Вы находитесь на странице: 1из 5

, ,

,
. 40%,
50 60 %.
(Prepeenica), (Prepek) .
(Prepeenica), (Prepeka)
60%.

- :
, , , ,, ,
, .
, .[ 507 ]

, , , , , ,,
. ,
.
,
, , , .

( ).
, , 6 .
2007
, ,
.

- , .

,
.
.
( )
,
.
(55-60%).
,
:
(uic de- ntia) ,
- (or uic de-a doua) 30-40% -
- (uic dea treia or ap de uic 5-15% ( )

uic
uica este o butur alcoolic tradiional romneasc obinut
prin fermentarea idistilarea prunelor.
Instalaia utilizat n procesul de distilare este un alambic numit i cazan de uic. De
obicei uica se fabric n povarne.
Alte buturi alcoolice obinute din fructe nrudite (mere, pere, caise, ciree, corcodue,
piersici, viine, zarzre) sau din alte produse vegetale sunt numite rachiuri, amd. (vezi
legislaia i standardele referitoare la buturile alcoolice, de ex. Legea 67-1997, O. G. 342000, etc.)
Numele Plinc nu este de origine romneasc, provenind din slovac, la fel ca i
numele unguresc plinka.

Legislaie
n Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea,
prezentarea i etichetarea buturilor tradiionale romneti, [1] uica este descris astfel:

uica este o butur alcoolic tradiional romneasc obinut exclusiv prin


fermentarea alcoolic i distilarea prunelor (diverse soiuri), ntregi sau zdrobite, ori a
sucului obinut din prune, n prezena sau n lipsa smburilor:
a) fermentarea prunelor se realizeaz n czi din lemn sau n cuve de fermentare
ori n vase din inox, n funcie de zona n care s-au produs prunele, de soi, de
tehnologia specific aplicat;
b) distilarea se face n cazane din cupru cu ardere direct sau n instalaii de
distilare, la o concentraie alcoolic de maximum 86% vol., astfel nct produsul
distilrii s aib o arom i un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la
aceeai trie alcoolic este autorizat;
c) avnd un coninut n substane volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la
hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) avnd un coninut n acid cianhidric, n cazul uicii obinute din prune cu
smburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) avnd un coninut maxim n alcool metilic de 1.200 de grame la hectolitrul de
alcool 100% vol.;
f) n funcie de durata de nvechire, denumirea produsului uic poate fi nlocuit
cu denumirile:
- uic btrn obinut din distilate nvechite minimum 3 ani;
- uic extra obinut din distilate nvechite minimum 7 ani;
g) n zonele geografice Maramure i Oa, uica poate fi denumit horinc sau
tur;
h) folosirea la fabricarea uicii a produselor ndulcitoare, aa cum au fost definite in
art. 2 pct. 2, nu este permis;
i) folosirea la fabricarea uicii a substanelor aromatizante, preparatelor
aromatizante, coloranilor, alcoolului etilic de origine agricol sau a distilatului de
origine agricol, aa cum au fost definite n art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 si 12, nu este
permis;
j) combinarea (cupajarea), aa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permis;
k) concentraia alcoolic minima este diferit n funcie de procesul tehnologic de
obinere tradiional zonei, dar nu mai mic de 24% vol. la comercializare pentru
consum;
l) depozitarea, pstrarea i nvechirea produsului se realizeaz n vase din lemn,
inox sau din sticl.

Despre obtinerea tuicii


Tuica este o bautura alcoolica obtinuta prin distilarea prunelor fermentate. Desi este
considerata bautura nationala, despre tuica si rachiuri naturale s-a scris foarte
putin.
Distilarea, ca metoda de obtinere a alcoolului etilic este cunoscuta nca din secolul
al X-lea, totusi rachiul de fructe a intrat mult mai tarziu n istoria distilarii.
Prepararea rachiurilor de fructe si subproduse vinicole are o veche traditie n tara
noastra si a constituit o activitate de baza pentru multi locuitori din diferite zone
pomicole.
Se pare ca pentru prima data se fac mentiuni despre prepararea tuicii pe teritoriul
locuit de romani n anul 1570 in localitatea Turt din Satu-Mare.
Prunarii din zona dealurilor in tara noastra si-au castigat existenta partial sau
total din cultivarea prunului, al carui produs principal era rachiul de prune.
In anul 1784 statul infiintase carciumi ale fiscului in Transilvania fixand si taxe in
plus de 11/2 creitari de vadra de vin si de un creitar pentru o cupa de rachiu.
Distilarea cunoaste o mare dezvoltare in judetul Putna. Daca in anul 1870 existau
600 de velnite, in anul 1882 numarul lor creste la 1082, ca in anul 1887 sa se ajunga
la cifra de 1342 in special n zona viticola si de deal.
Desi numarul distilariilor si gradul lor de utilizare a scazut dupa 1989, se remarca
in acelasi timp, o intensificare a activitatii de producere a tuicii si rachiurilor
naturale in gospodariile populatiei n cazane cu foc direct.
Inainte de decembrie 1989 in judetul Satu-Mare erau 158 cazane cu foc direct sub
patronajul Vinalcoolului si 2 distilerii (Livada si Turt) care foloseau aburul ca
agent termic. Dintre cazanele cu foc direct, 154 erau amplasate in satele si
comunele judetului, iar 4 cazane erau instalate in cele 4 oarase ale judetului (SatuMare, Carei, Negresti-Oas si Tasnad).
Dintre judetele cu o veche traditie in obtinerea tuicii si a rachiurilor naturale
primul loc il ocupa judetul Valcea. Aici predomina distilatele din prune cu o tarie
de pana la 24% vol. rezultate in urma unei singure distilari in cazane cu foc direct
sau distilerii cu abur. Inca de la inceputul secolului XX se mentioneaza ca numarul
cazanelor pentru distilare se ridica la 4810. Majoritatea cazanelor pentru distilare
folosite in aceasta zona sunt de capacitate mica, rar depasind 100 l. Situatii
similare se intalnesc si in judetele vecine (Gorj. Mehedinti, Dolj si Olt). Desi aceste
judete sunt mari producatoare de distilate, totusi nu s-a impus un produs cu
denumire consacrata. Comercializarea distilatelor se facea sub denumirea de
tuica selectionata de 24%vol..
Prunul in pomicultura Olteniei este o specie de baza si ocupa in jur de 30% din
suprafata pomicola. Dupa insusirile de compozitie si calitate, cea mai buna tuica sa dovedit a fi cea obtinuta din soiurile dAgen si Vanat romanesc, cu taria cuprinsa
intre 30 si 31% vol.. Aceasta tuica se remarca printr-o nuanta placuta de dulceata,

bine proportionata si expresiva, imprimata de particularitatile soiului. Tuica al


carei continut in alcool depaseste 40% vol. in aceasta zona este mai aspra, cu gust
arzator si mai putin acceptata de consumatori.
In judetul Arges exista o veche traditie in obtinerea distilatelor din prune, fiind
cunoscuta tuica de Pitesti, cu o tarie care depaseste 30% vol..
In judetele Dambovita, Prahova si Buzau, alaturi de prune, la distilare se folosesc
si merele. In aceasta zona este renumita tuica de Valeni. In unele centre ale
bazinelor pomicole Buzau, Valenii de Munte, Targoviste pna la 80% din
productia de fructe este valorificata prin obtinerea de produse alcoolice.
In Transilvania arealele pentru distilare sunt mai extinse, fiind cunoscute inca din
secolul XVI, cnd apar unele mentiuni scrise despre renumita tuica de Turt.
In judetele Harghita, Covasna si Mures se obtin distilate din prune si mere cu o
tarie mult mai mare prin dubla distilare si separarea fractiunilor. Aici este
cunoscuta tuica muresana din prune cu taria de 50% vol.

www.tuicadeprune.ro
http://www.distileriilevalco.ro