1 TEMA: Posesia ca stare de fapt

Possiunea o stare de fapt care consta in exercitarea voita a stapinirii

material a unui lucru si care, in conditiile legii, produce anumite efecte
juridice.
a) Posesia ca stare de fapt constitue satapinirea unui bun care
permite titularului acestuia de a exercita diverse acte materiale insa fara a
avea la baza careva drepturi subiective care asa o justifice.
b) Posesia ca stare de drept constitue unul din atributele dreptului
de proprietate ce se intemeiaza pe un drept subiectiv care permite
titularului sau sa exercite acte de posesie
Posesia este compusa din 2 elemente:
a) elemental material (corpus) consta in puterea pateriala pe care o
persoana o are asupra lucrului
b) elemental intentional (animus) care consta in intentia posesorului
de a exercita asemenea acte.
Exista 2 teorii:
a) clasica a lui Savigni posesia nu exista daca nu exista elemental
intentional manifestat prin vointa persoaei de a poseda pentru sine sub
nume de proprietar, fara animus nu exista posesia.
b) teoria moderna a lui Ihering elemental intentional se prezuma.
Posesia poate fi:
a) mijlocita cind posesorul stapineste bunul prin intermediul unuei alte
personae
b) nemijlocita cind posesorul poate stapini bunul direct, prin puterile
proprii
Dobindirea si pierderea posesiei
Pentru a dobindi posesia este destul de a dobindi elemental material,
elementul intentional se prezuma.Dobindirea elementului material
poate rezulta din urmatoarele situatii:
a) faptul unilateral a posesorului de a exercita vizibil actue de folosinta
b) faptul ca vechiul posesor a renuntat la posesia pe care incepe sa o
exercite noul posesor
pierderea posesiei poate avea loc in urmatoarele situatii:
a) posesorul abandoneaza voluntary bunul pe care il are in posesie
b) posesorul transmite posesia unei alte persoane
c) posesorul este deposedat contra vointei sale de bunul aflat in posesie
Efectele posesiei
Posesia ca stare de fappt poate produce urmatoarele efecte juridice:
A) prezumtia proprietatii. Posesorul este prezumat proprietar a bunului
daca nu sa dovedit ca a inceput sa posede pentru un altul.
Excepti:a) cind dreptul de proprietate trebuie scris in registru public
b)fata de un fost posesor a carui bun a fost furat, perdut sau iesit din
posesie in alt mod fara vointa lui cu exceptia banilor si atitlurilor de valoare
la purtator.
B) dobindirea fructelor de catre posesorul de buna credinta. Tot ce
produce bunul revine proprietarului. Exceptii sint atunci cind bunul
apartine altei personae decit proprietarul cum este posesorul legitim.
Posesorul legitimeste persoana care poseda un bun in baza unui act
juridic care ii justifica posesia (chiriasii, arendasii, depozitarii)
Posesor de buna-credinta daca se considera indreptatit sa posede in
urma examinari diligente a temeiurilor indreppttirii sale.
C) apararea posesiei prin exercitiu actiunii posesorii. Legislatia in
vigoare prevede 2 mijloace de aparare a posesiei:
a) actiunea in reintegrare mijlocul procedural prin care posesorul
pe cale judiciara pretinde restituirea bunului din posesia legala a alte
personae. Ea poate fi exercitata de posesori ca propprietari, chiriasi,
uzufructuari. Pentru a exercita actiunea in reintegrare sint necesare
urmatoarele conditii:
- posesorul reclamant trebue sa dovedeasca ca a posedat bunul
supus restituirii
- sa demonstreza ca bunul dat a esit din posesia sa in mod illegal si
fara vointa sa
- sa faca dovada ca bunul subus restituirii se afla in posesia piritului.
Judecata va dispune restablirea posesiei bunului de care posesorul a fost
deposedat.
Exceptii:
- noul posesor are dreptul preferential de posesiune
- noul posesor este de buna credinta cu urmatoarele exceptii:
- bunurile sint pierdute, furate,
- bunurile au esit din posesia posesorului prin alte mijloace contrare
vointei lui
- bunurile sint dobindite cu titlu gratuit
b) actiunea de ilaturare a obstacolelor in exercitarea posesiei
mijlocul procedura prin care posesorul care este tuburat prin exercitarea
posesiei in alt mod decit prin uzucapare este in drept sa ceara pe cale
judiciara incetarea tulburarii aduse posesiei ( ex: trecerea neautorizata pe
un teren strain)
D) dobindirea bunurilor mobile prin efectul posesiei de bunacreinta. Dobinditorul de buna-credinta dobindeste dreptul de proprietate
asupra bunului mobil in cazu in care ce care a dispus de bun nu ea
proprietarul lui.
E) dobindirea bunurilor prin uzucapiune

2 TEMA: Notiuni generale privind drepturile reale

Notiunea si caracterul juridic a drepturilor reale
Drepturi reale acele sdrepturi subiective civile in virtutea carora titularul
lor exercita prerogativele conferite de lege direct isi nemijlocit asupra unor
bunuri determinate fara concursul unor alto persoane.
Caracterele juridice a drepturilor reale:
a) drepturile reale presupun existent unui subiect activ determinat si a
unor subiecte passive nedeterminate
b) subiectul active are posibilitatea de asi exercita direct si nemijlocit
prerogativele asupra unui bun fara a fi necesara interventia unor alte
persoane
c) drepturile reale implica obiligatia generala si negative a subiectelor
pasive de a nu face nimic de natura sa impedice proprietarul in exercitarea
prerogativelor sale.
d) drepturile reale sint absolute deci sint opozabile tuturor
e) drepturile reale sint express i eshaustiv prevazute de lege.
Drepturile reale sint: dreptul de proprietate, usufruct, uz, abitatie, servitude,
superficie, gaj, ipoteca.
Notiunea si caracterele patrimoniului
- In sens economic patrimoniul reprezinta totalitatea bunurilor care
constitue averea unei personae.
- In sens juridic patrimoniul este totalitatea de drepturi si obligatii cu
character patrimonial pe care le are o persoana
Patrimoniul este format din 2 omponente: drepturi patroimoniale si obligatii
corelative
Caracterele juridice ale patrimoniului:
a) numai fiintele umane pot avea patrimoiu deoarece numai acestea pot
fi titular de drepturi si obligatii civile.
b) orice persoana are un patrimoniu
c) o persoana nu poate avea decit un singur patrimoniu deoarece nu
poate avea mai mult decit un ansamblu de drepturi si obligatii.
d) nimeni nu-si poate instraina patrimonial in universalitatea sa chiar
daca isi instraineaza toate bunurile de care dispune.
e) patrimoniu reperzinta o universalitate juridical adica o totalitate de
drepturi si obligatii.
Functiile patrimoniului
a) constitue obiectul gajului general acreditorilor chirografari, ceia ce
inseamna ca fiecare creditor chirografar isi poate satisfice creanta prin
urmarirea oricarui bun ce se afla in patrimoniul debitorului.
b) explica si face posibila transmisiunea universal si cu titlu universal a
drepturilor si obligatiilor.In cazu transmisiunii universal cu titlu universal se
transmite fie intreg patrimoniu fie anumite fractiuni ale acestuia. Prin efectu
acestor transmisiuni patrimoniu se transmite impreuna cu ambele sale
component (drepturile, obligatiile)
c) explica si permite subrogatia (inlocuirea) reala cu titlu universal. Daca
inlocuirea se produce in cuprinsul unui patrimoniu atunci ea este cu titlu
universal iar daca se refera la un bun izolat ea este cu titlu particular.dac un
bun va fi instrainat locul lui va fi luat de suma de bani obtinuta si daca se va
obtine de aceasta suma un alt bun atunci locul acestei sume va fi luat de
catre noul bun.

3 TEMA: Notiuni generale proivind dreptu de proprietate

Dreptu de proprietate dreptu real care confirma titularului sau
atributiile de posesie folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale.
Caracterele juridice ale dreptului de proprietate:
a) caracterul absolut presupune ca titularul dreptului de proprietate
poate face orice cu bunurile sale in limitele legii.
b) caracterul exclusiv acorda proprietarului posibilitatea de a beneficia
de unul singur de cele 3 atribute ale dreptului de proprietate (posesia,
folosnta si dispozitia)
exceptie de la acest character este cazul cind exista o proprietate comuna
c) caracterul perpetu presupune ca dreptul de proprietate exista atita
timp cit exista bunul. Chiar daca bunul nu se foloseste la un anumit
moment, dreptul de proprietate se pastreaza.
Atributele dreptului de proprietate:
a) posesia ca atribut a dreptului de proprietate reprezinta o stare de
drept care confera titularului acesta dreptul de a stapini material un anumit
bun.
b) folosinta ca atribut a dreptului de proprietate ofera proprietrului
dreptul de a intrebuinta bunul si de a culege fructele pe care acesta le
produce.
c) dispozitia ca atribut a dreptului de proprietate consta in
determinarea regimului juridic al bunului. Ea are 2 aspecte:
administrarea permite titularului sa savirseasca orice acte juridice
orientate spre gestionarea cit mai utile a bunului insa fara a presupune si
instrainarea acestuia.

- instrainarea transmiterea dreptului de proprietate

de la o persoana la alta cum ar fi vinzarea-cumpararea sau schimbul.
Obiectul dreptului de proprietate
Pentru ca bunul sa existe ca obiect a dreptului de proprietate el trebue sa
imbine in sine:
a) caracter patrimonial. Obiectul nepatrimonial nu pot face parte din
categoria obiectelor dreptului de proprietate.
b) sa fie bun material. Doar bunurile material pot constitui obiectr a
dreptului de proprietate.
Spatiul aerian este biect exclusive a proprietatii publice. Spatial aerian nu
este susceptibil de apropriere individuala si din aceste considerente nu
poate fi considerate ca bun. Doar statul poate exercita asupra acestuia
juristictia sa stbilind anumite reguli de exploatare a spatiului aerian.
Rezultatul activitatii intelectuale nu pot face parte din categoria obiectelor
dreptului de proprietate deoarece dreptul de proprietate este un drept
patrimonial iar rezultatele mincii intelectuale sint drepturi epatrimonile.
Corpul uman nu poate fi instrainat si nici nu poate fi obiect a actelor juridice
civile. Corpul uman nu poate forma obiect a dreptului de proprietate si nici
partile sale la fel nu pot forma obiect a dreptului de proprietate.Cu privire la
transplantului de organe legiuitorul stabileste anumite reguli speciale.
Regimul juridic al proprietatii private
Legiuitorul face distinctive intre bunurile domeniului public si bunurile
domeniului privat.
Bunurile domeniului privat sint acele bunuri care nu sint atribuite
proprietatii publice. Ele pot apartine persoanelor fizice, juridice, statulu sau
unitatilor administrativ-teritoriale.
Caracterul juridic a bunurilor proprietate private:
a) caracterul alienabil bunurile proprietate private pot fi instrainate
prin incheerea diverselor categorii de acte juridice.
b) characterul sesizabil bunurile proprietate private sunt sesizablede
urmarirea silita in vederea satisfacerii creantelor creditorilor.
c) caracterul prescriptibil bunurile proprietate private pot fi aparate
in limitele termenului de prescriptive.
Regimu juridic al proprietatii publice
Proprietatea publica este caracterizata:
a) caracterul inalienabil, adica nu poate fi obiact a actelor de
instrainare intrucit asemenea bunuri sint scoase din circuitu civil.
b) caracterul insesizabil, adica bunurile proprietate publica nu pot fi
urmarite in scopul satifacerii creantelor creditorilor.
c) caracterul inprescripetibil, adica actiunile de aparare a proprietatii
publice pot fi exercitate fara a se tine cont de termenil de prescriptive
extenctiva.

4 TEMA: Modurile de dobindire a proprietatii

Modurile de dobindire a proprietatii mijloacele juridice in baza carora
se dobindeste dreptul de proprietate.
Clasificarea modurilor de dobandire a drepturilor de proprietate
Modurile de dobandire a drepturilor de proprietate pot fi clasificate in
functie de mai multe criterii:
a) dupa intinderea dobandirii dreptului exista:
- moduri de dobandire universala sau cu titlu universal
- moduri de dobandire cu titlu particular ;
b) dupa caracterul dobandirii deosebim :
- moduri de dobandire cu titlu oneros
- moduri de dobandire cu titlu gratuit ;
d) dupa situatia juridica a bunului in momentul dobandirii
deosebim:
- moduri originare presupun ca bunul nu a apartinut anterior numanui( ex:
uzucapiunea, ocupatiunea)
- moduri derivate presupun ca bunul a apartinut anterior unei persoane
care prin vointa sa la transmis altei persoane.
Ocupatiunea dobindirea dreptului de proprietate prin luarea in posesie a
unui bun care nu a apartinut nimanui.
Conditiile pentru ocupatiune:
- bunul dobindit trebuie sa fie mobil
- bunul dobindit trebue sa fie fara stapin
Bunurile fara stapin sint:
- bunu in privinta caruia proprietaru a renuntat in mod expres la dreptul
de proprietate
- bunurile abandonate
- bunurile care prin natura lor nu au proprietar

Dobindirea bunurilor gasite.

Cel care gaseste un bun pierdut este obligat s ail restitue proprietarului.
Daca persoana care a gasit un bun nu cunoaste proprietarul el trebue sa
preda acest bun organului de polities au autoritatilor publice locale. Daca

bunul a fost gasit intr-un mijloc de transport sau intr-o incapere atunci el
trebue predate posesorului incaperii sau mijlocului de transport. Organului
caruia i sa predate bunul va afisa la sediul sau un anunt despre bunul gasit
avind obligatia de al pastra timp de 6 luni. Daca in timp de 6 luni se gaseste
proprietarul bunului atunci acesta este obligat sa achite cheltuelile de
pastrare si de recompense in proportii de cel mult 10% din valoarea bunului.
Daca timp de 6 luni nu se gaseste proprietarul bunului atunci la expirarea
acestui termen bunul se restitue in baza unui process verbal celui care la
gasit.
Dobindirea comorii
Comoara modul de dobindire a dreptului de proprietate asupra bunurilor
mobile, ascunse sau ingropate chiar involuntary a carui proprietar nu poate
fi identificat sau a pierdut in conditiile legii dreptul de proprietate.
In cazul gasirii unei comori intr-un bun mobil, ea apartine pe jumatate
proprietarului bunului imobil in care a fost gasita sip e jumatate celui care a
gasito.
Daca cel ce a gasit comoara a patruns in bunul imobil fara
consemtamintul proprietarului, atunci persoana data nu are dreptul la o
parte din comoara.
Daca comoara reprezinta un monument a istoriei sau culturii, atunci ea
se convine statului care trebue sa achite o recompense de 50% din valoarea
comorii celui care a gasito precum si proprietarul fondului unde a fost gasita
comoara care o vor imparti in mod egal.
Daca comoara a fost descoperita in timpul exercitarii atributiilor de
serviciu in cadru cercetarilor arheologice atunci persoana care a descoperito
nu poate pretinde la o parte din comoara.
Uzucapiunea modul de dobindire a dreptului de proprietate care consta
in osesia indelungata a bunului in conditiile legii.
Conditii:
a) posesia trebue sa fie utila. Ea se considera utila atunci cind nu este
discontinua, tulburata, clandestine sau precara:
- discontinua cind posesia este exercitata de posesor cu intermitente
anormale in raport cu natura bunului
- tulburata cind posesia este dobindita prin acte de violent fizica sau
morala provocate de uzucapient
- clandestine - cind este exercitata pe de ascuns fara a fi cunoscuta
proprietarul
- precara cind nu se exercita sub nume de proprietar
b) sa existe un just titlu titlu translativ de proprietate care este
afectat de o cauza de nulitate, care nu este in stare sa transmita imediat
dreptul de proprietate.
c) posesia trebue sa fie de buna credinta - credina posesorului c cel
de la care a dobnditimobilul avea toate nsuirile cerute de lege spre ai puteatransmite proprietatea
Buna credin nu exist dac posesorul a avut ndoieli cuprivire la
calitatea de proprietar a persoanei de la care adobndit posesia bunului.
d) posesia trebue sa dureze un termen prevazut de lege ( 5 ani
pentru un bun mobil, 15 ai pentru un bun imobil). Termenul de uzucapare
poate fi interupt sau suspendat in virtutea acelorasi cauze ca si termenul de
prescriptive extenctiva.
Efectele uzucapiunii. - Prin implinirea uzucapiunii se naste dreptul de
proprietate al uzucapantului si concomitent se stinge dreptul de proprietate
al fostului proprietar; dar acest efect este retroactiv ceea ce inseamna ca
uzucapantul devine proprietar din chiar momentul in care a inceput sa
curga termenul de prescriptie.

Accesiunea mod de dobindire a dreptului de proprietate asupra unui bun

care apartine proprietarilor diferiti si care sunt unite intre ele.
In functie de obiectul la care se refera accesiunea se imparte in:
a) accesiune imobiliara
b) accesiunea mobiliara
In functie de interventia faptei omului accesiunea se clasifica in:
a) naturala
b) artificiala

Accesiunea imobiliara artificial se clasifica in:

a) Aluviunile sunt cresteri de pamant ce se fac succesiv si pe nesimtite la
malurile fluviilor si ale raurilor
Ele apartin proprietarului terenului riveran, la care s-au facut acele depuneri
de pamant, indiferent de natura cursului de apa.
b) Avulsiunile sunt adaugiri ale unor bucati de pamant smulse brusc
datorita actiunii apelor curgatoare si care se adauga la alt fond. Accesiunea
se poate recunoaste si identifica. Proprietarul fondului de la care s-a rupt
pastreaza asupra ei un drept, o poate revendica de la proprietarul fondului
la care s-a produs alipirea. Actiunea in revendicare poate fi intentata in
termen de un an, altminteri portiunea rupta si alipita devine proprietatea
proprietarului fondului la care s-a alipit. Termenul de un an este un termen
de decadere. El se calculeaza de la data alipirii si nu are relevanta faptul ca
noul proprietar a pus sau nu stapanire pe portiune

A) Accesiunea imobiliara artificial se clasifica in:

a) Accesiunea lucrarilor efectuate de proprietarul materialelor pe
un teren strain.

- Daca lucrarile sint efectuate de catre o persoana de rea credinta atunci

proprietarul terenului are dreptul de a allege intre 2 variante posibile:
a) sa ceara tertului ridicarea constructiilor pe cheltuiala proprie si
repararea daunelor provocate
b) sa retina constructiile sau lucrarile sis a plateasca la alegere
valoarea materialelor si a muncii sau suma egala cu cresterea valorii
terenului dupa ridicarea constructiei.
- Daca lucrarile sint efectuate de catre o persoana de buna credinta
atunci proprietarul terenului nu-l poate oblige pe tert sa ridice constructia ci
este obligat sa achite la alegere valoarea materialelor si a muncii sau suma
egala cu cresterea valorii terenului dupa ridicarea constructiei.
Daca constructia este ridicata partial pe terenul constructorului si
partial pe terenul vecin, atunci proprietarul terenului vecin poate dobindi
dreptul de proprietate asupra intregii constructii numai daca cel putin 1/2
din constructive se afla pe terenul sau.
b) Accesiunea lucrarilor efectuate de proprietarul terenului cu
materiale straine
Proprietarul terenului care a efectuat constructii si lucrari cu
material straine este obligat sa plateasca valoarea materealelor. Daca el a
efectuat lucrarile cu rea credinta atunci el trebue sa repare si prejudiciu
cauzat.

B) Accesiunea mobiliara se clasifica in:

a) Adjunciunea const n unirea a dou bunuri, care cu toate c
formeaz un singur tot, totui pot fi desprite n aa fel ca dup aceasta s
fie posibil o utilizare normal a lor
b) Specificaiunii caz n care o persoan face un obiect nou cu materia
strin.
Regula n cazul specicaiunii este c dreptul de proprietate asupra bunului
rezultat din prelucrarea materiei aparine proprietarului ei. Proprietarul
materialului, conform regulii generale, este obligat s plteasc valoarea
manoperei.
c) Confuziunea situatia cind un bun s se formeze prin amestecul a
dou materii ce aparin la doi proprietari diferii.
Sint 3 situaii:
1) au fost amestecate mai multe materii formnd un nou bun ns una
din materii poate fi considerat principal;
2) nici una din materii nu poate fi considerat principal dar este
posibil separarea materiilor;
3) materialele amestecate nu pot fi separate fr pagub. Vom examina
pe rnd toate aceste trei situaii.
Momentul dobandirii dreptului de proprietate. Riscul pieirii
fortuite.
In privinta bunurilor mobile dreptului de proprietate se dobindeste din
momentul predarii bunului daca legea sau contractual nu prevede altfel:
Prin predarea bunului se intelege:
a) transmiterea bunului de la transmitator la dobinditor
b) transmiterea bunului de catre transmitator catre transportator sau
oficiul postal pentru a fi expediat dobinditorului
c) remiterea colosamentului sau unui alt act ce da dreptul de dispozitie
asupra bunului.
In privinta bunurilor imobile dreptul de proprietate se dobindeste la data
inscrierii in registrul bunurilor immobile.
Riscul pieirii fortuite - suportarea consecinelor pgubitoare ale pieirii
unui lucru din cauz de for major ori caz fortuit. Regula de principiu este
aceea c riscul revine persoanei care, n momentul pieirii lucrului, avea
calitatea de proprietar asupra acelui lucru. n contractele consensuale, care
au ca obiect transmiterea dreptului de proprietate sau altui drept real deoarece aceast transmitere opereaz chiar din momentul realizrii
acordului de voin, dac nu s-a stipulat un termen ulterior de predare ori o
condiie obligatorie - riscul pieirii fortuite a lucrului revine dobnditorului,
chiar nainte de predarea lucrului. Riscul trece ns asupra nstrintorului
dac acesta a fost pus n ntrziere i nu poate face dovada c lucrul ar fi
pierit i la dobnditor, n cazul cnd i-ar fi fost predat.

5 TEMA: Modalitatile dreptului de proprietate

Modalitatile dreptului de proprietate acele situatii cind 2 sau mai
multe subiecte de drept au un drept de proprietate asupra unuia si aceleiasi
bun precum si situatia de incertitudinea vremelnica in care se afla dreptul
de proprietate.
Exista urmatoarele modalitati ale dreptului de proprietate:
a) Proprietate anulabila acea modalitate a dreptului de proprietate ce
apare n situaia n care dreptul de proprietate asupra unui bun a fost
dobndit printr-un act juridic translativ de proprietate lovit de nulitate
relativ (anulabil)
Aciunea n nulitate relativ este prescriptibil n termenul general de
prescripie de 3 ani, aa nct n aceast perioad transmitorul poate
oricnd cere anularea actului, iar admiterea aciunii duce la desfiinarea
retroactiv a dreptului dobnditorului. Actul nul relativ poate fi confirmat

tacit de cel n drept s invoce nulitatea, fie prin executarea actului anulabil,
fie prin neinvocarea nulitii n termenul de prescripie extinctiv
b) Proprietatea rezolubil acea modalitate a dreptului de proprietate
cind dreptul de proprietate este afectat de o conditie rezolutorie.
Dreptul de proprietate transmis sub condiie rezolutorie are o existen
nesigur n patrimoniul dobnditorului ntruct, ndeplinirea condiiei l va
determina s restituie bunul ctre transmitor. Soarta dreptului de
proprietate depinde de realizarea sau nerealizarea unui eveniment viitor i
nesigur. Meninerea ireversibil a dreptului de proprietate n patrimoniul
titularului actual este determinat de nerealizarea acelui eveniment.
c) Proprietatea comuna - acea modalitate a dreptului de proprietate
cind asuppra unui bun isi exercita dreptul de proprietate 2 sau mai multe
personae.
In functie daca sun determinate cotele-parti ale fiecarui coproprietar din
proprietatea comuna se deosebesc:
- proprietatea comuna pe cote parti - se caracterizeaz prin aceea
c asupra unui bun sau a unei universaliti de bunuri au drept de
proprietate dou sau mai multe persoane.
- proprietatea comuna in devalmasie se caracterizeaza prin aceea
ca partea fiecarui proprietar nu este determinata astfel incat nici dreptul de
proprietate si nici bunul nu sunt divizate.

Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita si temporara

se caracterizeaza prin faptu ca are ca obiect bunuri care prin natura si
destinatia lor pot fi folosite de catre maimulti proprietari fiind accesorii pe
linga alte bunuri considerate principale si care apartin acelorasi titular.
Proprietatea este fortata deoarece se naste si exista independent de
vointa titularilor de proprietate asupra bunului principal.
Proprietatea este perpetua deoarece exista atita timp cit obiectul sau
este folosit in comun de catre mai multe personae.
Sint urmatoarele cazuri de proprietate comuna pe cote parti fortata si
perpetua:
a) Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu mai
multe apartamente care apartin proprietarilor diferiti. Ex: terasele,
casa scarii, subsolurile, ascensoarele, etajele termice, hornurile etc.
Proprietate comuna pe cote parti fortata si perpetua nu poate fi instrainata
desinestatator si nici nu poate fi gajate sau ipotecata in mod separate de
catre fiecare coproprietar. Ea poate inceta doar in cazul cind toate
apartamentele vor devein proprietatea unei singure personae.
b) Coproprietatea asupra despartiturilor commune.
Orice zid sau alte despartituri dintre 2 terenuri se considera proprietate
comuna pe cote parti a vecinilor daca nu rezulta altfel din titlu.
Despartiturile commune sint considerate un accesoriu la bunul principal si ii
urmeaza soarta acestuia adica se transmit de la o peroana la alta doar o
data cu bunul principal.

Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita si temporara.

Proprietatea comuna pe cote parti este obisnuita deoarece apare prin
acordul proprietarilor fara a fi impusa prin lege.
Proprietatea comuna pe cote parti este temporara deoarece poate
inceta in orice moment
Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita si temporara se caracterizeaza
de urmatoarele particularitati:
- fiecare coproprietar se foloseste de bunul proprietate comuna in
masaura in care nu atinge drepturile celorlalti coproprietari.
- fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor
conform cotelor sale parti.
- actele de dispozitie a bunului proprietate comuna pot fi incheiate doar cu
acordul tuturor coproprietarilor.
- instrainarea cotei parti din proprietatea comuna pe cote parti se
efectueaza cu respectarea dreptului de preferentiune a celorlalti
coproprietari. Termenul pentru in care actioneaza dreptu de preferentiune
este de 10 zile pentru bunuri mobile si 1 luna pentru bunuri immobile.
- incetarea proprietatii pe cote parti se efectueaza prin impartire daca
legea sau contractu nu prevede altfel. Sau se atribue intreg bunul unuia din
coproprietari in schimbul unei sume de bani sau se vinde bunul si banii sint
impartiti conform cotelor parti.

Dreptul de proprietate cmuna in devalmasie dreptul care apartine

concomitent la 2 sau mai multe persone asupra unui bun pe care il detin in
proprietate, acesta raminind nefractionat si nefiind stabilita cota parte
ideala din dreptu de proprietate.
Exista 2 cazuri de aparitie a deptului de proprietate comuna in
devalmasie:
a) proprietatea comuna in devalmasie a sotilor apare din momentul
incheerii casatoriei daca legea sau contractual nu prevede alt rejim juridic al
bunurilor dobindite din timpul casatoriei.

O derogare de la regula generala este posibilitatea de a incheia un

contract matrimonial prin care se stabileste ca bunurile ce vor fi dobindite in
timpul casatoriei vor fi proprietatea fiecaru dintre soti.
Exceptii: a) nu constitue proprietate comuna in devalmasie bunurile
dobindite de soti in timpul casatoriei in baza unui contract de donatie, in
baza mostenirii sau in alt mod cu titlu gratuit. Bunurile respective apartin
sotului care lea dobindit.
b) nu constitue proprietate comuna in devalmasie bunurile
dobindite in timpul casatoriei cu titlu oneros daca acestea sint bunuri de
folosinta individuala cu exceptia bijuteriilor si obiectelor de lux.
In privinta bunurilor mobile actele de dispozitie pot fi incheiate de fiecare
proprietar devalmas daca acordul dintre ei nu prevede altfel.
In privinta bunurilor immobile acordul celuilalt sot este necesar. Daca
bunul din proprietatea comuna in devalmasie a fost instrainat fara acordul
celuilalt sot iar intre ei nu exista un accord privitor la instrainarea bunului
doar cu consemtamintul ambilor, atunci acest act juridic vaputea fi declarat
nul doar daca se va demonstra ca dobinditorul este de rea credinta.

6 Tema: Apararea dreptului de proprietate

Mijloacele de aparare a dreptului de proprietate-acele actiuni prin
care proprietarul tinde sa inlature atingerile aduse dreptului sau sis a
asigure exercitarea dreptului de proprietate in conditiile normale.
Sunt 2 mijloace de aparare a dreptului de proprietate:
1) Mijloace juridice specific de aparare a proprietatii-acele actiuni
care se fundamenteaza direct pe dreptu de proprietate ca drept real
Cele mai effective mijloace specific sunt:
a) Actiunea in revendicare
b) Actiunea negatorie
2) Mijloace juridice nespecifice de aparare a proprietatii-acele
actiuni care se bazeaza pe raporturi juridice obligationale dar care indirect
apara si dreptul de proprietate.
Actiunea in revendicare-este actiunea proprietarului proprietarului
neposesor impotriva posesorului neproprietar referitor la restituirea bunului
din posesia nelegitima.
Actiunea in revendicare are 2 caractere juridice:
a) Este o actiune reala-este orientate spre apararea dreptului de
proprietate ca drept real
b) Este o actiune petitorie-deoarece priveste fondul dreptului si poate fi
exercitata fata de orice posesor care detine material un bun. Actiunea in
revendicare poate fi exercitata doar decatre proprietar.
c) Este o actiune prescriptibila-atunci cind vizeaza apararea
proprietatii private si din contra este o actiune imprescriptibila atunci
cind vizeaza apararea proprietatii publice.
Elementele actiunii in revendicare
A)Partile actiunii in revendicare sunt pe de o parte proprietarul care are
calitatea de reclamant si care exercitind aceasta actiune pretinde restituirea
bunului de la persoana la care acesta se afla.
B)Obiectu actiunii in revendicare il constitue doar bunurile individual
determinate si care se afla in natura la momentul exercitarii actiunii.
Bunurile determinate generic nu pot constitui obiect a actiunii in
revendicare deoarece aceasta actiune are ca scop readucerea exact a
bunului de care proprietarul a fost deposedat. Daca bunul nu mai exista in
natura atunci prin actiunea in revendicare nu se va mai putea restitui bunul
echivalent.
C)Continutul actiunii in revendicare consta in cerinta reclamantului
adresata piritului privitor la restabilirea posesiei asupra bunului.
Revendicarea bunului de la posesorul de rea credinta este admisibila in
toate cazurile iar de la posesorul de buna credinta evendicarea bunului este
inadmisibila cu urmatoarele exceptii:
a)bunurile au fost dobindit de catre dobinditorul de buna credinta cu titlu
gratuit
b)bunul a fost furat,pierdut sau a esit din posesia proprietarului sau a
persoanei care ia fost transmis prin mijloace contrare vointei lor.
Actiunea negatorie-mijlocul procedural prin care proprietarul pretinde pe
cale judecatoreasca inlaturarea incalcarilor aduse dreptului de proprietate in
alt mod decit prin uzurpare sau privarea ilicita de posesiune.
Actiunea negatorie se caracterizeaza prin:
a) este o actiune reala
b) este o actiune petitorie
c) este o actiune prescriptibila (termen de prescriptive)
in unele cazuri proprietarul va fi nevoit sa suporte unele influente aduse
dreptului sau de proprietate ex(zgomot,miros) daca acestea sunt admisibile.
In unele cazuri proprietarul poate sa ceara despagubiri.

7 Tema: Dezmembramintele dreptului de proprietate

Dezmembramintele dreptului de proprietate-reprezinta drepturile
reale care se constitue prin transferarea catre o alta persoana a unor
elemente din continutul juridic al dreptului de proprietate sau prin
exercitarea concurenta a acestor elemente de catre proprietar si de catre o
alte persoana.
Ex: dreptul de usufruct, dreptuul de uz, dreptul de abitatie, dreptul de
servitude, dreptul de supreficie.

Dreptul de uzufruct-dreptul unei personae numite uzufructuar de a

folosi pentru o perioada determinata sau determinabila bunului unei alte
personae numite nud proprietar si de a culege fructele intocmai ca
proprietarul insa cu indatorirea de ai conserva substanta.
Uzufructul se poate constitui pe un termen anumit stability de parti care
nu depaseste 30 ani persoana juridical si mai mult decit viata
persoanei fizice.
Uzufructu se poate constitui pe 2 cai:
a) Pe cale de instrainare-atunci cind proprietarul transmite atributele
de posesie si folosita catre uzufructuar si retine pentru sine atributul de
dispozitie.
b) Pe cale de retentive-uzufructul se constitue prin transmiterea de
catre proprietar a atributului de dispozitie si retinere pentru sine a
atributelor de posesie si folosinta.
Drepturile uzufructuarului:
A) Dreptul de a folosi uzufructul-uzufructuarul beneficiaza de un drept
identic cu cel al nudului proprietar .Acest drept ii permite sa exercite orice
acte insa cu conditia de anu schimba calitatea juridical.
B) Dreptul de a culege fructele-uzufructuarul profita de toate fructele
produse de bunul acestuea.Fructele natural se dobindesc in momentul
culegerii lor iar cele civile in fiecare zi si se cuvin uzufructuarului
proportional duratei de folosinta a obiectului uzufructuarului.
C) Dreptul asupra padurilor si arborilor-padurile nu sunt calificate ca
fructe pentru ca reproducerea lor nu este periodica si este foarte incetata.
Sint 3 cazuri cind uzufructuarul poate sa beneficieze de bunurile padurilor:
a) In cazul padurilor inalte destinate de catre proprietarul lor unor taeri
periodice uzufructuarul are dreptul de a efectua taieri cu respectarea
modului de efectuare a taerilor stabilite prin lege,de nudul proprietar sau
uzantele locului.
Sunt 2 modalitati de efectuare a taerilor:
1) Taerea unui anumit numar de arbori alesi
2) Taerea periodic ape o suprafata determinate a tuturor
arborilor insa cu sadirea imediata a acestei suprafete de teren.
b) Padurile inalte care n-au fost destinate unor taeri periodicenu vor putea
fi taiate decit in situatia cind anumiti arbori cad accidental la pamint su se
usuca in mod artiuficial.
c) Uzufructuarul poate profita si de arborii din pepiniere insa cu conditia
de a restabili continutul acestora.
D) Dreptul uzufructuarului asupra produsului careerelor- nu poate
fi calificat ca un fruct dar leguitorul permite uzufructuarului de a profita de
acestea.Produsul carierelor este considerat un fruct atunci cind se
efectueaza exploatarea pentru a obtine un venit.
E) Dreptul de a inchiria sau a arenda-Uzufructuarul poate sa arendeze
sau sa transmita in locatiune bunurile immobile care formeaza obiectul
uzufructuarului numai daca acest lucru este stabilit prin actul juridic
constitutive de usufruct.
Obligatiile uzufructului:
1) Obligatia de intocmire a inventarului
2) Obligatia uzufructuarului de a se folosi ca un bun proprietar
Aceasta obligatie impune efectuarea reparatiilor de intretinere, caci in car
contrar uzufructuarul va fi obligt sa efectueze reparatii capital.
3) Obligatia de a face acte conservatorii
4) Obligatia de a suporta anumite cheltueli sau sarcini
5) Obligatia de a urma modul de folosinta stabilit de nudul
proprietar
Uzufructuarul va trebui sa respecte cantitatea si consecutivitatea
valorificarii bunului ca si nudul proprietar. El trebue sa se comporte asfel
chiar daca nudul proprietar nu dadea dovada de diligent.
Stingerea uzufructului are loc in urmatoarele cazuri:
a) expirarea termrnului
b) consolidarea
c) moartea uzufructuarului pers. fizica sau lichidarea uzufructuarului pers.
juridica.
d) renuntarea uzufructuarului
e) rezolutiunea sau nulitatea actului juriidc
f) abuzul de folosinta
g) peirea totala a bunului
Prin efectul stingerii uzufructului, uzufructuarul este obligat sa restitue
nudului proprietar bunurile pe care le detine in virtutea dreptului sau de

usufruct. El trebue sa restitue bunurile in starea in care lea primit, tinind

cont de uzarea normal a bunurilor date. Daca bunurile sau deteriorate
datorita uzarii normale atunci uzufructuarul va fi scutit de obligataia de a
restitui bunurile.
In cazul bunurilor consuptibile, uzufructuarul va trebui sa restitue bunurile
date in aceiasi cantitate si de aceiasi calitate.

Dreptul de uz si dreptul de abitatie

Uzul drept real asupra bunului altuia in virtutea caruia uzuarul poate
folosi bunul si culege fructele pentru necesitatile proprii si ale familiei sale.
Spre deosebire de dreptul de usufruct, dreptul de uz ofera titularului sau
doar posibilitatea de a folosi bunul si a culege fructele in limitele nevoilor
sale si a failiei sale. Deci daca bunul produce mai multe fructe atunci
uzuarul nu are dreptu asupra surplusului ce depaseste nevoile sale si a
familiei sale.
Dreptul de uz are acelasi regim juridic ca si dreptul de usufruct insa cu
unele exceptii:
- dreptul de uz nu poate fi urmarit de catre creditorii uzuarului
- obiectul uzului nu poate fi incheiat sau arendat
- uzul nu se poate constitui prin hotarire judecatoreasca.
In rest regulile de fixate pentru uz sint aceleasi ca si pentru usufruct cu
specificatia ca se aplica in limita nevoilor personale ale uzuarului si ale
familiei sale.
Abitatia drept real in baza carui titularul sau are dreptul sa locuiasca
in locuinta unei alte personae impreuna cu sotul sau copiii sai, chiar daca nu
a fost casatorit sau nu avea copii la data constituirii acestui drept.
Dreptul de abitatie urmeaza aceleasi reguli ca si dreptul de uz insa cu
deosebirea ca obiectul abitatiei este locuinta necesara pentru titularul
abitatiei si familiei sale.

Dreptul de servitute
Servitute sarcina care greveaza un imobil (terenul aservit) pentru uzul
sau utilitate
Caracterele juridice sunt urmatoarele:
a) Servitutea este un drept real imobiliar asupra lucrului altora (jus in
re aliena); ele se constituie numai n folosul si respectiv n sarcina unor
bunuri imobile prin natura lor.
b) Servitutea presupune existenta a doua imobile, nu neaparat
vecine ce apartin la doi proprietari diferiti.
c) Servitutea este un drept accesoriu al fondului caruia i profita
urmnd soarta acestuia; ea nu este un drept de sine statator si tocmai
datorita caracterului ei nu poate fi nstrainata, urmarita, ipotecata separat ci
numai mpreuna cu fondul dominant caruia i profita.
d) Servitutea are caracter perpetuu (consecinta caracterului
accesoriu); are aceeasi durata ca si dreptul de proprietate. Perpetuitatea
este nsa de natura servitutii si nu de esenta ei si va ramne asa daca
partile n-au stabilit altfel.
e) Servitutea este indivizibila nsemnnd prin aceasta ca servitutea
greveaza ntregul fond aservit si profita ntregului fond dominant. Daca
imobilul fiind aservit apartine mai multor coproprietari nu se poate constitui
servituti dect cu acordul tuturor coproprietarilor. Constituirea servitutii n
favoarea unui imobil, fond dominant, coproprietate a mai multor persoane
se poate nsa realiza si cu acordul unuia dintre copartasi ntruct actul de
constituire le profita tuturor
Clasificarea:
Servitutile aparente sint cele care se cunosc prin semnele lor
exterioare, cum ar fi un canal, un apeduct, a fereastra.
Servituile neaparente sint cele care nu se manifest n exterior prin
nici un semn vizibil, cum ar fi interzicerea de a construi un gard, un zid.
Servituile continue sunt acelea, exerciiul crora este sau poate fi
continuu, fr a fi necesar fapta omului, cum ar fi servitutea de apeduct
sau de scurgere a apelor de ploae peste terenul vecinului.
Servituile necontinue sunt acelea care, spre a fi exercitate, implic
fapte reale ale titularului, cum este servitutea de trecere, servitutea de a
lua ap din bazinul aflat pe terenul vecinului.
Servitutile pozitive sunt servituile care ndreptesc proprietarul
terenului dominnt s fac n mod direct anumite acte de folosin pe terenul
aservit: s treac pe terenul aservit cu orice mijloace de transport sau
numai cu anumite din ele, s ia ap din bazinul ce se afl pe terenul aservit
etc.
Servitutile negative sunt servituile care impun proprietarului
terenului aservit anumite restricii n exerciiul dreptului su de proprietate:
de a nu construi pe terenul ce-i aparine careva cldiri mai nalte de ct
nlimea stipulat, de a nu construi ceva mai aproape de o anumit
distan de la hotarul ce desparte terenul aservit de cel dominant etc.

Dreptul de superficie
Superficia dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea
edificarii exploatarii unei constructii, deasupra si sub acest teren, sau a
exploaterii unei constructii existente.
In cazul superficiei se suprapun doua drepturi de proprietate: dreptul de
proprietate al superficiarului asupra constructiilor, plantatiilor sau altor
lucrari si dreptul de proprietate asupra terenului, al carui proprietar este o
alta persoana. Prin urmare, superficia este un dezmambramant al dreptului
deproprietate asupra unui teren.
Dreptul de superficie prezinta urmatoarele caractere juridice:
a) dreptul de superfice este un drept real imobiliar, avand ca obicet
intotdeauna un bun imobil, adica o suprafata de teren .
b) dreptul de superfice reprezinta un drept perpetuu, in sensul ca atat
timp cat dureaza constructia, plantatia sau lucrarea ce se afla in
proprietatea altei persoane decat proprietarul terenului, el nu se poate
stinge prin neexercitare iar atunci cand este constituit prin act juridic, se
poate pe o durata determinata. Dreptul de superficie se poate constitui pe o
perioada de cel mult 99 de ani, iar la implinirea acestui termen, acest drept
poate fi inlocuit.
c) dreptul de superfice este un drept imprescriptibil extinctiv,
actiunea in revendicare putand fi introdusa oricand pana la stingerea insusi
acestui drept.