve, Rumex acetosella L. ssp. acetosella, R.
scutatus L., R. acetosa L., R. alpinus L., R. sanguineus L., R. crispus L., Rumex
obtusifolius L. ssp. transiens (Simonk.) Rech.f.
Chenopodiaceae: Chenopodium botrys L., Ch. bonus-henricus L., Ch. hybridum
L., Ch. polyspermum L., Ch. album L. ssp. album.
Amaranthaceae: Amaranthus retroflexus L.
Caryophyllaceae: Arenaria serpyllifolia L., Moehringia trinervia (L.) Clairv.,
M. pendula (Waldst. & Kit.) Fenzl, M. muscosa L., Minuartia setacea (Thuill.)
Hayek ssp. banatica (Rchb.) Prodán, M. graminifolia (Ard.) Jáv. ssp. graminifolia,
Stellaria nemorum L. ssp. nemorum, S. media (L.) Vill., S. holostea L., S.
graminea L., Cerastium banaticum (Rochel) Heuff. ssp. banaticum, C. fontanum
Baumg. ssp. fontanum; C. brachypetalum Pers. ssp. brachypetalum, Paronychia
cephalotes (M.Bieb.) Besser, Lychnis coronaria (L.) Desr., L. flos-cuculi L.,
L. viscaria L. ssp. viscaria, Silene nutans L. ssp. nutans; ssp. dubia (Herbich)
Zapal., S. vulgaris (Moench) Garcke ssp. vulgaris; ssp. glareosa (Jord.) Marsden-
Jones et Turrill, S. flavescens W. et K., S. saxifraga L., S. pusilla W. et K. var.
emarginata, S. alba (Mill.) E.H.L.Krause ssp. alba, Saponaria officinalis L.,
Petrorhagia saxifraga (L.) Link, P. prolifera (L.) P.W.Ball et Heywood, Dianthus
petraeus W. et K. ssp. petraeus, D. armeria L. ssp. armeria, D. giganteus ’’Urv.;
ssp. banaticus (Heuff.) Tutin, D. carthusianorum L.
Ranunculaceae: Helleborus purpurascens W. et K., Nigella arvensis L. ssp.
arvensis, Isopyrum thalyctroides L., Actaea spicata L., Aconitum moldavicum
Hacq. ssp. moldavicum, Delphinium fissum W. et K., Consolida regalis Gray ssp.
regalis, Anemone nemorosa L., A. ranunculoides L., Hepatica nobilis Schreb.,
Clematis vitalba L., C. recta L., C. alpina L., Ranunculus polyanthemos L. ssp.
polyanthemos, R. repens L., R. acris L. ssp. acris, R. montanus Willd., R. oreophilus
M. Bieb., R. bulbosus L. ssp. bulbosus, R. sardous Crantz, R. cassubicus L., R.
63
ficaria L. ssp. bulbilifer Lambinon, Thalictrum aquilegiifolium L., Th. minus L.

Berberidaceae: Berberis vulgaris L.
Papaveraceae: Chelidonium majus L.
Fumariaceae: Coridalis solida (L.) Clairv. ssp. solida.
Brassicaceae: Sisymbrium strictissimum L., S. officinale (L.) Scop., Descurainia
sophia (L.) Webb ex Prantl, Alliaria petiolata (M.Bieb.) Cavara & Grande, Bunias
orientalis L., Erysimum comatum Pančić, E. odoratum Ehrh., Hesperis matronalis
L. ssp., Barbarea vulgaris R.Br. ssp. vulgaris, Rorippa austriaca (Crantz) Besser,
R. sylvestris (L.) Besser ssp. sylvestris, R. pyrenaica (Lam.) Rchb., Cardamine
bulbifera (L.) Crantz (Dentaria bulbifera L.), Cardamine amara L. ssp. amara, C.
pratensis L. ssp. pratensis, C. impatiens L., Cardaminopsis arenosa (L.) Hayek
ssp. arenosa, Arabis hirsuta (L.) Scop., A. turrita L., A. procurrens W. & K., A.
alpina L., Lunaria rediviva L., L. annua L. ssp. pachyrrhiza (Borbás) Hayek,
Peltaria alliacea Jacq., Alyssoides utriculata (L.) Medik .; var graeca (Reut.)
Hay., Aurinia petraea (Ard.) Schur (Alyssum petraeum Ard.), Alyssum saxatile L.
ssp. saxatile, A. alyssoides (L.) L., Berteroa incana (L.) DC., Draba lasiocarpa
Rochel, Erophila verna (L.) Chevall. ssp. verna, Kernera saxatilis (L.) Rchb.,
Camelina microcarpa Andrz. ex DC., Capsella bursa-pastoris (L.) Medik.,
Thlaspi dacicum Heuff. ssp. banaticum (R.Uechtr.) Jáv., Thlaspi kovatsii Heuff.,
Th. perfoliatum L., Aethionema saxatile (L.) R.Br., Biscutella laevigata L. ssp.
laevigata, Lepidium campestre (L.) R.Br., L. ruderale L., Cardaria draba (L.)
Desv., Diplotaxis muralis (L.) DC., Sinapis arvensis L., Raphanus raphanistrum
L. ssp. raphanistrum.
Resedaceae: Reseda lutea L.
Crassulaceae: Jovibarba heuffelii (Schott) A. et D.Löve, Sedum acre L., S.
annuum L., S. hispanicum L., S. rupestre L.
Saxifragaceae: Saxifraga rotundifolia L. ssp. rotundifolia, S. tridactylites L., S.
adscendens L. ssp. adscendens, S. marginata Sternb. var. rocheliana (Sternb.)
Engl. et Irmsch., S. paniculata Mill.; Chrysosplenium alternifolium L.
Rosaceae: Spiraea chamaedryfolia L., Cotoneaster integerrimus Medik., C.
nebrodensis (Guss.) K.Koch, Malus sylvestris, Sorbus torminalis (L.) Crantz, S.
aria (L.) Crantz, S. graeca (Spach) Kotschy, S. borbasii Jáv., S. austriaca (Beck)
Hedl. var. austriaca, S. aucuparia L. ssp. aucuparia, Crataegus monogyna Jacq.
ssp. monogyna, Rubus idaeus L., R. candicans Weihe ex Rchb., R. canescens DC.,
R. scaber Weihe et Nees, R. hirtus W. et K., R. caesius L., Potentilla micrantha
Ramond ex DC., P. rupestris L. var. banatica, P. argentea L. ssp. argentea,
P. arenaria Borkh., P. arenaria Borkh ssp. tommasiniana (F. W. Schultz) Th.
Wolf., P. recta L. ssp. recta var. pilosa (Willd.) Lehm., P. chrysantha Trevir.,
P. erecta (L.) Raeusch., P. reptans L., Fragaria vesca L., F. Viridis Duchesne,
Geum urbanum L., Aremonia agrimonioides (L.) DC., Agrimonia eupatoria L.
ssp. eupatoria, Sanguisorba minor Scop. ssp. minor, Filipendula ulmaria (L.)
Maxim. ssp. ulmaria, F. vulgaris Moench, Rosa canina L., R. pendulina L., R.
64
pimpinellifolia L., Prunus spinosa L. ssp. spinosa, P. mahaleb L., P. avium L.

ssp. avium.
Fabaceae: Genista pilosa L., G. tinctoria L. ssp. tinctoria var. banatica, G.
januensis Viv., G. radiata (L.) Scop. [syn. Cytisanthus radiatus], Chamaespartium
sagittale (L.) P. E. Gibbs, Lembotropis nigricans (L.) Griseb. ssp. nigricans,
Chamaecytisus glaber (L.f.) Rothm., Medicago lupulina L., M. sativa L., M.
sativa L. ssp. falcata (L.) Arcang. (M. falcata L.), M. minima (L.) Bartal., Melilotus
officinalis (L.) Pall., M. alba Medik., Trifolium campestre Schreb., T. aureum
Pollich, T. repens L. ssp. repens, T. montanum L., T. arvense L., ssp. arvense,
T. pratense L. ssp. pratense, T. alpestre L., Anthyllis vulneraria L., Dorycnium
pentaphyllum Scop. ssp. herbaceum (Vill.) Rouy (Dorycnium herbaceum Vill.),
Lotus corniculatus L., Robinia pseudacacia L., Astragalus glycyphyllos L,
Coronilla varia L., Onobrychis viciifolia Scop., Vicia pisiformis L., V. cracca
L., V. sepium L., V. sylvatica L., Lathyrus vernus (L.) Bernh., Lathyrus venetus
(Mill.) Wohlf., L. niger (L.) Bernh., L. hallersteinii Baumg., L. tuberosus L., L.
latifolius L., L. nissolia L.
Oxalidaceae: Oxalis acetosella L.,
Geraniaceae: Geranium macrorrhizum L., G. phaeum L., G. sanguineum L.,
G. pusillum L.,G. rotundifolium L., G. divaricatum Ehrh., G. lucidum L.,G.
robertianum L., Erodium cicutarium (L.) L’Hérit.
Linaceae: Linum catharticum L. ssp. catharticum, L., L. uninerve (Rochel) Jáv.,
L. perenne L.
Polygalaceae: Polygala amara L., P. vulgaris L. f.vulgaris, P. comosa Schuhr
ssp. comosa.
Euphorbiaceae: Euphorbia epithymoides L., E. lingulata Heuf., Jacq., E.
helioscopia L., E. cyparissias L., E. amygdaloides L., ssp. amygdaloides, E.
villosa W. et K. ex Will. Mercurialis perennis L.
Anacardiaceae: Cotinus coggygria Scop.
Celastraceae: Evonymus europaeus L., E. latifolius (L.) Mill., E. verrucosa
Scop.
Staphyleaceae: Staphylea pinnata L.
Aceraceae: Acer platanoides L., A. campestre L. ssp. campestre, A. pseudoplatanus
L.
Balsaminaceae: Impatients noli-tangere L., I. parviflora DC.
Rhamnaceae: Frangula alnus Mill., Rhamnus catharticus L., Rh. saxatilis
Jacq. ssp. tinctorius (W. et K.) Nyman.
Vitaceae: Vitis sylvestris C. C. Gmelin
Tiliaceae: Tilia tomentosa Moench., T. cordata Mill.
Malvaceae: Malva sylvestris L. ssp. sylvestris, M. pusilla Sm.
Hypericaceae: Hypericum perforatum L., H. hirsutum L., H. montanum L., H.
rochelii Griseb. et Schenk.
Cistaceae: Helianthemum nummularium (L.) Mill. ssp. nummularium.
65
Violaceae: Viola suavis Bieb. var. austriaca, V. alba ssp. alba, V. hirta, V. mirabils
L., V. tricolor L ssp. tricolor; ssp. subalpina Gaudin, V. arvensis Murray, V. canina
L. ssp. canina.
Thymelaeaceae: Daphne mezereum L.
Lythraceae: Lythrum virgatum L., L. salicaria L.
Onagraceae: Epilobium hirsutum L., E. parviflorum Schreber, E. collinum C. C.
Gmelin, E. roseum Schreber, E. angustifolium L., Oenothera biennis L., Circaea
lutetiana L.
Araliaceae: Hedera helix L.
Apiaceae: Sanicula europaea L., Astrantia major L. ssp. major, Chaerophyllum
temulum L., Ch. aureum L., Anthriscus sylvestris (L.) Hoffm., Caucalis
platycarpos L. ssp. platycarpos, Torilis arvensis (Hudson) Link ssp. arvensis,
Daucus carota L. ssp. carota, Orlaya grandiflora (L.) Hoffm., Smyrnium
perfoliatum L., Aegopodium podagraria L., Pinpinella saxifraga L. ssp.
saxifraga, Athamantha turbith (L.) Brot. ssp. hungarica (Borbás) Tutin, Seseli
gracile W. et K., S. annuum L., S. rigidum W. et K. ssp. rigidum, S. libanotis (L.)
Koch. ssp. libanotis, Angelica sylvestris L. ssp. sylvestris, A. archangelica L. ssp.
archangelica, Ferulago sylvatica (Besser) Reich. var. commutata, Peucedanum
longifolium W. et K., P. oreoselinum (L.) Moench, Heracleum sphondylium L.,
Tordylium maximum L., Laserpitium latifolium L.
Cornaceae: Cornus mas L., C. sanguinea L. ssp. sanguinea.
Ericaecae: Loiseleuria procumbens (L.) Desv., Vaccinium myrtillus L.
Primulaceae: Lysimachia nummularia L., Anagallis arvensis L., Primula veris
L. ssp. columnae, P. auricula L. ssp. serratifolia (Rochel) Jáv.
Oleaceae: Fraxinus ornus L., F. excelsior L., Ligustrum vulgare L., Syringa
vulgaris L.
Gentianaceae: Centaurium erythraea Rafin. ssp. erythraea, Gentiana cruciata
L., G. asclepiadea L., G. ciliata (L.) Borkh.
Asclepiadaceae: Vincetoxicum hirundinaria Medik. ssp. hirundinaria.
Convolvulaceae: Calystegia sepium L.) R.Br., Convolvulus arvensis L.
Cuscutaceae: Cuscuta epithymum (L.) L.
Boraginaceae: Lithospermum officinale L., Buglossoides purpurocaerulea (L.)
Johnston, Echium vulgare L., Myosotis scorpioides L., M. sylvatica Ehrh. ex
Hoffm., M. arvensis Hill, Pulmonaria officinalis L., P. mollis Wulfen ex Hornem.
ssp. mollissima (A. Kerner) Nym., P. rubra Schott, Symphytum officinale L. ssp.
officinale, S. tuberosum L. ssp. nodosum (Schur) Soó.
Verbenaceae: Verbena officinalis L.
Lamiaceae: Ajuga reptans L., A. genevensis L., Teucrium montanum L., T.
chamaedrys L., Scutellaria altissima L., Nepeta cataria L., N. pannonica L.,
Glechoma hederacea L., G. hirsuta W. et K., Prunella vulgaris L., Melittis
melissophyllum L. ssp. melissophyllum, Lamium garganicum L. ssp. laevigatum
Arcang., L. purpureum L., L. album L., L. maculatum L. ssp. cupreum (Schott)
66
Kostchy, L. galeobdolon(L.) L. ssp. galeobdolon, Galeopsis speciosa Mill., G.

angustifolia Ehrh. ex Hoffm., Stachys germanica L., S. sylvatica L., Betonica
officinalis (L.) Trev., Salvia glutinosa L., S. nemorosa L. ssp. nemorosa, S.
verticillata L., Melissa officinalis L., Calamintha nepeta (L.) Savi ssp. nepeta;
ssp. glandulosa (Req.) P. W. Ball, Acinos arvensis (Lam.) Dandy, Clinopodium
vulgare L., Origanum vulgare L., Thymus pannonicus All., Th. pulegioides L.
s.l. ssp. montanus (Benth.) Ronniger, Th. praecox Opiz ssp. skorpilii (Velen.)
Jalas (Th. jankae Čelak.), Th. comosus Heuff. ex Griseb. var. comosus, Th. porcii
Borb., Mentha longifolia (L.) Huds.
Solanaceae: Scopolia carniolica Jacq., Physalis alkekengi L., Solanum dulcamara
L., S. nigrum L., Datura stramonium L.
Scrophulariaceae: Verbascum phlomoides L., V. lychnitis L., V. phoeniceum L.,
Linaria vulgaris Mill., L. genistifolia (L.) Mill. ssp. genistifolia, Scrophularia
heterophylla Willd. ssp.laciniata (W. et K.) Maire et Petitmengin, S. scopolii
Hoppe, S. nodosa L., Veronica crassifolia Wierzb. ex Heuff., V. chamaedrys
L. ssp. chamaedrys, V. teucrium L., V. austriaca L. ssp. austriaca, V. officinalis
L., V. montana L., V. prostrata L., V. anagallis-aquatica L., V. beccabunga L.,
V. serpyllifolia L., V. urticifolia Jacq., Digitalis grandiflora Mill., Odontites
verna (Bellardi) Dumord. ssp. serotina (Dumord.) Corb., Euphrasia stricta D.
Wolff ex J. F. Lehm. ssp. stricta, E. salisburgensis Funck, Pedicularis comosa
L. ssp. comosa, P. verticillata L., Rhinanthus rumelicus Velen. ssp. rumelicus,
Melampyrum bihariense A. Kern., Lathraea squamaria L.
Orobanchaceae: Orobanche caryophyllacea Sm.
Plantaginaceae: Plantago major L. ssp. major, P. media L., P. lanceolata L. ssp.
lanceolata
Rubiaceae: Sherardia arvensis L., Asperula taurina L. ssp. leucanthera (G.
Beck) Hay., Asperula hungarorum Borbás, A. capitata Kit. ex Schultes, A. tenella
Heuffel ex Degen, A. cynanchica L.; ssp. montana, Cruciata laevipes Opiz, C.
glabra (L.) Ehrend, Galium mollugo L.; ssp. mollugo, G. album Miller ssp. album,
G. schultesii (Vis) Ciocârlan, G. verum L. ssp. verum, G. flavescens Borbás, G.
kitaibelianum Schultes et Schultes fil., G. purpureum L., G. odoratum (L.) Scop.
Caprifoliaceae: Sambucus ebulus L., S. nigra L., Viburnum lantana L., V. opulus
L., Lonicera xylosteum L.
Adoxaceae: Adoxa moschatellina L.
Valerianaceae: Valerianella costata (Steven) Betcke, Valeriana officinalis L.
ssp. officinalis, V. tripteris L.
Dipsacaceae: Cephalaria laevigata (W. et K.) Schrader, Dipsacus pilosus
L., Knautia drymeia Heuffel, K. arvensis (L.) Coulter ssp. arvensis, Scabiosa
ochroleuca L., S. columbaria L. ssp. pseudobanatica (Schur.) Jav. et Csapodi.
Campanulaceae: Campanula grossekii Heuff., C. rotundifolia L. ssp. polymorpha
(Witasek) Tacik, C. persicifolia L., C. sparsa Friv. ssp. sphaerothrix, C. patula L.
ssp. patula L .; ssp. abietina, C. sibirica L. ssp. divergentiformis, C. glomerata L.,
67
C. rapunculoides L., C. trachelium L .; var. urticifolia, Phyteuma orbiculare L.,

Edraianthus (L.) A. D, C. graminifolius ssp. kitaibelii (W. et K.) A. DC.
Asteraceae: Eupatorium cannabinum L., Solidago virgaurea L. ssp. virgaurea,
Bellis perenis L., Aster amellus L., A. alpinus L., Erigeron acer L., E. annuus
L.; ssp. strigosus, G. sylvaticum L., Inula ensifolia L., I. britannica L., I. conyza
DC., Carpesium cernuum L., Telekia speciosa (Schreber) Baumg., Anthemis
tinctoria ssp. tinctoria L., Achillea collina J. Becker, A. crithmifolia W. et K.,
A. millefolium L. ssp. millefolium, Leucanthemum vulgare Lam.; ssp. vulgare,
Tanacetum corymbosum L. Schultz Bip. ssp. corymbosum, T. macrophyllum (W.
et K.) Schultz Bip., T. parthenium (L.) Schultz Bip., Leucanthemum waldsteinii
(Schultz Bip.) Pouzar, Tussilago farfara L., Doronicum columnae Ten., Senecio
vulgaris L., S. sylvaticus L., S. viscosus L., S. vernalis W. et K., S. jacobaea L.,
S. papposus (Rchb.) Less., S. rupestris W. et K., Echinops bannaticus, Carlina
vulgaris L. ssp. vulgaris, Jurinea glycacantha (Sibth. & Sm.) DC., Carduus
nutans L., C. candicans W. et K., Cirsium arvense (L.) Scop., C. boujartii (Piller
& Mitterp.) Sch.Bip. ssp. boujartii, C. acaule Scop., C. candelabrum Griseb.,
C. erisithales (Jacq.) Scop., C. oleraceum (L.) Scop., Onopordum acanthium
L., Centaurea triumfetti All. ssp. aligera (Gugler) Dostál, C. apiculata Ledeb.
ssp. spinulosa, C. atropurpurea W. et K., Lapsana communis L. ssp. communis,
Aposeris foetida (L.) Less., Hypochoeris maculata L., Leontodon autumnalis
L. ssp. autumnalis, L. hispidus L. ssp. hispidus, Tragopogon balcanicus Velen.,
Taraxacum officinale Weber, T. hoppeanum Griseb., Mycelis muralis (L.) Dumort.,
Crepis biennis L., Prenanthes purpurea L., Hieracium pilosella L., Hieracium
praealtum Vill. ex Gochnat ssp. bauhinii (Besser) Petunn., (H. bauhinii Besser),
H. maculatum Sm., Hieracium rotundatum Kit. ex Schult., H. bifidum Kit., H.
umbellatum L., H. sabaudum L.
Poaceae: Dichanthium ischaemum (L.) Roberty, Anthoxanthum odoratum L.,
Achnatherum calamagrostis (L.) P.Beauv., Piptatherum virescens (Trin.) Boiss.
(Oryzopsis virescens (Trin.) Beck), Milium effusum L., Phleum montanum K.Koch,
Alopecurus pratensis L. ssp. pratensis, Agrostis stolonifera L. ssp. stolonifera,
A. capillaris L., Calamagrostis arundinacea (L.) Roth, Deschampsia flexuosa
(L.) Trin., D. cespitosa (L.) P. Beauv., Arrhenatherum elatius (L.) P.Beauv. ssp.
elatius, Sesleria rigida Heuff. ex Rchb., Koeleria macrantha (Ledeb.) Schult.,
Melica ciliata L. ssp. ciliata var. flavescens, M. uniflora Retz., M. nutans L., Briza
media L., Dactylis glomerata L. ssp. glomerata, D. polygama Horv., Cynosurus
cristatus L., C. echinatus L., Poa annua L., P. nemoralis L., P. molinerii Balb., P.
pratensis L., P. compressa L., Festuca altissima All., F. drymeia Mert. et W. D.
J. Koch, F. gigantea (L.) Vill., F. pratensis Huds. ssp. pratensis, F. heterophylla
Lam., F. rubra L. ssp. rubra, F. dalmatica (Hack.) K.Richt., F. xanthina Roem.
et Schult., F. valesiaca Schleich. ex Gaudin, F. ovina L., Vulpia myuros (L.)
C.C.Gmel., Bromus benekenii (Lange) Trimen, B. ramosus Huds., B. sterilis L.,
Brachypodium pinnatum (L.) P. Beauv., B. sylvaticum (Huds.) P. Beauv., Lolium
68
perenne., Elymus repens (L.) Gould ssp. repens (Agropyron repens ssp. repens),
Elymus caninus (L.) L. (A. caninum (L.) P. Beauv.), Hordeum murinum L.,
Hordelymus europaeus (L.) Harz.
Cyperaceae: Carex divulsa Stokes ssp. divulsa, C. pallescens L., C. tomentosa
L., C. caryophyllea Latourr., C. humilis Leyss., C. digitata L., C. sylvatica Huds.,
C. hirta L.
Juncaceae: Juncus bufonius L., J. effusus L., Luzula luzuloides (Lam.) Dandy
et Wilm., L. sylvatica (Huds.) Gaudin ssp. sylvatica, L. pilosa (L.) Willd., L.
campestris (L.) DC.
Liliaceae: Veratrum album L. ssp. album, Colchicum autumnale L., Gagea lutea
(L.) Ker Gawl., Allium flavum L., Allium paniculatum L. ssp. fuscum (W. et
K.) Arcang. (A. fuscum W. et K.), Lilium martagon L., Erythronium dens-canis
L., Fritillaria orientalis Adams, Ornithogalum collinum Guss., O. pyrenaicum
L., Asparagus tenuifolius Lam., Ruscus aculeatus L., R. hypoglossum L.,
Polygonatum odoratum (Mill.) Druce ssp. odoratum, P. multiflorum (L.) All., P.
verticillatum (L.) All., Paris quadrifolia L.
Amaryllidaceae: Galanthus nivalis L.
Dioscoreaceae: Tamus communis L.
Iridaceae: Iris graminea L., I. reichenbachii Heuff., I. variegata L., Gladiolus
imbricatus L., Crocus vernus (L.) Hill ssp. vernus (Crocus heuffelianus Herb.),
C. banaticus J.Gay.
Orchidaceae: Cephalanthera rubra (L.) Rich., C. Damasonium (Mill.) Druce,
C. longifolia (L.) Fritsch, Epipactis helleborine (L.) Crantz ssp. helleborine, E.
microphylla (Ehrh.) Sw., E. atrorubens (Hoffm.) Besser, Listera ovata (L.) R.Br.,
Neottia nidus-avis (L.) Rich., Spiranthes spiralis (L.) Chevall., Platanthera
bifolia (L.) Rich., Gymnadenia conopsea (L.) R.Br. ssp. conopsea, Traunsteinera
globosa (L.) Rchb., Orchis coriophora L. ssp. coriophora, Dactylorhiza maculata
(L.) Soó ssp. maculata; ssp. elodes (Griseb.) Soó, D. cordigera (Fr.) Soó ssp.
cordigera, Anacamptis pyramidalis (L.) Rich.
Analiza fitogeografică Phytogeographical analyse

În urma analizei fitogeografice se con- Following the phytogeographical anal-
stată o pondere ridicată a elementelor yse we can observe a large proportion
eurasiatice şi europene, însă balanţa of Eurasian and European elements,
este înclinată în favoarea elementelor but dominant are Mediterranean and
mediteraneene sau european-medite- European Mediterranean elements,
raneene, faţă de cele alpine sau carpa- and less represented the Alpine and
tice (Fig. III.2). Carpathian elements (Fig. III.2).
Elementele cu caracter montan, al- Mountain character elements, alpine
pin sau circumpolar sunt mai bine or circumpolar are better represented
69
Fig. III.2
Spectrul fitogeografic al speciilor din Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei
(Situl pinului - galben, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei - verde)
Phytogeographical spectre of species from the National Park Domogled - Cerna
Valley (pine site - yellow, National Park - green)
reprezentate la nivelul parcului la at the park level at high altitudes, while

altitudini mai mari, în timp ce cele cu the Mediterranean elements are better
caracter mediteraneean sunt mai bine represented in the pine site.
reprezentate în situl pinului.
Also, we have a large proportion of
De asemenea, avem de-a face cu o endemic species (from which 28
bogăţie de specii endemice (dintre Carpathic endemics in the park, 11
care 28 endemisme carpatice în parc, species are in the pine site, and from
11 specii se află în situl pinului, iar din the 8 Dacic endemics, two are from the
cele 8 endemisme dacice, două sunt pine site).
din situl pinului).
Analiza bioformelor
Life forms analysis
Pe baza principalelor tipuri morfologi-
Based on the main morphological
ce şi a modului de protejare a organe-
types and on the way of protecting the
lor regenerative, din punct de vedere al
regenerating organs, from the point of
numărului de specii constatăm predo-
view of species number we notice the
minarea hemicriptofitelor (H) aspect
domination of hemicryptophytes (H)
caracteristic climatului temperat (Fig.
characteristic aspect for the temperate
III.3).
climate.( Fig. III.3).
Influenţele mediteraneene se reflectă
Mediterranean influences are reflected
printr-o bună reprezentare, faţă de alte
in the good representation, compared
70
60
50
40
30
20
10
0
PhM Phn Phm Ch G H HH Th TH
Bioforme - Life forms
Fig.III.3 - Spectrul bioformelor florei Parcului Naţional Domogled - Valea

Cernei (galben) şi sitului pinului (verde)
Life forms spectre of flora from Domogled - Cerna Valley National Park
(yellow) and the pine site (green)
zone ale ţării, a geofitelor şi a terofite- to other regions of the country, of

lor (Th, TH), specii care au perioadă the geophytes and therophytes (Th,
scurtă de vegetaţie. TH), species with a short period of
vegetation. Phanerophytes (PhM,
Phanerofitele (PhM, Phm, PhN,
Phm, PhN, Phn-l) are numerically
Phn-l) sunt reprezentate numeric prin
represented by a small amount of spe-
puţine specii, cele mai multe fiind ar-
cies, most of them bushes or shrubs,
boraşi sau arbuşti, cantitativ însă, une-
but when it comes to quantity some of
le dintre aceste specii edifică pădurile
these species edify the forests and the
şi tufărişurile, ele ocupând suprafeţe
shrubbery, that occupy vast areas in the
extinse în cadrul parcului.
park. From the point of view of wood
Din punct de vedere al diversităţii species diversity, it is higher at lower
speciilor lemnoase, aceasta este mai altitudes, being better represented in
ridicată la altitudini joase, fiind mai the pine site.
bine reprezentate în situl pinului.
Due to the fact that the pine site does
Datorită faptului că situl pinului nu not include the areas with strong hu-
cuprinde şi zonele antropizate de pe man insertion on the territory of the
teritoriul parcului, terofitele sunt mult park, the therophytes are represented
mai slab reprezentate, după observaţii- in a much smaller number than the data
le noastre, faţă de datele din literatură. provided by literature.
71
Analiza ecologică a cormoflorei Ecological analysis of the

cormoflora
Pornind de la valoarea bioindicatoare
a speciilor de cormofite, flora Parcului Starting with the bioindicator value
Naţional “Domogled-Valea Cernei” of the Cormophyta species, the flora
are un caracter xero-mezofil spre mezo- from the “Domogled-Cerna Valley”
fil, mezoterm spre moderat termofil şi National Park has a xero-mesophilic
slab acido-neutrofil. towards mesophilic, mesothermal
towards moderate thermophile and
Toate aceste date ne conduc spre ideea
vaguely acid-neutrophilic.
concentrării numărului de specii în
zona centrală a scării de toleranţa, în All these data lead us towards the idea
cazul umidităţii şi temperaturii, tipic of the concentration of species in the
pentru un climat continental temperat central area of the tolerance scale, in
(Fig. III.4). the case of humidity and temperature,
typical for a moderate continental
Faţă de umiditate, se observa o tendinţa
climate. (Fig. III.4). Compared to hu-
spre xerofitism, datorată climatului mai
midity one may notice the tendency
cald, mai ales în situl pinului.
Fig. III.4 - Spectrul ecologic al florei Parcului Naţional Domogled - Valea

Cernei (P) şi sitului pinului (S): U-umiditate; T-temperatura; R-reacţia chimică
a solului. Ecological spectre of the flora from the Domogled-Cerna Valley (P)
and the pine site (S): U-humidity; T-temperature; R-soil chemical reaction
72
Dacă luăm în calcul faptul că o mare towards xerophytism, due to warmer

parte a reliefului este pe substrat cal- climate, especially in the pine site.
caros, cu soluri scheletice, care nu
If we take into account the fact that
reţin apa, putem concluziona că, deşi
a large part of the relief is placed on
cantitatea de precipitaţii nu este foarte
limestone substrata, with skeletal
relevantă tocmai datorită porozităţii
soils, that do not retain water, we can
substratului şi a evapotranspiraţiei
conclude by saying that although the
ridicate, aceasta constituie un avan-
rainfall quantity is not very relevant
taj pentru supravieţuirea unor specii
because of the substrata porosity and of
mediteraneene.
the high evapotranspiration, this repre-
Speciile cu pretenţii mai ridicate pen- sents an advantage for the survival of
tru umiditate sunt cantonate la altitu- Mediterranean species.
dini mai mari, ale masivelor Retezat
The species with higher pretences for
şi Godeanu, ce nu au fost cuprinse în
humidity are present at higher altitudes,
situl pinului.
of Retezat and Godeanu Mountains,
În ciuda altitudinilor medii de peste which were not included in the pine
1000 m, se observă o bună reprezentare site.
a speciilor moderat termofile şi chiar a
Despite the medium altitudes of more
unora termofile, acest aspect indicân-
than 1000 meters, one may notice a
du-ne că avem de-a face cu o zona mai
good representation of moderate ther-
caldă, în care iernile sunt mai blânde,
mophilous species and even of some
zăpezile durează mai puţin decât în
thermophilous species, this aspect
alte zone ale ţării la aceeaşi altitudine,
indicating that there is a warmer area,
iar soarele este mai generos.
where the winters are mild, the snow
Valori mai ridicate ale spectrului în lasts for a shorter period than in the
domeniul termofil se înregistrează în other areas of the country and the sun
situl pinului, ca o consecinţă a capa- is more generous.
cităţii calcarelor de a reţine căldura, a
Higher levels of the spectrum in the
canalizării curenţilor de aer meditera-
thermophilous domain are recorded in
neeni de-a lungul văii, spre amonte şi
the pine site as a consequence of the
datorită altitudinilor mai scăzute.
limestone capacity of holding heat, of
Faţă de reacţia chimică a substratului, directing Mediterranean air draft along
preponderenţa calcarelor, mai ales în the valley, towards upstream and due
situl pinului, accentuează caracterul to lower altitudes.
slab acid neutrofil al florei, tendinţa
Unlike the chemical reaction of the
spre domeniul puternic acidofil fiind
substrata, the limestone preponder-
mai accentuată la nivelul parcului, da-
ance, especially in the pine site, high-
torită teritoriilor cu altitudini ridicate şi
lights the weak acid-neutrophilous
un substrat silicios.
characteristic of the flora, the tendency
În situl pinului sunt doar mici enclave towards the strong acidophilous area
73
de roci silicioase. being stressed at park’s level, due to

higher altitude territories and the sili-
Consideraţii eco-protective privind
ceous substrata.
speciile şi habitatele
In the pine site there are only small
În perimetrul parcului Naţional
enclaves with siliceous rocks.
„Domogled - Valea Cernei” sunt sem-
nalaţi până în prezent peste 190 taxoni Eco-protective consideration regard-
de cormofite cuprinşi în listele roşii. ing the species and habitats
Dintre taxonii regăsiţi în cadrul cer- More than 190 Cormophyta taxa in-
cetărilor noastre, 52 au fost semnalaţi cluded in the red lists were mentioned
din afara habitatului pinului negru de up till now within the Domogled-Cerna
Banat, iar 34 habitează în pădurile de Valley National Park.
pin bănăţean.
From those found during our research,
Doi taxoni sunt ameninţaţi la nivel glo- 52 were discovered outside the pine
bal, 7 la nivel european, 11 sunt taxoni habitat, and 34 are present within the
endemici ameninţaţi, iar 3 sunt taxoni Banat black pine habitat.
subendemici ameninţaţi. Pentru aceştia
Two taxa are threatened at global level,
s-au specificat toate aspectele necesare
7 at European level, 11 are threatened
completării fişei NATURA 2000 pen-
endemic taxa, and 3 are sub-endemic
tru situl pinului bănăţean.
threatened taxa. For these, we have
Dintre taxonii regăsiţi în cadrul cer- mentioned all the aspects required by
cetărilor noastre (Tabel III.1), sunt the completion of the NATURA 2000
marcaţi cu albastru italic cei din situl file.
pinului dar în afara habitatului pinului
From the taxa discovered during our
bănăţean (52 taxoni), iar cu roşu sunt
research, (Table III.1), those from the
marcaţi cei ce habitează în pădurile de
pine site but from outside the pine
habitat are marked in Italic blue (52
taxa), and in red are marked those that
are present in the Banat black pine for-
ests (30 taxa).
74
pin bănăţean (30 taxoni). Alyssoides R R R

utriculata
Tabelul III.1 - Taxonii din Parcului Anacamptis V/R

Naţional Domogled - Valea Cernei pyramidalis
cuprinşi în listele roşii ale României Androsace K R
villosa
Table III.1 - Taxa from the Domogled -
Angelica V V V
Cerna Valley National Park enlisted in archangelica
Romania red lists
Anthemis I EX
Explicaţiile tabelului: carpatica
1. Listele considerate: A. Boşcaiu et Anthemis R
al., 1994; B. Dihoru et Dihoru, 1994; macrantha
C. Moldovan et al., 1989; D. Oltean, Aquilegia R V
Negrean et al., 1994. nigricans ssp.
nigricans
2. Semnificaţia aprecierii: Ex - extinc- Arabidopsis R
te; E - periclitate; V – vulnerabile; R thaliana
– rare; I – nedeterminat; K – insuficient Asperula R R
cunoscute; purpurea
Chart explanation: Asplenium R R
adulterinum
1. Considered lists:A. Boşcaiu et al.,
Asplenium R R R
1994; B. Dihoru et Dihoru, 1994;
cuneifolium
C. Moldovan et al., 1989; D. Oltean,
Asplenium R I
Negrean et al., 1994.
onopteris
2. Significance: Ex - extinct; E - en- Astragalus R R R
dangered; V - vulnerable; R - rare; I depressus
- undetermined; K - insuficient known Athamanta R R R
turbith
Athyrium R
distentifolium
Numele speciei A B C D Campanula R R
Species name crassipes
Abies alba E Campanula R R
Adenostyles R grossekii
alliaria Campanula R R
Aethionema R R lingulata
saxatile Carex atrata R R
Agrostis alpina R R Carex R R
brachystachys
75
Carex brevicollis R I Coeloglossum R

Carex R R viride
depauperata Coronilla emerus R R
ssp. emeroides
Carex rupestris R R
Corylus colurna R R R
Celtis australis R
Cotoneaster R
Centaurea R R
niger
atropurpurea
Crataegus nigra R K
Centaurea R R
Crocus banaticus NT
calvescens
Crucianella R R R
Centaurea R R
angustifolia
triniifolia
Cypripedium E V V V/R
Cephalanthera NT
calceolus
damasonium
NT Dactylorhiza R
Cephalanthera
longifolia maculata
R Dactylorhiza R
Cephalanthera
rubra sambucina
R R Delphinium R
Cephalaria
laevigata fissum
Dianthus collinus I R
Cephalaria R R R
ssp.glabriusculus
radiata
R Dianthus R
Cerastium
compactus
arvense ssp.
ciliatum Dianthus V
R R giganteus ssp.
Cerastium
banaticus
banaticum
Dianthus henteri NT NT NT
Cerastium R
lerchenfeldianum Dianthus V R
R spiculifolius
Chamaecytisus
glaber Dianthus NT NT NT
R R tenuifolius
Chamaecytisus
rochelii Diphasium R
R R alpinum
Cirsium acaule
ssp. acaule Doronicum R
Cirsium boujarti NT R carpaticum
Draba kotschyi NT NT NT
Cirsium K
eriophorum Echinops R R
R R banaticus
Cirsium
grecescui
76
Edraianthus R Genista radiata R V/R

graminifolius Gentiana lutea E V V/R
ssp. kitaibelii
Gentiana R
Eleocharis V I punctata
carniolica
Geranium I EX
Elyna R R R bohemicum
myosuroides
Gladiolus R
Epilobium R imbricatus
anagallidifolium
Gymnadenia R
Epilobium nutans R odoratissima
Epipactis R Gymnadenia R
atrorubens conopsea
Epipactis R R Hedysarum R
microphylla hedysaroides
Epipactis R Hepatica NT NT NT
palustris transsilvanica
Erysimum R Heracleum NT
comatum palmatum
Euonymus R Hesperis R R
latifolia matronalis ssp.
Euphorbia dulcis R R cladotricha
Ferula heuffelii R R R Himantoglossum E R R
Festuca R hircinum
amethystina Hyoscyamus R
Festuca K niger
pachyphylla Hypericum R R
Festuca R R rochellii
panciciana Iris reichenbachii R R
Festuca vaginata R R Jovibarba R
Festuca xanthina R heuffelii
Fritilllaria V V/R Juncus filiformis R
orientalis Juniperus sabina V/R
Gagea pusilla R R Lactuca virosa R R
Galanthus nivalis NT Lamium R R
Galium R garganicum ssp.
rotundifolium laevigatum
Galium K Laserpitium R R R R
sylvaticum archangelica
Genista pilosa R Leucanthemopsis R
alpina
Genista jaunensis R R R
77
Limodorum R V R Orchis morio ssp. R

abortivum picta
Linum R R Orchis tridentata R
hologynum Orchis ustulata R
Linum uninerve V V R Oxytropis R
Listera ovata R campestris
Lunaria annua R Paronychia R R
Luzula forsteri R cephalotes
Luzula luzulina R R Peltaria alliacea R R
Malaxis E R R Petrorhagia R R
monophyllos saxifraga
Medicago V R Peucedanum R
arabica longifolium
Melampyrum R Peucedanum R R R
saxosum rochelianum
Menyanthes R R Pinus cembra R R
trifoliata Pinus nigra ssp. E E
Mercurialis R banatica
ovata Pinus sylvestris R
Micromeria R R R Plantago atrata R
pulegium Plantago R
Minuartia R E R gentianoides
graminifolia ssp. Platanthera R
graminifolia bifolia
Monotropa R Platanthera R
hypopitys chlorantha
Montia fontana R E R Pleurospermum R R
Myrrhoides R austriacum
nodosa Poa molineri R R
Neottia nidus- R Polygala R K
avis alpestris
Nigritella nigra V V V/R Primula auricula E R R
Orchis R ssp.serratifolia
coriophora Primula halleri R R
Orchis mascula R Ranunculus R
ssp.signifera crenatus
Orchis militaris R Rhododendron R
Orchis morio ssp. R myrtifolium
morio Rosa micrantha R
Rumex acetosella I
78
Rumex scutatus R R Smyrnium R R

Ruscus aculeatus E V R perfoliatum
Ruscus R R R Soldanella R
hypoglossum pusilla
Sagina R Sorbus aria R
saginoides Sorbus borbasii R R
Salvia R R Sorbus dacica R R
amplexicaulis Sorbus graeca R R
Saponaria R R R Spiranthes R
bellidifolia spiralis
Saxifraga R Stipa eriocaulis R R
marginata
Symphyandra R R R
Saxifraga R wanneri
pedemontana
Taxus baccata V R V/R
Scabiosa R R
Teucrium R
columbaria
montanum
Sedum album R
Thlaspi dacicum R R
Sedum cepaea R R ssp. banaticum
Sedum fabaria R Thymus comosus NT NT NT
Sempervivum R Thymus R
marmoreum pulcherrimus
Sempervivum R Tragopogon V R
montanum balcanicus
Senecio R R Traunsteinera R
carniolicus globosa
Senecio R Typha R R V/R
carpaticus shuttleworthii
Seseli gracile R Valerianella E R
Seseli rigidum R costata
Sesleria bielzii R Veronica alpina R
Silene dinarica R R R R Veronica aphylla R
Silene italica K Veronica R R
Silene R R R baumgartenii
lerchenfeldiana Veronica R R
Silene flavescens R R crassifolia
Silene nutans ssp. R R Vicia truncatula R R
dubia Viola dacica R
Silene saxifraga R R Viola jooi R R R
Sison amomum R V R
79
III.1.2 IERARHIZAREA SPECIILOR III.1.2 SPECIES RANKING IN

DIN SITUL PINULUI NEGRU DE THE BANAT BLACK PINE
BANAT PRIVIND GRADUL DE SITE DEPENDING ON THEIR
AMENINŢARE, CU APRECIERI THREAT DEGREE, WITH
ALE REPREZENTĂRII CONSIDERATIONS ON THE
POPULAŢIILOR POPULATIONS REPRESENTATION
Taxoni ameninţaţi la nivel global Taxa under threat at global level
1. Minuartia graminifolia ssp. hun- 1. Minuartia graminifolia subsp. hun-
garica - este prezentă prin puţine garica – few individuals are present on
exemplare pe vf. Medvedului şi pe the Medvedului Peak and on Tămna
Tămna (semnalări noi la corologia (new evidences for species chorology).
acestei specii). O estimare sumară este A brief estimation revealed not more
de sub 50 de periniţe (nu mai mult de than 50 groups (up to 100 individu-
100 indivizi), eventuala investigare a als), but a hypothetic investigation of
crestei ce mărgineşte şirul de poieni de the Mehedinti Mountains upper level
pe Munţii Mehedinţi ar putea conduce might lead to the discovery of new
la descoperirea altor indivizi. Probabil individuals. It is likely that what we
ce am întâlnit aici reprezintă cca. 50% have found here represents about 50%
din efectivul speciei în România. of species number in Romania.
Taxoni ameninţaţi la nivel european Taxa under threat at European level
2. Fritillaria orientalis - au fost sem- 2. Fritillaria orientalis – 3 individu-
nalaţi 3 indivizi pe masivul Domogled. als have been identified on Domogled
Reprezentarea la nivelul ţării este Peak. Percentage at country level is not
nesemnificativă. significant.
3. Ruscus aculeatus - este prezent 3. Ruscus aculeatus – is present on
atât pe masivul Domogled la baza Domogled Peak at the bottom of the
urcuşului spre Crucea albă, cât şi acclivity towards the Crucea albă, on
Hurcu şi la baza urcuşului spre Grota Hurcu and at the bottom of the ac-
Haiducilor (Munţii Cernei). Numărul clivity towards the Grota Haiducilor
exemplarelor observate nu depăşeşte (Cernei Mountains). The number of
1000 indivizi, cea mai mare parte a lor identified individuals do not exceed
fiind în Munţii Cernei. Reprezentarea 1000 individuals, most of them on the
la nivelul ţării este cca 2%. Cernei Mountains. Percentage at coun-
try level is about 2%.
4. Campanula abietina – a fost
semnalat un singur exemplar la Balta 4. Campanula abietina – only one in-
Cerbului. În Munţii Mehedinţi numă- dividual was noticed at Balta Cerbului.
rul de exemplare este redus, probabil In Mehedinţi Mountains, the number
datorită climatului prea cald pentru of individuals is low, most likely due to
exigenţele ecologice ale acestei the too warm climate compared with
80
specii. Reprezentarea la nivelul ţării the ecological requirements of this

este nesemnificativă. species. Percentage at country level is
not significant.
5. Galanthus nivalis – a fost regăsit nu-
mai pe Valea Jelărău, puţine exemplare, 5. Galanthus nivalis – it was found
datorită demarării târzii a cercetărilor only on the Jelărău Valley and only
pe teren. Reprezentarea la nivelul ţării few individuals, mainly due to the late
este nesemnificativă. start of the field research. Percentage at
country level is not significant.
O mare parte a speciilor de plante
amintite ca endemice sau subende- Most of the plant species mentioned as
mice pot fi întâlnite în pădurile de pin endemic or sub-endemic can be found
bănăţean sau pe stâncăriile din preajma in the Banat black pine forests or on the
acestui habitat. Pădurile de pin conferă rocks from the habitat neighbourhood.
peisajului un aspect exotic, şi devin cu Pine forests give an exotic aspect to the
atât mai valoroase cu cât habitează pe landscape, and they become even more
stâncării mai abrupte, acolo unde nici valuable as the rocks they live on are
o altă specie de arbore nu se mai poate more steep, where no other species can
căţăra. Substratul calacaros este friabil, climb. The limestone substrata is fri-
ceea ce limitează posibilităţile de su- able, which limits the species survival
pravieţuire a acestei specii. Din nefe- possibilities. Unfortunately, unknown
ricire cauze necunoscute au condus la causes lead to fires, three of them
incendii, din care trei în ultimii 15 ani. in the last 15 years. These fires have
Ele au distrus suprafeţe însemnate ale destroyed significant surfaces of these
acestor păduri. Chiar dacă în prezent forests. Even though today the pine
pinul este protejat, în decursul istoriei is protected, the surfaces occupied by
suprafeţele ocupate de aceste păduri these forests during the history have
s-au restrâns tot mai mult, în prezent decreased, only few enclaves existing
fiind doar câteva enclave, pe acei ver- right now, on those rocky slopes where
sanţi stâncoşi unde exploatarea speciei species exploitation was impossible.
era imposibilă.
III.1.3. BANAT BLACK PINE

III.1.3 CARACTERIZAREA HABITAT CHARACTERISATION
HABITATULUI DE PIN NEGRU DE
Based on the data of Boşcaiu 1971, on
BANAT
the Domogled-Cerna Valley National
Conform datelor publicate de Boşcaiu Park were identified: 54 plants associa-
1971, pe teritoriul Parcului National tions framed in 22 alliances, 13 orders,
Domogled – Valea Cernei au fost 12 classes. Within the Banat black
identificate 54 asociaţii vegetale înca- pine site, without aiming to establish a
drate în 22 alianţe, 13 ordine, 12 clase. phyto-sociological study, we can con-
În situl pinului negru de Banat, fără firm the presence of 19 associations
a fi un obiectiv alcătuirea unui studiu and one sub-association (marked with
81
fitosociologic, putem confirma prezen- *). In addition, we have identified 7

ţa a 19 asociaţii şi o subasociaţie (mar- associations, 4 alliances, 4 orders and
cate cu *). Pe lângă acestea au mai fost 4 classes, all of them news for the area
identificate încă 7 asociaţii, 4 alianţe, under study (marked with **).
4 ordine şi 4 clase noi pentru teritoriul
In addition to the pine forests, a special
studiat (marcate cu **).
interest for the Romanian vegetation
Pe lângă pădurile de pin, un caracter (national interest) is shown by the
aparte pentru vegetaţia României edificator lilac Sub-Mediterranean
(interes naţional) îl prezintă şiblia- shrubs (Syringa vulgaris), smoke
curile edificate de liliac (Syringa tree (Cotinus coggygria), manna ash
vulgaris), scumpie (Cotinus co- (Fraxinus ornus), thermophilic beech
ggygria), mojdrean (Fraxinus ornus), forests with Corylus colurna, Aremonia
pădurile termofile de fag cu Corylus agrimonioides, Geranium macror-
colurna, Aremonia agrimonioides, rhizum, Arabis procurrens and shrubs
Geranium macrorrhizum, Arabis pro- with Pinus mugo and Rhododendron
currens şi tufărişuri cu Pinus mugo şi myrtifolium.
Rhododendron myrtifolium.
CL. ASPLENIETEA RUPESTRIS Br.-Bl. 1934
O. Potentilletalia caulescentis Br.-Bl. 1926
Al. Cystopteridion J.L. Rich 1972
1.Asplenio - Cystopteridetum fragilis Oberd. (1939) 1949
2.*Asplenietum trichomano - rutae-murariae Kuhn 1937, Tx. 1937 - frecvent
3.Asplenio quadrivalentis - Poetum nemoralis Soó ex Gergely 1966
Al. Micromerion pulegii Boşcaiu (1971) 1979
4.*Asplenio - Ceterachetum Vives 1964 - frecvent
5.*Asplenio - Silenetum petreae Boşcaiu 1971 - V. Ţesnei
6.Micromerio - Parietarietun officinalis Boşcaiu 1971
7.*Seslerio rigidae – Saxifragetum rochelianae Gergely 1967 - V. Ţesnei
CL. THLASPIETEA ROTUNDIFOLII Br.-Bl. 1926
O. Thlaspietalia rotundifolii Br.-Bl. 1926
Al. Papavero -Thymion pulcherrimi I. Pop 1968
8.Acino - Galietum anisophylli Beldie 1927
9.Doronico columnae - Rumicetum scutati Boşcaiu, Tauber et Coldea 1977
10.Cerastio calcicolae - Saxifragetum moschatae Coldea (1986) 1990
Al. Achnatherion calamagrostis Br.-Bl. 1918
11.*Achnatheretum calamagrostis Br.-Bl. 1918 - V. Ţesna, Km 18, Cascada
Vânturătoarea
12.*Gymnocarpietum robertianae Kuhn 1937, Tx. 1937
13.*Sedo fabariae - Geranietum macrorrhizi Boşcaiu et Tauber 1977 - V. Ţesnei,
Cascada Vânturătoarea
14.**Parietarietum officinalis Csürös 1958 - V. Ţesnei, V. Jelărău, Foieroaga Ferigari,
Cheile Prisăcinei
CL. SALICETEA HERBACEAE Br.-Bl. 1947
82
O. Salicetalia herbaceae Br.-Bl. 1926

Al. Salicion herbaceae Br.-Bl. 1926
15.Salicetum herbaceae Br.-Bl. 1913
16.Soldanello pusillae - Ranunculetum crenati (Borza 1931) Boşcaiu 1971
17.Luzuletum alpino-pilosae Br.-Bl. 1926
CL. JUNCETEA TRIFIDI Klika et Hadac 1944
O. Caricetalia curvulae Br.-Bl. 1926
Al. Caricion curvulae Br.-Bl. 1925
18.Primulo minimae - Caricetum curvulae Br.-Bl. 1926 em. Oberd. 1957
19.Oreochloo - Juncetum trifidi Szafer et al. 1927
20.Potentillo chrysocraspedae - Festucetum airoidis Boşcaiu 1971
Al. Loiseleurio - Vaccinion Br.-Bl. 1926
21.Cetrario - Loiseleurietum procumbentis Br.-Bl. et. al. 1939
22.Empetro - Vaccinietum gaultheroidis Br.-Bl. 1926
CL. NARDO - CALLUNETEA Prsg. 1949
O. Nardetalia Oberd. 1949
Al. Potentillo - Nardion Simon 1957
23.Scorzonero roseae - Festucetum nigricantis (Puşcaru et. al. 1956) Coldea 1987
24.Violo declinatae - Nardetum Simon 1956
CL. SESLERIETEA ALBICANTIS Br.-Bl. 1948 em. Oberd. 1978
O. Seslerietalia albicantis Br.-Bl. 1926
Al. Festuco saxatilis - Seslerion bielzii (Pawl. et Walas 1949) Coldea 1984
25.Seslerio haynaldianae - Caricetum sempervirentis Puşcaru et al. 1956
26.*Seslerio haynaldianae - Saxifragetum rochelianae Boşcaiu 1971 - V. Ţesnei
Al. Seslerion rigidae Zolyomi 1939
27.*Asperulo capitatae - Seslerietum rigidae (Zoly. 1939) Coldea 1991 - Domogled,
V. Ţesnei, Muntele Hurcu
28.*Festucetum xanthinae Boşcaiu 1971 - V. Ţesnei
Cl. BETULO-ADENOSTYLETEA Br.-Bl. et Tx. 1943
O. Adenostyletalia Br.-Bl. 1931
Al. Adenostylion Br.-Bl. 1925
29.Saliceto silesiacae - Alnetum viridis Colic et al. 1962
CL. SCHEUCHZERIO - CARICETEA NIGRAE (Nordh. 1937) Tx. 1937
O. Caricetalia nigrae Koch 1926 em. Nordh. 1937
Al. Caricion nigrae Koch 1926 em. Klika. 1934
30.Carici echinatae - Sphagnetum (Soó) 1854
31.Sphagno - Caricetum rostratae Steffen 1931
O. Tofieldietalia Prsg. ap. Oberd. 1949
Al. Caricion davalianae Klika 1934
32.Carici flavae-Eriophoretum latifolii Soó 1944
CL. ARTEMISIETEA Lohm., Prsg. et Tx. 1950
O. Artemisietalia Lohm. et Tx. 1947
Al. Arction lappae Tx. 1937 em. Siss. 1946
33.**Urticetun dioicae Steffen 1931 - Cheile Prisăcinei
CL. FESTUCO-BROMETEA Br.-Bl. et Tx. 1943
O. Festucetalia valesiacae Br.-Bl. et Tx. 1943
83
Al. Seslerio-Festucetum pallentis Klika 1931

34.**Melico-Phleetum montani Boşcaiu et al. 1966 - Foieroaga Ferigari
CL. MOLINIO-ARRHENATHERETEA Tx. 1937
O. Arrhenatheretalia Pawl. 1928
Al. Cynosurion Tx. 1947
35.**Festuco rubrae-Agrosteto capilaris Horv. 1951- Muşuroane, Poiana Ploştinoare
CL. MONTIO - CARDAMINETEA Br.-Bl. et Tx. 1943
O. Montio – Cardaminetalia Pawl. 1928
Al. Cardamino-Montion Br.-Bl. 1925
36.**Chrysosplenio - Cardaminetum amarae Mass. 1959 - V. Ţesnei
CL. QUERCO - FAGETEA Br.-Bl. et Vlieger 1937
O. Fagetalia silvaticae Pawl.1928
Al. Alno-Ulmion Br.-Bl. et Tx. 1943 em. Müller et Görs 1958
37.Aegopodio - Alnetum glutinosae Kárpáti V., Kárpáti I. et Jurko 1963
38.*Telekio - Alnetum incanae Coldea (1986) 1990 - spre Cerna sat
Al. Lathyro - Carpinion Boşcaiu 1947
39.*Carpino - Fagetum Paucă 1941 – Râmnuţa Vănătă
Al. Symphyto - Fagion Vida 1959
Sal. Symphyto - Fagenion (Vida 1959) Soó 1964
40.Leucanthemo waldsteinii - Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987
41.*Aremonio agrimonoidi - Fagetum Boşcaiu in Resm. 1972 – frecvent
42.Pulmonario rubrae – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 - Muşuroane, Balta
Cerbului
43.Galio rotundifolii - Fagetum Boşcaiu 1971
Sal. Calamagrostio – Fagenion Boşcaiu et al. 1982
44.Hieracio rotundati - Fagetum (Vida 1963) Täuber 1987
45.**Acereto- Fraxinetum Tx. 1937 - Balta Cerbului R 36
46.*Phylitidi - Fagetum (Vida 1959) 1963 - Şaua Padina, Cascada Vânturătoarea -
geranietosum (Boşcaiu 1971) Coldea 1991 - V. Ţesnei
Cl. ERICO-PINETEA Horv. 1959
O. Erico-Pinetalia Horv. 1959
Al. Seslerio rigidae - Pinion Coldea 1991
47.*Genisto radiatae-Pinetum nigrae Resmeriţă, în 1972 (syn. Cariceto humilis -
Pinetum nigrae cytisanthosum Fekete 1959) - frecvent
Cl. QUERCETEA PUBESCENTI - PETRAEAE (Oberd. 1948) Jakucs 1960
O. Quercetalia cerris Borhidi 1996
Al. Quercion petraeae Zolyomi et Jakucs in Soó 1963
48.Genisto pilosae - Quercetum petraeae (Magyar 1933) Zolyomi et al. 1957 ex Soó
1963
49.*Quercetum petraeae - cerris Soó 1963 - Vânturătoarea
Al. Quercion farnetto Horvat I. 1954 nom. mut. propos
50.Quercetun farnetto - cerris Georgescu 1945, Rudski 1949
51.Potentillo micranthae - Quercetum petraeae - cerris Horvat (1956) 1959
Al. Syringo – Carpinion orientalis Jakucs et Vida 1959
52.*Syringo - Carpinetum orientalis Jakucs 1959 - Domogled,
53.Echinopo banatici - Quercetum pubescentis Boşcaiu et al. 1971
84
54.*Syringo -Fraxinetum orni Borza 1958 em. Resmeriţă 1972 - frecvent

55.*Carpino orientalis - Quercetum cerris Oberd. 1948 - Domogled
Cl. VACCINIO - PICETEA Br.-Bl. 1939
O.Vaccinio - Piceetalia Br.-Bl. 1939
Al. Picenion abietis Pawl. in Pawl. et al. 1928
56.Hieracio rotundati - Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 1939
57.Leucanthemo waldsteinii - Piceetum Krajina 1933
Al. Pinion mugi Pawl. 1928
Sal. Soldanello majori - Picenion Coldea 1991
58.Rhododendro myrtifolii – Pinetum mugi Borza 1959 em. Coldea 1985
59.Campanulo abietinae - Juniperetum Simon 1966
Sal. Rhododendro - Vaccinenion Br.-Bl. 1926 em. Oberd. 1957
60.Rhododendro myrtifolii - Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boşcaiu 1971
Metoda de lucru Working method
În studiul covorului vegetal s-a folosit During the study of the plant cover, the
ca unitate cenotaxonomică asociaţia plant association has been used as a
vegetală, caracterizată pe baza fito- coenotaxonomic unit, characterised on
cenozelor (indivizii de asociaţie), the plant formations (individuals from
folosind metoda releveelor fitocenolo- association), using the plant forma-
gice. Indicii cantitativi de abundenţă- tions surveys method. The quantitative
dominanţă folosiţi sunt cei din scara indexes of abundance – dominance
Braun-Blanquet (Cristea,1991, 1993, from the Braun-Blanquet scale were
Cristea şi colab., 2004). Identificarea used. Associations identification was
asociaţiilor s-a făcut pe baza speciilor performed based on the characteristic
caracteristice. Încadrarea asociaţiilor species (Cristea,1991, 1993, Cristea
în sistemul cenotaxonomic s-a făcut et al., 2004). Associations framing in
după lucrările de sinteză din domeniu to the coenotaxonomic system was
(Sanda şi colab., 1980, 1997, 1999; performed using the reviews existing
Coldea, 1991, 1997). Mărimea su- in the field (Sanda et al., 1980, 1997,
prafeţelor de probă a fost stabilită în 1999; Coldea, 1991, 1997). Sample
funcţie de dimensiunea fitocenozelor, surfaces size was chosen depending on
în jur de 1000 – 1500 m2. the phytocoenosis size, around 1000 –
Analiza tip dendrogramă este utili- 1500 m2.
zată pentru o clasificare ierarhică şi The dendrogram-style analysis is used
tranşantă a obiectelor (releveelor) cu for a hierarchical classification of
ajutorul programului SYN-TAX 5.0 the objects (plant formations survey)
(Podani, 1993). Întrucât programul with the support of the SYN-TAX
SYN-TAX 5.0 nu recunoaşte codurile 5.0 software (Podani, 1993). Because
de abundenţă-dominanţă folosite la SYN-TAX 5.0 does not recognises
realizarea releveelor, s-au transformat the abundance-dominance codes used
aceste note în valori de la 0 până la in plant formations surveys, we have
9, după cum urmează: punct →0; r adapted these grades into values
85
→1, +→2→3; +-1 şi 1→3; 1 -2 →4; between 0 and 9, as it follows: point

2 →5; 2 -3 →6; 3→7; 4 →8; 5 →9. →0; r →1, +→2→3; +-1 şi 1→3; 1
Dendrogramele s-au realizat cu ajuto- -2 →4; 2 →5; 2 -3 →6; 3→7; 4 →8;
rul coeficientului Bray Curtis (coefici- 5 →9.. The dendrograms were estab-
ent de disimilaritate, care se calculează lished using the Bray Curtis coefficient
pe baza datelor cantitative) şi a algo- (dissimilarity coefficient, calculated
ritmului minimum variance. Au fost based on the quantitative data) and
efectuate ordonări indirecte, de tip the minimum variance algorithm.
Detrended Correspondence Analysis Indirect sequencing were performed,
(DCA), folosind programul SYN-TAX Detrended Correspondence Analysis
5.0. Rezultatele obţinute, reprezentate (DCA) style, using the SYN-TAX
sub forma unei diagrame, permit eşa- 5.0 software. The obtained results,
lonarea într-un spaţiu redus a asocia- represented as a diagram, allows as-
ţiilor, după un gradient eco-cenotic, sociations lagging in a reduced area,
dedus pe baza valenţelor ecologice ale on a eco-coenotic gradient, deducted
speciilor şi a modului lor de grupare. from the ecological valences of the
Din numărul mare de specii, foarte pu- species and their group patterns. From
ţine au o corelaţie ζ (tau) ridicată faţă the large number of species, very few
de axe (Fig. III.5). of them have a high ζ (tau) correlation
towards the axes (Fig. III.5).
Stabilirea habitatelor s-a făcut pe baza
asociaţiilor vegetale identificate, în Habitats identification was made us-
conformitate cu Manualul habitatelor ing the identified plant according to
din România (Doniţă şi colab. 2005, the Romanian habitats handbook
2006) şi în concordanţă cu Directiva (Doniţă et al. 2005) and according to
Habitate (92/43/CEE), consultând the Habitats Directive (92/43/CEE),
Manuel d’interpretation des habitats consulting Manuel d’interpretation des
de l’Union Européene. habitats de l’Union Européene.
III.1.4 STRUCTURA PĂDURILOR III.1.4 BANAT BLACK PINE
DE PIN NEGRU DE BANAT FOREST STRUCTURE
Structura cenologică a pădurilor de The coenological structure of the
pin pine forests
Consideraţiile fitosociologice privind The phyto-sociological considerations
poziţia cenotaxonomică a comunită- regarding the coenotaxonomic posi-
ţilor edificate de pinul negru de Banat tions of the edificator communities of
au dovedit mult interes din partea bota- the Banat black pine had shown a lot
niştilor români şi străini (Borza, 1931; of interest for the Romanian and for-
Domin, 1932, Georgescu, 1934; Fekete, eign botanists (Borza, 1931; Domin,
1958; Resmeriţă, 1972). Studiile 1932, Georgescu, 1934; Fekete, 1958;
efectuate de aceştia s-au limitat însă, Resmeriţă, 1972). Joining these data,
la zonele mai accesibile ale Munţilor Coldea (1991) includes the pine
86
87
Fig. III.5 - Dendrograma fitocenozelor edificate de pinul bănăţean (algoritmul Minimum variance, indicele Bray - Curtis)
Phytocoenosis dendrogram proofed by the Banat black pine (Minimum variance algoritme, Bray-Curtis index)
1- Domogled, sub pădurea incendiată; 2- Domogled, în pădurea incendiată; 3- Domogled, Crucea Albă; 4- Domogled, Grota lui Şerban; 5- V. Ţesna, amonte, versantul stâng;
6- Şaua Padina; 7 - în apropiere de Balta Cerbului; 8 - Ch. Ţesna, amonte, versantul stâng; 9 - Vf. Şuşcu; 10 - Vf. Hurcu; 11 - Şaua Padina; 12 - Amonte de Ch. Ţesna, spre
Pietrele Albe; 13 - Crovul Madvedului; 14 - Cheile Ferigari; 15 - Abruptul Cernei Km 18; 16 - Ch. Ţesna, versantul stâng aval de Moară; 17 - Ch. Ţesna, versantul drept;18 -
Crovul Madvedului; 19 - Crovul Mare; 20 - Vf. Domogled, pe partea stăngă a cărării spre Ferigari; 21 - Vf. Domogled, pe partea dreaptă a cărării spre Ferigari;
22 – 26 Valea Slatina
Mehedinţi (Muntele Domogled, Valea forests from here in the Erico-Pinetea

Ţesnei). plants class Horv. 1959, which in-
cludes the relict pre-glacial pine com-
Reunind aceste date, Coldea (1991),
munities that develop on the substrata
include pinetele de aici în clasa de
with a basic character (limestones,
vegetaţie Erico-Pinetea Horv. 1959,
dolomites, serpentinite) in the south-
care cuprinde comunităţi relictare
ern or south-eastern part of Europe.
preglaciare de pin ce se dezvoltă pe
Erico-Pinetalia order Horv. 1959 is
substrat cu caracter bazic (calcare,
represented in the studied coenosis by
dolomite, serpentine) în partea de
the following characteristic species:
sud sau sud-est a Europei. Ordinul
Carex humilis, Chamaecytisus glaber,
Erico-Pinetalia Horv. 1959, este re-
Laserpitium latifolium, Lembotropis
prezentat în cenozele studiate de noi
nigricans, Pedicularis comosa subsp.
prin următoarele specii caracteristice:
campestris, Rosa pendulina, Stachys
Carex humilis, Chamaecytisus glaber,
recta subsp. recta. The alliance that the
Laserpitium latifolium, Lembotropis
studied cenosis are part of, Seslerio
nigricans, Pedicularis comosa ssp.
rigidae - Pinion Coldea 1991, include
campestris, Rosa pendulina, Stachys
the pine communities from the South-
recta ssp. recta. Alianţa din care fac
East Carpathians with the following
parte cenozele studiate, Seslerio rigi-
characteristic species: Cotoneaster
dae - Pinion Coldea 1991, cuprinde
integerrimus, Helianthemum num-
comunităţile edificate de pini din
mularium, Juniperus communis, Pinus
Carpaţii de sud-est, având următoa-
nigra subsp. banatica, Rhamnus saxa-
rele specii caracteristice: Cotoneaster
tilis subsp. tinctorius, Sesleria rigida
integerrimus,Helianthemum nummu-
subsp. rigida, Teucrium chamaedrys,
larium, Juniperus communis, Pinus
species that we can find also in the pine
nigra ssp. banatica, Rhamnus saxatilis
clumps we have studied.
ssp. tinctorius, Sesleria rigida ssp.
rigida, Teucrium chamaedrys, specii The previously quoted species repre-
pe care le regăsim şi în pâlcurile de sent the coenotic nucleus of the Banat
pin studiate de noi. Speciile citate black pine forests. We can conclude
anterior constituie nucleul cenotic al that there is a high flora diversity in the
pădurilor de pin bănăţean. În pădurile pine forests, which is a consequence of
de pin se poate aprecia că este o mare the interferences between the pine com-
diversitate floristică, aceasta fiind munities and the sub-Mediterranean
consecinţa interferenţei dintre comu- shrubs (Syringo-Carpinion orientalis
nităţile de pin, cu şibliacurile (alianţa alliance), with a vegetation typical for
Syringo-Carpinion orientalis), ce au o the limestone rocks (Asplenietea and
vegetaţie tipică stâncăriilor calcarose Thlaspietea class), but also to the pres-
(clasa Asplenietea şi Thlaspietea), dar ence of several species that are char-
şi prezenţei a numeroase specii carac- acteristic for the xerophilic oak forests
teristice pădurilor de stejari xerofili (Quercetalia pubescentis order).
(ordinul Quercetalia pubescentis).
88
Coldea (1991), în urma studiului de Coldea (1991), following the review

sinteză efectuat confirmă denumirea performed, confirms the name given
dată asociaţiei de pin negru de Banat: to the Banat black pine association -
Genisto radiatae - Pinetum nigrae de Genisto radiatae - Pinetum nigrae by
către Resmeriţă, în 1972 (syn. Cariceto Resmeriţă in 1972 (syn. Cariceto hu-
humilis - Pinetum nigrae cytisantho- milis - Pinetum nigrae cytisanthosum
sum Fekete 1959), ca fiind cea mai co- Fekete 1959), as being the correct one.
rectă, întrucât din cele 5 relevee efec- That is because from the species with a
tuate de Fekete în Domogled şi cele 7 high constancy and which is not char-
relevee efectuate de Resmeriţă în Valea acteristic to the Sub-Mediterranean
Ţesnei, dintre speciile cu o constanţă shrubs, rocky surfaces vegetation and
ridicată, care să nu fie caracteristică xerophilic oaks forests, the 5 plant for-
şibliacurilor, vegetaţiei de stâncării mations surveys performed by Fekete
sau a pădurilor de stejari xerofilli, se in Domogled and the 7 plant forma-
remarcă Genista radiata (Fig. III.6). tions surveys performed by Resmeriţă
in Valea Ţesnei mentioned Genista
Genista radiata, în cercetările noastre
radiata (Fig. III.6).
de teren a fost prezentă doar în puţine
relevee: pe Valea Ţesnei şi pe Şuşcu. Genista radiata, was emphasised in
Cu constanţă ridicată apare Sesleria our field research only in few plant for-
rigida şi mai ales Festuca xanthina. mations surveys: on Valea Ţesnei and
Fig. III. 6 - Genisto radiatae-Pinetum nigrae Resm. 1972, asociere ce apare

numai în pinetele rare, de pe stâncării / association that appears only on rocky
and rare pine forests
89
Dintre taxonii care conferă acestor ha- Şuşcu. With a high constancy appears
bitate un caracter endemic, fără a fi ca- Sesleria rigida and especially Festuca
racteristice pentru una dintre unităţile xanthina. From the taxa that give these
cenotaxonomice anterior amintite sunt: habitats an endemic character, without
Linum uninerve, Primula auricula ssp. being characteristic for any of the ceno-
serratifolia şi Scabiosa columbaria taxonomic units previously mentioned,
ssp. pseudobanatica. are: Linum uninerve, Primula auri-
cula subsp. serratifolia and Scabiosa
Cercetările noastre s-au extins pe
columbaria subsp. pseudobanatica.
creasta Munţilor Mehedinţi, începând
de la Cariera de pe muntele Domogled Our research were extended to the
până în şaua de după Vârful lui Stan, highlands of the Mehedinţi Mountains,
unde s-au efectuat relevee la altitu- starting from the quarry on the
dini mai mari de 1000 m. Doar două Domogled mountain up to the saddle
fitocenoze de pe versantul drept al văii from Vârful lui Stan, where we per-
Cernei au putut fi investigate, de pe formed plant formations surveys at
Valea Slatina şi în imediata apropiere altitudes higher than 1000 m. We were
a ştrandului 7 Izvoare, având o bogăţie able to investigate only two phytoceno-
floristcă mult mai redusă, ca urmare sis on the right versant of Cerna valley,
a substratului granitoidic pe care s-au on the Valea Slatina and close to the
format. Pe versantul drept - în Munţii 7 Izvoare bathing spot, having a much
Cernei (Grota Haiducilor, spre Cascada reduced flora richness, due to the gra-
Vânturătoarea, Cheile Prisăcinei) şi nitic substrata that it was formed on.
pe versantul stâng paralel cu drumul
Within the structure of these forests
ce duce spre Cerna Sat, sunt prezente
that live on granitic substrata, we find
câteva pâlcuri de pin care ocupă su-
only two species characteristic for the
prafeţe mai mici, ce nu pot fi utilizate
Erico-Pinetalia – Lembotropis nigri-
pentru a caracteriza habitatul pinului
cans and Chamaecytisus glaber from
negru de Banat.
the coenotic nucleus of the calciphilous
În structura acestor păduri ce vege- pine forests.
tează pe substrat granitoidic nu se
We can conclude that it is not a very
mai regăsesc din nucleul cenotic al
well curdled structure; the best rep-
pădurilor de pin calcifile decât două
resentation belongs to the species
specii caracteristice pentru ordinul
from the Querco-Fagetea class and
Erico-Pinetalia şi anume Lembotropis
the coenotaxonomic subunits of this
nigricans, Chamaecytisus glaber. Se
class, mainly Quercetalia pubescentis.
poate aprecia că nu este o structură
A good representation has Vaccinium
prea bine închegată, cea mai bună
myrtillus, characteristic to the Vaccinio-
reprezentare având-o speciile din
Piceetea class. That is why the coeno-
clasa Querco-Fagetea şi subunităţile
taxonomic position of these forests is,
cenotaxonomice ale acestei clase, mai
most likely, in the Querco-Fagetea
ales Quercetalia pubescentis. O bună
class, Quercetalia pubescentis order.
90
reprezentare o are Vaccinium myrtillus, In what regards the number of species,

caracteristic clasei Vaccinio-Piceetea. they are much less than those from the
Prin urmare poziţia cenotaxonomică limestones pine forests, only 87 spe-
a acestor păduri este, cel mai proba- cies. It is well known that limestones
bil, în clasa Querco-Fagetea, ordinul favor the vascular plants richness.
Quercetalia pubescentis.
The most interesting structure was
În ceea ce priveşte numărul de specii, noticed in the clump close to the 7
sunt mult mai puţine în comparaţie cu Izvoare bathing spot (Fig. III.7), where
pinetele de pe calcare, numai 87 specii. the moss cover is very well developed,
Este bine cunoscut faptul că substratul species characteristic for the conifer-
calcaros este un factor ce influenţează ous forests are dominant.
pozitiv bogăţia în specii. Cea mai inte-
These two types of forests were also
resantă structură s-a constatat în pâlcul
emphasised by the cluster analysis
din apropierea ştrandului 7 Izvoare,
(Fig. III.8).
(Fig. III.7) unde stratul de muşchi este
foarte bine dezvoltat predominând spe- A first category includes the pine
cii caracteristice pădurilor de conifere. forests on the granotoidic substrata,
Fig. III.7 - Pinetul din amonte de Ştrandul 7 Izvoare cu pantă mare şi strat bogat
de muşchi
The pine forest upstream of 7 Izvoare with a high slope and rich moss layer
91
Aceste două tipuri de păduri au fost acidophilic, which were studied on the
puse în evidenţă şi prin analiza compa- Valea Slatina.
rativă de tip cluster (vezi Fig. III.5). O
The second category includes the
primă categorie cuprinde pinetele de
limestone pine forests, in which two
pe substrat granitoid, acidofile, ce au
groups were emphasised. The first one
fost studiate de Valea Slatina.
includes the pine forests on a stable
Cea de-a doua categorie cuprinde soil, having a weak arrangement in
pinetele de pe calcare, în cadrul layers and a reduced regeneration,
acestora evidenţiindu-se două grupe, dominant being mature individuals,
un grup al pinetelor cu un sol fixat, with very few rocks on the surface,
cu o slabă stratificare şi regenerare, usually compact big groups, on the
predominând exemplarele mature Domogled mountain.
de pin, cu puţine stânci la suprafaţă,
In these pine forests, forest species ap-
de obicei blocuri mari, compacte, de
pear (Mycelis muralis, Geranium rober-
pe muntele Domogled (Fig. III.8). În
tianum, Lathyrus vernus, Euphorbia
aceste pinete se instalează specii de
amygdaloides, Tilia cordata, Rubus
pădure (Mycelis muralis, Geranium
scaber), and the species typical for
robertianum, Lathyrus vernus,
Fig. III.8 - Păduri compacte de pin, cu o structură aproape echienă, şi strat

regenerativ foarte redus
Compact pine forests, with echiene structure, and reduced regenerative layer
92
Euphorbia amygdaloides, Tilia cor- the Sub-Mediterranean shrubs or

data, Rubus scaber), iar speciile tipice rocky areas are less (Fraxinus ornus,
şibliacurilor sau stâncăriilor sunt mai Athamantha turbith subsp. hungarica,
putine (Fraxinus ornus, Athamantha Edrajanthus graminifolius subsp. ki-
turbith ssp. hungarica, Edrajanthus taibelii, Asperula ciliata).
graminifolius ssp. kitaibelii, Asperula
This situation is generated by the
ciliata). Această situaţie se datorează
presence in the neighbourhood of the
proximităţii pădurilor termofile de fag
thermophilous beech forests and the
şi a celor de stejari xero-mezofili sau
xero-mesophilous oak forests.
învecinării cu pădurile de fag.
The second group includes rocky pine
Cel de-al doilea grup cuprinde pinete
forests, in which the herbaceous layer
de stâncărie, în care stratul ierbaceu cu
with Festuca xanthina or Sesleria
Festuca xanthina sau Sesleria rigida
rigida occupies significant areas.
ocupă suprafeţe însemnate. De aseme-
The shrubs layer is strongly invaded
nea, stratul arbustiv este puternic inva-
by the species characteristic to the
dat de speciile caracteristice şibliacuri-
Sub-Mediterranean shrubs. From the
lor. Sub aspect ecologic aceste pinete
ecological point of view, these pine
au un caracter mai xerofil în compara-
forests have a more xerophilic char-
ţie cu cele din clusterul anterior. Sunt
acter compared with those from the
situate pe Domogled, în apropiere de
previous cluster. They are situated on
Grota lui Şerban, Foieroaga Ferigari,
Domogled, close to Grota lui Şerban,
pe masivul Şuşcu, masivul Hurcu,
Foieroaga Ferigari, Şuşcu massif,
Şaua Padina, Valea Ţesnei, spre Crovul
Hurcu massif, Şaua Padina, Valea
Medvedului - pe peretele paralel cu
Ţesnei, towards Crovul Medvedului –
Valea Cerna, Crovul Mare, pe traseul
on the slope parallel with Valea Cerna,
dintre Balta Cerbului şi Ţesna.
Crovul Mare, on the route between
Analiza multivariată de tipul ordonării Balta Cerbului and Ţesna.
pune mai bine în evidenţă un grup al
The ordination better emphasises a for-
pădurilor de pe Valea Slatina, mai
est group from the Valea Statina, richer
bogat în specii acidofile, mezofile
in acidophilous and mesophilous spe-
pozitiv corelat cu axa 1, şi un alt grup
cies, positively correlated with the first
al speciilor calcifile, xero-mezofile
axis, group of calciphiluos and xero-
corelat negativ cu axa 1 (Fig. III.9).
philous species, negatively correlated
Prin urmare, cel mai important factor
with the first axis (Fig. III.9). That is
care determină compoziţia cenotică a
why, the most important factor that
pădurilor de pin este reacţia chimică
determines the coenotic composition
a substratului. Eşalonarea pâlcurilor
of the pine forests is the soil reaction.
de pin după axa 2 este determinată,
Clumps lagging on the 2 axis is deter-
probabil, de structura solului, extrema
mined, most likely, by the soil struc-
pozitivă a axei indicând un sol schele-
ture, the positive extremal of the axis
tic, slab dezvoltat, cu mult grohotiş, în
indicating a skeletal weakly-developed
93
timp ce extrema negativă indică un sol debris-rich soil, while the negative
mai bine structurat pe profil. extremal indicates a better structured
soil.
Structura fitogeografică a pădurilor
de pin The phyto-geographical structure of
the pine forests
Din punct de vedere fitogeografic
pădurile de pin negru de Banat sunt From the phyto-geographical point
dominate de speciile eurasiatice (Eua), of view, the Banat black pine forests
europene (Eur) şi central – europene are dominated by the Euro-Asian
(Euc), multe dintre acestea având dis- (Eua), European (Eur) and Central
tribuţie preponderent mediteraneeană – European (Euc) species, many of
(Med): Eua (Med) Euc (Med), Eur them having a distribution mainly
(Med). Influenţa climatului meditera- Mediterranean (Med) : Eua (Med) Euc
neean se reflectă mai ales prin prezenţa (Med), Eur (Med). The influence of the
speciilor mediteraneene (11 în pinetele Mediterranean climate reflects espe-
de pe calcare şi 4 în pinetele de pe sub- cially in the presence of Mediterranean
strat granitoid). Preferinţele termofile species (11 in limestones pine forests
ale acestor păduri sunt reflectate şi prin and 4 pine forests on a granitic sub-
prezenţa speciilor cu caracter balcanic strata). The thermophilic preferences
(Balc, Balc-Pan, Balc-Cauc), 9 specii of these forests are emphasised by the
în pinetele de pe calcare şi 4 specii în presence of species with Balkan char-
pinetele de pe substrat granitoid, sau acter (Balc, Balc-Pan, Balc-Cauc), 9
pontice (Pont, Pont-Pan, Pont-Pan- species in the limestones pine forests
Balc, Pont-Balc, Pont-Med) - 13 în and 4 species in the pine forests on a
pinetele de pe calcare şi 3 în pinetele granitoidic subtrata or Pontic character
de pe substrat granitoid (Fig. III.10). (Pont, Pont-Pan, Pont-Pan-Balc, Pont-
Balc, Pont-Med) – 13 in limestones
Cea mai mare valoare fitogeografică o
pine forests and 3 in granitoidic pine
au speciile endemice (Pinus nigra ssp.
forests (Fig. III.10).
banatica, Linum uninerve, Primula
auricula ssp. serratifolia, Athamanta The highest phyto-geographical value
turbith ssp. hungarica) şi cele sub- belongs to the endemic species (Pinus
endemice (mai ales cele carpatice: nigra subsp. banatica, Linum uninerve,
Dianthus petraeus ssp. petraeus, Poa Primula auricula subsp. serratifolia,
molinieri, Thymus comosus). Athamanta turbith subsp. hungarica)
and the subendemic ones (especially
Aceste specii se regăsesc mai ales în
the Carpathians ones: Dianthus pe-
pădurile de pin dezvoltate pe calcare.
traeus subsp. petraeus, Poa molinieri,
Pe substrat granitoidic, cea mai mare
Thymus comosus). These species are
valoare o au speciile endemice (Pinus
found mainly in the pine forests devel-
nigra ssp. banatica) şi cele carpatic-
oped on limestones. On granitic sub-
balcanice (Galium kitaibelianum,
strata, the endemic species (Pinus nigra
Sorbus dacica, Chamaecytisus glaber,
subsp. banatica) and the Carpathian-
Moehringia pendula).
94
Fig. III.9 - Ordonarea releveelor efectuate în pădurile de pin negru de Banat

Floristic relevee ordination in the Banat black pine forests
95
45
41
40 Pinet calcifi - Limestone

pine forests
35
Pinet acidofil - Acid pine
30 forests
No. species
Nr. specii
25 23
20
20 17 17
14
15 13
11 11 11
10
10 7
8
7 7
6 6 6 6 6
5 5
4 4 4
5 3
2 2
3 3 3
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Cosm
Eua
Euc
Dac
Balc
End
Eur
Circ
Pont
Balc-Pan
Dac-Balc
Carp
Balc-Cauc
Pont-Pan
Pont-Balc
Alp-Carp-Balc
Carp-Balc
Carp-Cauc
Pont-Pan-Balc
Atl-Med
Med
Carp-Balc-Cauc-Anat
Eua (Med)
Euc (Med)
Pont-Med
Eur (Med)
Elemente fitogeografice
Phytogeographic elements
Fig. III.10
Spectrul fitogeografic al speciilor din pâlcurile de pin negru de Banat studiate
Phytogeographical spectre of species from the Banat black pine forests
Spre deosebire de pinetele dezvoltate Balkan ones (Galium kitaibelianum,

pe substrat granitoidic, cele de pe cal- Sorbus dacica, Chamaecytisus glaber,
care sunt mai bogate în specii pontice, Moehringia pendula) have the highest
balcanice şi dacice şi mai sărace în value. In contradiction with the grani-
specii atlanto-mediteraneene. toidic pine forests, those developed on
limestones are richer in Pontic, Balkan
Structura verticală şi a bioformelor and Dacian species and with low
din pădurile de pin negru de Banat numbers of Atlantic-Mediterranean
Habitatele cu pin negru de Banat species.
de pe substrat calcifil sunt cantonate The vertical and life forms structure
predominant pe stâncării calcaroase from the Banat black pine forests
abrupte, cu pantă mare şi foarte mare,
improprii altor specii arborescente fapt The Banat black pine habitats on a cal-
ce explică slaba lor închegare, valori- ciphilous substrata are hosted usually
le fiind cuprinse între 35 – 65 %, şi on steep limestone rocky areas, with
prezenţa arborilor cu talie mică (6 – 20 a high and very high slope, improper
m) cu trunchiul cu diametre cuprinse to other tree species, which explains
între 20 – 100 cm (valoarea maximă their weak canopy, the values ranging
fiind înregistrată în pinetul din Crovul between 6 and 20 m with the trunk hav-
Mare). ing a diameter between 35 – 65 %, and
lower heights (6 – 20 m) (the maximal
Stratul arborescent este dominat de value being found in the pine forests
Pinus nigra ssp. banatica, alături de from Crovul Mare).
96
care sunt prezente puţine specii de The trees layer is dominated by Pinus
foioase: Carpinus orientalis, Corylus nigra subsp. banatica, together with
colurna, Fraxinus ornus, Populus very few deciduous species: Carpinus
tremula, Tilia cordata; fagul (Fagus orientalis, Corylus colurna, Fraxinus
sylvatica), fiind destul de bine repre- ornus, Populus tremula, Tilia cordata;
zentat la limita inferioară a habitatului beech (Fagus sylvatica) being well
de pin. Mozaicarea vegetaţiei este mult represented at the lower limit of the
mai puternică între pinetele ce se dez- pine habitat. Vegetation tessellation
voltă pe stâncării, acestea alternând cu is much stronger in the pine forests
şibliacuri şi comunităţi de stâncării cal- developing on rocks, in an alternance
caroase. Din şibliacuri pătrund speciile with Sub-Mediterranean shrubs and
edificatoare ale acestor comunităţi, limestones rocky areas communities.
mai ales liliacul (Syringa vulgaris), From the Sub-Mediterranean shrubs
mojdreanul (Fraxinus ornus) şi scum- appear the edificator-plant species for
pia (Cotinus coggygria). these communities, especially com-
mon lilac (Syringa vulgaris), manna
Stratul arbustiv variază în limite
ash (Fraxinus ornus) and smoke tree
foarte mari, între 5 - 25 % în funcţie
(Cotinus coggygria).
de expoziţie, declivitate, prezenţa şi
suprafaţa ocupată de rocile de supra- The shurbs layer varies between very
faţă. În compoziţia floristică a acestui broad limits, between 5 and 25% de-
strat intră un număr mai mare de spe- pending on the exposition, declivity,
cii ca: Genista radiata (Cytisanthus presence and surfaces occupied with
radiatus), Ligustrum vulgare, Rosa rocks. A larger number of species
spinosissima, R. pendulina, R. pimpi- enter the flora composition of this
nellifolia, Rubus scaber, Salix caprea, strata: Genista radiata (Cytisanthus
S. cinerea, Cotoneaster tomentosus, radiatus), Ligustrum vulgare, Rosa
C. integerrimus, Crataegus monogy- spinosissima, R. pendulina, R. pimp-
na, Chamaecytisus glaber, Daphne inellifolia, Rubus scaber, Salix caprea,
mezereum, Coronilla emerus, Corylus S. cinerea, Cotoneaster tomentosus,
avellana şi speciile de scoruş: Sorbus C. integerrimus, Crataegus monog-
cretica, S. borbasii, S. dacica, S. tor- yna, Chamaecytisus glaber, Daphne
minalis. Lianele sunt slab reprezentate mezereum, Coronilla emerus, Corylus
atât calitativ cât şi cantitativ. Se remar- avellana and the rowan tree species:
că frecvenţa mai mare a unei specii - Sorbus cretica, S. borbasii, S. dacica,
curpenul (Clematis vitalba). S. torminalis. The lianas are weakly
represented from both qualitative and
Stratul ierbaceu are o acoperire mare,
quantitative point of view. High fre-
fiind cuprinsă între 25 – 60 %, în rare
quency has one species - old man’s
cazuri este mai redusă (10%), dar poa-
beard (Clematis vitalba).
te ajunge şi până la 80%. Cuprinde cca.
150 specii dintre care abundenţă-do- The herbaceous layer has a wider
minanţă ridicată o au: Sesleria rigida coverage, ranging between 25 and
97
(incl. S. filifolia), Festuca xanthina, 60%, in rare cases being lower (10%),
Achnatherum calamagrostis. Cu abun- but it can reach up to 80%. It includes
denţă-dominanţă redusă, dar constanţă about 150 species out of which an
ridicată sunt prezente Peucedanum increased abundance-dominance
oreoselinum, Cephalaria laevigata, is shown by: Sesleria rigida (incl.
Athamanta turbith ssp. hungarica, S. filifolia), Festuca xanthina,
Thymus comosus, Scabiosa columba- Achnatherum calamagrostis. With a
ria ssp. pseudobanatica, Saxifraga pa- reduced abundance-dominance but a
niculata, Primula auricula ssp. serra- high constance are present Peucedanum
tifolia, Edrajanthus graminifolius ssp. oreoselinum, Cephalaria laevigata,
kitaibelii, Linum uninerve, Dianthus Athamanta turbith subsp. hungarica,
petraeus ssp. petraeus. Thymus comosus, Scabiosa columbaria
subsp. pseudobanatica, Saxifraga
Pe baza principalelor tipuri morfolo-
paniculata, Primula auricula subsp.
gice şi a modului de protejare a orga-
serratifolia, Edrajanthus graminifolius
nelor regenerative, în pădurile de pin
subsp. kitaibelii, Linum uninerve,
dezvoltate pe calcare (Fig. III.11), se
Dianthus petraeus subsp. petraeus.
constată predominarea hemicriptofite-
Based on the main morphological types
lor (H - 111 specii), aspect caracteristic
and the way to protect the regenerative
climatului temperat.
organs, it is possible to notice that the
Influenţele mediteraneene se reflectă hemicryptophyta (H - 111 species)
printr-o bună reprezentare a geofitelor are predominant in the pine forests
(G - 20 specii) şi a terofitelor (Th - 15 developed on limestones (Fig. III.11),
specii, TH - 3 specii), specii care au which is a characteristic of the
sezon scurt de vegetaţie. Phanerofitele temperate climate. The Mediterranean
(PhM, Phm, PhN, Phn-l) sunt repre- influences are reflected through a good
zentate numeric prin 66 specii, cele representation of the geophyta (G
mai multe fiind arboraşi (Phm - 27 - 20 species) and terophyta (Th - 15
specii) sau arbuşti (PhN – 28 specii), species, TH - 3 species), species with a
cantitativ însă, aceste specii sunt mult short vegetation period. Phanerophyta
mai bine reprezentate. (PhM, Phm, PhN, Phn-l) are
În pădurile de pin de pe substrat represented by 66 species, most of
acid spectrul bioformelor pune în them being small trees (Phm - 27
evidenţă o bună dezvoltare a stratului species) or shrubs (PhN – 28 species);
arborescent (PhM - 7 specii), repre- quantitatively, these species are better
zentat în principal de pinul negru, dar represented.
şi de unele specii de foioase: fagul, In the pine forests on acid substrata,
teiul, teiul pufos, gorunul, mesteacă- the life forms spectra shows a good
nul, mojdreanul. Arborii au înălţimi development of the arborescent layer
cuprinse între 11-20 m şi diametre în- (PhM - 7 species), represented mainly
tre 15-45 cm. Stratul arbustiv, mai slab by the black pine, but also other
reprezentat, este mai bogat în specii deciduous species, such as: beech,
98
120
111
100
80
Pinet calcifil -
Nr. specii Limestone
60 pine forests
No. species
45
Pinet acidofil
40 - Acid pine
27 28 forests
20 20
20 15 16 15
10
7 5
4 3 3 1
12
0
PhM Phm Phn Phn-l Ch H G Th TH
Bioforme
Life forms
Fig. III.11 - Spectrul bioformelor caracteristice pinetelor calcifile şi acidofile

Life forms spectre characteristic to calcareous and acid pine forests
(Phm - 20 specii): Coronilla emerus, silver linden, durmast oak, silver birch,
Lembotropis nigricans, Chamaecytisus manna ash. The trees have heights
glaber, Carpinus orientalis, Acer cam- between 11 and 20 m and diameters
pestre, Acer pseudoplatanus, Abies between 15 and 45 cm. The shrubs
alba, Vaccinium myrtillus, etc. O bună layer, weakly represented, is richer
reprezentare o are stratul subarbustiv from the species number point of view
(Phn - 15 specii), aici fiind cuprinse şi (Phm - 20 specii): Coronilla emerus,
speciile arborescente şi arbustive aflate Lembotropis nigricans, Chamaecytisus
în fază regenerativă. Sunt prezente glaber, Carpinus orientalis, Acer
doar 2 specii de liane (Phn-l): iedera campestre, Acer pseudoplatanus, Abies
(Hedera helix) şi curpenul (Clematis alba, Vaccinium myrtillus, etc. A good
vitalba) cu o abundenţă – dominanţă representation has the under canopy
pe specii redusă. layer (Phn - 15 species), including
here the trees and shrubs species in a
Stratul ierbaceu este dominat de hemi- regenerative phase. Only 2 liana spe-
criptofite, consecinţă a adaptării speci- cies are present (Phn-l): English ivy
ilor la climatul temperat. Sunt foarte (Hedera helix) and Clematis vitalba
puţine geofite (G - 5 specii) şi chamefi- with a reduced species abundance-
te (Ch - 4 specii), ceea ce denotă adap- dominance. The herbaceous layer is
tarea plantelor la un climat moderat, dominated by hemicryptophyta, a con-
blând. Puţine specii sunt anuale sau sequence of species adaptation to the
bienale (Th - 3 specii TH - 1 specie), temperate climate. Very few geophyta
99
ceea ce reflectă un climat moderat şi o (G - 5 species) and chamephyta (Ch - 4

influenţă antropică redusă. Spre deose- species) appear, which emphasises the
bire de pinetele de pe calcare, stratul plants adaptation to a moderate, soft
ierbaceu are grad de acoperire redus. climate. Very few species are annual or
biennial (Th - 3 species TH - 1 species),
Caracterizarea ecologică a pădurilor
which reflects a moderate climate and
de pin
a reduced anthropogenic influence. By
Din punct de vedere ecologic, pâlcuri- comparison with the limestones pine
le de pe calcare studiate de noi, au un forests, the herbaceous layer has a low
caracter xero-mezofil (U 2-2,5), micro- coverage.
mezoterm (T 3-3,5), slab acid neutrofil
The ecological characterisation of
(R 4-4,5) (Fig. III.12).
the pine forests
În raport cu factorul umiditate cele
From the ecological point of view, the
mai multe specii sunt xero-mezofile,
limestones clumps that we have studied
cu o bună reprezentare a speciilor me-
have a xero-mesophilous character (U
zofile urmate de cele xerofile.
2-2,5), micro-mesothermal (T 3-3,5),
Fig. III.12- Spectrul ecologic al pădurilor de pin dezvoltate pe substrat calcaros,

alcătuit pe baza numărului de specii
Ecological spectre of pine forests developed on calcareous subtratum, based on
the number of species
100
Din punct de vedere cantitativ, speci- weakly acid neutrophilous (R 4-4,5)

ile xerofile (U1, U1,5) sunt mult mai (Fig. III.12).
bine reprezentate, mai ales prin specia
Considering the humidity factor, most
edificatoare, Pinus nigra ssp. banatica,
of the species are xero-mesophilous,
iar în stratul arbustiv sunt prezente spe-
with a good representation of the
ciile Syringa vulgaris, Fraxinus ornus,
mesophilous species, followed by the
tipice pentru şibliacuri, pădurile de pin
xerophilous ones.
fiind adesea întrepătrunse cu acestea.
Dintre speciile xerofile mai frecvente From a quantitative point of view, the
amintim: Linum uninerve, Asplenium xerophilous species (U1, U1,5) are bet-
ruta-muraria, Peucedanum longifo- ter represented, especially through the
lium, Veronica crassifolia, Teucrium edificator-plant species, Pinus nigra
montanum, Saxifraga paniculata, etc. subsp. banatica, while in the shrubs
Dintre speciile xero-mezofile (U2, layer are present Syringa vulgaris,
U2,5), care ocupă suprafeţe însemnate Fraxinus ornus, which are typical for
în cadrul habitatului sunt cele două gra- the Sub-Mediterranean shrubs, the
minee de stâncării, Festuca xanthina şi pine forests being usually imbedded
Sesleria rigida ssp. rigida. Tot edifica- with them. From the more frequent xe-
toare pentru comunităţile ierboase de rophilous species we mention Linum
pe stâncăriile calcaroase din Banat, şi uninerve, Asplenium ruta-muraria,
cu o constanţă ridicată în pinete este Peucedanum longifolium, Veronica
Achnatherum calamagrostis. Cu frec- crassifolia, Teucrium montanum,
venţă ridicată s-au mai întâlnit dintre Saxifraga paniculata, etc. From the
speciile xero-mezofile: Chamaecytisus xero-mesophilous species (U2, U2,5),
glaber, Athamanta turbith ssp. hun- occupying significant surfaces within
garica, Peucedanum oreoselinum, the habitat, we mention the two spe-
Helianthemum nummularium, Thymus cies that are typical for the rocky areas,
comosus, Dianthus petraeus ssp pe- Festuca xanthina and Sesleria rigida
traeus, Edraianthus graminifolius ssp. subsp. rigida. Also edificator-plant
kitaibelii, Campanula rotundifolia, species for the herbaceous communi-
Cephalaria laevigata, Campanula ro- ties from the limestones rocky ares
tundifolia, Sorbus borbasii, Scabiosa from the Banat region and showing a
columbaria ssp. pseudobanatica şi high constance in the pine forests is
un alt reprezentant tipic şibliacurilor Achnatherum calamagrostis. From the
Cotinus coggygria. Speciile mezofile xero-mesophilous species with a higher
(U3, U3,5) întâlnite în habitatul pinului frequency we mention: Chamaecytisus
bănăţean apar în porţiunile unde solul glaber, Athamanta turbith subsp.
este mai bine dezvoltat cu deosebire în hungarica, Peucedanum oreoselinum,
biotopurile umbrite. Helianthemum nummularium, Thymus
comosus, Dianthus petraeus subsp. pe-
Multitudinea de microhabitate da-
traeus, Edraianthus graminifolius sub-
torate reliefului accidentat, explică
sp. kitaibelii, Campanula rotundifolia,
prezenţa unor variate tipuri de specii,
101
sub aspectul preferinţelor faţă de tem- Cephalaria laevigata, Campanula ro-

peratură. Se constată predominarea tundifolia, Sorbus borbasii, Scabiosa
speciilor micro-mezoterme, urmate de columbaria subsp. pseudobanatica
cele moderat termofile. and another typical representative of
the Sub-Mediterranean shrubs Cotinus
Elementele criofile şi microterme
coggygria. The mesophilous species
sunt reprezentate prin puţine specii.
(U3, U3,5) found in the Banat black
Dintre cele criofile amintim: Aquilegia
pine habitat appear in the areas where
nigricans, Aster alpinus, Hieracium
the soil is better developed compared
villosum, Euphrasia salisburgensis,
with the shadowed biotopes. The mul-
Saxifraga paniculata. Cele microter-
titude of microhabitats generated by
me sunt prezente mai ales la altitudini
the hardly accessible relief explains
mari (peste 1000 m, Crovul Mare sau
the presence of varied types of species,
urcuşul spre Poiana Porcului).
from the temperature preferences point
Dintre cele micro-mezoterme Fraxinus of view. It is possible to notice that
ornus, ocupă suprafeţe mai mari în ca- the micro-mesothermal species are
drul acestui habitat. Cele moderat ter- dominant, followed by those moder-
mofile sunt cantitativ bine reprezentate ate thermophilous. Cryophilous and
prin Pinus nigra ssp. banatica, Cotinus microthermal species have a few
coggygria, Genista radiata. representants. Among the cryophyle:
Din punct de vedere al reacţiei chi- Aquilegia nigricans, Aster alpinus,
mice a substratului situaţia privind Hieracium villosum, Euphrasia salis-
numărul de specii corespunde cu burgensis, Saxifraga paniculata. The
abudenţa-dominanţa lor, speciile slab microthermal species are present
acid-neutrofile fiind cel mai bine especially at high altitudes (above
reprezentate. Ca urmare a prezenţei 1000 m, Crovul Mare or the upgrade
calcarelor la suprafaţă, ne aşteptam to Poiana Porcului). Among the micro-
la o mai bună reprezentare a specii- mesothermal species Fraxinus ornus
lor calcifile, dar datorită conţinutului occupies large surfaces in this habitat.
în răşini şi taninuri a acelor de pin, The moderate thermophilous species
procesele microbiologice din sol sunt are quantitatively well represented by
încetinite, humificarea este lentă şi are Pinus nigra subsp. banatica, Cotinus
loc o acidifiere a solului. Din punct de coggygria, Genista radiata. Regarding
vedere ecologic pădurile de pin negru the chemical reaction of the substra-
de Banat de pe substrat granitoid au tum, species number is related with
un caracter micro-mezoterm (T3- their abundance-dominance, the weak
3,5), acid neutrofil (R3-3,5), mezofil acide-neutrophilous species being the
(U3-3,5), şi sub acest aspect diferă de best represented. The exposed lime-
cele ce vegetează pe calcare mai ales stones favor the neutro-basiphilous
în ceea ce priveşte preferinţa speciilor species, but the pine leaves, resins and
pentru umiditatea şi reacţia chimică a tanins rich, slow down the soil micro-
substratului (Fig. III.13). biological activity and favour the soil
102
III.1.5 ANALIZA STRATULUI acidification From an ecological point

MUSCINAL PE CATEGORII DE of view, the forests with Banat black
PINETE pine from granite substratum have a
micro-mesothermal (T3-3,5), acide
Stratul muscinal a fost analizat pe cate-
neutrophilous (R3-3,5) and meso-
gorii de pinete. Numărul total de taxoni
philous (U3-3,5) character, and by this
determinaţi de noi este de 64 din care:
aspect differ from those that vegetate
14 taxoni îi întâlnim în pinetul acidofil,
on limestones especially regarding the
40 de taxoni în pinetul cu stâncării şi
species preference for humidity and
30 de taxoni în pinetul cu sol mai mult
chemical reaction of the substratum
sau mai puţin profund. Pinetul acidofil
(Fig. III.13).
nu prezintă nici un taxon comun cu
celelalte categorii. Pinetul cu stâncării III.1.5 MOSS LAYER ANALYSE
şi pinetul cu sol mai mult sau mai puţin FOR PINE FOREST CATEGORIES
profund au în comun 19 taxoni (vezi
The moss layer was analysed on
pagina 105).
chategories of pine forests. The total
number of taxa determined by us is
Fig. III.13
Spectrul ecologic al pădurilor de pin dezvoltate pe substrat acid,
alcătuit pe baza numărului de specii
The ecological spectre of pine forest developed on acide substratum, based on
the number of species
103
- pinetul acidofil (amonte de Ştrandul 7 izvoare) - acide pine forest

(downstream from Ştrandul 7 izvoare): Metzgeria conjugata, Bazzania trilobata,
Radula complanata, Frullania dilatata, Atrichum undulatum, Pogonatum aloides,
Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Leucobryum glaucum, Pohlia
nutans, Bartramia pomiformis, Pleurozium schreberi, Isopterygium elegans,
Buxbaumia aphylla (Fig. III.14)
Fig. III.14
Buxbaumia aphylla
- specie întâlnită în
pinete acidofile
-species found in the
acid pine forests
- pinet cu stâncării (V. Ţesna, Crovul Medvedului, sub Vf. Şuşcu), 40

specii - rocky pine forest (V. Ţesna, Crovul Medvedului, under Vf. Şuşcu), 40
species: Barbula convoluta, Bazzania tricrenata, Brachythecium glareosum, B.
velutinum, Bryum capillare, B. elegans, B. flaccidum, B. intermedium, Ceratodon
purpureus, Ctenidium molluscum, Ditrichum flexicaule, Encalypta spathulata,
E. streptocarpa, E. vulgaris, Eurhynchium angustirete, E. speciosum, Fissidens
dubius, Grimmia pulvinata, Homalothecium lutescens, H. sericeum, Homomallium
incurvatum, Hylocomium splendes, Hypnum cupressiforme, H. lacunosum, H.
vaucheri, Jungermannia atrovirens, Lophocolea bispinosa, Lophozia bantriensis,
L. ventricosa, Neckera crispa, Orthotricum anomalum, O. cupulatum, Plagiochila
porelloides, Plagiomnium rostratum, Plagiopus oederi, Porella platyphylla,
Pseudoleskeella catenulata, Rhytidium rugosum, Rhytiadelphus triquetrus,
Scapania aspera, Schistidium crassipilum, Scleropodium purum, Tortella
tortuosa, Tortula laevipila, T. ruralis, Weissia controversa.
- pinet cu sol ± profund (Domogled, Crovul Mare), 30 specii - pine forests with
soil ± profound (Domogled, Crovul Mare), 30 species: Anomodon viticulosus,
Bartramia pomiformis, Brachythecium glareosum, B. rutabulum, B. velutinum,
Bryum flaccidum, Ceratodon purpureus, Ctenidium molluscum, Ditrichum
flexicaule, Encalypta streptocarpa, Fissidens dubius, Homalothecium sericeum,
H. lutescens, Hypnum cupressiforme, Neckera crispa, Orthotrichum cupulatum,
Plagiobryum zieri, Pseudoleskeella catenulata, Scapania aspera, Schistidium
crassipilum, Tortella tortuosa, Tortula ruralis, Leucodon sciuroides.
104
Analiza bioformelor 64, from which: 14 taxa are found in

the acide pine forest, 40 in the rocky
Din analiza spectrului bioformelor
forests and 30 in the pine forests with
(Fig. III.15), se constată că briocame-
soil more or less deep.
fitele subtipul reptantia (Brr) sunt cel
mai bine reprezentate, fiind urmate de The acid pine forest doesn’t present
subtipul caespitosa (Brchc), pe calca- any taxon common with the other
re, ceea ce denotă faptul că în cazul chategories. The rocky pine forests
pinetelor de pe calcare briofitele sunt and those found on soil more or less
mai expuse intemperiilor, motiv pentru profound have 19 taxa in common.
care cele sub forma de tufe dense se
Life forms analyse
dezvoltă mai bine decât în pinetele de
pe substrat acid. From analising the life forms spectre
(Fig. III.15), we can observe that
Analiza ecologică
bryochamaephytes from the reptantia
În ceea ce priveşte exigenţele specii- subtype (Brr) are better represented,
lor faţă de factorul umiditate, datorită followed by the caespitosa (Brchc)
condiţiilor de teren şi microclimă va- subtype, on limestones, expressing
riate, constatăm o mare amplitudine the fact that in forest developed on
ecologică a briofitelor (Fig. III.16). limestone, the bryophytes are more
Predomină xero-mezofilele (U4), cele exposed, and because of that the dense
mai multe fiind în pinetul cu stâncări schrubs are better developed than on
(47,5%), în pinetul cu sol mai profund forest on an acide substratum.
sunt 36,67%, iar în cel acidofil 28,57%.
Ecological analyse
25
Pinet acidofil -
Acid pine forests
20
Pinet stâncă -
Rocky pine forests
15
Pinet compact -
% Compact pine
forests
10
0
Brr Brch Brchc Brchp
Fig. III.15 - Spectrul bioformelor pentru briofitele din principalele categorii de

pinete
Life forms spectrum in the main types of pine forests
105
Speciile mezofile (U5) sunt mai bine Regarding the species requirements to-
reprezentate în pinetul de pe substrat wards the humidity factor, due to field
granitoid (28,57%), în pinetul cu sol and microclimate variate conditions,
mai profund sunt 20%, iar în cel cu we observe a large ecological ampli-
stâncării sunt 17,5%. tude of the bryophytes (Fig. III.16). The
xero-mesophilous (U4) species domi-
Briofitele mezo-higrofile (U6) şi cele
nate, the most in the rocky pine forests
higrofile (U7) sunt reprezentate cel
(47,5%), in the forest with soil more or
mai bine în pinetele acide (21,42%,
less profound are 36,67%, and in the
respectiv 14,28%). Xerofitele (U2, U3)
acid one 28,57%. Mesophilous species
sunt bine reprezentate în pinetul cu sol
are best represented in the pine forest
şi cu stâncării şi cel mai puţin în pinetul
on granites (28,57%), in the forest with
acidofil (doar de o specie). Puternic xe-
soil more or less profound are 20%,
rofitele sunt prezente doar cu o specie
and in the rocky one 17,5%. Meso-
în pinetele de pe stâncării, iar mezo-hi-
hygrophytes (U6) and hygrophytes
grofitele în pinetele de pe substrat acid.
bryophytes have a better representa-
În concluzie, putem aprecia că pinetele
tion in the acid pine forest (21,42%,
de pe substrat calcaros au un caracter
respectively 14,28%). Xerophilous
xerofil mai pregnant decât cele de pe
(U2, U3) are best represented in the
substrat granitic.
soil and rocky forest, and less in the
Cerinţele faţă de temperatură (Fig. acid pine forest (only one species).
III.17) dovedesc dezvoltarea abunden- The strong xerophilous are present
tă a briofitelor microterme (T3 şi T4), only with one species in the rocky pine
în pinetul acidofil (78,56%). Speciile forests, and meso-hygrophytes on acid
micro-mezoterme (T5) şi moderat forest. In conclusion, we can appreci-
termofile (T7) apar doar pe calcare. ate that calcareous pine forests have a
Briofitele criofile sunt mai slab repre- stronger xerophilous caracter than the
zentate, pinetul acid are o specie, în granites one.
pinetele de pe stâncării sunt 3 specii,
The temperature requirements (Fig.
iar pinetele cu un strat mai profund de
III.17) proof an abundant development
sol sunt 2 specii.
of the microthermes briophytes (T3
Din punct de vedere al reacţiei chimi- and T4) in the acid forest (78,56%).
ce a substratului se constată o gama Micro-mesothermes (T5) and moder-
largă de preferinţe ale speciilor (Fig. ate thermophytes (T7) species appear
III.18). În pinetul acidofil briofitele only on limestones.The cryophytes
acidofile sunt cel mai bine reprezentate bryophytes are poor represented, the
(R2+R3 - 50%). Briofitele puternic acid pine forest has one species, the
acidofile (R1) şi moderat acidofile rocky forests 3, and the pine forest with
(R4+R5) sunt reprezentate prin 14,28% profound soil 2 species. Regarding the
şi respectiv 28,48%. În pinetul cu stân- chemical reaction of the substratum
cării speciile acidofilele sunt urmate de we can observe a large proportion of
euriionice (Rx) şi moderat acidofile. species preferences (Fig. III.18). In the
106
50
45
Pinet acidofil - Acid
pine forests
40
Pinet stâncării - Rocky
35
pine forests
30
Pinet compact -
% 25
Compact pine forests
20
15
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 x
Indici ecologici - Ecological indices
Fig. III.16 - Spectrul ecologic în funcţie de umiditate

Ecological spectre according to humidity
60,0
Pinet acidofil - Acid pine forests
50,0
Pinet stâncării - Rocky pine
forests
40,0
Pinet compact - Compact pine
% forests
30,0
20,0
10,0
0,0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 x
Indici ecologici - Ecologic indices
Fig. III.17 - Spectrul ecologic în funcţie de temperatură

Ecological spectre according to temperature
107
50
Pinet acidofil - Acid pine
45 forests
40 Pinet stâncării - Rocky pine

forests
35 Pinet compact - Compact
pine forests
30
% 25
20
15
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 x
Indici ecologici - Ecologic indices
Fig. III.18 - Spectrul ecologic în funcţie de reacţia chimică a substratului

Ecological spectre according to chemical reaction of the substratum
În pinetele compacte, cel mai bine re- acidofilous pine forest the acid brio-
prezentate sunt speciile neutrobazifile phytes are best represented (R2+R3
(R8 - 43,33%), urmate de slab acidofile - 50%). Strongly acidofilous (R1)
(R6 - 20%), slab acid neutrofile, ba- and moderate acidofilous (R4+R5)
zifil calcifile şi de euriionice. Această bryophytes are represented by 14,28%
situaţie este datorată blocurilor mari de and 28,24%. A species is weak acid
rocă acoperite de muşchi. neutrophilous (R7 – 7,21%). In the
Analiza geoelementelor rocky pine forests, acid species are
followed by the euryionic (Rx) and
Din analiza spectrului fitogeografic moderate acidofilous species. In the
(Fig. III.19) se constată următoarele: compact pine forests, the best repre-
a. în pinetul acidofil: caracterul subo- sentated are the neutro-basiphilous
ceanic este mai pregnant decât în pine- (R8 - 43,33%) species, followed by the
tele de pe calcare weak acidophilous (R6 - 20%), weak
acid-neutrophilous, calciphilous and
b. în pinetele de pe calcare sunt mai euryionic. This distribution is due
multe specii temperate şi boreale, şi to the large rock blocks covered by
datorită altitudinii la care apar sunt moss.
şi specii artic-alpine sau subarctic-
subalpine Geoelements analyse
c. în toate cele 3 categorii de pinete We can observe from the phytogeo-
predomină elementele temperate, da- graphical spectre (Fig. III.19):
torită poziţiei geografice. a. in the acid pine forest: the suboceanic
108
70
Pinet acidofil - Acid pine forests
60
Pinet stâncării - Rocky pine
50 forests
Pinet compact - Compact pine
40 forests
%
30
20
10
p
t
ed
r
lp
r
c
p
on
o
bo
al
bo
m
-a
bb
)m
ub
)c
te
su
c
su
ub
ar
-s
ub
(s
rc
(s
ba
su
Elemente fitogeografice
Phytogeographic elements
Fig. III.19 Repartiţia pe categorii de elemente fitogeografice a brioflorei

The brioflora repartition on categories of phytogeographic elements
Consideraţii generale privind flora character is more obvious than in the

şi vegetaţia pădurilor de pin limestone forest
Pe baza datelor din literatură au fost in- b. in limestone pine forest are many
ventariate până în prezent 1562 taxoni, temperate and boreal species, and due
cu 462 infrataxoni (363 subspecii, 82 to their altitudes appear artic-alpine or
varietăţi şi 17 forme). În parcelele cu subarctic-subalpine species
pin au fost identificaţi 663 taxoni de c. in all 3 types of pine forests tem-
cormofite, cu 163 subspecii, 7 varietăţi perate elements dominate, due to the
şi o formă, menţionând în acest sens că geographic location of the area
au fost foarte puţin investigate păşunile
şi fâneţele. Considerations regarding the flora
and vegetation of pine forest
Pe masivul Domogled este întrunită
cea mai mare bogăţie floristică, ceea Based on literature data they were in-
ce conduce la ideea declarării ca re- ventored 1562 taxa, with 462 infrataxa
zervaţie ştiinţifică a unei arii mai puţin (363 subspecies, 82 variaties and 17
circulate de pe acest masiv. forms). In the pine plots 663 cormo-
phytes taxa were identified, with 163
Pe baza datelor publicate de Boşcaiu subspecies, 7 varieties and one form,
(1971), pe teritoriul Parcului National but there were little investigations
Domogled – Valea Cernei au fost iden- on pastures and meadows. On the
tificate 54 asociaţii vegetale încadrate Domogled massive is found the richest
109
în 22 alianţe, 13 ordine, 12 clase. În flora, leading to the idea of establishing

perimetrul studiat, fără a fi un obiectiv a scientific reserve on a less circulated
alcătuirea unui studiu fitosociologic, area from this massive.
putem confirma prezenţa a 19 asociaţii
Based on the data published by Boşcaiu
şi o subasociaţie. Pe lângă acestea au
(1971), in the Domogled – Cerna
mai fost identificate încă 7 asociaţii, 4
Valley National Park have been iden-
alianţe, 4 ordine şi 4 clase noi pentru
tified 54 plant associations belonging
teritoriul studiat.
to 22 alliances, 13 orders, 12 classes.
Din punct de vedere fitosociologic In the studied area, we can confirm
pinetele studiate fac parte din asocia- the presence of 19 associations and a
ţia Genisto radiatae - Pinetum nigrae subassociation. Next to those, were
Resmeriţă 1972, alianţa Seslerio ri- observed another new 7 associations, 4
gidae - Pinion Coldea 1991, ordinul alliances, 4 orders and 4 classes.
Erico-Pinetalia Horv. 1959, clasa
From a phytosociological point of view
Erico-Pinetea Horv. 1959, încadrare
the investigated pine forests belong to
confirmată printr-un nucleu cenologic
the Genisto radiatae - Pinetum nigrae
bine conturat. Cu constanţă ridicată
Resmeriţă 1972 association, Seslerio
apare însă Sesleria rigida şi mai ales
rigidae - Pinion Coldea 1991 alliance,
Festuca xanthina. Dintre speciile care
Erico-Pinetalia Horv. 1959 order,
conferă acestor habitate un caracter
Erico-Pinetea Horv. 1959 class, fram-
endemic, fără a fi caracteristice pentru
ing confirmed through a well contoured
una dintre unităţile cenotaxonomice
coenological nucleus. With constancy
anterior amintite sunt: Linum uninerve,
occur Sesleria rigida and especially
Primula auricula ssp. serratifolia şi
Festuca xanthina. Among the species
Scabiosa columbaria ssp. pseudoba-
that confer an endemic character to
natica. Pinetele acidofile, localizate în
these habitats, without being charac-
apropierea Ştrandului 7 Izvoare calde
teristic to a previous reminden coeno-
şi pe Valea Slatina, spre Piatra Baniţei,
taxonomic unit are: Linum uninerve,
au o structură cenotică mult diferită de
Primula auricula subsp. serratifolia şi
cele de pe calcare şi o bogăţie floristică
Scabiosa columbaria subsp. pseudo-
redusă – doar 87 specii. Cea mai inte-
banatica. The acid pine forests located
resantă structură s-a constatat în pâlcul
near the 7 Springs Hot Bath and Slatina
din apropierea Ştrandului 7 Izvoare,
Valley, towards Piatra Baniţei, have a
unde stratul de muşchi este foarte bine
coenotic structure much different than
dezvoltat, predominând specii caracte-
the one on limestones and a reduced
ristice pădurilor de conifere.
floristic content - only 87 species. The
Analiza comparativă de tip cluster most interesting structure was found in
aplicată asupra pinetelor pune în evi- the forest near the Ştrandul 7 Izvoare,
denţă existenţa a două categorii de where the moss layer is very well de-
păduri de pin: de pe calcare şi cele de veloped, dominating species character-
pe roci granitoide. Prima categorie istic to the coniferous forests.
110
este subdivizată în pinete mai com- The cluster analyse, applied to the pine
pacte, cu puţine stânci la suprafaţă, de forests show the existance of two cat-
obicei blocuri mari, şi cu un strat re- egories of pine forests: on limestones
generativ redus, şi pinete de stâncărie, and on granitoidic rocks. The first cat-
mai xerofile, în care Festuca xanthina egory is divided in compact pine for-
sau Sesleria rigida ocupă suprafeţe ests, with a few surface rocks, usually
însemnate, iar stratul arbustiv este pu- large blocks, and a reduced regenera-
ternic invadat de speciile caracteristice tive layer, and rocky pine forests, more
şibliacurilor. xerophylous, in wich Festuca xanthina
or Sesleria rigida have large propor-
Pe baza ordonării se constată că, cel
tions, and the shrub layer is invaded by
mai important factor care determină
species characteristic to the “şibliac”
compoziţia cenotică a pădurilor de pin
shrubs.
este reacţia chimică a solului, un al
doilea factor fiind, probabil, consisten- Based on the ordination it is observed,
ţa lui. Din punct de vedere fitogeogra- that the most important factor generat-
fic influenţa climatului mediteranean ing the pine forest composition is soil
este pregnantă. În cazul pinetelor de pe chemical reaction, a second factor,
calcare influenţa mediteraneeană este being probably, soil consistency. From
mai redusă. a phytogeographical point of view, the
influence of the mediterranean climate
Modelul arhitectural este constituit
is dominant. In the case of limestone
dintr-un strat arborescent, de regulă
pine forest the mediterranean influence
slab închegat, un strat arbustiv şi unul
is reduced.
ierbaceu bine reprezentate în pinetele
de pe stâncării. Pinetele de pe substrat The architectural model consists of
acid sunt mai bine închegate prin ur- a tree layer, usually not joint, a shrub
mare stratul arbustiv şi cel ierbaceu and grass layer well represented on
sunt mai slab reprezentate. În aceste rocky pine forests. The pine forests on
pinete stratul muscinal este bine dez- acid subtratum have a more consistent
voltat, mai ales în pâlcurile din aval, tree layer, and by subsequence the
unde, dată fiind apropierea Cernei, shrub and grass layer have a lower
declivitatea versanţilor şi tipul de um- representation. In these pine forests,
brire, umiditatea aerului şi substratului the moss layer is well developed, es-
este mult mai ridicată. pecially in forest groups from down-
stream, where, due to the Cerna river,
Sub aspect ecologic pinetele de pe
the versants slopes and the shading
calcare au un caracter xero-mezofil,
type, air and subtratum humidity is
micro-mezoterm cu o bună reprezen-
much higher.
tare a speciilor moderat termofile. Din
punct de vedere ecologic pădurile de Ecological, the limestone pine forests
pin negru de Banat de pe substrat acid have a xero-mesophilous, micro-me-
au un caracter micro-mezoterm, acid sothermal character, with a good repre-
neutrofil, mezofil. sentation if the moderate thermophytes
111
Studiile noastre au pus în evidenţă 64 species. From an ecological point of

de specii de briofite în pădurile de pin, view the Banat black pine forests have
14 taxoni îi întâlnim în pinetul acidofil, a micro-mesothermal, acid neutro-
40 de taxoni în pinetul cu stâncării şi philous, mesophilous character.
30 de taxoni în pinetul cu sol mai mult
Our studes evidenciated 64 briophytes
sau mai puţin profund.
species in the pine forests, 14 taxa in
Pinetul acidofil nu prezintă nici un the acid pine forest, 40 taxa in the rocky
taxon comun cu celelalte categorii. forests and 30 taxa în the pine forests
Pinetul cu stâncării şi pinetul cu sol with more or less profound soil.
mai mult sau mai puţin profund au
The acid pine forest don’t have any
în comun 19 taxoni. Pinetele de pe
common taxa with the other categories.
substrat calcaros prezintă un caracter
The rocky pine forests and that with a
xerofil mai pregnant decât cele de pe
more or less profound soil have 19 taxa
substrat granitic.
in common. The limestone pine forest
Caracterul microterm este mai preg- have a more xerophilous character than
nant în pinetele de pe roci granitice, those on granites substratum.
ca urmare a condiţiilor microclimatice
The microthermal character is obvious
omogene asigurate de aceste pinete.
in forests on granites rocks, due to the
Pinetele de pe roci granitice au un ca-
homogenous microclimatic conditions
racter acidofil evident în comparaţie cu
ensured by these pine forests. The
cele de pe roci calcaroase, mai ales în
granites pine forests have an obvious
comparaţie cu cele la care stratul de sol
acid character compared with the lime-
este mai profund.
stone forests, and especially to those
Studiu privind briofitele evidenţiază with a less profound soil layer.
clar faptul că muşchii sunt bioindica-
The study regarding the briophytes
tori mai fideli ai caracteristicilor me-
evidenciates that moss are a better
diului, în comparaţie cu cormofitele,
bioindicators of the environmental
în situl pinului negru de Banat.
conditions, than the cormophytes, in
the Banat black pine site.
112
Fig. III.20 - Lilium martagon Fig. III.21 - Dianthus petraeus

(crin de pădure) (garofiţa de stâncă), specie carpato-
(Turk’s cap lily) balcanică
(cliff pink), Carpathic-Balcan species
Fig. III.22 - Iris riechenbachii Fig. III.23 - Iris varigata

(stânjenel balcanic) (stânjenei pestriţi), specie ponto-balcanică
(Riechenbach’s iris) (Hungarian iris), Pontic-Balcan species
Fig. III.24 - Thymus comosus Fig. III.25 - Cotinus coggygria

(cimbrişor carpatic), endemit al Carpaţilor (scumpia), specie ponto-mediteraneană
româneşti - (Carpathian thyme), endemite (Eurasian smoketree), Pontic-
of the Romanian Carphatians Mediterranean species
113
Fig. III.26- Aquilegia nigricans ssp. nigricans

(căldăruşa), o raritate a Muntelui Domogled
(black columbine), a rarity of Domogled Mountain
Fig. III.27 - Ruscus aculeatus Fig. III.28 - Ruscus hypoglossum

(ghimpe), specie ocrotită, ameninţată la (cornişor), specie ponto-balcano-panonică,
nivel global rară
(butcher’s broom), protected species, glob- (horse tongue lily), rare Pontic-Balcan-
ally endangered Panonic species
Fig. III.29 - Fraxinus ornus Fig. III.30 - Genista radiata

(mojdrean), specie submediteraneană (drobiţă bănăţeană), specie alpino-
(manna ash), submediterranean species carpato-balcanică de stâncării
(cliff broom), Alpine-Carpathic-Balcan
cliff species
114
Fig. III.31
Athamanta turbith
ssp. hungarica
Fig. III. 32
Edraianthus
graminifolius ssp.
kitaibelii
Fig. III.33
Minuartia
graminnifolia ssp.
hungarica
115
Fig. III.34 -Orchis sambucina Fig. III.35 - Orchis globosa
Fig. III.36 - Cephalanthera alba Fig. III. 37 - Linum uninerve
116
III.2. Fauna III.2. Fauna
În arealul sitului pinului negru de In the area of the Banat black pine,
Banat, pe un fond faunistic central – on a Central-European fauna, difuse
european, difuzează numeroase specii numerous species of southern origin
de provenienţă sudică (Drugescu, (Drugescu, 1973).
1973).
Due to the environment conditions from
Date fiind condiţiile de mediu din situl the designated site of the Banat black
desemnat al pinului negru de Banat pine, numerous Mediterranean and
numeroase zooelemente mediteranee- submediterranean zooelements find
ne şi protomediteraneene găsesc aici here favourable conditions to their life
condiţii favorabile ciclului lor vital. cycle. Calcareous and southern expo-
Biotopurile calcararoase şi cu expune- sition biotopes favour thermophilous
re sudică favorizează zooelementele elements and the interference of dacic
termofile dar şi interferenţa faunelor fauna with the Mediterranean and
dacice cu cele mediteraneene sau submediterranean ones. Latitudinal
submediteraneene. Ecotoanele latitu- and altitudinal ecotones from the site’s
dinale şi altitudinale din extremităţile extremities are abundant in endemics,
sitului abundă în endemisme, unele some of them from the preglacial pe-
dintre ele rămase din perioada pregla- riod (Drugescu, 1973).
ciară (Drugescu, 1973).
The current animal world of the Banat
Lumea animală de azi a sitului pinului black pine site is the result of overlap-
negru de Banat este rezultatul suprapu- ping populations from different geo-
nerii populaţiilor cu diferite apartenen- graphical areas, central-European,
ţe areal-geografice, central-europene, balcanic, boreal-alpine, pontic,
balcanice, boreo-alpine, pontice, eur- Eurasian, Mediterranean. As the
asiatice, mediteraneene. Situl pinului climate warmed in the postglacial, the
negru de Banat, pe măsura încălzirii Banat black pine site became a reser-
climatului în postglaciar a devenit un voir for the gene fond of surrounding
rezervor al genofondului regiunilor din regions (Cerna Mountains, Mehedinţi
proximitate (Munţii Cernei, Platoul Plateau, Vâlcan Mountains, etc) and an
Mehedinţi, Munţii Vâlcanului etc) dar area of postglacial speciation which
şi un areal de speciaţie postglaciară enlarges its ecological and taxonomic
care-i măreşte valoarea ecologică şi value at the animal kingdom level.
taxonomică la nivelul regnului animal.
Among the new species and forms,
Dintre speciile şi formele noi Drugescu Drugescu (1973) quotes: Sonittia an-
(1973) citează: Sonittia antelobata telobata (Diptera), Mastothrombium
(Diptera), Mastothrombium olteni- oltenicum (Arachnida), Ilyla rugicollis
cum (Arachnida), Ilyla rugicollis f. f. hasta, Laciniaria pagana f. elongata
hasta, Laciniaria pagana f. elongata (Gastropode), Deilephila porcellann
117
(Gasteropoda), Deilephila porcellann f. warneckei, Syntomys pheya f. dom-

f. warneckei, Syntomys pheya f. dom- micata, Limenitis camilla ssp. xylostei
micata, Limenitis camilla ssp. xylostei (Lepidoptere) etc.
(Lepidoptera) etc.
The endemic character of invertebrate
Endemicitatea zoolementelor never- elements conffers value to the Banat
tebrate conferă de asemenea valoare si- black pine site. Lithobius domogledicus,
tului pinului negru de Banat. Lithobius Harpolithobuis banaticus (Chilopode,
domogledicus, Harpolithobuis Smittia antelobata (Diptera), Peridea
banaticus (Chilopoda), Smittia an- (Notodonta) herculeana, Atethomia
telobata (Diptera), Peridea hercu- rufa (Lepidoptere) etc represent only a
leana, (Notodonta), Atethomia rufa few examples.
(Lepidoptera) etc., sunt numai câteva
Entomofauna represented in the
exemple.
Domogled – Cerna Valley National
Entomofauna reprezentată în Parcul Park through about 2170 species
Naţional Domogled – Valea Cernei was studied especially in Mehedinţi
prin circa 2170 de specii a fost studi- Mountains and Domogled Massive.
ată în mod deosebit în M. Mehedinţi,
The xerophytes habitat of the Banat
Masivul Domogled.
black pine, due to the appreciable alti-
Habitatul xerofitic al pinului negru de tude offers favourable conditions for a
Banat dată fiind altitudinea apreciabilă few plecopteres, the only one described
oferă condiţii favorabile pentru puţine here being Leuctra hirsuta (Bogoescu
plecoptere, singura descrisă aici fiind and Tăbăcaru, 1960) although recent
Leuctra hirsuta (Bogoescu şi Tăbăcaru, authors (Kiss, 1997 in Rakosy ed.,
1960) deşi autori mai recenţi (Kiss, 1997) state that in the Domogled –
1997 în Rakosy ed., 1997) afirmă că Cerna Valley National Park this group
în Parcul Naţional Domogled – Valea represents 25 % of those signalised in
Cernei această grupă reprezintă 25% Romania.
din cele semnalate în România. Analysed at a park or hydrographical
Analizat la nivel de parc sau bazin hi- Cerna basin, the Orthoptera group
drografic Cerna, grupul Ortopterelor presents species adapted to the xero-
prezintă specii adaptate condiţiilor xeri- phytes conditions from the pine site.
ce din situl pinului. Astfel pot fi citate 3 Thus 3 endemic species can be men-
specii endemice pentru sudul Banatului tioned for the south of Banat (Kiss
(Kiss în Rakosy ed., 1997) şi anume: in Rakosy ed., 1997): Leptophyes
Leptophyes laticauda, Barbitistes ock- laticauda, Barbitistes ocksayi and
sayi şi Metrioptera domogledi la care Metrioptera domogledi at which
se adaugă Odontopodisma montana, Odontopodisma Montana is added,
endemică pentru SV-ul României (Kiss endemic for Romania’s South-West
in Rakosy ed., 1997). (Kiss in Rakosy ed., 1997).
118
Heteropterele bazinului Cernei numă- Heteropteres from Cerna watershed

ră 170 de specii aparţinând la 14 familii count 170 species from 14 families
(Kiss în Rakosy ed., 1997) dintre care (Kiss in Rakosy ed., 1997) from
Adelphocoris josifovi Wagner 1968, which Adelphocoris josifovi Wagner
Scolopostethus grandis Horvath 1880 1968, Scolopostethus grandis Horvath
şi Trapozenotus desertus Seidenstuker 1880 and Trapozenotus desertus
1951 sunt specii rare pentru România, Seidenstuker 1951 are rare species
iar Elsmotethus minor Horvath 1899 şi for Romania, while Elsmotethus
Tingis hallenica Puton 1877 prezente minor Horvath 1899 and Tingis hal-
doar în M.Domogled, arealul cel mai lenica Puton 1877 are present only in
reprezentativ al sitului pinului negru Domogled, the most representative
de Banat. area of the Banat black pine site.
Grupul coleopterelor poate fi menţio- Coleoptera group can be mentioned
nat prin 22 specii adefage de Crabus, through 22 adephag species of Crabus,
dintre care 14 endemice (Lie în Rakosy from which 14 are endemic (Lie in
ed., 1997) cărora li se adaugă 264 spe- Rakosy ed., 1997) and 264 species
cii din 5 suprafamilii de polifage în from 5 suprafamilies of polyphag in
arealul parcului. the park area.
Între 2005 – 2006 Al. Crişan a colectat Between 2005 and 2006 Al. Crişan
şi identificat o serie de Chrysomelidae collected and identified a series of
dar nu consideră că a epuizat numărul Chrysomelidae but he didn’t consider
de specii şi chiar grupuri supraspeci- to have exhausted the number of spe-
fice de coleoptere ce populează situl cies or even suprapecies groups of co-
pinului negru de Banat (Tabelul III.2). leopteras that populate the Banat black
pine site (Table III.2).
Trebuie subliniat că unele specii rare
şi periclitate pentru alte zone ale It must be observed that some rare and
României şi chiar Europei (Conform endangered species for other areas
Directivei Habitate), cum ar fi Rosalia of Romania or even Europe (accord-
alpina (Cerambicidae), Lucanus ing to the Habitats Directive), such
cervus (Lucanidae), Buprestis splen- as Rosalia alpina (Cerambicidae),
dens (Buprestidae) ş.a. au în arealul Lucanus cervus (Lucanidae), Buprestis
Parcului Domogled - Valea Cernei şi splendens (Buprestidae) and others
chiar în situl pinului negru de Banat have in the Domogled – Cerna Valley
(Valea Ţesna, Valea Jelărău, Vf. lui National Park and even in the Banat
Stan) populaţii mai consolidate şi mai black pine site (Ţesna Valley, Jelărău
frecvente. Valley, Vf. lui Stan) consolidated and
frequent populations.
Prezenţa în situl pinului a unor spe-
cii rare şi foarte rare cum ar fi The presence in the pine site of rare
Hydroporus rufifrons, Deronectes and extremely rare species such as
platynotus, Dima elateroides, Hydroporus rufifrons, Deronectes
119
Cidnopus minutus, Idolus picipennis, platynotus, Dima elateroides,

Chalcophora mariana, Capnodis te- Cidnopus minutus, Idolus picipennis,
nebricosa, Ovalisia rutilans, Ovalisia Chalcophora mariana, Capnodis ten-
dives, Palmar festiva, Eurythyrea aus- ebricosa, Ovalisia rutilans, Ovalisia
triaca, Eurythyrea quercus, Buprestis dives, Palmar festiva, Eurythyrea aus-
octoguttata, Melanophila cyanea, triaca, Eurythyrea quercus, Buprestis
Anthaxia midas, Anthaxia similis, octoguttata, Melanophila cyanea,
Coraebus florentinus, Meliboeus vi- Anthaxia midas, Anthaxia similis,
olaceus, Agrilus litura, Aphodius pu- Coraebus florentinus, Meliboeus vi-
sillus, aphodius lividus, Amphimalon olaceus, Agrilus litura, Aphodius pu-
assimilis, Anisoplia dispar, Gorimus sillus, aphodius lividus, Amphimalon
octopunctatus, Potosia fieberi, Netocia assimilis, Anisoplia dispar, Gorimus
hungarica, Xilosteus spinolae, vado- octopunctatus, Potosia fieberi, Netocia
nia unipunctata, Leptura thoracica, hungarica, Xilosteus spinolae, va-
Leptura aurulenta, Trichopherus donia unipunctata, Leptura thoracica,
pallidus, Cerambyx velutinus, Leptura aurulenta, Trichopherus
Cerambyx nodulosus, Obrium brunn- pallidus, Cerambyx velutinus,
aeum, Pronocera augusta, Callidium Cerambyx nodulosus, Obrium brun-
aeneum, Dorcatypus tristis, Oplosia naeum, Pronocera augusta, Callidium
fennica, Acanthocinus reticulatus ş.a. aeneum, Dorcatypus tristis, Oplosia
(Ruicănescu, 1997 in Rakosy ed., 1997 fennica, Acanthocinus reticulatus and
), reclamă măsuri urgente de menţinere others (Ruicănescu, 1997 in Rakosy
a stării de sanogeneză şi vitalitate a ed., 1997), requires urgent measures of
ecosistemelor forestiere. maintaining a health and vitality status
of the forestry ecosystems.
Ordinul Trichoptera a fost mentio-
nat din aria parcului cu 90 de specii, Trichoptera order has been men-
reprezentând aproximativ 32% dintre tioned in the park area with 90 spe-
speciile grupului semnalate pe terito- cies, representing approximately 32%
riul României. (Ciubuc, 1993). Dintre of the group’s species signalized on
acestea 8 specii sunt rare pentru fauna Romania’s territory (Ciubuc, 1993).
României, dintre care enumerăm: From these 8 are rare species for the
Rhyacophila fischeri, Hydropsiche Romanian fauna, such as: Rhyacophila
emarginata, Polycentropus schmidii, fischeri, Hydropsiche emarginata,
Tinoides raina, Setodes hungaricus, Polycentropus schmidii, Tinoides
Adicella altandronica (Ujvarosi in raina, Setodes hungaricus, Adicella
Rakosy ed. 1997). Fiind insecte am- altandronica (Ujvarosi in Rakosy ed.,
fibii, cu adulţii higrofili acestea pot fi 1997). Being amphibious insects, with
întâlnite doar accidental în habitatul hygrophilous adults, they can only be
pinului negru. encountered accidentally in the habitat
of the black pine.
Dintre lepidoptere, au fost identificate
de-a lungul timpului în aria parcului Among the lepidopteres, in time were
120
Tabelul III.2 - Table III.2

Specii de crizomelide înregistrate în habitatul pinului negru de Banat şi ariile adiacente
din Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei
Crysomelides species recorded in the habitat of the Banat black pine and adjacent areas
from the Domogled – Cerna Valley National Park
Nr Subfamilia/ Specia Data Nr. Abd. Loc de colectare/ habitat
No Subfamily/Species Date / % Collecting/Habitat
No.
I. Orsodacninae
Thomson 1859
1 Orsodacne lineola 15.06 1 0,6 -Domogled,
(Panzer 1795) poieni,la mare altitudine
high altitude glades
II. Criocerinae
Latreille 1807
2 Oulema (Oulema) melanopus 20.05 1 0,6 -Domogled, pajişte la mare
(Linnaeus 1758) altitudine
high altitude pastures
3 Lilioceris merdigera 15.06 2 1,2 -Domogled, poiana în faget, joasa
(Linnaeus 1758) altit.
beech glade, low altitude
III. Clytrinae
Kirby 1837
4 Smaragdina affinis 15.06 2 1,2 -Domogled, poieni,la mare
(Illiger 1794) altitudine
5 Smaragdina flavicollis 20.05 1 0,6 -Domogled, tufăriş limitrof
(Charpentier, 1825) pinului
pine nearby shrubs
6 Smaragdina salicina 15.06 4 2,3 -Domogled, poieni,la mare
(Scopoli 1763) altitudine
7 Coptocephala chalybaea 15.06 41 2,30 -Domogled, poieni-glades
(Germar 1824) V. Ţesnei, Piatra Albă
IV. Cryptocephalinae 15.06
Gyllenhal 1813
8 Cryptocephalus (Burlinius) 15.06 1 0,6 -Domogled, poiana la joasa
querceti Suffrian 1848 altitudine
low altitude glade
9 Cryptocephalus (Burlinius) 02.08 1 0,6 -Km.12, poieni la 600 m altitu-
vittula Suffrian 1848 dine
600 m altitude glades
10 Cryptocephalus (Cryptoceph- 15.06 32 1,81, -Domogled, poiană, mare altitu-
alus) bipunctatus (Linnaeus 2 dine -high altitude glades
1758) V. Ţesnei, poieni-glades
121
11 Cryptocephalus (Cryptoceph- 21.05 2 1,2 V. Ţesnei, veg. ierboasa

alus)aureolus Suffrian 1847 grass vegetation
12 Cryptocephalus (Cryptoceph- 15.06 2 1,2 -Domogled, pajişte la mare
alus)aureolus Suffrian 1847, altitudine
spp. illiricus Franz 1949 high altitude pastures
alus)biguttatus (Scopoli 1763) altitudine
alus) turcicus Suffrian 1847 altitudine
15 Cryptocephalus (Cryptoceph- 15.06 93 5,11, -Domogled, poieni la mare altitu-
alus) flavipes Fabricius 1781 8 dine - high altitude glades
-V. Ţesnei, veget. ierboasă
grass vegetation
16 Cryptocephalus (Cryptoceph- 29.07 1 0,6 -Şuşcu, poiana pe vârf
alus) sericeus Linnaeus 1758 peak glade
17 Cryptocephalus (Cryptoceph- 29.07 434 2,31, -Şuşcu, poiana pe vârf
alus) moraei (Linnaeus 1758) 82,3 - peak glade
Balta Cerbului, pajişte -pasture
Km.22, fânaţ - meadow
18 Cryptocephalus (Cryptoceph- 15.06 11 0,60, -V. Ţesnei, veget. ierboasă
alus) hypochoeridis (Linnaeus 6 higrofilă
1758) higrophyle grass vegetation
-Km. 22, fânaţ - meadow
19 Cryptocephalus (Crypto- 15.06 2 1,2 -Domogled, poieni,la mare
cephalus) violaceus Laichart- altitudine
ing 1781 high altitude glades
V. Chrysomelinae 02.08
Latreille 1802
20 Chrysolina (Fastuolina) 15.06 51 2,90, -Domogled, tufărişuri, poiană la
fastuosa (Scopoli 1763) 6 mare altitudine
brushwood, high altitude glades
21 Chrysolina (Ovostoma) 15.06 2 1,2 -Domogled, lizieră pinet
olivieri (Bedel 1892) pine forest limit
22 Chrysolina (Menthastriella) 21.05 42 2,31, -V. Ţesnei, veg. ierboasă higrofilă
herbacea (Duftschmid 1825) 15.06 2 higrophyle grass vegetation
-Dom., poiană la baza masivului
massif base glade
23 Gastrphysa polygoni 1.05 141 0,62, -V. Ţesnei, intrare / entrance
(Linnaeus 1758) 15.06 30,6 -Domogled, poiană la baza
masivului
massif base glade
-Muşuroane,pajişte / meadow
24 Gastrophysa viridula 15.06 3 1,8 -Domogled, tufărişuri
(De Geer 1775) brushwood
122
25 Linaeidea (Linaeidea) aenea 15-06 2 1,2 -Domogled, tufărişuri

(Linnaeus 1758) brushwood
26 Gonioctena (Gonioctena) 15.06 1 0,6 -Domogled, tufărişuri
nivosus Suffrian 1851 brushwood
27 Gonioctena (Goniomena) 15.05 1 0,6 -Domogled, tufărişuri
pallida (Linnaeus 1758) brushwood
28 Timarcha (Timarcha) 22.05 21 1,20, -V. Ţesnei, veg. ierboasa
rugulosa 15.06 6 higrofilă,tufărişuri
Herrich-Schaeffer 1838 higrophyle grass vegetation,
brushwood
VI. Galerucinae 15.06
Latreille 1802
29 Galeruca (Galeruca) tanaceti 15.06 22 1,21, -Domogled, liziera faget
(Linnaeus 1758) 2 beech forest limit
-Muşuroane,pajiste / meadow
30 Lochmaea capreae 20.05 1 0,6 -Domogled, în făget
(Linnaeus 1758) beech forest
VII. Alticinae 15.06
Kutschera 1859
31 Aphthona euphorbiae 21.05 1 0,6 -V.Ţesnei, veg. ierboasa higrofilă
(Schrank 1781) higrophyle grass vegetation
32 Aphthona venustula 20.05 74 4,02, -V.Ţesnei,veg.ierb
(Kutschera 1861) 3 grass vegetation
.-Domogled, poieni / glades
33 Aphthona abdominalis 21.05 1 0,6 -V.Ţesnei,veg.ierb.
(Duftschmid 1825) grass vegetation
34 Aphthona stussineri 20.05 101 5,90, -Domogled, poieni / glades

Weise 1888 15.06 6 -V.Ţesnei,veg.ierb.
grass vegetation
35 Aphthona cyparissiae 29.07 1 0,6 -Şuşcu, poiană pe vârf
(Koch 1803) peak glade
36 Longitarsus (Testergus) 20.05 1 0,6 -Domogled, poiană la mare
anchusae Paykull 1799 altitudine
high altitude glade
37 Longitarsus (Longitarsus) 29.07 1 0,6 -Şuşcu, poiană pe vârf
jacobeae (Waterhause 1858) peak glade
38 Longitarsus (Longitarsus) 29.07 1 0,6 -Şuşcu, poiană pe vârf

pellucidus (Foudras 1860) peak glade
39 Longitarsus (Longitarsus) 02.08 3 1,8 -Km.22, poieni la 600 m altitudine
pallidicornis (Kutschera 600 m altitude glades
1863)
40 Longitarsus (Longitarsus) 15.06 21 1,20, -V. Ţesnei, Piatra Albă
pulmonariae Weise 1893 03.08 6 -Km. 22,
-pajişte / meadow Grovu Mare
123
41 Longitarsus (Longitarsus) 15.06 1 0,6 -Muşuroane, pajişte mezofila

rubellus (Foudras 1860) mesophilous meadow
42 Batophila fallax 20.05 2 1,2 -Domogled, tufărişuri
Weise 1888 brushwood
43 Asiorestia ferruginaea 15.06 93 5,31, -Domogled, poieni / glades
(Scopoli 1763) 8 -V.Ţesnei,veg.ierb.
grass vegetation
44 Asiorestia transsylvanica 15.06 1 0,6 -Domogled, poiana
Fuss 1864 glade
45 Derocrepis rufipes 20.05 2 1,2 -Domogled,pe / on Cytissus
(Linnaeus 1761)
46 Crepidodera nitidula 20.05 1 0,6 -Domogled, în făget
(Linnaeus 1758) beech forest
47 Crepidodera aurata 20.05 11 6,5 - Domogled, în făget
(Marsham 1802) beech forest
48 Chaetocnema (Tlanoma) 20.05 1 0,6 -Domogled, pajişte la mare
heikertingeri Ljubischev 1965 altitudine
high altitude brushwood
49 Dibolia (Dibolia) foersteri 20.05 1 0,6 -Domogled, poiana
Bach 1859 glade
50 Dibolia (Eudibolia) 15.06 1 0,6 -Muşuroane, pajişte mezofilă
femoralis Redtenbacher 1849 mesophilous meadow
VIII. Cassidinae 15.06
Gyllenhal 1813
51 Cassida (Odontionycha) 21.05 52 2,91, -V.Ţesnei,veg.ierb
viridis Linnaeus 1758 15.06 2 grass vegetation
-Dom., tufărişuri
brushwood
52 Cassida (Cassida) vibex 15.06 1 0,6 -Domogled, tufărişuri
Linnaeus 1767 brushwood
53 Cassida (Cassida) sanguino- 15.06 1 0,6 -Domogled, poiană
lenta O.F. Muller 1776 glade
54 Cassida (Cassida) nebulosa 21.05 1 0,6 -V.Ţesnei,veg.ierb.
Linnaeus 1758 grass vegetation
55 Cassida (Cassida) lineola 15.06 2 1,2 -Muşuroane, pajişte mezofilă
Creutzer 1799 mesophilous meadow
124
942 de specii de macrolepidoptere identified in the park area 942 species

şi 521 de specii de microlepidoptere. of macrolepidopteres and 521 species
Prin cele 1463 de specii de lepidoptere of microlepidopteres. With the 1463
prezente, Valea Cernei fiind considera- species of lepidopteres present, the
tă cel mai bogat areal în lepidoptere pe Cerna Valley is considered the richest
teritoriul României (Rakosy, 1997). area in lepidopteres from Romanian
territory (Rakosy, 1997).
Dintre acestea 9 specii de macrole-
pidoptere şi 5 specii de microlepi- From these 9 species of macrolepidop-
doptere sunt endemice. Aproximativ teres and 5 species of microlepidop-
15 % dintre speciile semnalate, mai teres are endemic. Approximately 15%
ales referitor la macrolepidoptere, of the signalized species, especially the
sunt considerate specii rare în fauna macrolepidopteres are considered rare
României, unele găsindu-se numai în species in the Romanian fauna, some
această zonă: Zygaena minas, Horisme of them being found only in this area:
laurinata, Parocneria terechyntii, Zygaena minas, Horisme laurinata,
Orectis proboscidata, Apamea aquila Parocneria terechyntii, Orectis pro-
ş.a. O serie de specii ating limita nord- boscidata, Apamea aquila and others. A
vestică a arealului lor de răspândire series of species reach the north-west-
în zona parcului: Apamea platinea, ern bounder of their range in the park
Pseudohadena immunda, Eugnorisma area: Apamea platinea, Pseudohadena
pontica, Nychiodes dalmatina, immunda, Eugnorisma pontica,
Mytimna scirpi ş.a. De semnalat că Nychiodes dalmatina, Mytimna scirpi.
unele specii citate cu ani în urmă nu It must be mentioned that some species
au mai fost reconfirmate în zonă în quoted years back, haven’t been found
ultimele decenii: Pararge clymene, in the area in the last decades: Pararge
Ephesia disjuncta, Ephesia diversa, clymene, Ephesia disjuncta, Ephesia
Aporophila nigra, Eudia spini. (Rakosy diversa, Aporophila nigra, Eudia spini.
şi Neumann în Rakosy ed., 1997). Sunt (Rakosy and Neumann in Rakosy ed.,
menţionate de asemenea din aria par- 1997).
cului himenoptere Ichneumonidae cu In the park area are also mentioned
362 de specii din 167 de genuri, menţi- himenopteres Ichneumonidae with 362
onâmnd şi 3 specii noi pentru fauna ţă- species from 167 genera, mentioning
rii (Constantineanu şi Constantineanu also 3 new species for Romania’s fauna
în Rakosy ed., 1997), iar din grupul (Constantineanu and Constantineanu
dipterelor, 32 specii de Tabanidae, in Rakosy ed.,, 1997), and from dip-
90 de Dolicopodidae şi o specie de teres group, 32 species of Tabanidae,
Micriphoridae, 23 de Hybotidae, 73 90 of Dolicopodidae and one species
Empididae şi 13 Chloropidae (Pârvu of Micriphoridae, 23 of Hybotidae,
în Rakosy ed., 1997), la care se adaugă 73 Empididae and 13 Chloropidae
265 de specii de Syrphidae din 62 de (Pârvu in Rakosy ed., 1997), at which
genuri (Brădescu în Rakosy ed., 1997), are added 265 species of Syrphidae
125
Fig. III.38 - Arctia villica Fig. III.39 - Larinioides cornutus
de asemenea cu unele specii endemice from 62 genera (Brădescu in Rakosy

şi multe specii rare şi foarte rare. ed., 1997), also with some endemic,
and many rare and extremely rare
Deosebita biodiversitate entomofau-
species.
nistică apreciată ca cea mai ridicată
din ţară, se datorează condiţiilor pedo- The unusual entomofaunistic biodi-
climatice, orografice şi fitocenologice versity appreciated as the highest in
deosebit de variate pe care le asigură Romania, is due to the extremely vari-
aria parcului şi în mod deosebit situl ant soil, climate, orographic and phy-
pinului negru de Banat. tocoenological conditions ensured by
the park area and especially the Banat
Gasteropodele, dată fiind umezeala
black pine site.
relativ redusă în situl pinului negru
de Banat şi fenologiei acestora au fost The gastropods, due to the reduced
semnalate pe baza observaţiilor din humidity in the Banat black pine
vara anului 2005 doar în zona cascadei site and their phenology have been
Vânturătoarea 21 de specii între care signalled based on the observations
15 se regăsesc în Directiva Habitate: from the summer of 2005 only in the
Limax cinereoniger, Limax flavus, Vânturătoarea waterfall area, 21 spe-
Monacha carthusiana, Helicella obvia, cies, from which 15 are found in the
Laciniaria plicata, Vertigo pusilla etc. Habitats Directive: Limax cinere-
oniger, Limax flavus, Monacha car-
Vertebratele prezintă o diversitate de
thusiana, Helicella obvia, Laciniaria
specii oarecum redusă în comparaţie
plicata, Vertigo pusilla etc.
cu nevertebratele şi în special cu repre-
zentanţii entomofaunei. The vertebrates present a species di-
versity reduced when compared with
Amfibienii, în habitatul pinului negru
invertebrates and especially with the
de Banat, necesitând un minim de ume-
representants of entomofauna.
zeală şi reproducându-se doar în mediu
acvatic, sunt prezenţi oriunde există Amphibians, in the Banat black pine
ochiuri de apă şi/sau în vecinătatea habitat, requiring a minimum humidity
126
acestora. Reţin atenţia câteva specii and reproducing only in aquatic envi-
identificate de D. Cogălniceanu (per- ronment, are present wherever water
ss. comm. din 2004 – 2005) pe valea surfaces exists, or in their surround-
Ţesnei, în cheile Prolazului, Izvorul ings. Important are some species
Jelărău, valea Seliştei şi anume: Rana identified by D. Cogălniceanu (perss.
ridibunda, Rana esculenta, Rana comm. from 2004 – 2005), on Ţesna
dalmatina, Bufo viridis, Bombina va- Valley, Prolaz gorges, Jelărău, Seliştei
riegata, Salamandra salamandra (Fig. valley like: Rana ridibunda, Rana es-
III.46). culenta, Rana dalmatina, Bufo viridis,
Bombina variegata, Salamandra sala-
Reptilele sunt reprezentate în situl
mandra (Fig. III.46).
pinului negru de Banat prin specii
vulnerabile între care vipera cu corn Reptiles are represented in the Banat
(Vipera ammodytes) ce preferă bioto- black pine site through vulnerable
purile calcaroase din M. Domogled, species like sand viper (Vipera am-
Cheile Ţesnei, Cheile Prolazului etc. modytes) that prefers the calcareous
urcând la altitudini destul de mari pe biotopes from Domogled, Ţesna
pantele însorite unde deţine populaţii gorges, Prolaz gorges etc. climbing at
apreciabile (Fig. III.47) high altitudes on the sunshiny slopes
where it has appreciable populations
Un alt reprezentant este Testudo
(Fig. III.47).
hermanni boettgeri, (Fig. III.44)
specie emblematică pentru sud – ves- Another representant is Testudo her-
tul României, înscrisă în Anexa II a manni boettgeri, (Fig. III.44) emblem-
Directivei Habitate. atic species to Romania’s South-West,
enlisted in Annexe II of the Habitats
Lor li se adaugă: Natrix tesselata, N.
Directive.
natrix, Vipera berus, Anguis fragi-
lis, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Other species are: Natrix tesselata, N.
Podarcis muralis, Zootoca vivipara. natrix, Vipera berus, Anguis fragilis,
Fig. III.40 Fig. III. 41

Euscorpius carpathicus Lacerta sp.
127
Observarea pe transecte a reprezentan- Lacerta agilis, Lacerta viridis, Podarcis

ţilor avifaunei sitului pinului negru de muralis, Zootoca vivipara.
Banat a permis evaluarea ponderii di-
Transect observations on the avifauna
feritelor categorii zoogeografice (Fig.
of the Banat black pine site allowed the
III.42) din care reţinem dominanţa
evaluation of different zoogeographi-
celor paleoartice.
cal categories percent (Fig. III.42)
Din punct de vedere fenologic 54 de from which we retain the dominance
specii sunt speciile oaspeţi de vară, of paleoarctic elements.
care reprezintă 52% din numărul total
From a phenological point of view 54
de specii identificate; urmate de specii-
species are summer guests, represent-
le sedentare, 42 de specii reprezentând
ing 52% of the total number of species
40 % din numărul de specii; 6 specii
identified; they are followed by seden-
de pasaj reprezentând 6 % şi o singură
tary species, 42 of them representing
specie identificată ca oaspete de iarnă
40% of the total number of species; 6
reprezentând 1 % din totalul de specii
passage species representing 6% and
(Fig. III.43).
one species identified as a winter guest,
Procentul mare de oaspeţi de vară representing 1% of the total number of
denotă faptul că situl pinului negru de species (Fig. III.43).
Banat oferă condiţii bune din punct de
The large percent of summer guests
vedere trofic. Pădurile de foioase din
proofs that the Banat black pine site
proximitate oferă astfel condiţii opti-
presents good conditions from a trophic
me de reproducere pentru numeroase
point of view. The nearby deciduous
specii de paseriforme: Turdus merula,
forests offer optimal reproduction con-
Turdus philomelos, Saxicola torquata,
ditions for numerous species of birds:
Sylvia communis, Luscinia megarhyn-
Turdus merula, Turdus philomelos,
chos, Parus major, Sturnus vulgaris,
Saxicola torquata, Sylvia communis,
majoritatea cuibărind aici în efective
Luscinia megarhynchos, Parus major,
considerabile, comparativ cu alte zone
Sturnus vulgaris, most of them nesting
situate mai în nord.
here in considerable numbers, when
Prezintă de asemenea importanţă spe- compared with other areas situated
ciile de pasaj, care deşi nu sunt însem- northern.
nate sub aspect numeric (6 specii) sunt
Also of importance are passage species,
deosebite prin statul de conservare pe
who although insignificant as numbers
care îl au. Sunt necesare studii supli-
(6 species) are special trough the con-
mentare în parioadele de pasaj, pentru
servation status they have. Additional
a determina dacă Valea Cernei are rol
studies are required in passage periods
de culoar de migraţie propriu-zis pen-
to determine if Cerna Valley has a role
tru păsări, sau este folosit doar de unele
of migration corridor for birds, or is
specii de origine sudică în extindere de
only used by some species of southern
areal.
origin in their range extension.
128
european-
nearctica turkestanica
holoarctica 5% 13% turkestan-
8% mediteraneana
4% siberiana
mediteranean 1%
7% cosmopolit
2%
indo-african
2%
paleomontan
3%
paleoxeromontan
3%
palearctic europeana
38% 14%
Fig. III.42- Ponderea diferitelor categorii zoogeografice în cadrul avifaunei

Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei
Different zoogeographical categories percent in the avifauna of the Domogled
–Cerna Valley National Park
specii de pasaj
passage species
oaspeţi de iarnă 6%
winter guests specii sedentare
1% sedentary species
40%
oaspeţi de vară
summer guests
specii accidentale
52%
accidental species
1%
Fig. III.43 - Ponderea principalelor categorii fenologice în cadrul avifaunei

Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei
Procents of the main avifauna categories in the Domogled – Cerna Valley
National Park
129
Caracteristică pentru sezonul hibernal For the winter season was identified a
a fost identificată o singură specie, single characteristic species Phyrulla
Phyrulla phyrulla, specie cu răspân- phyrulla, with paleoarctic range, and
dire palearctică, care însă pe teritoriul present in the park territory only in the
parcului este prezentă numai iarna. winter.
Este mai mult decât probabilă prezenţa The presence of many other birds
şi a altor specii de păsări ale căror po- species with numerous populations
pulaţii sunt numeroase în sezonul rece, in the cold season is more than pos-
cum sunt Buteo lagopus, Accipiter sible, such as Buteo lagopus, Accipiter
nisus, Turdus pilaris, Turdus iliacus, nisus, Turdus pilaris, Turdus iliacus,
Bombycilla garrulus etc. Bombycilla garrulus etc.
Importanţă primordială din punct de Of primary importance for conservation
vedere conservativ prezintă 22 specii are 22 species enlisted in the Annexe
care se regăsesc în Anexa I a Directivei I of the Birds Directive 79/409/EEC,
Păsări 79/409 EEC, între care citămi among which are Ficedula albicollis,
Ficedula albicollis, Lanius minor, Lanius minor, Lanius collurio, Aquila
Lanius collurio, Aquila chrysaëtos, chrysaëtos, Aquila pomarina etc.
Aquila pomarina etc.
Fig. III.44 - Testudo hermanni boettgeri
130
S-a constatat existenţa unui număr The existence of a number of 71 spe-

de 71 de specii strict protejate, 24 de cies strictly protected has been ac-
specii care necesită declararea ariilor knowledged, 24 species that require
speciale de protecţiei avifaunistică şi the establishment of special avifau-
a 64 de specii care necesită protecţie nistic protection areas and 64 species
strictă. De asemenea 10 specii sunt that require strict protection. Also, 10
cuprinse în Cartea Roşie a vertebra- species are enlisted in the Romanian
telor din România şi anume: Pernis vertebrates red book: Pernis
apivorus, Neophron percnopterus, apivorus, Neophron percnopterus,
Circaetus gallicus, Aquila pomarina, Circaetus gallicus, Aquila pomarina,
Aquila chrysaetos, Aquila heliaca, Aquila chrysaetos, Aquila heliaca,
Streptopelia turtur, Tyto alba, Jynx Streptopelia turtur, Tyto alba, Jynx
torquilla, Corvus corax. torquilla, Corvus corax.
Majoritatea speciilor de mamifere Most of the mammal species from
din situl pinului negru de Banat sunt the Banat black pine site are included
incluse în Cartea Roşie a vertebra- in the vertebrates Romanian red
telor din România. Toate cele 21 book. All of the 21 chiropters species
de specii de chiroptere întâlnite aici found here due to the endocarst are
datorită dezvoltării endocarstului sunt protected, and of them 6 are vulner-
ocrotite iar dintre acestea 6 sunt vulne- able (Rhinolophus ferrumequinum,
rabile (Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Plectus eu-
Rhinolophus hipposideros, Plectus eu- ritus, Eptesicus serotinus, Barbastella
ritus, Eptesicus serotinus, Barbastella barbastellus, Miniopterus schreiber-
barbastellus, Miniopterus schreiber- sii). At them are added 10 endangered
sii), Lor li se adaugă 10 specii peri- species (Rhinolophus euryale, Myotis
clitate (Rhinolophus euryale, Myotis myotis, M. bechsteini, M. capaccinii,
myotis, M. bechsteini, M. capaccinii, M. dasycneme, M. daubentonii, M.
M. dasycneme, M. daubentonii, M. emarginatus, M. mystacinus, Plecotus
emarginatus, M. mystacinus, Plecotus austriacus, Vespetilio murinus) and
austriacus, Vespetilio murinus) şi o a critically endangered species
specie critic periclitată (Eptesicus (Eptesicus nilssonii).
nilssonii).
Among the carnivores can be quoted
Dintre carnivore pot fi citate două two vulnerable species (Ursus arctos,
specii (Ursus arctos, Lynx lynx) Lynx lynx).
vulnerabile.
131
Fig. III.45- Ephippiger

ephippiger
Fig. III.46 - Rana

dalmatina
Fig. III.47 - Vipera

ammodytes
132
III.3 HABITATELE DIN SITUL III.3. Banat black pine site

PINULUI NEGRU DE BANAT habitats
Following the field work and bibliog-
În urma cercetărilor pe teren şi a da-
raphy data, in the perimeter of the site
telor bibliografice, în perimetrul situ-
with Banat black pine from the “Do-
lui cu pin negru de Banat din Parcul
mogled - Cerna Valley” National Park
Naţional “Domogled – Valea Cernei”
a number of 22 natural habitats (Ta-
s-au identificat un număr de 22 habita-
bel III.3) were identified, from which
te naturale (Tabel III.3), între care 15
15 are NATURA 2000 habitats, and
sunt habitate NATURA 2000, şi 5
5 are prioritary habitats. In the site
sunt habitate prioritare. Pe cuprinsul
were observed 2 habitats, according to
sitului au fost identificate 2 habitate,
the Romanian habitats list, that don’t
conform listei habitatelor din România,
have correspondent on NATURA
care nu au corespondent NATURA
2000 list. Also, disaccords were ob-
2000. De asemenea s-au constatat
served between the Romanian habitats
neconcordanţe între lista habitatelor
list and the NATURA 2000 list, some-
din România şi lista NATURA 2000,
thimes to a single NATURA 2000 hab-
unui habitat NATURA 2000 corepun-
itat corresponding two habitat types in
zându-i două tipuri de habitate pe lista
the Romanian list.
habitatelor din România.
Habitats description in the Banat
Descrierea habitatelor din situl pi-
black pine site
nului negru de Banat
1. Păduri-rarişti sud-est carpatice de
1. Păduri-rarişti sud-est carpatice de
pin negru (Pinus nigra ssp.banatica)
pin negru (Pinus nigra ssp.banatica)
cu Genista radiata - R 4218; NATURA
cu Genista radiata - R 4218; NATURA
2000: 9530* Sub-mediterranean pine
2000: 9530* Sub-mediterranean pine
forest with endemic black pines.
forest with endemic black pines.
The habitat of the Banat black pine (Pi-
Habitatul pinului negru de Banat
nus nigra ssp. banatica) is dominant
(Pinus nigra ssp. banatica) este cel
in the site area. It has large conserva-
mai răspândit în cadrul sitului. El are
tive value, being pronounced proritary
valoare conservativă foarte mare, fiind
habitat (*). In the pine forest from the
declarat habitat prioritar (*). În pinetele
Domogled massive its found the larg-
de pe masivul Domogled este întrunită
est floristic richness from the site, 34
cea mai mare bogăţie floristică din
cormophytes taxons being found in
cadrul sitului, 34 taxoni de cormofite
the red lists. From a phytosociological
fiind cuprinşi în listele roşii. Din punct
point of view, the researched forests
de vedere fitosociologic pinetele stu-
belong to the Genisto radiatae-Pine-
diate fac parte din asociaţia Genisto
tum nigrae Resmeriţă, 1972 associa-
radiatae-Pinetum nigrae Resmeriţă,
tion. Following field observations, the
1972. În urma observaţiilor de teren
pine forests on acid substratum, have a
133
Tabel III.3 - Asociaţiile de vegetaţie caracteristice habitatelor NATURA 2000

şi corespondenţele lor după clasificarea Doniţă şi colab,2005 în arealul sitului
Table III.3- Plant associations characteristic to NATURA 2000 habitats and their
corespondents acording to Doniţă et al.,2005, in the area of the
Tip habitat
Tip Habitat
Habitat Asociaţia/localizare
Habitat
type Association/location
type
NATURA
RO
2000
Syringo -Fraxinetum orni Borza 1958 em. Resmeriţă
40A0 R3127
1972 - frecvent - frequent
Seslerio rigidae – Saxifragetum rochelianae Gergely
6110 R3503
1967- V. Ţesnei
6190 R3614 Festucetum xanthinae Boşcaiu 1971- V. Ţesnei
Melico-Phleetum montani Boşcaiu et al. 1966 - Foi-
6190 R4303
eroaga Ferigari
Festuco rubrae-Agrosteto capillaris Horv. 1951-
6520 R3803
Muşuroane, Poiana Ploştinoare
Izvoare pietrifiante cu formare de travertin
7220* R5417 Petrifying springs with tufa formations - Cascada
Vânturătoarea
Sedo fabariae - Geranietum macrorrhizi Boşcaiu et Tau-
8120 R6111
ber 1977 V. Ţesnei, Cascada Vânturătoarea
Parietarietum officinalis Csürös 1958 - V. Ţesnei, V.
8120 R6113
Jelărău, Foieroaga Ferigari, Cheile Prisăcinei
Pajişti calcaroase şi părloage cu Juniperus communis
8130 - Juniperus communis formations on heaths or calcareous
grasslands V. Ţesnei
Achnatheretum calamagrostis Br.-Bl. 1918 - V. Ţesnei,
8160* R6115
Km 18, Cascada Vânturătoarea
Asplenietum trichomano - rutae-murariae Kuhn 1937,
8210 R6218
Tx. 1937 frecvent - frequent
Asplenio - Ceterachetum Vives 1964 – frecvent – fre-
8210 R6206
quent Asplenio - Silenetum petreae Boşcaiu 1971
Grote neexploatate touristic
8310 R6501
Caves not opened to the public
Telekio - Alnetum incanae Coldea (1986) 1990 - spre
8160* R4402
Cerna Sat - towards Cerna Sat
9110 R4110 Festuco drymeiae – Fagetum Morariu et al. 1968
134
Aremonio agrimonioidi - Fagetum Boşcaiu in Resm.

91KO R4112
1972 – frecvent - frequent
Pulmonario rubrae – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 -
91VO R4101
Muşuroane, Balta Cerbului
9180* R4117 Acereto- Fraxinetum Tx. 1937 - Balta Cerbului
Phylitidi - Fagetum (Vida 1959) 1963 - Şaua Padina,
91VO R4116 Cascada Vânturătoarea – geranietosum (Boşcaiu 1971)
Coldea 1991 - V. Ţesnei
Genisto radiatae-Pinetum nigrae Resmeriţă, în 1972
9530* R4218 (syn. Cariceto humilis - Pinetum nigrae cytisanthosum
Fekete 1959) - frecvent - frequent
Asperulo capitatae - Seslerietum rigidae (Zoly. 1939)
- R3401
Coldea 1991 - Domogled, V. Ţesnei, Muntele Hurcu
Chrysosplenio - Cardaminetum amarae Mass. 1959 - V.
- R5421
Ţesnei
Explicaţii: * - habitat prioritar Explanation: * - priority habitats
s-a constatat ca pinetele care vegetează coenotic structure different from those
pe substrat acid, au o structură cenotică on limestones and a reduced floristic
mult diferită de cele de pe calcare şi o richness.
bogăţie floristică mai redusă.
The pine habitat is characterised by the
Habitatul pinului este caracterizat prin dominance of sunshiny and over-sun-
dominanţa expunerilor însorite si su- shiny expositions, the Banat black pine
praînsorite, pinul negru de Banat fiind being a thermophytes, heliophytes, xe-
un element termofil, heliofil, xerofil şi rophytes and calciphytes element in
calcifil în cea mai mare parte. the largest part.
Xerofilismul climatic în acest spatiu The climatic xerophilism in this area is
este dublat de cel edafic, solul prin pro- doubled by the soil, who by its profile
filul şi granulometria sa neputând să and aggregate grading can’t maintain
reţină umezeala în orizontul biologic the moisture in the biological active
activ. Modelul arhitectural al formaţiei horizont. The architectural model of
forestiere de pin negru de Banat vari- the Banat black pine forest varies ac-
ază funcţie de litologia si umiditatea cording to the lithology and substra-
substratului, la care se adaugă expune- tum humidity, the exposition and the
rea şi declivitatea versanţilor. versants slope.
2. Comunităţi sud-est carpatice din fi- 2. Comunităţi sud-est carpatice din fi-
suri de stânci calcaroase cu Asplenium suri de stânci calcaroase cu Asplenium
trichomanes şi Asplenium ruta-mu- trichomanes şi Asplenium ruta-mu-
raria - R 6218; NATURA 2000: 8210 raria - R 6218; NATURA 2000: 8210
135
Calcareous rocky slopes with chasmo- Calcareous rocky slopes with chasmo-
phytic vegetation. phytic vegetation.
Habitat heliofil răspândit pe pereţi Heliophious habitat found on abrupt
stâncoşi abrupţi, cu fisuri, uneori can- rocky walls, with fissures, sometimes
tonat în stratul secundar. Este frecvent, in the secondary layer. It is frequent,
fitocenozele asociaţiei vegetând pe the association’s phytocoenosis veg-
suprafeţe mici, datorită caracteristici- etating on small surfaces, due to the
lor stâncăriilor. Valoarea conservativă cliffs characteristics. The conserva-
este mică. Asociaţia vegetală carac- tive value is small. The characteristic
teristică este Asplenietum trichoma- vegetation association is Asplenietum
no - rutae-murariae Kuhn 1937, Tx. trichomano - rutae-murariae Kuhn
1937. În afara speciilor edificatoare, în 1937, Tx. 1937. Besides the probative
aceste comunităţi intră: Poa nemoralis, species, these communities contain:
Polypodium vulgare, Saxifraga pani- Poa nemoralis, Polypodium vulgare,
culata, Cardaminopsis arenosa etc. Saxifraga paniculata, Cardaminopsis
arenosa etc.
3. Comunităţi sud-est carpatice ale fi-
surilor pereţilor stâncoşi, calcaroşi cu 3. Comunităţi sud-est carpatice ale fi-
Cystopteris fragilis, Campanula carpa- surilor pereţilor stâncoşi, calcaroşi cu
tica, Saxifraga cuneifolia şi Valeriana Cystopteris fragilis, Campanula car-
sambucifolia - R 6206; NATURA patica, Saxifraga cuneifolia şi Valeri-
2000: 8210 Calcareous rocky slopes ana sambucifolia - R 6206; NATURA
with chasmophytic vegetation 2000: 8210 Calcareous rocky slopes
with chasmophytic vegetation
Se dezvoltă pe pereţi abrupţi cu umi-
ditate ridicată datorită apelor de infil- Its developed on abrupt wall with high
traţie. Prezintă valoare conservativă humidity due to infiltration waters.
mare. Asociaţii vegetale: Asplenio - Present a large conservative value.
Ceterachetum Vives 1964, frecventă; Plant associations: Asplenio - Cetera-
Asplenio - Silenetum petreae Boşcaiu chetum Vives 1964, frequent; Asplen-
1971 identificată pe V. Ţesnei. Dintre io - Silenetum petreae Boşcaiu 1971
speciile importante pentru acest habi- identified on Ţesna Valley. Among the
tat menţionăm: Moehringia muscosa, species important for this habitat we
Cardaminopsis arenosa, Thymus mention: Moehringia muscosa, Car-
comosus, Sedum maximum, Poa nemo- daminopsis arenosa, Thymus comosus,
ralis etc. Sedum maximum, Poa nemoralis etc.
4. Pajişti sud-est carpatice de coada 4. Pajişti sud-est carpatice de coada
iepurelui (Sesleria rigida ssp. hay- iepurelui (Sesleria rigida ssp. haynal-
naldiana) şi rogoz (Carex sempervi- diana) şi rogoz (Carex sempervirens)
rens) - R3503; NATURA 2000: 6110 - R3503; NATURA 2000: 6110 Rupi-
Rupicolous calcareous or basophile colous calcareous or basophile grass-
grasslands of the Alysso-Sedion albi. lands of the Alysso-Sedion albi.
136
Habitat cu răspândire mare în etajele Habitat found in the superior parts of

superioare ale munţilor, coborând the mountains, descending sometines
uneori în etajul nemoral. Fitocenozele in the decidous floor. The phytocoeno-
asociaţiilor componente se dezvoltă sis of integrated associations are de-
pe stânci calcaroase, brâne, versanţi veloped on calcareous rocks, different
diferiţi, pe rendzine cu conţinut ridicat slopes, on rendsines with high CaCO3
în CaCO3, şi grad ridicat de saturaţie în concentrations and base saturation.
baze. Valoare conservativă mare. Dintre High conservation value. Among the
asociaţiile caracteristice, în situl pinu- characteristic associations, in the pine
lui am identificat următoarele: Seslerio site we identified Seslerio rigidae –
rigidae – Saxifragetum rochelianae Saxifragetum rochelianae Gergely
Gergely 1967 pe V. Ţesnei, Asperulo 1967 on Ţesna Valley , Asperulo capi-
capitatae - Seslerietum rigidae Zoly. tatae - Seslerietum rigidae Zoly. 1939,
1939, Coldea 1991 - Domogled, V. Coldea 1991 - Domogled, Ţesna Val-
Ţesnei, Muntele Hurcu. ley, Hurcu Mountain.
5. Comunităţi daco-balcanice pioniere 5. Comunităţi daco-balcanice pioniere
pe grohotişuri mobile cu Achnatherum pe grohotişuri mobile cu Achnather-
calamagrostis - R 6115; NATURA um calamagrostis - R 6115; NATURA
2000: 8160* Medio-European calcare- 2000: 8160* Medio-European calcar-
ous screes of hill and montane levels. eous screes of hill and montane levels.
Habitat termofil dezvoltat pe grohoti- Thermophytes habitat developed on
şuri calcaroase de pe versanţi abrupţi. limestone screes from abrupt versants.
Low conservation value. Character-
Valoare conservativă mică.
istic association:Achnatheretum cal-
Asociaţia caracteristică: Achnatheretum amagrostis Br.-Bl. 1918. The associa-
calamagrostis Br.-Bl. 1918. tion’s phytocoenosis are fragmentated
Fitocenozele asociaţiei se dezvoltă developed on very dry lands. It is found
fragmentar pe terenurile foarte uscate. on Ţesna Valley, Km.18, Vânturătoarea
Este răspândită pe V. Ţesnei, Km 18, waterfall, Crucea Albă etc. Among the
Cascada Vânturătoarea, Crucea Albă component species we can remember:
etc. Thymus comosus, Alyssum petraeum,
Galium purpureum, Melica ciliata,
Dintre speciile componente se remarcă: Teucrium montanum etc.
Thymus comosus, Alyssum petraeum,
Galium purpureum, Melica ciliata, 6. Pajişti sud-est carpatice de Festuca
Teucrium montanum etc. xanthina - R 3614; NATURA 2000:
6190 Rupicolous pannonic grasslands
6. Pajişti sud-est carpatice de Festuca (Stipo - Festucetalia pallentis).
xanthina - R 3614; NATURA 2000:
6190 Rupicolous pannonic grasslands Habitat found only in the South-West
(Stipo - Festucetalia pallentis). of Romania, on reduced surfaces. It
is installed on abrupt ridges and ver-
137
Habitat răspândit numai în sud-vestul sants, on a limestone substratum, on

ţării, pe suprafeţe restrânse. rendsinic soils with humus of mull
type. A large conservative value. The
Se instalaează pe creste şi versanţi
characteristic association is Festuce-
abrupţi, pe substrat calcaros, pe soluri
tum xanthinae Boşcaiu 1971, whose
rendzinice cu humus de tip mull.
phytocoenosis are well represented on
Valoare conservativă mare. Asociaţia Ţesna Valley. Among the other species
caracteristică este Festucetum xanthi- present in this habitat: Sesleria rigida,
nae Boşcaiu 1971, ale cărei fitocenoze Asperula capitata, Dianthus petraeus
sunt bine reprezentate pe V. Ţesnei. subsp. petraeus, Athamanta turbith
Dintre speciile prezente în acest habi- subsp. hungarica, Seseli gracile, Alys-
tat amintim: Sesleria rigida, Asperula sum repens etc.
capitata, Dianthus petraeus ssp. petra- 7. Pajişti geto-dacice de Festuca pal-
eus, Athamanta turbith ssp. hungarica, lens şi Melica ciliata - R 3403; NATU-
Seseli gracile, Alyssum repens etc. RA 2000: 6190 Rupicolous pannonic
7. Pajişti geto-dacice de Festuca grasslands (Stipo-Festucetalia pallen-
pallens şi Melica ciliata - R 3403; tis).
NATURA 2000: 6190 Rupicolous pan- Its a habitat mainly found on sunshiny
nonic grasslands (Stipo-Festucetalia mounds from Romania, on versants
pallentis). with moderate to strong slopes. The
Este un habitat răspândit cu precădere rocks on which it vegetates are calcare-
pe colinele însorite din ţară, pe versanţi ous, and the soils superficial rendsines,
de la moderat până la puternic înclinaţi. rich in humus. A conservative value
Rocile pe care vegetează sunt calcaroa- from average to large. The limestones
se, iar solurile rendzine superficiale, from Domogled Mountain offer some-
bogate în humus. Valoare conservativă times such conditions, where the plant
de la moderată la mare. Calcarele de association Melico-Phleetum montani
pe Muntele Domogled oferă pe alocuri Boşcaiu et al. 1966 - Foieroaga Ferig-
astfel de condiţii, unde se dezvoltă aso- ari developes. A relatively large floris-
ciaţia vegetală Melico-Phleetum mon- tic composition: Erysimum odoratum,
tani Boşcaiu et al. 1966 - Foieroaga Jurinea mollis, Teucrium chamaedrys,
Ferigari. Compoziţia floristică este Sedum hispanicum, Thymus comosus,
relativ mare: Erysimum odoratum, Seseli gracile, Stachys recta, etc.
Jurinea mollis, Teucrium chamaedrys, 8. Pajişti sud-est carpatice de Asperu-
Sedum hispanicum, Thymus comosus, la capitata şi Sesleria rigida - R3401;
Seseli gracile, Stachys recta, etc. NATURA 2000: -. Are rich species
8. Pajişti sud-est carpatice de Asperula meadows, which belong to Aspe-
capitata şi Sesleria rigida - R3401; rulo capitatae-Seslerietum rigidae
NATURA 2000: -. Sunt pajişti calca- (Zoly.1939) Coldea 1991 association.
roase cu o mare bogăţie floristică şi Doniţă et al., 2005, consider as core-
spondent the 6170 NATURA 2000
138
numeroase specii endemice încadrate habiat, but in this habitat comprises

la asociaţia Asperulo capitatae-Sesle- alpine and subalpine calcareous grass-
rietum rigidae (Zoly.1939) Coldea lands, and the communities with Aspe-
1991. Doniţă et al., 2005, le include rula capitata and Sesleria rigida have
în habitatul 6170 conform clasificării mountain distribution
NATURA 2000, însă acest habitat cu-
9. Păduri geto-dacice de lunci colin-
prinde comunităţi alpine şi subalpine.
are de arin negru (Alnus glutinosa) cu
Majoritar însă, aceste comunităţi sunt
Stellaria media - R 4402; NATURA
prezente în etajul montan.
2000: 91EO* Alluvial forest with Al-
9. Păduri geto-dacice de lunci colina- nus glutinosa and Fraxinus excelsior
re de arin negru (Alnus glutinosa) cu (Alno-Padion, Alnion incanae, Sali-
Stellaria media - R 4402; NATURA cion albae)
2000: 91EO* Alluvial forest with
Habitat found in the river’s floodplains,
Alnus glutinosa and Fraxinus excel-
on low terraces and banks, on alluvion-
sior (Alno-Padion, Alnion incanae,
ary rocks more or less thick, on which
Salicion albae)
alluvionary soils are formed. In the
Habitat răspândit în luncile râurilor, pe pine site is reduced, the characteristic
terasele joase şi maluri, pe roci alivio- association being Telekio - Alnetum in-
nare mai mult sau mai puţin grosiere canae Coldea 1986, 1990 - found in
pe care se formează soluri aluvionare. a single phytocoenosis towards Cerna
În situl pinului este puţin răspândit, Sat. Due to the stationary conditions,
iar asociaţia caracteristică este Telekio the floristic composition is reduced
- Alnetum incanae Coldea 1986, 1990 - compared to literature data. Among the
identificată printr-o singură fitocenoză component species we enumerate: Cir-
spre Cerna Sat. Datorită condiţiilor caea lutetiana, Glecoma hederacea,
staţionare, compoziţia floristică este Dipsacus pilosus, Eupatorium canabi-
mai redusă faţă de datele din literatură. num, Salvia glutinosa.
Dintre speciile componente enumerăm:
10. Păduri sud-est carpatice de fag
Circaea lutetiana, Glecoma hederacea,
(Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia
Dipsacus pilosus, Eupatorium canabi-
- R 4110; NATURA 2000: 9110 Luzulo-
num, Salvia glutinosa.
Fagetum beech forest.
It is well representated in the pine site,
(Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia
the beech forests being in the ecologi-
- R 4110; NATURA 2000: 9110 Luzulo-
cal optimum. It occupies versants on
Fagetum beech forest.
limestones, with variate slopes and
Este bine reprezentat în situl pinului, exposition. The beech forests are in
făgetele fiind aici în optimul ecologic. competition with the pine forests, the
Ocupă versanţii pe roci calcaroase cu decisive factor being climate, followed
declivitate şi expunere variată. Făgetele by the substratum trophicity. The moist
sunt într-o competiţie continuă cu climate favours the beech forest devel-
139
pinetele, în care factorul decisiv îl con- opment, and the dry one that of the
stituie climatul, urmat de troficitatea pine. The pine can’t develop under the
substratului. Climatul umed favorizea- beech canopy, being a light species.
ză extinderea făgetelor, iar cel uscat, pe Reduced conservative value. The pro-
cea a pinetelor. Pinul fiind o specie de bative association is Festuco drymei-
lumină, nu se dezvoltă sub coronamen- ae – Fagetum Morariu et al. 1968. In
tul fagului. Valoare conservativă redu- the floristic composition appear: Acer
să. Asociaţia edificatoare este Festuco pseudoplatanus, Abies alba, Cerasus
drymeiae – Fagetum Morariu et al. avium, Sambucus nigra, Corylus avel-
1968. În compoziţia floristică intră lana, Daphne mezereum and numerous
specii ca: Acer pseudoplatanus, Abies grass species.
alba, Cerasus avium, Sambucus nigra,
11. Păduri balcanice de fag (Fagus sy-
Corylus avellana, Daphne mezereum
lvatica) cu Aremonia agrimonioides -
şi numeroase specii ierboase.
R 4112; NATURA 2000: 91KO Illyrian
11. Păduri balcanice de fag (Fagus sy- Fagus sylvatica forest (Aremonio-
lvatica) cu Aremonia agrimonioides - Fagion)
R 4112; NATURA 2000: 91KO Illyrian
Its a habitat present only in Romania’s
Fagus sylvatica forest (Aremonio-
South-West, developed on versants
Fagion)
with different slopes and expositions,
Este un habitat prezent numai în sud- and on plateaus. A large conservative
vestul ţării, dezvoltat pe versanţi cu di- value. The characteristic association is
ferite declivităţi şi expoziţii, precum şi
Aremonio agrimonioidi - Fagetum
pe platouri. Valoare conservativă mare.
Boşcaiu in Resm. 1972, whose phyto-
Asociaţia caracteristică este Aremonio
coenosis have a poor floristic composi-
agrimonioidi - Fagetum Boşcaiu in
tion. Along with the beech, sometimes
Resm. 1972, a cărei fitocenoze au o
appears the sycamore maple (Acer
compoziţie floristică săracă. Pe lângă
pseudoplatanus). The shrub layer is
fag apare uneori şi paltinul de munte
small and formed from a few species.
(Acer pseudoplatanus). Stratul arbus-
In the grass dominate species from the
tiv este cu acoperire mică şi este for-
mull type flora.
mat din puţine specii. În stratul ierbos
predomină specii ale florei de mull. 12. Păduri sud-est carpatice de molid
(Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi
12. Păduri sud-est carpatice de molid brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
(Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi - R 4101; NATURA 2000: 91VO Da-
brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
cian beech forest (Symphyto-Fagion).
- R 4101; NATURA 2000: 91VO Dacian
beech forest (Symphyto-Fagion). Habitat found in all the mountain floor
of the Carphatians. It is reduced in the
Habitat răspândit în etajul montan pine site by the soil-climate conditions
al munţilor din tot lanţul carpatic. În that favourise the development of other
situl pinului are răspândire limitată beech forests types. Moderate conser-
140
de condiţiile edafo-climatice, care vative value. The characteristic associ-

favorizează dezvoltarea celorlaltor ation is Pulmonario rubrae – Fagetum
tipuri de făgete. Valoare conservativă Soó 1964, Täuber 1987 - identified on
moderată. Asociaţia caracteristică este a few phytocoenosis at Muşuroane
Pulmonario rubrae – Fagetum Soó and Balta Cerbului.
1964, Täuber 1987 - identificată în câ-
teva fitocenoze la Muşuroane şi Balta
(Fagus sylvatica) cu Phyllitis scol-
Cerbului.
opendrium – R 4116; NATURA 2000:
13. Păduri sud-est carpatice de fag 91VO Dacian beech forest (Symphyto-
(Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolo- Fagion).
pendrium – R 4116; NATURA 2000:
Forests found in all of the calcareous
91VO Dacian beech forest (Symphyto-
mountains from the Romanian Car-
Fagion).
phatians. They are developed on shad-
Păduri răspândite în toţi munţii ed versants, on soils with permanent
calcaroşi din Carpaţii României. moisture. Large conservation value.
Se dezvoltă pe versanţi umbriţi, pe The characteristic association is Phylit-
soluri permanent umede. Valoare idi - Fagetum Vida 1959,1963 whose
conservativă foarte mare. Asociaţia phytocoenosis were identified at Şaua
caracteristică este Phylitidi - Fagetum Padina and Vânturătoarea waterfall.
Vida 1959,1963 ale cărei fitocenoze au On debris is found the subassociation
fost identificale în Şaua Padina şi la geranietosum Boşcaiu 1971, Coldea
Cascada Vânturătoarea. Pe grohotişuri 1991, recorded on Ţesna Valley.
se instalează subasociaţia geranie-
14. Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi,
tosum Boşcaiu 1971, Coldea 1991,
grohotişuri şi ravene – R 4117; NATU-
înregistrată pe V. Ţesnei.
RA 2000: 9180 *Tilio-Acerion forests
14. Păduri de Tilio-Acerion pe ver- of slopes, screes and ravines.
sanţi, grohotişuri şi ravene – R 4117;
The forests with ash and sycamore
NATURA 2000: 9180 *Tilio-Acerion
maple occur in the whole Carpathians
forests of slopes, screes and ravines.
în gorges or narrow valleys from hill
Frăsineto-păltinişurile sunt păduri to middle mountain floor. They grow
mixte formate prezente în tot lanţul on limestones or slates, not, very deep
Carpatic, în chei şi văi înguste din soils, meso-hygrophilous, rich in nutri-
etajul colinar până în cel montan in- ents. The characteristic association is
ferior şi mijlociu. Se dezvoltă atât pe Acereto- Fraxinetum Tx. 1937, identi-
roci calcaroase, cât şi pe şisturi, pe fied from Balta Cerbului.
soluri puţin profunde, mezo-higrofile,
15. Izvoare pietrifiante cu formare
eutrofice. Asociaţia caracteristică este
de travertin - R - ; NATURA 2000:
Acereto- Fraxinetum Tx. 1937, identi-
7220*-Petrifying springs with tufa for-
ficată la Balta Cerbului.
mations (Cratoneurion)
15. Izvoare pietrifiante cu formare
141
de travertin - R - ; NATURA 2000: They are consitueted from tufa

7220*-Petrifying springs with tufa covered by briophytes communi-
formations (Cratoneurion) ties belonging to the Cratoneurion
alliance. Its a fragile habitat, in this re-
Sunt constituite din travertin acoperit
search stage being identified only at
de comunităţi de briofite aparţinând
Vânturătoarea waterfall. For con-
alianţei Cratoneurion. Este un habitat
serving this reduced and shallow habi-
fragil, în situl pinului fiind identificat
tat, we must equally conserve the as-
în această etapă a cercetării doar la
sociated habitats and the hydrographic
cascada Vânturătoarea. Pentru con-
system that generates it.
servarea acestui habitat foarte restrâns
şi superficial, este obligatorie conser- 16. Grote neexploatate turistic - 6501;
varea în egală măsură a habitatelor NATURA 2000: 8310 Caves not open
asociate cu el şi obligatoriu a sistemu- to the public
lui hidrografic care-l generează. Caves are endocarstic formations that
16. Grote neexploatate turistic - 6501; shelter especially eucariotes and pro-
NATURA 2000: 8310 Caves not open cariotes from the kingdoms of Mon-
to the public era, Protista, Fungi and Animalia.
From the Plantae kingdom are present
Peşterile sunt formaţiuni endocarstice
a few species of bryophytes. The larg-
care adăpostesc cu precădere organis-
est number of organismes belongs to
me eucariote şi procariote din regnuri-
the Animalia kingdom.
le Monera, Protista, Fungi şi Animalia.
Din regnul Plantae sunt prezente puţi- 17. Comunităţi sud-est carpatice de
ne specii de briofite. Numărul cel mai bolovănişuri fixate cu Geranium macr-
mare de organisme aparţine regnului orrhizum şi Geranium lucidum R 6111;
Animalia. NATURA 2000 : 8120 Calcareous and
calcashist screes of the montane to al-
17. Comunităţi sud-est carpatice de
pine levels (Thlaspietea rotundifolii).
bolovănişuri fixate cu Geranium ma-
crorrhizum şi Geranium lucidum R They are installed on the bottom of in-
6111; NATURA 2000 :8120 Calcareous tramountains valleys, on abrupt slopes,
and calcashist screes of the montane to mainly on calcareous substratum, on
alpine levels (Thlaspietea rotundifolii) skeletic soils, rich in humus. A large
conservative values. The characteristic
Se instalează pe fundul văilor intra-
association is Sedo fabariae - Gerani-
montane, pe pante abrupte semiumbri-
etum macrorrhizi Boşcaiu et Tauber
te, pe substrat cu precădere calcaros,
1977, identified on Ţesna Valley and at
pe soluri scheletice, foarte bogate în
Vânturătoarea waterfall. Species with
humus. Valoare conservativă mare.
differential meaning are: Moehringia
Asociaţia caracteristică este Sedo
pendula and Arabis procurrens.
fabariae - Geranietum macrorrhizi
Boşcaiu et Tauber 1977, identificată pe 18. Comunităţi sud-est carpatice de
V. Ţesnei şi la Cascada Vânturătoarea. grohotişuri fixate cu Parietaria offici-
142
Speciile cu semnificaţie diferenţială nalis, Galium lucidum şi Geranium lu-

sunt Moehringia pendula şi Arabis cidum - 6113; NATURA 2000 : - .
procurrens.
Communities installed on versants, on
18. Comunităţi sud-est carpatice de a substratum of fixed large screes, and
grohotişuri fixate cu Parietaria offi- on fields with exposed rocks or skel-
cinalis, Galium lucidum şi Geranium etic fields with moist soil accumula-
lucidum - 6113; NATURA 2000 : - . tion. A large conservative value, being
an endemic habitat. The characteristic
Comunităţi instalate pe versanţi încli-
association is Parietarietum officina-
naţi, pe substrat format din grohotişuri
lis Csürös 1958, with phytocoenosis
grosiere fixate, precum şi pe terenuri
identified on Ţesna Valley, Jelărău
cu roca la suprafaţă, sau terenuri
Valley, Foieroaga, Ferigari and Cheile
scheletice cu acumulări de sol reavăn.
Prisăcinei.
Valoare conservativă mare, fiind ha-
bitat endemic. Asociaţia caracteristică 19. Tufărişuri sud-est carpatice de
este Parietarietum officinalis Csürös liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean
1958, cu fitocenoze identificate pe V. (Fraxinus ornus) - 3127; NATURA
Ţesnei, V. Jelărău, Foieroaga, Ferigari 2000 : - 40A0* Subcontinental peri-
şi Cheile Prisăcinei. Pannonic scrub
19. Tufărişuri sud-est carpatice de Xerophyle and xerothermic habitat,
liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean calcicoulous, probative for the “şibliac”
(Fraxinus ornus) - 3127; NATURA often accompanying the habitat of the
2000 : - 40A0* Subcontinental peri- Banat black pine. The floristic com-
Pannonic scrub position is qualitative and quatitave
dominated by shrub species. The phy-
Habitat xerofil şi xeroterm, calcofil,
tocoenosis covering is often reduced,
edificatorul şibliacurilor care însoţesc
due to the appearance of rocks at sur-
adesea habitatul pinului negru bănă-
face. It has a large number of endemic
ţean. Compoziţia floristică este do-
species and a large conservatice value.
minată calitativ şi cantitativ de specii
The characteristic association is Syrin-
arbustive. Acoperirea fitocenozelor
go -Fraxinetum orni Borza 1958 em.
este adesea redusă, datorită rocii la su-
Resmeriţă 1972, frequent, with phyto-
prafaţă. Deţine un număr relativ mare
coenosis that sometimes interpenetrate
de specii endemice şi are o valoarea
the ones with Banat black pine.
conservativă mare. Asociaţia caracte-
ristică este Syringo -Fraxinetum orni 20. Pajişti est-carpatice de Agrostis
Borza 1958 em. Resmeriţă 1972, frec- capilaris şi Festuca rubra - R 3803;
ventă, cu fitocenoze care se întrepă- NATURA 2000: - .
trund uneori cu cele de pin bănăţean.
It is the habitat of mountain pastures
20. Pajişti est-carpatice de Agrostis and meadows with a large floristic bio-
capilaris şi Festuca rubra - R 3803; diversity, but a reduced conservative
NATURA 2000: - . value. The characteristic association
143
Este habitatul păşunilor şi fâneţelor is Festuco rubrae-Agrosteto capilaris

montane cu biodiversitate floristică Horv. 1951, whose phytocoenosis are
mare, dar valoare conservativă redusă. found along the cottages from the site’s
Asociaţia caracteristică este Festuco territory.
rubrae-Agrosteto capilaris Horv.
1951, ale cărei fitocenoze sunt larg
Fig. III. 48
Pădure tipică cu pin negru de Banat - habitat eligibil ca sit NATURA 2000
Typical forest with Banat black pine - habitat eligible as a NATURA 2000 site
144
răspândite în jurul sălaşelor de pe teri- 21. Comunităţi sud-est carpatice de

toriul sitului. izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium
alternifolium şi Cardamine amara - R
21. Comunităţi sud-est carpatice de
5421; NATURA 2000: -
izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium
alternifolium şi Cardamine amara - R Habitat characteristic to the springs and
5421; NATURA 2000: - swamps from the mountain floor. In the
pine site has a reduced extension, due
Habitat caracteristic izvoarelor şi
to the calcareous, permeable, substra-
înmlăştinirilor din etajul montan.
tum. Moderate conservative value. The
În situl pinului este slab reprezen-
probative association is Chrysosplenio
tat, datorită substratului calcaros,
- Cardaminetum amarae Mass 1959,
permeabil. Valoare conservativă
identified in a single plot from Ţesna
moderată. Asociaţia edificatoare este
Valley, at the gorge entrance.
Chrysosplenio - Cardaminetum ama-
rae Mass 1959, identificată într-un 22. Formaţiuni de Juniperus commu-
singur releveu pe V. Ţesnei, la intrarea nis pe pârloage sau coaste calcaroase;
în chei. NATURA 2000 – 5130: Juniperus com-
munis formations on heaths or calcar-
22. Formaţiuni de Juniperus commu-
eous grasslands
nis pe pârloage sau coaste calcaroase;
NATURA 2000 – 5130: Juniperus The habitat is present downstream
communis formations on heaths or of Cheile Ţesnei, on the valley’s left
calcareous grasslands versant, under the beech forest, with
numerous solitaire exemplares of Ju-
Habitatul este prezent în amonte de
niperus communis. We consider the
Cheile Ţesnei, pe versantul stâng al
habitat to be expanding, by the large
văii, sub pădurea de fag, pe un brâu
number of young individuals. Probable
sunt numeroase exemplare solitare de
in the present, the pasture is the limita-
Juniperus communis. Considerăm că
tive factor of its development.
habitatul este în extindere, având în
vedere numărul mare de exemplare
tinere. Probabil în prezent păşunatul III.4. Banat black pine
este factorul limitativ al extinderii forest
acestuia.
Populational study
III.4. pădurea de pin negru
de banat The Banat black pine forests have a
disjunctive area conditioned by the
Studiu populaţional substratum fragility and its vulnerabil-
Pădurile de pin negru de Banat au un ity to dissagregation and gravitational
areal disjunct condiţionat de fragilita- processes. For illustrating the charac-
tea substratului şi vulnerabilitatea lui teristics of the architectural model of
la dezagregare şi procese gravitaţio- growth, the types of forestry stations,
nale. Pentru a ilustra caracteristicile the proportion of forestry species, the
145
Fig. III.49 a - Modele de creştere cu coronamentul atingând solul/ Growth mod-

els with the canopy touching the soil
b - Pădure de pin în Valea Ţesnei/Pine forests in Ţesna Valley
146
modelului arhitectural de creştere al forest consistency etc., they were anal-

arborilor, tipurile de staţiune forestie- ysed in detail the Banat black pine for-
ră, proporţia speciilor forestiere, con- ests from Valea Ţesnei, Crucea Albă-
sistenţa arboretelor etc., au fost ana- Domogled and the forest below Vârful
lizate în detaliu pădurile de pin negru Şuscu.
de Banat de pe Valea Ţesnei, Crucea
This three samplings are analyse mod-
Albă-Domogled şi pădurea de sub
els that must be applied in all of the
Vârful Şuscu. Aceste trei eşantioane
site to obtain an accurate image of the
se constitue în modele de analiză ce
forest autoregeneration capacity for
trebuie aplicate în tot situl pentru a avea
the Banat black pine and the growth
o imagine corectă asupra capacităţii
rhythm correlated with the environ-
de autoregenerare a pădurii de pin
ment conditions found in an accentu-
negru de Banat şi a ritmului de creştere
ated dynamic due to the climatic con-
în raport cu condiţiile de mediu aflate
ditions and to human pressure through
într-o dinamică continuă date fiind în
tourism that surelly shall intensify in
primul rând condiţiile climatice cât şi
the next decades.
presiunea umană prin turism care cu
siguranţă se v-a amplifica în deceniile 1. Ţesna Valley
următoare. The maximum frequency of individu-
1. Valea Ţesnei als, regarding the height, canopy diam-
eter and trunk circumference, is found
Frecvenţa maximă a indivizilor, în
in the 1st class of values, and the arith-
ceea ce priveşte înălţimea, diametrul
60
50
40
30
20
10
0
0,3- 1,47- 2,64- 3,81- 4,98- 6,15- 7,32- 8,49- 9,66- 10,83-
1,47 2,64 3,81 4,98 6,15 7,32 8,49 9,66 10,83 12
Înălţime - Height (m)
a
147
60
50
40
30
20
10
0
0,15- 0,74- 1,33- 1,91- 2,50- 3,08- 3,67- 4,25- 4,84- 5,42-6
b 0,73 1,32 1,90 2,49 3,07 3,66 4,24 4,83 5,41
Diametru - Diameter (m)
60
50
40
30
20
10
0
3-14,7 14,8- 26,5- 38,2- 49,9- 61,6- 73,3- 85- 96,7- 108,4-
26,4 38,1 49,8 61,5 73,2 84,9 96,6 108,3 120
c
Circumferinta - Circumference (cm)
Fig. III.50 - Ponderea exemplarelor după: a - înâlţimea arborilor; b - diametrul

coronamentului; c - circumferinţa trunchiului;
Exemplaries proportion by: a - tree height; b - canopy diameter;
c - trunk circumference
148
coronamentului şi circumferinţa trun- metic mean of the average values (in

chiului, se găseşte în clasa 1 de valori, the case of heights 324,5 cm) is close
iar media aritmetică a valorilor medii to the values of class 1.
(în cazul înălţimii 324,5 cm) este apro-
The other exemplaries don’t have great
piată de valorile clasei 1.
values, and the canopy of the larg-
Celelalte exemplare nu au valori mari, est individuals touching the soil (Fig.
iar coronamentul celor mai mari indi- III.49), not having the characteristic
vizi atinge solul (Fig. III.49a), neavând umbrella type. This facts show that this
portul caracteristic de umbrelă. Acestea is a young forest, with rich regenera-
ne indică faptul că avem de-a face tive and shrub layers (represented by
cu o pădure tânără, cu un bogat strat the 1st and 2nd value classes) (Fig.
regenerativ şi arbustiv (reprezentat de III.49, b; Fig. III. 50.a,b,c).
clasele 1 şi 2 de valori) (Fig. III.49, b;
Fig. III. 50.a,b,c). In Ţesna valley, unlike other analysed
plots with black pine, the soil is much
În valea Ţesnei, spre deosebire de cele- more consistent, although formed on
lalte loturi analizate de pin negru, solul debris, favourising the development on
are o pătură mult mai consistentă, deşi a rich grass layer. The reduced shading
este formată pe grohotiş, favorizând şi realised by the canopy and the reduced
dezvoltarea unui strat ierbaceu bogat. individuals height costitutes a prem-
Umbrirea slabă realizată de corona- ise for the development of a grass and
ment cât şi înălţimea mică a indivizilor moss layer on places relative moist.
constituie o premisă pentru dezvoltarea
stratului ierbaceu şi muscinal în locuri- In the inferior altitudinal part, the pine
le relativ umede. population interfingers with a decidous
forest dominated by birch, and in the
În partea altitudinală inferioară, po- superior part of the plot appear cliffs
pulaţia de pin se întrepătrunde cu o strongly exposed to mechanic dis-
pădure de foioase în care predomină sagregation that do not have the pro-
mesteacănul, iar în partea superioară tection of a forest canopy.
a lotului apar stânci expuse puternic
condiţiilor de dezagregare mecanică On a surface of approximatively
care nu beneficiază de protecţia coro- 3000 m² appear three different envi-
namentului unei păduri. ronments: young birch forest; Banat
black pine forest; calcareous cliffs, a
Pe o suprafaţă de aproximativ 3000 m² sequence that offers a high conserva-
apar trei medii diferite: pădure tânără tive value to this area.
de mesteacăn; pădure de pin negru de
Banat; stâncării calcaroase, succesiune Similar, as an architectural model of
ce oferă acestei zone o valoare conser- growth is the forest below the Do-
vativă foarte mare. mogled peak. The only remarcable
difference is the maturity of the indi-
Asemănătoare ca model arhitectural de viduals, and the biotope has reduced
dezvoltare a arborilor este pădurea de slopes.
149
150
Fig. III.51 - Pădure încheiată cu slabe procese de autoregenerare

Mature forest with reduced autoregeneration processes
151
Fig. III.52 - Exemplare fizice de pin negru de Banat ale căror modele arhitecturale de creştere sunt sub influenţa secetei
edafice şi a vântului
Banat black pine exemplares with architectural growth models influenced by soil drought and wind
30
25
20
15
10
0
7-8,3 8,31- 9,61- 10,91- 12,21- 13,51- 14,81- 16,11- 17,41- 18,71-
9,6 10,9 12,2 13,5 14,8 16,1 17,4 18,7 20
a Clase - Classes (m)
30
25
20
15
10
0
65- 77,5- 90- 102,5- 115- 127,5- 140- 152,5- 165- 177,5-
77,5 90 102,5 115 127,5 140 152,5 165 177,5 190
b Clase - Classes (cm)
Fig. III.53 - Ponderea arborilor în lotul analizat după: a - înâlţimea arborilor; b -

circumferinţa trunchiului;
Trees proportion in the analysed plot by: a - tree height; b - trunk circumference
152
sub vârful Domogled. Singura diferen- 2. Crucea Albă-Domogled

ţă demnă de semnalat este maturitatea At the first analyse, these plot evidenti-
exemplarelor iar biotopul are o declivi- ates a large height of the trees, com-
tate ceva mai redusă. parative to the ones from Ţesna Val-
2. Crucea Albă-Domogled ley.
La o primă analiză, acest lot iese în evi- Also, the forest isn’t that much exposed
denţă prin înălţimea mare a arborilor, to wind, favourising the vertical de-
comparativ cu cei din valea Ţesnei. velopment, but the subtratum slope is
accentuated that on Ţesna valley, and
De asemenea, pădurea nu este atât de
the soil isn’t that much consistent.
expusă la vânt, fapt ce favorizează
dezvoltarea pe verticală, însă panta Another factor that influenced the grass
substratului este mai accentuată decât vegetation from this plot and indirectly
pe valea Ţesnei, iar solul nu are o în- the regenerative elements distruction
chegare atât de consistentă. is the fire that took place in a superior
part, its effects being visible today at
Un alt factor ce a influenţat vegetaţia
the canopy base, on trees trunks, where
ierboasă din acest lot şi indirect distru-
for a portion of about 2-3 cm high, the
gerea elementelor din stratul regenera-
bark is burned. The lack of individuals
tiv a fost incendiul ce a avut loc într-o
from the regenerative layer (excepting
porţiune superioară, efectul său fiind
a few from the cliffs base in the supe-
observabil şi azi la baza coronamentu-
rior part) proofs that the forest has a
lui, pe trunchiurile arborilor, unde pe o
reduced capacity of autoregeneration
porţiune de cca. 2-3 m înălţime scoarţa
(Fig. III.51, III.52).
este arsă. Lipsa indivizilor din stratul
regenerativ (cu excepţia câtorva de la In conclusion, the canopy development
baza stâncilor din porţiunea superioa- in the analysed plot from the Crucea
ră) denotă o capacitate redusă a pădurii Albă - Domogled profile is larger that
de autoregenerare (Fig. III.51, III.52). on Ţesna valley, the forest is more ma-
ture, the grass layer has a reduced bio-
În concluzie, închegarea coronamentu-
logical diversity, and the wind exposi-
lui în lotul analizat pe profilul Crucea
tion is smaller, offering conditions for
Albă - Domogled este mai mare decât
an appreciable vertical development of
pe valea Ţesnei, pădurea este mai ma-
the trees (Fig. III.53 a,b).
tură, stratul ierbaceu cu o diversitate bi-
ologică mult mai redusă, iar expunerea 3. Forest below Vf.Şuşcu
la vânt este mai mică oferind condiţiile
Under the Şuşcu peak, 1192 m high,
unei dezvoltări apreciabile pe verticală
the analysed pine forest has an ap-
a arborilor (Fig. III.53 a,b).
preciable homogeneity regarding the
3. Pădurea de sub Vf.Şuşcu height and the individuals apartenence
Sub vârful Şuşcu,1192 m altitudine, at the tree, shrub or regenerative layer.
pădurea de pin analizată prezintă o This fact cand be deducted from the
larger number of individuals, consid-
153
60
50
40
30
20
10
0
14
,3
84
6
38
8
16
,9
,4
,6
,2
,7
-8
2,
9,
1,
6-
12
14
-3
-5
-6
76
6-
3-
-1
,4
14
68
22
8-
2-
0,
6,
8,
84
14
,3
,9
2,
3,
5,
a
9,
11
12
Clase - Classes (m)
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
0,3- 1,-7- 1,84- 2,61- 3,38- 4,15- 4,92- 5,69- 6,46- 7,23-8
1,07 1,84 2,61 3,38 4,15 4,92 5,69 6,46 7,23
b
Clase - Classes
Fig. III. 54 - Ponderea arborilor în suprafaţa de sub Vârful Şuşcu după: a -

înălţimea arborilor; b - diametrul coronamentului; c - circumferinţa trunchiului;
Trees proportion in the plot below Vârful Şuşcu by: a - tree height; b - canopy
diameter; c - trunk circumference
154
60
50
40
30
20
10
0
5-24 24,1- 43,1- 62,1- 81,1- 100,1- 119,1- 138,1- 157,1- 176,1-
c 43 62 81 100 119 138 157 176 195
Clase - Classes (cm)
omogenitate apreciabilă în ceea ce pri- ering the same calibration surface as in

veşte înălţimea şi apartenenţa indivizi- the previous cases (1000 m²).
lor la stratul arborescent, arbustiv sau
regenerativ. Acest fapt se poate deduce The forest has mature individuals, with
şi din numărul mai mare de indivizi, a good canopy development, but the
luând în considerare aceeaşi suprafaţă slope exposition changes the xerophit-
etalon ca şi în cazurile anterioare (1000 ic conditions, and heliophile plants,
m²). especially poaccee, dominate the bio-
mass of the grass layer (fig. III.54 a,
Pădurea prezintă indivizi maturi, cu o b, c). Wind exposition is also higher,
bună închegare a coronamentului, dar because the wind from the valley, in
expunerea pantei schimbă condiţiile the Jelerău watersheed, hits the rocky
de xerofitism, iar plantele heliofile, walls, altering its direction and creat-
în special poaceele, domină biomasa ing vortices.
stratului ierbaceu (fig. III.54 a, b, c).
Expunerea la vânt este, de asemenea, Descending altitudinaly, under the pine
mai mare, deoarece vântul care bate pe forest appears the decidous forest, with
vale, în bazinul de recepţie al pârâului well developed beeches and a canopy
Jelerău, se loveşte de pereţii stâncoşi, development of 95%. The beech for-
modificându-şi direcţia şi creând est, reached in its superior part, the
vârtejuri. limit of development conditions, meet-
ing the abrupt cliffs that offer today a
Coborând în altitudine, sub pădurea stable frame to the pine habitats. This
de pin apare pădurea nemorală, cu geomorphological barrier was the one
fagi bine dezvoltaţi şi o inchegare a that stopped the beech forest tendency
coronamentului de 95%. Făgetul a
155
ajuns, în zona ei superioară, la limita of suffocating the pine, which had an

condiţiilor de dezvoltare, întâlneşte obvious disadvantage in the competion
stâncăriile abrupte care acum oferă un for conquering regeneration territories.
cadru stabil habitatelor de pin. Această The phenomena is observed on all the
barieră geomorfologică a fost cea care calcareous abrupt of Cerna Valley, with
a stăvilit tendinţa pădurii de fag de a the Banat black pine forests situated
sufoca pinul, evident dezavantajat în in the superior part of the versants, or
competiţia de a cuceri teritorii pentru abrupt cliffs, where the beech didn’t
regenerare. Fenomenul se observă pe have advatages in the settlement of the
tot abruptul calcaros al văii Cernei, substratum.
cu pădurile de pin negru de Banat si-
Populational evaluation in the Do-
tuate în zona superioară a versanţilor,
mogled - Cerna Valley National Park
ori a stâncăriilor abrupte, unde fagul
from a forestry vision
nu a mai avut avantaje în colonizarea
substratului. From the statistic analyse of the Banat
black pine participation in the compo-
Evaluarea populaţională în Parcul
sition of the forests in its site, we can
Naţional Domogled - Valea Cernei
observe a participation between 10 and
din punct de vedere silvic
100%, covering appreciable surfaces,
Din analiza statistică a participării average tree heights varying between
pinului negru de Banat la alcătuirea 17,14 m and 37,40 m. Also, the aver-
pădurilor din situl său, se constată o age diameters dimension varies be-
participare între 10 şi 100%, acoperirea tween 8,00 cm and 15,38 cm, repre-
unor suprafeţe apreciabile, înălţimi me- senting a high amplitude of the growth
dii ale arborilor ce variază între 17,14 favorability (Table III.4).
m şi 37,40 m. De asemenea dimensiu-
Species proportion evaluation was
nile medii ale diametrelor variază între
made on the entire site and on a sample
8,00 cm şi 15,38 cm, dovedind o mare
from the Domogled natural reserve in
amplitudine a favorabilităţii de creştere
which the Banat black pine dominates
(Tabelul III.4)
with 24,3%, followed by the beech
Evaluarea proporţiei speciilor s-a with 20,3 % demontrating a good co-
realizat pentru întreg situl dar şi pe habitation between the two species
un eşantion din rezervaţia naturală (Fig. III.55). Future researches should
Domogled în care dominant este pinul inventariate the beech presence, ex-
negru de Banat cu 24,3% urmat de plaining it and taking the consequences
fag cu 20,3 %, fapt ce demonstrează adequate measures of conservation for
o coabitare bună a celor două specii the Banat black pine (Table III.5).
(Fig. III.55). Cercetările viitoare ar
The forests containing the Banat black
trebui să inventarieze prezenţa fagului
pine, after the descriptions from the
pentru a o explica şi în consecinţă a lua
Forestry master plan (Table III.6),
măsurile cele mai adecvate de conser-
dominate the area of production units
vare a pinului negru de Banat (Tabelul
156
III.5). Arboretele ce au în compoziţie VI, Domogled (67 u.a.) followed by

pinul negru de Banat, după descrierile III - Băile Herculane (29 u.a.) and VI
din Amenajamentele silvice (Tabelul Tarniţa - Vf. lui Stan with 25 u.a. As
III.6), domină arealul unităţilor de pro- we can observe from the table, the spe-
ducţie VI, Domogled (67 u.a.) urmată cies composition varies, only six u.a.
de III - Băile Herculane (29 u.a.) şi VI having a unique composition of Banat
Tarniţa - Vf. lui Stan cu 25 u.a. După black pine. The area with Banat black
cum se observă din tabel compoziţia pe pine exemplares with ages over 100
specii variază, numai şase u.a.-uri fiind years dominate in UP VI Domogled
cu o compoziţie unică de pin negru de and those over 50 years in VI Tarniţa
Banat. Arealele cu exemplare de pin - Vf. lui Stan. In u.a. 52 from UP VI
negru de Banat a căror vârstă depăşeşte Domogled there has been identified an
100 de ani domină în UP VI Domogled individual whose age is over 400 years
iar a celor ce depăşesc 50 de ani în VI (Fig. III.55, Table. III.6).
Tarniţa - Vf. lui Stan. A fost identificat
Correlating the surface of the Banat
şi un exemplar, în u.a. 52 din UP VI
black pine site with that of the number
Domogled a cărui vârstă trece de 400
of subparcels evidentiate an apprecia-
de ani (Fig. III.55, Tabelul III.6).
ble spatial variation. The largest sur-
Corelarea suprafeţei sitului pinului ne- faces occupied by the site are in UP VI
gru de Banat cu cea a numărului sub- Domogled (Fig. III.57-69) where the
parcelelor evidenţiază o variaţie spaţia- effective surface with Banat black pine
lă apreciabilă. Cele mai mari suprafeţe are the largest.Graphic processing of
ocupate de sit sunt în UP VI Domogled the data from forestru arrangement UP
(Fig. III.57-69) unde şi suprafeţele VI Domogled evidenciate the special
ocupate efectiv cu pin negru de Banat conservation importance, the Banat
sunt cele mai mari. Prelucrările grafice black pine being an definitive element
ale datelor din amenajamentul silvic of this area forestry vegetation.
UP VI Domogled, scot în evidenţă
importanţa deosebită pentru conserva-
re, pinul negru de Banat fiind element
definitoriu al vegetaţiei forestiere de
aici.
157
Tabelul III.4 - Analiza statistică a sitului pinului negru de Bnat din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei
158
(u.a. - unitate de amenajre, UP - unitate de producţie)
Statistical analyse of the Banat black pine site from the Domogled-Cerna Valley National Park
(u.a. - arrangement unit, UP - production unit)
Participare Număr Elem. Suprafaţa (ha) Vârsta Dimensiuni medii Clasa Volumul unitar m3/ha Consistenţa
PIN de u.a. statistice Surface (ani) Average dimensions prod. Unitary volume Consistency
(%) (N) Statistic Total Efectivă Age H D Product. Total u.a., PIN Total u.a., PIN
Pine Number elements cu PIN (years) (m) (cm) class
percent of u.a.
10 22 Total 375,7 38,0
Medie 17,08 1,73 58,86 23,27 10,32 4,32 61,00 8,50 0,56 0,06
Ab.st 15,92 1,58 30,63 13,30 5,63 0,78 58,23 7,99 0,22 0,02
S(%) 93,2% 91,5% 52,0% 57,2% 54,6% 18,1% 95,5% 94,0% 39,3% 37,0%
20 24 Total 550,2 110,0
Medie 22,93 4,58 76,67 24,00 11,08 4,50 73,38 16,67 0,55 0,11
Ab.st 30,12 6,02 74,54 12,07 3,83 0,88 52,29 10,30 0,18 0,04
S(%) 131,4% 131,4% 97,2% 50,3% 34,6% 19,7% 71,3% 61,8% 32,4% 32,4%
30 20 Total 268,2 80,5
Medie 13,41 4,02 61,50 23,40 13,00 4,40 106,20 33,55 0,60 0,18
Ab.st 13,89 4,17 31,38 11,84 5,22 1,10 100,05 26,74 0,20 0,06
S(%) 103,6% 103,6% 51,0% 50,6% 40,2% 24,9% 94,2% 79,7% 33,3% 33,3%
40 10 Total 454,3 181,8
Medie 45,43 18,18 92,00 37,40 11,60 4,80 38,30 19,60 0,47 0,19
Ab.st 31,41 12,56 32,59 14,05 3,50 0,42 16,96 9,77 0,13 0,05
S(%) 69,1% 69,1% 35,4% 37,6% 30,2% 8,8% 44,3% 49,8% 28,5% 28,5%
50 8 Total 155,3 110,5
Medie 19,41 13,81 79,38 31,25 15,38 3,88 100,63 59,13 0,48 0,21
Ab.st 21,55 13,94 31,22 11,76 6,02 1,46 123,50 64,64 0,16 0,08
S(%) 111,0% 100,9% 39,3% 37,6% 39,2% 37,6% 122,7% 109,3% 33,3% 39,3%
60 8 Total 81,4 49,5
Medie 10,18 6,19 61,88 21,00 12,13 4,63 66,00 45,88 0,50 0,30
Ab.st 11,16 6,63 29,63 8,68 4,85 0,52 37,35 26,13 0,21 0,13
S(%) 109,6% 107,1% 47,9% 41,4% 40,0% 11,2% 56,6% 57,0% 42,8% 42,8%
70 6 Total 28,1 19,7
Medie 4,68 3,28 39,17 17,67 8,67 4,50 55,83 43,00 0,65 0,46
Ab.st 5,73 4,01 24,78 6,12 3,83 0,55 29,82 21,51 0,16 0,12
S(%) 122,3% 122,3% 63,3% 34,6% 44,2% 12,2% 53,4% 50,0% 25,3% 25,3%
80 11 Total 15,1 12,1
Medie 1,37 1,10 39,55 21,09 10,27 3,91 89,00 77,55 0,71 0,57
Ab.st 0,99 0,79 27,79 10,60 5,10 0,70 97,51 83,95 0,14 0,12
S(%) 71,9% 71,9% 70,3% 50,2% 49,7% 17,9% 109,6% 108,3% 20,4% 20,4%
90 8 Total 18,5 16,7
Medie 2,31 2,08 35,00 20,25 8,00 4,00 50,38 47,13 0,70 0,63
Ab.st 2,36 2,13 26,32 10,55 2,33 0,53 26,17 24,89 0,13 0,12
S(%) 102,3% 102,3% 75,2% 52,1% 29,1% 13,4% 51,9% 52,8% 18,7% 18,7%
100 7 Total 6,3 6,3
Medie 0,90 0,90 32,86 17,14 9,57 3,43 35,86 35,86 0,61 0,61
Ab.st 0,65 0,65 25,47 9,15 7,02 0,79 26,14 26,14 0,19 0,19
S(%) 72,3% 72,3% 77,5% 53,4% 73,3% 22,9% 72,9% 72,9% 30,4% 30,4%
TOTAL 124 Total 1953,1 624,9
Medie 14,10 1,66 55,00 23,33 10,92 4,04 60,38 17,54 0,59 0,22
Ab.st 16,88 1,55 33,33 13,21 6,09 0,86 56,12 19,26 0,20 0,27
S(%) 119,7% 93,4% 60,6% 56,6% 55,7% 21,2% 93,0% 109,8% 34,5% 124,0%
159
Tabelul III.5 -Table III.5

Elemente ale descrierii parcelare din zona de conservare specială “Domogled”
Elements of the parcels description from special conservation area “Domogled”
Nr. Unit. Supraf. T.S. T.P. T.S. Compoziţia pe specii Volum
No. amenaj. (ha) Species composition Volume
Units. Surface (m3)
1 107A 8,6 4220 4114 1701 5FA,2PAM,1SAC,2DT 681
2 107B 1,2 4120 3213 1703 6MJ,1CR,1PIN,2DT 12
3 107C 12,5 4210 4115 1701 9FA,1DT 3088
4 108A 10,1 4210 2322 1701 6FA,2DT,1PA,1DR 2121
5 108B 42,5 4120 3213 1703 1PIN,5FA,1PA,2DT,1MJ 4719
6 108C 2,8 4210 4116 1701 10FA 748
7 109 76,8 4120 3213 9102 4PIN,1FA,2MJ,2CR,1DT 4378
8 110A 5,2 5221 3213 1701 9FA,1DT 1238
9 110B 13,2 6122 7511 1703 4GO,3CE,1TE,1CR,1DT 2627
14 112 49,1 4120 3213 9102 5PIN,2MJ,2CR,1DT 2897
15 113A 44,2 4120 3213 1703 1PIN,5CR,3MJ,1DT 2969
16 113B 11,2 4120 3213 1703 1PIN,9MJ 67
17 115 8,5 4120 3212 9102 5PIN,3MJ,2CR 332
Total 285,9 TS: tip statiune/stationary type; TP: Tip pădure/Forest type; TS1: Tip sol/Soil type 25877
Explicaţia compoziţiei pe specii pentru tabelul III.5 şi III.6
Species compostion explanation for Table III.5 and III.6
FA fag European beech TE tei lime
PAM paltin de munte sycamore maple FR frasin European ash
SAC salcie căprească goat willow ME mesteacăn silver birch
DT diverse esenţe other hardwood CA carpen European
tari trees hornbeam
MJ mojdrean manna ash PLT plop common aspen
tremurător
CR cărpiniţă Turkey PI pin silvestru red pine
hornbeam
PIN pin negru Banat black PA paltin de field maple
pine câmp
DM diverse esenţe other softwood SC salcâm locust
moi trees
DR diverse other coniferous CAS castan bun sweet chestnut
răşinoase trees
CE cer Turkey oak PIS pin strob Eastern white pine
GO gorun pedunculate oak ALT alte specii other forestry
species
160
Tabelul III.6- Table III.6
Evidenţa pădurilor Cu pin negru de Banat după Amenajamentele Silvice
Forest evidence containing the Banat black pine after the forestry arrangements
u.a. Suprafaţă (ha) Compoziţia pe specii Consis- Elemente taxatorice privind pinul negru
Surface (ha) Species composition tenţă Appraiser elements regarding the black pine
Totală Cu Consis- Vârsta Dm Hm Cl. Volum (m3/ha) Cons.
Total PIN tency (ani) (cm) (m) prod. Volume PIN
Age u.a. PIN
(years)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
O.S. BĂILE HERCULANE
UP III BĂILE HERCULANE

1 1A 5,1 0,51 1PIN,2GO,2MJ,4CR,1JU 0,8 25 16 7 4 51 5 0,08
2 4D 1,1 0,77 7PIN,1GO,2FA 0,7 60 22 11 5 95 67 0,49
3 5B 3,4 2,72 8PIN,1GO,1TE 0,8 90 34 24 5 363 314 0,64
4 25A 29,8 5,96 2PIN,7FA,1GO 0,7 70 22 14 4 184 29 0,14
5 28B 2,6 2,08 8PIN,2FA 0,7 25 16 8 4 53 47 0,56
6 29C 0,4 0,32 8PIN,2FA 0,7 25 16 8 4 51 47 0,56
7 29D 0,6 0,48 8PIN,2FA 0,7 25 14 7 4 42 38 0,56
8 31C 0,3 0,18 6PIN,4FA 0,7 15 4 2 4 7 3 0,42
9 36C 1,0 0,80 8PIN,2FA 0,8 25 16 5 4 30 25 0,64
10 36D 1,6 1,44 9PIN,1CA 0,7 25 18 6 4 31 28 0,63
11 37C 1,3 1,30 10PIN 0,3 25 14 6 4 7 7 0,3
12 57B 5,3 1,59 3PIN,3MJ,1FA,3CR 0,3 90 30 14 5 28 18 0,09
13 58B 2,5 1,25 5PIN,3MJ,2CR 0,5 90 28 14 5 35 31 0,15
161
Continuare tabel III.6 - Table III.6 continuation
14 60C 4,6 2,76 6PIN,2MJ,2CR 0,3 90 26 14 5 40 37 0,18
162
15 61B 12,0 7,20 6PIN,2MJ,2CR 0,2 90 28 14 5 27 25 0,12
16 63C 2,9 0,58 2PIN,2CR,3MJ,3FA 0,2 80 28 11 5 15 5 0,04
17 81B 1,0 0,90 9PIN,1FA 0,7 25 18 8 4 54 52 0,63
18 84B 0,4 0,32 8PIN,2FA 0,7 25 16 7 4 44 38 0,56
19 86B 3,2 2,24 7PIN,FFA 0,8 25 16 7 4 49 38 0,56
20 86C 1,0 0,90 9PIN,1FA 0,8 25 18 8 4 64 60 0,72
21 87H 0,3 0,18 4PIN,6FA 0,8 10 4 3 4 11 5 0,32
22 89B 0,6 0,54 9PIN,1FA 0,7 25 14 6 4 38 35 0,63
23 89C 0,3 0,30 10PIN 0,8 15 4 2 4 6 6 0,8
24 100C 2,6 0,78 3PIN,2FA,1CA,4MJ 0,8 25 16 8 4 45 20 0,24

25 108B 0,6 0,54 9PIN,1FA 0,8 25 16 7 4 53 49 0,72
26 108C 3,3 0,33 1PIN,8MO,1FA 0,6 25 14 6 4 6 3 0,06
27 109B 2,0 1,80 9PIN,1FA 0,7 25 18 6 4 38 35 0,63
28 109C 0,6 0,42 7PIN,3MJ 0,5 20 8 4 5 12 9 0,35
29 130B 1,6 1,6 6PIN,4FA 0,8 35 20 10 4 90 56 0,48
UP VI DOMOGLED
1 3B 5,1 1,02 2PIN,8FA 0,9 25 16 9 3 71 18 0,18
2 3F 10,7 1,07 1PIN,9FA 0,5 50 20 8 5 55 4 0,05
3 7 54,8 27,4 5PIN,2FA,1ME,2MJ 0,2 110 44 12 5 16 9 0,1
4 8A 66,1 26,44 4PIN,3FA,1MJ,1DT,1CR 0,5 110 46 13 5 55 24 0,2
5 8B 86,7 34,68 4PIN,3FA,1MJ,1DT,1CR 0,5 110 46 13 5 55 24 0,2
6 8C 56 22,4 4PIN,3FA,1MJ,1DT,1CR 0,5 110 46 13 5 55 24 0,2
7 10E 1,6 0,16 1PIN,4SC,2FR,1PAM,2DT 0,7 15 6 3 4 16 1 0,07
8 11 31,5 9,45 3PIN,1FA,4MJ,1DT,1CR 0,3 110 42 12 5 18 9 0,09
9 12C 7,5 0,75 1PIN,9FA 0,3 40 8 3 5 29 0 0,03
10 13B 0,5 0,15 3PIN,7FA 0,3 60 26 11 5 31 12 0,09
11 17B 10,7 2,14 2PIN,1PLT,2SAC,5FA 0,6 35 16 6 5 56 7 0,12
12 18B 7,3 36,5 5PIN,4FA,1DM 0,5 35 24 12 3 62 39 0,25
13 19B 22,1 2,21 1PIN,7FA,1MO,1PAM 0,9 45 26 9 5 143 9 0,09
14 21A 61 24,4 4PIN,1FA,3MJ,1DT,1CR 0,3 110 44 13 5 32 18 0,12
15 21B 59,9 23,96 4PIN,1FA,3MJ,1DT,1CR 0,4 110 44 13 5 32 19 0,16
16 23F 5,9 1,77 3PIN,4FA,2MJ,1DT 0,7 55 20 9 5 88 21 0,21
17 31 13,8 2,76 2PIN,4CR,3MJ,1DT 0,5 100 42 15 5 45 23 0,1
18 53 12,4 2,48 2PIN,1MJ,2CR,1FA,1PAM 0,4 90 30 10 5 19 9 0,08

19 36A 1 0,2 2PIN,8SC 0,7 15 2 2 5 27 1 0,14
20 39 8 0,8 1PIN,4MJ,2CR,2DT,1DM 0,3 90 32 10 5 12 4 0,03
21 40E 4,8 0,96 2PI,4PAM,2FA,1MJ,1SAC 0,3 40 24 6 5 12 3 0,06
22 51G 3,9 0,39 1PIN,3PLT,2FA,1SAC,2DT 0,3 40 12 5 5 5 1 0,03
23 52 25,2 5,04 2PIN,2FA,1ME,1DT, 0,4 400 42 12 5 19 7 0,08
1DM,2SAC,1PLT
24 63D 4 0,8 1PIN,7FA,1TE,1DT 0,7 100 38 22 3 245 30 0,07
25 68 95,9 19,18 2PIN,2MJ,2FA,1DT,1DM,2SAC 0,5 100 46 12 5 31 11 0,1
26 71C 0,3 0,09 3PIN,4FA,2BR,1DT 0,3 50 24 6 5 30 5 0,09
27 81 98,9 19,78 2PIN,3FA,2MJ,1CR,1DT,1DM 0,6 100 38 14 5 100 25 0,12
28 83A 9,6 0,96 1PIN,1GO,2CR, 0,7 100 34 17 4 146 20 0,07
2MJ,1FA,2SAC,1DT
29 85 90,5 18,1 2PIN,2FA,2MJ,2CR,1DT,1DM 0,6 100 42 15 4 90 28 0,12
163
30 86A 53 5,3 1PIN,3FA,1TE1CR,2MJ,2DT 0,3 100 42 11 5 74 8 0,06
164
31 88B 34,3 10,29 3PIN,1FA,1CR,4MJ,1DT 0,5 100 36 15 4 90 32 0,15
32 89A 22,8 6,84 3PIN,5MJ,1CR,1DT 0,7 120 50 20 3 80 36 0,21
33 94A 0,7 0,7 10PIN 0,7 25 16 10 3 82 82 0,7
34 99E 5,8 1,74 3PIN,3CA,2FA,2DT 0,4 25 14 4 5 38 3 0,12
35 106B 3,4 0,66 2PIN,2MJ,1CR,1CA,1ALT,3DT 0,5 85 32 8 5 31 5 0,1
36 107B 1,2 0,12 1PIN,7MJ,1CR,1DT 0,3 40 12 3 5 10 0 0,03
37 108B 42,5 4,25 1PIN,5FA,1PA,2DT,1MJ 0,4 100 46 19 3 111 13 0,04
38 109 76,8 30,72 4PIN,1FA,2MJ,2CR,1DT 0,4 100 42 16 4 57 41 0,16
39 110C 5,2 2,6 5PIN,3PI,1TE,1DT 0,6 100 40 30 1 391 213 0,3
40 110F 0,8 0,24 3PIN,7PI 0,7 100 34 27 1 473 125 0,21

41 112 49,1 24,55 5PIN,2MJ,2CR,1DT 0,5 100 40 15 4 59 46 0,2
42 113A 44,2 4,42 1PIN,5CR,2MJ,1DT 0,8 100 44 15 4 67 18 0,08
43 113B 11,2 1,12 1PIN,9MJ 0,2 60 16 5 5 6 1 0,02
44 114A 25,1 2,51 1PIN,4CR,3MJ,2DT 0,8 100 48 16 4 76 21 0,08
45 114C 7,3 6,57 9PIN,1MJ 0,4 100 46 12 5 20 19 0,36
46 115 8,5 4,25 5PIN,3MJ,2CR 0,3 100 42 14 5 39 31 0,15
47 116 40,6 8,12 2PIN,5MJ,3CR 0,4 100 38 14 5 36 16 0,08
48 119C 2,1 1,68 8PIN,2MJ 0,3 100 48 11 5 13 9 0,24
49 121B 4,9 1,96 4PIN,5MJ,1DT 0,4 100 40 11 5 18 10 0,16
50 122B 7,9 3,16 4PIN,5MJ,1DT 0,5 100 42 12 5 26 15 0,2
51 129D 0,1 0,1 10PIN 0,7 90 32 24 2 344 344 0,7
52 134D 0,9 0,72 8PIN,1PI,1DT 0,8 35 20 12 3 122 101 0,64
53 134E 1,9 1,52 8PIN,1PI,1DT 0,8 35 22 12 3 122 101 0,64
54 138B 2 2 10PIN 0,7 25 14 6 4 38 38 0,7
55 140D 1,2 1,2 10PIN 0,4 25 26 8 4 33 33 0,4
56 165B 1,6 0,8 5PIN,5GO 0,7 30 14 14 3 146 72 0,35
57 173B 1 0,8 8PIN,2GO 0,8 25 14 11 3 90 86 0,64
58 176C 0,7 0,7 10PIN 0,7 25 14 11 3 51 51 0,7
59 180B 6,9 0,69 1PIN,7CR,1GO,1CA 0,7 25 10 4 5 17 2 0,07
60 192B 11 1,1 1PIN,8CR,1DT 0,8 30 14 10 3 48 9 0,08
61 192C 4,4 3,96 9PIN,1DT 0,8 30 14 11 3 105 99 0,72
62 197B 0,8 0,64 8PIN,2CR 0,7 25 16 8 4 49 47 0,56
63 198D 0,9 0,63 7PIN,3CR 0,7 25 16 7 4 37 33 0,49
64 200A 8,3 2,49 3PIN,2SC,5CR 0,8 30 14 12 3 64 38 0,24

65 200B 0,3 0,06 2PIN,8CAS 0,8 30 16 3 2 111 29 0,16
66 201 16,4 1,64 1PIN,1PI,1SC,1FA5CR,1DT 0,8 30 14 10 3 61 9 0,08
67 203 7 4,9 7PIN,3PI 0,8 25 18 8 4 63 47 0,56
O.S. BAIA DE ARAMĂ
U.P. VIII OLANU
1 141C 4,3 1,29 3PIN,4MO,3FA 0,7 35 16 13 3 138 38 0,21
2 142C 3,8 0,76 2PIN,3FA,5MO 0,7 35 16 13 3 141 25 0,14
3 145C 4,7 0,94 2PIN,4MO,3FA,1DT 0,8 35 16 12 3 149 25 0,16
O.S.TARNIŢA
U.P. VI VÂRFUL LUI STAN
1 107B 6,8 2,04 3PIN,6MO,1FA 0,9 35 12 11 5 160 37 0,27
2 108C 9,9 2,97 3PIN,4FA,1MO,2ME 0,6 35 14 13 5 76 32 0,18
3 108D 4,6 2,76 6PIN,2MO,1ME,1FA 0,7 35 12 10 5 88 49 0,42
165
4 115D 34,5 3,45 1PIN,7MJ,1ME 0,5 70 24 16 5 62 13 0,05
166
5 121B 12 1,2 1PIN,5MJ,3ME,1SAC 0,4 50 18 13 5 31 5 0,04
6 127B 4,6 0,92 2PIN,5MJ,3ME,1SAC 0,4 60 16 11 5 39 11 0,08
7 159B 16,5 9,9 6PIN,2FA,2ME 0,4 70 26 14 4 74 49 0,24
8 161E 41,9 4,19 1PIN,5MJ,2ME,2FA 0,5 60 18 15 4 71 11 0,05
9 172B 31 6,2 2PIN,5MJ,2ME,1FA 0,4 70 18 13 5 66 14 0,08
10 182B 34,7 13,88 4PIN,3MJ,2ME,1FA 0,4 60 20 9 5 42 16 0,16
11 188B 15,3 10,71 7PIN,1FA,1ME,1MJ 0,4 80 26 15 5 79 64 0,28
12 197B 34,4 20,64 6PIN,2FA,2ME 0,5 90 28 18 5 117 93 0,3
13 208B 7,4 4,44 6PIN,2FA,1ME,1MJ 0,4 70 24 15 5 85 55 0,24
14 213C 26,3 13,15 5PIN,3MJ,1ME,1FA 0,5 70 18 12 5 57 32 0,2

15 214 31,5 6,3 2PIN,3FA,2MJ,2PLT,1ME 0,4 60 18 13 5 52 14 0,08
16 216A 52,3 15,69 3PIN,7FA 0,8 60 14 14 5 187 49 0,24
17 220A 25 7,5 3PIN,5FA,1MJ,1ME 0,7 30 10 11 5 112 29 0,21
18 221 6,6 1,98 3PIN,6FA,1ME 0,4 90 40 19 5 123 40 0,12
19 222 22,2 4,44 2PIN,8FA 0,7 30 12 12 5 124 22 0,14
20 223A 23 6,9 3PIN,6FA,1ME 0,7 70 28 19 5 172 71 0,21
21 224A 16,5 4,95 3PIN,5FA1PIS,1ME 0,8 30 10 10 5 117 28 0,24
22 227E 5,7 1,71 3PIN,5FA,2ME 0,6 80 18 12 5 54 28 0,18
23 228D 4,3 0,86 2PIN,6FA,2ME 0,4 50 14 13 5 55 14 0,08
24 230D 6 1,2 2PIN,8FA 0,7 90 22 18 4 176 43 0,14
25 231B 6,8 1,36 2PIN,8FA 0,7 40 10 10 5 112 16 0,14
Fig. III. 55
Arbori seculari de pin negru pe muntele Domogled
Centennial black pine trees on Domogled Mountain
167
Fig. III.56
Structura pe specii a sitului (explicaţia legendei în pagina 160)
Species structure of the site (legend explanation on page 160)
Fig.III.57
Proporţia speciilor în zona de conservare specială “Domogled” (258,9 ha)
Species proportion in the special conservation area “Domogled” (258,9 ha)
168
Fig. III. 58
Numărul de subparcele din situl pinului negru de Banat
Number of subparcels in the site of the Banat black pine
Fig. III. 59
Situaţia suprafeţelor din sit ocupate efectiv de pinul negru
Situation of surfaces effective occupied by the black pine
169
Fig. III. 60
Suprafaţa medie a subparcelelor cu pin negru
Average surface of the black pine subparcels
Fig. III.61
Vârsta medie a pinului negru
Average age of the black pine
170
Fig. III.62
Media diametrelor pinului negru
Average diameter of the black pine
Fig. III.63
Media înălţimilor pinului negru
Average height of the black pine
171
Fig. III.64
Clasa de producţie medie a pinului negru
Average production class of the black pine
Fig. III.65
Vârsta medie a pinului negru la diferite procente de participare
Average black pine age in different percents of participation
172
Fig. III.66
Consistenţa medie a arboretelor cu pin negru
Average consistency of the black pine forests
Fig. III.67
Situaţia suprafeţelor din sit în raport cu participarea pinului negru
Site surfaces situation compared with the black pine participation
173
Fig. III. 68
Situaţia volumelor unitare ale arboretelor din suprafeţele sitului
The forests from the site surfaces unitary volume situation
Fig. III.69
Situaţia volumelor unitare ale elementelor de pin negru din suprafeţele sitului
Black pine elements unitary volume situation from the site surfaces
174
CAPITOLUL IV – CHAPTER IV – SOCIAL

CARACTERISTICI SOCIO- AND ECONOMICAL
ECONOMICE CHARACTERISTICS
IV.1. Categorii de forme IV.1 Classes of human
de presiune umană şi pressure forms and their
distribuţia lor în situl distribution in the Banat
pinului negru de Banat black pine site
Situl cu Pinus nigra ssp. banatica se The site with Pinus nigra subsp.
află în proximitatea unor vechi aşezări, banatica is situated near old settle-
dar el nu oferă pentru comunităţile ments, but it confers to the dominant
umane, dominant rurale, decât privile- rural human communities only the
giile acestei poziţii. advantages of this position.
Nu există, pentru moment, argumen- For the moment, archaeological argu-
te arheologice care să poată susţine ments sustaining the impact of hu-
impactul presiunii umane exercitată man pressure since Paleolithic and
încă din paleolitic sau neolitic asupra Neolithic on the pine forests and its
cenozelor sau habitatului pinului. habitats don’t exist.
Sporirea aşezărilor permanente s-a re- The increase of permanent settlements
alizat în ultimele două secole şi ea s-a occurred during the last two centuries,
localizat pe cursul principalelor artere on the course of the main hydrographic
hidrografice (Cerna, Belareca, Dunăre, routes (Cerna, Belareca, Danube,
Coşuştea sau Bahna), aflate la distanţe Coşuştea or Bahna) situated at varying
variabile faţă de sit. Agricultorii şi cres- distances from the site. Agriculturalists
cătorii de vite defrişau pădurea de fag and cattlemen cleared the beech forest
pentru a-şi mări suprafaţa de păşunat enlarging their pastures surfaces and
şi amplasa colibele ce însoţeau turmele placing their huts that accompanied the
la păşune (Constantinescu, 1976). Ei herds (Constantinescu, 1976).
au avansat spre situl pinului negru de
They advanced toward the Banat
Banat mai mult dinspre valea Bahnei,
black pine site mainly from Bahna
din satele Podeni şi Gornenţi, urcând şi
valley, cattle still climbing today on
azi vite spre diagonala Domogledului
Domogled from the villages of Podeni
(Fig. IV.1).
and Gornenţi (Fig. IV.1).
O cercetare de detaliu a documente-
A detailed research of historical docu-
lor istorice, dacă există, s-ar putea să
ments, if exists, might allow more rel-
permită concluzii mult mai relevante
evant conclusions related to the pine
şi în legătură cu utilizarea lemnului de
wood use or of other products, specific
pin sau a altor produse specifice ceno-
to the Banat black pine plant formations.
zelor sitului pinului negru de Banat.
In the absence of such arguments, for
În absenţa acestor argumente pentru
the moments we limited to evaluating
moment ne-am limitat la evaluarea
175
Fig. IV.1- Activităţi pastorale în proximitatea sitului pinului negru de Banat

Pastoral activities in the Banat black pine site proximity
impactului presiunii umane prin mo- the impact of human pressure through
dul de utilizare a terenului, turism, the land use, tourism, transportation
transporturi şi extragerea selectivă and selective wood and construc-
de masă lemnoasă şi materiale de tion materials extraction. Another
construcţii. O altă categorie de ac- category of human activities that affect
tivităţi umane care afectează starea the preservation of Pinus nigra subsp.
de conservare a sitului Pinus nigra banatica site is the selective logging
ssp. banatica o reprezintă extragerea from buffer areas (Fig. IV.2).
selectivă de masă lemnoasă din zona
It has been observed that in certain
tampon (Fig. IV.2).
micro habitats such as those from
S-a observat că în anumite microhabi- Crovul Mare and Şuşcu Mountain, the
tate, cum ar fi cele de la Crovul Mare pine forest appeared and developed
şi Muntele Şuşcu, pădurea de pin s-a favoured by the near beech woods.
instalat şi dezvoltat apărată de făgetele
Monitoring these micro habitats could
din apropiere. Monitorizarea unor
offer solutions for the Banat black pine
asemenea microhabitate ar oferi soluţii
habitats management, and for that of
pentru managementul habitatului de
pin negru de Banat dar şi al Parcului
Park.
Naţional Domogled-Valea Cernei.
Organised or unorganised tourism
Turismul organizat sau neorganizat
represents an activity with continuous
constituie o activitate în continuă
176
Fig. IV.2 - Degradarea vegetaţiei din zona tampon a sitului pinului negru de
Banat prin extragere selectivă de masă lemnoasă
Vegetation degradation in the buffer Banat black pine site area through selec-
tive wood extraction
creştere. Traseele turistice ce pornesc growth. Tourist trails that start from
din Băile Herculane nu au o accesibili- Băile Herculane aren’t yet very acces-
tate prea mare şi nici nu sunt deocam- sible and enough publicised.
dată suficient mediatizate. When these minuses will be eliminated,
În momentul în care aceste neajunsuri un-monitorised tourism as an human
vor fi înlăturate turismul nesuprave- activity form might severely affect the
gheat ca formă de activitate umană stability of Banat black pine habitats
s-ar putea să afecteze grav stabilitatea and plant associations.
habitatelor şi cenozelor sitului de Another human activity with long term
pin negru de Banat. O altă activitate impact is the uncontrolled extraction
antropică cu impact pe termen lung o of construction materials.
constituie extragerea necontrolată
de materiale de construcţii. Orice în- Any attempt of reopening the old
cercare de reactivare a vechilor cariere pits will lead to the site and species
ar conduce la degradarea sitului şi a degradation.
speciei. Road transportations are represented
Transporturile rutiere sunt repre- by the forestry roads that cross (a few)
zentate de drumurile forestiere ce or pass near the pine site, as the new
177
traversează (relativ puţine la număr) road connecting Băile Herculane and

sau se află în proximitatea sitului, Baia de Aramă.
cât şi de noua axă de legătură rutieră
Since recordings of noxious values
între Băile Herculane-Baia de Aramă.
produced by vehicles travelling on
Deoarece nu există înregistrări ale
these roads don’t exist, only theoreti-
valorilor noxelor rezultate din emisiile
cal conclusions can be made, that need
mijloacelor de transport ce se deplasea-
to be considered in the habitat and spe-
ză pe aceste categorii de drumuri nu se
cies management plan.
pot trage concluzii decât teoretice de
care să se ţină seamă în planul de ma- But as the European legislation con-
nagement al habitatului şi speciei. Dar cerning the Environmental Impact
aşa cum prevede legislaţia comunitară Assessment stipulates any transport
referitoare la Evaluarea Impactului amplification between Băile Herculane
asupra Mediului orice amplificare a and localities from the site’s eastern
transporturilor între Băile Herculane şi part need to be accurately to forecast
localităţile din estul sitului trebuie să the ecosystems ensemble that char-
fie corectă pentru a prognoza starea de acterise the Domogled-Cerna Valley
sanogeneză a ansamblului ecosisteme- National Park health state.
lor ce caracterizează Parcul Naţional The Urbanism Plan for the Park’s
Domogled-Valea Cernei. Territory Zone must consider the sig-
Planul de Amenajare a Teritoriului nificant incidence of the Banat black
Zonal al parcului va trebuii să ţină pine site as a NATURA 2000 site and
seama şi de incidenţele semnificative to offer possible alternative solutions
asupra sitului pinului negru de Banat to reduce the risks that might affect
ca sit NATURA 2000 şi să ofere soluţii the characteristic habitats and plants
alternative posibile pentru reducerea associations.
riscurilor ce ar putea afecta cenozele
şi habitatele ce-l caracterizează.
IV.2. Spatial and temporal

IV.2. Dinamica spaţială dynamic of the human
şi temporală a impactului activities impact
activităţilor antropice
Domogled - Cerna Valley National
Parcul Naţional Domogled-Valea Park is superposed on artificially
Cernei se suprapune peste componente reduced environmental components
ale mediului cu grad de artificializare of 11 territorial-administrative units
redus din 11 unităţi administrativ - (Topleţ, Băile Herculane, Mehadia,
teritoriale (Topleţ, Băile Herculane, Cornereva, Teregova, Padeş, Baia
Mehadia, Cornereva, Teregova, Padeş, de Aramă, Obârşia-Cloşani, Isverna,
Baia de Aramă, Obârşia-Cloşani, Balta, Podeni) from three counties
Isverna, Balta, Podeni), aparţinând la Caraş-Severin, Mehedinţi and Gorj.
178
trei judeţe Caraş-Severin, Mehedinţi Therefore, excepting Baia de Aramă

şi respectiv Gorj. Astfel, cu excepţia with its old mining activities and Băile
localităţilor Baia de Aramă, recunos- Herculane spa with a tourism and spa
cută prin activităţile miniere desfăşu- therapy profile, all the other territorial-
rate în trecut şi Băile Herculane, cu administrative units are characterised
profil turistic şi de prestări servicii by a predominant forestry-pastoral
balneoclimaterice, celelalte unităţi ad- profile, proofed by the large percent-
ministrativ-teritoriale se caracterizează age of the forest (50%) from the total,
printr-un profil predominant silvo-pas- and the percentage of pastures and
toral, fapt demonstrat şi de ponderea meadows (over 70%) from agricultural
mare a suprafeţelor forestiere din total land.
localitate (peste 50 %), dar şi a păşu-
Land use environment impact (Fig.
nilor şi fâneţelor din agricol (peste 70
IV.3) analyses was based on statis-
%). Analiza impactului modului de
tic data from the 1970-2004 period
utilizare a terenurilor (Fig. IV.3) asu-
(National Statistic Institute) existent at
pra mediului s-a bazat pe utilizarea da-
the territorial-administrative units level
telor statistice din perioada 1970-2004
that integrally or partially compose
(Institutul Naţional de Statistică) exis-
tente la nivelul unităţilor administrativ
Park (Fig. IV.4). Using these statistic
teritoriale care se suprapun integral sau
data were calculated:
parţial cu teritoriul Parcului Naţional
Domogled-Valea Cernei (Fig. IV.4) - human pressure through land use
Folosind aceste date statistice s-au (agricultural, un-agricultural, arable,
calculat: vineyards, orchards and nursery tree
gardens, pastures, grasslands) (ha/
- presiunea umană prin modul de uti-
inhabitant)
lizare a terenurilor (agricol, neagricol,
arabil, vii, livezi şi pepiniere pomicole, - land use dynamics in different peri-
păşuni, fâneţe) (ha/locuitor) ods (%)
- dinamica modului de utilizare a tere- - main land use categories percent
nurilor în diferite perioade (%) (agricultural percent from total; arable,
pastures, orchards and vineyards per-
- ponderea principalelor categorii de
cent from agricultural; vegetables from
utilizare a teritoriului (ponderea agri-
arable; built surfaces from total) (%)
colului din total, a arabilului, păşunilor,
fâneţelor, viilor, livezilor din agricol, - domestic animal pressure on different
legumiculturi din arabil, construitului categories of land use (heads/surface)
din total) (%)
- presiunea animalelor domestice asu- The territorial-administrative units
pra diferitelor categorii de utilizare a containing the Domogled-Cerna
terenurilor (capete/suprafaţă). Valley National Park are characterised
Unităţile administrativ - teritoriale by large surfaces compared with the
179
Fig. IV. 3
Utilizarea terenurilor în situl pinului negru de Banat
Landcover in Banat black pine site
180
Vii
Arabil Grapes Livezi
Arable 0,3% Orchards
12%
1,8%
Fâneţe
Meadows Păşuni
23,1% Pastures
62,8%
Fig. IV.4 - Structura utilizării terenurilor în unităţile administrativ teritoriale din

Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei
Land use structure in the territorial administrative units from the Domogled -
Valea Cernei National Park
cărora li se circumscrie Parcul Naţional national average, most of them exceed-

Domogled-Valea Cernei se caracte- ing 10 000 ha.
rizează prin suprafeţe mari în compa-
The appreciable extend accentuates the
raţie cu media naţională, majoritatea
dimension of the territory that has to be
depăşind 10 000 ha.
managed, and the inherent difficulties
Extinderea apreciabilă evidenţiază in managing territorial resources and
dimensiunea teritoriului care trebuie the sustainable local development.
administrat, precum şi dificultăţile
Other important aspect, that determines
inerente în gestionarea resurselor
the management efficiency, is that the
teritoriale şi dezvoltarea durabilă
Domogled-Cerna Valley National Park
locală.
is superposed on spaces situated at the
De asemenea, un alt aspect foarte im- territorial-administrative unit’s limits,
portant, de care este legată eficienţa different at county and development
administrării, este că Parcul Naţional region level (Table IV.1).
Domogled-Valea Cernei se suprapu-
Therefore, the high mobility of the ter-
ne peste spaţii situate la limita dintre
ritorial-administrative units total sur-
unităţi administrative diferite la nivel
faces in the 1970-2002 period (-4943
de judeţ şi regiune de dezvoltare
ha for Mehadia, -2672 ha – Padeş,
(Tabelul IV.1). Astfel, mobilitatea
181
ridicată a suprafeţelor totale ale uni- -2296 ha – Baia de Aramă, +599 ha

tăţilor administrativ-teritoriale în pe- – Podeni, +884 ha – Balta, +3701 ha –
rioada 1970-2002 (-4943 ha în cazul Isverna, +6249 ha – Băile Herculane)
comunei Mehadia, -2672 ha – Padeş, accentuate the fact that these spaces
-2296 ha – Baia de Aramă, +599 ha were situated in different administra-
– Podeni, +884 ha – Balta, +3701 ha – tive structures according the modifica-
Isverna, +6249 ha – Băile Herculane) tions that took place.
evidenţiază faptul că aceste spaţii au
The administrative instability favoured
fost situate în structuri administrative
an inefficient and irrational manage-
diferite funcţie de modificările care au
ment of the territorial resources
avut loc.
from peripheral spaces with a doubtful
Instabilitatea administrativă a favorizat administrative regime (especially pas-
o gestionare ineficientă şi iraţională a tures and grasslands, but forests also).
resurselor teritoriale din spaţiile peri-
As we can observe territorial admin-
ferice cu regim administrativ incert
istrative variations are found mostly
(în special a păşunilor şi fâneţelor,
in localities from Gorj and Mehedinţi
Tabelul IV.1 - Dinamica procentuală suprafeţelor totale ale unităţilor adminis-

trative din Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei
Table IV.1 - Percentual dynamics of total administrative units surfaces from the
Domogled - Cerna Valley National Park
Localitate Suprafaţa totală

Settlements Total surface
1970-2001 1970-1990 1990-2004
Baia de Arama -18,5 2,8 -20,7
Isverna 32,4 3,5 27,9
Balta 7,6 -10,3 20,0
Obarsia-Closani 1,8 -33,0 52,0
Podeni 8,5 -1,3 9,9
Baile Herculane 145,5 145,5 0,0
Cornereva 0,0 0,0 0,0
Mehadia -21,6 -21,6 0,0
Toplet 0,0 0,0 0,0
Teregova 0,0 0,0 0,0
Padeş -6,4 -5,6 -0,8
182
45000,0
40000,0
1970 1990 2004
Suprafate / Surface (ha)
35000,0
30000,0
25000,0
20000,0
15000,0
10000,0
5000,0
0,0
a
ne
va
va
et
ia
ni
ni
a
lta
s
rn
am
de
ad
sa
de
pl
a
re
go
Ba
ve
ul
To
Pa
lo
eh
Po
ne
Ar
re
c
Is
C
er
M
or
Te
de
a-
H
C
i
rs
ia
ile
bi
Ba
Ba
O
Localitate / Locality
Fig. IV.5 - Modificări de suprafaţă ale unităţilor administrative din Parcul

Naţional Domogled - Valea Cernei
Surface changes in the administrative units surfaces from the Domogled - Cerna
Valley National Park
dar şi a suprafeţelor forestiere). După counties (Fig. IV.5), collaborated with

cum se observă variaţii ale teritoriului population density modifications (Fig.
administrativ se înregistrează în spe- IV.6).
cial în localităţile din judeţele Gorj şi Human pressure through land use
Mehedinţi (Fig. IV.5) corelate cui mo- indices
dificări în densitatea populaţiei (Fig.
IV.6). Human pressure through land use
indices evaluates the environmental
Indicii de presiune umană prin mo- impact of different land use categories,
dul de utilizare a terenurilor using as entry data the surfaces and
Indicii de presiune umană prin modul inhabitants number.
de utilizare a terenurilor evaluează im- In the case of the territorial-adminis-
pactul diferitelor categorii de utilizare trative units from the Domogled-
183
Fig. IV.6
Densitatea populaţiei (1970 - 2004)
Population density (1970 - 2004)
184
185
Fig. IV.7- Modificări în densitatea populaţiei la nivelul comunelor (1970 - 2004)

Changes in the population density of the administrative units (1970 - 2004)
a spaţiului asupra mediului, folosind ca Cerna Valley National Parkthe human

date de intrare suprafeţele şi numărul pressure through agricultural (Table
de locuitori. IV.2) has values between 0,1 ha/in-
habitants (Băile Herculane) and 4 ha/
În cazul unităţilor administrativ-teri-
inhabitants (Poteni), large variations
toriale din Parcul Naţional Domogled-
being connected to the existing dif-
Valea Cernei indicele de presiune
ferences in the number of inhabitants.
umană prin agricol (Tabelul IV.2)
Reduced population density that char-
are valori cuprinse între 0,1 ha/locui-
acterize the territorial-administrative
tor (Băile Herculane) şi 4 ha/locuitor
units from the Domogled-Cerna Valley
(Poteni), variaţiile foarte ridicate fiind
National Park (under 35 inhabitants
legate de diferenţierile existente la ni-
per km2, excepting Baia de Aramă and
velul numărului de locuitor. Densitatea
Băile Herculane), determines the ap-
foarte scăzută a populaţiei care carac-
parition of high values for the human
terizează unităţile administrativ terito-
pressure through agricultural indices,
riale din Parcul Naţional Domogled-
which only characterize the contact ar-
Valea Cernei (sub 35 locuitori pe km2,
eas with neighboring geomorphologic
cu excepţia localităţilor Baia de Aramă
units.
şi Băile Herculane), determină apariţia
unor valori foarte ridicate ale indicilor Human pressure indices values in the
de presiune umană prin agricol, care nu 1970-2004 period record high increas-
caracterizează decât zonele de contact es in the villages of comunele Podeni
cu unităţile geomorfologice vecine. (109,7 %), Balta (115,2 %), Isverna
(153,7 %) due to massive depopula-
Valorile indicilor de presiune umană în
perioada 1970-2004 se caracterizează tions (over 20 %) (Fig. IV.7), and
prin creşteri foarte ridicate în comu- decreases in Băile Herculane (-53,9 %)
nele Podeni (109,7 %), Balta (115,2 and Baia de Aramă (-40 %) under the
%), Isverna (153,7 %) pe fondul unor direct influence of economical shifting
depopulări masive (peste 20 %) (Fig. post december 1989 (Table IV.2).
IV.7), prin scăderi în Băile Herculane The average value of human pressure
(-53,9 %) şi Baia de Aramă (-40 %), through agricultural (Fig. IV.8) is 1,7
sub influenţa directă a modificărilor ha/inhabitant, an apparently high value
economice postdecembriste (Tabelul projected in the equilibrum state of ru-
IV.2). ral landscapes, unless we consider the
Valoarea medie a presiunii umane prin reduced average value of population
agricol (Fig. IV.8) este de 1,7 ha/locu- density (21,9 inhabitants/km2).
itor, valoare aparent ridicată şi cu pro- The arable fields, considered having
iecţie în starea de echilibru a peisajelor the largest impact on the environment
rurale, dacă nu se ţine cont de valoarea from all the types of agricultural
medie foarte scăzută a densităţii popu- use, we can observe (Fig. IV.10) the
laţiei (21,9 locuitori/km2). presence of reduced values, express-
ing the reduced productivity of these
186
Tabelul IV.2 - Dinamica spaţială şi temporală a presiunii umane prin agricol în Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei
Table IV.2 - Spatial and temporal dynamics of the human pressure through agricultural in the Domogled - Cerna Valley
National Park
Presiunea umană prin agricol Dinamica presiunii umane prin

(ha/locuitor) agricol (%) Densitatea populatiei (locuitor/
Localitate Human pressure through agricultural Dynamics of human pressure km2)
Locality land through agricultural land (%) Population density (inhabitant/
(ha/inhabitants) km2)
1970 1990 2001 2004 1970-2001 1970-1990 1990-2001 1970 1990 2001 2004
Baia de Arama 1,3 0,9 0,8 0,8 -40,0 -35,1 -7,6 38,9 45,0 57,1 64,6
Isverna 1,0 2,7 2,4 2,7 153,7 186,2 -11,4 31,1 24,0 18,2 17,5
Balta 1,7 3,3 3,7 4,3 115,2 92,8 11,7 26,7 17,9 12,9 11,1
Obarsia-Closani 1,2 2,0 1,7 1,1 45,7 66,9 -12,7 16,4 23,6 17,4 41,1
Podeni 1,9 3,3 4,0 4,5 109,7 73,4 21,0 32,9 21,5 16,0 15,1
Baile Herculane 0,3 0,2 0,1 0,1 -53,9 -47,9 -11,5 61,8 54,0 57,6 59,6
Cornereva 2,5 3,0 3,5 3,7 39,2 18,3 17,7 18,5 15,4 13,5 12,5
Mehadia 1,6 1,7 1,3 1,3 -19,3 9,7 -26,5 21,1 23,7 25,5 23,9
Toplet 0,5 0,4 0,5 0,5 -2,7 -21,6 24,1 32,0 33,0 32,6 28,7
Teregova 2,6 2,8 2,9 3,2 14,7 7,9 6,3 16,5 15,3 14,3 13,2
Pades 2,0 1,9 1,9 1,9 -1,3 -1,1 -0,2 11,6 13,3 13,5 13,5
187
La nivelul terenurilor arabile, conside- mountain surfaces for these types of

rate a exercita impactul cel mai ridicat activities. Therefore, human pressure
asupra mediului dintre toate formele through arable (Fig. IV.9) records
de utilizare agricolă, se observă (Fig. values of 0,8-0,9 ha/inhabitant only
IV.10) existenţa unor valori foarte in localities with reduced population
reduse, exprimând bonitatea scăzută density (Podeni, Balta, Isverna), most
a terenurilor din zona montană pentru of the values being 0,1-0,2 ha/inhabit-
desfăşurarea acestor tipuri de activităţi. ant. Even though the indices tendency
Astfel, presiunea umană prin arabil is increasing in the 1990-2004 period,
(Fig. IV.9) înregistrează valori de 0,8- values dynamics illustrate a general
0,9 ha/locuitor doar în localităţile cu decrease of arable surfaces from the
densitate foarte scăzută a populaţiei total surface of the village.
(Podeni, Balta, Isverna), majoritatea
The predominant pastoral function of
valorilor fiind de 0,1-0,2 ha/locuitor.
Chiar dacă tendinţa indicilor este
Park villages is evidential by the large
crescătoare în perioada 1990-2004,
percent of pastures and meadows from
dinamica valorilor ilustrează scăderea
the total agricultural surfaces. These
generală a suprafeţelor arabile din tota-
field reality is illustrated through the
lul suprafeţei agricole a comunei
high pressure (Table IV.3) of pastures
Funcţia dominant pastorală a comu- and meadows (Fig. IV.1o). Therefore,
nelor din Parcul Naţional Domogled- the values of the human pressure
Valea Cernei este evidenţiată de pon- through pastures varies between 0,07 ha/
derea ridicată a păşunilor şi fâneţelor inhabitant (Băile Herculane) and 2,29
din total suprafeţe agricole la nivel de ha/inhabitant (Cornereva), the average
comună. Această realitate din teren value being 1,09 ha/inhabitant. These
explică şi presiunea ridicată (Tabelul values express territories with unbal-
IV.3) prin păşuni şi fâneţe (Fig. anced landscapes due to the pasture
IV.10) Astfel, valorile indicelui de pre- use, as most of these are abandoned or
siune umană prin păşuni variază între under-exploited (Fig. IV.11). The value
0,07 ha/locuitor (Băile Herculane) şi of animal pressure indices, through
2,29 ha/locuitor (Cornereva), valoarea the number of sheep and cattle (sheep/
medie fiind de 1,09 ha/locuitor. Aceste ha pastures+meadows and cattle/ha
valori exprimă existenţa teritoriilor cu pastures+meadows) is reduced (0,2
peisaje dezechilibrate dată fiind utili- cattle/ha pastures+meadows and 0,92
zarea prin păşuni, în condiţiile în care sheep/ha pastures+meadows), higher
majoritatea acestora sunt abandonate values at Topleţ due to the reduced
sau subexploatate (Fig. IV.11). Astfel, surfaces of pastures and meadows.
valoarea indicilor de presiune anima-
If we use the index for evaluating
lă prin numărul de ovine şi respectiv
the over-graze (number of animal/
bovine (ovine/ha fâneţe+păşuni şi
ha pastures) we can also observe re-
bovine/ha fâneţe+păşuni) este redusă
duced values (0,27 cattle/ha pasture,
(0,2 bovine/ ha păşuni+fâneţe şi 0,92
188
Fig. IV.8
Presiunea umană asupra mediului prin agricol (1970 - 2004)
Human environmental pressure through agricultural land (1970 - 2004)
189
Fig. IV.9
Presiunea umană asupra mediului prin arabil (1970 - 2004)
Human environmental pressure through arable land (1970 - 2004)
190
Tabelul IV.3 - Presiunea asupra mediului prin păşuni şi fâneţe
Table IV.3 - Human environmental pressure through pastures and meadows
Indicele de presiune umană Indicele de presiune umană Indicele de presiune animala asupra pasunilor
prin păsuni prin fanete si fanetelor
Localitate (ha/locuitor) (ha/locuitor) Animal pressure on pastures and meadows
Locality Human pressure through Human pressure through index
pastures index meadows index Bovine/ Ovine/
(ha/inhabitants) (ha/inhabitants) ha păşuni+fâneţe ha păşuni+fâneţe
Cows/ Sheep/
ha pastures+meadows ha pastures+meadows
1970 1990 2001 2004 1970 1990 2001 2004 1990 2001 2004 1990 2001 2004
Baia de Arama 1,02 0,64 0,61 0,60 0,07 0,09 0,10 0,10 0,18 0,17 1,90 1,90
Isverna 0,41 2,15 1,83 2,08 0,22 0,23 0,23 0,26 0,15 0,22 1,07 1,10
Balta 0,89 1,98 2,25 2,66 0,33 0,36 0,44 0,48 0,25 0,21 1,53 1,06
Obarsia-Closani 0,69 1,48 1,29 0,83 0,35 0,34 0,30 0,20 0,09 0,11 1,30 0,65
Podeni 0,93 1,52 2,21 2,50 0,24 0,77 0,91 1,03 0,20 0,14 1,86 1,18
Baile Herculane 0,16 0,08 0,07 0,07 0,11 0,07 0,06 0,06 0,17 0,13 0,44 0,46
Cornereva 1,59 1,84 2,29 2,44 0,60 0,79 0,82 0,88 0,13 0,19 0,47 0,83
Mehadia 0,75 0,82 0,93 0,89 0,57 0,61 0,12 0,13 0,23 0,25 0,99 0,56
Toplet 0,15 0,06 0,14 0,17 0,21 0,19 0,19 0,22 1,29 0,97 10,38 9,83
Teregova 1,39 1,48 1,60 1,74 0,88 0,95 0,98 1,07 0,16 0,17 0,60 0,54
Pades 1,82 1,12 1,12 1,17 0,07 0,67 0,66 0,66 0,13 0,03 0,48 0,09
191
Fig. IV.10
Presiunea umană asupra mediului prin păşuni (1970 - 2004)
Human environmental pressure through pastures (1970 - 2004)
192
Fig. IV.11 - Forme de utilizare a terenului in situl pinului negru de Banat

Land use forms in the Banat black pine site
193
ovine/ ha păşuni+fâneţe), valori mai 3,35 sheep/ha pasture), indicating that

ridicate înregistrându-se în Topleţ, near the Banat black pine site from the
datorită suprafeţelor mai reduse de Domogled-Cerna Valley National Park
păşuni şi fâneţe. human communities don’t cause
problems through pastures over-
Dacă se foloseşte indicele de evaluare a
graze. Cottage’s (temporary shelters
suprapăşunatului (număr animale/ha
for sheep, cattle and goats, frequent in
păşune) se observă de asemenea exis-
montan areas) spatial distribution anal-
tenţa unor valori reduse (0,27 bovine/
yse clearly proofs that they are situated
ha păşune, 3,35 ovine/ha păşune), ceea
outside the Banat black pine site and
ce arată faptul că în proximitatea situ-
rarely near it.
lui pinului negru de Banat din Parcul
Naţional Domogled-Valea Cernei nu This aspect simplifies the protect
comunităţile umane pun probleme area’s and the Banat black pine site
prin supraexploatarea păşunilor. as a NATURA 2000 site’s manage-
ment, because in appearance case of
Analiza distribuţiei spaţiale a săla-
exogenous sources (animal from other
şelor (adăposturi temporare pentru
parts) the measures are easier to accept
ovine, bovine şi caprine frecvente în
and enforce.
zonele montane) arată clar că ele se
concretizează în afara sitului pinului In this way, problems related to the
negru de Banat şi în foarte rare cazuri vegetation and soil degradation on pas-
în proximitatea lui. tures can be easily resolved, without
large rehabilitation cost that can’t be
Acest lucru simplifică administrarea
supported by the human communities
ariei protejate şi a sitului pinului
from the mountain area.
negru de Banat ca sit NATURA 2000,
întrucât în cazul apariţiei unor proble- The importance of sustainable man-
me de mediu datorate surselor exogene agement of pasture surfaces is more
(păşunatul unor efective de animale din important in the Domogled-Cerna
alte zone ale ţării) măsurile sunt mult Valley National Park as they represent
mai uşor de acceptat şi implementat. the second land use pattern, after for-
ests, even though the impact on the
Astfel poate fi evitată degradarea
Pinus nigra subsp. banatica habitats is
vegetaţiei şi solului pe păşuni, pro-
considerably reduced.
ces ce implică costuri de reabilitare
semnificative ce nu pot fi suportate de Human pressure through meadows
comunităţile umane din zona monta- (Fig. IV.12) index equals 0,43 ha/
nă. Importanţa gestionării durabile a inhabitant, with reduced values in
suprafeţelor cu păşuni este cu atât mai the case of urban localities Baia de
importantă în spaţiul Parcului Naţional Aramă and Băile Herculane (0,06 ha/
Domogled-Valea Cernei cu cât repre- inhabitant) and increased in the rural
zintă a doua formă de utilizare a spa- localities Teregova and Podeni (0,9 ha/
ţiului după păduri, chiar dacă impactul inhabitant). The reduced animal values
194
asupra habitatelor cu Pinus nigra ssp. and the extended meadow surfaces
banatica este considerabil mai redus. proof the existence of a ration base suf-
ficient to support animal growth activi-
Indicele de presiune umană prin fâneţe
ties, not endangering, for the moment,
(Fig. IV.12) este de 0,43 ha/locuitor, cu
landscapes equillibrum in the Banat
valori mai reduse în cazul localită-
black pine site.
ţilor urbane Baia de Aramă şi Băile
Herculane (0,06 ha/locuitor) şi mai Human pressure through diverse means
ridicate în aşezările rurale Teregova şi of land use was expressed by percent-
Podeni (0,9 ha/locuitor). ages, calculating the agricultural and
un-agricultural surfaces percent from
Valorile reduse ale efectivelor de ani-
total surfaces, sometimes appreciabile
male, dublate de suprafeţele cu fâneţe
variations existing (Table IV.4, Fig.
destul de extinse evidenţiază existenţa
IV.13 ).
unei baze furajere suficiente pentru a
suporta activităţile de creştere a anima- Therefore, agricultural percent from
lelor astfel încât să nu pună în pericol, total records values between 8,1 % at
pentru moment, echilibrul peisajelor Băile Herculane and 64 % at Podeni.
din situl pinului negru de Banat.
The large value existent at Podeni ex-
Presiunea umană prin diferite moduri presses the fact that high values of hu-
de utilizare a terenurilor a fost apreciată man pressure through agricultural isn’t
şi procentual prin calcularea ponderii entirely caused by reduced population
suprafeţelor agricole şi neagricole din density (16 inhabitants/km2), but by the
total suprafaţă, evidenţiindu-se variaţii accentuated degree of environmental
uneori apreciabile (Tabelul IV.4, Fig. artificiality also.
IV.13 ).
The values of agricultural percent from
Astfel, ponderea agricolului din total total are situated between 35-50 %, the
înregistrează valori cuprinse între tendency being of a slight decrease
8,1 % la Băile Herculane şi 64 % la after 1990. (Fig. IV.14)
Podeni.
Arable percent from agricultural re-
Valoarea ridicată existentă la Podeni cords higher values of 10 % at Topleţ
exprimă faptul că valorile mari ale in- (27,8 %), Balta (25,4 %), Podeni (20,3
dicelui de presiune umană prin agricol %), Mehadia (14,9 %) şi Isverna (13,3
nu se datorează doar densităţii reduse %), but most of the fields are outside
a populaţiei (16 locuitori/km2), dar şi the Domogled-Cerna Valley National
gradului accentuat de artificializare a Park, their effect being reduced in the
mediului. Valorile ponderii agricolului Pinus nigra subsp. banatica habitats
din total sunt situate predominant între status.
35-50 %, tendinţa fiind de uşoară scă-
Land use dynamics offers information
dere după 1990 (Fig. IV.14)
on the space’s valorisation stability,
Ponderea arabilului din agricol on the most long time effective and
195
Fig. IV.12
Presiunea umană asupra mediului prin fâneţe (1970 - 2004)
Human environmental pressure through meadows (1970 - 2004)
196
Tabelul IV.4 - Table IV.4

Ponderea terenurilor neagricole din total în unităţile administrative- teritoriale
din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei între 1970-2004
Un-agricultural lands percent from total in the territorial-administrative units
from the Domogled - Cerna Valley National Park between 1970-2004
Localitate 1970 1990 2001 2004

Locality
Baia de Aramă 48,0 60,9 54,2 49,2
Isverna 70,4 34,6 56,2 52,2
Balta 54,3 41,0 52,6 50,2
Obarşia-Cloşani 80,7 53,6 70,1 54,9
Podeni 36,9 28,3 35,6 31,7
Băile Herculane 81,1 91,4 91,9 91,9
Cornereva 53,9 54,4 53,2 53,2
Mehadia 66,8 59,1 67,6 69,8
Topleţ 84,2 87,2 84,3 74,3
Teregova 57,5 57,5 57,7 57,7
Padeş 77,2 74,1 73,8 73,9
Medie - Average 64,5 60,9 63,5 59,9
36%
64%
1Neagricol 2Agricol
Fig. IV.13
Raportul agricol/neagricol în Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei
Agricultural/ unagricultural ratio in the Domogled - Cerna Valley National Park
197
înregistrează valori mai ridicate de 10 commercial use forms, on the ter-

% la Topleţ (27,8 %), Balta (25,4 %), ritorial incidence of sector policies
Podeni (20,3 %), Mehadia (14,9 %) (landed, demographic, economic,
şi Isverna (13,3 %), însă majoritatea environmental).
acestor terenuri se află în exteriorul
In the protected areas, land use dy-
Parcului Naţional Domogled-Valea
namic is an important indicator based
Cernei, proiecţia lor fiind redusă în
on which the efficiency in short, me-
starea habitatelor cu Pinus nigra ssp.
dium and long term of the protected
banatica. Dinamica modului de uti-
area is evaluated.
lizare a terenurilor oferă informaţii
asupra stabilităţii valorizării spaţiu- In conclusion, human pressure indices
lui, a formelor de utilizare cu eficienţa in the territorial administrative units in-
şi rentabilitatea cea mai ridicată pe cluded in the Domogled-Cerna Valley
termen lung, a incidenţei politicilor National Park record values strongly
sectoriale (funciare, demografice, eco- influenced by the population density
nomice, de mediu) în teritoriu etc. În distribution.
ariile protejate dinamica modului de Neither the less, the forestry-pastoral
utilizare a terenurilor este un indica- profile of the zone (Fig. IV.15, IV.16)
tor foarte important pe baza căruia se is obvious, and the tendency of pasture
evaluează eficienţa ariei protejate pe surfaces expanding in the place of ar-
termen scurt, mediu şi lung. able and meadow fields, fact that needs
În concluzie, indicii de presiune uma- to be considered in evaluating future
nă în unităţile administrativ-teritoriale impacts and in establishing manage-
incluse în Parcul Naţional Domogled- ment and monitoring activities in the
Valea Cernei înregistrează valori in- Banat black pine site (Fig. IV. 17).
fluenţate foarte puternic de distribuţia Tourism Impact on the Pinus nigra
densităţii populaţiei. Cu toate acestea, subsp. banatica site
este evident profilul silvo-pastoral al
Tourist activities are seen as an alter-
zonei (Fig. IV.15, IV.16) şi tendinţa de
native for the financial support of the
extindere a suprafeţelor cu păşuni în
administrative and protection activities
detrimentul suprafeţelor arabile şi cu
within the protected areas, but also as a
fâneţe, fapt ce trebuie luat în conside-
mean of promoting their image.
raţie în evaluarea impactelor viitoare
şi în stabilirea activităţilor de mana- Promotion of the organised tourist
gement şi monitoring din situl pinului activities is a main objective for these
negru de Banat (Fig. IV. 17). categories of protected areas, which are
Impactul turismului asupra sitului trying to solve in this way the relation-
Pinus nigra ssp. banatica ship with the local communities, by
providing a sustainable alternative for
Activităţile turistice pot fi privite ca development. In the Domogled-Cerna
o alternativă de susţinere financiară Valley National Park, the tourist activi-
a activităţilor administrative şi de ties includes health spa, tourism and
198
Fig. IV. 14
Ponderea suprafeţelor agricole din totalul suprafeţei comunei
(1970 - 2004)
Percent of agricultural land among the total surface of the
village (1970 - 2004)
199
Fig. IV.15
Ponderea păşunilor şi fâneţelor în suprafeţele agricole (1970 - 2004)
Percent of pastures and meadows in the agricultural land (1970 - 2004)
200
Fig. IV.16
Densitatea sălaşelor în Parcul Naţional Dompgled - Valea Cernei
Cottage density in the Domogled - Cerna Valley National Park
201
Fig. IV. 17
Stână în proximitatea sitului pinului negru de Banat
Sheepfold near the Banat black pine site
protecţie din ariile protejate, dar şi walking excursions, although there

de promovare a imaginii şi funcţiilor is a special potential for educational
acestora. and scientific tourism, and also for ex-
Rolul multifuncţional al activităţilor treme sports like climbing, paraglider
turistice organizate reprezintă un etc. (fig.IV.18)
obiectiv principal pentru ariile pro- The impact of tourist activities on the
tejate, care doresc să rezolve astfel environment in the Banat black pine
relaţia cu comunităţile umane locale şi site area consists only of:
nu numai, prin oferirea unei alternative
- illegal sampling of flora species for
durabile de dezvoltare.
decorative purposes or for medical
În Parcul Naţional Domogled-Valea ones;
Cernei aceste activităţi se rezumă la
- secondary paths formation, mainly
turismul balnear şi la drumeţii, deşi
because the official paths are not
ar exista un potenţial deosebit pentru
202
turismul educaţional, ştiinţific la care always respected;

se adaugă desfăşurarea unor sporturi
- appearance of uncontrolled wastes
extreme: escaladă, parapantă, etc. (fig.
deposits that can be assimilated with
IV.18)
the domestic wastes; (fig. IV.19, a)
Impactul activităţilor turistice asupra
- increased risk of fire due to the use
mediului, în arealul sitului pinului ne-
of fire by tourists for food preparation;
gru de Banat induce:
- appearance of vandalised species
- colectare ilegală de specii floristice
(flora, geomorphological and geo-
ce prezintă atractivitate pentru orna-
logical elements), mainly close to the
ment sau pentru scopuri medicinale;
tourist path and attractive points neigh-
- potecire, în special datorită faptu- bouring areas;
lui că traseele nu sunt întotdeauna
- transforming the facilities areas
respectate;
(resting points on the walking routes
- apariţia de depozite necontrolate de or belvedere points) in landscape deg-
deşeuri asimilabile cu cele menajere; radation areas or of a risk for the pine
(fig. IV.19, a) forest in the neighbourhood.
- creşterea riscului de incendii prin Also, Băile Herculane is a very impor-
utilizarea vetrelor de foc în turismul de tant health spa for more than 1900 years,
weekend; the first buildings - “Termele Romane”
(Roman Hot Baths) – for using the
- apariţia de spaţii vandalizate
thermal springs being established here
(vegetaţie, elemente geomorfologice
after 105 A.D. The development of
şi geologice), în special în proximi-
tourist infrastructure determined an
tatea traseelor turistice şi a punctelor
increase of the build areas, with a local
atractive;
impact on the natural ecosystems.
- transformarea spaţiilor de facilităţi/
Though, the tourist activities impact
puncte de odihnă pe căile de acces sau
on the environment is rather reduced,
belvedere în focare de degradare a
mainly due to the relatively low tour-
peisajului sau de risc pentru pădurea
ist flow that get into the Banat black
de pin din proximitate.
pine site. The lack of tourist walking
De asemenea, în Băile Herculane, paths, the difficulty in using the exist-
importantă staţiune balneară ce ing ones, guarantee a certain security
îndeplineşte această funcţie de mai bine to the Banat black pine site.
de 1900 de ani (primele construcţii,
The tourist activities impact on the
respectiv “Termele Romane”, de uti-
Banat black pine is indirect for the time
lizare a apelor termale fiind implantate
being (Fig. IV.20), being a projection
aici după anul 105 d.Cr.), dezvoltarea
of the interaction between the tourist
infrastructurilor de primire a turiştilor
human needs and visiting the Baile
a determinat o creştere a suprafeţelor
Herculane health spa and the Cernei
construite, cu impact local asupra
203
Fig. IV. 18
Sporturi extreme desfăşurate în situl pinului
negru de Banat
Extreme sports in the Banat black pine site
a.
b.
Fig. IV. 19
(a) Depozitare neconformă a deşeurilor (b) Depozitare controlată, introdusă ca
urmare a activităţilor derulate în proiectul LIFE Nature
(a) Uncontrolled waste deposits (b) Controlled temporary waste deposits, intro-
duced in the frame of LIFE Nature project
204
ecosistemelor naturale. Valley with its collection of tourist

pensions that appeared after 1990.
Impactul activităţilor turistice asupra
mediului este pentru această etapă The activities for assesing the impact
destul de redus în special datorită vectors of the tourism have been
fluxului relativ scăzut de turişti care performed between 12th and 15th og
accesează situl pinului negru de Banat. August 2005. The assessment con-
Inexistenţa traseelor amenajate, dificul- sisted of:
tatea de a fi parcurse a celor existente,
- inventorying the tourist flows on the
oferă încă o siguranţă sitului pinului
three main access routes towards the
negru de Banat că nu va cădea victimă
Banat black pine sites in the Mehedinti
vandalizării.
Mountains;
Impactul activităţilor turistice în are-
- assessing the tourist perception re-
alul sitului pinului negru de Banat are
garding the Banat black pine, through
pentru moment un efect indirect (Fig.
the use of questionnaires on the people
IV.20), el fiind o proiecţie a interacţiunii
that have been using these walking
nevoilor umane a turiştilor ce vizitează
paths.
Băile Herculane şi în general Valea
Cernei cu explozia ei de pensiuni tur- During the two days of week-end,
istice după 1990. the meteorological conditions were
relatively favourable. Although the
Activităţile de estimare a vecto-
sky was clouded on Saturday, August
rilor de impact al turismului au fost
12th, 2005, on Sunday, the really
Fig. IV. 20
Impactul turismului asupra mediului în siturile cu Pinus nigra ssp. banatica
Tourism impact on the environment in the Pinus nigra ssp. banatica sites
205
derulate în perioada 12-15 august clear sky attracted several visitors to

2005. Evidenţierea impactului turistic the Mehedinti Mountains peaks. The
asupra sitului pinului negru de Banat temperatures during the two days were
a constat în: high, over 20 °C, and no precipitations
appeared during the day. Even in those
- inventarierea fluxurilor de turişti
conditions, the tourist flows were rather
pe trei trasee considerate ca fiind prin-
low, showing the following values:
cipale căi de acces către situl pinului
negru de Banat din Munţii Mehedinţi; - on the route towards the Crucea Albă-
Izvorul Jerălău or Vf. Domogled, 110
- evaluarea percepţiei turiştilor privind
tourists walked, distributed relatively
pinul negru de Banat, prin aplicarea de
equal between the two days (53 on
chestionare persoanelor care au utilizat
Saturday, 56 on Sunday);
aceste trasee.
- on the route towards Cascada lui
În cele două zile de week-end,
Roşeţ, the number of tourists was
condiţiile meteorologice au fost relativ
much higher on Sunday (21) than on
favorabile. Deşi cerul a fost mai mult
Saturday (7);
înnorat în ziua de sâmbătă 12 august
2005, duminică cerul extrem de senin - on the route through Cheile Ţesnei,
chema spre culmile Munţilor Mehedinţi the number of tourists was quite higher
mai mulţi vizitatori. Temperaturile în on Saturday (45), while on Sunday only
cele două zile au fost ridicate, de peste 3 people were noticed. The reasons of
20°C, şi nu au căzut precipitaţii în this difference cannot be identified,
timpul zilei. Chiar şi în aceste condiţii we can only assume that most of the
fluxurile de turişti au fost destul de people that went up on Sunday were
scăzute, înregistrându-se următoarele here for the week-end.
valori:
On Monday, the meteorological condi-
- pe traseul către Crucea Albă-Izvorul tions were less comfortable, the high
Jerălău sau Vf. Domogled au urcat nebulosity being accompanied by re-
110 turişti, repartizaţi aproximativ duced precipitation.
egal în cele două zile (53 sâmbătă, 56
For this reason, nobody frequented the
duminică);
route towards Crucea Albă in the morn-
- pe traseul către Cascada lui Roşeţ, ing, route considered to be the nearest
numărul de turişti a fost mult mai mare for the tourists in Băile Herculane
duminică (21) dacât sâmbătă (7); health spa.
- pe traseul prin Cheile Ţesnei numărul Due to the bad weather, we were un-
de turişti a fost foarte mare sâmbătă able to check the other routes. The
(45) în schimb duminică nu au urcat change in the afternoon weather lead to
pe traseu decât 3 persoane. Motivele changes in the use of the marked walk-
acestei fluctuaţii nu au putut fi identifi- ing routes that pass across or reach the
cate, putem doar presupune că o bună Banat black pine site.
206
parte din cei care au urcat sâmbătă erau By analysing the answers for the ques-
veniţi pentru week-end. tionnaires questions, we have noticed
the following aspects:
În ziua de luni, condiţiile meteoro-
logice au fost mai puţin confortabile, Sample structure
pe lângă nebulozitatea mare apărând
- 70% men, 30% women;
şi precipitaţii reduse cantitativ. Din
acest motiv, traseul către Crucea Albă, - well balanced on age groups (with
considerat de noi cel mai aproape de the exception of children under 15 and
utilizatorii staţiunii Băile Herculane people over 60);
nu a fost frecventat de nici o persoană - 60% higher education graduates, the
în timpul dimineţii, celelalte trasee rest – highschool or lower vocational
neputând fi verificate din cauza tim- studies graduates;
pului nefavorabil. Schimbarea vremii
după-amiază a condus şi la modificări - the analysis of the tourists geographi-
în utilizarea traseelor marcate care cal origin emphasised a quite heteroge-
traversează sau ajung în situl pinului ne- neous distribution of those responding
gru de Banat. Din analiza răspunsurilor to the questionnaires (Fig. IV. 21).
la întrebările chestionarului aplicat am It was noticed that the main areas of
reţinut următoarele: origin were Banat, Bucharest, Oltenia,
Structura eşantionului western Muntenia, east of Moldova.
Only two foreign people were regis-
- 70 % bărbaţi, 30 % femei tered from Germany and U. S.A.
- Echilibrat pe grupe de vârstă (excepţie Assessing motivation:
copiii sub 15 ani şi persoanele peste 60
ani) There was a lack of a coherent and
correct information source regarding
- 60 % studii superioare, restul studii the value of the landscapes surround-
medii sau 10 clase ing the Baile Herculane spa prior to the
Analiza spaţiilor geografice de establishment of the Visitation Centre
provenienţă a evidenţiat o distribuţie (Fig. V. 22).
heterogenă a repondenţilor (Fig. IV. This explain the different percentage of
21). S-a constatat că ariile principale those choosing the walking pathways
de provenienţă au fost dominant din (Fig. V. 23).
Banat, Bucureşti, Oltenia, vestul
Munteniei, estul Moldovei. S-au în- Even in these conditions, the spectacu-
registrat doar două persoane străine, lar landscapes are still the most attrac-
respectiv Germania şi S.U.A. tive aspects of the Domogled-Cerna
Valley National Park.
Evaluarea motivaţiei:
Walking pathways use frequency
Inexistenţa până la crearea Centrului
de Vizitare (Fig. V. 22) a unei surse de - More than 60% of the tourists were
informare corectă şi coerentă asupra on the mentioned route for the first
207
Fig. IV. 21
Provenienţa turiştilor intervievaţi în perioada 12-15 august 2005
Tourists provenience in the 12-12 august 2005 period
Fig. IV. 22
Centrul de vizitare Băile Herculane
Visiting centre Băile Herculane
208
valorii peisajelor din jurul staţiunii time;

Băile Herculane explică ponderea
- With rare exceptions, the routes use
diferită a celor care alegeau traseele
frequency do not exceeds once a year;
de vizitare (Fig. V. 23). Şi în aceste
condiţii tot peisajul spectaculos con- - 88 % of the interviewd tourists vis-
stituie marea atractivitate a Parcului ited the Băile Herculane health spa
Naţional Domogled-Valea Cernei. only during the summer.
Frecvenţa de utilizare a traseului The awareness degree on the Banat
black pine
- Peste 60 % din turişti se aflau pentru
prima dată pe traseul respectiv - The information sources are recom-
mendations of other tourists groups
- Cu rare excepţii, frecvenţa de utilizare
(including tourism and climbing clubs)
a traseelor nu depăşeşte o dată pe an
and tourist guides edited before 1989
- 88 % dintre turiştii intervievaţi au
- From the discussions with the tour-
vizitat staţiunea Băile Herculane nu-
ists, the lack of information means
mai pe timpul verii
addressed to the public has been em-
Gradul de informare privind pinul phasised; they have required leaflets,
negru de Banat brochures, tourist maps and guides,
information panels and clear marks
- Sursele de informare sunt recomandări
regarding the access towards the bel-
ale altor grupuri de turişti (inclusiv
vedere points.
cluburi de turism sau alpinism) şi ghi-
durile turistice, editate înainte de 1989
Fig. IV. 23
Motivaţia turiştilor pentru alegerea traseelor de vizitare
Tourists motivation for selecting visiting pathways
209
- Din discuţiile cu turiştii a reieşit lipsa The Banat black pine contribution to
sau insuficienţa mijloacelor de infor- the landscape attractivity
mare a publicului, majoritatea solic- Tourists generally consider that the
itând editarea de pliante, broşuri, hărţi black pine significantly influences
şi ghiduri turistice, plasarea de panouri the landscape attractivity, but to our
explicative şi indicatoare clare de ac- opinion, the results are influenced by
cesibilitate spre punctele de belvedere the responding subjects trend to give
Contribuţia pinului negru de Banat la «good answers» for the interview.
atractivitatea peisajului Some answers state a difference
Turiştii consideră în general că between the personal opinion (the
pinul negru influenţează mult atrac- pine is very important as part of
tivitatea peisajului dar rezultatele sunt the landscape) with the one of other
influenţate, după părerea noastră, de persons (for whom the pine it is not
tendinţa repondenţilor de a exagera, important).
pentru a răspunde “bine” la interviu A greater importance is given to the
Unele răspunsuri fac diferenţa între Banat black pine by the people that no-
părerea proprie (pinul este foarte ticed him and mainly by those knowing
important în peisaj) cu a celorlalte about its statute as a protected species.
persoane (pentru care pinul nu e ste Ways to protected the Banat black pine
important). O atenţie deosebită este – Reponses percentage in assessing
acordată pinului negru de Banat de the pine contribution to the landscape
către persoanele care l-au remarcat în attractivity in the Baile Herculane spa
peisaj şi îndeosebi de cele care cunosc neighbouring areas
statutul său de protecţie.
Although the number of respondents
Mijloace de protecţie pentru pinul ne- was low and the experiment has not
gru de Banat – Ponderea răspunsurilor been repeated several times, it is
în evaluarea contribuţiei pinului la necessary to emphasise the recom-
atractivitatea peisajului din proximi- mendations made in what concerns the
tatea Băilor Herculane. Deşi numărul protection priorities:
repondenţilor a fost redus şi experi-
mentul nu a fost repetat de mai multe - Public awareness, black pine pres-
ori se impune a se reţine trei direcţii ence in the media, signals installation,
prioritare de protecţie şi anume: environmental education although
there are also “cons”;
- Informarea publică, mediatiza-
rea pinului negru, signaletică, - Environmental protection in the black
educaţie ecologică deşi există şi opinii pine areas, as well as of the entire;
contrare; - The pines are not under threat, they
- Protecţia mediului în care trăiesc pinii defend themselves through the fact
negri, ca de altfel a întregii păduri; they are hardly accessible.
210
- Pinii nu sunt ameninţaţi, se apără sin- The Banat black pine forests – pro-
guri prin faptul că sunt greu accesibili. tected by the legal framework
Pădurile de pin negru de Banat – pro- When asking the question “Did you
tejate prin lege know that the black pine forests are
La întrebarea “Ştiaţi că pădurile de pin protected by the law?“ (Fig. V. 24),
negru sunt ocrotite prin lege ?“ (Fig. more than 71 of those interviewed
IV .24) peste 71% din cei intervievaţi responded NO, which emphasises the
au răspuns NU, fapt ce atrage atenţia fact that there is a need in training the
asupra necesităţii activităţii de educare park population towards a good knowl-
a populaţiei în direcţia cunoaşterii edge on the natural landscapes values.
valorilor patrimoniale ale peisajului From those declaring to know about
natural. Dintre cei care au declarat the existence of some requirements
că au cunoaştinţă de existenţa unor related to the Banat black pine protec-
exigenţe în protejarea pinului negru tion, 50% could not identify it in the
de Banat, 50 % nu l-au remarcat în landscape or were unabled to mention
peisaj şi nici nu puteau să enumere some characteristics of this tree.
câteva caracteristici ale acestui arbore.
Constatarea induce o alertă la nivelul This remark induces an alert in the
agenţilor de parc şi a Administraţiei Domogled-Cerna Valley National Park
Parcului Naţional Domogled-Valea administration and the park agents
Cernei în direcţia mediatizării valorii towards the need to disseminate the
ştiinţifice şi patrimoniale a acestui bio- scientific and heritage value of this en-
indicator de mediu, emblematic pentru vironmental bioindicator, a landmark
Fig. IV. 24
Pădurile de pin negru de Banat – protejate prin lege ?
The Banat black pine forests – are protected by the legal framework ?
211
aria protejată ce o gestionează. of the protected area that manages it.

Organizarea anuală a “Festivalului The annual organisation of the “The
pinului negru de Banat” la Băile Banat Black Pine Festival” (Fig
Herculane (Fig IV.25) ca urmare a IV.25) in Băile Herculane as part of the
implementării programului LIFE LIFE Nature “Pinus nigra subsp. ba-
Nature constitue un eveniment local. El natica forests” project implementation
a creat deja fluxuri turistice apreciabile already established significant tourist
atât din judeţele din proximitate cât şi flows in both neighbouring counties
din altele mai îndepărtate sau din ţări but also in those located at a greater
ale Uniunii Europene. distance and even within European
Union countries. The management
Gestionarea vizitării sitului pinu-
of the Banat black pine site visitation
lui negru de Banat v-a trebui să fie
must be accompanied by educational
dublată de activităţi de educare în
activities that to reduce the fire risk,
direcţia diminuării riscului de incendii,
flora and fauna damages, luncontrolled
vandalizări ale florei şi faunei, deşeuri
wastes deposits.
menajere depozitate necontrolat.
Fig IV.25
Festivalului pinului negru de Banat
The Banat black pine festival
212
IV.3. Compatibilitatea IV.3. The compatibility

activităţilor umane cu between the human needs
exigenţele prezervării situ- and the requirements of
lui pinului negru de Banat the Banat black pine (Pinus
(Pinus nigra ssp. banatica) nigra subsp. Banatica) site
ca sit NATURA 2000 preservation as a NATURA
2000 site
A system with a special biological,
Ansamblu cu o deosebită diversitate
genetic and estetic diversity, the Banat
biologică, genetică şi estetică, situl
black pine site represents a landmark of
pinului negru de Banat se constituie în
arealul Parcului Naţional Domogled-
Park area, and will significantly con-
Valea Cernei într-un component
tribute to saving the territorial resourc-
emblematic care va contribui în mod
es of this protected area.
esenţial la salvarea resurselor teritori-
ale ale acestei arii protejate. The attractiveness of the landscape
dominated by the Banat black pine has
Atractivitatea peisajului dominat de
been emphasised over the centuries
pinul negru de Banat s-a accentuat
and mainly after the implementation
de-a lungul secolelor şi îndeosebi după
of the project entitled LIFE NATURE
derularea programului LIFE NATURA
„Pinus nigra subsp. banatica forests –
„Pădurile de Pinus nigra ssp. banatica
part of the NATURA 2000 Network”.
– parte a reţelei NATURA 2000”.
The tourist vocation of the natural
Vocaţia pentru turism a peisajelor natu-
landscape within the Banat black pine
rale ale sitului pinului negru de Banat
site should not lead to their destruc-
nu trebuie să conducă la distrugerea
tion, but to their sustainable use, in
lor, ci la valorizarea lor durabilă, la
order to attract development projects
atragerea în circuitul dezvoltării proi-
that to revival the remote rural areas.
ectelor de revitalizare a ruralului izo-
Banat black pine site inclusion into
lat. Includerea în reţeaua NATURA
the NATURA 2000 network requires
2000 a sitului pinului negru de Banat
a tuning between the local develop-
implică integrarea politicilor de ame-
ment and urban planning policies, with
najare a teritoriului unităţilor adminis-
those related to the natural capital con-
trativ-teritoriale cu cele ale conservării
servation. Starting from the premise
capitalului natural. Pornind de la faptul
that nature preservation is part of the
că prezervarea naturii face parte din
territorial management, the economic
amenajarea teritoriului activităţile
activities existing in the site neigh-
economice existente în proximitatea
bourhood require careful planing and
sitului necesită o gestionare atentă
in direct connection with the require-
şi în relaţie directă cu exigenţele
ments enforced by the conservation of
conservării habitatelor şi speciilor de
species and habitats of a communitar-
interes comunitar.
ian importance.
213
Patrimoniul natural bogat al sitului nu The rich natural heritage of the site
trebuie să fie victima internalităţilor should not be the victim of both natu-
naturale cumulate cu externalităţile ral and anthropogenic disturbances.
antropice. Activităţile silvo-pastorale, The forestry and pastoral activities, as
ca şi cele turistice, vor trebui gestionate well as the tourist ones, should be man-
şi monitorizate astfel încât să nu aibă aged so they do not have a synergistic
o proiecţie sinergică negativă asupra projection on the regeneration and the
habitatelor şi regenerării pinului negru habitats of the Banat black pine or ac-
de Banat ori a speciilor însoţitoare. companying species.
Activitatea agricolă sau pastorală The traditional agricultural or pas-
tradiţională a păstrat biodiversitatea toral activities kept undisturbed the
şi unicitatea peisajului pinului. pine landscape biodiversity and unique
Agresivitatea noilor construcţii characteristics. But the aggressive
din proximitatea sitului asupra new buildings surrounding the site on
gospodăriilor tradiţionale nu trebuie the traditional households should not
transformată într-o presiune turistică be transformed into a tourist pressure
(Fig. IV.26) greu de evaluat ca mod de (Fig. IV.26), much harder to assess
manifestare şi degradare a mediului. from its behaviour side and environ-
ment degradation.
De asemenea, turismul, această
paradigmă a secolului XXI, trebuie Also, the tourism, the paradigm
reglementat în raport cu gradul de of the 21st Century, must achieve
suportabilitate a mediului din proximi- standards that consider environment
tatea sitului şi din arealul acestuia. supportability in the site area and its
surroundings.
Costurile de gestiune a sitului pinului
negru de Banat, ca sit NATURA 2000, The management costs of the Banat
vor trebui suportate atât de comunităţile black pine site should be covered
locale, cât şi de agenţii economici care by the local communities, as well as
valorizează resursele teritoriale ale the economic agents that use the site
sitului sau pe cele din proximitate (Fig. resources or from its proximity. (Fig.
IV.27). IV.27).
Activităţile umane analizate se The anthropogenic activities consid-
menţin într-un echilibru relativ cu ered still maintain a balance with the
funcţionalitatea şi biodiversitatea functionality and the biodiversity of
ecosistemelor forestiere din situl the forest ecosystems within the Banat
pinului negru de Banat. black pine site. From the values of the
naturality index, (Fig. IV. 28) it is
Calculând indicele de naturalitate
possible to notice for the pine site that
(Fig. IV. 28) se constată dominanţa în
the dominant values are those over 45
situl pinului a valorilor de peste 45 %,
%, which are characteristic for weakly
ceea ce reprezintă peisaje slab afectate
anthropogenic influenced landscapes.
de activitatea antropică.
214
Fig IV.26 - Presiunea noilor construcţii asupra gospodăriilor tradiţionale

New constructions pressure on traditional households
Fig IV.27 - Oferta pentru activităţi hoteliere în Băile Herculane

Hotels activities offer in Băile Herculane
215
Fig IV.28
Distribuţia spaţială a valorilor indicelui de naturalitate în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei
Spatial distribution on the naturality index values in the Domogled - Valea Cernei National Park
216
Densitatea sălaşelor (vezi Fig. Cottage density (see Fig. IV.16), an-
IV.16), un alt indicator de evaluare a other indicator for assessing the com-
compatibilităţii activităţilor umane cu patibility between the human activities
exigenţele prezervării sitului pinului and the conservation requirements
negru de Banat, relevă o ameninţare for the Banat black pine preservation,
îndeosebi în segmentul din Munţii show a threat mainly in the Mehedinti
Mehedinţi al sitului. Mountains part.
Acest fapt atrage atenţia asupra This fact draws attention on the need to
necesităţii monitorizării dinamicii monitor the spatial and temporal dy-
spaţiale şi temporale a acestora. namics of the cottages.Another index
whose favourability should be consid-
Un alt indicator a cărui favorabilitate
ered is the tourist attractiveness.
trebuie luată în considerare este atrac-
tivitatea turistică. For the time being, the tourists consider
that the Banat black pine do not influ-
Deocamdată, s-a constatat că turiştii
ences very significant the landscape
consideră pinul negru de Banat drept
attractiveness, its position being hardly
un component al peisajului care nu
accessible.
influenţează prea mult atractivitatea
sitului, poziţia lui fiind pe trasee tur- If we consider tourists motivation
istice greu accesibile. (Fig. IV.23) when choosing the visita-
tion paths, the spectacular landscapes
Dacă am lua în calcul însă motivaţia
are dominant. The need for space to
turiştilor (Fig. IV.23) pentru alegerea
support the increasing tourists flows,
traseelor de vizitare tocmai peisajul
wastes accumulation (Fig. IV. 19),
spectaculos este factorul determinant.
accommodation and transportation
Nevoia de spaţiu pentru a susţine flux-
infrastructure development are only
urile de turişti în creştere, dezvoltarea
few indicators that should be consid-
infrastructurilor de primire, transport,
ered when assessing the favourability
acumularea deşeurilor (Fig. IV. 19) sunt
of Banat black pine site preservation.
numai câţiva indicatori ce trebuie luaţi
Until now, it is certain that the number
în considerare în evaluarea necesităţii
of tourists do not affect the site natural
prezervării sitului pinului negru de
regeneration. But it is possible that the
Banat. Până în momentul de faţă este
excessive dissemination of the pine
cert că numărul turiştilor nu afectează
landscape value, without any simulta-
regenerarea naturală a vegetaţiei situ-
neous raising awareness activities to
lui. S-ar putea ca tocmai mediatizarea
lead to negative undesired effects.
valorii peisagere a pinului fără activităţi
paralele de conştientizare şi evaluare
să conducă la efecte nedorite.
217
CAPITOLUL V – PRIORITĂŢI CHAPTER V - PRIORITIES IN

ÎN CONSERVAREA SITULUI PRESERVING BANAT’S BLACK
PINULUI NEGRU DE BANAT PINE SITE
Stabilirea priorităţilor în conservarea Establishing conservation priorities

habitatului pinului negru de Banat ca for the Banat black pine habitats, as
şi a altor habitate şi specii existente în for other habitats and species existent
situl pinului porneşte de la fragilitatea in the pine’s site begins from their
acestora în raport cu diversificarea fragility at the emphasized diversifica-
accentuată a activităţilor umane în ulti- tion of human activities in the last few
mele decenii şi îndeosebi după 1990. decades, and specially after 1990.
V.1. Criterii utilizabile în

stabilirea priorităţilor V.1. Criteria used in
de conservare a sitului establishing conservation
pinului negru de Banat ca priorities for the Banat
sit NAtura 2000 black pine site as a NATURA
2000 site
Conservarea naturii şi a peisajelor
sitului pinului negru de Banat trebuie Nature and landscapes conservation in
să respecte prevederile celor două the Banat black pine site must respect
acte legislative europene şi anume the provisions of the two European
Directiva Păsări a Consiliului Europei legislative acts, the Birds Directive of
79/409/CEE şi Directiva Habitate a the European Council 79/409/CEE and
Consiliului Europei 92/43/EEC, meni- the Habitat Directive of the European
te să protejeze diversitatea biologică şi Council 92/43/EEC, designed to pro-
valorile de patrimoniu natural la nivel tect biological diversity and natural
regional, naţional şi european. patrimony values at regional, national
and European level.
În articolul 3 al Directivei Habitate
a Consiliului Europei se crează ba- In the 3rd article of the Habitat
zele pentru “constituirea unei reţele Directive of the European Council
ecologice europene coerente de zone creates the bases for “establishing an
speciale de conservare sub numele de European coherent ecological network
Reţeaua “NATURA 2000”. Această re- of special conservation areas under
ţea, compusă din situri care adăpostesc the name of “NATURA 2000”. This
tipuri de habitate naturale ce figurează network, consists of sites preserving
în Anexa I şi de habitate ale speciilor natural habitats types from Annex I
ce figurează în Anexa II a directivei va and species habitats from Annex II,
asigura menţinerea sau dacă este cazul will ensure the maintaining or preserv-
stabilirea tipurilor de habitate naturale ing the types of natural habitats and
şi a habitatelor speciilor într-o stare de species habitats found in a favorable
218
218
conservare favorabilă.” conservation statute.

Reţinem din prevederile Directivei în From the Directive provisions, the
primul rând criteriile utilizabile în most important are the criteria used
prioritizarea măsurilor de conservare a in choosing conservation measures for
sitului pinului negru de Banat: the Banat black pine site:
- existenţa tipurilor de habitate natu- - the existence of natural habitat types
rale ce figurează în Anexa I: habitatul that figure in Annex I: Banat black
pinului negru de Banat (9530) la care pine habitat (9530), the pastures with
se adaugă cele ale pajiştilor cu Melica Melica ciliata (6110), terrifying creeks
ciliata (6110), izvoarele pietrifiante de from Vânturătoarea waterfall (7220)
la cascada Vânturătoarea (7220) etc. etc.
- prezenţa habitatelor unor specii in- - the presence of habitats os species
cluse în Anexa II şi anume: ghinţura included in Annex II: Gentiana lutea,
(Gentiana lutea), croitorul (Rosalia tailor (Rosalia alpina), stag beetle
alpina), rădaşca (Lucanus canus) etc. (Lucanus canus) etc. to enumerate
pentru a enumera numai câteva. only a few.
V.2. Armonizarea V.2. Harmonising the site’s

conservării sitului cu cea conservation with that of
a patrimoniului peisager the LAndscape patrimony
Grija faţă de patrimoniul peisager al The care for the landscape patrimony
oricărei ţări este un act de conştiinţă, of each country is an act of conscience,
deci să nu pierdem, din raţionamente so let’s not forget, from hastily reasons
pripite, “fascinaţia pădurilor de pin”. “the pine forests fascination”.
Magnelonne Dejeant-Pons, Director Magnelonne Dejeant-Pons, Director
al Direcţiei Amenajarea Teritoriului şi of the Territory Arrangement and
Peisaje din cadrul Consiliului Europei Landscape Direction of the European
în “Ghidul de valorificare a patrimo- Council in the “Capitalization guide
niului rural din România” preciza că of the rural patrimony in Romania”
“peisajul este un liant între trecut şi said that “the landscape is a binder
prezent şi justifică protejarea numai between the past and present, justify-
dacă i se asigură un viitor şi dacă ing the preserving only if a future is
este transmis generaţiilor viitoare”. assured and if it’s transmitted to the
Noi subliniem că din bogăţie natu- future generations”. We say that from
rală el poate deveni produs, resursă the natural richness it can became a
pentru spaţiul în care se află dar şi product, a resource for the space where
factor în dezvoltarea durabilă locală şi it is found and a factor in the local and
regională. regional sustainable development.
219
219
Convenţia europeană a peisajelor, The European landscape Convention

Florenţa, 20 octombrie 2000 are ca Florence, 20 October 2000 has as main
obiectiv principal salvarea şi promo- object saving and promoting the UE
varea patrimoniului statelor membre member states patrimony. The land-
UE. Peisajul, element de patrimoniu scape, patrimony element contributes
participă direct la consolidarea iden- in consolidating the European identity,
tităţii europene dar este şi un element and its an essential element in the qual-
esenţial în calitatea vieţii şi în protecţia ity of life and in protecting and manag-
şi gestionarea valorilor naturale şi ing natural and cultural values.
culturale.
The landscape, defined by the European
Peisajul, definit de Convenţia landscape Convention as “that part of
Europeană a peisajelor drept “acea the territory perceived by the popula-
parte a teritoriului perceput de po- tion through the interaction of natural
pulaţie prin interacţiunea factorilor and human factors”, asserts a new
naturali cu cei umani”, impune o nouă approach regarding its quality, protec-
abordare în ceea ce priveşte calitatea, tion, management and arrangement.
protecţia, gestiunea şi amenajarea sa.
The Banat black pine site conservation
Conservarea sitului pinului negru de doesn’t apply only to the natural patri-
Banat nu are drept câmp de aplicare mony, and its isolation from all human
doar patrimoniul natural şi nici izola- needs and activities. The landscapes of
rea acestuia de tot ce înseamnă nevoi the Banat black pine excels through its
sau activităţi umane. Peisajul sitului uniqueness as a hole, and by its com-
pinului negru de Banat excelează prin ponents. Site conservation activities
unicitatea sa atât ca întreg cât şi prin must regard public, local and regional
părţile sale componente. Activităţile de authorities participation in implement-
conservare a sitului trebuie să vizeze ing landscape policies and integrat-
participarea publicului, a autorităţilor ing site’s landscapes in the territorial
locale şi regionale la implementarea arrangement, environmental, social,
politicilor peisagere dar şi integrarea agricultural, economical policies with
peisajului sitului în politicile de ame- direct and indirect effects on its func-
najare a teritoriului, de mediu, agrico- tionality, structure and aesthetic.
le, sociale, economice care pot avea
Sensibilisation population and local
efecte directe sau indirecte asupra
actors on the Banat black pine site pat-
funcţionalităţii, structurii şi esteticii
rimonial values can offer possibility for
sale.
implementing conservation activities.
Sensibilizarea populaţiei şi actorilor
Raising awareness the role of near-by
locali asupra valorilor patrimoniale ale
rural patrimony through its assets and
sitului pinului negru de Banat poate
products can be a way of conserva-
conferi siguranţă în implementarea
tion for the Banat black pine site. The
activităţilor de conservare.
“cottages”- an integral part of the
220
220
Conştientizarea rolului patrimoniului Domogled - Cerna Valley National

rural din proximitate prin bunurile şi Park landscape, are a result of human’s
produsele sale se poate constituii în- communion with nature in historical
tr-o cale de conservare a sitului pinului times.
negru de Banat. “Sălaşele”- parte in-
An inventory of the active ones, re-
tegrantă a peisajului Parcului Naţional
habilitation of those abandoned, their
Domogled-Valea Cernei sunt un re-
valorization as a territorial resource
zultat al comuniunii omului cu natura
could indirectly lead to the pine site
în timp istoric. Inventarierea celor
habitats conservation, and at confer-
active, reabilitarea celor abandonate,
ring it patrimonial value.
valorizarea lor ca resursă teritorială ar
Fig. V.1 - Sălaş tradiţional abandonat

Abandoned traditional cottage
conduce indirect la conservarea habi-
tatelor din situl pinului şi la atribuirea
V.3. Methods and means of
valorii de patrimoniu acestuia.
maintaining natural and
V.3. Căi şi mijloace de semi natural landscapes in
conservare a peisajelor the area of the Banat black
naturale şi seminaturale pine
din arealul pinului negru
Natural initial landscapes from the
de BAnat
Banat black site can be reconstituted
Peisajele naturale iniţiale din situl from pollen data from Peştera Hoţilor,
pinului negru de Banat ar putea fi known as Gaura Tâlharului or Grota
221
221
reconstituite după datele polinologice Haiducilor, analysed in different mo-

din Peştera Hoţilor, cunoscută şi sub ments by Boşcaiu and Lupşa (1967)
numele de Gaura Tâlharului sau Grota and then by Cârciumaru (1971, 1996).
Haiducilor, analizate în momente dife-
Paleoclimatic conclusions are that ini-
rite de Boşcaiu şi Lupşa (1967) şi apoi
tial forests were dominated by nemoral
de Cârciumaru (1971, 1996).
elements with high percents of oak for-
Concluziile paleoclimatice sunt că ests mixed with other deciduous.
pădurile iniţiale erau dominate de
The heating peak from Atlantic’s
elemente nemorale cu pondere mare a
second part explains the poor beech
stejăretelor amestecate cu alte foioase.
presence. Rebuilding the living lay-
Culminarea încălzirii din a doua parte
ers from Peşterii Hoţilor at Sălcuţa
a Atlanticului explică slaba prezenţă
and Coţofeni testifies a pass from a
a fagului. Reconstituirea stratelor de
wet climate to a dry one, emphasing
locuire a Peşterii Hoţilor şi corelarea
a change in the vegetation structure in
lor cu culturile Sălcuţa şi Coţofeni
Holocene, from oaks to beeches, which
atestă o trecere de la un climat mai
in the bronze and iron epoch layers
umed la unul mai uscat. Se subliniază
from Peştera Hoţilor recorded almost
astfel modificarea covorului vegetal
40% (Cârciumaru, 1996).
din Holocen, de la stejăriş spre fag, ale
cărui urme în stratele corespunzătoare Graminaceous presence observations
epocii bronzului şi fierului din Peştera lead Cârciumaru to the conclusion that
Hoţilor deţinea circa 40% (Cârciumaru, agriculture wasn’t a main occupation
1996). Observaţiile asupra prezenţei for the cave’s inhabitants.
gramineelor îl conduc pe Cârciumaru Also, the increase of beech’s propor-
la concluzia că agricultura nu consti- tion is associated with the sensible re-
tuia pentru locuitorii peşterii o îndelet- duction of thermophyles elements. Its
nicire de bază. De asemenea, creşterea noticeable that in all layers of Coţofeni
ponderii fagului este asociată cu redu- culture, the deciduous decrease is asso-
cerea sensibilă a elementelor termo- ciated with a “coniferous affirmation”
file. De remarcat că în toate straturile (Cârciumaru, 1996).
culturii Coţofeni reducerea foioaselor
este asociată “afirmării coniferelor” It is known that human sedentarisa-
(Cârciumaru, 1996). tion primarily signified forests surfaces
reductions, and sometimes even the
Se ştie că sedentarizarea omului a radical modification of its composition
însemnat în primul rând reducerea due to the selective wood logging or
suprafeţelor forestiere şi uneori chiar the introduction of species with higher
modificarea radicală a compoziţiei lor economical value, that satisfy the hu-
floristice dată fiind extragerea selectivă man needs.
de masă lemnoasă sau introducerea în
vederea satisfacerii nevoilor sale unor Certain archaeological proofs that at-
specii cu valoare economică mai mare. test the stages of initial vegetation
222
222
Nu există pentru moment dovezi ar- formations artificialisation don’t exist

heologice certe care să ateste etapele for the moment. Attestation documents
artificializării formaţiilor vegetale for Herculane, since the roman epoch,
iniţiale. Documentele de atestare a don’t mention the pine, or we haven’t
localităţii Herculane din vremea ro- reached the ones that might contain
manilor nu vorbesc despre pin sau nu such provisions. We can assume that
am ajuns noi la cele în care s-ar găsi having been forever situated in the su-
asemenea precizări. Putem să presu- perior part of versants, the Banat black
punem că situat dintotdeauna în partea pine hasn’t drawn as much attention
superioară a versanţilor, pinul negru as the hot springs water, and remained
de Banat nu a atras atenţia în aceeaşi “unknown” to many of those passing
măsură ca apa izvoarelor termale şi a through Cerna Valley, 1000 - 1900
rămas ca şi azi “necunoscut” multora years behind.
dintre cei ce au trecut pe Valea Cernei
It is certain that the visitants eye can’t
acum 1000 - 1900 de ani.
dissociate it from the limestone white
Cert este că ochiul atent al vizitatorului and sky blue (fig. V.2). The harmony
nu-l poate disocia de albul calcarului of these landscapes is unique and
Fig. V.2 - Abrupt calcaros - loc “preferat” al pinului negru de Banat

Calcareous abrupt - “preffered” place of the Banat black pine
223
223
şi albastrul cerului (fig. V.2). Trebuie non repeatable in other Carpathian

să recunoaştem că armonia acestor spaces.
peisaje este unică şi irepetabilă în alte
We can’t speak today of the same for-
spaţii carpatice.
ests existing here in the Iron Age, and
Nu putem vorbi azi de aceleaşi păduri neither of those who followed, because
care se instalau aici în epoca fierului the forest ecosystems have an acceler-
şi nici de cele ce au urmat, căci şi ated natural dynamic.
ecosistemele forestiere au o dinamică
It can be stated, that in their altitudinal
naturală accelerată. Ce se poate afirma
extremities, the Banat black pine forest
este că în extremităţile lor altitudinale
come in contact with the beech forest
pădurile de pin negru de Banat vin
in which the humans have an intense
în contact cu pădurea de fag în care
omul desfăşoară o activitate intensă activity by logging wood (fig.V.3) and
Fig. V.3 - Exploatarea masei lemnoase în pădurile nemorale din proximitatea

sitului pinului negru de Banat - Logging activities in decidous forests fron the
surrooundings of the Banat black pine site
prin exploatarea de masă lemnoasă even by cutting trees for pastures ex-
(fig.V.3) şi chiar prin defrişare pentru tension, or plantation of species more
extinderea păşunilor, ori plantarea cu efficient economic.
specii mai eficiente economic. Natural and semi natural landscapes
Conservarea peisajelor naturale şi conservation in the Banat black pine
seminaturale din situl pinului negru site requires particular measures,
224
224
de Banat presupune măsuri particula- compliant with the European land-

re, dar în conformitate cu Convenţia scape Convention and the exacting of
europeană a peisajului şi exigenţele the NATURA 2000 sites.
siturilor NATURA 2000. Protecting biological diversity, land-
Protejarea diversităţii biologice, a for- forms, water resources, short speaking
melor de relief, a resurselor de apă, pe of territorial resources as landscape
scurt a resurselor teritoriale ca părţi ale parts, without affecting human com-
peisajelor, fără a bulversa dezvoltarea munities development and territorial
comunităţilor umane şi amenajarea te- arrangement involves demonstrating
ritoriului implică demonstrarea valorii the patrimonial values and the sustain-
patrimoniale şi durabilitatea acestor ability of these parts.
locuri. Concretely we must:
Concret se impune: - elaborate measure programmes that
allow an utility evaluation for the hu-
- elaborarea unor programe de mă- man development of these landscapes;
suri care să permită evaluarea utilităţii
- consciousness in any way of the
pentru dezvoltarea umană a acestor
patrimonial resource value of site’s
peisaje;
landscapes and the fragility of human-
- conştientizarea pe orice cale a valo- nature relationships (fig. V.4);
rii de resursă patrimonială a peisajelor - education at all age levels for an
sitului şi a fragilităţii relaţiilor om-na- ethical attitude towards Nature as an
tură (fig. V.4); externality and as a resource evolving
- educaţia la toate nivele grupelor de in direct relation with humans;
vârstă pentru o atitudine etică faţă de - correct evaluation of landscape’s eco-
Natură ca externalitate dar şi ca resur- logical resources to offer a chance of
să care evoluează în relaţie directă cu sustainable development to the human
omul; communities living near the site;
- evaluarea corectă a resurselor ecolo- - maintaining the rural’s space near
gice ale peisajului pentru a oferi o şan- the Banat black pine site identity (fig.
să de dezvoltare durabilă comunităţilor V.5);
umane din proximitatea sitului; - amelioration of use and valorization
- menţinerea identităţii spaţiului rural for territorial resources at the teritorial-
din proximitatea sitului pinului negru administrative units level, in order not
de Banat (fig. V.5); to affect the Banat black pine site.
- ameliorarea utilizării şi valorificării

resurselor teritoriale locale la nivelul
unităţilor administrative teritoriale
pentru a nu afecta situl pinului negru
de Banat.
225
225
Fig. V.4 - Peisajul sitului - resursă patrimonială pentru staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane din proximitate
226
226
Site’s landscape - patrimonial resource for the Băile Herculane spa from the site neighbourhood
Fig. V.5 - Morile de apă, element de patrimoniu al spaţiului rural din situl pinu-
lui negru de Banat
Water mills, patrimony element of the rural space from the Banat black pine site
227
227
V.4. Menţinerea identităţii V.4. Maintaining the

spaţiului rural din arealul identity of rural space
sitului între realitate şi in the site area - between
necesitate reality and necessity
Spaţiile rurale situate în proximitatea The rural spaces situated near the area
arealului sitului pinului negru de Banat of the Banat black pine site are found
se află la contactul dintre două provincii at the contact zone of two Romanian
istorice ale României, Banat şi Oltenia, historical provinces, Banat and Oltenia,
caracterizate prin manifestări istorice, characterised through different histori-
culturale şi comportamentale diferite. cal, cultural and behavior manifesta-
Din acest motiv, identitatea spaţiilor tions. This is why, the identity of the
rurale din proximitatea sitului pinului spaces from the Banat black pine
negru de Banat trebuie raportată la cele site must be correlated with the two
două areale geografice al căror patri- geographical areas nhich etnocultural
moniu etnocultural s-a impus valoric patrimony impossed at national and
la nivel naţional şi european. European level.
Menţinerea identităţii spaţiului rural Maintaining the identity of rural space
din proximitatea sitului pinului negru in the site of the Banat black pine is
de Banat este un obiectiv prioritar a prioritary objective in the manage-
în managementul Parcului Naţional ment of the Domogled-Cerna Valley
Domogled-Valea Cernei şi a sitului National Park and in that of the Banat
pinului negru de Banat, în contextul black pine site, considering that the
în care procesul de dezintegrare şi dissolution and agression process of
agresare a mediului rural tradiţional the traditional rural environment is
devine o realitate, iar stabilitatea eco- a reality, and n the stability on natural
sistemelor naturale din ce în ce mai ecosystems is more and more fragile.
fragilă.
Far from being only an actual process,
Departe de a fi doar un proces actual, the identity loss of the rural space is a
pierderea identităţii spaţiului rural este phenomenon emphased by the villages
un fenomen accentuat de tendinţa de depopulation tendency, by a lack of in-
depopulare a satelor, de dezinteresul terest in preserving and promoting tra-
de conservare şi promovare a tradiţiilor ditions, and by the insertion of “new”
şi de inserţia „noului” în tradiţional. in the traditional. The loss of identity
Pierderea identităţii spaţiului rural tinde of the rural space tends to manifest
să se manifeste atât în plan spiritual, cât both in material and in spiritual ways.
şi în plan material. Modul de organizare
The organization of households and
a gospodăriilor şi de exploatare a tere-
the exploitation of agricultural and
nurilor agricole şi forestiere, piloni de
forestry fields, the basis of the tradi-
bază ai exploatării spaţiului tradiţional
tional space exploitation in the site of
din situl pinului negru de Banat, tind
the Banat black pine, tend to be more
să fie din ce în ce mai puternic afectate
228
228
de interferenţele economiei de piaţă, and more affected by the interferences

orientată spre negarea unicităţii şi of market economy, orientated towards
maximizarea profitului. denial unicity and maximasing profit.
În proximitatea sitului pinului negru de Near the Banat black pine site, the
Banat, modul de proprietate a accen- property regime emphased the pro-
tuat procesul de pierdere a identităţii cess of rural space identity loss, in the
spaţiului rural, în contextul în care tot context in which more local resources
mai multe resurse locale (teren, resurse (land, forestry resources, mineral re-
forestiere, resurse minerale, etc.) sunt sources, etc.) are sold.
înstrăinate.
Therefore, actions of maintaining
Astfel, acţiunile de menţinere a the identity of rural spaces near the
identităţii spaţiului rural din prox- Banat black pine site must begin from
imitatea sitului pinului negru de removing the causative factors (mas-
Banat trebuie să pornească de la sive depopulations, reduced diversity
îndepărtarea factorilor cauzatori (de- of economical activities that can sus-
popularea masivă, diversitatea redusă a tain rural communities, emphasing
activităţilor economice care pot susţine the process of selling proprieties and
comunităţile rurale, accentuarea proce- resources) and to continue conserv-
sului de înstrăinare a proprietăţilor şi ing and promoting local natural and
resurselor) şi să continue cu conser- cultural patrimony.
varea şi promovarea patrimoniului
natural şi cultural local.
V.5. Amelioration of
territorial resources use
V.5. Ameliorarea utilizării and capitalization
şi valorificării resurselor
Framed in the ecological fragile cat-
teritoriale locale
egory, the mountain areas are charac-
Încadrate în categoria zonelor frag- terized by diverse restrictions imposed
ile ecologic, zonele montane se by the biological communities and
caracterizează prin restricţii diverse pe anthropic arrangements. That is why,
care le impun comunităţilor biologice the rational use of the territorial re-
şi amenajărilor antropice. Din acest sources, natural or cultural elements,
motiv, utilizarea raţională a resursel- is an essential condition in avoiding
or teritoriale, fie că este vorba de el- ecological unbalances.
ementele naturale sau culturale, este
In the area of the Banat black pine site,
o condiţie esenţială pentru evitarea
of maximum importance is the main-
dezechilibrelor ecologice.
taining of an optimum territorial
În arealul sitului pinului negru de ratio between the forestry and other
Banat, de importanţă maximă este types of land uses (especially the
menţinerea unui raport teritorial pastoral one), and between the forestry
229
229
optim între utilizarea silvică şi cele- functions of production and protection.

lalte tipuri de utilizări (în special cea The forestry capitalization of the site
pastorală), dar şi între funcţiile silvice does not constitute a sustainable option
de producţie şi protecţie. Valorificarea for this area, because the accessibility
silvică a sitului nu este nici de departe of these resources is reduced, and the
o opţiune sustenabilă pentru aceste territorial impact of such activities
spaţiu, în condiţiile în care accesibili- would project over a very large space.
tatea acestor resurse este redusă, iar
Also, the pastoral use of territory does
impactul teritorial al unor astfel de
not represent today a viable alternative
activităţi ar avea proiecţie pe un spaţiu
of local territorial resources use, the
foarte larg.
ecological and economical profitability
De asemenea, utilizarea pastorală being reduced. Therefore, ameliorating
a teritoriului nu mai este în prezent the local territorial resources requires,
o alternativă viabilă de utilizare a along with an improvement of the
resurselor teritoriale locale, rent- harvesting degree of local products,
abilitatea economică şi ecologică fiind and their capitalization in the local ho-
redusă. Astfel, ameliorarea utilizării rizon by emphasing the area touristic
resurselor teritoriale locale presupune, functions.
pe lângă o îmbunătăţire a gradului de
Remarcable are the territorial unbal-
recoltarea a produselor locale, şi valo-
ances generated by the development of
rizarea lor în orizontul local prin accen-
constructed surfaces and of other con-
tuarea funcţiilor turistice ale spaţiului.
nected infrastructures near the touristic
Atrag atenţia dezechilibrele teritoriale
areas, an example being the city of
pe care le pot genera dezvoltările
Băile Herculane.
suprafeţelor construite şi a celorlalte
infrastructuri conexe în proximitatea The main function in the territory
zonelor turistice, un exemplu fiind of the Banat black pine site must
reprezentat de oraşul Băile Herculane. remain the conservation one, essen-
tial in ameliorating the local territorial
Principala funcţie a teritoriului situ-
resources and in maintaining the pat-
lui pinului negru de Banat trebuie
rimony resources in which the Banat
să rămână însă cea de conservare,
black pine has an important role.
esenţială în ameliorarea resurselor teri-
toriale locale şi în păstrarea resurselor
de patrimoniu în care pinul negru de V.6. Banat black pine
Banat joacă un rol important. site - area of ecological
V.6. Situl pinului negru de education
Banat - spaţiu de educaţie
ecologică
The black pine and its site constitutes
Pinul negru şi situl acestuia constituie a generous space for running activities
un spaţiu extrem de generos pentru of education.
230
230
derularea activităţilor educative. Preserving this emblem species might

represent the reason for an attempt of
Conservarea acestei specii emblemă
realising actions with different cat-
poate constitui motivul pentru a încer-
egories of persons: local inhabitants,
ca să se realizeze acţiuni cu diferite
children, tourists, local actors etc.
categorii de persoane: localnici, copii,
turişti, actori locali etc. A central point in the educational ac-
tivities was the “Visiting centre” Fig.
Un punct focal în activităţile educative
V.6), situated in a central area of Băile
a fost “Centrul de vizitare” (Fig. V.6),
Herculane, with intense public flows.
situat într-o zonă centrală a oraşului
It was arranged and accordingly gifted
Băile Herculane, intens frecventată de
to offer visitors support, with materials
public. Acesta a fost amenajat şi dotat
(flyers, brochures, informative CDs,
corespunzător pentru a oferi sprijin
touristic maps, postcards) and useful
vizitatorilor, cu materiale (pliante,
informations.
broşuri, CD-uri infomative, hărţi tur-
istice, vederi) şi informaţii utile. In the Visiting center ample actions are
also organised, presentations and de-
În cadrul Centrului de vizitare se
bates on themes of site and vulnerable
organizează de asemenea acţiuni mai
species conservation and protection.
Fig. V.6 - “Centrul de vizitare” de la Băile Herculane

Băile Herculane “Visiting center”
231
231
ample, prezentări şi dezbateri pe teme The youth ecological education, has

de conservare şi protecţie a sitului ori a been a main objective of these actions.
speciilor vulnerabile.
Another visiting centre, created by
Educaţia ecologică a tinerilor, a repr- the project is the Information point
ezentat un obiectiv principal al acestor „Şapte Izvoare” (Seven Springs)
acţiuni. from the camping area, near highly fre-
quented touristic pathways (Fig.V.7).
Un alt centru educativ, creat în urma
proiectului este Punctul de informare The Banat black pine Festival (Fig.
„Şapte Izvoare” amenajat în zona de V.8) organised in three consecutive
camping , în apropierea traseelor tur- editions (August 2005, June 2006, June
istice cele mai frecventate de vizitatori 2007) had the largest public impact,
(Fig.V.7). and succeeded in creating a new area
emblem with the image of the Banat
Festivalul Pinului Negru de Banat
black pine.
(Fig. V.8) organizat în trei ediţii con-
secutive (august 2005, iunie 2006,
iunie 2007) a avut cel mai mare impact
The three editions of the festival,
asupra publicului şi a reuşit să creeze
through the participants feed-back it
o nouă emblemă a zonei cu imaginea
can be observed an increase on the
Fig. V.8 - Punctul de informare „Şapte Izvoare”

„Şapte Izvoare” Information point
232
232
Fig. V.8 - Festivalul pinului negru de Banat

Banat black pine festival
pinului negru bănăţean. knowledge regarding the European
network NATURA 2000 and those
Derularea celor trei ediţii ale festiva-
regarding Pinus nigra subsp. banatica
lului, a rezultat din evaluarea opiniei
and its habitat.
participanţilor, a contribuit direct la
îmbogăţirea cunoştinţelor cu privire la During the festival, they were or-
Reţeaua Europeană NATURA 2000, ganised: a parade of the local com-
precum şi a celor referitoare la specia munities, expositions and students
Pinus nigra ssp. banatica şi a habitatu- contests of literary creations, drawings
lui său. and photographies, craft fairs, folklore
spectacles presented by the local com-
În cadrul festivalului, au fost orga-
munities, documentary movies, all
nizate: parada comunităţilor locale,
with the “Banat black pine” theme
expoziţii şi concursuri de creaţii liter-
(Fig.V.9).
are, desen şi fotografii ale elevilor, târg
de meşteşuguri, spectacole folclorice In the two Informations Centres ac-
oferite de către comunităţi, vizionare tivities were complex and in favour of
de filme documentare toate cu tema conservation for the Banat black pine
„Pinul Negru Bănăţean” (Fig.V.9). site.
În cele două Centre de Informare Conscience development and com-
activităţile au fost complexe şi în portamental modelling towards the
favoarea conservării sitului pinului environment and its components isn’t
negru de Banat. realised by itself. Responding to this
request, beginning with 2005 Caraş
233
233
Fig. V.9
Parada comunităţilor locale în cadrul Festivalului “Pinului Negru Bănăţean”
Local comunities parade in the “Banat black pine” Festival
Dezvoltarea conştiinţei şi modelarea Severin Environmental Protection

comportamentului faţă de mediu Agency colaborating with the
înconjurător şi componentele sale nu Domogled - Cerna Valley National
se produce de la sine. Răspunzând Park Administration concentrate their
acestui deziderat începând din 2005 attention at organising activities which
Agenţia de Protecţie a Mediului Caraş- contribute at motivating conservation
Severin în colaborare cu Administraţia activities, local population sensibilisa-
Parcului Naţional Domogled-Valea tion and changing vocabulary in raport
Cernei şi-a concentrat atenţia către with the nature of places.
organizarea acelor activităţi care să
Children, students and adults adapta-
contribuie la motivarea acţiunilor de
tion at the new conservation atitude
conservare, la sensibilizarea populaţiei
requires a lot of time and work. From
locale şi schimbarea vocabularului în
those who wish to pass to the future
raport cu natura locurilor.
generations something from Borza’s
Adaptarea copiilor, elevilor şi adulţilor message expressed in 1928, regarding
la noua orientare conservaţionistă nature’s protection: “how hollow will
necesită timp şi multă muncă Din be the future generation education,
partea celor care doresc să transmită when we won’t be able to show them a
234
234
generaţiilor viitoare ceva din mesajul NATURE corner”.

lui Borza, formulat încă din 1928,
- In the year 2005 there was organised
privitor la problema protecţiei naturii şi
a contest of touristic orientation and
anume: “cât de stearpă va fi educaţia
a contest-exposition of photography
generaţiilor viitoare când nu le vom
(„Cheile Ţesnei reserve through a
putea arăta un colţ de NATURĂ.”
child eye”) (Fig. V.10) with the occa-
- În anul 2005 s-a desfăşurat un con- sion of the European Day of National
curs de orientare turistică şi expoziţie- and Natural Parks. The contests of
concurs de fotografie („Rezervaţia orientation and photography were
Cheile Ţesnei prin ochi de copil”) preceded by educational courses about
(Fig. V.10) organizat cu ocazia Zilei the Domogled - Cerna Valley National
Europene a Parcurilor Naţionale şi Park and by field trips with the students
Naturale. Concursul de orientare from Mehadia and Băile Herculane
turistică cât şi expoziţia au fost pre- schools.
cedate de ore educative despre Parcul
At the orientation contest participated
Naţional Domogled-Valea Cernei şi
21 students from 3 high-schools (Băile
ieşiri în teren cu elevii şcolilor din
Herculane, Mehadia and Orşova) in
Mehadia şi Băile Herculane.
three distinct groups. During the se-
La concursul de orientare turistică lected pathway, children had to find
au participat 21 de elevi de la 3 licee notes that showed the walking sense
(Băile Herculane, Mehadia şi Orşova) and answer one question about the
alcătuind 3 grupe distincte. În timpul National Park. The main characteristic
parcurgerii traseului ales, copiii au of the exposition was the presentation
trebuit să găseasca biletelele care of the Banat black pine from the Cheile
indicau sensul de mers şi să răspundă Ţesnei reserve. Participant students
la o întrebare despre Parcul Naţional. travelled to the field, making repre-
Caracteristica principală a expoziţiei sentative pictures of the species and
a fost prezentarea Pinului negru de learning about the biology of the Banat
Banat din rezervaţia Cheile Ţesnei. black pine site.
Elevii participanţi s-au deplasat în
- In 2006, inside of the “Banat black
teren, realizând imagini reprezentative
pine” Festival, took place a drawing
cu specia si învâţând despre biologia
contest-exposition (Fig. V.11) and
Pinului negru de Banat.
poetry, essays with the theme “The
- În anul 2006, în cadrul Festivalului Banat black pine” (participated stu-
„Pinul Negru de Banat” s-a derulat un dents from the Hercules High-School
concurs expoziţie de desen (Fig. V.11), in Băile Herculane, and I-VIII classes
poezii şi eseuri cu tema „Pinul Negru school no.1 Orşova);
de Banat” (au participat elevi de la
- In 2007, at the park Visiting centre
Liceul Hercules din Băile Herculane şi
there was an educational meeting
Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 Orşova);
with students from the Hercules high-
235
235
Fig. V.10 - Fotografie câştigătoare a concursului pentru elevi

School content winner photo
Fig. V.11 - Desen câştigător al concursului pentru elevi

School content winner drawing
236
236
Fig. V.12- Elevi în vizită la Centrul de Informare al Parcului Naţional

Domogled-Valea Cernei
Students visting the Information Centre of the Domogled-Cerna Valley
National Park
- În anul 2007, la Centrul de viz- school Băile Herculane (Fig. V.12)

itare al parcului s-a realizat o întâl-
- For the students information from
nire educaţională cu elevii de la Liceul
schools found in the neighbourhood of
Hercules din Băile Herculane (Fig.
V.12)
Park in 2007 on the exposition-contest
- Pentru informarea elevilor de la of photographies, paints, drawings,
unităţile şcolare limitrofe Parcului essays, poetry and songs in the Banat
Naţional Domogled-Valea Cernei în black pine Festival and Tree and Birds
2007 privind organizarea expoziţiei- Days, they were organised educational
concurs de poze, picturi, desene, eseuri, courses at the Nicolae St.de Haţeg-
poezie şi cântece în cadrul Festivalului Mehadia high-schools, I-VIII classes
Pinul Negru de Banat şi sărbătorirea school no.1 Orşova, I-IV classes school
Zilei arborilor şi Păsărilor, s-au real- Godeanu and I-VIII classes school
izat ore educaţionale la următoarele Obârşia Cloşani.
unităţi şcolare: Liceul Nicolae St.de
Youth assuming responsabilities in the
Haţeg-Mehadia, Şcoala cu clasele
conservation of the Banat black pine
I-VIII nr.1 Orşova, Scoala cu clasele
237
237
I-IV Godeanu şi Şcoala cu clasele site constitued a starting point in ac-

I-VIII Obârşia Cloşani. tions deployed with students from the
site proximity.
Asumarea de către tineri a unor
responsabilităţi în conservarea sitului To them, added students from other
pinului negru de Banat a consti- corners of the country for whom the
tuit un punct de plecare în acţiunile Banat black pine represents a sym-
desfăşurate cu elevii din proximitatea bol of the Domogled - Cerna Valley
sitului. Lor li s-au adăugat cei veniţi National Park (Fig.V.13).
din alte colţuri ale ţării pentru care
pinul negru de Banat este un simbol
al Parcului Naţional Domogled-Valea
Cernei (Fig. V.13).
Fig. V.13.
Membrii clubului Floare de Colţ, de la Colegiul Naţional “Mihai Viteazu”
Bucureşti desfăşurând lucrări de igienizare în situl pinului negru de Banat
Members of the Floare de Colţ Club, from the “Mihai Viteazu” National Col-
lege performing hygienic actions in the Banat black pine site
238
238
C A P I T O L U L VI CHAPTER VI - ECOLOGICAL
- RECONSTRUCŢIA RECONSTRUCTION IN THE
ECOLOGICĂ ÎN SITUL BANAT BLACK PINE SITE
This action, included in the LIFE
Această acţiune, prevăzută în cadrul
Nature project, came as a result of the
proiectului LIFE Nature a fost urmarea
fact that in 2000, a surface of over 90
faptului că în anul 2000, o suprafaţă de
ha, from the U.P. (Protection Parcel)
peste 90 de ha din U.P. VI Domogled
VI Domogled was destroyed by fire.
a fost distrusă de flăcări. Incendiul a
The forest fire lasted approximately 20
durat aproximativ 20 de zile şi a afectat
days and affected the forestry vegeta-
vegetaţia forestieră constituită din pin
tion of Banat black pine and mixtures
negru de Banat şi asociaţii ale acestuia
with different deciduous species. The
cu diferite specii de foioase. Parcelele
burned forestry parcels were 108, 109,
parcurse de incendiu au fost 108, 109,
112, 113, 116 (Fig. VI.1). Following
112, 113, 116 (Fig. VI. 1). În urma ob-
field observations and evaluations a
servaţiilor şi evaluărilor din teren s-a
perimeter of 25 ha from u.a. (forestry
identificat un perimetru de 25,0 ha, din
parcel inside of protection parcel)
u.a. 108B, pe care vegetaţia forestieră
108B was identified, on which forestry
a fost grav afectată atât la nivelul ar-
vegetation was severely damaged at
borilor maturi cât şi a subarboretului,
levels of trees, underbrush, shrub and
subarbuştilor şi seminţişurilor. În acest
seedlings. It this area it was considered
spaţiu s-a considerat necesară recon-
necessary an ecological reconstruc-
strucţia ecologică prin plantaţii cu
tion through plantations of Banat
pin negru de Banat. Pe restul suprafe-
black pine. On the rest of the surface,
ţei incendiate s-a apreciat că plantarea
it has been appreciated that plantation
fie nu este posibilă, acolo unde solul
isn’t possible, because in some cases
lipseşte în totalitate, fie nu este necesa-
the soil totally lacks from cliffs, and
ră acolo unde incendiul a produs doar
isn’t necessary where the fires only
pagube parţiale iar vegetaţia forestieră
produced partial damages, and forestry
se poate regenera în mod natural.
vegetation can regenerate in a natural
manner.
VI.1. Stadiul
cunoştinţelor privind VI.1. Knowledge stage
utilizarea pinului for the black pine’s
negru în reconstrucţia use in ecological
ecologică a terenurilor reconstruction of
degradate degraded fields
În decursul timpului, zonele carstice During time, karst areas with hilly
cu relief foarte accidentat au fost în landforms were frequently affected
mod frecvent afectate de fenomene de by phenomena of destructive nature,
239
natură distructivă, precum incendiile such as fires or flooding, which lead

ori inundaţiile, care au dus la dispa- to the disappearance of forestry and
riţia vegetaţiei forestiere şi arbustive shrub vegetation on certain area.
de pe anumite areale. Reintroducerea Reintroducing forestry vegetation in
vegetaţiei forestiere în aceste zone these areas has always been a problem,
a constituit întotdeauna o problemă because through excessive erosion,
deoarece, prin eroziunea excesivă, an obvious antagonism was created
s-a creat un evident antagonism între between climatic and soil factors, ex-
factorii climatici şi edafici, manifestat ercised through the plants reduced
prin posibilităţile extrem de reduse ale possibilities, due to the humidity soil
plantelor, urmare a deficitului de umi- deficit, to maximum use the solar heat
ditate din sol, de a folosi la maximum and light.
căldura solară şi lumina.
Fig. VI.1 - Parcele afectate de incendii în situl pinului negru de Banat

Forestry parcels affected by fires in the Banat black pine site
240
Dacă ne referim la pinetele de stâncărie Regarding to the calcareous cliffs pine

calcaroasă de pe Valea Cernei, există forests from Cerna Valley, informa-
informaţii că ele au fost afectate de in- tions exist that they were affected by
undaţiile catastrofale din 1910. La vre- the catastrophic floods from 1910. At
mea respectivă regimul silvic austriac a that time, the Austrian forestry regime
încercat reîmpădurirea suprafeţelor cu attempted to reforests the surfaces with
salcâm şi pin negru însă rezultatele nu black locus and black pine, but with
au fost semnificative (Muşat, 1977). poor results (Muşat, 1977).
În perioada 1948 - 1965 s-au reîmpădu- In the 1948 - 1965 period over 2500
rit peste 2500 ha de terenuri degradate ha of degraded fields from Danube
din Defileul Dunării şi Valea Cernei, Defile and Cerna Valley were refor-
utilizându-se, în principal, gorun, pin ested. Oaks, black pines, black locus,
negru, salcâm, mojdrean şi diferiţi mannas and different shrubs were
arbuşti. used.
Dificultatea împăduririi unor aseme- Reforestation difficulties of such de-
nea terenuri degradate a făcut necesară graded field required a necessary sci-
o analiză ştiinţifică a modului cum pot entific analyse of how the plantations
fi realizate plantaţiile, sub aspectul can be realised, under the aspects of
compoziţiei pe specii şi a tehnicii de species composition and plantation
plantare. S-au iniţiat în acest sens mai techniques. In this direction, several
multe studii care au testat reintroduce- studies tested the reintroduction of
rea pinului negru în zonele de stâncărie black pines in areas of calcareous cliffs
calcaroasă (Muşat, 1977; Popa-Costea, (Muşat, 1977; Popa-Costea, 1980; Gri-
1980; Grigorescu, 1980; Untaru, 1980 gorescu, 1980; Untaru, 1980 etc.).
etc.).
From a methodological point of view
Din punct de vedere metodologic aces- these studies analysed:
te studii au analizat:
- the way in which already existent
- modul cum s-au instalat şi dezvoltat black pine forests installed and devel-
culturile forestiere de pin negru deja oped in the area;
existente în zonă;
- stationary characteristics from points
- caracteristicile staţionale din punc- of experiments (geomorphology, cli-
tele de efectuare a experimentelor mate, soils physical and chemical char-
(geomorfologie, climă, caracteristici acteristics, soil erosion, etc);
fizico-chimice ale învelişului edafic,
- black pine saplings development in
eroziunea solului etc.);
different experimental variants of plan-
- dezvoltarea puieţilor de pin negru tation (saplings pricked from different
în diferite variante experimentale de nurseries, direct plantation in hearths,
plantare (puieţi repicaţi din diferite plantation of saplings grown in bags of
pepiniere, însămânţare directă în vetre, polyethylene);
241
plantare de puieţi crescuţi în pungi de - efficiency of different variants main-

polietilenă); tenance works for the cultures in the
first five years;
- eficacitatea diferitelor variante de
lucrări de întreţinere a culturilor în For the direct black pine sowing five
primii cinci ani; experimental plots with three block
were installed (Popa-Costea, 1980).
Pentru semănăturile directe de pin
In each plot they were introduced two
negru s-au instalat cinci dispozitive ex-
black pine subspecies, respectively
perimentale cu câte trei blocuri (Popa-
Pinus nigra Arn. subsp. nigra and
Costea, 1980). S-au introdus în fiecare
Pinus nigra Arn. subsp. banatica, in
dispozitiv câte două subspecii de pin
two mulch variants, two of field prepa-
negru, respectiv Pinus nigra Arn. ssp.
ration and a witness variant. The black
nigra şi Pinus nigra Arn. ssp. bana-
pine originated from Austria (Tirol)
tica, în două variante de mulcire, două
and Turda and the Banat black pine
variante de pregătire a terenului şi o
from Topolniţa and Domogled.
variantă martor. Provenienţele pinului
negru au fost din Austria (Tirol) şi Regarding the experiments with black
Turda iar a pinului negru de Banat din pine saplings grown in polyethylene
Topolniţa şi Domogled. bags, the experiments variants referred
to the bags diameters, this being 6, 8,
În ceea ce priveşte experimentele cu
10, 12 and 14 cm. Experiments evalua-
puieţi de pin negru crescuţi în pungi
tion was made by establishing success
de polietilenă, variantele experimen-
percentages on variants, and by the de-
tale s-au referit la diametrele pungilor,
gree of individual development of the
acestea fiind de 6, 8, 10, 12 şi 14 cm.
saplings (height, annual growth, bunch
Evaluarea experimentelor s-a făcut
diameter and canopy diameter).
prin stabilirea procentelor de reuşită,
pe variante şi a gradului de dezvolta- Related to the production of planting
re individuală a puieţilor (înălţime, material, in the nurseries were made
creştere anuală, diametrul la colet şi researches regarding the different
diametrul coroanei). provenance of black pine (Grigorescu,
1980).
Legat de producerea materialului
săditor, în pepiniere s-au desfăşurat The experiment consisted of 33 black
şi cercetări privind caracteristicile pine provenances, of which two au-
diferitelor provenienţe de pin negru tochthonous ones.
(Grigorescu, 1980). Experimentarea a
From these, one originated in the Băile
cuprins 33 provenienţe de pin negru,
Herculane area, harvested at an alti-
din care două autohtone. Dintre prove-
tude of 305 m, and with a vegetation
nienţele autohtone, una a fost din zona
period of 207 days.
Băile Herculane, recoltată de la 305 m,
cu o durată a sezonului de vegetaţie de The characteristics of the forests from
207 zile. which the seeds were collected in Băile
242
Caracteristicile arboretului din care Herculane were: cliff forest 80 years

s-au recoltat seminţele la Băile old, an average diameter of 24 cm,
Herculane au fost: pinet de stâncărie an average height of 12 m, 3rd class
de 80 ani, cu diametrul mediu de 24 of production. Location: Forestry Unit
cm şi înălţimea medie de 12 m, clasa Herculane, UP VI, u.a. 89A.
a III-a de producţie. Locaţia recoltării:
All the provenances were sowed in
OS Herculane, UP VI, ua 89A.
Vlăsia nursery. The sowing norm var-
Toate provenienţele s-au semănat în ied between 120 and 160 seeds per gut-
pepiniera Vlăsia. Norma de semănare ter.
a variat între 120 şi 160 de seminţe pe
Observations and measurements in the
rigolă.
nursery referred to:
Observaţiile şi măsurătorile din pepi-
- survival at the end of the first vegeta-
nieră s-au referit la:
tion season
- supravieţuirea la sfârşitul primului
- productive aspects: number of branch-
sezon de vegetaţie;
es, diameter, green mass of needles
- aspecte productive: numărul de ra- from a spindle of the third vegetation
muri laterale, diametrul, masa verde a year verticillus, dry mass of the same
acelor de pe un lujer din verticilul for- needles;
mat în al treilea an de vegetaţie, masa
- qualitative aspects: number of lat-
uscată a aceloraşi ace;
eral branches, at which percentages by
- aspecte calitative: numărul de ramuri provenance were calculated;
laterale, la care s-au calculat procente-
- morphological aspects: the length of
le, pe provenienţe;
a spindle from the verticillus formed
- aspecte morfologice: lungimea unui in the measurement year, spindle col-
lujer din verticilul format în anul or and the percent of red and green-
măsurătorilor, culoarea lujerului, cal- yellow spindles, the length of the two
culându-se procentul de lujeri roşii şi years one;
verzi-gălbui, lungimea acelor de doi
- phenology aspects: the entrance in
ani;
vegetation in the second year on a con-
- aspecte fenologice: intrarea în vegeta- ventional scale, August growth.
ţie în anul al doilea apreciată pe o scară
After two years of vegetation, in the
convenţională; creşterea de august.
nurseries, saplings were pricked and
După doi ani de vegetaţie în pepiniere, planted in experimental plots. The
puieţii au fost repicaţi şi plantaţi în dis- plots were a triple 6x6 grill, with 36
pozitive experimentale. Dispozitivul a variants in three repetitions on a 3 ha
fost de tip grilaj triplu 6x6, cu 36 de surface. In the plantation year only the
variante în trei repetiţii, pe o suprafaţă catchment percent was evaluated, and
de 3 ha. În anul plantării s-a evaluat after one year measures regarding pro-
numai procentul de prindere, iar după ductivity were made.
243
un an s-au făcut măsurători privind VI.2.Ecological

productivitatea. reconstruction in the
VI.2.Desfăşurarea Banat black pine site
reconstrucţiei ecologice
în situl pinului negru de Ecological reconstruction in the proj-
banat ect considered the previous experi-
Reconstrucţia ecologică din cadrul ence of black pine plantations from
proiectului a avut în vedere experienţa calcareous cliffs in Banat, both from
anterioară a plantaţiilor cu pin negru methodological and practical points of
pe stâncăriile calcaroase din Banat, view, and the results of the researches
atât din punct de vedere metodologic in this field. Thus, before the ecologi-
cât şi practic, precum şi rezultatele cer- cal reconstruction:
cetărilor desfăşurate în acest domeniu. - was made an analyse of the stationary
Astfel, înainte de începerea reconstruc- and vegetation conditions in the estab-
ţiei ecologice : lished perimeter;
- s-a efectuat o analiză a condiţiilor sta- - the black pine seeds collecting was
ţionale şi de vegetaţie din perimetrul assured from seeds reservations found
stabilit ; near the ecological reconstruction
area;
- s-a asigurat recoltarea seminţelor - sowing material with protected roots
de pin negru din rezervaţii de se- was produced;
minţe limitrofe zonei de reconstrucţie
ecologică; - a plantation scheme adequate to the
hilly field conditions was established;
- s-a trecut la producerea de material - an evaluation of the success per-
săditor cu rădăcini protejate; centage was made one year after the
- s-a stabilit o schemă de plantare plantation;
adecvată condiţiilor de teren foarte Stationary and vegetation
accidentat; conditions
- s-a efectuat o evaluare a procentului The soil type that characterise u.a.
de reuşită la un an după plantare. 108 B is rendsine. Based on labora-
tory analyses in the reconstruction
Condiţii staţionale şi de vegetaţie
perimeter two types of rendsines were
Tipul de sol ce caracterizează u.a. 108 identified, videlicet:
B este rendzina. Pe baza analizelor de - typical subtype, which appears on
laborator în perimetrul de reconstruc- versants with variable expositions and
ţie ecologică au fost identificate două slopes. The lithological substratum is
subtipuri de rendzine, şi anume: represented by limestones. The rich-
- subtipul tipic, ce apare pe versanţi ness in basic elements of the parental
cu expoziţii şi înclinări variabile. material generates an intense process
Substratul litologic este reprezentat of bioacumulation, of humus type
244
de calcare. Bogăţia mare în elemente calcium mull. The profile is quite short
bazice a materialului parental face ca with reduced eluvium processes. The
procesul de bioacumulare să fie intens horizons profile succession is Am-
şi să acumuleze humus de tip mull A/R-Rrz.
calcic. Profilul este destul de scurt, cu The Am horizon has black color and
mult schelet, cu procese de eluviere, pe thickness of 25-30 cm. The transition
profil, foarte reduse. Succesiunea de horizon A/R is 30 -50 cm thick and
orizonturi pe profil este Am-A/R-Rrz. a brown-black or brown-red color.
Orizontul Am are culoare negricioasă The transition between horizons is
şi grosimi de 25-30 cm. Orizontul de gradual, and the texture loam-clayish.
tranziţie A/R are grosimi de 30-50 cm The structure is pebbly, well formed.
şi culoare brun negricioasă sau brun The soil volume is reduced, and water
roşcată. Tranziţia între orizonturi este permeability is good.
treptată, textura este luto-argiloasă.
These rendsines subtypes contain a
Structura este grăunţoasă, bine forma-
large quantity of humus, with general
tă. Volumul edafic este destul de redus,
alkaline reaction, but sometimes, at the
permeabilitatea pentru apă este bună.
surface, it can be neutral. The bases
Aceste subtipuri de rendzine conţin o saturation degree in the A/R horizon
mare cantitate de humus, reacţia este is 100%. They are well provided with
în general slab alcalină, dar uneori la nutritive elements and a good micro-
suprafaţă, poate fi neutră. Gradul de biological activity.
saturaţie în baze, în orizontul A/R este - lithic subtype, generally appears on
de 100%. Sunt bine aprovizionate cu versants with high inclinations. It is
elemente nutritive şi cu o activitate distinguished from the typical subtype
microbiologică bună. through the shorter profile - 20-50 cm
- subtipul litic, ce apare în general pe - and the greater skeletal content. It has
versanţi mai puternic înclinaţi. Se de- a reduced fertility, due to the vicious
osebeşte de subtipul tipic prin profilul water provisions and the small soil
mai scurt – 20-50 cm – şi conţinutul volume. The potential is inferior for
mai ridicat de schelet. Fertilitatea este forestry species - exceptionally aver-
redusă, datorită aprovizionării defec- age for the Banat black pine.
tuoase cu apă şi volumului edafic util Regarding the forestry vegetation evo-
mic. Bonitatea este inferioară pentru lution from u.a. 108 B, older studies
speciile forestiere – excepţional mijlo- proof that species proportion in this
cie pentru pinul negru de Banat. forest were 50% beech, 10% Banat
black pine, 10% mountain maple,
Cu privire la evoluţia vegetaţiei fores-
10% manna, 20% diverse strong es-
tiere din u.a.108 B, studiile de ame-
sences. Today, the beech proportion
najare mai vechi evidenţiază proporţia
reduced, with about 10%, in favour
speciilor ce au intrat în alcătuirea aces-
of the Banat black pine, species that
tei păduri, a fost: 50% fag, 10% pin
evolved through natural regenerations
negru de Banat, 10% paltin de munte,
245
10% mojdrean, 20% diverse esenţe and by completion with saplings of lo-
tari. Actualmente, ponderea fagului cal provenance.
s-a diminuat, cu cca 10%, în favoarea
pinului negru de Banat, specie care a
In the forest composition before the
câştigat teren prin regenerari naturale
fires, species appeared grouped in
şi prin completări ale acestora cu pu-
bouquets, small groups and tapes. The
ieţi din provenienţe locale.
Banat black pine was generally found
În cadrul compoziţiei pădurii dinaintea on abrupt cliffs from the median and
incendiului, speciile au apărut grupate superior part of the versants, and de-
în buchete, pâlcuri şi benzi. Pinul ciduous species appeared especially
negru de Banat a ocupat, în general, in the inferior part. The consistency of
porţiunile de stâncărie abruptă din par- the forests was between 0,4-0,7 with
tea mijlocie şi superioară a versanţilor an inferior productivity, correspond-
iar speciile de foioase au ocupat banda ing to the microrelief and soil extreme
din partea inferioară. Consistenţa arbo- conditions.
retelor a fost cuprinsă între 0,4-0,7 iar
productivitatea a fost inferioară, cores-
The most important elements regard-
punzătoare condiţiilor de microrelief şi
ing the stationary and vegetation con-
edafice extreme. Elementele cele mai
ditions are classified and described in
importante privind condiţiile staţio-
the types of station and forest (Table
nale şi de vegetaţie sunt clasificate şi
VI.1).
descrise în cadrul tipurilor de staţiune
şi de pădure (Tabelul VI.1).
Tabelul VI.1 - Tipuri de staţiune şi de pădure în u.a. 108 B

Table VI.1 - Stationary and forest types in u.a. 108 B
N r. / Tip de staţiune / Stationary type Tip de pădure / Forest type
No.
Cod / Code Denumire / Name
1. Montan/premontan de făgete, Bi, 3.2.1.3 Amestec de pin negru cu foioase,
stâncărie pe calcar (i)
Mountain/premountain beech forests, Black pine mixture with
Bi, cliffs deciduous, on limestone (i)
2. Montan/premontan de făgete Bi, 2.3.2.2 Făget montan amestecat (i)
rendzinic, edafic mic Mixted mountain beech forests
Mountain/premountain beech forests,
Bi, rendsines,little soil
În perimetrul de reconstrucţie ecologică In the ecological reconstruction pe-

u.a. 108B este generalizată eroziunea rimeter u.a. 108B surface erosion is
de suprafaţă, proces ce s-a accentuat generalised, process emphased after
după incendiu prin dispariţia subarbo- the fire by the disappearance of shrubs
retului şi a păturii erbacee. În viitor and grass.
246
aceste fenomene se pot accentua şi In the future these phenomenons can

pot conduce la alunecări de teren, accentuate, leading to land slides,
rostogoliri de grohotiş şi stânci, fapt debris and cliffs rubbing, justifying
ce justifică reconstrucţia ecologică. the ecological reconstruction.
În perspectiva reconstrucţiei ecologice In perspective of the perimeter’s eco-
a perimetrului s-a făcut o analiză a fac- logical reconstruction, was made an
torilor compensatori ce pot interveni în analyse of the compensatory factors
legătură cu biotopul şi care trebuiesc that can intervene regarding the bi-
avuţi în vedere pentru reuşita lucrări- otope, and that need to be considered
lor. Astfel: for the success of the works. Thus:
- the altitudinal decrease of tempera-
- scăderea temperaturilor şi reducerea
tures and the reduction of the vegeta-
sezonului de vegetaţie odată cu altitu-
tion season, are compensated by an in-
dinea, sunt întrucâtva compensate de
crease of the solar radiation intensity;
creşterea intensităţii radiaţiei solare;
- the reduced organic capacity of some
- troficitatea mai redusă a unor soluri soils can be compensated by extra hu-
poate fi compensată de un plus de umi- midity and a large useful soil volume;
ditate şi de un volum edafic util mare;
- soils from sunny versants are
- solurile de pe versanţii însoriţi sunt droughty, instead the microbiological
mai uscate, în schimb activitatea mi- activity is more intense;
crobiologică este mai intensă; - shaded expositions have a shorter
- expoziţiile umbrite beneficiază de un vegetation season, and the danger of
sezon de vegetaţie mai scurt, iar peri- early and late frosts is smaller;
colul îngheţurilor timpurii şi târzii este - limestone presence reduces the ad-
mai mic; verse influence of altitudinal growth
- prezenţa calcarelor reduce influenţa on the length of the vegetation season
nefavorabilă a creşterii altitudinale asu- Works for land release and clearing
pra lungimii sezonului de vegetaţie. Following the 2000 year fires, trees
Lucrări pentru eliberarea şi curăţi- from the ecological reconstruction area
rea terenului were partially affected, through bark
burns, in some cases entirely, leading
În urma incendiului din anul 2000 ar- to the destruction of a large volume of
borii din zona de reconstrucţie ecologi- trees. The land occupied by this trees
că au fost parţial afectaţi, prin pârlirea was submitted to clearing works, con-
scoarţei şi arderea lor, în unele cazuri sisting of feelings, clearing, fashioning
chiar integral, conducând la distrugerea and gathering the foot-dry wood ma-
unui volum destul de mare de arbori. terials in parcel 108B, that had to be
Terenul ocupat de aceşti arbori a fost reforested.
supus lucrărilor de curăţire ce au con-
The wood material volume that had
stat în doborârea, curăţarea, fasonarea
to be cut and evacuated from this
şi adunarea materialului lemnos uscat
247
pe picior în parcela 108B ce urma să perimeter was almost 1740 m3, cor-
fie reîmpădurită. responding to a number of 2100 trees.
The wood material generated from
Volumul de material lemnos ce a trebu-
the clearing works, was cut down and
it tăiat şi evacuat din acest perimetru
rough converted in ster wood, gathered
s-a ridicat la aproximativ 1740 m3, co-
with arms and deposited in stockpiles
respunzător unui număr de cca. 2100
on knags.
de arbori. Materialul lemnos provenit
în urma lucrărilor de curăţire, a fost Although this work begun in the spring
doborât şi fasonat în lemn de steri, s-a of 2005, due to unfavorable climatic
adunat cu braţele şi s-a depozitat în conditions, with snow beds of 80 - 100
grămezi pe cioate. Cu toate că această cm that maintained until April, the
lucrare a fost începută în primăvara clearing of the perimeter was finalised
anului 2005, datorită condiţiilor clima- only in autumn.
tice nefavorabile, cu strat de zăpadă de Producing implantation material
80-100 cm ce s-a menţinut până în luna
According to the stationary conditions
aprilie, curăţirea şi eliberarea întregului
a planting plan of 1x2 m was estab-
perimetru s-a finalizat abia în toamnă.
lished, requiring the introduction of
Producerea materialului săditor 5000 black pine saplings/ha. Therefore,
for the 25 ha integral plantations
Corespunzător condiţiilor staţionale s-a
a number of over 125000 black pine
stabilit o schemă de plantare de 1x2m,
saplings was utilised, and in the next
ceea ce a presupus introducerea a 5000
2 years, for the completions, that in
puieţi de pin negru/ha. Aşadar, pentru
principle will represent about 12 ha,
realizarea a 25 ha plantaţii integrale
another 60000 more saplings shall be
s-a utilizat un număr de peste 125000
required.
puieţi de pin negru, iar în următori 2
ani pentru completările care, în princi- Starting from these necessities, since
piu, vor reprezenta cca. 12 ha., vor mai the fall of 2003 were applied measures
fi necesari încă 60000 puieţi. Pornind for obtaining this implantation mate-
de la aceste necesităţi, încă din toamna rial. This process consisted of: harvest-
anului 2003 s-au luat măsuri pentru ing Banat black pine seeds from the
realizarea materialului săditor. Acest nearest forest to the plantation area,
proces a presupus: recoltarea seminţe- sowing in solariums and pricking out
lor de pin negru de Banat din arboretul saplings from nurseries.
cel mai apropiat de zona de plantare, The black pine seeds harvesting was
semănarea în solarii şi repicarea puie- made in fall 2003 from the seeds reser-
ţilor în pepiniere. vation PI.N – F232 – 1, situated in U.P.
VI, u.a. 89, Băile Herculane Forestry
Recoltarea seminţelor de pin negru
Unit. The cones were manually picked
s-a făcut în toamna anului 2003 din
from the standing tree’s canopy, col-
rezervaţia de seminţe PI.N – F232 –
lected in bags and transported to the
1, situată în U.P. VI, u.a. 89, Ocolul
deposit. Their were dried in special
248
Silvic Băile Herculane. Conurile s-au chambers, at a constant temperature

prelevat manual din coroana arborilor of about 50°C, until the flakes opened
în picioare, s-au colectat în saci şi s-au and the seeds fall. Removing the seed’s
transportat în depozit. Uscarea conu- wings was made by manual friction
rilor s-a făcut în camere speciale, la and wind blowing, moment in which a
o temperatură constantă de cca. 50°C, sample of seeds was sent for analyse at
până la desfacerea solzilor şi căderea the ICAS Braşov laboratory. From the
seminţelor. Dezariparea seminţelor analyse bulletin resulted the 2nd ge-
s-a realizat prin frecarea manuală şi netic class of these seeds, according to
vânturarea acestora, după care un lot it being established the sowing norm.
de seminţe a fost trimis spre analiză In the spring of 2004, the black pine
laboratorului de la ICAS Braşov. Din seeds were sowed in the Brăduţ nursery
buletinul de analiză a rezultat calitatea solarium, from the Bozovici Forestry
a II-a. genetică a acestor seminţe, în Unit, on a nutritive bed formed from
raport cu care s-a stabilit norma de 60% beech humus, 20% spruce humus
sămânţă pentru semănat. and 20 % sand (Fig. VI.2).
În primăvara anului 2004, seminţele de The sowing was made manual, on gut-
pin negru au fost semănate în solarul ters, the distance between them being 5
pepinierei Brăduţ, din Ocolul Silvic cm. The seeds norm was 20 kg at 200
Bozovici, pe un pat nutritiv format din m2, agreed according to the technique
60% humus de fag, 20% humus de mo- germination, purity, the planned pro-
lid şi 20% nisip (fig. VI.2). Semănarea duction index/m2 and the mass of 1000
s-a realizat manual, pe rigole, distanţa seeds for the Banat black pine.
între rigole fiind de 5 cm. Norma de The wetting of the germinative bed was
seminţe a fost de 20 kg la 200 m2, done immediately after the sowing, and
stabilită în funcţie de germinaţia teh- continued periodically, through asper-
nică, puritatea, indicele de producţie tion, assuring the permanent moisture
planificat/m2 şi masa a 1000 seminţe of the superior layer in which seeds
pentru specia pin negru de Banat. germinate.
Udarea patului germinativ s-a făcut
For the soil fertilization ammonium
imediat după semănare şi a continuat
nitrate fertilizers were used, simple
periodic, prin aspersiune, astfel încât
super phosphate and potassium salt,
a fost asigurată umezeala permanentă
dissolute in water, the applied solution
a stratului superior în care germinează
quantity being 5 l/m2.
seminţele. Pentru fertilizarea solului
s-au folosit îngrăşăminte chimice pe Weeds control in the solarium was
bază de azotat de amoniu, superfosfat done manually, through hand weed-
simplu şi sare potasică, dizolvate în ing. After the saplings were removed
apă, cantitatea de soluţie aplicată fiind from the solarium, they were sorted,
de 5 l/m2. Combaterea buruienilor the healthy and vigorous ones, well
în solar s-a făcut manual, prin plivit. raised, and with a rich radicular system
După ce puieţii au fost scoşi din solar were considered fit for pricking and
249
a avut loc sortarea acestora, iar puieţii temporary deposited at ditch.

sănătoşi, viguroşi, bine conformaţi cu The pricking of the black pine saplings,
sistem radicelar bogat au fost conside- meaning their transplantation in open
raţi apţi de repicat şi au fost depozitaţi fields, was made in the spring of the
provizoriu la şant. year 2005.
Repicarea puieţilor de pin negru, adică Thus, in ”Brăduţ” nursery, a number of
transplantarea lor în câmp deschis, s-a 126900 saplings were pricked, in poly-
făcut în primăvara anului 2005. Astfel, ethylene bag of 12 cm diameter and 25
în pepiniera ”Brăduţ” s-a repicat un cm length, with lateral walls drilled in
număr de 126900 de puieţi, în pungi de the inferior half, the nutritive environ-
polietilenă de 12 cm diametru şi 25 cm ment consisting of a mixture of forest
lungime, cu pereţii laterali găuriţi în humus and fertile soil.
jumătatea inferioară, mediul nutritiv fi- These saplings with protected roots
ind alcătuit dintr-un amestec de humus were disposed on layers, and the holes
de pădure şi sol fertil. Aceşti puieţi cu between bags were filled with dirt (fig.
rădăcinile protejate au fost dispuşi pe VI.3), they being direct directly used
straturi, iar golurile dintre pungi au fost in plantations in the years 2006 and
umplute cu pământ (fig. VI.3) şi au 2007. In order to produce the saplings
fost utilizaţi în mod direct la plantarea required for completions in the next
din anii 2006 şi 2007. Pentru produ- two years, the block station nursery
cerea puieţilor necesari completărilor
Fig. VI.2
Semănături de pin negru de Banat în solarul pepinierei Brăduţ
Banat black pine seeds sowing in the Brăduţ nursery solarium
250
Fig. VI.3 - Dispunerea puieţilor în straturi - pepiniera Brăduţ-Bozovici

Saplings layer disposal - Brăduţ-Bozovici nursery
Fig. VI.4 - Puieţi repicaţi în straturi - pepiniera Domogled

Sapling pricked out in layers - Domogled nursery
251
din următorii 2 ani, s-a amenajat şi ”Domogled” was established, in which

pepiniera cantonală ”Domogled”, în saplings were pricked out in layers,
care puieţii au fost repicaţi direct în without root protection (Fig. VI.4 ).
straturi, fără protejarea rădăcinilor A number of 53800 saplings were pro-
(Fig. VI.4 ). duced here, and are still maintained in
S-au produs aici un număr de 53800 culture.
puieţi ce sunt menţinuţi încă în cul- We can observe a good development
tură. Este de remarcat o foarte bună of these saplings, explained by the
dezvoltare a acestor puieţi care se ex- fact that the block station nursery, be-
plică prin faptul că pepiniera cantona- ing situated near the seeds harvesting
lă, fiind situată foarte aproape de locul place, benefitted from climatic and soil
de recoltare a seminţelor, beneficiază conditions almost similar to the trees
de condiţii climatice şi edafice aproape that supplied the seeds.
similare cu arborii - sursă de seminţe. After pricking all the saplings, the
După repicarea tuturor puieţilor s-a cultures were maintained trough hand
trecut la întreţinerea culturilor prin weeding the saplings layers, wetting
plivitul buruienilor de pe straturile the cultures with rain water, and their
cu puieţi, udarea culturilor cu apă de fertilization with chemicals.
ploaie şi fertilizarea acestora cu îngră-
In the fall of 2006, after a development
şăminte chimice.
period of about 2 years in open field,
În toamna anului 2006, după o pe- the bags obtained saplings were trans-
rioadă de dezvoltare de cca 2 ani în ported from the Forestry Unit Bozovici
câmp deschis, puieţii obţinuţi în pungi in the plantation area Domogled.
au fost transportaţi de la Ocolul Silvic In order to extent the vegetation rest
Bozovici în zona de plantare de la state of the saplings, they were depos-
Domogled. Pentru a prelungi starea ited in an ice producing unity, near the
de repaus vegetativ a puieţilor, aceş- forestry hut of Muşuroane.
tia au fost depozitaţi într-o gheţărie,
From there to the plantation area the
amenajată lângă cabana forestieră
saplings were transported through
Muşuroane. De la gheţărie până la
direct bearing, on a 2100 m distance,
locul de plantare transportul puieţilor
and were deposited in ditches, without
s-a făcut prin purtare directă, pe o dis-
moisture and sun.
tanţă de 2100 m, şi au fost depozitaţi în
şanţuri săpate la loc ferit de umezeală The effective preparation for planta-
şi de soare. Pregătirea efectivă pentru tion consisted of a partial land clearings
plantare a constat în curăţirea parţială from rocks and debris, arrangement of
a terenului de pietre şi grohotiş, ame- the plantation space and digging the
najarea locului de plantare şi săparea hearths.
vetrelor. Curăţirea terenului de pietre The field’s clearing from rocks and
şi grohotiş s-a efectuat pe cca 30% debris was made on about 30% of the
din suprafaţă, respectiv pe 7,5 ha, şi a surface, about 7,5 ha, and supposed the
252
presupus îndepărtarea pietrelor de pe rocks removal from the soil and their
suprafaţa solului şi depozitarea lor în storage in stacks and rows.
grămezi şi şiruri. Urmând schema de Following the plantation scheme of 1x2
plantare de 1x2 m s-a trecut la elimi- m, the wooden scraps and litter were
narea resturilor lemnoase şi a litierei de removed from 60 x 80 cm surfaces in
pe suprafeţe de 60 x 80 cm în centrul the centre of with hearths of 30 x 30
cărora s-au săpat vetre de 30 x 30 x x 30 cm were digged, corresponding
30 cm, corespunzătoare bolului de pă- to the earth bowl from the bag (Fig.
mânt din pungă (Fig. VI.5). Plantarea VI.5). The plantation was made after
s-a făcut după înlăturarea recipientului the removal of the plastic bag that pro-
de plastic ce proteja rădăcinile. După tected the roots.
introducerea bolului de pământ şi a
After introducing the bowl and the
rădăcinilor în vatra special pregătită
roots in the special prepared hearth,
s-a urmărit tasarea, cu piciorul, a pă-
followed the compression, by foot, of
mântului din jurul puietului pentru a
the soil surrounding the sapling to en-
asigura un bun contact al rădăcinilor
sure a good contact between the roots
cu mediul nutritiv (Fig. VI.6).
with the nutritive environment (Fig.
O primă evaluare a reconstrucţiei eco- VI.6).
logice s-a făcut în vara şi toamna anului A first evaluation of the ecological re-
2007, prin determinarea procentului construction was made in the summer
Fig. VI.5 - Săparea vetrelor pentru plantare în perimetrul de reconstrucţie

ecologică Domogled
Digging hearths for plantation in Domogled ecological reconstruction perimeter
253
de reuşită al plantaţiei după un an. and fall of the year 2007, by determina-
Evaluarea procentului de reuşită a pre- tion of the plantation’s success percent
supus inventarierea, în 25 de suprafeţe after one year. Evaluating the success
de probă dreptunghiulare de 10/20m, a percent assumed the inventory, in 25
puieţilor rămaşi şi raportarea acestora testing rectangular plots of 10/20m, of
la puieţii efectiv plantaţi. Câte un colţ the surviving saplings and their percent
al fiecărei suprafeţe de probă a fost from the total saplings used. A corner
materializat printr-un ţăruş pentru a se of each testing plot was matherialised
putea reveni cu inventarieri, în aceleaşi through a wooden peg, for returning at
suprafeţe, până la reuşita definitivă a inventories, in the same surfaces, until
plantaţiei şi închiderea stării de masiv the definitive success of the plantation
(Fig. VI.7). and closing the massive status (Fig.
VI.7).
Pe graficul din Fig. VI.8 este redată
Fig. VI.6
Tasarea pământului după plantare asigură un bun contact al rădăcinii cu mediul
nutritiv.
Earth compression after plantation in order to ensure a good contact of the pine
radicular system with the nutritive environment
254
Fig. VI.7 - Una din suprafeţe de control anual al împăduririlor din perimetrul
de reconstrucţie ecologică
Testing plots marked by wooden pegs
variaţia procentului de prindere în
The chart from Fig. VI.8 expresses the
diferitele suprafeţe de probă. Se con-
variation of the survival percent in dif-
stată că în 5 din suprafeţele de probă
ferent testing plots. It can be observed
procentul de reuşită depăşeşte 90 %.
that in 5 surfaces, the success percent
Pe teren această zonă a fost identificată
iv higher than 90%. On the field, this
la baza versantului. Pe de altă parte se
area has been identified at the base
constată că, în 4 din suprafeţele situate
of the versant. On the other side, in
în partea de sus a pantei, procentele de
4 plots situated in the superior parts
reuşită sunt sub 60%. Pe ansamblu,
of the versants, success percentages
media procentului de reuşită este de
are under 60%. Totally, the average
75%, cu un coeficient de variaţie (s%)
of the success percent is 75%, with a
între suprafeţele de probă de 18,5%.
variation coefficient (s%) among the
Toate aceste date, în condiţiile pedocli-
testing plots of 18,5%. All these data,
matice caracteristice perimetrului de
in characteristic conditions of climate
reconstrucţie ecologică (Fig. VI.9), ca-
and soil of the ecological reconstruc-
racterizează o lucrare de bună calitate.
tion perimeter (Fig. VI.9), represent a
high quality work.
255
Procentul de reuşită - Succes percent
120,0%
100,0%
80,0%
60,0%
40,0%
20,0%
0,0%
11
13
15
17
19
21
23
25
1
Numărul suprafeţei de probă - Testing surface number
Fig. VI.8 - Procentele de reuşită înregistrate, la un an după plantare, în cele 25

suprafeţele de control anual al împăduririlor
Survival percent variation, one year after plantation, in 25 control surfaces
Fig. VI.9 - Calea de acces în perimetrul de reconstrucţie ecologică din UP VI, u.a. 108,
Ocolul Silvic Băile HerculanBe
Acces point in the ecological reconstruction perimeter from UP VI, u.a. 108B Băile
Herculane Forestry Unit
256
CAPITOLUL VII – CHAPTER VII - HABITATS

MANAGEMENTUL AND SPECIES MANAGEMENT
HABITATELOR ŞI SPECIILOR
The management plan represents the

Planul de management reprezintă
strategic document that contains con-
documentul strategic ce cuprinde ac-
crete actions, which the administration
ţiunile concrete pe care structurile de
structures must promote for fulfilling
administrare trebuie să le promoveze
the protected area objectives. The
pentru îndeplinirea obiectivelor unei
management plan is the result of the
arii protejate. Planul de management
LIFE NAT04/RO/00225 “Banat black
este rezultatul implementării proiectu-
pine forests - Part of the NATURA
lui LIFE NAT04/RO/00225 “Pădurile
2000 network” project. The following
de pin negru de Banat - Parte a reţelei
institutions collaborated to the estab-
NATURA 2000”. La elaborarea aces-
lishment of the management plan:
tui plan de management au colaborat
reprezentanţi ai următoarelor instituţii: - Caraş Severin Environmental
- Agenţia de Protecţia Mediului Protection Agency – project coordi-
Caraş Severin – coordonatorul pro- nator (APM)
iectului (APM) - University of Bucharest – Centre
- Universitatea din Bucureşti – for Environmental Research and
Centrul de Cercetare a Mediului Impact Studies (CCMESI)
şi Evaluare a Studiilor de Impact - ”Babeş - Bolyai” University Cluj-
(CCMESI) Napoca – Department of Biology
- Universitatea “Babeş - Bolyai” and Geology (UBB Cluj)
Cluj-Napoca – Facultatea de Biologie
- University of Agricultural Sciences
şi Geologie (UBB Cluj)
and Veterinary Medicine Cluj-
- Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Napoca (USAMV)
Medicină Veterinară Cluj-Napoca
(USAMV) - University of Bucharest –
Department of Biology (UBFB)
- Universitatea din Bucureşti –
Facultatea de Biologie (UBFB) -ICAS Bucharest – Caransebeş
- ICAS Bucureşti – Staţiunea Station (ICAS Caransebeş)
Caransebeş (ICAS Caransebeş) - Resita Forestry Department (DS
- Direcţia Silvică Reşiţa (DS Reşiţa) Reşiţa)
- Administraţia Parcului Naţional - „Domogled - Cerna Valley” National
„Domogled - Valea Cernei” Park Administration (APNDVC)
(APNDVC)
- “Exploratorii Reşiţa” Association
- Asociaţia “Exploratorii Reşiţa”
The management plan elaboration
Elaborarea planului de management
were done following these steps: Banat
257
a presupus parcurgerea următoarelor black pine site biotic and abiotic

etape: inventarierea resurselor biotice resources inventorying, economic ac-
şi abiotice ale sitului pinului negru tivities impact assessment, ecological
de Banat, evaluarea impactului restoration of a part from the Banat
activităţilor economice, reconstruc- black pine site, that was affected by
ţia ecologică a unei părţi a sitului fires and the design of the integrated
pinului negru de Banat, afectată de monitoring of the Banat black pine
incendii şi proiectarea sistemului de site. These activities combined the
monitoring integrat. Aceste activităţi field research with the working meet-
au îmbinat cercetările de teren cu în- ings, which included all the partners
tâlnirile de lucru, la care au participat involved in achieving project aims
toţi partenerii implicaţi în realizarea and objectives. The main objectives
obiectivelor proiectului. Principalele and actions were presented within
obiective şi acţiuni au fost prezentate the conference „Expertise exchanges
la conferinţa „Schimburi de experienţă for the promotion of the Natura 2000
pentru promovarea siturilor Natura sites in Romania”, organised in Băile
2000 în România”, organizată la Băile Herculane in November 2006, which
Herculane în luna noiembrie 2006, la was attended also by the French experts
care au participat şi experţi francezi envolved in the project „Contributions
implicaţi in derularea proiectului of the twining programme to the pro-
„Contribuţii ale programului de în- motion of the Natura 2000 Network
frăţire la promovarea Reţelei Natura in Romania”.
2000 în România”.
VII.1. Management plan

VII.1. Scopul planului de aim
management
The Banat black pine site manage-
ment plan is the official document that
Planul de management al sitului pi- establishes the general framework for
nului negru de Banat este documentul the next years actions within the area
oficial care stabileşte cadrul general de of the Banat black pine designated as
desfăşurare al acţiunilor din următorii a site of communitarian importance.
ani în perimetrul desemnat drept sit de This document is the starting point for
interes comunitar, el urmând să stea the Banat black pine site management
la baza administrării sitului de pin ne- as part of the Natura 2000 network.
gru de Banat inclus în reţeaua Natura The management plan is a firm frame-
2000. Planul de management este un work for integrating the conservation
cadru stabil de integrare a problemelor measures and those related to the
de conservare şi protecţie a mediului protection of the natural environment
natural si de dezvoltare socio-econo- and the social-economic development
mică în situl pinului negru de Banat. within the Banat black pine site. The
Situl pinului negru de Banat a fost Banat black pine site was defined and
258
definit şi evaluat prin implementarea evaluated through the LIFE Nature

proiectului LIFE Nature 04/RO/00225. project 04/RO/00225. The site is part of
El face parte integrantă din aria natura- the Domogled–Cerna Valley National
lă protejată Parcul Naţional Domogled Park protected area, established
– Valea Cernei, înfiinţată prin Legea through the Law no 5/2000 regarding
nr. 5/2000 privind aprobarea Planului the National Territory Planning – 3rd
de amenajare a teritoriului naţional Section – Protected Areas, and de-
– Secţiunea a III-a Zone Protejate limited as protected area through the
şi delimitată ca arie protejată prin Government Decision no 230/2003.
Hotărârea de Guvern nr. 230/2003.
The aim of the management plan is
Scopul planului de management este to promote a management pattern
acela de a promova un model de that to allow the conservation of spe-
gestiune care să permită conservarea cies and habitats of communitarian
speciilor şi habitatelor de interes interest, of the biological diversity and
comunitar, a diversităţii biologice şi other values of the natural environment
a celorlalte valori ale mediului natural within the Banat black pine site. The
din situl pinului negru de Banat. Planul management plan tries to integrate the
de management urmăreşte integrarea conservation and protection objectives
obiectivelor de conservare şi protecţie of the species and habitats of a com-
a speciilor şi habitatelor de interes munitarian importance with the public
comunitar, educaţia, informarea şi im- awareness, access to information and
plicarea publicului în gestionarea dura- involvement in the sustainable man-
bilă a patrimoniului sitului NATURA agement of the NATURA 2000 site
2000. heritage.
Între obiectivele generale ale planului
Among the general objectives of the
de management reţin atenţia:
management plan drew atention:
- Conservarea speciilor de interes
comunitar; - Conservation of the species that
are of a communitarian importance;
- Conservarea diversităţii biologice si
Conservation of the biological diversi-
a elementelor de peisaj;
ty and landscape elements; Integration
- Integrarea sitului pinului negru de of the Banat black pine site in the
Banat în Parcul Naţional Domogled Domogled–Cerna Valley National
-Valea Cernei; Park; Reducing the anthropogenic
- Diminuarea dimensiunii factorilor pressure vectors on the Banat black
de presiune antropică asupra sitului pine site;
pinului negru de Banat;
The management of a Natura 2000
Gestiunea unui sit NATURA 2000 pre- site requires both the protection of
supune pe lângă protecţia habitatelor şi habitats and species of communitarian
speciilor de interes comunitar impli- importance and the involvement of
carea comunităţilor locale în activită- the local communities in the activities
ţile derulate şi adaptarea la specificul
259
sitului. Sprijinul comunităţilor locale performed and to adapt this activities

este vital pentru realizarea obiectivelor to the site characteristics. The local
oricărei arii protejate. Pentru aceasta, communities support is vital in order to
trebuie ca măsurile să nu fie restrictive achieve the objectives of any protected
pentru populaţia locale şi proprietarii area. For this reason, it is necessary
de terenuri. Educaţia şi conştientizarea that the measures are not restrictive for
comunităţilor locale trebuie să fie du- the local population and land owners.
blate de găsirea unor soluţii alternative The education and awareness of the lo-
care să reducă efectele eventualelor cal communities must be accompanied
restricţii sau conflicte de utilizare a by the implementation of alternative
resurselor şi terenurilor. Crearea unui solutions that to reduce the effects of
sentiment de apartenenţă la ceva deo- the possible restrictions enforced or
sebit, de mândrie locală, poate contri- conflicts related to resources or land
bui la apariţia unei veritabile identităţi use. Having the local people involved
locale, ce poate fi valorificată ulterior in something special, a fact of a local
prin crearea unor produse şi servicii. pride, might contribute to the estab-
Principiile ce stau la baza planului lishment of a local citizenship, of a lo-
de management al sitului pinului cal identity, which can be subsequently
negru de Banat turned into value by creating some
products and services.
Delimitarea de principii în procesul de
elaborare a planurilor de management The principles underlying the man-
este foarte importantă, întrucât permite: agement plan of the Banat black
prioritizarea direcţiilor de acţiune a ari- pine site
ei protejate (raportul dintre activităţile
Identifying principles is very impor-
de conservare şi cele de dezvoltare),
tant when establishing management
alegerea modelului de implementare a
plans, as it allows: establishing action
obiectivelor şi acţiunilor (precauţional
priorities for the protected area (the
sau reparatoriu, prin integrarea popula-
ratio between the conservation and the
ţiei sau prin neglijarea ei) şi stabilirea
development activities), choosing the
de reguli generale, unanim acceptate,
implementation pattern of the objec-
pentru dezvoltarea parteneriatelor inte-
tives and actions (precautionary or
rinstituţionale, necesare în elaborarea
reparative, by integrating or neglecting
planului de management. Ţinând cont
the population) and establishing gener-
de situaţia existentă şi de obiectivele
al regulations, unanimously accepted,
ariei protejate în care se integrează
for the development of institutions
situl pinului negru de Banat, au fost
partnerships, necessary in establishing
delimitate următoarele principii:
the management plan. Considering the
- Principiul conservării patrimoniului existing situation and the objectives of
natural; the protected area integrating the Banat
- Principiul precauţiei şi transparenţei black pine site, we have identified the
în luarea deciziei; following principles:
260
- Principiul integrării populaţiei în ma- - The principle of natural heritage

nagementul sitului NATURA 2000; conservation; The principle of precau-
- Principiul utilizării durabile a resur- tion and transparency in the decision-
selor naturale; making process; The principle of
integrating the local population within
- Principiul corelării acţiunilor cu si-
the Natura 2000 site management;
tuaţia reală şi aplicarea de măsuri de
The principle of sustainable use of
către organismele competente;
the natural resources; The principle of
- Principiul reconstrucţiei ecologice a correlating actions with real situation
ecosistemelor degradate. and measures implementation by the
competent authorities; The principle of
VII.2. Zonarea interioară ecological restoration of the degraded
a sitului pinului negru de ecosystems.
Banat
VII. Internal zonation of

Situl pinului negru de Banat se supra- the Banat black pine site
pune aproape integral peste zona de
conservare specială a Parcului Naţional The Banat black pine site overlaps almost
Domogled-Valea Cernei, declarată entirely with the Special Conservation
prin Ordinul Ministrului Mediului şi Area of the Domogled–Cerna Valley
Gospodăririi Apelor 552/2003 (Fig National Park, declared through the
VII.1). Astfel, pe baza amenajamente- Ministry of Environment and Water
lor silvice în vigoare în anul 2003, din Management Order no 552/2003 (Fig
cadrul ocoalelor silvice Padeş, Băile VII.1). Thus, based on the forestry
Herculane, Baia de Aramă şi Tarniţa, plans valid in 2003, from the forestry
aparţinând Direcţiilor Silvice Caraş- districts Padeş, Băile Herculane, Baia
Severin, Mehedinţi şi Gorj, sunt include Aramă and Tarniţa, belonging to
se în zone de conservare specială ale the Caraş-Severin, Mehedinţi and Gorj
Parcului Naţional Domogled - Valea Forestry Departments, the following
Cernei următoarele parcele silvice: forestry surfaces are included in the
Domogled–Cerna Valley National
- Ocolul Silvic Padeş: U.P. I Motru
Park Special Conservation Areas:
Sec– parcelele 178-180, 187, 197,
202-204; U.P. II Motru Mare – parce- - Padeş Forestry Unit: Protection Unit
lele 7-10; (PU) I Motru Sec – parcels 178-180,
- Ocolul Silvic Băile Herculane U.P. 187, 197, 202-204; PU II Motru Mare
III Băile Herculane – parcelele 5, – parcels 7-10;
12-13, 16-18, 23-26, 28-32. 35-37, - Băile Herculane Forestry Unit: PU
45-51, 53-58, 60-63, 72-74, 80, 84, III Băile Herculane – parcels 5, 12-13,
86-87, 96, 100-101, 111, 139, 147; 16-18, 23-26, 28-32. 35-37, 45-51,
U.P. IV Topenia – parcelele 1-2, 8-12, 53-58, 60-63, 72-74, 80, 84, 86-87,
62; U.P. VI Domogled – parcelele 96, 100-101, 111, 139, 147; PU IV
261
Fig. VII.1
Zonele speciale de conservare a Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei
Special conservation area of the Domogled-Cerna Valley National Park
262
1-4, 6-15, 17-22, 31-36, 38-40, 51-53, Topenia – parcels 1-2, 8-12, 62; PU VI
57-64, 66-70, 80-89, 107-110, 112-119, Domogled – parcels 1-4, 6-15, 17-22,
134-139; 31-36, 38-40, 51-53, 57-64, 66-70,
- Ocolul Silvic Baia de Aramă: U.P. 80-89, 107-110, 112-119, 134-139;
VII Dosul Cernii – parcelele 2-3, 9-11, - Baia de Aramă Forestry Unit: PU
30-33, 95, 104; U.P. VIII Olanu – par- VII Dosul Cernii – parcels 2-3, 9-11,
celele 179, 187-188, 193, 196, 198, 30-33, 95, 104; PU VIII Olanu – par-
199, 201, 207; U.P. IX Balmeş – parcels 179, 187-188, 193, 196, 198, 199,
celele 16, 84 şi 86; 201, 207; PU IX Balmeş – parcels 16,
- Ocolul Silvic Tarniţa: U.P. V Vârful 84 şi 86;
lui Stan – parcelele 105, 108-109,
- Tarniţa Forestry District: PU V
115-116, 120-122, 124, 127, 142,
Vârful lui Stan – parcels 105, 108-109,
153-154, 159-162, 172-173, 175,
115-116, 120-122, 124, 127, 142,
177-179, 182, 188, 191, 195, 197-203,
153-154, 159-162, 172-173, 175,
208, 213-219, 221-222, 227.
177-179, 182, 188, 191, 195, 197-203,
Zonele de conservare specială cuprind 208, 213-219, 221-222, 227.
cele mai valoroase elemente ale patri-
moniului natural din interiorul parcuri- Special Conservation Areas include
lor naţionale. În zonele de conservare the most valuable elements of the nat-
specială din parcurile naţionale, în ural heritage within the national parks.
afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţi- Within the Special Conservation Areas
fice cu regim strict de protecţie se pot from the national parks, excepting the
desfăşura următoarele activităţi: areas of scientific reserves with a strict
regime of protection, the following
- activităţi ştiinţifice şi educative;
activities are allowed:
- turismul controlat;
- education and scientific activities;
- utilizarea raţională a păşunilor şi fâ-
neţelor de către comunităţile umane ce - controlled tourism
deţin terenuri în interiorul parcului, pe - sustainable use of the grasslands and
suprafeţele, în perioadele şi cu speciile pasturages by the local communities
şi efectivele aprobate de Administraţia owning lands within the park, on the
parcului, astfel încât să nu fie afectate surfaces, during the periods and with
habitatele naturale şi speciile de floră the species and numbers approved by
şi faună prezente în zona de conservare the park Administration, so the natural
specială; habitats and flora and fauna species
- localizarea şi stingerea operativă a present in the special conservation area
incendiilor; are not affected;
- intervenţiile pentru menţinerea habi- - positioning and effective quenching
tatelor în vederea protejării anumitor of fires;
specii, grupuri de specii sau comu-
nităţi biotice care constituie obiectul - interventions for maintaining the hab-
itats in order to protect certain species,
263
protecţiei groups of species or biota communities

- intervenţiile în scopul protecţiei şi that are subject to protection;
menţinerii ecosistemelor naturale şi - interventions with the aim of protect-
reabilitării unor ecosisteme necores- ing and maintaining the natural eco-
punzătoare sau degradate; systems and the restoration of the de-
- acţiunile de înlăturare a efectelor unor graded or non-functional ecosystems;
calamităţi;
- actions related to eliminating the ef-
- acţiunile de prevenire a înmulţirii fects of some calamities;
semnificative a dăunătorilor forestieri
şi de monitorizare a acestora. - actions related to preventing the pest
multiplication and their monitoring.
Conform Legii 265/2007 şi Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 According to the Law no 265/2007 and
privind protecţia mediului, în zonele Government Ordnance no 195/2005
de conservare specială ale parcurilor regarding the environmental protec-
naţionale este interzisă exploatarea ori- tion in the national parks special
căror resurse minerale neregenerabile. conservation areas, the exploitation
Teritoriul care nu este inclus în zone- of any mineral non-regenerative re-
le de conservare specială constituie sources is forbidden. The territory not
zona-tampon a sitului pinului negru included in the special conservation
de Banat (Fig. VII.2). Acest teritoriu area represents the buffer area of
respectă regimul de gospodărire din the Banat black pine site (Fig. VII.2).
cadrul Parcului Naţional Domogled- This territory respects the management
Valea Cernei, stabilit prin regulamente regime of theDomogled–Cerna Valley
şi planuri proprii de protecţie şi conser- National Park, established through the
vare aprobate de autorităţile naţionale park own protection and conservation
ştiinţifice şi administrative abilitate. regulations, approved by the national
În perimetrul parcurilor naţionale sunt scientific and administrative authori-
admise doar activităţile tradiţionale ties. Within the national park areas,
practicate numai de comunităţile din only the traditional activities performed
zona parcului naţional, reglementate only by the communities within the
prin planul de management al Parcului park areas are allowed. These activities
Naţional Domogled-Valea Cernei. are regulated by the management plan
of Domogled–Cerna Valley National
Cea mai mare parte a terenurilor din si-
Park.
tul pinului negru de Banat (93,3% din
suprafaţă) este ocupată de suprafeţe Most of the land within the Banat
forestiere proprietate de stat, gestio- black pine site (93,3% of the total
nate de Regia Naţională a Pădurilor surface) is occupied by forest surfaces
prin Direcţiile Silvice Caraş Severin, with a public property ownership re-
Mehedinţi şi Gorj. Pentru moment, nu gime, which are administrated by the
există informaţii cadastrale referitoare Forestry Departments from Caraş
la proprietarii celorlalte terenuri. Pentru Severin, Mehedinţi and Gorj. For the
264
Fig. VII.2
Zonarea interioară a sitului pinului negru de Banat
Zonning of the Banat black pine site
265
toate terenurile împădurite există pla- time being, no information are avail-
nuri de amenajare silvică ce cuprind able related to the owners of the other
măsuri de gestiune specifice activităţii surfaces. For all the forest areas, for-
forestiere. Aceste planuri urmează a fi est works plans exist, which include
armonizate cu planul de management. management measures specific to the
Principalele ameninţări antropice forestry activities. These plans are to
asupra sitului pinului negru de Banat be framed with the management plan.
sunt: The main anthropogenic threats on
- păşunatul (împiedică regenerarea the Banat black pine site are:
populaţiilor de pin negru de Banat),
- grazing (stops the regeneration of the
- extracţia lemnului în situl pinului Banat black pine population),
negru de Banat sau în vecinătatea
acestuia, - wood extraction within the Banat
black pine site or its neighbourhood,
- activităţile turistice (prin vandaliza-
rea sitului, depozitarea necontrolată a - tourist activities (site destruction,
deşeurilor, favorizarea incendiilor), uncontrolled waste depositing, fires
- transporturile (emisiile de noxe pot enhancing)
duce la creşterea vulnerabilităţii popu- - transportation (airborne pollutants
laţiilor de pin negru de Banat). may lead to an increase in the Banat
black pine population vulnerability).
VII.3. Axele planului de
management – coordonate
VII.3. Management plan
ale managementului
axes – sustainable manage-
durabil al sitului pinului
ment coordinates of the
negru de Banat ca sit
Banat black pine site as
NATURA 2000
part of the NATURA 2000
network
Managementul siturilor NATURA
The NATURA 2000 sites management
2000 se bazează pe cercetarea ştiinţifică
uses as starting point the scientific re-
şi monitorizarea speciilor şi habitatelor
search and monitoring of species and
la care se adaugă identificarea căilor de
habitats, and also the rehabilitation and
reabilitare şi renaturare.
restoration means.
Facilitarea cunoaşterii şi recreerii în
situri NATURA 2000 sunt o necesita- Enhancing knowledge and leisure
te, comunităţile umane, fiind primele within NATURA 2000 is compulsory,
beneficiare ale patrimoniului natural şi the local communities being the main
cultural al acestora. beneficiaries of their natural and cul-
tural heritage.
Resursele teritoriale ale sitului pinului
negru de Banat, mai mult sau mai puţin The territorial resources of the Banat
cunoscute, se constituie în premisă a black pine site, more or less known,
266
managementului durabil al speciilor şi represent a premise of the sustainable

habitatelor. management of the species and habi-
Existenţa comunităţilor rurale în pro- tats. Raising awareness of the site us-
ximitatea sitului, a obligat la stabilirea ers on its heritage value and landscape,
unor axe specifice pentru crearea cadru- species and habitats uniqueness, but
lui de colaborare între Administraţia also on the threats on the site stability,
Parcului Naţional şi consiliile locale represent an important axis in Banat
în vederea coroborării strategiilor lor black pine site management as part of
de dezvoltare durabilă a comunităţilor theNATURA 2000 network.
cu cele ale managementului sitului şi Other axes that were identified for
valorizării elementelor lui de patrimo- the management plans included: the
niu ale resurselor lui teritoriale. sustainable management of tourism,
Conştientizarea utilizatorilor sitului the habitats and species monitoring as
asupra valorilor lui de patrimoniu şi well as the surveillance of the threats
unicităţii peisajelor, speciilor şi habita- and natural and anthropogenic risks
telor, cât şi a ameninţărilor stabilităţii, that can lead to serious damages within
constituie de asemenea o axă impor- the site ecosystems.
tantă a managementului sitului pinului
negru de Banat ca sit NATURA 2000.
Gestionarea durabilă a turismului, Axis 1 – Permanent update of the
monitorizarea speciilor şi habitatelor, knowledge related to the natural
a ameninţărilor şi riscurilor naturale heritage situation
şi tehnogene ce pot aduce prejudicii Action 1.1 - Information update
majore ecosistemelor sitului au fost de regarding the habitats of a communi-
asemenea reţinute ca axe ale planurilor tarian interest
de management.
Objective: Updating habitats and spe-
cies database within the Banat black
Axa 1 – Actualizarea permanentă a pine site
cunoştinţelor privind situaţia patri-
Action stages :
moniului natural
Acţiunea 1.1 - Actualizarea infor- - Establishing the methodology, the
maţiei privind habitatele de interes team and the working schedule
comunitar - Field investigations in order to iden-
Obiectiv : Actualizarea bazei de date a tify the habitats of a communitarian
habitatelor şi speciilor din cadrul situ- interest
lui pinului negru de Banat Action location: the entire site, mainly
Etapele acţiunii : the areas where up-to-date information
- Stabilirea metodologiei, echipei şi is missing
calendarului de lucru Time period (or frequency) of the ac-
- Investigaţii de teren pentru tion: permanently
267
identificarea habitatelor de interes Responsible: NATURA 2000 site

comunitar Administration
Localizarea acţiunii : Tot situl, cu Institutions that might be involved:
precădere zonele în care informaţiile UBB Cluj, APM, ICAS Caransebeş,
actuale sunt incomplete CCMESI, PNDVC Administration,
Perioada de timp (sau frecvenţa) de GIS team
desfăşurare a acţiunii : permanent
Estimated costs : 35000 RON /year
Responsabil : Administraţia sitului
NATURA 2000 Possible funding sources :
Instituţii ce pot fi implicate : UBB Cluj, - National research programmes
APM, ICAS Caransebeş, CCMESI, (PNCDI, CNCSIS)
Administraţia PNDVC, echipa GIS - Environmental research or conserva-
Costuri estimate : 35000 RON / an tion programmes
Surse de finanţare posibile : - Other funding sources
- Programe de cercetare naţionale (fi-
Expected results:
nanţări PNCDI, CNCSIS)
- Programe de cercetare a mediului sau - Permanent updating of the database
de conservare on the habitats of a communitarian
interest
- Alte surse de finanţare
Rezultate aşteptate : Success indexes:
- Actualizarea permanentă a bazei - Adding new elements at the database
de date privind habitatele de interes regarding the habitats of a communi-
comunitar tarian interest within the Banat black
Indicatori de succes : pine site
- Îmbogăţirea cu noi elelemente a ba-
zei de date aprivind starea habitatelor Action 1.2 - Information update re-
de interes comunitar din situl pinului garding the species of a communitar-
negru de Banat ian interest
Objective: Updating species database
Acţiunea 1.2 - Actualizarea infor- within the Banat black pine site
maţiei privind speciile de interes
comunitar Action stages:
Obiectiv : Actualizarea bazei de date - Establishing the methodology, the
asupra speciilor ce populează sitului team and the working schedule
- Field investigations in order to iden-
Etapele acţiunii : tify the evolution and spatial distribu-
- Stabilirea metodologiei, echipei şi tion of the evolution of the species of a
calendarului de lucru communitarian interest
268
- Investigaţii de teren pentru identifi- Action location: The entire site, mainly
carea evoluţiei şi distribuţiei spaţiale the areas where up-to-date information
a populaţiilor speciilor de interes is missing
comunitar
Time period (or frequency) of the ac-
Localizarea acţiunii : Tot situl, cu tion: permanently
precădere zonele în care informaţia
actuală este incompletă Responsible: Natura 2000 site
Administration
Perioada de timp (sau frecvenţa) de
desfăşurare a acţiunii : permanent Institutions that might be involved:
Responsabil : Administraţia sitului UBB Cluj, APM, ICAS Caransebeş,
NATURA 2000; PNDVC Administration, fauna and
flora team
Instituţii ce pot fi implicate : UBB Cluj,
APM, ICAS Caransebeş, Administraţia Estimated costs : 25000 RON/year
PNDVC, echipa floră şi faună Possible funding sources :
Costuri estimate : 25000 RON / an
- National research programmes
Surse de finanţare posibile : (PNCDI, CNCSIS)
- Environmental research or conserva-
tion programmes
- Programe de cercetare a mediului sau
de conservare - Other funding sources
- Alte surse de finanţare Expected results:
Rezultate aşteptate : - Updated database on the species of a
- Baza de date actualizată a speciilor de communitarian interest
interes comunitar Success indexes:
Indicatori de succes :
- Permanent updating of the database
- Actualizarea permanentă a bazei de on the species of a communitarian in-
date a speciilor de interes comunitar terest within the Banat black pine site
din situl pinului negru de Banat
Action 1.3 - Cartographic base update
regarding the habitats and species of
Acţiunea 1.3 - Actualizarea bazei car- a communitarian interest
tografice privind habitatele şi distri-
buţia speciilor de interes comunitar Objective: Updating habitats and spe-
cies spatial distribution and time dy-
Obiectiv: Actualizarea bazei de date
namic database within the Banat black
privind distribuţia spaţială şi dinamica
pine site area
temporală a habitatelor şi speciilor din
arealul sitului pinului negru de Banat Action stages:
Etapele acţiunii : - Collecting the results of the actions
- Colectarea rezultatelor acţiunilor 1.1. 1.1. and 1.2; Mapping the distribution
269
şi 1.2 of the species of a communitarian in-

- Cartografierea distribuţiei speciilor de terest identified in the field; Mapping
interes comunitar identificate pe teren the new habitats identified in the field
- Cartografierea noilor habitate identi- - Introduction of new information in
ficate pe teren GIS format
- Intoducerea noilor informaţii în for- Action location: Desk work
mat GIS
Localizarea acţiunii : Activitate de
tion: annually
birou
Perioada de timp (sau frecvenţa) de Responsible: NATURA 2000 site
desfăşurare a acţiunii : anual Administration;
Responsabil : Administraţia sitului Institutions that might be involved:
NATURA 2000; GIS team, APM, UBB Cluj, ICAS
Instituţii ce pot fi implicate : echipa GIS, Caransebeş, fauna and flora teams,
APM, UBB Cluj, ICAS Caransebeş, PNDVC Administration
echipele floră şi faună, Administraţia Estimated costs : 5000 RON/year
PNDVC
Possible funding sources :
- NATURA 2000 site management
Surse de finanţare posibile:
funds
- Fondurile de administrare a sitului
NATURA 2000 - National research programmes
(PNCDI, CNCSIS)
nanţări PNCDI, CNCSIS) - Environmental research or conserva-
- Programe de cercetare a mediului sau tion programmes
de conservare Expected results:
Rezultate aşteptate : - Distribution map of species of a com-
- Harta distribuţiei speciilor de interes munitarian interest within the Banat
comunitar din situl pinului negru de black pine site;
Banat;
- Map of the habitats of a communitar-
- Harta habitatelor de interes comunitar ian interest within the Banat black pine
din situl pinului negru de Banat site;
Action 1.4 - Monitoring the spatial
- Actualizarea permanentă a bazei de and temporal evolution of the *9530
date şi bazei cartografice cuprinzând and 9310 habitats
habitatele şi speciile de interes comu-
nitar din situl pinului negru de Banat Objective: Updating habitats and spe-
cies database within the Banat black
pine site
Acţiunea 1.4 - Monitorizarea evoluţiei
270
temporale şi spaţiale a habitatelor Action stages:

*9530 şi 9310
- Establishing the methodology, the
Obiectiv : Actualizarea bazei de date a team and the working schedule
habitatelor şi speciilor din cadrul situ-
lui pinului negru de Banat - Identifying the key points for the time
and spatial assessment of habitats
Etapele acţiunii :
- Stabilirea metodologiei, echipei şi - Investigating the historical docu-
calendarului de lucru ments that can bring information re-
garding the time and spatial evolution
- Identificarea punctelor-cheie pentru
of habitats
evaluarea evoluţiei în timp şi în spaţiu
a habitatelor - Monitoring the spatial evolution of
- Investigarea documentelor istorice ce the habitats
pot aduce informaţii privind evoluţia - Elaboration of forecast scenarios of
în timp a habitatelor spatial and time evolution of habitats
- Monitorizarea evoluţiei în spaţiu a Action location: The entire site and its
habitatelor surroundings
- Elaborarea unor scenarii predictive
de evoluţie spaţială şi temporală a
tion: permanently
habitatelor
Localizarea acţiunii : Tot situl şi pro- Responsible: NATURA 2000 site
ximitatea acestuia Administration;
Perioada de timp (sau frecvenţa) de Institutions that might be involved:
desfăşurare a acţiunii : permanent UBB Cluj, ICAS Caransebeş, APM,
Responsabil : Administraţia sitului GIS team, PNDVC Administration
NATURA 2000 Estimated costs : 10000 RON/year
Instituţii ce pot fi implicate : UBB Possible funding sources :
Cluj, ICAS Caransebeş, APM, echipa
GIS, Administraţia PNDVC - NATURA 2000 site management
Costuri estimate : 10000 RON/an funds
Surse de finanţare posibile : - National research programmes
- Fondurile de administrare a sitului (PNCDI, CNCSIS)
NATURA 2000 - Environmental research or conserva-
- Programe de cercetare naţionale (fi- tion programmes
nanţări PNCDI, CNCSIS) Expected results:
- Assessment of the past and existing
de conservare
dynamics of the habitat (widening,
Rezultate aşteptate : reduction);
- Evaluarea dinamicii trecute şi actuale
- Possible scenarios regarding future
271
a habitatului (extindere, regres); evolution.

- Scenarii privind evoluţia probabilă a Success indexes:
habitatelor
- At lest two locations that to empha-
sise the habitats evolution within the
- cel puţin 2 locaţii în care să se sta- past 50 years
bilească evoluţia habitatului în ultimii
50 ani - Elaboration of at least two scenarios
(optimistic and pessimistic) regarding
- elaborarea a cel puţin două scenarii
the future evolution of habitats struc-
(optimist şi pesimist) privind evoluţia
ture and functionality
probabilă a structurii şi funcţionalităţii
habitatelor
Action 1.5 - Identifying the habitats
that are not included in “Habitats”
Acţiunea 1.5 - Identificarea habita- Handbook
telor ce nu sunt incluse în manualul Objective: Updating habitats and spe-
“Habitate” cies database within the Banat black
Obiectiv : Actualizarea bazei de date a pine site
habitatelor şi speciilor din cadrul situ- Action stages :
lui pinului negru de Banat
- Establishing the methodology, the team
Etapele acţiunii :
and the working schedule; Identifying
- Stabilirea metodologiei, echipei şi the areas in which it is possible to ap-
calendarului de lucru pear the habitats that are missing form
- Identificarea zonelor în care este the handbook; Field check of the areas
posibil să existe sau apară habitate ce with possible habitats missing form the
lipsesc din manual handbook; Establishing necessary and
- Verificarea pe teren a zonelor cu posi- sufficient criteria for the newly propers
bile habitate ce lipsesc din manual habitats identification; Integrating the
- Stabilirea criteriilor necesare şi sufi- proposed habitats in the existing da-
ciente pentru identificarea habitatelor tabase; Ranking the proposed habitats
noi propuse depending on their scientific relevance
and their frequency; Making represen-
- Integrarea habitatelor propuse în baza
tations for the habitats proposed in the
de date existentă
Habitats Handbook or other similar
- Ierarhizarea habitatelor propuse în papers
funcţie de importanţa lor ştiinţifică şi
de raritatea lor Action location : the entire NATURA
2000 site
- Realizarea demersurilor pentru inclu-
derea habitatelor nou identificate şi pro- Time period (or frequency) of the ac-
puse în ediţiile viitoare ale Manualului tion : 2008-2010
Habitate sau în alte lucrări similare
272
Localizarea acţiunii : Tot situl Responsible : NATURA 2000 site

NATURA 2000 administration
Perioada de timp (sau frecvenţa) de Institutions that might be involved :
desfăşurare a acţiunii : 2008-2010 UBB Cluj, CCMESI, ICAS Caransebeş,
Responsabil : Administraţia sitului GIS team, PNDVC Administration
NATURA 2000
Estimated costs : 50000 RON/year
Instituţii ce pot fi implicate : UBB Cluj,
CCMESI, ICAS Caransebeş, echipa Possible funding sources :
GIS, Administraţia PNDVC - Natura 2000 site management funds
Costuri estimate : 50000 RON/an - National research programmes
Surse de finanţare posibile : (PNCDI, CNCSIS)
- Fondurile de administrare a sitului - Environmental research or conserva-
Natura 2000 tion programmes
Expected results:
- Programe de cercetare a mediului sau - Including the newly-proposed habitats
de conservare in the newer editions of the Habitats
Handbook
Rezultate aşteptate :
- Includerea habitatelor nou propuse în Success indexes:
ediţiile noi ale Manualelor de habitate - Percentage of newly-identified habi-
Indicatori de succes : tats that are included in the newer edi-
- Procentajul habitatelor noi identifica- tions of the Habitats Handbook
te care sunt incluse în ediţiile noi ale Action 1.6 - Establishing a framework
Manualelor de habitate for supporting the scientific research
in the Banat black pine site
Acţiunea 1.6 - Realizarea unui cadru Objective: Supporting the scientific re-
de susţinere a cercetărilor ştiinţifice search activities within the Banat black
în situl pinului negru de Banat pine area
Obiectiv: Sprijinirea activităţilor de Action stages :
cercetare ştiinţifică în perimetrul situ-
lui pinului negru de Banat - Identifying the scientific research
requirements in the NATURA 2000
Etapele acţiunii :
site area; Creating the instruments of
- Identificarea necesităţilor de cer- scientific volunteering; Establishing
cetare ştiinţifică în perimetrul sitului partnerships with institutions that man-
NATURA 2000 age and monitor teritorial resources ,
- Crearea instrumentelor de voluntariat for the mutual access to information of
ştiinţific interest from the Banat black pine site
- Crearea de parteneriate cu instituţiile area; Supporting research/conservation
273
care gestionează sau monitorizează projects through research activities in

resursele teritoriale, pentru accesul the NATURA 2000 site area through
reciproc la informaţiile de interes din partnerships with site administration
perimetrul sitului pinului negru de and local authorities involvement
Banat
Action location : The entire site and its
- Sprijinirea proiectelor de cercetare/ surroundings
conservare cu activităţi de cercetare în
perimetrul sitului NATURA 2000 prin Time period (or frequency) of the ac-
parteneriate cu administraţia sitului şi tion : permanently (2008 – for partner-
implicarea autorităţilor locale ships signing)
Localizarea acţiunii : Tot situl şi pro- Responsible : NATURA 2000 site
ximităţile acestuia administration;
desfăşurare a acţiunii : permanent All interested partners
(pentru încheiere parteneriate - 2008)
NATURA 2000; Possible funding sources :
Instituţii ce pot fi implicate : Toţi parte- - NATURA 2000 site management
nerii interesaţi funds
Costuri estimate : 10000 RON / an - National (PNCDI, CNCSIS)
Surse de finanţare posibile: and European (LIFE) research
- Fondurile de administrare a sitului programmes
NATURA 2000 - Environmental research or conserva-
- Programe de cercetare naţionale (fi- tion programmes
nanţări PNCDI, CNCSIS) şi europene Expected results:
(LIFE)
- Scientific volunteering contracts;
de conservare - Research contracts within the Banat
Rezultate aşteptate : black pine site area
- Contracte de voluntariat ştiinţific; Success indexes:
- Contracte de cercetare în perimetrul - the list of scientific research needs
sitului pinului negru de Banat within the NATURA 2000 site area,
Indicatori de succes : permanently updated
- lista necesităţilor de cercetare ştiin- - at least 5 contracts of scientific volun-
ţifică în perimetrul sitului NATURA teering signed between 2008 and 2011
2000, actualizată permanent
- research contracts from at least two
- cel puţin 5 contracte de voluntariat şti-
funding sources
inţific încheiate în perioada 2008-2011
274
- contracte de cercetare din cel puţin Axis 2 – Monitoring and control of

două surse de finanţare the natural threats on the habitats
and species
Axa 2 - Monitorizarea şi controlul Action 2.1 - Creating the climatic
ameninţărilor naturale la adresa database
habitatelor şi speciilor
Objectives: Fires risk monitoring, cli-
Acţiunea 2.1 - Realizarea bazei de matic risks monitoring and control
date climatice
Action stages :
Obiective : Monitorizarea riscului de
incendiu, monitorizarea şi controlul - Collecting the climate data from the
riscurilor climatice existing meteorological stations
Etapele acţiunii : - Identifying the monitoring points of
- Colectarea tuturor datelor climatice the climate data
de la staţiile meteorologice existente - Choosing the climate data collection
- Stabilirea punctelor de monitorizare a frequency
datelor climatice
- Identifying the climate indexes that
- Stabilirea frecvenţei de colectare a shall be monitored
datelor climatice
- Climate Data collection
- Stabilirea indicatorilor climatici ce
urmează a fi colectaţi Action location : the entire NATURA
- Colectarea datelor climatice 2000 site
Localizarea acţiunii : Tot situl Time period (or frequency) of the ac-
NATURA 2000 tion : 2007
Perioada de timp (sau frecvenţa) de Responsible : NATURA 2000 site
desfăşurare a acţiunii : 2007 administration
Responsabil : Administraţia sitului Institutions that might be involved :
NATURA 2000 PNDVC Administration, CCMESI,
Instituţii ce pot fi implicate : ICAS, APM, ANM, GIS team
Administraţia PNDVC, CCMESI,
ICAS, APM, ANM, echipa GIS
Costuri estimate : 8000 RON/an Possible funding sources :
Surse de finanţare posibile : - Natura 2000 site management funds
- Fondurile de administrare a sitului - Domogled–Cerna Valley National
Natura 2000 Park management funds
- Fondurile de administrare a Parcului
Naţional Domogled – Valea Cernei
(PNCDI, CNCSIS)
nanţări PNCDI, CNCSIS) Expected results:
275
Rezultate aşteptate : - Database including the existing cli-

- Bază de date cuprinzând datele climate data;
matice existente; - Data collection and ordering
- Metodologie de colectare şi ordonare methodology
a datelor climatice
- Methodology of evaluating climatic
- Metodologie de evaluare a vulnerabi- vulnerability
lităţii la riscuri climatice
Success indexes:
- Baza de date climatice actualizată - Updated climate database
Action 2.2 - Establishing the method-

Acţiunea 2.2 - Stabilirea metodologiei ology for climate risks monitoring
de monitorizare a riscurilor climatice Objectives: Fires risk monitoring, cli-
Obiective: Monitorizarea riscului de matic risks monitoring and control
incendiu; monitorizarea şi controlul
Action stages :
riscurilor climatice
Etapele acţiunii : - Climate data collection from the da-
tabase created according to Action 2.3
- Colectarea datelor climatice din baza
de date realizată conform acţiunii 2.3 - Identifying the fires and climate risks
- Selectarea modelelor de predicţie a forecast patterns
incendiilor şi a riscurilor climatice - Identifying the necessary indexes for
- Stabilirea indicatorilor necesari pen- fires and climate risks forecast
tru predicţia incendiilor şi a riscurilor - Identifying the monitoring frequency
climatice for the needed indexes in order to
- Stabilirea frecvenţei de monitorizare forecast the fires and climate risks
a indicatorilor necesari pentru predic- and the persons responsible for this
ţia incendiilor şi a riscurilor climatice monitoring
şi a responsabililor pentru această
Action location : the entire NATURA
monitorizare
2000 site
Localizarea acţiunii : Tot situl
NATURA 2000 Time period (or frequency) of the ac-
tion : 2007
desfăşurare a acţiunii : 2007 Responsible : NATURA 2000 site
Responsabil : Administraţia sitului administration
NATURA 2000 Institutions that might be involved :
Instituţii ce pot fi implicate : PNDVC Administration, ICAS, APM,
Administraţia PNDVC, ICAS, APM, GIS team, CCMESI
echipa GIS, CCMESI
276
Costuri estimate : 8000 RON/an Possible funding sources :

Surse de finanţare posibile : - NATURA 2000 site management
- Fondurile de administrare a sitului funds
Rezultate aşteptate : Expected results :
- Metodologia de monitorizare a riscu-
- Climate risks monitoring
rilor climatice;
methodology;
Success indexes:
- Finalizarea metodologiei de monito-
rizare a riscurilor climatice - Finalising the Climate risks monitor-
ing methodology
Acţiunea 2.3 - Monitorizarea procese- Action 2.3 - Geomorphological pro-
lor geomorfologice actuale cesses monitoring
Obiectiv: Monitorizarea riscurilor Objective: Geomorphological risks
geomorfologice monitoring
Action stages :
- Establishing the team and the working
Etapele acţiunii : schedule; Identifying hotspots where
- Stabilirea echipei şi calendarului de geomorphological processes are likely
lucru to appear; Assessing the impact in case
- Identificarea punctelor-cheie cu proof the geomorphological processes ap-
babilitate mai mare de manifestare a pearance; Hotspots periodical check.
proceselor geomorfologice actuale Action location : the entire NATURA
- Evaluarea impactului în caz de pro- 2000 site
ducere a proceselor geomorfologice
actuale
tion : permanently
- Verificarea periodică a punctelor-
cheie. Responsible : NATURA 2000 site
administration
Localizarea acţiunii : Tot situl
NATURA 2000 Institutions that might be involved:
Perioada de timp (sau frecvenţa) de PNDVC Administration, APM,
desfăşurare a acţiunii : permanent CCMESI, UBB Cluj, ICAS, local au-
thorities, GIS team,
NATURA 2000 Estimated costs : 8500 RON/year
Instituţii ce pot fi implicate : Possible funding sources :
Administraţia PNDVC, APM,
-NATURA 2000 site management
CCMESI, UBB Cluj, ICAS, autorită-
funds
ţile locale, echipa GIS,
Costuri estimate : 8500 RON/an - Domogled–Cerna Valley National
277
Surse de finanţare posibile : Park management funds

- Fondurile de administrare a sitului - National research programmes
NATURA 2000 (PNCDI, CNCSIS)
tion programmes
nanţări PNCDI, CNCSIS) Expected results :
- Programe de cercetare a mediului sau - Up-to-date database with the possible
de conservare threats on the NATURA 2000 site
Rezultate aşteptate : - Assessment of the geomorphological
- Baza de date actualizată a posibilelor processes impact on the Banat black
ameninţări asupra sitului NATURA pine site
2000 Success indexes:
- Evaluarea impactului proceselor
- Preventing or reducing the negative
geomorfologice actuale asupra sitului
effects caused by the geomorphologi-
cal process in habitats status
Action 2.4 - Pest monitoring
- Prevenirea sau diminuarea efectelor
negative cauzate de procesele geomor- Objective: Pest monitoring within the
fologice actuale în starea habitatelor Banat black pine site
Acţiunea 2.4 - Monitorizarea Action stages :
dăunătorilor
Obiectiv: Monitorizarea dăunătorilor team and the working schedule; Field
pentru situl pinului negru de Banat identification of the pest within the
Etapele acţiunii : Banat black pine site; Collecting infor-
- Stabilirea echipei, metodologiei şi mation regarding the pest population
calendarului de lucru and effects in the Banat black pine site;
- Identificarea pe teren a dăunătorilor Assessing the pest attacks intensity;
pentru sitului pinului negru de Banat Forecasting the subsequent evolution
of the site
- Colectarea de informaţii privind po-
pulaţiile şi efectele dăunătorilor în situl Action location : the entire Natura
pinului negru de Banat 2000 site
- Evaluarea intensităţii atacurilor Time period (or frequency) of the
dăunătorilor action : permanently; at least 3 field
- Prognoza evoluţiei ulterioare a identification/year, during the warm
sitului season.
Localizarea acţiunii : Tot situl Responsible : NATURA 2000 site
278

desfăşurare a acţiunii : permanent; ve- PNDVC Administration, APM, UBB
rificarea pe teren de cel puţin de 3 ori Cluj, ICAS, fauna team,
pe an, în sezonul cald
Instituţii ce pot fi implicate : - NATURA 2000 site management
Administraţia PNDVC, APM, UBB funds
Cluj, ICAS, echipa faună, - Domogled–Cerna Valley National
Costuri estimate : 6500 RON/an Park management funds
Surse de finanţare posibile : - Forestry departments budget
NATURA 2000
(PNCDI, CNCSIS)
Naţional Domogled – Valea Cernei - Environmental research or conserva-
tion programmes
- Bugetul direcţiilor silvice
- Programe de cercetare naţionale (fi- Expected results :
nanţări PNCDI, CNCSIS) - Up-to-date database with the possible
- Programe de cercetare şi conservare threats on the NATURA 2000 site
Rezultate aşteptate : - Assessment of the pest impact on the
- Baza de date actualizată a posibilelor Banat black pine site
ameninţări asupra sitului NATURA Success indexes:
2000
- The lack of pest attacks in the site
- Evaluarea impactului dăunătorilor
forestry ecosystems
asupra sitului pinului negru de Banat
Indicatori de succes : Action 2.5 - Elaborating the risk ac-
tion plans
- Diminuarea sau îndepărtarea totală a
atacurilor dăunătorilor în ecosistemele Objective: Fires risk monitoring
forestiere ale sitului
Action stages :
Acţiunea 2.5 - Elaborarea planurilor
de acţiune în caz de risc - Identifying the alert and intervention
levels corresponding to each monitored
Obiective : Monitorizarea riscurilor de
element; Laying down the measures
incendii
for alert and intervention levels over-
Etapele acţiunii : flowing and the responsibilities of each
- Stabilirea pragurilor de alertă şi de institution; Designing the intervention
intervenţie corespunzătoare fiecărui scheme in case of intervention level ex-
element monitorizat. ceeding; Establishing partnerships with
- Stabilirea măsurilor în caz de depăşire the Emergency Situations Inspectorate,
279
a pragurilor de alertă şi de intervenţie Civil Protection Inspectorate and other

şi a responsabilităţilor ce revin fiecărei institutions involved in risks control
instituţii
Action location : Desk work
- Realizarea schemei de interven-
ţie în cazul depăşirii pragurilor de Time period (or frequency) of the ac-
intervenţie tion : 2007 -2008
- Realizarea de parteneriate cu Responsible : NATURA 2000 site
Inspectoratele pentru Situaţii de administration
Urgenţă, Inspectoratele de Protecţie Institutions that might be involved:
Civilă şi cu alte instituţii implicate în PNDVC Administration, APM,
combaterea efectelor riscurilor CCMESI, Prefectures, Forestry
Localizarea acţiunii : Activitate de Departments, Emergency Situations
birou Inspectorates, Civil Protection
Perioada de timp (sau frecvenţa) de Inspectorates
desfăşurare a acţiunii : 2007 -2008 Estimated costs : 8500 RON
NATURA 2000
Instituţii ce pot fi implicate : - NATURA 2000 site management
Administraţia PNDVC, APM, funds
CCMESI, Prefecturi, Direcţiile Expected results :
Silvice, Inspectoratele pentru Situaţii
- Alert and intervention levels;
de Urgenţă, Inspectoratele de Protecţie
Civilă, - Action plan for climate risks
Costuri estimate : 8500 RON - Action plan for fire risk
Surse de finanţare posibile :
- Action plan for geomorphological
- Fondurile de administrare a sitului risk
NATURA 2000
- Action plan for pest attack
- Prioritizarea pragurilor de alertă şi de Success indexes:
intervenţie; - Respecting the intervention method-
- Planul de acţiune în caz de riscuri ology in case of a risk phenomenon
climatice producing
- Planul de acţiune în caz de risc de
incendiu
Action 2.6 - Updating the information
- Planul de acţiune în caz de risc related to the threats on the habitats
geomorfologic and species
- Planul de acţiune în caz de atac al
Objective: Updating the database of
dăunătorilor
the threats on the Banat black pine site
280
- Respectarea metodologiei de inter- Action stages :

venţie în cazul producerii unui feno-
- Establishing the team and the work-
men de risc
ing schedule; identifying possible
threats on the species and habitats
Acţiunea 2.6 - Actualizarea infor- (invasive species, pest, geomorpho-
maţiei privind ameninţările asupra logical processes etc.); Identify the
habitatelor şi speciilor locations of possible threats on species
Obiectiv: Actualizarea bazei de date and habitats; Ranking the threats on
a ameninţărilor asupra sitului pinului habitats and species in the Banat black
negru de Banat pine site area depending on their im-
pact and habitats and species priority;
Etapele acţiunii :
Identifying the parcels in which the
- Stabilirea echipei şi calendarului de territorial planning may represent a
lucru threat on the species and/or habitats
- Identificarea posibilelor ameninţări
Action location: the entire NATURA
asupra habitatelor şi speciilor (specii
2000 site
invazive, dăunători, procese geomor-
fologice actuale, etc) Time period (or frequency) of the ac-
- Localizarea posibilelor ameninţări tion : permanently
asupra habitatelor şi speciilor Responsible : NATURA 2000 site
- Ierarhizarea şi prioritizarea amenin- administration
ţărilor asupra habitatelor şi speciilor
Institutions that might be involved:
în perimetrul sitului pinului negru de
PNDVC Administration, APM,
Banat în funcţie de impact şi deimpor-
CCMESI, UBB Cluj, ICAS, fauna
tanţa habitatelor şi speciilor
team, local authorities, GIS team,
- Identificarea parcelelor în care situaţia
cadastrală poate constitui o ameninţare Estimated costs : 8500 RON/year
la adresa speciilor şi/sau habitatelor Possible funding sources :
Localizarea acţiunii : Tot situl - NATURA 2000 site management
NATURA 2000 funds
- Domogled–Cerna Valley National
Park management funds
NATURA 2000 - National research programmes
(PNCDI, CNCSIS)
Instituţii ce pot fi implicate :
Administraţia PNDVC, APM, - Environmental research or conserva-
CCMESI, UBB Cluj, ICAS, echipa tion programmes
faună, autorităţile locale, echipa GIS, Expected results :
Costuri estimate : 8500 RON/an
- Up-to-date database with the possible
281
- Fondurile de administrare a sitului threats on the NATURA 2000 site

NATURA 2000
Success indexes:
Naţional Domogled – Valea Cernei - Permanent monitoring of the threats
on habitats and species
- Programe de cercetare a mediului sau Axis 3 Reducing the human activities
de conservare impact on the Banat black pine site
Rezultate aşteptate : Action 3.1 - Agricultural activities
- Baza de date actualizată a posibilelor monitoring and control
ameninţări asupra sitului NATURA
Objective: Monitoring of the activi-
2000
ties developed in the Banat black pine
Indicatori de succes : site;
- Monitorizarea permanentă a amenin-
Action stages :
ţărilor asupra habitatelor şi speciilor
- Field check of the agricultural activi-
ties developed in the bowers located in
Axa 3 Diminuarea impactului activi-
the Banat black pine site neighbour-
tăţilor umane din situl pinului negru
hood, especially in the areas with a
de Banat
high density of bowers; Updating the
Acţiunea 3.1 - Monitorizarea şi con- active bowers mapping within and in
trolul activităţilor agricole the neighbourhood of the black pine
Obiective : Monitorizarea activităţilor site; Monitoring the residual effects of
desfăşurate în sitului pinului negru de the pasturage activities from the aban-
Banat; doned bowers; Identification, reduc-
Etapele acţiunii : tion or elimination of the agricultural
- Verificarea pe teren a activităţii activities that affect the Banat black
agricole la sălaşele din vecinătatea pine site; Ranking bowers depending
sitului pinului negru de Banat, în spe- on their impact on the Banat black pine
cial în zonele cu densitate mai mare a site
sălaşelor. Action location : Bowers and agricul-
- Actualizarea cartografierii sălaşelor tural surfaces from the Banat black
active din perimetrul şi vecinătatea pine site and its neighbourhood
sitului pinului negru Time period (or frequency) of the ac-
- Monitorizarea efectelor remanente tion : 2007-2009
ale activităţilor pastorale din sălaşele
Responsible : Natura 2000 site
abandonate
administration
- Identificarea şi restrângerea sau elimi-
narea activităţilor agricole ce afectează Institutions that might be involved :
situl pinului negru de Banat PNDVC Administration, APM, UBB
282
- Ierarhizarea sălaşelor în funcţie de Cluj, ICAS, CCMESI, GIS team

impactul provocat de activităţile desfă-
şurate în cadrul sălaşelor din perimetrul
şi din vecinătatea sitului pinului negru Possible funding sources :
de Banat - NATURA 2000 site management
Localizarea acţiunii : Sălaşele şi tere- funds
nurile agricole din situl pinului negru
de Banat şi din vecinătatea acestuia
desfăşurare a acţiunii : 2007-2009 - National research programmes
(PNCDI, CNCSIS)
Natura 2000 Expected results :
Instituţii ce pot fi implicate : - The map of the bowers from the Banat
Administraţia PNDVC, APM, UBB black pine site and its surroundings
Cluj, ICAS, CCMESI, echipa GIS
- Ranking the bowers depending on
Costuri estimate : 7500 RON / an their impact or the residual effects on
Surse de finanţare posibile : the Banat black pine site area
- Fondurile de administrare a sitului Success indexes:
NNATURA 2000
- Updating the active bowers database
for the Banat black pine site area
- Programe de cercetare naţionale (fi- - Reducing the surfaces affected by
nanţări PNCDI, CNCSIS) overgrazing
- Harta sălaşelor active din perimetrul Action 3.2 - Monitoring and control
şi vecinătatea sitului pinului negru de of the wood exploitation activities
Banat
Objectives : Monitoring the anthropo-
- Ierarhizarea sălaşelor după impactul
genic activities developed within the
provocat de activitatea desfăşurată
Banat black pine site; Reducing the
sau funcţie de efectele remanente ale
impact of the economic activities on
sălaşelor abandonate din perimetrul
the habitats and species
ori vecinătatea sitului pinului negru de
Banat Action stages :
Indicatori de succes : - Establishing partnerships with the
- Actualizarea bazei de date a sălaşelor institutions that regulate, control or
active ori abandonate din perimetrul şi develop wood extraction activities
proximitatea sitului pinului negru de - Continuous monitoring of the wood
Banat extraction activities
- Diminuarea suprafeţelor afectate de
283
suprapăşunat - Environmental impact assessment

of the wood extraction activities from
the neighbourhood on the Banat black
Acţiunea 3.2 - Monitorizarea şi con-
pine site
trolul activităţilor de exploatare a
lemnului - Reducing or eliminating the activities
Obiective : Monitorizarea activităţilor in case it is proved that they have a
umane desfăşurate în sitului pinului negative impact on the pine site
negru de Banat; Reducerea impactului Action location: The entire site of the
activităţilor economice asupra habita- Banat black pine and its surroundings
telor şi speciilor
Etapele acţiunii :
tion : permanently (the partnerships
- Realizarea de parteneriate cu institu- shall be finalised by the end of 2007)
ţiile care reglementează, controlează
sau derulează activităţi de extracţie a Responsible : NATURA 2000 site
lemnului administration
- Monitorizarea permanentă a activită- Institutions that might be involved:
ţilor de extracţie a lemnului PNDVC Administration, Forestry
- Evaluarea impactului activităţilor de Departments, APM, Environmental
extracţie a lemnului din vecinătate asu- Guard, local councils
pra sitului pinului negru de Banat Estimated costs : 1500 RON/year
- Restrângerea sau stoparea activităţi- Possible funding sources :
lor în cazul în care se constată că există
impact semnificativ - NATURA 2000 site management
funds
Localizarea acţiunii : Tot situl pinului
negru de Banat şi proximităţile sale - Domogled–Cerna Valley National
Perioada de timp (sau frecvenţa) de Park management funds
desfăşurare a acţiunii : permanent - Environmental protection
(parteneriatele se vor finaliza până la programmes
sfârşitul anului 2007)
Expected results :
NATURA 2000 - Partnerships with relevant
institutions
Administraţia PNDVC, Direcţiile - Wood extraction activities impact
Silvice, APM, Garda de Mediu, assessment
Consilii şi primării locale
Success indexes:
- Partnerships with all the institutions
that regulate, control or develop activi-
- Fondurile de administrare a sitului ties related to wood extraction
NATURA 2000
284
- Fondurile de administrare a Parcului - Reducing the forest surfaces under

Naţional Domogled – Valea Cernei exploitation in the Banat black pine
- Programe de protecţie a mediului site neighbourhood
Rezultate aşteptate : - Establishing extraction numbers for
- Parteneriate cu instituţiile relevante the areas in the site proximity
- Evaluarea impactului activităţilor de
extragere a lemnului
Action 3.3 - Monitoring and control
Indicatori de succes : of the tourists flows and the impact
- Parteneriate cu toate instituţiile care they generate
reglementează, controlează sau desfă-
Objectives: Monitoring the anthropo-
şoară activităţi de extracţie a lemnului
genic activities developed within the
- Diminuarea suprafeţelor forestiere Banat black pine site; Reducing the
exploatate din vecinătatea sitului pinu- impact of the economic activities on
lui negru de Banat the habitats and species
- Stabilirea de cote de extracţie pentru
Action stages :
arealele din proximitatea sitului
team and the working schedule
Acţiunea 3.3 - Monitorizarea şi con-
trolul fluxurilor de turişti şi a impac- - Fieldwork activities for determin-
tului provocat de aceştia ing the tourists flows and the walking
Obiective : Monitorizarea activităţilor paths they use
umane desfăşurate în sitului pinului - Punishing the tourists throwing
negru de Banat; Reducerea impactului wastes on the walking pathways within
activităţilor economice asupra habita- the Banat black pine site
telor şi speciilor
- Eliminating the pathways existing
Etapele acţiunii : between the tourist routes
- Stabilirea metodologiei, calendarului
- Creating a database that to include the
şi echipei de lucru
characteristics of the tourist activities
- Activităţi de teren pentru determina- (frequency, duration, followed route,
rea mărimii fluxurilor de turişti, identi- groups size and cultural level, behav-
ficarea celor mai frecventate trasee de iour information etc.)
către aceştia
- Mapping the tourist infrastructure
- Sancţionarea turiştilor care aruncă
from the Banat black pine site and its
deşeuri pe traseele de acces în situl
surroundings
- Eliminarea potecilor neamenaja- - Controlling the newly-established
te existente între traseele turistice tourist infrastructure
marcate Action location : Tourist routes within
285
- Realizarea unei baze de date care să the Banat black pine site and its
cuprindă caracteristicile activităţilor surroundings
turistice (frecvenţă, durată, traseul
urmat, mărimea şi nivelul de cultu-
tion : permanently
ralitategrupurilor, informaţii privind
comportamentul, etc) Responsible : NATURA 2000 site
- Cartografierea infrastructurii turistice administration
din perimetrul şi vecinătatea sitului Institutions that might be involved:
pinului negru de Banat PNDVC Administration, APM,
- Controlul infrastructurii turistice nou Environmental Guard, tourism eco-
apărute nomic agents
Localizarea acţiunii : Traseele turistice Estimated costs :85000 RON/year
din situl pinului negru de Banat şi din
vecinătatea acestuia
Perioada de timp (sau frecvenţa) de - NATURA 2000 site management
desfăşurare a acţiunii : permanent funds
Responsabil : Administraţia sitului - Domogled–Cerna Valley National
NATURA 2000 Park management funds
Instituţii ce pot fi implicate : Expected results :
Administraţia PNDVC, APM, Garda
- Database with the tourists flows
de Mediu, agenţi economici din turism
within the Banat black pine site and the
Costuri estimate : 85000 RON / an neighboring area
- Reducing the impact generated by
- Fondurile de administrare a sitului tourist activities (wastes, slopes ero-
NATURA 2000 sion acceleration)
- Controlling the tourists facilities that
can affect the biodiversity, natural-
ity and functioning of the Banat black
Rezultate aşteptate : pine site
- Bază de date a fluxurilor de turişti din Success indexes:
perimetrul şi vecinătatea sitului pinului
negru de Banat - Inventorying the touristsseasonal and
weakly flows for at least two access
- Diminuarea impactului provocat
routes towards the Banat black pine
de activităţile turiştilor (deşeuri, de-
site (Crucea Albă and Cheile Ţesnei)
clanşarea ori accelerare proceselor de
eroziune şi gravitaţionale) - Reducing the amount of wastes col-
- Controlul amenajărilor turistice ce pot lected from the routes undergoing the
afecta biodiversitatea, geodiversitatea, monitoring process
naturalitatea şi funcţionalitatea sitului
286
pinului negru de Banat Action 3.4 - Monitoring the airborne

Indicatori de succes : pollutants resulting from the vehicles
transportation
- Inventarierea fluxurilor anotimpuale
şi săptămânale de turişti pe cel puţin Objective: Monitoring the anthropo-
două trasee de acces în situl pinului genic activities developed within the
negru de Banat (Crucea Albă şi Cheile Banat black pine site;
Ţesnei)
Action stages :
- Diminuarea cantităţii de deşeuri co-
lectate de pe traseele monitorizate - Establishing the methodology, the
Acţiunea 3.4 - Monitorizarea - Installing the traffic monitoring

noxelor rezultate din circulaţia equipment in the Banat black pine site
autovehiculelor proximity
Obiectiv : Monitorizarea activităţilor - Establishing the formula for estimat-
umane desfăşurate în sitului pinului ing the airborne pollutants generated
negru de Banat by the vehicles
Etapele acţiunii : - Collecting the data regarding the
- Stabilirea metodologiei, calendarului vehicles categories traffic in a database
şi echipei de lucru integrated with the spatial data
- Amplasarea echipamentelor de mo- - Assessing the level of airborne pollut-
nitorizare a circulaţiei autovehiculelor ants resulted from the vehicles traffic
în vecinătatea sitului pinului negru de
- Assessing the impact of the airborne
Banat
pollutants generated by the vehicles
- Stabilirea metodologiei formulei de on the Banat black pine site
estimare a noxelor rezultate din circu-
laţia autovehiculelor - Establishing measures for the situa-
tion in which the impact assessment
- Colectarea datelor privind traficul pe
emphasises a need to control the ve-
categorii de autovehicule într-o bază
hicles traffic in the Banat black pine
de date integrată cu datele spaţiale
site neighboring area
- Evaluarea nivelului de noxe rezultate
din circulaţia autovehiculelor Action location: the roads from the
Banat black pine site neighboring area
- Evaluarea impactului noxelor rezulta-
te din circulaţia autovehiculelor asupra Time period (or frequency) of the ac-
sitului pinului negru de Banat tion : permanently (the first stages dur-
- Stabilirea planului de măsuri pentru ing 2007)
cazul în care, în urma evaluării impac- Responsible : NATURA 2000 site
tului, se consideră necesar controlul administration
circulaţiei autovehiculelor în vecinăta-
Institutions that might be involved
tea sitului pinului negru de Banat
287
Localizarea acţiunii : căile rutiere din : PNDVC Administration, APM,

vecinătatea sitului pinului negru de CCMESI, GIS team
Banat
desfăşurare a acţiunii : permanent (pri- Possible funding sources :
mele etape în cursul anului 2007) - NATURA 2000 site management
Responsabil : Administraţia sitului funds
NATURA 2000 - Domogled–Cerna Valley National
Instituţii ce pot fi implicate : Park management funds
Administraţia PNDVC, APM,
Expected results :
CCMESI, echipa GIS
Costuri estimate : 12000 RON / an - Database with the vehicles traffic on
the roads from the Banat black pine
site neighboring area
NATURA 2000 - Vehicles flows map for the Banat
black pine site surroundings
Naţional Domogled – Valea Cernei - Estimate of the level of airborne pol-
Rezultate aşteptate : lutants generated by vehicles traffic
- Bază de date a circulaţiei autovehicu- Success indexes:
lelor pe căile rutiere din/şi vecinătatea - Inventorying the vehicles flows on
sitului pinului negru de Banat DN 67 D in at least 3 points (the spa
- Harta fluxurilor de autovehicule în exit, Şapte Izvoare, crossroad with the
vecinătatea sitului pinului negru de road to Cerna Sat)
Banat
- Determining the necessity degree for
- Estimarea nivelului de noxe provocat vehicles traffic control in the Banat
de circulaţia autovehiculelor black pine site
- Inventarierea fluxurilor de autovehi-
cule pe DN 67 D în cel puţin 3 puncte Action 3.5 - Reducing the amounts
(ieşirea din staţiune, Şapte Izvoare, of wastes within the Banat black pine
intersecţia cu drumul către Cerna Sat) site and its surroundings
- Stabilirea gradului de necesitate a Objective: Wastes management
controlului circulaţiei autovehiculelor
Action stages :
în situlpinului negru de Banat
- Establishing the wastes management
system (responsible, the frequency and
Acţiunea 3.5 - Diminuarea cantităţi-
schedule of collection, transportation
lor de deşeuri din situl pinului negru
and elimination means for the collected
de Banat şi în vecinătatea sa
wastes)
288
Obiective : Managementul deşeurilor - Installing wastes bins and collection

Etapele acţiunii : platforms in the human settlements
vicinity
- Stabilirea sistemului de gestiune a
deşeurilor (responsabil, frecvenţă şi - Installing information panels regard-
calendar de colectare, mijloace de ing the wastes management within the
transport şi de eliminare a deşeurilor Banat black pine site
colectate)
- Installing information panels on the
- Amplasarea pubelelor de colectare routes inside and in the surroundings
selectivă şi a platformelor de colectare of the Banat black pine site
a deşeurilor în proximitatea aşezărilor
umane - Punishing the people that do not
respect the legal framework regarding
- Realizarea unor panouri informative
the wastes management
privitoare la gestionarea deşeurilor în
situl pinului negru de Banat - Encouraging the tourists to evacuate
- Amplasarea panourilor informative the wastes they produce from the Banat
pe traseele din situl pinului negru de black pine site areas
Banat şi din vecinătate Action location : The entire site of the
- Sancţionarea persoanelor care nu res- Banat black pine and its surroundings
pectă legislaţia referitoare la gestiunea Time period (or frequency) of the action
deşeurilor : 2007-2008, afterwards permanently
- Încurajarea evacuării deşeurilor de
Responsible : NATURA 2000 site
către turiştii ce frecventează trasee din
administration
situl pinului negru de Banat
Localizarea acţiunii : Tot situl pinului Institutions that might be involved :
negru de Banat şi vecinătatea sa PNDVC Administration, APM, Local
councils, NGO
desfăşurare a acţiunii : 2007-2008, Estimated costs : 35000 RON
apoi permanent Possible funding sources :
NATURA 2000
funds
Administraţia PNDVC, APM, Consilii - Domogled–Cerna Valley National
locale, ONG Park management funds
Costuri estimate : 35000 RON - Environmental protection
Surse de finanţare posibile : programmes
- Fondurile de administrare a sitului - Local councils budgets, Agencies
NATURA 2000
Expected results :
Naţional Domogled – Valea Cernei - Establishing a new system for wastes
289
- Programe de protecţie a mediului collection

- Bugetul Consiliilor locale, Agenţii de - 20 information panels
salubritate
Success indexes:
- Realizarea unui sistem de colectare a - Bins and platforms for wastes collec-
deşeurilor tion and depositing
- 20 de panouri informative - At least 8 panels related to wastes
Indicatori de succes : management on the tourist routes from
the Banat black pine and neighboring
- Pubele de colectare selectivă şi plat-
areas, with at least 4 of them on the DN
forme de depozitare a deşeurilor
67 D
- Cel puţin 8 panouri privind gestiunea
deşeurilor pe traseele turistice din situl - Reducing the wastes incidence in the
pinului negru de Banat şi din vecinăta- Banat black pine site area
te, din care cel puţin 4 pe DN 67 D
- Reducerea incidenţei deşeurilor în Action 3.6 - Updating the real estate
situl pinului negru de Banat situation for the Banat black pine
site
Acţiunea 3.6 - Actualizarea situaţiei Objectives: Monitoring the anthropo-
cadastrale pentru situl pinului negru genic activities developed within the
de Banat Banat black pine site; Reducing the
Obiective : Monitorizarea activităţilor impact of the economic activities on
umane desfăşurate în sitului pinului the habitats and species
negru de Banat; Reducerea impactului Action stages :
activităţilor economice asupra habita-
telor şi speciilor
Etapele acţiunii :
- Identifying the existing sources for
- Stabilirea metodologiei, echipei şi
clarifying the real estate situation
calendarului de lucru
- Identificarea tuturor surselor existente - Establishing the structure of the real
pentru stabilirea situaţiei cadastrale estate database
- Stabilirea structurii bazei de date a - Completing the real estate database
situaţiei cadastrale for the Banat black pine site perimeter
- Completarea bazei de date a situaţiei - Integrating the real estate database
cadastrale în perimetrul sitului pinului with the cartographic base for the
negru de Banat Banat black pine site
- Integrarea bazei de date a situaţiei - Identifying the parcels in which the
cadastrale cu baza cartografică a sitului real estate situation might represent a
pinului negru de Banat threat on the species and/or habitats
290
- Identificarea parcelelor în care situaţia Action location : the entire Natura

cadastrală poate constitui o ameninţare 2000 site
la adresa speciilor şi/sau habitatelor
Localizarea acţiunii : Tot situl Natura tion : at least 2007-2009
2000
Perioada de timp (sau frecvenţa)
administration
de desfăşurare a acţiunii : cel puţin
2007-2009 Institutions that might be involved :
Responsabil : Administraţia sitului PNDVC Administration, ICAS, APM,
NATURA 2000 County Councils, Land and real estate
advertising offices, GIS team,
Administraţia PNDVC, ICAS, APM, Estimated costs : 10000 RON/year
Consiliile Judeţene, Oficiile de Possible funding sources :
Cadastru şi Publicitate Imobiliară,
echipa GIS, -NATURA 2000 site management
funds
Costuri estimate : 10000 RON/an
Surse de finanţare posibile : - Domogled–Cerna Valley National
NATURA 2000 Expected results :
- Fondurile de administrare a Parcului - Banat black pine site real estate map
Success indexes:
- Updating the Banat black pine site
- Harta cadastrală a sitului pinului ne-
real estate map
gru de Banat
-Actualizarea hărţii cadastrale a sitului Axis 4 Public awareness and
pinului negru de Banat involvement
Axa 4 Informarea şi implicarea Action 4.1 - Establishing a raising
publicului awareness campaign regarding the
Acţiunea 4.1 - Conceperea unei cam- Banat black pine site
panii de conştientizare privind situl
Objective: Raising awareness of the
local population regarding the black
Obiectiv : Creşterea gradului de infor- pine site
mare a populaţiei locale privind situl
pinului negru Action stages :
Etapele acţiunii : - Identifying the target groups of the
- Identificarea populaţiei ţintă a cam- raising awareness campaign
paniei de conştientizare - Identifying the dissemination
291
- Stabilirea mijloacelor de informare channels that to be used within the

ce vor fi utilizate în cadrul campaniei raising awareness campaign
de conştientizare
- Choosing and designing the dis-
- Alegerea şi conceperea materialelor semination materials that shall be used
promoţionale ce vor fi utilizate în ca- within the raising awareness campaign
drul campaniei de conştientizare
- Design and production of educational
- Realizarea unor materiale didactice
materials for the optional courses in
pentru cursuri opţionale în şcolile din
the schools from the Banat black pine
vecinătatea sitului pinului negru de
site neighbourhood
Banat
- Stabilirea calendarului întâlnirilor de - Establishing the schedule of the
informare privind situl pinului negru information meetings regarding the
de Banat Banat black pine site
Localizarea acţiunii : Activitate de Action location : Desk work
birou Time period (or frequency) of the ac-
Perioada de timp (sau frecvenţa) de tion : annual
desfăşurare a acţiunii : anual
Responsabil : Administraţia sitului administration
NATURA 2000
Domogled–Cerna Valley Park
Administraţia Parcului Domogled-
Administration, CCMESI, APM,
Valea Cernei, CCMESI, APM, ONG-
NGOs,
uri,
Costuri estimate : 2000 RON / an Estimated costs : 2000 RON/year
Surse de finanţare posibile : Possible funding sources :
- Fondurile de administrare a Parcului - Domogled–Cerna Valley National
Naţional Domogled-Valea Cernei Park management funds
- Fondurile de administrare a sitului - NATURA 2000 site management
NATURA 2000 funds
- Proiecte de informare / conştientizare
- Projects on public awareness/
a publicului
information
- Bugetul Consiliilor locale
- Local councils budgets
- Calendarul campaniei de conştien- Expected results :
tizare privind situl pinului negru de - The schedule of the raising awareness
Banat campaign regarding the Banat black
- Inventarul mijloacelor utilizate în pine site
cadrul campaniei de informare privind
- Inventorying the means to be used
292
- Manuale pentru predarea în şcoli, within the informative campaign re-

prin cursuri opţionale a elementelor de garding the Banat black pine site
patrimoniu din sitului pinului negru de
- Optional handbooks for teaching in
Banat
schools about Banat black pine site
- Materiale didactice pentru şscoli şi patrimony elements
grădiniţe
- Didactic matherials for schools and
kindergardens
- Selectarea a cel puţin 3 mijloace di-
ferite ce urmează a fi utilizate în cadrul Success indexes:
campaniei de informare privind situl - At least 3 different means that are to
pinului negru de Banat be used in the informative campaign
- Gradul de penetrare a mijloacelor de regarding the Banat black pine site
informare în rândul populaţiei ţintă - The impact of the mass-media means
on the target population
Acţiunea 4.2 - Derularea campaniei
de informare privind situl pinului
negru de Banat Action 4.2 - Running an informative
campaign regarding the Banat black
Obiectiv : Creşterea gradului de infor-
pine site
mare a populaţiei locale privind situl
pinului negru Objective: Raising awareness of the
Etapele acţiunii : local population regarding the black
pine site
- Realizarea unui document de infor-
mare locală periodică privind situl Action stages :
pinului negru de Banat - Creating a periodical document for
- Realizarea unor întâlniri periodice cu local dissemination of information re-
comunităţile locală pentru dezbateri garding the Banat black pine site
privind măsurile de protecţie a sitului
- Organising periodical meetings with
the local population with the aim of
- Funcţionarea unui punct de informare debating the protection measures for
în Băile Herculane pentru turişti şi po- the Banat black pine site
pulaţia locală
- Establishing an information point in
- Realizarea materialelor promoţio-
Băile Herculane for tourists and local
nale necesare celorlalte activităţi de
population
conştientizare
- Sprijinirea predării în şcoli a cur- - Designing the dissemination mate-
surilor opţionale legate de habitatele rials for the other raising awareness
şi speciile din situl pinului negru de activities
Banat - Supporting schools teaching activi-
- Organizarea în fiecare an a Festivalului ties for optional classes related to the
293
Pinului negru de Banat Banat black pine site

Localizarea acţiunii : Localităţile din - Annual organisation of the Banat
vecinătatea sitului pinului negru de black pine Festival
Banat
Action location: Localities from the
Banat black pine site neighbourhood
Responsabil : Administraţia sitului Time period (or frequency) of the ac-
NATURA 2000 tion: permanently
Instituţii ce pot fi implicate : Responsible: NATURA 2000 site
Administraţia Parcului Domogled- administration
Valea Cernei, CCMESI, APM, consi- Institutions that might be involved:
lii locale, ONG-uri Domogled–Cerna Valley Park
Costuri estimate : 30000 RON / an Administration, CCMESI, APM, local
Surse de finanţare posibile : councils, NGOs
- Fondurile de administrare a Parcului Estimated costs: 30000 RON/year
Naţional Domogled-Valea Cernei
Possible funding sources:
- Bugetul Consiliilor locale
- Bugetul Consiliilor judeţene - NATURA 2000 site management
funds
- Proiecte de informare / conştientizare
a publicului - Local councils budgets
Rezultate aşteptate : - County Councils Budgets
- Publicaţie periodică pentru informa- - Public Information/Awareness
rea populaţiei locale privind sitului projects
Expected results:
- Dezbateri publice periodice privind
măsurile de protecţie a sitului pinului - Periodical publication for local popu-
negru de Banat lation awareness regarding the Banat
- Materiale promoţionale (pliante, black pine site
postere, calendare, brelocuri, pagină - Periodical public debates regarding
web, etc) the protection measures of the Banat
- Creşterea nivelului de informare a black pine site
publicului privind situl pinului negru
- Dissemination materials (leaflets,
de Banat
posters, key-rings, calendars, website
Indicatori de succes : etc.)
- Atragerea unui număr de cel puţin 50
- Increasing population awareness re-
persoane la prima dezbatere publică
garding the Banat black pine site
294
privind măsurile de protecţie din situl Success indexes:

- Attracting at least 50 people to the
- Creşterea numărului de participanţi la first public debate regarding the pro-
dezbaterile publice următoare tection measures for the Banat black
- Amplificarea interesului conducerii pine site
şcolilor şi elevilor pentru cursurile
- Increasing the number of participants
optionale legate de situl pinului negru
in the following public debates
de Banat
- Increasing schools and pupils interest
in the optional courses related to the
Acţiunea 4.3 - Promovarea participă-
Banat black pine
rii populaţiei locale la acţiunile din
Obiectiv : Implicarea populaţiei locale Action 4.3 - Promoting the local pop-
în acţiunile din situl pinului negru de ulation participation to the activities
Banat within the Banat black pine site
Etapele acţiunii : Objective : Local population involve-
- Stabilirea unor metode de stimulare ment in the activities developed within
a participării populaţiei locale la acti- the Banat black pine site
vităţile de protecţie desfăşurate în situl
Action stages :
- Diseminarea modului de acţiune re- - Establishing methods for stimulating
comandat în caz de riscuri naturale sau local population participation in the
tehnogene protection activities developed within
the Banat black pine site
- Încurajarea sesizărilor de către po-
pulaţia locală sau turişti a activităţilor - Disseminating the action plans rec-
ilegale din situl pinului negru de Banat ommended for natural or anthropo-
sau vecinătatea acestuia genic risks
- Elaborarea unei proceduri pentru - Encouraging the local population and
transmiterea sesizărilor realizate de tourists to call attention on the illegal
populaţia locală sau de turişti activities within the Banat black pine
- Stabilirea modalităţilor de avertizare site and its surroundings
de către public privind riscurile natura- - Elaborating a procedure for transmit-
le sau tehnogene ting the population and tourists calls
Localizarea acţiunii : Localităţile din
- Establishing warning procedures by
vecinătatea sitului pinului negru de
the public regarding the natural and
Banat
anthropogenic risks
desfăşurare a acţiunii : permanent Action location : Localities from the
Banat black pine site neighbourhood
295
NATURA 2000 Time period (or frequency) of the ac-

Instituţii ce pot fi implicate: tion : permanently
Administraţia Parcului Domogled- Responsible: NATURA 2000 site
Valea Cernei, APM, ONG-uri, administration
Consiliile locale, Inspectoratele pentru
Situaţii de Urgenţă, Inspectoratele de Institutions that might be involved:
Protecţie Civilă, alte instituţii implica- Domogled–Cerna Valley Park
te în combaterea riscurilor naturale sau Administration, APM, NGOs, lo-
tehnogene cal councils, Emergency Situations
Inspectorates, Civil Protection
Inspectorates, other institutions in-
Surse de finanţare posibile: volved in natural and anthropogenic
- Fondurile de administrare a Parcului risks control
- Bugetul consiliilor locale - Domogled–Cerna Valley National
- Proiecte de informare / conştientizare Park management funds
a publicului -NATURA 2000site management
Rezultate aşteptate : funds
- Creşterea gradului de implicare a - Local councils budgets
populaţiei locale în combaterea activi-
- Public Information/Awareness
tăţilor ilegale din situl pinului negru de
projects
Banat
- Amplificarea gradului de informare Expected results :
privind modul de acţiune recomandat în - Increasing the degree of local popu-
caz de riscuri naturale sau tehnogene lation involvement in controlling the
- Sporirea nivelului de informare a illegal activities from the Banat black
publicului privind situl pinului negru pine site
de Banat - Increasing the awareness on the ac-
Indicatori de succes : tion plans in case of natural or anthro-
- Numărul de sesizări privind activităţi pogenic risks
ilegale în cadrul sitului pinului negru - Raising public awareness on the
de Banat Banat black pine site
- Gradul de respectare a indicaţiilor şi
Success indexes:
recomandărilor în caz de riscuri
- The number of calls regarding the il-
legal activities within the Banat black
Axa 5 Administrarea integrată a
pine site
sitului pinului negru de Banat
- The degree in which the guidelines
296
Acţiunea 5.1 - Declararea zonei related to risks recommendations are

platoului Domogled drept rezervaţie respected
ştiinţifică
Obiectiv : Eficientizarea acţiunilor de
conservare a sitului pinului negru de Axis 5 Integrated management of
Banat the Banat black pine site
Etapele acţiunii : Action 5.1 - Declaring the Domogled
- Delimitarea teritoriului din platoul highland as scientific reserve
Domogled care cuprinde populaţia de Objective: Increasing the efficiency of
pin negru ce necesită un regim strict de the conservation actions in the Banat
protecţie black pine site
- Realizarea documentaţiei pentru Action stages :
declararea platoului Domogled drept
rezervaţie ştiinţifică - Delimiting the area from the
Domogled highland that hosts the
- Realizarea tuturor demersurilor nece-
black pine population and that requires
sare pentru avizarea şi legiferarea re-
a strict regime of protection; Creating
zervaţiei ştiinţifice Platoul Domogled
the documentation for declaring the
- Sprijinirea activităţilor de gesti- Domogled highland as a scientific re-
une a rezervaţiei ştiinţifice Platoul serve; Making the required represen-
Domogled tations in order to establish the legal
- Selectarea şi marcarea unor exem- framework for the Domogled scientific
plare de pin negru ca surse de seminţe reserve; Supporting the activities relat-
şi recoltarea periodică a seminţelor în ed to the Domogled scientific reserve
anii de fructificaţie management; Selecting individuals of
- Realizarea de depozite semincere pe black pine as seed sources and periodi-
categorii de genotipuri cal collection of seeds in the fructify-
Localizarea acţiunii : Platoul ing years; Establishing seed deposits
Domogled on genotypes categories
Perioada de timp (sau frecvenţa) de Action location : Domogled highland
desfăşurare a acţiunii : prima jumătate Time period (or frequency) of the ac-
a anului 2007 şi tot anul 2008 tion: first half of 2007 and 2008
Responsabil : APM Caraş Severin
Responsible : APM Caraş Severin
Administraţia PNDVC, ICAS Institutions that might be involved:
Caransebeş, UBB Cluj, echipa faună, PNDVC Administration, ICAS
CCMESI, echipa GIS Caransebeş, UBB Cluj, fauna team,
CCMESI, GIS team
Costuri estimate : 25.000 RON
Surse de finanţare posibile : Estimated costs : 25.000 RON
- Programe de cercetare (PNCDI, Possible funding sources :
297
CNCSIS) - Research programmes (PNCDI,

- Finanţare din Fondul pentru Mediu CNCSIS)
Rezultate aşteptate : - Environmental Funding Scheme
- Delimitarea rezervaţiei ştiinţifice Expected results :
Platoul Domogled
- Delimiting the Domogled scientific
- Declararea prin act legislativ a rezer-
reserve
vaţiei ştiinţifice Platoul Domogled
- Depozit semincer pentru conservarea - Establishing the legal framework
diversităţii genetice that declared the Domogled scientific
reserve
- Declararea prin act legislativ a rezer- - Seed deposits for the conservation of
vaţiei ştiinţifice Platoul Domogled the genetic diversity
Success Indexes:
Acţiunea 5.2 - Integrarea acţiunilor - Declaration through a legal document
din planul de management al sitului of the Domogled scientific reserve
pinului negru în planul de manage-
ment al Parcului Naţional Domogled
Valea Cernei Action 5.2 - Integrating the actions
Obiective : Instalarea structurii de within the black pine site manage-
administrare a sitului pinului negru de ment plan with the management
Banat; plan of the Domogled-Valea Cernei
National Park
Etapele acţiunii :
- Stabilirea acţiunilor din documentul Objectives: Creating the management
prezent care corespund obiectivelor de structure of the Banat black pine site;
management ale parcurilor naţionale Action stages :
- Integrarea măsurilor din planul de - Establishing the management action
management al sitului pinului negru specific to national parks
de Banat în planul de management al
Parcului Naţional Domogled-Valea - Integrating the measures from the
Cernei Banat black pine site management
plan with the Domogled–Cerna Valley
- Realizarea unui parteneriat între
National Park management plan
administraţia sitului NATURA 2000
şi administraţia Parcului Naţional - Creating a partnership between the
Domogled-Valea Cernei pentru res- NATURA 2000 site administration
pectarea prevederilor ambelor planuri and the Domogled–Cerna Valley
de management National Park administration in order
Localizarea acţiunii : Activitate de to respect the requirements from both
birou management plans
Perioada de timp (sau frecvenţa) de Action location : Desk work
298
desfăşurare a acţiunii : până la finaliza- Time period (or frequency) of the

rea şi avizarea planului de management action: up to the final version and ap-
al Parcului Naţional Domogled-Valea proval of the Domogled–Cerna Valley
Cernei National Park management plan
Responsabil : Administraţia sitului Responsible : NATURA 2000 site
Institutions that might be involved :
Administraţia PNDVC
PNDVC Administration
Costuri estimate : 900 RON
Estimated costs : 900 RON
- Fondurile de administrare a sitului Possible funding sources :
NATURA 2000 - NATURA 2000 site management
- Fondurile de administrare a Parcului funds
Naţional Domogled – Valea Cernei - Domogled–Cerna Valley National
Rezultate aşteptate : Park management funds
- Includerea prevederilor planului de Expected results :
management al sitului pinului negru
de Banat în planul de management al - Including the regulations from the
Parcului Naţional Domogled – Valea Banat black pine site management
Cernei plan in the management plan of the
Park
- Integrarea tuturor prevederilor pla-
nului de management al sitului pinului Success indexes:
negru de Banat în planul de manage- -Integrating all the regulations from
ment al Parcului Naţional Domogled the Banat black pine site management
– Valea Cernei plan in the management plan of the
Acţiunea 5.3 - Integrarea reglementă- Park
rilor din planul de management al si-
tului pinului negru în documentaţii de
urbanism şi amenajare a teritoriului
Obiective : Instalarea structurii de
administrare a sitului pinului negru de Action 5.3 - Integrating the regula-
Banat; tions from the Banat black pine
Etapele acţiunii : site management plan in the urban
- Identificarea documentelor de urba- planning and territorial planning
nism în care trebuie trecute limitele documentations
sitului pinului negru de Banat Objectives: Creating the management
- Stabilirea prevederilor din planul de structure of the Banat black pine site;
299
management care este necesar să fie Action stages :

incluse în documentele de urbanism şi
- Identifying the regulations from
amenajare a teritoriului
the management plan that ought to
- Includerea în planurile de amenajare be included in the urban planning
a teritoriilor judeţene şi în planurile ur- and territorial planning documents;
banistice a limitelor siturilor NATURA Identifying the urban planning docu-
2000 validate de autoritatea centrală ments that should include the limits
pentru mediu of the Banat black pine site; Including
Localizarea acţiunii : Activitate de the NATURA 2000 site limits in the
birou county territorial plans and urban
Perioada de timp (sau frecvenţa) de plans, limits as they were validated by
desfăşurare a acţiunii : 2007-2008 the environmental national authorities;
Responsabil : Administraţia sitului Action location : Desk work
NATURA 2000
Instituţii ce pot fi implicate : Consiliile tion : 2007-2008
Judeţene, Prefecturi, Consiliile locale,
APM, Garda de Mediu Responsible : NATURA 2000 site
administration
Costuri estimate : 5000 RON
Surse de finanţare posibile : Institutions that might be involved :
County Councils, Prefectures, local
councils, APM, Environmental Guard
Natura 2000
- Bugetele Consiliilor judeţene Estimated costs : 5000 RON
- Bugetele Consiliilor locale Possible funding sources :
Rezultate aşteptate : - Natura 2000 site management funds
- Includerea limitelor şi măsurilor din - County Councils Budgets
planul de management al sitului pinu-
lui negru de Banat în documentele de - Local councils budgets
urbanism, organizare şi amenajare a Expected results :
teritoriului
- Including the limits and the measures
Indicatori de succes : from the Banat black pine site in the
- Includerea limitelor sitului pinului urban, organisation and territorial
negru de Banat în planurile de ame- planning documents
najare a teritoriilor unităţilor teritorial
Success indexes:
administrative şi judeţene
- Includerea reglementărilor din planul - Including the Banat black pine site
de management al sitului pinului de limits in the county territorial plans
Banat în toate documentele de urba- - Including the regulations from the
nism şi amenajare a teritoriului Banat black pine site management plan
in all the urban and territorial planning
300
Acţiunea 5.4 - Realizarea planului documents

de amenajare a teritoriului zonal în
Action 5.4 - Establishing the regional
Parcul Naţional Domogled Valea
territorial plan for the Domogled-
Cernei
Valea Cernei National Park
administrare a sitului pinului negru Objectives: Creating the management
de Banat; Eficientizarea acţiunilor de structure of the Banat black pine site;
conservare a sitului pinului negru de Making the conservation measures
Banat of the Banat black pine site more
efficient
Etapele acţiunii :
- Iniţierea demersurilor pentru reali- Action stages :
zarea planului de amenajare a terito- - Initiating the intercessions for estab-
riului zonal pentru teritoriul Parcului lishing the regional territorial plan for
Naţional Domogled-Valea Cernei the Domogled–Cerna Valley National
- Stabilirea prevederilor din documen- Park; Establishing the action from this
tul prezent care sunt necesar a fi inclu- documents to be included in national
se în planul de amenajare a teritoriului park management plan; Elaborating
zonal the regional territorial plan for the
- Elaborarea planului de amenajare Domogled–Cerna Valley National
a teritoriului zonal Parcul Naţional Park by taking into account the actions
Domogled-Valea Cernei cu integrarea from the Banat black pine site manage-
acţiunilor din planul de management al ment plan
sitului pinului negru de Banat Action location : Desk work
Localizarea acţiunii : Activitate de Time period (or frequency) of the ac-
birou tion : 2007-2008
Responsible: Domogled – Cerna
desfăşurare a acţiunii : 2007-2008
ValleyPark Administration
Responsabil : Administraţia Parcului
Domogled-Valea Cernei Institutions that might be involved :
Natura 2000 site administration
Administraţia sitului Natura 2000 Estimated costs : 3500 RON
Costuri estimate : 3500 RON Possible funding sources :
- Fondurile de administrare a Parcului Park management funds
Expected results :
- Planul de amenajare a teritoriului zo- - The regional territorial plan of the
nal Parcul Naţional Domogled-Valea Domogled–Cerna Valley National
Cernei Park
301
- Întărirea din punct de vedere legis- - Strengthening the regulations from

lativ a reglementărilor planului de the Banat black pine site management
management al sitului pinului negru de plan through the establishment of a
Banat proper legal framework
Indicatori de succes : Success indexes:
- Avizarea planului de amenajare a
- Approving the regional territorial
teritoriului zonal Parcul Naţional
plan for the Domogled–Cerna Valley
Domogled-Valea Cernei
National Park
- Includerea reglementărilor din planul
de management al sitului pinului negru - Including the regulations from the
de Banat în PATZ Parcul Naţional Banat black pine site management
Domogled-Valea Cernei plan in the regional territorial plan
for Domogled–Cerna Valley National
Park
Acţiunea 5.5 -Coroborarea acţiunilor
din planul de management al sitului
pinului negru de Banat cu amenaja- Action 5.5 - Synchronising the action
mentele silvice from the Banat black pine site man-
Obiective : Instalarea structurii de agement plan with the forest plans
administrare a sitului pinului negru de Objectives: Creating the management
Banat; structure of the Banat black pine site;
Etapele acţiunii :
Action stages :
- Identificarea amenajamentelor silvice
corespunzătoare sitului pinului negru - Identifying the forest plans corre-
de Banat sponding to the Banat black pine site;
Identifying the aspects from the man-
- Stabilirea prevederilor din planul de
agement plan that ought to be included
management necesar a fi incluse în
in the forest plans; Integrating the ac-
amenajamentele silvice
tivities within the Banat black pine site
- Integrarea acţiunilor din planul de management plan in the forest plans
management al sitului pinului negru de
Banat în amenajamentele silvice Action location : Desk work
Localizarea acţiunii : Activitate de Time period (or frequency) of the ac-
birou tion : 2007-2008
Perioada de timp (sau frecvenţa) de Responsible : Domogled–Cerna Valley
desfăşurare a acţiunii : 2007-2008 Park Administration
Responsabil : Administraţia Parcului Institutions that might be involved :
Domogled-Valea Cernei NATURA 2000 site administration,
Instituţii ce pot fi implicate : ICAS, Forestry Departments
Administraţia sitului NATURA 2000,
ICAS, Direcţiile Silvice
302

- Forestry departments budget
- Bugetul administraţiilor silvice
Expected results :
- Armonizarea amenajamentelor silvi- - Synchronising the forest works with
ce cu planul de management al sitului the Banat black pine site management
pinului negru de Banat în planurile de plan in the forest plans
amenajare silvică Success indexes:
Indicatori de succes : - Completing the forest works for all
- Completarea amenajamentelor silvice productive units corresponding to the
pentru toate unităţile de producţie co- Banat black pine site
respunzând teritoriului sitului pinului
negru de Banat
Action 5.6 - Establishing connections
between the Banat black pine site
Acţiunea 5.6 - Crearea relaţiilor dintre
administration and the institutions
administraţia sitului pinului negru de
administrating theteritorial resources
Banat şi instituţiile care gestionează
resursele teritoriale Objectives: Creating the management
Obiective : Instalarea structurii de structure of the Banat black pine site;
administrare a sitului pinului negru de Integrating the Banat black pine site in
Banat; Integrarea sitului pinului negru the Domogled–Cerna Valley National
de Banat în Parcul Naţional Domogled Park
– Valea Cernei Action stages :
Etapele acţiunii : - Identifying the institutions that might
- Identificarea instituţiilor ce pot co- cooperate with the Banat black pine
opera cu administraţia sitului pinului site administration; Establishing part-
negru de Banat nerships with institutions in order to
- Realizarea unor parteneriate cu in- achieve the objectives of the manage-
stituţii pentru cooperarea în vederea ment plan;
îndeplinirii obiectivelor din prezentul Action location : Desk work
plan de management;
Localizarea acţiunii : Activitate de
tion : 2007
birou
desfăşurare a acţiunii : 2007 administration
NATURA 2000 Domogled–Cerna Valley Park
303
Instituţii ce pot fi implicate : Administration, ICAS, Forestry

Administraţia Parcului Domogled- Departments, APM, Environmental
Valea Cernei, ICAS, Direcţiile Silvice, Guard, local councils, county councils,
APM, Garda de Mediu, consilii locale, economic agents, representatives of
consilii judeţene, agenţi economici, the scientific community, NGOs, other
reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice, actors
organizaţii non-guvernamentale, alţi
actori
NATURA 2000 - Identified partners budgets
- Bugetul partenerilor identificaţi Expected results :
- Partnerships with several institutions
- Parteneriate încheiate cu mai multe for cooperation in order to achieve the
instituţii pentru cooperarea în vederea objective of the existing management
îndeplinirii obiectivelor din prezentul plan
plan de management;
Success indexes:
- Numărul de parteneriate încheiate - Number of signed partnerships
- Stabilirea relaţiilor instituţionale în - Cross-institutional relationships in
toate cele trei judeţe pe teritoriul cărora all three counties that the Banat black
se află situl pinului negru de Banat pine site overlaps with
Acţiunea 5.7 - Asigurarea funcţionă- Action 5.7 - Ensuring Banat black

rii administraţiei sitului pinului negru pine site administration functioning
de Banat
Objectives: Creating the management
structure of the Banat black pine site;
administrare a sitului pinului negru de
Banat; Action stages :
Etapele acţiunii : - Hiring the required personnel for the
- Angajarea personalului necesar pen- Banat black pine site management;
tru administrarea sitului pinului negru Initial and continuous training of the
de Banat personnel; Ensuring the Banat black
- Formarea şi specializarea continuă a pine site protection
personalului Action location : the entire site and its
- Asigurarea pazei şi protecţiei sitului proximity
Time period (or frequency) of the
304
Localizarea acţiunii : Tot situl şi veci- action : permanently

nătatea lui
Perioada de timp (sau frecvenţa) de administration,
Domogled–Cerna Valley Park
NATURA 2000
Administration, Forestry Departments,
Instituţii ce pot fi implicate : APM, Environmental Guard, repre-
Administraţia Parcului Domogled- sentatives of the scientific community,
Valea Cernei, Direcţiile Silvice, APM, NGOs
Garda de Mediu, reprezentanţi ai
comunităţii ştiinţifice, organizaţii non- Estimated costs : 15000 RON/year
guvernamentale, Possible funding sources :
Costuri estimate : 15000 RON / an - NATURA 2000 site management
Surse de finanţare posibile : funds
- Fondurile de administrare a sitului - Domogled–Cerna Valley National
NATURA 2000 Park management funds
Expected results :
Rezultate aşteptate : - Trained personnel for the Banat black
pine site administration
- Specializarea personalului adminis-
traţiei sitului pinului negru de Banat - Matching personnel structure
- Structură de personal adaptată Success indexes:
Indicatori de succes : - Matching number of field agents
- Număr corespunzător de agenţi de
- The percentage of successful inter-
teren
ventions with the aim of ensuring the
- Procentajul de intervenţii reuşite în protection
scopul asigurării pazei şi protecţiei
Axis 6 Results monitoring and

assessment
Axa 6 Monitorizarea şi evaluarea
rezultatelor Action 6.1 - Assessing the results of
Acţiunea 6.1 - Evaluarea rezultatelor the conservation actions related to the
acţiunilor de conservare a sitului pi- Banat black pine site
nului negru de Banat Objective : Monitoring and results as-
Obiectiv : Monitorizarea şi evaluarea sessment of the activities developed
rezultatelor acţiunilor desfăşurate în within the Banat black pine site
cadrul sitului pinului negru de Banat
Action stages :
Etapele acţiunii :
305
- Stabilirea criteriilor de succes ale ac- - Identifying the success criteria of

ţiunilor de conservare a sitului pinului the conservation actions of the Banat
negru de Banat black pine site; Designing the monitor-
- Stabilirea calendarului de monitoring ing calender; Results monitoring and
periodical assessment; Elaborating
- Monitorizarea şi evaluarea periodică
periodical interim reports
a rezultatelor
- Elaborarea unor rapoarte intermedia- Action location : the entire site of the
re semestriale Banat black pine
Localizarea acţiunii : Tot situl pinului Time period (or frequency) of the ac-
negru de Banat tion : 2007-2011
desfăşurare a acţiunii : 2007-2011 administration
Institutions that might be involved :
NATURA 2000
All the institutions participating in the
Instituţii ce pot fi implicate : Toate conservation actions
instituţiile participante la acţiunile de
conservare Estimated costs : 7500 RON/year
Costuri estimate : 7500 RON / an Possible funding sources :
- Programe de cercetare naţionale (fi- (PNCDI, CNCSIS)
tion programmes
de conservare
Rezultate aşteptate : Expected results :
- Calendarul de monitoring - Monitoring calender
- Rapoarte intermediare de evaluare a - Interim reports on the conservation
rezultatelor acţiunilor de conservare a activities results assessment for the
sitului pinului negru de Banat Banat black pine site
Indicatori de succes : Success indexes:
- Respectarea calendarului de monito-
- Keeping to the monitoring and results
ring şi evaluare a rezultatelor
assessment calender
Action 6.2 - Assessing the ecological
Acţiunea 6.2 - Evaluarea activită-
restoration activities of the black pine
ţilor de reconstrucţie ecologică a
306
habitatului de pin negru habitat

Obiectiv : Monitorizarea şi evaluarea Objective : Monitoring and results as-
rezultatelor acţiunilor desfăşurate în sessment of the activities developed
cadrul sitului pinului negru de Banat within the Banat black pine site
Etapele acţiunii :
Action stages :
- Stabilirea calendarului de monitoring
- Designing the monitoring calender;
- Monitorizarea evoluţiei parcelei reper
Monitoring the evolution of the refer-
(cu regenerare naturală) după incendiu
ence parcel (with natural regeneration)
- Monitorizarea evoluţiei parcelei pe after fire; Monitoring the evolution of
care s-a efectuat reconstrucţia ecologi- the parcel where the ecological resto-
că a habitatului de pin negru de Banat ration of the Banat black pine site was
după incendiu performed after fire; Identifying the
- Stabilirea avantajelor şi dezavantaje- pros and cons of arguments of each
lor fiecărei proceduri de reconstrucţie procedure of ecological restoration
ecologică
Action location : Parcels 107-110;
Localizarea acţiunii : Parcelele 112-113 from the Băile Herculane
107-110; 112-113 din OS. Silvic Băile Forestry Unit, PU VI Domogled
Herculane, U.P. VI Domogled
tion: every three months
desfăşurare a acţiunii : trimestrial
Responsabil : Administraţia Parcului Responsible : Domogled–Cerna
Domogled-Valea Cernei ValleyPark Administration
Instituţii ce pot fi implicate : Institutions that might be involved :
Administraţia sitului Natura 2000, Natura 2000 site administration, APM,
APM, UBB Cluj, ICAS, CCMESI, UBB Cluj, ICAS, CCMESI, fauna
echipa faună, echipa GIS team, GIS team
Costuri estimate : 10000 RON / an Estimated costs :10000 RON/year
Surse de finanţare posibile : Possible funding sources :
de conservare - Environmental research or conserva-
tion programmes
- Rapoarte de evaluare a eficienţei re- Expected results :
construcţiei ecologice (comparativ) - Assessment reports on the ecological
Indicatori de succes : restoration efficiency (comparative)
- Respectarea calendarului de Success indexes:
monitoring
- Keeping to the monitoring calender
307
Acţiunea 6.3 - Evaluarea activităţilor Action 6.3 - Assessing the biomonitor-

de biomonitoring al habitatelor de pin ing activities of the Banat black pine
negru de Banat site
Obiectiv : Monitorizarea şi evaluarea Objective: Monitoring and results as-
Etapele acţiunii :
Action stages :
- Stabilirea calendarului, metodologiei
şi punctelor de monitoring - Designing the monitoring calender,
methodology and points; Periodical
- Monitorizarea periodică a evoluţiei
monitoring of the Banat black pine
habitatelor de pin negru de Banat
habitats; Monitoring the flora com-
- Monitorizarea compoziţiei floristice, position, species and individuals den-
a abundenţei speciilor, a indivizilor, sity; Monitoring the pest evolution;
- Monitorizarea evoluţiei dăunătorilor Elaborating monitoring reports
- Elaborarea rapoartelor de Action location : The entire Banat
monitorizare black pine site
Localizarea acţiunii : Tot situl pinului
negru de Banat
tion : every two years
desfăşurare a acţiunii : la fiecare doi Responsible : NATURA 2000 site
ani administration
NATURA 2000 Domogled–Cerna Valley Park
Instituţii ce pot fi implicate : Administration, APM, UBB Cluj,
Administraţia Parcului Domogled- ICAS, fauna team, GIS team
Valea Cernei, APM, UBB Cluj, ICAS, Estimated costs : 6000 RON/2 years
echipa faună, echipa GIS
Costuri estimate : 6000 RON / 2 ani
funds
Naţional Domogled-Valea Cernei - National research programmes
- Programe de cercetare naţionale (fi- (PNCDI, CNCSIS)
nanţări PNCDI, CNCSIS) - Environmental research or conserva-
- Programe de cercetare a mediului sau tion programmes
de conservare Expected results :
- Biomonitoring calender
308
- Calendarul de biomonitoring - Annual reports regarding the species

- Rapoarte anuale de evaluare privind and habitats evolution
evoluţia speciilor şi habitatelor Success indexes:
- Keeping to the biomonitoring and
- Respectarea calendarului de biomo- results assessment calender
nitoring şi evaluare a rezultatelor
Acţiunea 6.4 - Elaborarea raportului Action 6.4 - Elaborating the assess-

de evaluare a managementului sitului ment report for the Banat black pine
pinului negru de Banat site management
Obiectiv : Monitorizarea şi evaluarea Objective: Monitoring and results as-
Etapele acţiunii : Action stages :
- Sintetizarea informaţiilor din rapoar- - Synthesising the information from
tele intermediare de monitorizare the interim monitoring reports
- Analiza gradului de îndeplinire a in-
- Analysing the degree of meeting the
dicatorilor de succes
success indexes
- Elaborarea unui raport sintetic de
autoevaluare privind gradul de îndepli- - Elaborating a synthetic self-assess-
nire a obiectivelor sitului pinului negru ment report regarding the degree of
de Banat meeting the objectives of the Banat
black pine site
- Stabilirea calendarului, bugetului şi
planului de activităţi pentru perioada - Designing the calender, budget and
următoare ţinând cont de concluziile action plan for the following period
raportului starting from the report conclusions
- Readaptarea obiectivelor şi acţiunilor - Redrawing the stranded objectives
eşuate and actions
Localizarea acţiunii : Activitate de Action location : Desk work
birou
tion : annually
desfăşurare a acţiunii : anual
Responsabil : Administraţia sitului Responsible : NATURA 2000 site
Instituţii ce pot fi implicate : toate insti- Institutions that might be involved:
tuţiile care au contribuit la îndeplinirea all the institutions that contributed to
obiectivelor planului de management fulfilling the objectives of the manage-
Costuri estimate : 2000 RON / an ment plan
309
Surse de finanţare posibile : Estimated costs : 2000 RON/year

- Fondurile de administrare a sitului Possible funding sources :
NATURA 2000
-NATURA 2000 site management
funds
Rezultate aşteptate : - Domogled–Cerna Valley National
- Rapoarte anuale de evaluare a înde-
plinirii obiectivelor de către adminis- Expected results :
traţia sitului - Annual assessment reports on the de-
- Calendar, buget şi plan de lucru pen- gree of meeting the objectives by the
tru perioada următoare site administration
Indicatori de succes : - Calendar, budget and work plan for
- Îndeplinirea obiectivelor de the following period
management
Success indexes:
- Stabilirea unui buget şi plan de lucru
adecvate - Meeting the management objectives
- Establishing a proper budget and
work plan
310
CAPITOLUL VIII – CHAPTER VIII –

MONITORINGUL SITULUI MONITORING THE SITE OF
PINULUI NEGRU DE BANAT THE BANAT BLACK PINE
VIII.1. Indicatori de VIII.1. Monitoring indexes

monitoring ai speciei şi of the Banat Black Pine
sitului pinului negru de species and site
Banat
The areas designated as protected areas,

Arealele desemnate ca arii protejate, without any difference concerning the
indiferent de legislaţia în baza căreia legal framework that they were declared
au fost desemnate, sunt supuse mo- on, are monitored from the protected
nitorizării statutului speciilor şi/sau species and/or habitats statute. In some
habitatelor protejate. În unele cazuri cases, the monitoring is enforced by
monitorizarea este impusă de legea, the law, convention or agreement that
convenţia sau acordul în baza căreia a supports its declaration. In others cases
fost declarată arie protejată. În altele monitoring is requested by the require-
cazuri monitorizarea este reclamată de ments reported by the organisms that
necesităţile de raportare către organis- enforced or granted the declaration of
mele ce au impus sau girat declararea the protected area. Usually, in order
ariei protejate. De regulă pentru ter- to define the term monitoring sensu
menul de monitorizare sensu lato este lato in texts with legal value terms
folosit în textele cu valoare juridică like survey, surveillance and monitor-
termeni ca survey, surveillance si mo- ing (Shaw and Wind, 1997). It is hard
nitoring (Shaw şi Wind 1997). Aceşti to find synonyms for these terms in
termeni pot fi greu sinonimizaţi în Romanian. Hellawell (1991) quoted by
limba română. Hellawell (1991) citat Shaw and Wind (1997) defined these
de Shaw şi Wind (1997) a definit aceşti three terms as it follows:
trei termeni astfel:
Survey: a set of observations that
Evaluare (survey): un set de observa- follow a standard procedure on a de-
ţii pentru care se utilizează o procedură termined period of time, without any
standardizată pe o perioadă determi- preconceived ideas on what is to be
nată de timp, fără a avea preconcepţii found or determined.
despre ceea ce urmează a fi găsit sau
determinat. Surveillance: an extended systematic
inventorying programme with the aim
Evaluarea sistematică (surveillance): of obtaining a series of observations on
un program extins de inventariere sis- the degree of variability or the variabil-
tematică în vederea obţinerii unor serii ity that might appear in the inspected
de observaţii asupra stabilirii gradului site along the period of time, without
311
de variabilitate sau variabilitatea ce any preconceived ideas on what is to

poate apare în situl inspectat de-a lun- be found or determined.
gul timpului, fără a avea preconcepţii
Monitoring: a systematic assessment
despre ceea ce urmează a fi găsit sau
in order to quantify the degree of
determinat.
fulfilling some standards or the devia-
Monitoring: Evaluarea sistematică în tion from the situation considered as
vederea aprecierii gradului de îndepli- normal.
nire a unor standarde sau a gradului
The Environmental Protection Law
de deviaţie de la situaţia considerată
defines environmental monitoring as:
normală sau etalon.
“the surveillance, forecast, warning
Legea Protecţiei Mediului definea and intervention system that consid-
monitorizarea mediului astfel: “sistem ers the systematic assessment of the
de supraveghere, prognoză, avertizare environmental factors dynamics from
şi intervenţie, care are în vedere eva- a qualitative point of view; its main
luarea sistematică a dinamicii carac- aim is to acquire knowledge in what
teristicilor calitative ale factorilor regards the quality status of the envi-
de mediu, în scopul cunoaşterii stării ronmental factors and their ecological
de calitate şi semnificaţiei ecologice a implications, their evolution and the
acestora, evoluţiei şi implicaţiilor so- social implications of the generated
ciale ale schimbărilor produse, urmate changes, followed by the measures that
de măsuri care se impun.” are to be enforced.”
Directiva Habitate (92/43/EEC) are The Habitats Directive (92/43/EEC)
drept scop asigurarea unui statut favo- aims to ensure a favourable status
rabil pentru conservarea tipurilor de ha- for the conservation of the habitats
bitate şi speciilor de interes comunitar. types and species of a communitarian
Scopul trebuie atins parţial prin crearea interest. This goal must be fulfilled in
de Arii Speciale de Conservare şi Arii part by the establishment of Special
de Protecţie Specială Avifaunistică. Conservation Areas and Avian Fauna
Special Protection Areas.
În preambulul Directivei Habitate
(textul consolidat) se afirmă: “pentru As a preamble of the Habitats Directive
evaluarea sistematică a statutului de (consolidated text) it is mention that:
conservare a speciilor şi habitatelor “for the systematic assessment of the
din directivă, trebuie pus în practică Directive species and habitats conser-
un sistem de monitorizare.” vation status, it is necessary to estab-
lish a monitoring system.”
Articolul 11 al Directivei, afirmă că
statele membre trebuie să-şi asume Article 11 of the Directive stipulates
evaluarea sistematică a statutului de that the member states need to face
conservare a speciilor şi habitatelor up the systematic assessment of the
din Anexa 2, cu precădere a speciilor conservation status of the species
şi tipurilor de habitate prioritare. and habitats included in the Annex
312
În cazul în care activităţile de moni- 2, with a special emphasis on the pri-

toring relevă probleme care pot afecta ority species and types of habitats.
starea de conservare a speciilor/habita- In the situation in which the monitor-
telor se pot lua măsuri precum: ing system solves the issues that might
- regulamente privitoare la accesul la affect the conservation status of the
în unele zone; species/habitats, some specific mea-
sures can be implemented:
- interzicerea exploatării speciilor în-
tr-o anumită perioadă sau cu anumite - regulations regarding the access to
metode; some specific areas;
- sistem de licenţiere nou pentru - forbidding species exploitation on a
exploatare, stabilire a cotelor de certain period or with some specific
exploatare; methods;
- controlul introducerii de specii noi; - new licensing system for exploita-
tion and establishment of exploitation
- metode de evaluare a măsurilor
levels;
adoptate.
- controlling the introduction of new
În procesul de monitorizare a sitului pi-
species;
nului negru de Banat pot fi relaţionate
grupe de factori biotici şi abiotici care - methods for assessing the adopted
au proiecţie în umiditatea substratului, measures.
alimentarea cu nutrienţi, acumularea For the monitoring process of the
materialului lemnos mort, schimbarea Banat Black Pine site, it is possible
ponderii conurilor ce se deschid numai to identify groups of biota and non-
la incendii, abundenţa/dominanţa unor biota factors that have a projection in
specii. Rezultatele din aceste procese the soil humidity, nutrients supplies,
de monitorizare integrată a habitatelor wood debris accumulation, changes in
şi speciilor pot fi utilizate în elaborarea the percentage of cones that open only
planului de management şi în selecţi- during fires, abundance/domination of
onarea metodelor de reabilitare a me- certain species. The results of the habi-
diului sitului pinului negru de Banat. tats and species integrated monitoring
În scopul obţinerii unui volum cât mai can be used in the establishment of the
mare de date şi cât mai util manage- management plan and in choosing the
mentului habitatelor şi speciilor din methods for the environmental restora-
situl de Pinus nigra ssp. banatica, motion in the Banat black pine site.
nitorizarea se realizează în baza a două In order to obtain a larger and more
modele conceptuale şi anume: useful amount of data for the habitats
- modelul conceptual de monitoriza- and species management within the
re a ecosistemelor din situl de Pinus Pinus nigra subsp. banatica site, the
nigra ssp. banatica (Fig. VIII.1) monitoring shall be performed based
on two conceptual models which are:
313
314
Fig. VIII.1- Habitatele cu Pinus nigra ssp. banatica - procese şi rezultante importante în procesul de monitorizare
Figure 1 - Pinus nigra subsp. banatica habitats - important processes and results in monitoring
Fig. VIII.2 - Modelul conceptual al relaţionării componentelor naturale

dintr-un ecosistem forestier
Conceptual model of relations between natural components in a forestry
ecosystem
- modelul conceptual al relaţionării - the conceptual model of ecosystems
componentelor naturale dintr-un eco- monitoring in the Pinus nigra subsp.
sistem forestier (Fig. VIII.2). banatica site (Fig. VIII.1)
Monitorizarea impactului activită- - the conceptual model of the relation-

ţilor turistice este tratată ca metodă ships between the natural components
temporală şi spaţială şi care permit in a forest ecosystem (Fig. VIII.2)
identificarea indicatorilor vitali în car- The use of conceptual models allows
acterizarea stării de sanogeneză a eco- the correct analysis of the ecosystems
sistemelor sitului de pin negru. În ve- structure, of their functions and inter-
derea raportării şi transmiterii datelor connections that vary on a spatial and
de monitorizare susţinem că procesul temporal scale. In order to report and
de biomonitoring obligă la respons- transmit the monitoring data, we sup-
abilitate ştiinţifică. Modelul de rapor- port the idea that the monitoring pro-
tare propus coagulează la nivel local cess enforces the scientific respon-
actorii locali care să culeagă datele pri- sibility. The proposed report pattern
mare pe baza unor fişe standard şi pe joins together, at a local scale, the local
315
316
Nivel local Nivel regional Nivel naţional
Local level Regional level National level
Administraţia Parcului Naţional Domogled-
Valea Cernei Agenţia Regională pentru Protecţia Agenţia Naţională de Protecţie a
(Domogled-Valea Cernei National Park Mediului Timişoara Mediului
Administration) (Regional Environmental Protection (National Environmental
Agency Timisoara) Protection
Agenţia de Protecţia Mediului Caraş-Severin Agency)
(Environmental Protection Agency Caraş- Agenţia Regională pentru Protecţia
severin County) Mediului Craiova Academia Română – Comisia
(Regional Environmental Protection Monumentelor Naturii

Primăriile unităţilor teritorial-administrative Agency Craiova) (Romanian Academy –
(Town halls) Commission for Nature
Direcţia Silvică Caraş-Severin Protection)
O.S. Herculane (Herculane Forestry Unit) (Caras Severin Forestry Department)
O.S. Baia de Aramă (Baia de Aramă Forestry Direcţia Silvică Mehedinţi

Unit) (Mehedinti Forestry Department)
Agenţiile de Protecţia Mediului Mehedinţi Direcţia Silvică Gorj

şi Gorj (Environmental Protection Agencies (Gorj Forestry Departament)
Mehedinţi and GorjCounty)
Fig. VIII.3 - Modelul de transmitere a datelor de monitoring

Model for transferring the monitoring data
care, după prelucrare, să le transmită la decision-makers that to collect the raw

nivel regional (Fig. VIII.3). data with the support of standard data
De menţionat că datele obţinute trebuie form and that, after processing them,
coroborate cu strategiile de dezvol- to send them to the regional level (Fig.
tare şi politicile regionale de mediu. VIII.3). Here, the obtained data must
be corroborated with the regional en-
Utilizarea modelor conceptuale per-
vironmental development strategies
mite analizarea corectă a structurii
and policies.
ecosistemelor, a funcţiilor şi intercone-
xiunilor ce variază la scară The field state-of-the-art analysis re-
vealed that the main elements that can
Din analiza situaţiei de teren, s-a con-
be monitored with an effect in main-
statat că principalele elemente ce pot
taining the ecological balance of the
fi monitorizate, cu efect în menţinerea
black pine ecosystems and in agree-
echilibrului ecologic al ecosistemelor
ment with the Habitats Directive are:
de pin negru şi în acord cu prevederile
Directive Habitate sunt: A. Parameters regarding the imple-
mentation of a monitoring system
A. Parametri privind implementarea
for the pest risk attack on the black
unui sistem de monitoring a riscului
pine ecosystems – phyto-sanitarian
de atac al dăunătorilor asupra ecosis-
monitoring;
temelor cu pin negru – monitorizarea
fitosanitară; B. Parameters regarding the imple-
mentation of a monitoring system for
B. Parametri privind implementarea
the fire risk in the black pine ecosys-
tems – fire risk monitoring;
de incendiu în ecosistemele de pin
negru – monitorizarea riscului de C. Parameters regarding the imple-
incendiu; mentation of a monitoring system for
the tourism impact on the black pine
C. Parametri privind implementarea
ecosystem – tourist activities impact
unui sistem de monitoring a impactu-
monitoring;
lui turismului asupra ecosistemelor de
pin negru – monitorizarea impactului D. Parameters regarding the imple-
activităţilor turistice ; mentation of a monitoring system
regarding the black pine regeneration
D. Parametri privind regenerarea pinu-
and maintaining the existing area cov-
lui negru şi menţinerea arealului actual
ered by it – regeneration monitoring;
- monitorizarea regenerării ;
E. Parameters regarding the evolution
E. Parametri privind evoluţia are-
of afforested areas – rehabilitation
alelor împădurite – monitorizarea
monitoring.
renaturării.
Of these parameters, we present only
Dintre aceşti parametri prezentăm doar
aspects related to the phyto-sanitarian
aspecte privind monitorizarea fitosa-
monitoring and fire risk monitoring.
nitară şi monitorizarea riscului de
317
incendiu. Tourist activities monitoring is de-

scribed as a method in chapter IV re-
Monitorizarea impactului activităţi-
garding the social-economical aspects
lor turistice este tratată ca metodă în
within the black pine site, whilst regen-
capitolul IV privind aspectele socio-
eration and rehabilitation monitoring
economice din situl pinului negru, iar
are described in chapter VI regarding
monitorizarea regenerării şi monitori-
the ecological restoration.
zarea renaturării în capitolul VI privind
reconstrucţia ecologică.
A.Parameters regarding the imple-
mentation of a monitoring system
A. Parametri privind implementarea
for the pest risk attack on the black
pine ecosystems – phyto-sanitarian
de atac al dăunătorilor asupra ecosis-
monitoring
temelor cu pin negru - monitorizarea
fitosanitară Defoliating insects, fungi, bacteria,
viruses can cause extremely important
Insectele defoliatoare, ciupercile,
damages to the black pine ecosystems.
bacteriile, viruşii pot provoca daune
extrem de importante ecosistemelor cu The decline of some ecosystems at-
pin negru. tacked by pest can appear on a very
short time scale, compromising in one
Declinul unor ecosisteme atacate de
season very wide areas. Pest attacks
către dăunători poate surveni foarte ra-
usually overlap with extreme climate
pid, într-un sezon putând fi compromi-
conditions (drought or excessive hu-
se areale întinse. Atacurile dăunătorilor
midity), thus the negative effects are
se suprapun de obicei peste perioade
cumulated.
climatice extreme (secetă sau exces de
umiditate), astfel că efectele negative The local system for pest prevention
se cumulează. and control, coordinated by ICAS
Caransebeş, derives from the national
Sistemul local de prevenire şi comba-
systems for forest surveillance, con-
tere a dăunătorilor, coordonat de ICAS
sidering the specific diseases of the
Caransebeş, este derivat din sistemul
black pine. The local system should be
naţional de supraveghere a pădurilor,
extended for a buffer area, thus estab-
ţinând cont de bolile specifice pinului
lishing a phyto-sanitarian corridor,
negru. Sistemul local trebuie extins şi
that to include the forests that surround
în zona tampon, creându-se astfel un
the Banat black pine ecosystems.
cordon fitosanitar, care să cuprindă
pădurile ce înconjoară ecosistemele de The local system for prevention and
pin negru de Banat. control includes:
Sistemul local de prevenire şi comba- - test surfaces with a fixed position, in
tere cuprinde: order to monitor the black pine forests
health state or of the forests within the
- suprafeţe de probă cu poziţie fixă, în
318
vederea monitorizării stării de sănătate phyto-sanitarian corridor;

a pădurilor de pin negru sau a pădurilor
- pheromones traps for the main pests
din cordonul fitosanitar;
affecting the black pine (panel traps
- capcane feromonice pentru principa- and funnel traps);
lii dăunători ai pinului negru (capcane
- sample transects, in order to moni-
panou şi curse pâlnie);
tor the Banat black pine forests health
- transecte de probă, în vederea moni- state or of the forests within the phyto-
torizării stării de sănătate a pădurilor sanitarian corridor
de pin negru de Banat şi a pădurilor din
The recordings are performed on
cordonul fitosanitar.
standard files, by the park and forestry
Înregistrările se realizează pe baza districts personnel, as part of the local
fişelor standard, de către personalul monitoring plan for monitoring the
Parcului şi ocoalelor silvice, parte a Banat black pine forests phyto-sanitar-
planului local de monitorizare a stării ian state. This plan includes:
fitosanitare a pădurilor de pin negru de
- sample surfaces positioning, transects
Banat. Acest plan cuprinde:
routes, pheromones traps positioning;
- poziţionarea suprafeţelor de probă,
- the description of the pests and dis-
traseul trasectelor, poziţionarea capca-
eases that might affect the black pine;
nelor feromonice;
- the content and and guidelines for
- descrierea dăunătorilor şi a bolilor ce
standards files completion;
pot afecta pinul negru de Banat;
- the procedure for assessing the results
- conţinutul şi îndrumarul de completa-
recorded in the files;
re a fişelor standard;
- the intervention procedure;
- modalitate de evaluare a rezultatelor
înregistrate în fişe; - the procedure for obtaining the papers
required for performing treatments.
- procedurile de intervenţie;
- căile de urmat în obţinerea avizelor
necesare în vederea aplicării unor B. Parameters regarding the imple-
tratamente. mentation of a monitoring system for
the fire risk in the black pine ecosys-
tems – fire risk monitoring
B. Parametri privind implementarea
The forest fires are probably the most
important risk factor for the Banat black
de incendiu în ecosistemele cu pin
pine ecosystems within this area.
negru
They can be very easily initiated and
Incendiile forestiere, sunt poate cel
propagated in both Banat black pine
mai important factor de risc pentru
forests and surrounding areas.
ecosistemele cu pin negru de Banat
319
Fig. VIII. 4 - Efecte ale incediilor în situl pinului negru de Banat

Effect of fires in Banat black pine forest site
320
din acest areal, ele putând apărea şi The parameters that allow us to esti-
propaga, atât în pădurile de pin ne- mate the fire risk and the propagation
gru propriu-zise cât şi în arealele din risk represent the basis of the monitor-
proximitate. ing system for the Banat black pine
habitats quality, due to the high impact
Parametri prin care se poate aprecia
of this phenomenon on the forestry
riscul de incendiu şi riscul de pro-
ecosystems biodiversity, functionality
pagare a incendiilor constituie baza
and productivity..
sistemului de monitorizare a calităţii
habitatelor de pin negru de Banat, dat FAO defined the forest fires appearance
fiind impactul acestui fenomen asupra risk as being „the chance that the fire
biodiversităţii, funcţionalităţii şi pro- starts, as a consequence of the pres-
ductivităţii ecosistemelor forestiere. ence and activity of any producing
agent” (FAO Forestry Paper, 1986).
FAO a definit riscul de apariţie a in-
cendiilor de pădure ca fiind „şansa ca Although apparently it is a simple
incendiul să pornească, determinată issue, fire risk definition has some
prin prezenţa şi activitatea oricăror other approaches (see Wildland Fire
agenţi cauzatori” (FAO Forestry Danger Estimation and Mapping, New
Paper, 1986). Zealand, 2005), for example “the
number of potential initiating sources”
Deşi aparent o problemă simplă, de-
(Canadian Forest Service, 1997).
finirea riscului de incendiu are şi alte
abordări (a se vedea Wildland Fire The European Union initiated in
Danger Estimation and Mapping, 1997 a research group on this subject
Noua Zeelandă, 2005), ca de exemplu (Joint Research Centre), concerned
„numărul potenţial de surse iniţiatoa- on the fires in Europe’s mediterranean
re” (Canadian Forest Service, 1997). regiones.
Uniunea Europeană a iniţiat în anul This group deals with the development
1997 un grup de cercetare pe acest and implementation of some common
subiect (Joint Research Centre), îngri- methods for assessing the fire risk,
jorată fiind de incendiile din regiunea on different scales: local, regional,
mediteraneană a Europei. Acest grup European.
se ocupă de dezvoltarea şi implemen-
The main aim of this group is to es-
tarea unor metode comune de evaluare
tablish risk indexes that can be used
a riscului de incendiu, la diferite scări
in long-term forecasts, dynamic index,
de studiu: local, regional, european.
but also indexes that integrate both
Principalul scop al acestui grup este
approaches.
de a stabili indici de risc utilizabili în
prognoze pe termen lung, indici dina- These indexes use data related to the
mici, precum şi indici care integrează vegetation state (with the support of
ambele abordări. Aceşti indici folosesc satellite images) or meteorological
date referitoare la starea vegetaţiei (cu data.
321
ajutorul imaginilor satelitare) sau date Two groups of dynamic indexes ex-
meteorologice. ist: weather state indexes (most often
used by the fire prevention squads) and
Există două grupe de indici dinamici:
indexes based on the wood material
indici de stare a vremii (utilizaţi cel
characteristics (capacity and combus-
mai des de serviciile de luptă contra
tion volume).
incendiilor) şi indici bazaţi pe caracte-
risticile materialului lemnos (capacita- From the meteorological indexes used
tea şi volumul de combustie). to calculate the fire risk at European
level with the support of the EUDIC
Dintre indicii meteorologici utilizaţi
software we mention:
pentru a calcula riscul de incendiu la
nivel european cu ajutorul programului - The Portuguese Fire Index;
software EUDIC amintim:
- ICONA Method;
· Indicele Portughez de Incendiu;
- Drouet-Sol Method;
· Metoda ICONA;
- Italian Danger Index;
· Metoda Drouet-Sol;
- Canadian Fire Weather Index (FWI)
· Indicele Italian de Pericol;
- Dead fuel dust soaking – BEHAVE.
· Indicele Meteorologic de Incendiu
Of these, the ICONA method, the
Canadian (FWI);
Canadian Fire Weather Index (FWI),
· Umectarea Combustibilului Fin Mort, dead fuel dust soaking – BEHAVE and
BEHAVE ; the Italian Danger Index show correc-
tions specific to these countries lati-
Metoda ICONA, Indicele Meteorologic
tudes (Italy, Spain – ICONA, Canada –
de Incendiu Canadian (FWI), Umectarea
FWI, SUA - BEHAVE), so we will not
Combustibilului Fin Mort – BEHAVE
present them in detail in this paper.
şi Indicele Italian de Pericol necesită
corecţii specifice latitudinilor ţărilor în The obtained results can be used in
care se aplică frecvent şi anume: Italia, order to take decisions that regard the
Spania, Portugalia, Grecia – ICONA, enforcement of some fire prevention or
Canada – FWI, SUA - BEHAVE. control measures, but also for public
Rezultatele obţinute pot fi folosite în awareness. For example, we present
formularea unor decizii privind im- the panel used by the US Park Service
punerea unor măsuri de prevenire sau in Organs Mountains (New Mexico)
combatere a incendiilor. (Fig. VIII.5).
Pentru educarea şi conştientizarea pu-
blicului pot fi folosite panouri de aver-
The Portuguese Index for assessing
tizare cum ar fi cele utilizate de către
the fire risk
US Park Service în Organs Mountains
(New Mexico) (Fig. VIII.5). The Portuguese Index for assessing
the fire risk has been developed by
322
Indicele portughez de evaluarea a the Portuguese National Institute for

riscului de incendiu Meteorology and Geophysics, and is
the closest with the situation in the
Indicele portughez de evaluarea a ris-
Banat black pine site.
cului de incendiu dezvoltat de Institutul
Naţional Portughez de Meteorologie şi The index is based on assessing the at-
Geofizică este cel mai apropiat de situ- mospheric conditions in the proximity
aţia din situl pinului negru de Banat. of the wood fuel area and it consists of
three numerical formulas:
Indicele se bazează pe evaluarea condi-
ţiilor atmosferice în proximitatea zonei 1. I(i), initiation index;
cu combustibil lemnos şi este format 2. B(i-1), cumulative index, calculated
din trei expresii numerice: as the sum of index from the previous
1. I(i), indicele de iniţiere; day (i), starting with the season debut
with possible fires, corrected with the
2. B(i-1), indice cumulativ, calculat
(r) factor. The r factor is a function
prin suma indicatorilor din ziua pre-
connected with the precipitations from
cedentă (i), începând de la debutul
the previous day
sezonului cu posibile incendii, corectat
cu factorul (r). Factorul r este o funcţie 3. ifa(i), the sum of the two indexes,
Fig. VIII.5 - Panou de informare a publicului privind riscul de apariţie a incen-

diile de pădure
Public information panel regarding the incidence risk of forest fires
323
a precipitaţiilor din ziua precedentă introducing a correction for the wind

speed.
3. ifa(i), suma celor 2 indici, introdu-
când o corecţie pentru viteza vântului. Input data
Date de intrare T–air temperature at 13 o’clock, in °C
T -temperatura aerului la ora 13, în °C Td – dew-point temperature at 13
o’clock, in percents (possible to be
Td –punctul de rouă la ora 13 în pro-
derived from the vapours pressure)
cente (posibil a fi derivat din presiunea
vaporilor) V – wind speed at 13 o’clock, in km/h
V – viteza vântului la ora 13, în km/h P – sum of precipitations in 24 hours,
from the previous day, in mm
P – suma precipitaţiilor pe 24 ore, din
ziua precedentă, în mm Index calculation:
Calculul indicelui: 1) Initiation index in the i day
1) Indicele de inţiere în ziua i
Ecuaţia 1 I(i) = T (i) [T(i) - Td(i)], Equation 1
i −1
B(i − 1) =r × ∑ I (k )
Ecuaţia 2 K =1 Equation 2
Unde r ia valorile: Where r take values

r P (mm)
1 0 < P <=1
0,8 1 < P <=2
0,6 2 < P <=3
0,4 3 < P <=4
0,2 4 < P <=10
0,1 10<P
1) Indicele de pericol pentru ziua i, se 1) Danger index for day i, its calculated
calculează ca fiind sumă a ecuaţiilor a an equation 1 and 2 sum, corected by
1 şi 2, corectat cu viteza vântului (pe wind speed (on dangerness classes)
clase de periculozitate)
, Ecuaţia 3 Ifa (i ) = I (i ) + B (i − 1) Equation 3
324
Corecţia indicelui SWi, funcţie de Corecting the SWi index, according to

viteza vântului este următorul: wind speed is:
Viteza vântului Corecţie pentru
Wind speed Correction for
(km/h) Ifa
V<=10 -
10<V<=15 +1
15<V<=20 +2
15<V<=30 +3
30<V<=40 +4
40<V +5
Grade de risc după valoarea indicelui

portughez: Risk degrees after the portuguese
index
Grad risc Valoare indice

Risk degree Index value
Foarte mic - Very small >6
Mic - Small 6-7
Moderat - Moderate 7-8
Ridicat - High 8-14
Foarte ridicat - Very high Peste 14
Indicele numeric de risc

Drouet– Sol Drouet– Sol Numerical risk index
Indicele numeric de risc Drouet – Sol

a fost propus iniţial de Sol (1990), Drouet– Sol Numerical risk index was
fiind apoi dezvoltat de Drouet (1993). first proposed by Sol (1990), and sub-
Indicele a fost aplicat prima dată în su- sequently developed by Drouet (1993).
dul Franţei, fiind un indice cumulativ The index was first applied for the
care poate fi aplicat în sezonul de ve- Southern France, being a cumulative
getaţie, îndeosebi pe durata verii cînd index that can be used in the vegetation
frecvenţa şi probabilitatea de produce- seasos, especially during the summer
re a incendiilor este mai mare. when the fires frequency and probabil-
Calculul indicelui necesită a avea la ity is higher.
dispoziţie o serie de parametri precum: The index calculation requires a series
325
temperatura medie a aerului (°C), umi- of parameters such as: the average air
ditatea relativă (%) a aerului, gradul de temperature (°C), relative air humidity
acoperire cu vegetaţie a solului (%) , (%), soil vegetation coverage degree
viteza vântului, punctul de rouă, tem- (%) , wind speed, dew-point tempera-
peratura litierei si a solului (°C). ture, forest litter and soil temperature
(°C).
Date de intrare:
Input data:
V = viteza vântului (Km/h);
V = wind speed (Km/h);
T = temperatura aerului (°C);
T = air temperature (°C);
Td = temperatura punctului de rouă
(°C); Td = dew-point temperature (°C);
Cc = acoperirea cerului; Cc = sky coverage;
Rp = rezerva de apă din sol, calculată Rp= water supplies from soil, calcu-
după metoda Orieux, 1979; lated using the Orieux method, 1979;
ETP = evapotranspiraţia potenţială ETP = potential evapotranspiration
(după Thornthwaite); (after Thornthwaite);
ti = temperatura medie în luna i (°C); ti = average temperature of the i month
(°C);
Tmax = temperatura maximă zilnică
(°C); Tmax = daily maximum temperature
(°C);
Tmin = temperatura minimă zilnică
(°C); Tmin = daily minimum temperature
(°C);
L = latitudinea ;
L = latitude ;
Prec = precipitaţiile (mm);
Prec = precipitation (mm);
Calculul indicelui:
Index calculation:
Ecuaţia 4 URF × FRAS × FV
= 25 −
riscul +A Equation 4
15
Unde, UFR este Umiditatea relativă a
aerului
Ecuaţia 5 URF= 100 × P vap (Td )
Pvap (Tsol )
Equation 5
Pvap (T) este presiunea vaporilor (hPa)
la temperatura T;
Pvap (T) is steam pressure (hPa) at T
Temperatura solului este derivată em- temperature
piric de ecuaţia
Soil temperature is empirical derived
326
Dacă Cc<=2, Tsol = 0,874*T- from the equation

0,189*V+21,38
If Cc<=2, Tsol = 0,874*T-
Dacă Cc>=3, Tsol = 1,36*T-1,422Cc- 0,189*V+21,38
0,22*Td +13,42
If Cc>=3, Tsol = 1,36*T-1,422Cc-0-
FRAS = Factorul de rezervă a apei în ,22*Td +13,42
FRAS= Water reserve factor in soil =
Rp − 50
sol = 3 +2 * TanHyp
25
Rp − 50
= 3 +2 * TanHyp
Unde, Rp = rezerva de apă din sol 25
(metoda Orieux), TanHyp este tangeta
hiperbolică Where, Rp = water reserve in soil
(Orieux method), TahHyp is the hyper-
FV = factorul de vânt=
bolic tangent
FV = wind factor =
45 − V
= 3+3*TanHyp
50
45 − V
= 3+3*TanHyp
Factorul de corecţie A se calculează 50
funcţie de rata de răspândire a focu-
lui (RRF), estimat cu ecuaţia Drouet Corection factor A is calculated ac-
astfel: cording to the fire extention rate (RRF)
estimated with the Drouet equation:
RRF=180*EXP(T*0,06) *TanHyp ((1
00Rp)/150)*(1+2*(0,8483+TanHyp(V RRF=180*EXP(T*0,06) *TanHyp ((1
/30-1,25))) 00Rp)/150)*(1+2*(0,8483+TanHyp(V
/30-1,25)))
A poate lua următoarele valori:
· RRF ≤ 600 m/h, A = -3 A can take the following values:
· 600 < RRF < 1000, A = 0 · RRF ≤ 600 m/h, A = -3
· RRF ≤ 1000 m/h, A = +2 · 600 < RRF < 1000, A = 0
Riscul de incediu se apreciază apoi · RRF ≤ 1000 m/h, A = +2
astfel: Fire risk is the appreciated:
Grad risc Valoare indice

Risk degree Index value
Foarte mic-Very small > 5,2
Mic - Small 5,2 - 7
Moderat - Moderate 7-12,9
Ridicat - High 12,9-16,3
Foarte ridicat- Very high Peste 16,3
327
VIII.2. Rezultate VIII.2 Preliminary

preliminare ale resultS of the fire risk
monitorizării riscului de monitoring
incendii
Arealul pinului negru de Banat în
The area of the Banat black pine in
România este condiţionat puternic de
Romania is strongly conditioned by
factori de mediu abiotici. Dintre aceşti
the non-biota environmental factors.
factori temperatura aerului şi umidi-
Decisive in this subspecies area of
tatea relativă sunt decisivi în contura-
existence are air temperature and
rea arealului acestei subspecii.
relative humidity.
Programul de monitorizare a pinului
The Banat black pine monitoring pro-
negru de Banat include ca o compo-
gramme includes as a main component
nentă principală monitorizarea acestor
the monitorisation of these param-
parametri, care vor ajuta atât la contu-
eters, which will help to the potential
rarea arealului potenţial cât şi la evalu-
area outlining and forest fires risk
area riscului de incendii de pădure.
assessment.
Parametri temperatură şi umiditate
The temperature and relative air
relativă a aerului sunt monitorizaţi şi
humidity parameters are monitored
stocaţi în baza de date prin intermediu-
and stored in the database using the
lui senzorilor iButton DS1923, produşi
iButton DS1923 sensors, produced by
de Dallas Semiconductor, SUA.
Dallas Semiconductor, SUA.
Aceşti senzori reprezintă un sistem
These sensors represent a recording
de înregistrare şi stocare temporară a
and temporary storage system of the
datelor de temperatură şi umiditate
temperature and relative humidity data
relativă într-o memorie protejată cu o
in a protected memory of a storage
capacitate de până la 8192 biţi.
capacity up to 8192 bits.
Are încorporat un higrometru digital ce
It incorporate a digital hygrometer op-
operează între 0% şi 100% cu o rezo-
erating between 0% and 100% with a
luţie minimă de 0,6% şi senzor termic
minimal resolution of 0,6% and a ther-
ce operează între -20°C şi +85°C, cu o
mal sensor operating between -20 °C
rezoluţie minimă de 0,5°C. Parametri
and +85 °C, with a minimal resolution
sunt citiţi cu o frecvenţă ce poate fi
of 0,5 °C. The parameters are read on
setată între 1 secundă şi 273 ore.
a frequency that can be set between 1
Senzorii utilizaţi de noi au fost montaţi second and 273 hours.
în arealul pinului negru de Banat, pe
The sensors were installed in the Banat
ritidom de pin la maxim 20 cm de sol
black pine area, on pine ritidome at
şi în sol, la o adâncime de circa 20 cm.
maximum 20 cm from the soil surface
Punctele de monitorizare selectate sunt
and in soil at a depth of about 20 cm.
următoarele:
The monitoring points selected are the
328
- pepiniera Domogled-Muşuroane, following:

- sit reconstrucţie ecologică Domogled- - Domogled-Muşuroane tree nursery,
Muşuroane,
- Domogled-Muşuroane ecological
- Crucea Albă, restoration site,
- Grota cu Aburi, - Crucea Albă,
- Cheile Ţesnei, - Grota cu Aburi,
- Cascada Vânturătoarea, - Cheile Ţesnei,
- Ciucevele Cernei. - Vânturătoarea Waterfall,
Valorile obţinute până în prezent nu - Ciucevele Cernei.
permit interpretări complexe, dat
The values obtained until now do not
fiind durata mică a studiului, însă se
allow complex interpretation, due
pot observa diferenţe microclimatice
to the study short duration, but it is
semnificative funcţie de poziţia în
possible to notice significant micro-
cadrul arealului şi expunerea generală
climatic differences depending on the
a versantului mai ales în ceea ce pri-
position within the areaand the general
veşte umiditatea relativă în sol (la 20
exposure of the slope mainly in what
cm adâncime) şi pe ritidom (Tabelul
concerns the relative humidity in soil
VIII.1, Fig. VIII.6)
(at a 20 cm depth) and on the ritidome
(Table VIII.1, Fig. VIII.6)
Tabelul VIII.1 -Table VIII.1

Rezultatele monitorizării parametrilor de evaluare a riscului de incendiu în situl
Preliminary results of fire risk monitoring in the Banat black pine site
Parametri Ţesna Domogled Ciucevele Cernei

Param- med min max med min max med min max
eters average average average
T sol 17,20 13,00 21,00 17,62 11,12 24,00 16,66 12,75 19,00
T soil
T ritidom 18,72 9,00 27,50 18,00 9,00 27,00 16,50 8,62 25,75
T bark
RH sol 98,38 71,87 100,00 77,42 70,37 100,00 99,00 91,00 100,00
RH soil
RH 65,34 34,00 92,25 78,42 38,25 100,00 88,35 50,87 100,00
ritidom
RHbark
329
Fig. VIII.6
Dinamica valorilor parametrilor utilizabili în evaluare riscului de incendiu în
a) Cheile Ţesnei b) Ciucevele Cernei c) Domogled
Value dynamics of the parameters used in fires risks assesment in the Banat
black pine site
a) Cheile Ţesnei b) Ciucevele Cernei c) Domogled
T sol la 20 cm (T in soil at 20cm)
T aer pe ritidom de pin (T in air on pine bark)
RH sol la 20 cm (RH in sol at 20 cm)
RH aer pe ritidom de pin (RH in air on pine bark)
330
331
Fig. VIII. 7
Selectarea punctelor de instalare a semzorilor de temperatură şi umiditate în situl de
reconstrucţie ecologică Domogled
Selecting sensors instalation points in the ecological reconstruction site Domogled
Fig. VIII. 8
Termohigrometrul DS1923-F5 montat pe ritidom de pin
Thermo-hygrometer DS1923-F5 mounted on a pine bark
332
Fig. VIII. 9
Termohigrometru DS1923 F5 montat în pepiniera Domogled-Muşuroane
Thermo-hygrometer DS1923-F5 mounted in the Domogled-Muşuroane nursery
Fig. VIII. 10 - Citirea datelor climatice înregistrate pe senzori în vederea

evaluării riscului de incendiu în situl pinului negru de Banat
Climatic data reading for evaluating fire risk in the Banat black pine site
333
CONCLUZII CONCLUSIONS
Pinul negru de Banat se constituie The Banat black pine represents an em-
în specie emblematică a Parcului blem of the Domogled - Cerna Valley
Naţional Domogled-Valea Cernei, National Park, having in this space the
având în acest spaţiu arealul cel mai most extended area at a national level.
extins la nivel naţional. Populaţii izo- Isolated populations, with smaller
late, cu areale mult mai mici, apar şi areas appear in Almăjului and Vâlcan
în Munţii Vâlcan şi Munţii Almăjului. Mountains. Considering the reduced
Ţinând cont de mărimea redusă a are- size if the area, its disjunctive charac-
alului, caracterul disjunct al acestuia şi ter and anthropic threats, the Banat
ameninţările antropice, pinul negru de black pine and its site had the condi-
Banat şi situl acestuia întrunesc con- tions for establishing immediate con-
diţiile pentru derularea unor programe servation programmes. Beginning with
urgente de conservare. Începând cu 2004, the LIFE NATURE programme
anul 2004, proiectul LIFE NATURE “Banat black pine forest - part of the
“Pădurile cu Pin negru de Banat - NATURA 2000 network” contributed
parte a reţelei NATURA 2000”, a con- at this species conservation, approach-
tribuit decisiv la conservarea acestei ing the species and its habitats preser-
specii abordând prezervarea speciei şi vation in a complex manner, both at an
a habitatelor sale complex, atât la nivel application and scietific level.
aplicativ cât şi la nivel ştiinţific.
We can say that the main succeses of
Se poate afirma că principalele succese this project are:
ale acestui proiect sunt:
- the species assertion as an emblem
- afirmarea speciei ca emblemă a of the Domogled - Cerna Valley
Parcului Naţional Domogled-Valea National Park;
Cernei;
- realising complex interdisciplinary
- realizarea de cercetări complexe, in- researches, in order to identify the
terdisciplinare, în vederea stabilirii ca- threats causes, the species and habitats
uzelor ameninţărilor, statutului speciei status, and the manner of realising
şi habitatelor şi a modului de realizare works of ecological reconstruction;
a lucrărilor de reconstrucţie ecologică;
- the realization of a management plan,
- realizarea unui plan de management applicative, integrated in the manage-
aplicativ, integrabil în planul de mana- ment plan of the Domogled - Cerna
gement al Parcului Naţional Domogled- Valley National Park and in Forestry
Valea Cernei şi în Amenajamentele arrangements
silvice
- an improvement of the conscious
- îmbunătăţirea gradului de conşti- degree for the local population on the
entizare a populaţiei locale asupra natural patrimonial values existent
334
valorilor de patrimoniu natural exis- in the proximity of their belonging

tente în proximitatea comunităţilor de communities.
care aparţin.
The data obtained by Romanian and
Datele obţinute până acum de cer- foreign researchers, proofed that most
cetători români şi din afara ţării, au like the Banat black pine subspecies
arătat că cel mai probabil încadrarea framing is accurate. Althought ulterior
pinului negru de Banat ca subspecie analyses of genetical taxonomy could
este corectă. Deşi analize ulterioare de bring new clarifications, we state that
taxonomie genetică ar putea să aducă the status of endangered species,
clarificări, opinăm că statutul de spe- that requires stringent conservation
cie periclitată, ce necesită măsuri measures can’t be disputed. In the
stricte de conservare nu poate fi con- end, the subspecies is the taxonomic
testat. În fond, subspecia constituie un degree with the highest level of im-
rang taxonomic cu cel mai mare grad pugnment, therefore we won’t be never
de contestare, astfel că nu vom putea able to close this chapter.
niciodată să închidem acest capitol.
The most important processes real-
Cele mai importante progrese reali- ized in the researches from this proj-
zate în cercetările din acest proiect ect are the physical-geographycal
sunt analizele fizico-geografice, analyses, biological (especially bo-
biologice (în special cele botanice) şi tanical) and socio-economical. The
socio-economice. Descrierea comple- complex description of the Banat
xă a arealului pinului negru de Banat şi black pine’s area and the surrounding
a zonelor din proximitate oferă o bază zones offers a solide base to local ac-
solidă actorilor locali în vederea alcă- tors in establishing well documentated
tuirii de programe de conservare bine conservation programmes.
argumentate.
The complexity of the Banat black
Complexitatea sitului pinului negru de pine site is correlated with the diver-
Banat este legată de diversitatea impusă sity imposed by physical-geographical
de factorii fizico-geografici. Litologia factors.
(prezenţa a trei grupuri de roci: meta-
The lithology (presence of three types
morfice, sedimentare şi granitice), geo-
of rocks: metamorphics, sedimentaries
morfologia (altitudini predominante de
and granites), the geomorphology
550-700m, declivităţi de 25-450, expu-
(predominant altitudes of 550-700m,
nere predominant nord-vestică), clima
slopes of 25-450, dominat north-west-
(temperaturi medii anuale de 6-80C,
ern exposition), climate (annual aver-
precipitaţii medii anuale de 800-1156
age temperatures of 6-80C, average
mm, evapotranspiraţie reală anuală de
annual precipitations of 800-1156 mm,
500-600 mm, direcţii predominante
a real annual evaporatio-exudation
ale vânturilor nordice şi sudice), hidro-
of 500-600 mm, North and South
logie şi hidrogeologie (complexitate
wind directions), hydrological and
indusă de prezenţa rocilor calcaroase)
335
şi solurile (soluri scheletice, rendzine hydrogeological (complexity induced

şi cambisoluri) alcătuiesc habitatul by the calcareous rocks) and the soils
pinului negru de Banat. (skeletic soils, rendzines and cam-
bisoils) make up the habitat of the
Din punct de vedere al florei acestui
Banat black pine.
teritoriu, ţinem să evidenţiem bogăţia
acesteia, fiind identificaţi 1562 taxoni From the point of view of this terri-
superiori (cu 463 infrataxoni - subspe- tory’s flora, we evidentiate its richness,
cii, varietăţi, forme) şi 663 taxoni de a number of 1562 superior taxons be-
cormofite. ing identified (with 463 infrataxons
- subspecies, varieties, forms) and 663
Analiza fitosociologică în situl pinului
chormophytes taxons.
negru de Banat a confirmat prezenţa
certă a 19 asociaţii de vegetaţie, citate The phytosociological analyse in the
deja în literatura de specialitate. În plus, Banat Black pine site comfirmed the
s-au mai identificat alte 7 asociaţii, 4 presence of 19 vegetation associations,
alianţe, 4 ordine şi 4 clase în teritoriul quoted already in the literature. More,
studiat. Aparteneţa fitosociologică a they were identified another 7 associa-
pădurilor de pin negru de Banat nu tions, 4 alliances, 4 orders and 4 classes
este pe deplin lămurită, însă autorii in the territory. The phytosociological
acestui studiu au ajuns la concluzia că framing of the Banat black pine forests
încadrarea lor doar în asociaţia Genisto isn’t clarrified, but the authors of these
radiatae-Pinetum nigrae Resmeriţă studies came to the conclusion that
1972 este simplistă, existând două their framing only in the Genisto ra-
categorii de pinete: pinete de calcare diatae-Pinetum nigrae Resmeriţă 1972
şi pinete de roci granitoide. Chiar dacă association is simple, existing two cat-
autorii analizei fitosociologice nu oferă egories of pine forests, on limestone
în acest studiu o nouă încadrare, afir- and granites rocks. Even thoguht the
măm că studiile viitoare, efectuate de authors of these study don’t present a
ei vor putea oferi date asupra prezenţei new framing, in the future studies, they
în situl pinului negru de Banat a noi migh offer date about the presence in
asociaţii pentru ştiinţă. the Banat black pine site of new asso-
ciations to science.
În urma cercetărilor efectuate în cadrul
acestui proiect în situl pinului negru de Folowing the research from this proj-
Banat s-au inventariat 15 de habitate ect, in the Banat black pine site were
naturale listate NATURA 2000, din inventored 15 natural habitats listed
care 5 sunt prioritare pentru conservare: NATURA 2000, of which 5 are prioritar
Păduri-rarişti sud-est carpatice de pin for conservation: Sub-mediterranean
negru cu Genista radiata; Comunităţi pine forest with endemic black pines
daco-balcanice pioniere pe grohotişuri with Genista radiata; Medio-European
mobile cu Achnatheum calamagrostis; calcareous screes of hill and montane
Păduri geto-dacice colinare de arin levels with Achnatheum calamagros-
negru cu Stellaria media şi Tufărişuri tis; Alluvial forest with Alnus glutinosa
336
sud-est carpatice de liliac şi mojdrean; and Fraxinus excelsior with Stellaria

Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, media, Carphatian shrubs with liliac
grohotişuri şi ravene and manna ash; Tilio-Acerion forests
of slopes, screes and ravines.
Lumea animală din situl pinului negru
de Banat oferă şi ea motive serioase The animal world of the Banat black
pentru protecţia strictă a acestui spaţiu. pine site offers serious reasons for a
Amintim aici faptul că Domogledul stricte protection. Domogled is one of
este una din cele mai importante zone the most important areas on concen-
de concentrare a entomofaunei, în spe- trtion for the entomofauna, especially
cial de lepidoptere. Se întâlnesc şi alte lepidopteres. Here are found other
specii importante, dintre care cele mai important species, the best known ones
cunoscute sunt Vipera ammodytes şi are Vipera ammodytes and Testudo
Testudo hermanni boettgeri. hermanni boettgeri.
Gradul ridicat de izolare în raport cu The high degree of isolation related to
aşezările permanente, nivelul relativ the permanent settlements, the relative-
scăzut de transformare a spaţiului şi ly reduced level of space transformation
agresivitatea redusă a activităţilor and the reduced aggresivity of human
antropice favorizează menţinerea unei activities favourises the maintaining of
presiuni antropice reduse asupra sitului a reduced human pressure on the Banat
pinului negru de Banat. Astfel, activi- black pine site. Thus, forestry, pastoral
tăţile silvice, pastorale şi cele turistice and touristic activities remain the only
rămân singurii factori de presiune reali real pressure factors in the habitat of
din habitatul pinului negru de Banat, the Banat black pine, that need to be
de care trebuie să se ţină seama în considered in the management of the
managementul viitorului sit NATURA future NATURA 2000 site.
2000.
Regarding the complexity and special
Ţinând cont de complexitatea şi valoa- value of the Banat black pine site
rea deosebită a patrimoniului natural al natural patrimony we can state that
sitului pinului negru de Banat se poate the area’s main function must remain
afirma că principala funcţie a zonei the conservation one. Beside the con-
trebuie să rămână cea de conservare. În servation of the natural patrimony, a
afară de conservarea patrimoniului na- major priority for maintaining the area
tural, prioritate majoră pentru menţine- functionality and identity, in the LIFE
rea funcţionalităţii şi identităţii zonei, NATURE project “Banat black pine
în cadrul proiectului LIFE NATURE forests” were established the following
au fost stabilite următoarele axe im- important action axes: harmonizing
portante de acţiune: armonizarea con- the site conservation with that of the
servării sitului cu cea a patrimoniului landscape patrimony, maintaining the
peisager, menţinerea identităţii spaţiu- identity of the rural space from the
lui rural din proximitate şi dezvoltarea neighbourhood and the development
activităţilor de educaţie. of educational activities. The practical
337
Componenta practică a proiectului component of the LIFE NATURE proj-

LIFE NATURE “Pădurile cu pin negru ect “Banat black pine forests” regarded
de Banat” a abordat problema recon- the problem of ecological reconstruc-
strucţiei ecologice a 25 ha grav afectate tion of a 25 ha surface, severe affected
de incendiile produse în anul 2000, în by the forest fires produced in the year
U.P. VI Domogled, acţiune finalizată 2000, in UP VI Domogled, action fina-
conform aşteptărilor. lised according to expectations.
Continuitatea acţiunilor promovate The continuity of actions promoted
în cadrul proiectului LIFE NATURE in the LIFE NATURE project “Banat
“Pădurile cu pin negru de Banat - black pine forests - part of the NATURA
parte a reţelei NATURA 2000” a fost 2000 network” was ensured by realis-
asigurată prin realizarea planului de ing the management plan of the Banat
management al sitului pinului negru black pine site and integrating it in the
de Banat şi integrarea acestuia în management plan of the Domogled-
planul de management al Parcului Cerna Valley National Park.
Naţional Domogled-Valea Cernei.
Realised in a participative manner,
Realizat de o manieră participativă,
by envolving the interesed institutions
prin implicarea instituţiilor interesate
from the territory, the management
din teritoriu, planul de management
plan of the Banat black pine site can
al sitului pinului negru de Banat poate
represent the mean that improves the
reprezenta instrumentul prin care să se
sustenable capitalization of the territo-
îmbunătăţească valorizarea sustena-
rial resources of the Domogled-Cerna
bilă a resurselor teritoriale din Parcul
Valley National Park. Through moni-
Natural Domogled-Valea Cernei. Prin
toring activities will be realised an
activităţile de monitorizare se va rea-
active controll of the pressure factors
liza un control mai activ al factorilor
(fires, touristic flows) and a detailed
de presiune (incendii, fluxuri turistice)
knowledge of the Banat black pine site
şi o cunoaştere mai detaliată asupra
characteristics,.
caracteristicilor sitului pinului negru
de Banat. Element of national natural patrimony,
local symbol, and in the same time
Element de patrimoniu natural naţio-
argument for includng the area in the
nal, simbol local şi totodată argument
NATURA 2000 network, the Banat
pentru includerea spaţiului în reţeaua
black pine still remains a misterious
NATURA 2000, pinul negru de Banat
component of the Banatic mountain
continuă să rămână un component mis-
area.
terios al spaţiului montan bănăţean.
338
Bibliografie- Bibliography
Agee, J.K. (1998), Fire and pine ecosystems, Ecology and Biogeography of Pinus, Cambridge,
UK. pag. 193–218.
Alcazar, J., V-Garcia C., Grauet, Peman, J., Fernandez, A. (1998), Human risk and fire danger
estimation through multicriteria analysis evaluation methods for forest fire prevention in
Barcelona, Spain, In Forest Fires: Ecology and Control, ‘3III International Conference on Forest
Fire Research’. Luso, 16-29 November 1998. (Eds X. Viegas) pp. 2379-2387. (University of
Coimbra: ADAI).
Alexandru, Madelaine, Badea, L., Buza, M., Dinu Mihaela, Drugescu, C., Sencu, V. (1981), Valea
Cernei. Studiu de geografie, Ed, Academiei R.S. România, Bucureşti, 149 p.
Aljos, F. (1997), Pinus (pinaceae), The New York Botanical Garden, New York.
Anastasiu, P. (2001), Citoembriologia pinaceelor din Romania, Universitatea din Bucuresti.
Facultatea de Biologie, 202 p.
Anastasiu, P., Oprea, A., Pascale, G., (2001), Consideraţii privind Pinul negru din România, Acta
Horti Bot. Bucurest, 29:155-170, Bucuresti.
Andrei, M. (2001), Flora României, Determinator pinofite, Ed. Sigma, Bucureşti
Antonescu G. P. (1962), Contribuţii la studiul distribuţiei geografice a coniferelor în România,
Bucureşti.
Apostol, A., Eisenburger, D., (1974), Cercetări geofizice în zona Băile Herculane, între ogaşul
Munk şi Fabrica de Var, Raport geologic, Arh. IGG, Bucureşti.
Appleton, M.R. (2000), Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate
din România, Proiectul Băncii Mondiale nr. RO-GE-44176
Arbez, M., Millier, C. (1971), Contribution a l’étude de la variabilité géographique de Pinus nigra
Arn., Añnales des Sciences Forestiéres 28:23-49.
Avram Ştefania, Dancău, D., Şerban, E. (1964), Cercetări speologice în bazinul Cernei, Lucrările
Institutului de Speologie “Emil Racoviţă”, III, p 131-200.
Avram Ştefania, Dancău, D., Şerban, E. (1966), Cercetări speologice în bazinul Cernei, Lucrările
Institutului de Speologie “Emil Racoviţă”, V, p 11-20.
Bachman, A., Allgower, B. (1998), Framework for wildfire risk analysis, In ‘3III International
Conference on Forest Fire Research’. Luso, 16-29 November 1998. . (Eds X. Viegas) pp.
2177-2190. (University of Coimbra: ADAI).
Badea, L., Buza, M. (1979), Modificări antropice ale mediului în Bazinul Cernei, Anal. Univ.
Bucureşti, Seria Geografie, XXVIII .
Badea, L., Alexandru, Madelaine, Buza, M., Dinu Mihaela, Drugescu, C., Sencu, V., (1981),
Modificări antropice ale mediului în bazinul Cernei, An.Univ. Bucureşti, geogr., XXVII,
Bucureşti.
Berljak J., Jelaska S. (1994), Repeatable bud formation in Pinus nigra shoot tip culture, Acta Biol.
HAZU, 17/2, 1-10.
Bertel, B., Hakan D., Svennson, L. (1993), Păsările din România şi Europa, Determinator ilustrat,
Societatea Ornitologică Română, Cluj.
Bleahu. M., Decu, V. et al (1976), Peşteri din România, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
412 p.
Bogunic, F., Muratovic, E. , Brown, S. C., Siljak-Yakovlev, S. (2003), Genome size and base
composition of five Pinus species from the Balkan region, Springer-Verlag GmbH.
Borbas, V. (1884), Flora Comitatus Temesiensis, Temesvar.
Borza, Al. (1924), Protecţiunea naturii în România, Bul. Grăd. Bot. şi al Muz. Bot. din Cluj, IV,
nr.1.
Borza, Al. (1929), Végétation et flora des Bains d’Hercule, Thermes d’Hercule, Banat – Roumanie,
Bucureşti.
339
Borza, Al. (1931), Botanischer Fuhrer durch die Ungebung von Herculesbad bis an die Donau,
Guide de la sixieme-Excursion Phytogéographique Internationale, Cluj – Napoca.
Borza, Al. (1942), Cercetarea botanică a Banatului, Rev. Natura, t.31, 9.
Borza, Al. (1943), Vegetaţia Banatului în timpul Romanilor, 22, Cluj-Napoca.
Borza, Al. (1958), Den Haag, Die Phytozonosen eines Abschnottes der Sudcarpaten Rumanien,
Vegetatio, 7:181-188.
Borza, Al., Nyarady, E. (1958), Vegetaţia şi flora Băilor Herculane, Hidrobiologia, Meteorologia,
Climatologia :5-6, 6-10, Bucureşti.
Boşcaiu, N. (1971), Flora şi vegetaţia munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Edit. Academiei,
Bucureşti.
Boşcaiu, N. (1971), Vegetaţia fontiana din munţii Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Stud. Com. Şt. Nat.,
Muzeul Brukenthal, 16: 124-133, Sibiu.
Boşcaiu, N. (1973), Interpretarea informaţională a spectrelor areal-geografice a unor asociaţii
vegetale din munţii Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Stud. Com., Şt. Nat., Muzeul Brukenthal , 18:
101-108, Sibiu.
Boşcaiu, N. (1983), Relaţii sinergetice între pădurile şi pajiştile din munţii Ţarcu, Godeanu şi
Cernei, Probleme zonale ale silviculturii din Banat A.S.A.S., Secţia de silvicultură, I.C.A.S.,
filiala Caransebeş, Caransebeş.
Boşcaiu, N., Lupşa, V. (1967), Palynological research in the Grota Haiducilor cave near the
Herculeanum spa (România), Rev. Roum. Biol. – Bot., Bucureşti, 12, 2-3, 137-140.
Boşcaiu, N., Raţiu, F., Nicolau, N. (1968), Contribuţie la istoria pădurii din Munţii Cernei, Com.
Bot., VII: 73-78, Bucureşti.
Boşcaiu, N., Coldea, Gh., Horeanu, C., (1994), Lista roşie a plantelor vasculare dispărute,
periclitate, vulnerabile şi rare din flora României, Ocrot. Nat. şi a mediului înconjurător,
Bucureşti, 1, 45-56
Boşcaiu, N., Boşcaiu, M. (1999), On the Presence of Pinus nigra subsp. Pallasiana in Romania,
Wiss Mitt. Niederosterr. Landesmuseum, 12:21-24, St. Poltem.
Botnariuc, N. (1987), Monitoringul ecologic, Ocrot. Nat. Med. Înconj., 31.
Botnariuc, N. (1989), Genofondul şi problemele ocrotirii lui, Ed. Şt. Şi Enciclopedică, Bucureşti.
Botnariuc, N., Tatole, V. (2005), Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Tipografia „Curtea
Veche” Trading S.R.L., Bucureşti: 1-260 (Mammalia: 11-84).
Brezeanu, Gh., Marinescu Popescu Virginia (1964), Studiu hidrobiologic al bazinului inferior al
Cernei, Hidrologia, 5, Bucureşti.
Bujorean, G., Popescu C. P. (1966), Rezervaţia naturală Domogled, Ocrotirea Naturii, 10, 1: 5-30,
Bucureşti.
Bulgăr, Al., Diaconu, V., Oancea V. (1984), Modern methods in karst hydrological research.
Application to some principal karst systems from the Southern Carpathians, Theoretical and
Applied Karstology, 1, p. 215-225.
Bunescu, Al. (1959), Contribuţii la studiul răspândirii geografice a unor animale mediteraneene din
RP România,Nota I, Artropode, Probl. Geografie, VI.
Bunescu, Al. (1961), Contribuţii la studiul răspândirii geografice a unor animale mediteraneene din
RP România,Nota II, Vertebrate, Probl. Geografie, VIII.
Burel, Fr., Bandry, J. (2003), Ecologie du paysage. Concepts, methodes et applications, Ed. TEC
& Doc, Paris .
Burgan, R.E., Klaver, R.W., Klaver, J.M. (1998), Fuel Models and Fire Potential from Satellite and
Surface Observations, International Journal of Wildland Fire, Vol. 8, pp159-170.
Carter, D. B., Loewenstein, H. (1978), Factors affecting the revegetation of smelter-contaminated
soils, Reclamation Review. 1(3/4): 113-119.
Castro, R., Chuvieco E. (1998), Modeling forest danger from GIS, Geocarto International 13, 15-
23.
340
Călinescu R. (1933), Repartiţia liliacului (gen Syringa L.) în România, Bul. Soc. Reg. Rom. Geogr.,
LI.
Călinescu R. (1950), Elemente mediteraneene în R.P.R., Natura 3,5: 34-39, 38. Bucureşti.
Călinescu R. (1957), Contribuţii la studiul şibliacului în RPR, Rev. Păd., 2:76-84.
Călinescu R. (1969), Biogeografia României, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti.
Căpuşe, I. (1960), Date noi pentru cunoaşterea lepidopterelor regiunii Băile Herculane- Orşova,
Com. Zool., 1957-1959, SSNG, Bucureşti.
Cârciumaru, M. (1974), Die Pollenanalyse der Aneolithischen, Bronze-und eisenzeitlichen Niveaux
aus der Peştera Hoţilor von Băile Herculane, Dacia N.S. XV
Cârciumaru, M. (1974), Condiţii climatice din timpul sedimentării depozitelor pleistocene din
Peştera Hoţilor de la Băile Herculane, Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie, t. 25,
nr.3.
Cârciumaru, M. (1980), Mediul geografic în pleistocenul superior şi culturile paleolitice din
România, Ed. Academiei, Bucureşti.
Cârciumaru, M. (1996), Paleobotanica, Ed. Glasul Bucovinei şi Ed. Helios- Iaşi.
Ceianu, I., Mihalciuc, V. (1980), Cercetări asupra ecologiei insectelor de tulpină la răşinoase şi
combaterea lor prin procedee chimice şi biologice, ICAS, Seria a II-a, 55 p.
Cesar, V., Berljak, J., Jelaska, S. (1982), Razvitak aksilarnih pupova u in vitro kulturi crnog bora
(Pinus nigra Arn.) i križanaca (P. nigrosylvis), M. Sarić (Ed.): Teorijski i praktični aspekti
kulture biljnog tkiva. Jugosl. Društvo za fiziol. biljaka, Novi Sad.
Chandler, C., Cheney, P., Thomas, P., Williams, D.(1991), Fire in Forestry (Vol. 1 and II), Reprint.
Original1y published: Wiley; New York, 1983.
Chiriţă, C. et al (1977), Staţiuni forestiere, Edit. Academiei RSR, Bucureşti.
Chou Y.H. (1992), Management of wild fires with a geographical information system, International
Journal of Geographic Information Systems, 6, 123-140.
Cinotti, B., Delage, V. (2001), Elaboration d’un document d’objectifs Natura 2000, Revue forestiere
francaise LIII, special issue 2001, Franţa.
Ciocârlan, V. (2000), Flora ilustrată a României, Ed. Ceres, Bucureşti.
Cocean, P.(1995), Peşterile României. Potenţialul speoturistic, Edit. Dacia, Cluj-Napoca.
Codarcea, Al., Năstăseanu, S. (1964), Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei depozitelor calcaroase
din bazinul Văii Cerna şi de la Cazane (Dunăre), Studii şi cercetări de Geologie, Academia
RPR, 9/2.
Cogălniceanu, D. (1999), Managementul capitalului natural, Ed. Ars Docendi, Bucureşti.
Coldea, G. (1991), Prodome des association végétales des Carpates du Sud-Ouest, Documents
Phytosociologiques, 13:317-359, Camerino.
Coldea, G. (1997), Les associations vegetales de Roumanie, tome 1, Press. Univ. de Cluj.
Constantinescu-Mirceşti, C. (1976), Păstoritul transhumant şi implicaţiile lui în Transilvania şi Ţara
Românească în sec. XVIII-XIX, Edit. Academiei, Bucureşti.
Coste, I., Arsene, G. (2000), Speciile de cormofite endemice şi rare în sud – vestul României
(Banat), Stud. Com, Şt. Nat., I: 80-95, Satu-Mare.
Corley, M.F.V., Crundwell, A.C., Dull, R., Hilland, M.O., Smith, A.J.E. (1981), Mosses of Europe
and the Azores; an annotated list of species, with synonyms from the recent literature, J.Bryol.,
11, 609-689.
Corley, M.F.V., Crundwell, A.C. (1991), Additions and amendments to the mosses of Europe and
Azores, J.Bryol, 16, 337-356.
Cretzoiu, P. (1932), Contribuţii la cunoaşterea florei pădurilor din regiunea Văii Cernei, Rev. Păd.,
44, 4:199-204, Bucureşti.
Cretzoiu, P. (1938), A doua contribuţie la cunoaşterea florei pădurilor din regiunea Văii Cernei,
Rev. Păd., L, 11:967-977, Bucureşti.
341
Creus, J., Puigdef Bregas, J. (1983), Climatologia historica y dendrocronologia de Pinus nigra.
Cristea, V. (1991), Fitocenologie şi vegetaţia României, Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.
Cristea, V., (1993) Curs de fitosociologie şi vegetaţia României, Editura Presa Universatară
Clujeană, Cluj – Napoca.
Cristea, V., Gafta, D., Pedrotti, F. (2004), Fitosociologie, Editura Presa Universatară Clujeană, Cluj-
Napoca.
Critchfield, W.B., Little, E.L. (1966), Geographic distribution of the pines of the world, Misc. Publ.
991. Washington, DC:U.S. Department of Agriculture, Forest Service. 97 p.
Cucu, V., Cucu Popova Ana (1980), Judeţul Mehedinţi, Edit. Academiei, Bucureşti.
Damian, I. (1978), Împăduriri. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Dancău, D., Danielopol, D., Juvara Ilinca, Şerban, E. (1968), Cercetări speologice în Bazinul
Cernei, Lucrările Institutului de Speologie “Emil Racoviţă”, VII.
Decu, V., Murariu, D., Gheorghiu, D. (2003), Chiroptere din România, Bucureşti.
Degen, A. (1901), Die Flora von Herculesbad. Eine Vegetations-Skizze, Budapesta.
Diaconu, G. (1987), La geologie et la tectonique du perimetre d’influence de la source thermominerale
„Hercule”, Băile Herculane, Theoretical and Applied Karstology,3.
Dierβen, K. (2001), Distribution, ecological, amplitude and phytosociological characterization of
European bryophytes, Stuttgart.
Dihoru, G., Dihoru, A., (l994), Plante rare, periclitate şi endemice în Flora României- Lista roşie,
Acta Bot. Hort. Bucurestiensis, (1993-1994), 173-199.
Domin, K. (1932), Dumugled, Kazanské soutescky, Ada Kaleh a Varciorova, Publ. Fac. Sc. Univ.
Charles, 122, Praga..
Doniţă, N. (1967), Vegetaţia submediteraneană din bazinul Dunării de jos, Stud. cerc. Biol., 19,3.
Doniţă, N. et al (1967), Ecologie forestieră, Edit. Ceres, Bucureşti.
Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Biriş, I.A. (2005), Habitatele din România, Edit.
Tehn. Silv., Bucureşti.
Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I. A. (2006) Habitatele din
România. Modificări conform amendamentelor, Edit. Tehn. Silv., Bucureşti.
Dorner, J. (1839), Das Banat im topographisch naturhstorischer Betiehung mit besonderer der
Herculesbader nachst Mehadia und ihrer Umgebungen, Pressburg.
Drouet, J.C., Sol B. (1993), Mise au point d’un indice numerique de risque meteorologique
d’incendies de forêts, Forêt Mediterranéenne 14(2): 155-162.
Drugescu, C. (1973), Noi date zoogeografice din Valea Cernei, Studii şi cercetări de geologie,
geofizică, geografie, Seria Geografie, XX.
Duffield, J.W. (1952), Relationship and species hybridization in the genus Pinus, Zeitschrift für
Forstgenetik und Forstpflanzenzüchtung 1:93-100.
Dull, R. (1984), Distribution of the European and Macaronesian Mosses (Bryophytina), Part I,
Bryologische Beitraege, 4:1-113.
Dull, R. (1985), Distribution of the European and Macaronesian Mosses (Bryophytina), Part II,
Bryologische Beitraege, 5:110-232.
Dull, R. (1992), Zeigerwerte von Laub-und Lebermoosen, Scripta Geobotanica, 18:174-214.
Dumitriu–Tătăranu, I. et al (1960), Arbori şi arbuşti forestieri şi ornamentali cultivaţi în R.P.R.,
Editura Agro – Silvică, Bucureşti.
Dumitriu–Tătăranu, I., Florescu, I. (1965), Contribuţii la cunoaşterea florei lemnoase a Munţilor
Cerna şi Mehedinţilor, Com. Bot. 3: 213-215, Bucureşti.
Dumitriu–Tătăranu, I., Leandru, L., Florescu I., Niţu, C., Dumitrescu, A. (1965), Studii asupra
variabilitatii unor proveniente si forme de pin negru de Banat din Muntii Cernei si Carptatii
Portilor de Fier (R.S. Romania), Valoarea lor ca material initial de selectie, Centrul de
Documentare Tehnică pentru economia forestieră, 204 p.
342
Dumitriu–Tătăranu I. et al (1983), Estimarea calităţii lemnului prin metoda carotelor de sondaj, Ed.
Tehnică, Bucureşti.
Duran, V. (1971), Probleme şi aspecte metodice privind cercetările asupra rezinajului organizat la
molid şi pin, B.I. 10.
Elena-Rossello, R., Sanchez-Palomares, O. (1991), Los pinares españoles de Pinus nigra Arn,
Sintesis ecológica. Ministerio de Agricultura, Madrid, Spain.
Escudero, A., Barrero, S., Pita, J.M. (1997), Effects of high temperatures and ash on seed germination
of two Iberian pines (Pinus nigra ssp salzmannii, P. Sylvestris var. iberica), Ann. Sci. For. 54,
553-562.
Farjon, A. (1997), Pinus (pinaceae), The New York Botanical Garden, New York.
Fekete, G., (1959), Angaben zur zonologie der moesischen schwarzfohrenwalder, Acta. Bot. Hung.,
V, 1-2.
Fineschi, S. (1984), Determination of the origin of an isolated group of trees of Pinus nigra through
enzyme gene markers, Silvae Genetica 33:169-172.
Finkelstein, D. (1979), Etude de l’influence des conditions climatiques et stationnelles sur les
caractéristiques du bois du Douglas, du Pin Sylvestre et du Pin Laricio de Corse, Mémoire de
Diplôme d’Etudes Approfondies de biologie végétale, Université de Nancy I, Nancy, France.
44 pp.
Florea, N., Munteanu, I., Rapoport Camelia, Chiţu, C. (1968), Geografia solurilor României, Edit
Ştiinţifică, Bucureşti.
Florescu, I., Dumitriu-Tătăranu, I. (1960), Contribuţii la cunoaşterea florei Munţilor Cerna şi
Mehedinţi, Com. Acad. R.P.R.., X, 1: 39-46, Bucureşti.
Frăţilă, E.C. (2006), Cercetări privind răspândirea şi caracteristicile ecoprotective ale pinului negru
de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) pe teritoriul Parcului Naţional “Domogled- Valea Cernei”,
Analele Univ. din Oradea, Fascicula Silvicultura, vol. XI, an 11, p. 189-198.
Frey, W., Fram, J.P., Fischer, E., Lobin, W. (1995), Die Moos-und Farnpflazen Europas,
Stuttgart.
Garrison, G.A., Bjugstad, A.J., Duncan, D.A. (1977), Vegetation and environmental features
of forest and range ecosystems, Agric. Handb. 475. Washington, DC: U.S. Department of
Agriculture, Forest Service. 68 p.
Genzo C. (1993), Asymmetric radial growth of a trunk of Austrian pine (Pinus nigra Arn.) in the
Carso of Trieste, Atti del Museo Civico di Storia Naturale di Trieste 45: 41-53.
Georgescu, C.C. (1934), Studii phyto-geografice în bazinul inferior al Văii Cernei, Băile Herculane,
An. I.C.E.F., I: 71-133.
Georgescu, C.C. (1965), Consideraţii asupra unor elemente termofile, în special sudice din flora
României, Stud. Cerc. Biol. Bot., 17, 4-5:397-402, Bucureşti.
Gindel, J. (1959), Una analisi dei cerchi annuali legnosi di specie forestali italiane, Monti e Boschi
10(4): 156-164.
Gindl, W. (2001), Cell-wall lignin content related to tracheid dimensions in drought-sensitive
Austrian pine (Pinus nigra), IAWA Journal 22(2): 113-120.
Giurescu, C.C. (1976), Istoria pădurii româneşti, din cele mai vechi timpuri până astăzi, Ed. Ceres,
Bucureşti.
Glasson, J., Therivel, R., Ghadwick, A. (1999, ed. a II-a), Introduction to environmental impact
assessment, UCL Press, London.
Goncalves, Z.J., Lourenco L. (1990), Meteorological index of forest fire risk in the portuguese
mainland territory, In: Proceedings of the International Conference on Forest Fire Research,
Coimbra, B.07-1/14.
Goran, C. (1988), Considerations theoriques sur le modelage karsique, Trav. Inst. Speol. “Emil
Racovitza”, XXVII, p. 95-97.
Goran, C. (1989), La speleogramme de la Roumanie, Miscellanea Speologica Romanica, 1, p.
335-347.
343
Grecescu, D. (1898), Conspectul Geografic al Florei României, Bucureşti.

Grecescu, D. (1908), Suplement la Conspectul Florei României, Bucureşti.
Grecu, F. (1997), Fenomene naturale de risc geologic şi geomorfologic, Edit. Universităţii din
Bucureşti .
Grigore, M. (1989), Defilee, chei şi văi de tip canion din România, Ed. Şt. Enciclopedică, Bucureşti,
288 p.
Grigorescu, A. (1980), Cercetări de provenienţă la pinul negru, Anale ICAS Bucureşti, vol
37(1), pag. 19-34
Griselini, Fr. (1780), Versuch einer politischen und naturlichen Geschichte des Temeswarer Banates
in Briefen an Standespersonen und Gelehrte, I-II, Viena.
Hambank, At. (1937), O staţiune de Pinus banatica Georg et Ion şi Pinus sylvestris L., pe valea
Sohodolului de Runc în Oltenia, Rev. Pădurilor, XLIX.
Heit, C.E. (1958), The effect of light and temperature on germination of certain hard pines and
suggested methods for laboratory testing, Proceedings of the Association of Official Seed
Analysts 48:111-117.
Hellawell, J. M.(1991), Development of a Rationale for Monitoring’, in: F. B. Goldsmith (ed.),
Monitoring for Conservation and Ecology, Conservation Biology Series 3, Chapman and Hall,
London.
Hendry, J.D., Swan, J.M.A., (1974), Reconstructing forest history from live and dead plant material
- an approach to the study of forest succession in southwest New Hampshire, Ecology 55:
772-783.
Heuffel, J. (1858), Enumeratio Plantarum in Bantu Temesiensis sponte crescentium et frecquentius
culturam, Vindobonnae.
Heyer, W.R., Donnelly, M.A., McDiarmind, R.W., Hayek, L.C., Foster, M.S. (1994), Measuring and
monitoring biological diversity: Strandard methods for amphibians, Smithsonian Institution
Press, Washington, Londra.
Hughes, H.G. (1990), Ecological restoration: fact or fantasy on strip-mined lands in western
Pennsylvania, In: Hughes, H. Glenn; Bonnicksen, Thomas M., eds. Restoration ‘89: the
new management challenge: Proceedings, 1st annual meeting of the Society for Ecological
Restoration; 1989 January 16-20; Oakland, CA. Madison, WI: The University of Wisconsin
Arboretum, Society for Ecological Restoration: 237-243.
Idzojtic, M. (1998), Discriminant analysis of some morphological and anatomical traits of Pinus
nigra Arnold, P. sylvestris L., P. densiflora Sieb. et Zucc. and P. thunbergiana Franco, Ann.
Forest. 23/2:25-60.
Ilie, D.I. (1970), On the Genesis of Polias in the Mehedinti Plateau, Revue roumaine de Geol.,
Geoph. et de Geog., Serie de Geographie, 14(2).
INMG, (1988), Nota explicativa sobre o Indice de Risco Meteorologico de Incendios Rurais,
Divisao de Meteorologia Agrìcola, Instituto Nacional de Meteorologia e Geofisica.
Ionescu, V. (1968), Vertebratele din România, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti.
Isajev, V., Fady, B., Smerci, H., Andonovschi, V. (2004), EUFORGEN Tehnical guidelines for
genetic conservation and use forEuropean Black pine (Pinus nigra), International Plant
Genetic Resources Institute, Rome
Ivan, D. (red.) (1992), Vegetaţia României, Ed.Tehnică Agricolă, Bucureşti.
Javorka, S. (1925), Flora Hungarica, Budapesta.
Jeanrenaud, S. (2001), Communities and forest management in western Europe, IUCN, Gland,
Elveţia.
Jelaska, S., Kolevska-Pletikapic, B., Vidakovic, M. (1979), Effect of broad spectrum tissue culture
media on Pinus nigra callus, Radovi Poljop. fak. Univ. Suppl. (Sarajevo) 27/31, 43.
344
Jelaska, S., Kolevska-Pletikapic, B., Vidakovic, M., (1981), Bud regeneration in Pinus nigra
embryo and seedling tissue culture, The Proceedings: Colloque International sur la Culture in
vitro des Essences Forestieres, IUFRO, Sec. S2 015, Fontainebleau, 31.08.-4.09., AFOCEL,
Franţa.
Karadzic, D. (1989), Scirrhia pini. Life cycle of the fungus in plantations of Pinus nigra in Serbia,
European Journal of Forest Pathology 19, 231-236.
Kaya, Z., Ching, K.K., Stafford, S.G. (1985), A statistical analysis of karyotypes of European black
pine (Pinus nigra Arnold) from different sources, Silvae Genetica 34:148-156.
Kent, M., Coker, P. (1992), Vegetation description and analysis: A practical approach, Belhaven
Press, Londra.
Kienast, F., Schweingruber, F.H., Braker, O.L., Schar, E. (1987), Tree-ring studies on conifers along
ecological gradients and the potential of single-year analyses, Canadian Journal of Forest
Research 17: 683-696.
Kiss, A. (2006), Păsările contelui Marsigli, Editura Cosmopolitan Art, Timişoara.
Kolevska-Pletikapic, B., Jelanska, S., Berljak, J., Vidakovic, M. (1983), Bud and shoot formation
in juvenile tissue culture of Pinus nigra, Silvae Genetica 32/3-4, 115-119.
Konig, Fr. (1953), Noi contribuţii pentru cunoaşterea macrolepidopterelor regiunii Băile Herculane
şi Orşova, Bul. Şt. Acad. RPR, Secţia Şt. Biol., Agr., Geol., Geogr., V, 3.
Konig, Fr. (1960), Consideraţii sistemice şi zoogeografice cu privire la elementele componente ale
faunei de lepidoptere din Banat, Com. Zool., 1957-1959, SSNG, Bucureşti.
Konig, Fr. (1965), Cercetări entomologice în rezervaţia “Muntele Domogled”, Ocrotirea Naturii,
9, 1.
Krugman, S.L., Jenkinson, J.L., (1974), Pinaceae-pine family, In: Schopmeyer, C. S., technical
coordinator. Seeds of woody plants in the United States. Agric. Handb. 450. Washington, DC:
U.S. Department of Agriculture, Forest Service: 598-637.
Larsson, T.B. (2002), Biodiversity evaluation tools for European forests, SEPA, Sweden (EU FAIR
Project CT 3375).
Laurent-Hervouet, N. (1986), Mesure des pertes de croissance radiale sur quelques espèces de
Pinus dues à deux défoliateurs forestiers, I - Cas de la processionnaire du pin en région
méditerranéenne. Annales des Sciences forestières 43(2): 239-262.
Lavee, H., Kutiel, P., Segev, M., Benyamini, Y. (1995), Effect of surface roughness on runoff and
erosion in a Mediterranean ecosystem: the role of fire, Geomorphology 11, 227-234.
LeBlanc, D.C., Loehle, C. (1993), Effect of contaminated groundwater on tree growth: a tree-ring
analysis, Environmental Monitoring and Assessment 24: 205-218.
Leburgeois, F., Levy, G., Becker, M., Lefevre, Y. (1997), Rôle de la nutrition minérale et de
l’approvisionnement en eau sur la croissance du Pin laricio de Corse dans l’ouest de la France,
Annales des Sciences forestières 54: 279-300.
Lee C.H. (1968), Geographic variation in European black pines, Silvae Genetica 17:165-172.
Lee C.H. (1970), Response of different European black pine provenances to nitrogen fertilization,
Silvae Genetica 19:122-123.
Leone, V., Lovreglio R. (2004), Conservation of Mediteranean pine woodlands: scenarios and
legislative toold, Plant Ecology 171: 221 – 235.
Levanic, T. (1999), Vertical resin ducts in wood of black pine (Pinus nigra Arnold) as a possible
dendroecological variable, Phyton Annales Rei Botanicae 39(3).
Liphschitz, N. (2006), Impact of man on the environment as evident from dendroarchaelogical
research, Proceedings of the 2nd International Conference on Environmental Research and
Assesment, Bucharest.
Liphschitz, N., Lev-Yadun, S., Waisel, Y. (1979), Dendrochronological investigations in the
Mediterranean Basin - Pinus nigra of South Anatolia (Turkey), La Yaaran 29: 3-11, 33-36
345
Liphschitz, N., Waisel, Y., Lev-Yadun, S. (1984), Dendrochronological investigations in the east
Mediterranean basin, In: S. Sudo, Proceedings, Pacific Regional Wood Anatomy Conference,
October 1-7, 1984, Tsukuba, Ibaraki, Japan. Forestry and Forest Products Research Institute:
70-72.
Marin, C. (1984), Hydrochemical considerations in the lower Cerna river basin, Theoretical and
Applied Karstology, 1, p. 173-183.
Markalas, S. (1991), Insects attacking burnt pine trees (Pinus halepensis, P. brutia and P. nigra) in
Greece, Springer-Verlag GmbH, Vol 64, nr 4.
Martinez-Vilalta, J., Pinol, J. (2002), Drought-induced mortality and hydraulic architecture in
pine populations of the NE Iberian Peninsula, Forest Ecology and Management 161(1-3):
247-256.
Meredieu, C. (1998), Croissance et branchaison du Pin laricio (Pinus nigra Arnold ssp. laricio Poiret
Maire), Élaboration et évaluation d’un système de modèles pour la prévision de caractéristiques
des arbres et du bois, Université Claude Bernard Lyon I. 250p. + annexes.
Meredieu, C., Colin, F. et al. (1998), Modelling branchiness of Corsican pine with mixed-effect
models (Pinus nigra Arnold ssp. laricio (Poiret) Maire, Ann. Sci. For 55: 359-374.
Meredieu, C., Caraglio, Y. (1999), Cernes manquants et houppier vivant chez le pin laricio (Pinus
nigra Arn. ssp. laricio (Poir.) Maire, Canadian Journal of Botany 76(12): 2051-2060.
Meredieu, C., Dreyfus, P., Saint-Andre, L., Leban, J.M. (1999). A chain of models from tree growth
to properties of boards for Pinus nigra ssp. laricio Arn. : simulation using CAPSIS ©INRA
and WinEpifn ©INRA. In IUFRO workshop S5.01-04 “Connection between silviculture and
wood quality through modelling approaches and simulation software”, La Londe-les-Maures
(France), G. Nepveu (éd.) ERQB-INRA 1999/2, 505-513.
Meredieu, C., Dreyfus, P., Riou-Nivert, P. (2001), L’apport de la modélisation pour le sylviculteur
de pin laricio: simulation de scénarios sylvicoles, Forêt-Entreprise, 137, 38-46.
Mihalciuc, V. (1975), Cercetări cu privire la biologie si combatere - Molia lujerilor de pin
(Rhyacionia buoliana Schiff.), ICAS, Seria a II-a, 60 p.
Mihaljevic, S., Stipkovic, S., Jelaska, S. (1996), Increase of root induction in Pinus nigra explants
using agrobacteria, Plant Cell Rep. 15, 610-614.
Mihăilescu, V. (1963), Carpaţi Sud-Estici, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.
Mitrofan, H. (1979), Peştera-aven din Foeroga Îngustă, Buletinul Clubului de Speologie “Emil
Racoviţă”, Bucureşti, III.
Mogoşanu, F. (1971), Rezultatele ultimelor săpături arheologice privind Paleoliticul din Peştera
Hoţilor de la Băile Herculane, Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie, t.22, nr.1.
Moldovan, I., Pázmány, D., Dragoş, L., (1989), List of rare, endemic and threatened plants in
Romania, II, Not. Bot. Hort. Agrobot., Cluj-Napoca, (1988-1989);
Mooris, P., Thurling, D., Shreeve, T. (1995), Terestrial ecology, in Methods of environmental impact
assessment (edited by Morris and Therivel), UCL Press Ltd, Londra.
Moţoc, M., Munteanu, S., Băloiu,V., Stănescu, P., Mihai, Gh. (1975), Eroziunea solurilor şi metodele
de combatere, Edit. Ceres, Bucureşti.
Muică, C. (1976), Ecosystemés de type sub-mediteranéen dans les Carpates Méridionales, RRGG
– Géogr., 20.
Muică, C. (1995), Munţii Vâlcanului. Structura şi evoluţia peisajului, Ed. Academiei Române,
Bucureşti.
Muică, C., Drugescu, C. (1984), Particularités biogeographyques de la zone occidentale des
Carpates Méridionales, RRGGG – Géogr., 28.
Murariu, D. (1984), La liste des Mammiféres actuels de Roumanie; noms scientifique et roumains,
Travaux du Muséum d’Historie naturelle “Grigore Antipa”, 26: 251-261.
Murariu, D. (2000), Fauna României, Mamalia, vol. XVI,fascicula 1 – Insectivora, Editura
Academiei Române, Bucureşti.
Murariu, D., Popescu, Alexandrina (2001), Fauna României, Mamalia, vol. XVI, fascicula 2 –
Rodentia, Editura Academiei Române, Bucureşti.
346
Muşat, I. (1968), Cercetări asupra lucrărilor vechi de împădurire în zona SHEN „Porţile de Fier”
. Anale ICAS Bucureşti, vol 26(1), pag. 147-188;
Mutihac, V., Ionesi, L. (1974), Geologia României, Edit. Tehnică, Bucureşti.
Naveh, Z. (1974), Effects of fire in the Mediterranean region, In Kozlowski T.T. si Ahlgren C.E. )
(eds), Fire and Ecosystems. Academic Press, New York, New York, USA, pp. 401–434.
Năstăseanu, S. (1967), Cretacicul superior din Valea Cernei şi noi observaţii tectonice privind
Munţii Cernei, D.S.Inst.Geol.,LII,1.
Năstăseanu, S. (1980), Geologie de Monts Cerna, Vol LIV, Inst. Geolog. Geoph., Bucureşti, 137
p.
Neacşa, O., Popovici, C. (1967), Repartiţia duratei de strălucire a Soarelui şi a radiaţiei globale pe
teritoriul României, Cul.lucr. IMF, Bucureşti.
Neeman, G., Lavah, H., Izhaki, I. (1992), Spatial pattern of seedlings of Pinus: an introduction,
Richarrdson D.M. _ed._, Ecology and Biogeography of Pinus. Cambridge University Press,
Cambridge, UK, pp. 3–46.
Negrea, Şt., Negrea Alexandrina (1996), Din defileul Dunării în Cheile Nerei, Edit. Timpul,
Reşiţa.
Nicolau, M. (1968), Contribuţii la istoria pădurii din munţii Cernei, Contrib. Bot. : 72-77, Cluj-
Napoca.
Nyarady, E.I. (1929), La liste des plantes avec fleures de la gorge de Pecinecica – Gransd Thermas
d’Hercule, Banat, Roumanie, Ed. Cultura.Cluj – Napoca.
Oarcea, Z. (1965), Vala Cernei, Edit. Sport-Turism, Bucureşti.
Oarcea, Z. (1975), Propuneri de organizare a marilor rezervaţii naturale din vestul României,
Lucrările celui de-al doilea colocviu naţional de geografia turismului, 131 – 135, Ed. Sport –
Turism, Bucureşti.
Oarcea, Z. (1978), Propuneri de parcuri naţionale în judeţul Caraş – Severin, Banatica, 7:143-150,
Reşiţa.
Olenici, N., Olenici, Valentina (1999), Observaţii privind unele insecte ce trăiesc în florile bărbăteşti
de pin negru (Pinus nigra Arn.), Analele Universitţăii “Ştefan cel Mare” Suceava.
Olenici, N., Ichim, V., Ichim, I. (1992), Cydia conicolana Heyl., dăunător al conurilor de pin negru
(Pinus nigra Arn.) în România, Revista Pădurilor, nr. 2: 13-16.
Olive, Ph. (1996), Introduction a la geochimie des eaux continentales, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
Oltean, M., Negrean, G. (1986), Indicii de structură ecologică a florei, Ocrot. Nat. Med. Înconj.,
30, Bucureşti.
Oltean, M., Negreanu, G., Popescu, A., Roman, N., Dihoru, G., Sanda, V., Mihăilescu, S., (1994),
Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, Sinteze, Documentaţii de Ecologie, 1,
Acad. Rom. Inst. Biol., Bucureşti
Orieux, A. (1979), Conditions météorologiques et incendies di forêts en région mèditerranéenne,
Ministère des Transports, Direction de la Météorologie, Note Technique du Service
Météorologie Métropolitain.
Orghidan, N. (1969), Văile transversale din România. Studiu geomorfologic, Ed. Academiei RSR,
Bucureşti, 188 p.
Palahi, M., Tome, M., Pukkala, T., Trasobares, A., Montero, G. (2004), Site – Index Model for
Pinus sylvestris in north – east Spain, Forest Ecology and Management. Vol. 187 : 35-47.
Palmieri, S., Inghilesi, R., Siani, A.M. (1993), Un indice meteorologico di rischio per incendi
boschivi, Proceedings from, Seminar on fighting forest fires”, Tessaloniki.
Papp, C. (1939), Contribuţion a la végétaţion méditerranéene de la flore de Roumanie, în Lucrările
Societăţii Geografice “Cantemir”, 2:3-24.
Partos, Al. (1901), Herkulesbad und seine Thermen, II aufl., Budapesta.
Pascu, M. (1983), Apele subterane din România, Ed. Tehn., Bucureşti, 412 p.
347
Paşcovschi, S. (1956), Câteva consideraţii biogeografice asupra Munţilor Banatului, Ocrotirea

Naturii, 2.
Paşcovschi, S., Leandru, V. (1968), Tipuri de pădure din RPR, Edit. Agro-Silvică, Bucureşti.
Pax, F. (1919), Planzengeographie von Roumanien, Nova Acta Leop.,35.
Pătroescu, M. (1986), Biogeografical consideraţion on the distribuţion of some xerothermophile
elements in the Subcarpathian zone, Anal. Univ. Buc., Bucureşti.
Pătroescu, M. (1987), Succesiunea zonelor şi etajelor de vegetaţie din R.S. România, Sinteze
geografice, Tip. Univ. Buc., Bucureşti.
Pătroescu, M. (1988), On the dynamic of some ecometric indicators in the territory of Romania,
Anal. Univ. Bucureşti, Seria Geografie.
Pătroescu, M. (1996), Subcarpaţii dintre Râmnicul Sărat şi Buzău – Potenţial ecologic şi exploatare
biologică, Editura Carro, Bucureşti
Pătroescu, M. et al (2004), Planul de management al Parcului Natural Porţile de Fier în perspectiva
dezvoltării durabile, Drobeta XIV, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.
Pătroescu, M., Ioja, C., Rozylowicz, L. (2000), Principii de management a ariilor protejate din
România. Studiu de caz Parcul Natural Porţile de Fier, Editura Altius Academy, Iaşi.
Pătroescu M., Dobre M., Necşuliu, R., Ioja, C., Rozylowicz, L. (2006), Impact assessment on the
Pinus nigra ssp. banatica site by natural and anthropic causes in the area of Domogled – Valea
Cernei National Park, Proceedingsof the 2nd International Conference on Environmental
Research and Assesment, Bucharest.
Petrescu, L., Haring, P., Geambaşu, N., Moja, Gh., Petrescu, M. (1977), Periodicitatea şi intensitatea
curăţirilor şi răriturilor în molidişuri şi pinete, în funcţie de condiţiile ecologice, de exploatare
şi economice, I.C.A.S. Seria a II-a Bucureşti.
Podani, J. (1993), SYN-TAX-PC. Computer Programs for multivariate data analysis in ecology and
systematica, version 5.0 – User Guide, Scientia Publ., Budapest..
Ponta, G., Solomon, A. (1982), Peşterile din Sectorul superior al văii Ţăsna (Munţii Mehedinţi),
Buletin Informativ al FRTA-CCSS, 6, p.143-158.
Pop, I. (1962), Conspectul asociaţiilor ierboase de pe masivele calcaroase din cuprinsul Carpaţilor
Româneşti, Contrib. Bot.: 267-275, Cluj-Napoca.
Pop, I., Hodişan, I. (1968), Plante noi şi rare din flora Banatului, Studia Biol., XIII, 1:3-6, Cluj-
Napoca.
Pop, I., Hodişan, I. (1979), Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei de stâncării din R.S. România,
Studia Univ. „Babeş-Bolyai”, Biol., 24:2-7, Cluj-Napoca.
Popa-Costea, V. et colab (1980), Experimentări privind instalarea vegetaţiei forestiere pe terenuri
excesiv erodate (stâncării calcaroase) prin semănături directe cu pin negru, Aalele ICAS
Popescu, A., Sanda, V. (1998), Conspectul florei cormofitelor spontane din România, Acta Bot.
Hort. Bucurestiensis.
Popescu, A., Murariu, D. (2001), Rodentia, In: Fauna României. Mammalia, vol. XVI, Fascicula 2.
Editura Academiei Române, Bucureşti: 1-214.
Popescu-Domogled, P.C. (1962), Contribuţii la Flora Banatului, Com. Bot., III.
Popescu-Domogled, P.C., Bujorean, G. (1957), Contribuţii la studiul geobotanic al pajiştilor din
vestul PRP dintre Dunăre şi Crişul Negru, St. Cerc. Ştiinţifice, IV, 3-4, Timişoara.
Popescu, N. , Schmidt, N., Ielenicz, M. (1969), Amenagements routiers sur la Vallee de Cerna et le
probleme de la stabilite des versants, Travaux du Symposium International de Geomorphologie
appliquee,1.
Popova, Cucu A., Şanta C. (1968), Contribuţii la studiul geografic al vegetaţiei muntelzi Oslea,
SCGGG-Geografie, XV,1, Bucureşti.
Popova, Cucu A., Muică C., Drugescu, C. (1976), Ecosistemes de type submediterraneen dans les
Carpates Meridionales, Rev. Roum. Geol., Geophys. et Geographie, Tome 20, Ed. Academia
Română, Bucureşti.
348
Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M. (1974), Relieful României, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti.
Povară, I. (1972), Influenţa precipitaţiilor atmosferice asupra termalismului apelor subterane din
endocarstul cuprins între Ogaşul Munk şi Valea Slatina, Arhiva ISER.
Povară, I. (1980), Note sur la circulation souterraine des eaux dans les calcaires du bassin de Cerna,
Trav. Inst. Speol. “Emil Racovitza”, XIX, p. 237-241.
Povară, I. (1997), Studiu fizico-geografic al bazinului hidrografic Cerna cu Privire specială asupra
hidrologiei carstice, Teză de doctorat, Univ din Bucureşti.
Povară, I., Herdlicka, W., Diaconu, G., Goran, C. (1976), Studiul izvoarelor termominerale şi al
peşterilor din hidrostructura carstică Hercules-Apollo, Arhiva ISER.
Povară, I., Lascu, C. (1978), Note sur la circulation souteraine de l’eau par le graben de Cerna, Trav.
Inst. Speol. “Emil Racovitza”, XVII.
Povară, I., Lascu, C. (1979), Studiul fenomenelor carstice din versanţii văii Cerna între Cheile
Bobot- Cheile Corcoaia, Arhiva ISER.
Povară, I., Lascu, C., Marin, C., Diaconu, G. (1978), Studiul fenomenelor carstice din versantul
stâng al văii Cerna între văile Ţasna şi Arşasca, Arhiva ISER.
Povară, I., Schmidt, N., Glăvan, V. (1969), Cheile Corcoaia, Natura, 10.
Povară, I., Schmidt, N., Scheusan, I. (1971), Peştera Mare de la Soronişte, Ocrotirea Naturii, 15/2.
Povară, I., Chiriac, D., Petcu, A. (1975), Valea Cernei, Banat. Turism actual şi în perspectivă,
Lucrările celui de al II-lea Colocviu Naţional de Geografia Turismului, Bucureşti.
Primack, R., Pătroescu M., Rozylowicz, L., Ioja, C. (2002), Conservarea diversităţii biologice,
Editura Tehnică, Bucureşti.
Prodan, I. (1939), Determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România (vol II), Edit. Cartea
Românească, Cluj.
Prodan, I. (1958), Flora mică ilustrată, Edit. Agro-Silvică, Bucureşti.
Puşcariu Soroceanu, E. (red) (1963), Păşunile şi fâneţele din RPR, Ed. Academiei, Bucureşti.
Puumalainen, J. (2001), Structural, compositional and functional aspects of forest biodiversity in
Europe, UN/ECE, FAO discussion paper ECE/TIM/DP/22, UN, Geneva.
Rakosy, L. Ed.(1997), Entomofauna parcurilor naţionale Retezat şi Valea Cernei, Societatea
Lepid. Română, Cluj Napoca.
Raison, R.J. (1979), Modification of the soil environment by vegetation fires, with particular
reference to nitrogen transformations: a review, Plant and Soil 51: 73–108.
Rameau, J.C., Chevallier, H. et al (2001), Cahiers d’habitats Natura 2000, Tome 1 Habitats forestiers
(Vol. 1&2), La Documentation française.
Rasajski, J., Kiss, A., (2004), Ptice Banata (Die vogel des Banats), Ed. Triton, Vrsac.
Raţiu, F. (1968), Contribuţii la istoria pădurii din Munţii Cernei, Contrib. Bot.: 72-77l, Cluj-
Napoca.
Resmeriţă, I. (1970), Taxoni noi şi rari în flora României – Valea Ţesna, jud. Mehedinţi, Stud.
Cercet. Biol. Bot. 22, 3:217-222, Bucureşti.
Resmeriţă, I. (1971), Flora văii Ţesna (jud. Mehedinţi), Com. Bot., XII:149-161, Bucureşti.
Resmeriţă, I. (1972), Vegetaţia lemnoasă din valea Ţesnei (jud. Mehedinţi), Stud. Cerc. Biol. Bot.,
24, 4:277-294, Bucureşti.
Rey, V., Groza, O., Ianoş, I., Pătroescu, M. (2006), Atlasul României, Ed. RAO, Bucureşti.
Reyes, O., Casal, M. (1995), Germination behaviour of 3 species of the genus Pinus in relation to
high temperatures suffered during forest fire, Annales des Sciences Forestières 52: 385–392.
Reyes, O., Casal, M. (2004), Effects of forest fire ash on germination and early growth of four pinus
species, Plant Ecology 175: 81-89.
Richter, K., Eckstein, D. (1990), A proxy summer rainfall record for southeast Spain derived from
living and historic pine trees, Dendrochronologia 8: 67-82.
349
Richter, K., Eckstein, D., Holmes, R.L. (1991), The dendrochronological signal of pine trees (Pinus
spp.), in Spain. Tree-Ring Bulletin 51: 1-13.
Rochel, A. (1828), Plantae banatus rariores iconibus et descriptionibus illustratae, Pestini.
Rohrig E. von. (1966), European black pine (Pinus nigra Arnold) and its forms, Part II. First results
from provenance experiments. Silvae Genetica 15:21-26.
Rohrig E. von. (1969), European black pine (Pinus nigra Arnold) and its forms. Part III. Experiments
with seedlings of different provenances, Silvae Genetica 18:92-94.
Rose, C.I. (1979), Observations on the ecology and conservation value of native and introduced tree
species, Quarterly Journal of Forestry. 73(4): 219-229.
Rothermel R. C., Wilson R.A., Morris G.A. and Sackett S.S. (1986): “Modelling moisture content
of fine dead wildland fuels: input to BEHAVE fire prediction system”; USDA For. Ser. Res.
Pap. INT-359. Interm. Res. St., Odgen, Utah. P. 61
Rozylowicz, L., Dobre M., Iojă, C., Necşuliu, R., Pătroescu M. (2006), The risk of habitat
fragmentationcaused by the Romanian transport infrastructure, Proceedings of the 2nd
International Conference on Environmental Research ans Assessment, Bucharest.
Sanda, V., Popescu, A. (1991), Aspecte ale vegetaţiei din Culoarul Cernei, Ocrot. Nat. Med. Înconj.,
35:1-2, Bucureşti.
Sanda, V., Popescu, A., Doltu, M.I. (1980), Cenotaxonomia şi corologia grupărilor vegetale din
România, Stud. Comunic. Şt. Nat. Muz. Brukenthal (Sibiu), 24, supliment.
Sanda, V., Popescu, A., Doltu, M.I., Doniţă, N. (1983), Caracterizarea ecologică şi fitocenologică a
speciilor spontane din flora României, Stud. Comunic. Şt. Nat. Muz. Brukenthal (Sibiu), 25,
supliment.
Sanda, V., Popescu, A., Paucă-Constantin, A. (1990), Caracterizarea brădeto-făgetelor din Carpaţii
Meridionali, Contrib. Bot., 30.
Sanda, V., Popescu, A., Barabaş, M. (1997), Cenotaxonomia şi caracterizarea grupărilor vegetale
din România, Stud. Comunic. Biol. Veg. (Bacău), 14, 5-366.
Sanda, V., Popescu, A., Arcuş, M. (1999), Revizia critică a comunităţilor de plante din România,
Tilia Press International, Constanţa.
Sârbu, I. (1997), Hidrologia subterană, izvoarele minerale şi de apă plată din cursul inferior al Văii
Cerna, Anal. Univ. Bucureşti, XLVI, Bucureşti.
Sârbu, I., Braghină, C. (1998), Modificări antropice pe cursul mijlociu şi inferior al Cernei, Anal.
Univ. din Craiova, Edit. Universitaria .
Sârbu, I. (2000), Valea Cernei. Caracterizare fizico-geografică cu privire specială asupra hidrografiei,
Teză de doctorat, Univ. din Bucureşti.
Schwarzott, J.G. (1831), Die Hercules Bader bei Mehadia, Viena.
Sencu, V. (1975), Le karst des Monts de Mehedinti, Revue roumaine de Geologie, Geophysique et
de Geographie, Serie de Geograohie, 19/1.
Sencu, V., Băcănaru, I. (1976), Judeţul Caraş-Severin, Edit. Academiei, Bucureşti.
Shaw, P., Wind, P. (1997), Monitoring the condition and biodiversity status of European Conservation
Sites, European Topic Centre on Nature Conservation, Paris.
Simionescu, I. (1961), Flora României, Edit. Tineretului, Bucureşti.
Simonkai, L. (1878), Nehany bansagi novenyrol, Term. Fuz., 2.
Simonkai, L. (1887), Enumeratio Florae Transilvaniae vascularae critica, Budapest.
Smith, A.J.E. (1987), The Moss Flora of Britain and Ireland, Cambridge Univ. Press, Cambridge.
Smith, A.J.E. (1990), The Liverworts Flora of Britain and Ireland, Cambridge Univ. Press,
Cambridge.
Sol, B. (1990), Estimation du risque meteorologique d’incendies de forêts dans le Sud-est de la
France, Revue Forestière Française, Nancy, n° spécial, 263-271.
Stere, G., Coste, I., Lauer, C. (1971), Contribuţii la cunoaşterea briofitelor din Banat, Com. Bot.,
XII.
350
Stoica, P.G. (2002), Diversitatea lumii vii – Determinatorul ilustrat al florei şi faunei României,
vol. II – Apele continentale, partea 1&2, Editura Bucura Mond, Bucureşti.
Stratul, E. (1974), Contribuţii la istoricul cercetărilor botanice de pe teritoriul Banatului – sec.
XVIII-XIX, Tibiscus – Şt. Net., Muz. Banatului: 183-189.
Strumia, G., Wimmer, R., Grabner, M. (1997), Dendroclimatic sensitivity of Pinus nigra Arnold in
Austria, Dendrochronologia 15: 129-137.
Ştefureac, T. (1947), Contribuţii la cunoaşterea florei biologice din Sud-Vestul ţării, cu unel
consideraţiuni fitogeografice asupra asociaţiei muscinale cu Buxbaumia aphylla L. din
vegetaţia pâlcurilor de Pin, Bul. Grăd. Bot. şi al Muz. al Univ. din Cluj, vol. XXVII, 131-164.
Ştefureac, T., Mihai, G. (1967), Contribuţie la cunoaşterea briofitelor din Banat, Stud. Cerc. Biol.
Bot., 19, 1: 13-17, Bucureşti.
Tătăranu, D., Florescu,I. (1962), Contribuţii la cunoaşterea florei lemnoase a munţilor Cernei şi
Mehedinţi, Com. geobotanică, 3, Bucureşti.
Tarnavschi, I.T., Ciobanu, I. (1965), Karzologische untersuchungen an Pinus nigra Arn. ssp.
nigricans Host. Var. Banatica Georg. Et Ionescu im Vergleiche mit Pinus nigra Arn. var.
Austriaca Hoess., Rev. Roum. Biol.-Botanique, 10(5): 371-375.
Tomescu A. (1969), Cercetari asupra biologiei înfloririi si productiei de conuri si seminte la pinul
silvestru (Pinus sylvestris L.) si pinul negru (Pinus nigra Arn.) în arborete, Institutul de
Cercetari, Studii si Proiectari Silvice, Sector Documentare, Bucureşti.
Torok, M. (2000), Geanţurile - o particularitate a reliefului Văii Cernei, Anal. Univ. de Vest din
Timişoara, Seria Geogr., tom IX-X, pg. 45-36, anul 1999-2000
Torok, M. (2006), Munţii Mehedinţi - studiu geomorfologic, Teză de doctorat, Institutul de Geografie
al Academiei Române, Bucureşti
Trasobares, A., Pukkala, T., Miina, J. (2004), Growth and yield model for uneven-aged mixtures
of Pinus sylvestris L. and Pinus nigra Arn. in Catalonia, north-east Spain, Annals of Forest
Science 61 (1), 9-24.
Trasobares, A., Pukkala, T. (2004), Using past growth to improve individual-tree diameter growth
models for uneven-aged mixtures of Pinus sylvestris L. and Pinus nigra Arn. in Catalonia,
north-east Spain, Annals of Forest Science 61 (5), 409-417.
Tsoumis, G., Panagiotidis, N. (1980), Effect of growth conditions on wood quality characteristics of
Black Pine (Pinus nigra Arn.), Wood Science and Technology 14: 301-310.
Trufaş, V., Popescu, N., Pătroescu, M. (1988), Eroziunea şi denudaţia chimică pe teritoriul
României, Probleme de Geomorfologia României, Vol. II, Universitatea din Bucureşti
Ţăştea, D. (1961), Calculul şi repartiţia radiaţiei solare pe teritoriul RPR, MHGA, VI, 1,
Bucureşti.
Ţenu, A., Slăvescu A., Davidescu, F., Cunescu, M. (1992), Determination of the turnover time in a
karstic hydrostructure by means of tritium, Buletinul Asociaţiei Hidrogeologilor din România,
I,1, p.43-48.
Untaru, E., Muşat, I., Traci, C. (1980), Instalarea vegetaţiei forestiere pe terenurile degradate prin
folosirea puieţilor de pin crescuţi în pungi de polietilenă. Anale ICAS Bucureşti, vol 37(1),
pag. 19-34;
Van Haverbeke, D. F. (1990), Pinus nigra Arnold European black pine, In: Burns, Russell M.;
Honkala, Barbara H., technical coordinators. Silvics of North America. Volume 1. Conifers.
Agric. Handb. 654. Washington, DC: U.S. Department of Agriculture, Forest Service:
395-404.
Velcea V., Pătroescu M., Trufaş, V. (1979), Conceptul geografic al interrelaţiei pădure-mediu
ambiant, Rev. pădurilor, 4.
Velcea V., Savu, Al. (1982), Geografia Carpaţilor şi Subacarpaţilor Româneşti, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
Vidakovic, M. (1974), Genetics of European black pine (Pinus nigra Am.), Annales Forestales 6/3
ZAZU Zagreb: 57-86
351
Viehmann, I. (1964), Note cu privire la geneza lapiezurilor, Dări de Seamă ale Comitetului Geologic,
XLIX, p. 271-288.
Viney, N.R. (1991), A Review of Fine Fuel Moisture Modelling, International Journal of Wildland
Fire 1: 215-234.
Vintilescu, I. (1946), Asupra ariei pinului negru în Munţii din Vestul Olteniei, Rev. Geogr. CGR,
III, Bucureşti.
Vohralik, V., Zima, J. (1999), The Atlas of European Mammals, Academic Press, T & AD Poyser
Natural History: 1-484.
Waldstein, F., Kitaibel, P. (1802, 1805, 1812), Descriptiones et icones plantarum rariorum
Hungaricae, I-III, Viena.
Wilcox, M.D., Miller, J.T. (1975), Pinus nigra provenance variation and selection in New Zealand,
Silvae Genet. 24:132–140.
Wimmer, R., Strumia, G. (1999), Spring drought indicated by intra-annual density fluctuations in
Pinus nigra, In: V. Stravinskiene and R. Juknys, eds., Dendrochronology and Environmental
Trends: Proceedings of the International Conference. Vytautas Magnus University, Department
of Environmental Sciences, Kaunas, Lithuania: 139-147.
Zăvoianu, I., Dragomirescu, Şt. (1994), Asupra terminologiei folosite în studiul fenomenelor
naturale extreme, Şt. şi cercet. de geogr., XLI, Bucureşti .
*** Harta geologică a Republicii Socialiste România, 1:50.000 foaia Obârşia Cloşani
*** Harta geologică a Republicii Socialiste România, 1:50.000 foaia Tismana
*** (1952-1976), Flora R.P.R.-R.S.R., I-XIII, Bucureşti
*** (1960), Monografia geografică a RPR, Geografia fizică, Edit. Academiei, Bucureşti
*** (1967), Harta geologică a Republicii Socialiste România, 1:200.000 foaia Baia de Aramă
*** (1968-1993), Flora Europaea vol. I-V, editată de T. G. Tutin, V. H. Heywood, N. A. Burges,
D. H. Valentine, Cambridge University Press
*** (1971), Râurile României. Monografie hidrologică, IMH, Bucureşti
*** (1972), Atlasul cadastrului apelor din România, vol. III, IMH, Bucureşti
*** (1972-1979), Atlasul RSR, Editura Academiei, Bucureşti
*** (1976), Harta eroziunii solurilor, IGFCOT, Bucureşti
*** (1979), Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice
*** (1986), Wildland Fire management terminology, FAO Forestry paper, M-99. ISBN
92-5-0024207.
*** (1983), Geografia României, vol. I, Geografie fizică, Ed. Academiei, Bucureşti.
*** (1987), Geografia României, vol. III, Carpaţii româneşti şi Depresiunea Transilvaniei, Ed.
Academiei, Bucureşti.
*** (1988), INMG - Nota explicativa sobre o Indice de Risco Meteorologico de Incendios Rurais.
Divisao de Meteorologia Agrìcola, Instituto Nacional de Meteorologia e Geofisica.
*** (1992), Atlasul cadastrului apelor din România, I-II, Aquaproiect, Bucureşti
*** (1992), Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice
*** (1998) Conference on Forest Fire Research, Luso, 16-29 November.. (Eds X. Viegas) p.
2177-2190. (University of Coimbra: ADAI).
*** (1999), Manuel d’interpretation des habitats de l‘Union Europeene, Eur 15/2, Com. Eur.
Environ
*** (1999), Guidelines for the assessment of indirect and cumulative impacts as well as impact
interactions, European Commission, Bruxelles, Hyder Consulting
*** (2000), Protecţia pădurilor, Regia Naţională a Pădurilor, Bucureşti
*** (2000), European Landscape Convention, Council of Europe:Florence, ETS No. 176
352
*** (2000), Managing NATURA 2000 sites – The provisions of Article 6 of the Habitats Directive
92/43 EEC, Office for Official Publications of the European Communities, Luxemburg,
European Commision, Environment DC
*** (2001), Amenajamentul UP III Băile Herculane, ICAS Bucureşti
*** (2001), Amenajamentul UP VI Domogled, ICAS Bucureşti
*** (2002), Amenajamentul UP III Olanu, ICAS Bucureşti
*** (2003), Amenajamentul UP VI Vârful lui Stan, ICAS Bucureşti
*** (2003), European Rural Heritage. Observation Guide, CEMAT, Conseil de l’Europe
*** (2003), NATURA 2000 and forests „Challenges and opportunities” – Interpretation guide,
European Commision
*** (2005), Studiul general de amenajare O.S. Băile Herculane. ICAS Bucureşti
*** (2005), Amenajamentul U.P.VI Domogled, ICAS Bucureşti
*** (2006), Planul de management al sitului Pădurile cu “Pin negru de Banat”, Proiect LIFE04NAT/
RO/00025
353

Padurile de Pin Negru de Banat (Pinus Nigra Banatica) Sit Natura 2000

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Padurile de Pin Negru de Banat (Pinus Nigra Banatica) Sit Natura 2000

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Pădurile cu pin negru de Banat

SIT NATURA 2000

BANAT BLACK PINE FORESTS

Pădurile cu Pinus nigra ssp. banatica - parte a reţelei NATURA 2000

Despre Reţeaua NATURA 2000:

About the NATURA 2000 network:

MARIA PĂTROESCU, Universitatea din Bucureşti - Centrul de Cercetare a

MARIA PĂTROESCU, ILIE CHINCEA, LAURENŢIU ROZYLOWICZ, CARMEN

Tehnoredactare/Layout: Mihai Niţă

Hărţi/Maps: Mariana Dobre, Radu Necşuliu

Traducere/Translation: Mihai Niţă, Marius Matache

Fotografii/Photos: Bogdan Bădescu, Nicolae Crăciun, Mariana Dobre, Eugen Frăţilă,

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

“NAture likes to hide, and human rationality

CAPITOLUL I - PINUL NEGRU DE BANAT (Pinus nigra ssp. 4

I.1.Pinul negru de Banat - consideraţii taxonomice şi corologice 4

I.2.Pădurile de pin negru de Banat - componentă definitorie în peisajul 9

CAPITOLUL II – POTENŢIALUL ECOLOGIC AL SITULUI 14

II.1.Diversitatea substratului litologic 14

II.2.Relieful sitului – elemente cantitative şi calitative 20

II.3.Variabilitatea temporală şi spaţială a elementelor climatice 32

II.4.Particularităţi hidrogeologice şi hidrologice ale arealului sitului 46

II.5.Diversitatea învelişului edafic 50

II.6.Areale echipotenţiale ecologic şi distribuţia lor spaţială în situl 55

CAPITOLUL III – EXPLOATAREA BIOLOGICĂ 59

III.1. Flora şi vegetaţia 59

III.3.Habitatele din situl pinului negru de Banat 133

III.4.Pădurea de pin negru de Banat 145

CAPITOLUL IV – CARACTERISTICI SOCIO-ECONOMICE 175

IV.1.Categorii de forme de presiune umană şi distribuţia lor în situl 175

IV.2.Dinamica spaţială şi temporală a impactului activităţilor antropice 178

IV.3.Compatibilitatea activităţilor umane cu exigenţele prezervării 213

CAPITOLUL V – PRIORITĂŢI ÎN CONSERVAREA SITULUI 218

V.1.Criterii utilizabile în stabilirea priorităţilor de conservare a sitului 218

V.2.Armonizarea conservării sitului cu cea a patrimoniului peisager 219

V.3. Căi şi mijloace de menţinere a peisajelor naturale şi seminaturale 221

V.5. Ameliorarea utilizării şi valorificării resurselor teritoriale locale 229

V.6.Situl pinului negru de Banat - spaţiu de educaţie ecologică 230

CAPITOLUL VI - RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ ÎN SITUL 239

VI.1 Stadiul cunoaşterii privind utilizarea pinului negru în reconstrucţia 239

VI.2. Desfăşurarea reconstrucţiei ecologice în situl pinului negru de 244

CAPITOLUL VII – MANAGEMENTUL HABITATELOR ŞI 257

VII.1. Scopul planului de management 258

VII.2. Zonarea interioară a sitului pinului negru de Banat 261

VII.3.Axele planului de management – coordonate ale managementului 266

CAPITOLUL VIII – MONITORINGUL SITULUI PINULUI 311

VIII.1.Indicatori de monitoring ai speciei şi sitului pinului negru de Banat 311

VIII.2.Rezultate preliminare ale monitorizării riscului de incendiu 328

Apărută din necesitatea de conservare Appeared from the necessity of preserv-

Gestiunea socială a siturilor Social management of NATURA 2000

CAPITOLUL I - PINUL CHAPTER I - BANAT

I.1. Banat black pine

a mai multor microspecii (Muică, base species of several micro species

I.2. Pădurile de I.2. Banat black pine

Perspectiva istorică a ecosistemelor The historical perspective of for-

Expansiunea postglaciară a foioaselor The postglacial expansion of decidu-

platoul calcaros al Domogledului până Ţesna Valley. North, it advances on

CAPITOLUL II - CHAPTER II - ECOLOGICAL

II.1. Diversitatea II.1. LITHOLOGICAL

II.2. Relieful sitului – II.2. Site’s relief -

hipsometriei, declivităţii, fragmentării slopes frequency and length levels im-

localizarea lui cu precădere pe stânga relief orientation and amplitude of the

0 100 200 300 400 500 600 700 800