Intoxicaia profesional cu benzen

ETIOLOGIE:
BENZENUL:
o hidrocarbur aromat : C6H6 (nucleul benzenic)
o lichid incolor, miros dulceag (detectat olfactiv la 1,5-4,7 ppm)
o foarte volatil (vaporii benzenului sunt toxici si inflamabili)
o putin solubil in apa, miscibil cu alcooli, cloroform, CS2, CCl4, acetona, etc
o punct de topire/solidificare :5,5C (nu poate fi depozitat/transportat iarna-cisterne
prevazute cu sisteme de incalzire)
o liposolubil
SURSE:
-ubicuitar in natura (prezent in apa, sol, aerul atmosferic)
-surse naturale: uleiurile volatile (plante, uleiuri nerafinate)
-surse artificiale: fumul de tigara (fumatorii au o concentratie de 10 ori > a
benzenului in aer expirat si de 6-10 ori mai mare in sange),
-gaze rezultate din arderea lemnului/carbunelui, prezent in gudroane
NB! persistenta benzenului in stratosfera este de scurta durata (ore- zile:degradare
chimica prin reactie cu radicalii OH). In sol, apa : biodegradare, degradare prin
volatilizare, fotooxidare.
-88% din benzenul atmosferic provine din gazele de esapament, gazele
industriale(ind. chimica, petrochimica, furnale / turnatorii de otel).
EXPUNEREA OCUPATIONALA:
Locuri de munc, profesiuni expuse
fabricarea benzenului (producerea prin distilarea gudronului de huila, distilarea
petrolului)
productia de derivati/agenti chimici din benzen
depozitarea, transportul, comercializarea si utilizarea benzinei
utilizarea benzenului ca solvent / diluant (sisteme deschise) n:
- industria de nclminte i pielrie, marochinarie (adezivi)
-industria cosmetica (agent de extractie in tehnologia parfumurilor)
-metalurgie, ind. constructoare de masini (degresant, utilizarea benzolului in otelarii
: contine benzen, toluen, xilen),
-in optic, laboratoare medicale si de cercetare
o tipografie, vopsitorie (lacuri si vopsele pe baza de solventi organici)
o industria cauciucului (utilizarea benzenului ca solvent)
materie prim sau intermediar n industria chimic i chimico-farmaceutic
rafinrii, distilarea uscat a crbunelui.
NB! -In ind. chimica de sinteza se utilizeaza sisteme automatice (ermetic inchise):
expuneri periculoase avand loc numai in cazul avariilor, a defectiunilor tehnice
(interventii pentru remediere)
-In incarcarea-descarcarea cisternelor, a navelor maritime, rafinarii (extractia si
cracarea petrolului), muncitorii pot avea o expunere intensa!.
-Transportul, distribuirea si utilizarea carburantilor (BENZINA contine 2% benzen
poate emana vapori la 25C): lucratori din statiile de alimentare, curatarea tancurilor

subterane, incarcarea barjelor in docuri, garajisti, lucratori in sevice-uri, intretinerea

utilajelor agricole.

Patogenie
Factorii etiologici favorizani
o boli consumptive cronice
o adolescenii, femeile
o temperatur crescut n ncperea de lucru
o ventilaie deficitar
o echipament de protecie necorespunztor
o TOXICOCINETICA:
o absorbtie pe cale respiratorie si cutanat (conf. NIOSH: 2% din benzen
traverseaza pielea intacta si pana la 5% in cazul leziunilor tegumentare) si
secundar digestiva (apa sau alimente contaminate cu benzen)
o In circulaie - legat de lipoproteine se distribuie in tot organismul (preferential in
tesuturile bogate in lipide)
o Concentratii importante sunt realizate in - mduva osoas i sistemul nervos,
o Traverseaza bariera placentara (C% in sangele cordonului ombilical comparabile
cu cele din sangele matern).
o Timpul de injumatatire in organismul uman este de 9 24 ore (90 ore in tesutul
adipos)
o Metabolizare in principal la nivel hepatic ( dar si in alte organe) prin oxidare:
-Oxidaz ( o izoenzima a cit. P450-2E1 (CYP 2E1) benzen oxid de benzen/
numit si benzen epoxid (factor mielotoxic) prin hidroxilare fenoli i difenoli
(metaboliti eliminati prin urina).
-Fenolul (oxidare in prezenta CYP 2E1): catecol, hidrochinona(via
mieloperoxidaza:MPO): metaboliti reactivi de tipul 1,4 benzokinona. Hidrokinona
este metabolit dozabil in urina.
-O cale alternativa de transformare a oxid benzenului este r. cu glutationul: rezulta
metaboliti ca acidul S-fenilmercapturic sau acidul tras- tras- muconic(ambii sunt
dozabili in urina si buni indicatori toxicologici( coreleaza semnificativ cu
expunerea de durata si la doze mici de benzen).
o Eliminare
- cale urinar: sub form de metaboliti fenolici sulfo i glucuronoconjugai:
Un indicator biotoxicologic este = sulfat indexul (N>0,8; patologic<0,8)
-

sulf .anorganic

sulfat index = ( sulf .total.organic anorganic )

cale respiratorie eliminare a
10-50% din benzenul inhalat
(nemetabolizat).

NB!. Metabolitii neconjugati ai benzenului cu exceptia fenolului si a 1,2,4

benzentriolului au actiune mielotoxica (efecte hematotoxice si leucemogene).
Combinatia fenolului cu hidrochinona sau a fenolului cu metaboliti de tip
catecol, genereaza o hematotoxicitate mai mare decat a fiecarui metabolit in parte.

La om, metabolitii neconjugati formeaza legaturi covalente cu acizii nucleici

si cu proteinele din sange: ex. cu albuminele (! mutageneza si carcinogeneza).
Eliminarea urinara a fenolilor conjugati este bifazica:faza rapida in primele
2-3 zile de la intreruperea expunerii si faza lenta pentru unii metaboliti care persista in
tesuturi :obliga la determinari in timpul lucrului/sfarsitul schimbului .
! Interferente ale metabolitilor urinari cu: ingestia de vegetale, etanol, fumat,
expunerea la alti compusi aromatici (cresc valorile fenolilor urinari): acidul ascorbic si
alimentele tratate cu conservanti cresc valorile acidului trans-trans- muconic (N:500
microg/1g creatinina: 5 mg/l urina).
Mecanisme de aciune
aciune ebrionarcotic (n intoxicaia acut)
aciune toxic
o inhibitia sintezei de ADN anomalii cromozomiale
o mielotoxic:
- scade cantitatea de glutation i vitamine (C i B);
- hipoplazie aplazie medulara viznd una, dou sau toate liniile
hematocelulare (pancitopenie)
Tablou clinic
Intoxicaia acut (apare n expuneri forte ; avarii, defectiuni tehnice, erori tehnice)
o sindrom iritativ - mucoase, tegumente expuse
o sindrom ebrionarcotic
- euforie, agitaie psihomotorie
- greuri, vrsturi, tulburri de ritm cardiac
- delir, pierderea contienei, com
Evoluie
o exit prin:
- fibrilaie ventricular
- paralizia centrului respirator
o sechele -pareze spastice, tulburri de reflexe neurologice.
Intoxicaia cronic: apare dup cteva luni - ani de expunere la benzen
o Faza de prebenzenism
- sindrom ebrionarcotic uor
- modificri hematologice precoce: macrocitoz, hipercromie
o Faza de benzenism sau encefaloza toxic
- sindrom asteno-vegetativ (astenie, cefalee, ameeli, tulburri de dinamic
sexual, intoleran la alcool)
- sindrom infecios: deficit de aprare imunologic prin: leucopenie sau
tulburri functionale ale globulelor albe: reacii leucemoide, leucemii acute i
cronice
- sindrom anemic - scderea nr. globulelor roii. Posibil: eritroleucemi,
eritroblastoz
- sindrom hemoragic (cutaneo-mucos, meno-metroragii) prin: trombocitopenie,
trombastenie, leziuni ale endoteliului vascular, scderea rezistenei capilare.
Diagnosticul pozitiv

 stabilirea expunerii profesionale la benzen

o anamnestic
o cunoasterea locului de munc
o dozarea benzenului n:
- aerul locului de munc,
- aerul expirat,
- snge.
tabloul clinic: simptome si semne clinice
indicatorii de expunere:
- fenoli urinari totali: N(< 50 mg/l);
- n intoxicaia acut se pot masura valori peste 50 -100 mg/l
- raportul sulfat index scazut < 0,8
.
indicatorii de efect biologic:
o macrocitoz i hipercromie
o anemie
o leucopenie
o trombocitopenie
o reticulocitoz
o semnul Rumpell Leed - pozitiv
o alungirea timpului de sngerare, modificari ale timpului de coagulare, T.
Howell o puncia medular:
- hipocelularitate cu degenerescen grasa a mduvei care nlocuiete
esutul hematoformator
- deviere - malign n cazul leucemiei benzenice
Diagnostic diferenial
alte mielopatii toxice
expunerea la radiaii ionizante
anemia Biermer
ciroza hepatic
hipersplenism
Tratament - etiologic: ntreruperea expunerii
n intoxicaia acut:
- respiraie artificial
- oxigenoterapie
- analeptice respiratorii
- antiaritmice
- reechilibrare hidroelectrolitic
- antibiotice
n intoxicaia cronic
o tratament patogenic
- protectoare hepatice - vitamine grup B, C, P
- compui cu sulf (metionin, cistein)
- mas trombocitar
- transfuzii transplant de mduv osoas
- corticoterapie

- antibioterapie
o tratament simptomatic.
Profilaxie
msuri tehnico-organizatorice
nlocuirea benzenului cu solveni mai puin toxici
ermetizarea, etaneizarea instalaiilor
echipament de protecie
folosirea benzenului ca diluant sau solvent doar n recipiente nchise
ventilaia local/general eficient
respectarea concentraiilor medii i de vrf
msuri medicale: recunoaterea riscului
examen medical la ncadrare
o examen clinic
o Ht, Hb, Tr + leucogram
o timp de sngerare, timp de coagulare, test Rumpell-Leede
Contraindicaii pentru angajare: boli cronice SNC, hepatice, sindrom
hemoragipar, afeciuni hematologice, stomac operat
control medical periodic
Anual:
- examen clinic general
- testul Rumpell-Leede
- fenoli urinari totali la sfritul schimbului
- sulfat index
- Hb, HL, GR, leucogram; Tr,TS, TC anual