Cuprins

Introducere
Caracteristica ramurii, starea ei curent i perspectivele de dezvoltare. Actualitatea
temei. Obiectivele lucrrii de an.
Capitolul I. Managementul aprovizionrii ntreprinderilor din industria alimentar cu
materie prim
1.1.Componena resurselor materiale i clasificarea lor. Noiune de materie prim.
1.2.Managementul aprovizionrii ntreprinderilor din industria alimentar cu materie
prim. Contract - o form juridic a legturii economice ntre ntreprindere i furnizor.
1.3.Metodologia de determinare a necesarului ntreprinderii n materie prim i
materiale. Elaborarea balanelor de resurse materiale.
Capitolul II. Caracteristica tehnico-economic i managementul aprovizionrii
ntreprinderii cu materie prim i materiale
2.1.Poziia ntreprinderii n ramur i benchmarking.
2.2.Caracteristica general a ntreprinderii.
2.3.Analiza indicatorilor tehnico-economici de baz ai ntreprinderii.
2.4.Evaluarea managementului aprovizionrii ntreprinderii cu materie prim i
materiale. Poziia i sarcinile compartimentului de aprovizionare n structura
organizatoric a ntreprinderii.
2.5.Studierea zonei de materie prim a ntreprinderii i analiza graficului de recepie a
materiei prime.
2.6.Calcularea indicatorilor utilizrii materiei prime i materialelor i depistarea
rezervelor de cretere a eficienei folosirii lor la ntreprindere.
2.7.Analiza SWOT.
Capitolul III. Planul de msuri pentru perfecionarea managementului aprovizionrii
ntreprinderii cu materie prim i materiale
3.1.Msuri de planificare a necesarului ntreprinderii n materie prim i materiale.
3.2.Elaborarea graficului de recepie a materiei prime i planului de folosire a acesteia
pentru fabricarea unui sortiment de producie.
3.3.Msuri de perfecionare a managementului aprovizionrii ntreprinderii cu materie
prim.
3.4.Msuri de introducere a noilor tehnologii i tehnicii performante n scopul creterii
eficienei utilizrii materiei prime n ntreprindere.
3.5.Msuri de prelucrare complex a materiei prime.

Introducere

Din timpuri strvechi oamenii au cunoscut proprietile terapeutice ale strugurilor. Dup
cum se tie procesul de mbtrnire are loc din cauza formrii unui surplus de radicali liberi, iar
antioxidanii, care se gsesc n smburii i coaja strugurilor mpiedic formarea acestora.
Strugurii conin elemente importante pentru sntatea omului vitamine, minerale, celuloz i
chiar proteine, ceea ce face ca strugurii s fie un dar preios pentru sntatea omului i s-i
folosim ca remediu casnic ntr-o mulime de boli. n struguri au fost descoperite circa 300 de
substane

biologic

active

cu

proprieti

radioprotectoare,

bactericide,

antioxidante,

neurostimulatoare, de tonifiere i alte proprieti funcionale. Prin urmare, pe lng cunoscutele

bioflavonoide, zaharuri, acizi, pectin i acizi organici sub pielia acestui fruct regesc se afl
un ntreg cocktail de vitamine C, A, B1, B2, B5, B6, B9, E, PP, R dar i natriu, calciu, fosfor,
magneziu, potasiu, mangan, fier, zinc, cupru, siliciu i multe altele etc.
Vinul butur istoric. Fiece popor constituindu-i identitatea cultural se bazeaz pe
mai multe simboluri, inclusiv pe o butur, care este i butura naional a respectivului popor.
Moldovenii consider drept butur naional vinul produs din struguri. Pn a cpta acest
statut, vinul a trecut prin cteva etape: de butur istoric, butur religioas i butur preferat
la nivel naional. Dac e s trecem n revist istoria consumului vinului pe teritoriul rii noastre,

trebuie s spunem c cultivarea viei de vie i fabricarea acestuia este anterioar, conform
mrturiilor timpului, chiar cultivrii grului. Geto-dacii, locuitorii strvechi, preuiau vinul n
mod deosebit, iar via de vie era una dintre cele mai de seama bogii a lor. Ei obinuiau s bea
vinul turnat n coarne de bou, n ulcele sau chiar n tigve. Odat cu formarea statului
moldovenesc, importana vinului, a viticulturii continu s rmn prioritar ca i n timpurile
precretine. Arta fabricrii vinului n acele timpuri venea mai cu seam de pe la mnstiri, din
gospodriile boiereti, dar i rzeii fabricau vin de consum curent.
Dupa mai multe teste facute sa constatat ca pamintul in care se fac soiurile de poama din
imprejurimile Rezeni sunt bune si foirtificante iar strugurii de poama ajunc cu o proprietate mare
de zaharoza ca rezultat vinurile sunt de o calitate inalta.
Inca in URSS cind Moldova sa transformat intro tara cu un export mare de vinuri sa format
gospodariile de vin in acea perioada vinurile din Rezeni avea o popularitate foarte mare .
De a restabili laudele de bune ca in perioada URSS asta a stat la baza intreprinderii Doina
Vin denumirea intreprinderii nu este o intimplare ci are ca sens Doina cintecele noastre
traditionale ce reflecta frumusetea tarii noastre cum Doina reda starea de spirit frumusetea
spirituala asa si vinurile reflecta gustul si mireasma si sufletul depus a vinificatorului/
Tara noastra sa impartin in doua zone, zona codrului care se bucura de o gama mare de poama
de masa din care se face cele mai fine vinur albe si vinuri spumante .La sudul Moldovei care
este cea de a doua zona cresc soiuri de vinuri rosii ce reflecta o gama imbogatita de vinuri fine si
cu un gust selec .
Intreprinderea Doina vin e situate in partea centrala in zona codrilor ,vinificatorii din
intreprinderea data au creat tehnologia lor defabricare a vinurilor ,facind unele din cele mai bune
vinuri de o calitate inalta .
Compania Doina vin intra in rindurile companiilor care nu doar sunt proprietarii fabricii dar si
proprietarii de vita de vie ceia ce corespunde normelor Europene de fabricare a vinurilor
deoarece nu mai tirziu de 4 ore trebuie de folosit poama ,specialistii intreprinderii au pus la baza
buna calitate a vitei de vie .La viitoarea roada se gindesc din momentul sadirii vitei de vine
,amplasarea vitei de vie de la Rezeni se afla pe vale la baza formarii vitei de vie sta clima,
butucul vitei de vie, o ingrijire adecvata ,aceste etape duc la o roada bogata si la un gust divin .
Deja la prima etapa a prelucrarii poamnei zdrobirea si fermentarea se formeaza caractaristica si
multiple procese care ajuta vinul sa aiba un gust cit mai bun .

Specialistii companiei la prelucrarea soiurilor albe de poama folosesc un process fermentative

cu ajutorul temperaturii controlate ,cu ajutorul frigiderelor asigura formarea vinuluii si a gustului
. La baza prepararii vinurilor rosii sta fermentarea in butoaie de lemn cu ajutorul a unor culturii
curate de drojtii aceasta duce la un gust bun pe care vinificatorii si somelierii il asteapta.Dupa
fermentarea vinului are loc scoaterea de pe drojdii,pomparea vinului fermentat in sectia de
pastrare apoi imbutelierea vinului sapui formarea sticlei.
Specialistii duc un control microbiologic, organoleptic, si tehnologic a vi nurilor si determine
calitatea vinurilor cu ajutorul degustarii .Unele dintre cele mai renumite vinuri ale intreprinderii
sunt Grand Reserve, Isabela, Muscat alb, Muscat rosu, Roza Doina etc.
Compania Doina-Vin tine cont de dorintele clientilor sai de aceia tine da a crea vinuri din cele
mai selecte ,imbunatatirea in sine a produselor sale .Managementul imbunatateste exteriorul
produsului urmarind tendintele globale a perfectionarii .
Doina-Vin SRL fost fondata in 1993 la 20 decembrie principala activitate a intreprinderii este
productia si vinzarea vinurilor necarbonate .Compania de productie se afla la Rezeni (central
zona Moldovei 20 km de Chisinau) .Fabrica de prelucrare primara a strugurilor este dotata cu
utilaje din Franta Vaslin Bucher,o instalatie de imbuteliere este dotata cu echipamente din
Italia Techo Alimentare .Compania franceza Vaslin Bucher

foloseste tehnologia rece de

umplere care in mod semnificativ salveaza o cantitate mare de vinuri de inalta calitate si permite
pastrarea armonioasa a aromeni si gustului vinului.
Doina-Vin cultiva Muscat Traminer, si Aligote pe plantatiile de nord si soiuri rosii Merlot,
Cabernet, Pinot Noir, pe plantatii de sud. Strugurii sunt culesi manual le-ar considera ca
colectarea manuala le confera o valoare oarecare favorabila.Compania produce vinuri ca Merlot ,
Cabernet, Pinot Noir, Traminer, Aligote, Pinot Gris, Augusto(amestec), Roza(amestec), Muscat,
Codru, Isabella, Lidia care sunt pastrate pe parcursul de maturare pentru minim de 2-3 ani in
butoaie de stejar de stejar California si Caucaz .Vinurile Doina-Vin sunt populare printer alti
producator pentru vinurile sale exclusive Cagor, Merlot, Pinot Noir, si Aligote care au primit
medalii ,prin urmare circa 70%din vinurile intreprinderii Doina-vin sun exportate in cele 10 pieti
de desfacere.
In prima jumatate a sec XX-lea fabrica a fost restructurata pentru a produce vinuri pentru
respublica sovietica si satisfacerea cererii de vin original din Republica Moldova .
Istoria Moderna a Doina-Vin incepe in 1993 dupa ce Moldova a obtinut independenta si
principiile de piata a inceput sa stabileasca directiile de dezvoltare pentru industria vinului .

Astazi Doina vin are 1500 de hectare de podgorii,o linie de imbuteliere cu o capacitate de 6000
sticle pe ora si 4.4 mln de sticle potentialul de export .
Compania Doina Vin si-a pus angajamentul de a furniza consumatorului o mare divrsitate de
vinuri la preturi rezonabile .Principalul calauzitor fiind stabilirea unei colaborari de lunga durata
cu partenerii companiei din intreaga lume si merge din colo de relatiile comerciale uzuale
.Scopul vinificatiei companiei este orientat spre atingerea calitatii pe parcursul procesului de
productie si in consolidarea caracteristicilor dinstinctive .
La Doina Vin lucrul se face cu pasiune ,Obiectivul companiei este dea livra clientilor

si

consumatorilor de o calitate inalta. Doina Vin este specializat in exportul de vinuri imbuteliate si
in vrac deci tine cont de satisfacerea clientilor .
Parteneriatul cu compania Doina Vin va oferea posibilitati de a distinge numarul existent de
vinuri pe piata . Oferta de vinuri estediversa vinuri in sticle si exclusive si generice cu un
character specific regiunii .
In Republica Moldova vinul este mindria nationala asca Doina vin tinde spre perfectionare ca
vinurile de Doina Vin sa duca faima gustul si calitatea dincolo de granitele tarii noastre .
Forma organizatorica SRL tipul de activitate este fabricarea pastrarea si comercializarea ANG
productia de vinuri seci,demiseci, dulci ,de servit si de alcool .Doina vin are doua fabrici de
prelucrare a strugurilor in diferite zone climaterice Raciula si Rezeni .
Fabrica dispune de prelucrare primara ,sectia de cupajare si tratare ,sectia de imbutelieresi sectia
mecanica,laborator.
Echipamentul de productieeste: 1 linia de prelucrare as strugurilor productivitatea findde 2500
tone la sezon 2 tratarea si cupajarea iltru 8 tone pe ora 3 liniade imbuteliere 6000 sticle pe ora 4
personalul intreprinderii este de 90 lucratori 5 lucru sindicatelor mici

in mediu 2000-3000

tone de struguri. Industria vinificatiei una dintre ramurile de baza a Republicii Moldova ,care
produce aproximativ jumate din toata productia nationala .Actualmente in Republica Moldova
sunt 150 fabrici de vin .Principala piata de desfacere este exportul .In anul 2013 cota parte a
tarilor CSI total din tot exportul a constituit 63% ,in ultimii ani cota exportului in CSI are o
tendinta de crestere .
Sectorul viti-vinicol al Republicii Moldova dispune de un potenial valoros de producere a
strugurilor , precum i de prelucrare, pstrare i comercializare a produselor viti-vinicole.
Dincolo de suprafeele considerabile ale plantaiilor de vi devie de capacitatile si suficiente

relativ, modernea intreprinderilor de procesare a materiilor prime si de fabricare a produselor

i de fabricare a produselor alcoolice, sectorul dat este puternic dotat cu specialisti de baza si
personal auxiliar cali cat. Tot n calitate de activ al ramurii viti-vinicole poate servi brndul
Vinurile Moldovei bine cunoscute in lume ,in primul rind in tarile fostei Uniuni Sovietice sunt
stabilite si se mentin la nivel inalt relatiile denalt relaiile de colaborare de lung durat dintre
firmele-productoare de produse viti-vinicole i consumatorii acestor produse, care au
demonstrat permanent delitatea i preferinele sale fa de vinurile au incredere
bazate pe embargoul politic i, deseori, ideologic ncespective in

ceea ce privete

exporturile in Federatia Rusa si-n alte tari post socialiste . Producia este cel mai important
proces din lanul valoric al unei companii productoare, iar calitatea i competitivitatea pe pia
a produselor rezultate din procesul de producie este decisiv. Pentru ndeplinirea acestor
deziderate este esenial eficiena sistemului informatic de gestiune a activitii. Numai
implementarea unei soluii informatice

perfect modelate pe specificul activitilor unei

ntreprinderi productoare poate asigura premisele competitivitii acesteia ,procesul tehnologic,

procesul natural, procesul de munca.
Republica Moldova are o industrie a vinului bine dezvoltat,, gustul
delicios i calitatea vinurilor, este o tradiie de vrst i o mndrie special
n ar. n Moldova exist multe fabrici de vin i pivnie ce pot fi vizitate de
turiti unde impresiile de vizita vor ramne pentru via acestea fiind
urmatoarele: Imperial Vin Moldova SA; Cricova; Vinaria Bostavan S.R.L;
Vismos S.A.; Chateau Vartely IM SRL etc., printre care si Doina Vin SRL
unde am efectuat practica inginereasc.

Capitolul I. Managementul aprovizionrii ntreprinderilor din industria

alimentar cu materie prim

1.1.Componena resurselor materiale i clasificarea lor. Noiune de materie prim

Activitatea de aprovizionare a unitatilor economice este una din principalele in cadrul unei
intreprinderi care sta la baza proceselor de productie si care necesita resurse financiare
considerabile.
Managementul aprovizionarii reprezinta activitatea prin care se asigura elementele materiale si
tehnice necesare productiei,in volumul si structura care sa realizeze obiective generale ale
intreprinderii ,in conditiile unor costuri minime si a unui profitcit mai mare .
La rindul sau,aprovizionarea reprezinta procesul de asigurare a intreprinderii cu resurse necesare
la un prt optim in volumul necesar si calitatea corespunzatoare ,la momentul potrivit si cu
servicii convenabile in scopul desfasururarii optime a procesului de productie .
Etapele procesului de aprovizionare in cadrul intreprinderii Doina Vinsunt analiza ofertei dupa
care urmeaza alegerea furnizorilor , acceptarea ofertei, negocierile, incheierea contractelor ,
procurarea, organizarea transportulu,i receptia si stocarea marfii .
Doina vin are cca 1500de podgorii de vita de vie dar sunt asigurati cu materie prima si din afara
in mediu pe sezon doina vin are nevoie de 2000-3000 tone de strugurie .
Avem nevoi sa determinam nomanclatorul care constitue 2000-3000 tone de materie prima
necesara luind in consideratie road colectate de pe podgorii vom calcula de cita materie prima
vom mai avea nevoie .Deoarece aprovizionarea este o activitate comerciala contiua este nevoie
studierea pietii de furnizare ,a furnizorilor potentiali si reali.In calitate de comparator
intreprinderea Doina Vin cauta furnizori cu un prt cit mai mic la materiea prima ,intreprinderea
desfasoara un studio aprofundat referitor la piata furnizorilor .cercetarea pietii ne ajuta la
elaborarea strategica a pietii de achizitionare a materiei prime .

Aprovizionarea are o mare insemnatate pentru pentru piata de consum si pentru intreprindere
deoarece la timp asigfura cu materie prima de inalta calitate si un sortiment diverse
In general aprovizionarea tehnico-materiala in cadrul intreprinderii are ca scop formarea
economiei de productie .Toate activitatile in orice subdiviziune de producere duce la realizarea
scopului final ,procesul de productie indiferent de activitatea sa fie ea si auxiliara are o
insemnatate mare asupra factorilor de productie .
Pentru o activitate de munca sporita este necesar de asigurare de productie are ca scop doua
forme de determinare destinatia materiei prime in procesul de productie si folosirea cit mai
structurat a materiei prime in cadrul unei intreprinderrii.
Pentru desfasurarea normala a procesului de productie unitate economica trebuie sa fie asigurata
cu resurse materiale .Stocurile de materie prima cuprinde categoriile de bunuri
economice aflate la dispozitia intreprinderii si destinate :
1

Pentru a fi consummate la prima utilizare.

Inregistrarea productiei in curs de executie.

Pentru a fi vindute in aceias stare in procesul de productie.

Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri din cadrul intreprinderii Doina Vin stocurile si
productia in curs de executie strugurii se consuma la prima utilizare in procesul de productie sau
utilizarea lor.In cadrul ciclului de exploatare a materiei prime se parcurge mai multe faze ale
ciclului economic din intreprindere aprovizionare-productie-desfacere in care materia prima isi
schimba atit forma cit si structura.Astfel in cadrul intreprinderii Doina vin productia in faza de
aprovizionare activele circulante sub forma de disponibilitati sub forma baneasca se transforma
in active circulante sub forma de stocuri de materie prima si materiale consumabile .
Intreprinderea Doina Vin foloseste in productia sa materiale cu o structura foarte variata care se
modifca pe parcursul procesului de perfectionare continua a procesului de productie .
La intreprinderea Doina Vin se foloseste materie cu o structura foarte variata care se modifica pe
parccursul procesului de productie.In vederea organizarii aprovizionarii cu materiale si a
evidentei operatiilor de receptie a strugurilor ,pastrare si de consum se foloseste diferite
clasificari care se folosesc duma urmatoarele criterii.
1

Dupa continutul economic

Dupa sursa de provenenta

Patrimoniul intreprinderii

Dupa calitatile tehnice-fizice

1 Urmind clasificarea data lucrul propriul zis in cadrul intreprinderii ,clasificarea materialelor
dupa destinatia economica prezinta o importanta considerabila pentru intreg sistem al
contabilitatii materialelor urmarind pas cu pas valoarea si cerintele cele mai avantajoase.
In cadrul intreprinderii Doina vin urmarind conturile contabile 211 care reprezinta materialele
aflam corespondenta conturilor DT si CT dupa continutul operatiilor economice se deschide
contul pe fiecare subcategorie a materialelor .Intreprinderea data are un nomenclator mare si de
aceia are un depozit de pastrare a materialelor considerabil pentru materii prime si materii
auxiliare .
2 Dupa sursa de provenienta sunt materialele care sunt din afara intreprinderiiin baza de acord in
comun si fara contract ,si materia prima din hectarele proprii ale intreprinderii care constitue
1500 hectare de podgorii din care trebuie 2500-3000 tone pe sezon materia prima necesaara
adaugator este aprovizionata din afara intreprinderii de aceia este nevoie de constituit un raport
in care sa fie redat nevoia de aprovizionare din afara .
3 Dupa apartenenta la patrimoniul intreprinderii proprii se identifica resurse proprii care apartin
intreprinderii in cazul dat 1500 de podgorii.
4 Dupa calitatile tehnice si fizice in vederea operatiilor de aprovizionare a intreprinderii pastrarea
si folosirea materialelor la intreprinderea doina vin se intocmeste nomenclatorul de valori a
materialelor in care determinam marimea,asortimentul,numarul ,clasa,grupa.Ele servesc pentru
identificarea cu usurinta a fiecarui material si gruparea materialelor dupa rolul lor in procesul de
productie .La intreprindera Doina Vin toate datele despre materiale se contin in Darea de
seamaprivind materialele pe fiecare gestionar.
Notiunea de materie prima este un lant de aprovizionare un proces integrat n care materia prim
este prelucrata in produs finit apoi furnizata clientilor..In industria vinicola cunoasterea materiei
prime este strict necesara numai asa ea poate fi folosita in cel mai avantajos mod
Materia prima este un produs natural ce este destinata procesului de productie ,material prima
reprezinta o prima etapa o faza de dezvoltare a bunurilor materiale.Baza de materii prime
reprezinta totalitatea produselor naturale .
Materii prime sunt sumele sau valorile platide concumurile de materii prime si materiale pentru
lucrarile executate si serviciile prestate pentru plata personalului si a altor obligatii
contractuale .Materii prime sunt constituite din reserve pentru productie ,materiale consumabile
care participa la procesul de productie .Pentu materii prime cum ar fi stru fabricarea productiei

alimentare intreprinderea foloseste multiple ,materii prime struguri 2500-3000 tone ,alcool cu o
concentratie ridicata ,zahar depinde de continutul de zahar din struguri,filtrele sunt folosite
pentru limpezirea vinului.
Toate materiile se divizeaza in materii de baza si materii auxiliare ,la producerea vinului in
cadrul intreprinderii materiile de bazu sunt strugurii alcoolul la vinurile spumante zaharul,acid
citric ,materialele auxiliare care participa la procesul dat este combustibilul si ibufiantii .
Clasificarea obiectelor de munca asigura identitatea planificarii ,controlul si evidenta si ajuta
la imbunatatirea productivitatii.Clasificarea resurselor materiale au o mare importanta dar
totodata depinde de structura organizatorica naturale cele care nu suporta cheltuieli si materir
prima strugurii alcoolu zaharul.Se determina nomenclatorul lista de materiale necesare
.Metoda si tehnici de determinare a necesitatilor de resurse materiale care depend de piata
sfacere de cita productie este nevoie ,coeficientul materialelor incluse in nomenclator

1.2.Managementul aprovizionrii ntreprinderilor din industria alimentar cu

materie prim. Contract - o form juridic a legturii economice ntre
ntreprindere i furnizor

Actiunea procesului de aprovizionare incepe cu elaborarea nomenclatorului de resurse tehnicomateriale care reprezinta o lista de centralizare a tuturor resurselor .
Elaborarea nomenclatorului se conduce dupe doua etape:
1

Calcularea informatiei din

care se calculeaza datele necesare pentru viitorul

nomenclator si a formelor de prezentare.

2

Elaborarea nomenclatorului

Elaborarea nomenclatorului presupune in sine ,intocamirea listei centralizate a resurselor

materiale ,restructurarea pe grupe,tipuri,feluriMetoda conventionala de aprovizionare bazate pe
stocuri de materii prime ,in cadrul intreprinderii se prevede stocuri pentru protejarea sistemului
de productie de aparitia unoe evenimente neprevazute cum ar fii intreruperea livrarii .Totodata
livrarea de materie prima si materiale nu sunt intodeuna sincronizate salvarea in cazul dat sunt

depozitele de stocuri mari.Principalele avantaje ale acestui sistem este ca determina un ritm
regulat de livrare aprovizionare si ca urmare a unei organizari stricte si deosebit de eficiente a
achizitionarii resurselor materiale de la furnizori .Posibilitatea unor angajamente economicejuridice ar salva sitoatia in care sa pomenti intreprinmderea si nu ar crea piedici in economia de
piata a intreprinderii reisind din asta as propune o salvare.
In cadrul intreprinderii doina vin nu sunt intocmite contracte de servire oficiale cu furnizorii
aprovizionarea din afara se bazeaza pe aprovizionarea in acord aceasta dupa parerea mea nu est
efoarte benefic deoarece se pot intimpla retineri de materie prima calitate joasa si in mare parte
aduce daune procesului de producere si in final profitului .Eu as propune ca sa introducem acest
sistem si in intreprinderea data deoarece ne scuteste de orice neplaceri.
Contractele de aprovizionare consta din trei etape:

Obligatiunile furnizorului

Obligatiunile cumparatorului

Responsabilitatea materiala a fiecarei parti

Obligatiunbile furnizorului este sa asigure la timp cumparatorul cu materie prima si sa nu incalce

termenii stabiliti ,in caz contrar pierderile suportate de cumparator vor fi suportate de furnizor.
La rindul sau cumparatorul trebuie sa achite la timp conform legii nr 72/2013 in termen de 30
zide de la data expirarii termenului .Aceasta scuteste atit furnizorul ce presteaza servicii cit si
cumparatorul de orice neplaceri .Se realizeaza contracte cu furnizorii in care se vor indica pretul
pe un kg struguri ceia ce vedem din documente in intreprinderea pe 1 tona 2000 lei struguri
feteasca regala .Rara neagra analizind documentele determinam ca pe 1 tona 2500 lei avem
nevoie de 2500-3000 t de aicea facem bilantul de aprovizionare si bilantul de costuri.

2. Model Contract de servicii

Contract de servicii
nr.______________data_______________

1. Prile contractante

n temeiul Ordonanei de Urgen nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de

achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune
de servicii, cu modificrile i completrile ulterioare, s-a ncheiat prezentul contract de prestare
de servicii,

ntre

.........................................................................

denumirea

autoritii

contractante

adresa................................................................, telefon/fax .............................................., numr

de nmatriculare ............................................, cod fiscal ..................................., cont trezorerie
,
....................................................................,

reprezentat

(denumirea

prin

conductorului),

funcia..............................................., n calitate de achizitor, pe de o parte,

i
...................................................................denumirea operatorului economic
adres .........................................telefon/fax

.....................numr

de

nmatriculare

..........................................cod

...................................cont

fiscal
(trezorerie,

banc)..........................................................................reprezentat
prin

.............................................................(denumirea

conductorului),

funcia............................................... n calitate de prestator, pe de alt parte.

2. Definiii
2.1 - n prezentul contract urmtorii termeni vor fi interpretai astfel:
a) contract - prezentul contract i toate anexele sale;
b)achizitor i prestator - prile contractante, aa cum sunt acestea numite n prezentul contract;
c) preul contractului - preul pltibil prestatorului de ctre achizitor, n baza contractului, pentru
ndeplinirea integral i corespunztoare a tuturor obligaiilor asumate prin contract;
d)servicii - activiti a cror prestare face obiect al contractului;

e)produse - echipamentele, mainile, utilajele, piesele de schimb i orice alte bunuri cuprinse n
anexa/anexele la prezentul contract i pe care prestatorul are obligaia de a le furniza aferent
serviciilor prestate conform contractului;
f)fora major - reprezint o mprejurare de origine extern, cu caracter extraordinar, absolut
imprevizibil i inevitabil, care se afl n afara controlului oricrei pri, care nu se datoreaz
greelii sau vinei acestora, i care face imposibil executarea i, respectiv, ndeplinirea
contractului; sunt considerate asemenea evenimente: rzboaie, revoluii, incendii, inundaii sau
orice alte catastrofe naturale, restricii aprute ca urmare a unei carantine, embargou, enumerarea
nefiind exhaustiv, ci enuniativ. Nu este considerat for major un eveniment asemenea celor
de mai sus care, fr a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea
obligaiilor uneia din pri;
g) zi - zi calendaristic; an - 365 de zile.

3. Interpretare
3.1 - n prezentul contract, cu excepia unei prevederi contrare, cuvintele la forma singular vor
include forma de plural i vice versa, acolo unde acest lucru este permis de context.
3.2 - Termenul zisau zile sau orice referire la zile reprezint zile calendaristice dac nu se
specific n mod diferit.
Clauze obligatorii
4. Obiectul i preul contractului
4.1. - Prestatorul se oblig s s presteze serviciile..................................(denumirea serviciilor),
n perioada/perioadele convenite i n conformitate cu obligaiile asumate prin prezentul contract.
4.2. - Achizitorul se oblig s plteasc prestatorului preul convenit pentru ndeplinirea
contractului de servicii................................ . (denumirea)

4.3. - Preul convenit pentru ndeplinirea contractului, respectiv preul serviciilor prestate, pltibil
prestatorului de ctre achizitor conform graficului de pli, este de ........... lei /euro, din care
T.V.A. ................ lei.

5. Durata contractului

5.1 Durata prezentului contract este de ....... luni, adic de la............................................pn

la ...............
6. Documentele contractului
6.1 - Documentele contractului sunt ( cel puin):
a) caietul de sarcini;
b) propunerea tehnic i propunerea financiar;
c) graficul de ndeplinire a contractului;
d) graficul de pli;
e) garania de bun execuie, dac este cazul;
f) angajamentul ferm de susinere din partea unui ter, dac este cazul.
(se enumer, dup caz, toate documentele pe care prile neleg s le considere ca fiind parte
intergrant a contractului)
7. Obligaiile principale ale prestatorului
7.1- Prestatorul se oblig s presteze serviciile care fac obiectul prezentul contract n
perioada/perioadele convenite i n conformitate cu obligaiile asumate.
7.2- Prestatorul se oblig s presteze serviciile la standardele i/sau performanele prezentate n
propunerea tehnic, anex la contract.
7.3 - Prestatorul se oblig s presteze serviciile n conformitate cu graficul de prestare prezentat
n propunerea tehnic.
7.4 - Prestatorul se oblig s despgubeasc achizitorul mpotriva oricror:
i

reclamaii i aciuni n justiie, ce rezult din nclcarea unor drepturi de proprietate

intelectual (brevete, nume, mrci nregistrate etc.), legate de echipamentele, materialele,

instalaiile sau utilajele folosite pentru sau n legtur cu serviciile prestate, i
ii

daune-interese, costuri, taxe i cheltuieli de orice natur, aferente, cu excepia situaiei n

care o astfel de nclcare rezult din respectarea caietului de sarcini ntocmit de ctre achizitor.
8. Obligaiile principale ale achizitorului
8.1 Achizitorul se oblig s plteasc preul convenit n prezentul contract pentru serviciile
prestate.
8.2- Achizitorul se oblig s recepioneze serviciile prestate n termenul convenit.

8.3 - Achizitorul se oblig s plteasc preul ctre prestator n termenul convenit de la emiterea
facturii de ctre acesta. Plile n valut se vor efectua prin respectarea prevederilor legale.
(se precizeaz termenul de plat de la emiterea facturii i, dupa caz, graficul de plat)
8.4 - Dac achizitorul nu onoreaz facturile n termen de ...... zile de la expirarea perioadei
prevzute convenite, prestatorul are dreptul de a sista prestarea serviciilor. Imediat ce achizitorul
onoreaz factura, prestatorul va relua prestarea serviciilor n cel mai scurt timp posibil.
(se va indica un termen cert)
9. Sanciuni pentru nendeplinirea culpabil a obligaiilor
9.1 - n cazul n care, din vina sa exclusiv, prestatorul nu reuete s-i execute obligaiile
asumate prin contract, atunci achizitorul are dreptul de a deduce din preul contractului, ca
penaliti, o sum echivalent cu o cot procentual din preul contractului.
(se precizeaz cota procentual pentru fiecare zi/sptmn de ntrziere, pn la ndeplinirea
efectiv a obligaiilor)
9.2 - n cazul n care achizitorul nu onoreaz facturile n termen de .........de zile de la expirarea
perioadei convenite, atunci acesta are obligaia de a plti, ca penaliti, o sum echivalent cu o
cot procentual din plata neefectuat.
(se precizeaz aceiai cot procentual, prevazut pentru clauza 9.1, pentru fiecare
zi/saptmn de ntrziere, pn la ndeplinirea efectiv a obligaiilor)
9.3 - Nerespectarea obligaiilor asumate prin prezentul contract de ctre una dintre pri, n mod
culpabil, d dreptul prii lezate de a considera contractul reziliat de drept / de a cere rezilierea
contractului i de a pretinde plata de daune-interese.
9.4 - Achizitorul i rezerv dreptul de a denuna unilateral contractul, printr-o notificare scris
adresat prestatorului, fr nici o compensaie, dac acesta din urm d faliment, cu condiia ca
aceast denunare s nu prejudicieze sau s afecteze dreptul la aciune sau despgubire pentru
prestator. n acest caz, prestatorul are dreptul de a pretinde numai plata corespunztoare pentru
partea din contract ndeplinit pn la data denunrii unilaterale a contractului.
Clauze specifice
10. Garania de bun execuie a contractului
10.1 - Prestatorul se oblig s constituie garania de bun execuie a contractului nainte de data
de.......,.n cuantum de ., pentru perioada .i oricum nainte de nceperea execuiei
contractului.

(se precizeaz modul de constituire, cuantumul i perioada de constituire a garaniei de bun

execuie)
10.2 - Achizitorul se oblig s elibereze garania pentru participare i, dup caz, s emit ordinul
de ncepere a contractului numai dup ce prestatorul a facut dovada constituirii garaniei de bun
execuie.
10.3 - Achizitorul are dreptul de a emite pretenii asupra garaniei de bun execuie, n limita
prejudiciului creat, dac prestatorul nu i execut, execut cu ntrziere sau execut
necorespunztor obligaiile asumate prin prezentul contract. Anterior emiterii unei pretenii
asupra garaniei de bun execuie, achizitorul are obligaia de a notifica acest lucru prestatorului,
preciznd totodat obligaiile care nu au fost respectate.
10.4 - Achizitorul se oblig s restituie garania de bun execuie n termen de .. de la
ndeplinirea obligaiilor asumate.
(se precizeaz modul de restituire i termenul)
11. Alte responsabiliti ale prestatorului
11.1 - (1) Prestatorul are obligaia de a executa serviciile prevzute n contract cu
profesionalismul i promptitudinea cuvenite angajamentului asumat i n conformitate cu
propunerea sa tehnic.
(2) Prestatorul se oblig s supravegheze prestarea serviciilor, s asigure resursele umane,
materialele, instalaiile, echipamentele i orice alte asemenea, fie de natur provizorie, fie
definitiv, cerute de i pentru contract, n msura n care necesitatea asigurrii acestora este
prevazut n contract sau se poate deduce n mod rezonabil din contract.
11.2 - Prestatorul este pe deplin responsabil pentru execuia serviciilor n conformitate cu
graficul de prestare convenit. Totodat, este rspunztor att de sigurana tuturor operaiunilor i
metodelor de prestare utilizate, ct i de calificarea personalului folosit pe toat durata
contractului.
(se precizeaz anexa ce conine graficul de prestare)
12. Alte responsabiliti ale achizitorului
12.1 - Achizitorul se oblig s pun la dispoziia prestatorului orice faciliti i/sau informaii pe
care acesta le-a cerut n propunerea tehnic i pe care le consider necesare pentru ndeplinirea
contractului.
13. Recepie i verificri

13.1 - Achizitorul are dreptul de a verifica modul de prestare a serviciilor pentru a stabili
conformitatea lor cu prevederile din propunerea tehnic i din caietul de sarcini.
13.2 - Verificrile vor fi efectuate de ctre achizitor prin reprezentanii si mputernicii, n
conformitate cu prevederile din prezentul contract. Achizitorul are obligaia de a notifica n scris
prestatorului, identitatea persoanelor mputernicite pentru acest scop.
(se precizeaz anexa care conine modul de verificare i recepie a serviciilor)
14. ncepere, finalizare, ntrzieri, sistare
14.1 - (1) Prestatorul are obligaia de a ncepe prestarea serviciilor n timpul cel mai scurt posibil
de la primirea ordinului de ncepere a contractului.
(se precizeaz data maxim de emitere a ordinului de ncepere a contractului)
(2) n cazul n care prestatorul sufer ntrzieri i/sau suport costuri suplimentare, datorate n
exclusivitate achizitorului, prile vor stabili de comun acord:
a) prelungirea perioadei de prestare a serviciului; i
b) totalul cheltuielilor aferente, dac este cazul, care se vor aduga la preul
contractului.
14.2 - (1) Serviciile prestate n baza contractului sau, dac este cazul, oricare faz a acestora
prevzut a fi terminat ntr-o perioad stabilit n graficul de prestare, trebuie finalizate n
termenul convenit de pri, termen care se calculeaz de la data nceperii prestrii serviciilor.
(2) n cazul n care:
i

orice motive de ntrziere, ce nu se datoreaz prestatorului, sau

ii alte circumstane neobinuite susceptibile de a surveni, altfel dect prin nclcarea

contractului de ctre prestator,
ndreptesc prestatorul de a solicita prelungirea perioadei de prestare a serviciilor sau a oricrei
faze a acestora, atunci prile vor revizui, de comun acord, perioada de prestare i vor semna un
act adiional.
14.3 - Dac pe parcursul ndeplinirii contractului prestatorul nu respect graficul de prestare,
acesta are obligaia de a notifica acest lucru, n timp util, achizitorului. Modificarea
datei/perioadelor de prestare asumate n graficul de prestare se face cu acordul prilor, prin act
adiional.
14.4 - n afara cazului n care achizitorul este de acord cu o prelungire a termenului de execuie,
orice ntrziere n ndeplinirea contractului d dreptul achizitorului de a solicita penaliti
prestatorului.

15. Subcontractani
15.1 - Prestatorul are obligaia, n cazul n care subcontracteaz pri din contract, de a ncheia
contracte cu subcontractanii desemnai, n aceleai condiii n care el a semnat contractul cu
achizitorul.
15.2 - (1) Prestatorul are obligaia de a prezenta la ncheierea contractului toate contractele
ncheiate cu subcontractanii desemnai.
(2) Lista subcontractanilor, cu datele de recunoatere ale acestora, ct i contractele ncheiate cu
acetia se constituie n anexe la contract.
15.3 - (1) Prestatorul este pe deplin rspunztor fa de achizitor de modul n care ndeplinete
contractul.
(2) Subcontractantul este pe deplin rspunztor fa de prestator de modul n care i ndeplinete
partea sa din contract.
(3) Prestatorul are dreptul de a pretinde daune-interese subcontractanilor dac acetia nu i
ndeplinesc partea lor din contract.
15.4 - Prestatorul poate schimba oricare subcontractant numai dac acesta nu i-a ndeplinit
partea sa din contract. Schimbarea subcontractantului nu va determina schimbarea preului
contractului i va fi notificat achizitorului.
16. Fora major
16.1 - Fora major este constatat de o autoritate competent.
16.2 - Fora major exonereaz parile contractante de ndeplinirea obligaiilor asumate prin
prezentul contract, pe toat perioada n care aceasta acioneaz.
16.3 - ndeplinirea contractului va fi suspendat n perioada de aciune a forei majore, dar fr a
prejudicia drepturile ce li se cuveneau prilor pn la apariia acesteia.
16.4 - Partea contractant care invoc fora major are obligaia de a notifica celeilalte pri,
imediat i n mod complet, producerea acesteia i s ia orice msuri care i stau la dispoziie n
vederea limitrii consecinelor.
16.5 - Partea contractant care invoc fora major are obligaia de a notifica celeilalte pri
ncetarea cauzei acesteia n maximum 15 zile de la ncetare.
16.6- Dac fora major acioneaz sau se estimeaz ca va aciona o perioad mai mare de 6 luni,
fiecare parte va avea dreptul s notifice celeilalte pri ncetarea de drept a prezentului contract,
fr ca vreuna din pri s poat pretind celeilalte daune-interese.

17. Soluionarea litigiilor

17.1 - Achizitorul i prestatorul vor depune toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabil, prin
tratative directe, orice nenelegere sau disput care se poate ivi ntre ei n cadrul sau n legtur
cu ndeplinirea contractului.
17.2 - Dac, dup 15 zile de la nceperea acestor tratative, achizitorul i prestatorul nu reuesc s
rezolve n mod amiabil o divergen contractual, fiecare poate solicita ca disputa s se
soluioneze fie prin arbitraj la Camera de Comer i Industrie a Romniei, fie de ctre instanele
judectoreti din Romnia.
(se precizeaz modalitatea de soluionare a litigiilor)
18. Limba care guverneaz contractul
18.1 - Limba care guverneaz contractul este limba romn.
19. Comunicri
19.1 - (1) Orice comunicare ntre pri, referitoare la ndeplinirea prezentului contract, trebuie s
fie transmis n scris.
(2) Orice document scris trebuie nregistrat att n momentul transmiterii, ct i n momentul
primirii.
19.2 - Comunicrile ntre pri se pot face i prin telefon, telegram, telex, fax sau e-mail cu
condiia confirmrii n scris a primirii comunicrii.
20. Legea aplicabil contractului
20.1 - Contractul va fi interpretat conform legilor din Romnia.
Prile au nteles s ncheie azi .......................... prezentul contract n 2 (dou)
exemplare, cte unul pentru fiecare parte.
(se precizeaz data semnrii de ctre pri).
Achizitor,

Prestator,

............................
.... (semntur autorizat)
autorizat)
LS

LS

..........................
(semntur

1.3.Metodologia de determinare a necesarului ntreprinderii n materie prim i materiale.

Elaborarea balanelor de resurse materiale

Determinarea necesarului de materie prima si materiale in cadru intreprinderii

parcurge

urmatoarele etape :

Stabilirea nivelului optim al stocurilor prin procedeele tehnico-economice

Stabilirea politicii comerciale stabilita de catre intreprindera Doin vin

Materia prima are o pondere ridicata in cadrul intreprinderii Doina vin ea constitue circa 60%
restul constitue materii auxiliare .Toate acestea atrag o atent maxima departamentului de
management asupra orgatenizarii aprovizionarii cu materie prima si materiale deoarece efectul
economic depinde de calitatea materiei prime .
Necesarul de materie prima este determinat prin elaborarea graficului de colecyare si
prelucrare a strugurilor.

Zilele din sezon pentru recoltarea si prelucrarea strugurilor

Soiurile

or
Aligote

115

120

100

500

Muscat

0
200

0
100

0
900

100

10

11

250

130

0
200

100

12

13

14

15

315

100

Feteasca

312

800

neagra
Feteasca

16

Struguril

0
750

Sauvign
on
Izabela
Cabernet

alba
Cardinal

TOTAL

100

250

0
200

315

220

190

225

250

330

100

315

100

312

180

0
450

CoC0cccc

Consumul de resurselor materiale se calculeaza atit pentru un an intreg cit si pentru un trimestru
calculul resurselor materiale in cazul dat

prin produsulnormei de consum la volumul de

productie planificat in unitati naturale sau la volumul de lucru in cazul dat pe sezon .Pentru
fabricarea productiei de baza este necesar materie prima de baza struguriialcool zahar si materie
auxiliara combustilil ibufiant.Balanta materialelor se face in doua unitati conform formulei
MP+Mr+Mt+MNcs+Mcc+Ms=SePl+Rinter+Mpr+Mangro ceia ce ne arata balanta pe fiecare tip
de resursa si necesarul de consum si sursele lui de aprovizionare.
Volumul materialelor poate fi aflat din balanta unde se constata consumul necesar felurile de
materie prima, consumul mediu pe zi ,stoc la inceput de sezon ,aprovizionarea din afara ,volumul
planificat de productie .
Elaborare balantei materiale pentru fabrica de vin Doina-Vin

Feluri

CCCchgfConsumul necesar
de Pentru volunul consum mediu
Planificat prod pe zi t

struguri
Aligote
Muscat
Sauvignon
Izabela
Cabernet
Feteasca neagra
Feteasca alba
Cardinal

32500
33500
44000
3000
33500
2500
23000
33000
225000

3125
3000
2800
3670
3450
2300
2000
2770
23115

Acoperirea consumului t
Stoc la inceput aprovizionare
De an

din afara

3850
4900
4550
3000
4150
3920
3500
2000
29870

0
0
0
1000
0
2000
800
1600
5400

TOTAL
K

eElaborarea balantei este un process specific de controlare si gestiune ,prin balanta de verificare
se asigura centralizarea datelor pentru inregistrarea materiilor prime consumul necesar si
acoperirea consumului t .Potrivit normelor legale din tara noastra art.22 din Legea contabilitatii
balanta se intocmeste lunar .Balanta se prezinta sub forma tabelara cu mai multe coloane in care
sunt inscrise in ordine planul de date a materiilor prime .In cadrul intreprinderii Doina-vin
balanta materiilor prime se inregistreaza prin doua principii prin dubla inregistrar si dublei
reprezentari.Ca urmare in cadrul balantei se obtin anumite egalitati valorice de unde si provine
denumire de balanta.
Din punct de vedere practic cum am observat in cadrul intreprinderii balanta de verificare
urmareste functii de inrgistrarea continua pentru raportarea datelor si care consta in identificarea
erorilor prin intermediul egalitatii a balandei a materiilor prime .
Balanta reflecta nu numai solduri ci si rulajele conturilor in cadrul intreprinderii este un lucru
obligatoriu ,Functia de grupare si centralizare a datelor inregistrate se refera la existenta si
miscarea datelor inregistrate ,balantele exprima datele cantitative cit si valorici pe baza datelor
prelucrate dinbalanta identificam conturile clientilor(411) furnizorii(401).Balanta de verificare

pentru conturile analitice se intocmeste inaintea conturilor sintetice prin urmare se identifica
balanta secundara sau auxiliara .Conturile sintetice care se dezvolta in conturi analitice si pentru
care se intocmeste balanta materiilor prime (311).
Dupa prezentarea soldului balantei la sfirsitul sezonului

poate fi balanta analitica pentru

conturile monofunctionale si balanta analitica pentru conturile bifunctionale .

Totalul balantei de materii prime se compune din soldul initial de la inceputul anului si pina la
sfirsitul sezonului.Totalul se efectueaza pentru fiecare stoc in parte pe o zi si se masoara in t
In urma verifcarii balante am depistat erori ,ele erau urmate de lipsa unor egalitati valorici ,
Erorile pot fi identificate prin lipsa unor corelatii valorici erori care nu pot fi depistate cu
ajutorul balantei de verificare .Identificarea si iinlaturarea acestor erori se realizeaza in ordinea
inverse a acesteia in care sau efectuat lucrarile de intocmire a balantei .In cazul dat la
intreprinderea doina vin sa produs erori care se produc la calcularea totalurilor coloanei
balantelor aceste erori se restabilesc prin calcularea repetata .Si calculind repetal observam ca
sau produs erori de compensatie se datoreaza transcrierii gresite a unor sume din documentele
justificate in registru sau din cartea mare a intreprinderii in sens Pierderile evidena produciei i
bilanul ei este calculat

n dependenta cu cantitatea si calitatea ei primit reeind din

randamentul maxim la folosirea materiei prime. Randamentul de must dintr-o unitate de materie
prim se stabilete prin efectuarea msurilor de control a strugurilor. Dup finisarea campanieii
de vinificare, fiecare fabric vinicola formeaz un act n care se introduce datele despre strugurii
prelucrai, ntrebuinarea alcoolului, zahrului, altor component si a productiei finite.
La fabric trebuie sa fie documente normative precum: balana de greutate, balana de zaharitate
si alcoolitate. n balana de greutate este artat cantitatea de struguri ce a fost procurat, ct must
s-a obinut din strugurii respectivi, zaharitatea, cantitatea de ciorcini, tescovina. Astfel mustul
ravac alctuieste 50-55%, mustul de pres 21-26%. n total din 100% vom obine 76% must,
restul reprezint pierderile, adica: ciorchini-5%, tescovin 8-8,5kg, seminte 3-3.5kg, plus la
aceasta avem i pierderi la prelucrare 4%. Toate aceste date sunt calculate cu mare precizie i
introduse n documentele normative. Pierderile sunt n funcie de calitatea vinului i desigur soiul
din care este obinut. Vinul ca materiei prim pna a fi livrat altor fabrici sau mbuteliat trece prin
diferite procese n urma crora sunt pierderi inventabile, cum ar fi egalizarea-0.15%, la
prelucrarea cu bentonita, filtrare-0.22%, pstrare n funcie de locul de pstrare la ncarcare
Deeurile reprezint materi care a fost finisat i care nu mai este supus procesului tehnologic,
cum ar fi: tescovina, ciorchini, care sunt evacuate si folosite ca ingrminte pentru sol.

Tot din sfera deeurilor fac parte i drojdiile care comparativ cu alte deeuri, se prelucreaz n
secia de prelucrare secundar.
ca sa trecut o suma in plus identificarea acestor erori este posibila datorita faptului ca in
balanta apar unele solduri nefiresti precum si reclamatiile primate de la furnizori.
Evidena contabila la intreprinderile cu inclinatie vinicola a

produciei este organizat n

corespundere cu lege despre ntreprindere i alte acte normative, care funcioneaz pe teritoriul
Republicii Moldova. Bilanul produciei se determina n corespundere cu cantitatea i calitatea
ei primit i livrat reeind din randamentul economic maximal la folosirea materiei prime

Capitolul II. Caracteristica tehnico-economic i managementul

aprovizionrii ntreprinderii cu materie prim i materiale

2.1.Poziia ntreprinderii n ramur i benchmarking

Ramura vitivinicola a Republicii Moldova ocupa unul din cele mai importante locuri in
economia nationala ocupind doar cca7% din suprafata terenurilor cultivate ea contribuie la
formarea bugetului care alcatuieste 40%din complexul tehnico-economic.
Intreprinderea Doina vin are o strinsa legatura de parteneriat cu tarile baltice, Polonia Germania
Rusia ,productia intreprinderii merge in exclusivitatea pe piata din afara tarii in cantitati foarte
reduse ea este extinsa pe piata nationala .Pozitia intreprinderii in ramura este dea produce un vin
cit mai valoros si al realize pe piata externa pentru un profit cit mai ridicat.
Benchmarking nu este cunoscut detaliat pentru intreprindere dar ar fi un pas inainte pentru
intreprindere de aceia eu as propune deszvoltarea acestei filosobii .Intreprinderea are
posibilitatea de a gasi cele mai potrivite metode de a ridica performantele intreprinderii.
Importanta acestei noi filosofii care poat sprijini managementul intreprinderii devine tot mai
mare in uniunea europeana luind in consideratie ca Doina vin lucreaza in mare parte doar in
export , conceptual de benchmarking creste totodata creste si procesul calitatii si a unor procese
economice .Reteaua de institutii economice promoveaza tehnici specifice benchmarking care
duce la perfectionarea proceselor economice.
Benchmarking-ul se anun ca un instrument al managementului unei firme, capabil s-i permit
reducerea costurilor i ridicarea performanelor tehnico-economice. n egal msur ns, sfera sa
de aciune poate depi cazul izolat al unei firme, extinzndu-se la o ramur economic,
economie naional, economie global, sistem de cercetare, n care ,,schimbarea la provocrile
care apar, presupune dezvoltarea de politici care s permit guvernelor s identifice i s
urmreasc pe plan mondial unde exist cele mai eficiente condiii care pot permite obinerea
unor nalte performane economice, tiinifice i sociale, mecanisme i msuri care s orienteze
politicile de dezvoltare durabil a societii. Un proiect de acest tip trebuie s garanteze c prin
analiza proceselor proprii i compararea lor cu a altor parteneri, asigur o cretere a
performanei. La alegerea tematicii de studiat, proiectele trebuie s se ntind pe perioade mai
scurte de timp pentru ca schimbarea unor condiii i date s nu influeneze finalitatea dorit a
proiectului

referitoare

la

obiectivele

de

atins.

Un termen lung afectat acestui studiu, poate conducela o ,,plictiseal a colectivului i chiar la
pierderea unor membri ai si prin schimbarea unor domenii de preocupri sau schimbarea locului
de munc
Proiectul benchmarking evolueaza dupao anumita formula :

Plan Collect Analyze Adopt = Planificare Colectare Analiz aprobare,propun o

evoluare a acestui proiect pentru intreprindera Doina vin.

Planificare

Formarea echipei
Benchmarking

Dscriera
scopului

Evaluarea
rezultatelor si
identificarea
patrimoniului

Analiza
Operatiilor de
formare

Monitorizarea si
raportarea
rezultatelor

investigarea

Stabilirea
Planului
orgazitional

Realizarea
strategiilor
De implimentare

Cercetarea bazata
pe criterii serioase

Stabilirea ariei de
cuprinder

Monitorizarea
cheltuielilor

Alegerea
instrumentelor de
monitorizare
dadatelor

ntrebrile fundamentale care trebuie puse la abordarea unui proiect de benchmarkng i care
trebuie s constituie ,,intele, pot fi concretizate sintetic astfel:

Ce dorim s msurm?

Care este partenerul pe care-l alegem pentru exerciiul de benchmarking?

Care este performana produselor, proceselor sau serviciilor firmei care-i propune s
realizeze proiectul?

Ct de bun este performana firmei a crei experien dorim s fie nsuit?

n numrul viitor, vom prezenta un exemplu concret de abordare a unui proiect de benchmarking,
dezvoltat dup metodologia PCAA, propus de DEMING, pentru obinerea unei eficiene
energetice mai bun.

Sa nu uitam insa ca benchmarking-ul inseamna doar colectarea de informatii legate de produsul

tau si de compania ta. Deciziile legate de folosirea acestora sunt luate de managerii sau
proprietarii firmelor. Raportul poate doar sa ii asiste in gasirea de idei si in stabilirea unei
directii. Creativitatea oamenilor din companie este cea care sta la bazele strategiei. Astfel, daca
solutia pe care au ales-o nu functioneaza conform asteptarilor, acest lucru tine de management,
nu de informatiile din studiu. Singura problema a unui raport de acest fel apare atunci cand
studiul nu acopera piata in totalitate si nu ofera suficiente date.
In ceea ce priveste perioada de timp pe care o iau in calcul studiile, in cazul nostru, rapoartele de
benchmarking sunt facute pe un proiect sau pe un produs, nu pe un trimiestru sau pe un an. De
asemenea, noi indicam in studiu si tendinte relevante din alte tari, ceea ce le ofera managerilor
un alt punct de vedere.
Informatiile culese prin aceasta metoda benchmarking ghideaza antreprenorul in obiectivele sale
de imbunatatire continua a activitatii si a calitatii, prin elaborarea unor planuri si proiecte,
pornind de la un sitem de calitate care trebuie elaborat si documentat in mod adecvat, tinand cont
de zona care necesita cele mai ample imbunatatiri si luand in calcul nevoile clientilor interni si
externi. Insa, ce este mai important, antreprenorul trebui sa aiba in vedere daca are asigurat un
sistem care sa permita furnizarea de fonduri si resurse necesare.
Principala motivaie pentru a face benchmarking este c, implementnd cele mai bune practici
pentru un anumit proces, compania dumneavoastr poate depi anumite goluri de
performan, pentru a obine rezultate mai bune i avantaje competitive. Alte motive s facei
benchmarking sunt c:

Acesta v ajut se determinai obiective de performan tangibile i cuantificabile, pe care

le putei evalua n timp, pentru a afla impactul pe care schimbrile fcute l au asupra
organizaiei dumneavoastr;

O activitate frecvent de benchmarking v ajut s raportai performan ele companiei

dumneavoastr la cele ale celor mai bune companii din domeniu. Folosind benchmarking-ul, v
putei da seama care sunt acele bune practici pe care s le aplicai i dumneavoastr pentru a v
crete performanele de business.
Benchmarking-ul se poate realiza pentru aproape toate procesele de business, inclusiv marketing,
i pot fi folosite ca exemple una sau mai multe companii din acelai domeniu, sau dintr-un
domeniu diferit.
Companiile folosesc benchmarking-ul pentru a evalua procese precum recrutarea de personal,
serviciile de suport clieni, mentenana echipamentelor, colectarea creanelor .a.m.d. Din
pcate, multe companii nu fac benchmarking pe procesele de marketing, i pierd multe
oportuniti din aceast cauz. Mai ales n aceast perioad, marketingul este foarte important n
susinerea veniturilor. Cu toate acestea, multe companii i reduc investiiile n marketing n
momente de criz economic, ceea ce, n esen, nseamn c reduc foarte mult activitatea de
generare a veniturilor.
Specialitii sunt de prere c, dimpotriv, ntr-o perioad ca aceasta pe care o traversm acum,
companiile trebuie s fac eforturi maxime pentru a susine activitatea de marketing, pentru c
asta le va ajuta s traverseze mult mai uor criza economic i cu rezultate mai bune.
Directorul intreprinderii Doina vin i efii departamentelor de marketing sunt foarte interesai de
mbuntirea performanelor organizaiilor lor n dou direcii: atingerea obiectivelor propuse i
eficiena (reducerea cheltuielilor i pierderilor). De aceea, ntrebarea pe care i-o pun deseori
este: ce si cit anume trebuie de imbunatatit?
Factorii

ce

condiioneaz
procesul de
producie
Ramuri
industriale

Gradul

de Complexitate

eterogenitate

Dispersia in Gradul

a constructiva spatiu

de Sabilitatea in

a continuitate a timp

al destinatiei si tehnologia procesului

procesului de factorilot de

economice a produselor

tehnologic

productie

productie

Dispersia

Caracter

Caracter

discontinuu

deosebit

produselor

principale
Caracter
Benefice

deosebit
eterogen

de

Caracter
deosebit

de

complex

dinamic

de

produselor
Continue

Caracter

Caracter

Productie de Caracter

rentabil

relativ

mare

omogen

capacitate

Mediu

continuu

2.2.Caracteristica general a ntreprinderii

Doina-Vin SRL fost fondata in 1993 la 20 decembrie principala activitate a intreprinderii este
productia si vinzarea vinurilor necarbonate .Compania de productie se afla la Rezeni (central
zona Moldovei 20 km de Chisinau) .Fabrica de prelucrare primara a strugurilor este dotata cu
utilaje din Franta Vaslin Bucher,o instalatie de imbuteliere este dotata cu echipamente din
Italia Techo Alimentare .Compania franceza Vaslin Bucher

foloseste tehnologia rece de

umplere care in mod semnificativ salveaza o cantitate mare de vinuri de inalta calitate si permite
pastrarea armonioasa a aromeni si gustului vinului.
Doina-Vin cultiva Muscat Traminer, si Aligote pe plantatiile de nord si soiuri rosii Merlot,
Cabernet, Pinot Noir, pe plantatii de sud. Strugurii sunt culesi manual le-ar considera ca
colectarea manuala le confera o valoare oarecare favorabila.Compania produce vinuri ca Merlot ,
Cabernet, Pinot Noir, Traminer, Aligote, Pinot Gris, Augusto(amestec), Roza(amestec), Muscat,
Codru, Isabella, Lidia care sunt pastrate pe parcursul de maturare pentru minim de 2-3 ani in
butoaie de stejar de stejar California si Caucaz .Vinurile Doina-Vin sunt populare printer alti
producator pentru vinurile sale exclusive Cagor, Merlot, Pinot Noir, si Aligote care au primit
medalii ,prin urmare circa 70%din vinurile intreprinderii Doina-vin sun exportate in cele 10 pieti
de desfacere.
In prima jumatate a sec XX-lea fabrica a fost restructurata pentru a produce vinuri pentru
respublica sovietica si satisfacerea cererii de vin original din Republica Moldova .
Istoria Moderna a Doina-Vin incepe in 1993 dupa ce Moldova a obtinut independenta si
principiile de piata a inceput sa stabileasca directiile de dezvoltare pentru industria vinului .
Astazi Doina vin are 1500 de hectare de podgorii,o linie de imbuteliere cu o capacitate de 6000
sticle pe ora si 4.4 mln de sticle potentialul de export .
Compania Doina Vin si-a pus angajamentul de a furniza consumatorului o mare divrsitate de
vinuri la preturi rezonabile .Principalul calauzitor fiind stabilirea unei colaborari de lunga durata

cu partenerii companiei din intreaga lume si merge din colo de relatiile comerciale uzuale
.Scopul vinificatiei companiei este orientat spre atingerea calitatii pe parcursul procesului de
productie si in consolidarea caracteristicilor dinstinctive .
La Doina Vin lucrul se face cu pasiune ,Obiectivul companiei este dea livra clientilor
consumatorilor vin

si

de o calitate inalta. Doina Vin este specializat in exportul de vinuri

imbuteliate si in vrac deci tine cont de satisfacerea clientilor .

Parteneriatul cu compania Doina Vin va oferea posibilitati de a distinge numarul existent de
vinuri pe piata . Oferta de vinuri este diversa vinuri in sticle si exclusive si generice cu un
caracter specific regiunii .
In Republica Moldova vinul este mindria nationala asa ca Doina vin tinde spre perfectionare ca
vinurile de Doina Vin sa duca faima gustul si calitatea dincolo de granitele tarii noastre .
Forma organizatorica SRL tipul de activitate este fabricarea pastrarea si comercializarea ANG
productia de vinuri seci,demiseci, dulci ,de servit si de alcool .Doina vin are doua fabrici de
prelucrare a strugurilor in diferite zone climaterice Raciula si Rezeni .
Fabrica dispune de prelucrare primara ,sectia de cupajare si tratare ,sectia de imbutelieresi sectia
mecanica,laborator.

Echipamentul de productieeste: 1 linia de prelucrare as strugurilor productivitatea fiind de 2500

tone la sezon 2 tratarea si cupajarea iltru 8 tone pe ora 3 liniade imbuteliere 6000 sticle pe ora 4
personalul intreprinderii este de 90 lucratori 5 lucru sindicatelor mici

in mediu 2000-3000

tone de struguri..

2.3.Analizna indicatorilor tehnico-economici de baz ai ntreprinderii

Indicatorii tehnico-economice a procesului tehnologic este acel proces care se desfasoara

neintrerupt in cazul dat durata de transformare a materiei prime in produs finit .Procesul dat se
poate calcula printro formula integra (Materiale intrate+ materi exinte =materiale iesite
+materiale ramase )toti termenii ecuatiei reprezinta cantitatea de materiale .

Indicatorul economic este o caracteristica derivata care intr-o formulare scurta si concise care
exprima cit mai vast termenul economic

la care se refera PIB=valoarea bruta de piata a

bunurilor si serviciilor finale intro perioada de timp in cazul dat sezon .

Indicatorii economici sunt fragmente ale datelor financiare si economice acestea sunt utilizat
pentru a supraveghea si observa pulsul economiei in intreprinderea Doina Vin ,PIB indica ritmul
in care se dezvolta conomia si este considerat cel mai cuprinzator indicator al ofertei si cresterii
economiei .

Principiile indicatorilor tehnoco-economici

Denumirea

Aligote
Muscat

Valoarea tone

Valoarea

lei

fara Capacitatea m/p din

TVA(cap din afar)

afara

3850

5775

4900

7350

4550

5320

1000

3000

4500

4150

6225

3920

2880

2000

3500

2850

1600

2000

3000

3733

85780

4600

Sauvign
Izabela
Caberne
Feteasca neagra
Feteasca alba
Cardinal
Total mediu

In urma datelor corespunzatoare observam unele dereglari urmarim ca productivitatea

intreprinderii depaseste cerea de piata ceia ce am observat si l a intreprindere .Intreprinder Doina
vin din surplusurile pe care le face le depoziteaza si le pastreaza pe parcursul anilor .Care sunt
urmarile acestui scop nu pot sa spun cu exactitate deoarece est elegat de departamentul de
marketing si distribuire care est creat de catre intreprindere adata pentru a concepe niste strategii

de vinzare .Dupa parerea mea nare nici un efect deoarece dupa cum am observat vinul este
pastrat pentru un termen foarte indelungat dupa care necesita transformari tehnologice si
biochimice dupa care isi pierde proprietatile chimice si biochimice .Sau formeaza alte bauturi
alcoolice cum ar fi coniacul ,dupa situati acare sa creat in 2013 se prevede ca interprinderea sa
poata realize o mare parte din productie pe piata europeana dar si in cazul dar productia trebuie
sa corespunda normelor europene in urma situatiei date create observam o scaderea a economiei
intreprinderii cu 25% .
Evaluarea Criteriul tehnico - economic Acest criteriu se utilizeaz n fabricaia acelor produse
pentru care timpul de pregtire - ncheiere nregistreaz valori ridicate (o pondere mai mare o are
timpul de reglare a utilajelor). Este cazul prelucrrii produselor la maini automate i
semiautomate, cazul matririi la prese prevzute cu matrie complicate, etc. Esena acestui
criteriu este stabilirea unor raporturi ntre timpul de pregtire - ncheiere i timpul de lucru al
utilajului. Mrimea lotului dat de acest criteriu se poate calcula cu ajutorul formulei:
LO = tpi / tu Kf
Unde : tpi reprezint timpul de pregtire - ncheiere pentru executarea
tu-timpul unitar la operaiunea conductoare;
Kf coeficient care depinde de condiiile de fabricaie
Prin operaiunea conductoare, al crei timp (tu) se utilizeaz n formul, se nelege acea
operaiune care maximizeaz raportul:
tpi / tu
unde: tu reprezint timpul auxiliar al diferitelor operaiuni prin care trece produsul n
prelucrare.
area managementului aprovizionrii ntreprinderii cu materie prim i materiale. Poziia i
sarcinile compartimentului de aprovizionare n structura organizatoric a ntreprinderii

Aprovizionare constituie astzi, n condiiile unei piee concureniale, o miz strategic major
pentru ntreprinderile industriale i comerciale. Aceasta reprezint un potenial important de
creare a valorii pentru client: calitatea serviciului, performana n ceea ce privete termenul i
reactivitatea.
De asemenea, reprezint unul din locurile principale unde se disput o parte din rentabilitatea
ntreprinderii, prin raionalizarea costurilor legate de aprovizionaresau prin concentrarea asupra
noilor canalele de distributie . Aceasta tendin este consolidat nc ntr-un context economic
dominat de mondializarea schimburilor, diversificarea i scurtarea ciclurilor de via ale
produselor, dezvoltarea parteneriatelor intre intreprinderi. n acelai timp, noi oportuniti au fost
oferite prin evoluia tehnologiilor i metodologiilor, n special a sistemelor de informare.
Aprovizionarea reprezint ansamblul fluxurilor fizice, ale informaiei i fluxurilor financiare,
care leag furnizorii i clienii. Ceea ce duce, pe de o parte, la ideea de lan in care diferitele
elemente dintr-un sistem de producie industrial sunt interdependente i pe de alt parte la o
definiie n sens larg a aprovizionrii (flux ntre uzine, flux ntre un furnizor i un client, flux
ntre dou posturi de lucru .a. m. d.). Pentru un numr important de manageri de ntreprindere,
lanul de aprovizionare constituie un subiect de interes major. In schimb, non-coordonarea
lanului, se poate solda cu pierderi importante pentru intreprindere.

Furnizori

Aprovizionare

Productie

Aceste rezultate sunt chiar consecinele unei serii de decizii bune, locale, de gestiune, in funcie
de datele legate de cost i de cunotinele legate de cererea la fiecare nivel. Aceste rezultate sunt
amplificate intr-o reea de distribuie mai complex.
La fiecare verig a aprovizionarii este posibil asocierea inidicatorilor de performan, din
numr de zile pentru datorii la furnizori, costuri ale activelor i capitaluri mobilizate, numr de
zile pentru stocuri, cost total de distribuie, numr de zile pentru creane clieni, coeficient de
serviciu client, tratarea comenzilor. n ansamblul aprovizionarea, este indicatorul de durat a

ciclului de exploatare. Dac aceste abordri au permis avansuri reale n termeni de reprezentare
cuantificat a performanei ele ntmpin totui doua dificultati majore.
O parte important a dificultilor este legat de implementarea strategiilor de colaborare dintre
intreprinderi. Se regsesc firete, problemele clasice de colectare a informaiilor, care pot limita
astfel munca .Aprovizionarea si performanta financiara reduceri semnificative a stocurilor sale i
a creditelor sale clieni - furnizori. Centralizarea de aprovizionare a avut impact n mod deosebit
asupra gestiunii comenzilor i asupra relaiilor cu clienii. Dac noi presupunem un rezultat
operaional stabil, simplificnd, putem scoate n eviden importana gestiunii de aprovizionare
n crearea valorii msurate prin profit economic , dup cum arat rezultatele urmtoare. Trebuie
pruden, n msura n care diferite decizii de mbuntire sunt suprapuse, ele cer investiii i
cheltuieli afectnd cei doi termeni ai ecuaiei profitului economic .
Profitul economic

poate fi definit ca diferena ntre venitul net de impozite extras din

exploatarea i remuneraia capitalurilor angajate la costul de capital, adic la costul mediu

ponderat al resurselor financiare. Dac se ia n considerare, intr-o prim aproximare, c venitul
generat prin exploatare este rezultatul exploatrii, formula de profitul economic.
PE = Re x (1 Cb) Cc x Ca, (1.2.1)
unde : Re este rezultatul exploatrii; Cb - coeficientul de impunere a beneficiilor; Cc - costul
capitalului; Ca - capitaluri angajate. Un PE profitul economie. .

2.5.Studierea zonei de materie prim a ntreprinderii i analiza graficului de recepie a materiei

prime.

Tara noastra sa impartin in doua zone, zona codrului care se bucura de o gama mare de poama
de masa din care se face cele mai fine vinur albe si vinuri spumante .La sudul Moldovei care
este cea de a doua zona cresc soiuri de vinuri rosii ce reflecta o gama imbogatita de vinuri fine si
cu un gust selec .
Intreprinderea Doina vin e situate in partea centrala in zona codrilor ,vinificatorii din
intreprinderea data au creat tehnologia lor defabricare a vinurilor ,facind unele din cele mai bune
vinuri de o calitate inalta .

Compania Doina vin intra in rindurile companiilor care nu doar sunt proprietarii fabricii dar si
proprietarii de vita de vie ceia ce corespunde normelor Europene de fabricare a vinurilor
deoarece nu mai tirziu de 4 ore trebuie de folosit poama ,specialistii intreprinderii au pus la baza
buna calitate a vitei de vie .La viitoarea roada se gindesc din momentul sadirii vitei de vine
,amplasarea vitei de vie de la Rezeni se afla pe vale la baza formarii vitei de vie sta clima,
butucul vitei de vie, o ingrijire adecvata ,aceste etape duc la o roada bogata si la un gust divin .
Deja la prima etapa a prelucrarii poamnei zdrobirea si fermentarea se formeaza caractaristica si
multiple procese care ajuta vinul sa aiba un gust cit mai bun .
Specialistii companiei la prelucrarea soiurilor albe de poama folosesc un process fermentative
cu ajutorul temperaturii controlate ,cu ajutorul frigiderelor asigura formarea vinuluii si a gustului
. La baza prepararii vinurilor rosii sta fermentarea in butoaie de lemn cu ajutorul a unor culturii
curate de drojtii aceasta duce la un gust bun pe care vinificatorii si somelierii il asteapta.Dupa
fermentarea vinului are loc scoaterea de pe drojdii,pomparea vinului fermentat in sectia de
pastrare apoi imbutelierea vinului sapui formarea sticlei.
Specialistii duc un control microbiologic, organoleptic, si tehnologic a vi nurilor si determine
calitatea vinurilor cu ajutorul degustarii .Unele dintre cele mai renumite vinuri ale intreprinderii
sunt Grand Reserve, Isabela, Muscat alb, Muscat rosu, Roza Doina etc.
Compania Doina-Vin tine cont de dorintele clientilor sai de aceia tine da a crea vinuri din cele
mai selecte ,imbunatatirea in sine a produselor sale .Managementul imbunatateste exteriorul
produsului urmarind tendintele globale a perfectionarii .
Pentru calculul mrimii optime a lotului de fabricaie, dup criteriul economic, se poate utiliza i
metoda grafic, care const n compunerea tuturor curbelor dup care evolueaz cheltuielile
aferente unei uniti de produs.

Schema de calcul:

Curbele 1 6 au urmtoarele semnificaii:

curba 1 reprezint costul materiei prime pe produs Cm;
curba 2 - salariul pe unitatea de produs S;
curba 3 - cheltuieli indirecte (regie) pe produs r, exclusiv cheltuielile de pregtire - ncheiere
a fabricaiei;
curba 4 - cheltuielile cu pregtirea - ncheierea fabricaiei pe unitatea de produs b / L;

 curba 5 - pierderea din imobilizarea mijloacelor circulante;

curba 6 - rezultanta, care cumuleaz toate componentele 1 5.
Schema tehnologica de obtinere a vinului:

Receptia
strugurilor

sulfitarea
Macerearea

Zdrobirea

Evacuarea ciorchinelor

Desciorchinare
a

Enzimaju

Evacuarea

Colectarea

mustului ravac

ravac

Separarea

Limpezirea

Activatorii

mustului

fermentare

Drojdii

Separarea

Obtinerea

selectionate

drojdiilor

nou

mustului

de

vinului

Graficul de asigurari si planificare

Denumirea
Aligote
Muscat
Sauvignon
Izabela
Caberne
Feteasca neagra
Afaeteasca alba
Cardinal

Prod planificat
3000
3000
3000
3000
3000
3000
3000
3000

efectiv
3850
4900
4550
3000
4150
3920
3500
2000

Se include
3850
4900
4550
3000
4150
3920
3500
3000

2.6.Calcularea indicatorilor utilizrii materiei prime i materialelor i depistarea rezervelor de

cretere a eficienei folosirii lor la ntreprindere
Privind la formula indicatorului, ne putem da seama usor ca cele doua metode prin care poate fi
crescuta sunt marirea profitului in conditiile pastrarii aceluiasi capital propriu sau micsorarea
capitalului propriu in conditiile aceluiasi profit net. In cea de-a doua situatie nu este vorba
neaparat de micsorarea in termeni nominali a capitalului propriu, ci de micsorarea ponderii
acestuia in activul total. Bineinteles, acesta poate sa fie si negativ in cazuri exceptionale, iar in
acel caz rotatia capitalului de lucru nu mai are relevanta. In mod normal, cu cat rata de rotatie
este mai mare cu atat este mai bine. Explicatia pentru acest aparent dezechilibru este ca, in timp
ce resursele materiale pe termen scurt nu pot fi folosite decat pentru a acoperi nevoile curente de
finantare, cele pe termen lung pot sa finanteze nu doar mentinerea productiei, ci si extinderea
acesteia in timp. Partea care este finantata din resursele pe termen lung poarta numele de capital
de lucru, sau capital circulant. O valoare mai mare a acestui indicator semnifica fie ca
intreprinderea Doina vin in cauza foloseste foarte putin vanzarile majoritatea clientilor facand
plata pe loc, fie ca reuseste sa isi colecteze creantele cu o eficienta crescuta.De exemplu, daca
valoarea indicatorului scade pe parcursul unei perioade inseamna ca intreprinderea ii ia mai mult
sa faca platile catre furnizori. Acest lucru poate insemna ca nuDoina vin mai reuseste sa
mentina un ritm bun al platilor catre furnizori din cauza unui mers mai prost al afacerilor, dar la
fel de bine poate insemna ca managementul a reusit sa negocieze termene mai bune de plata cu
furnizorii, iar acest lucru va ajuta la marirea cifrei de afaceri si a profitului.Formula de calcul al
indicatorului o putem reprezenta astfel cheltuielile materiei prime si materiale+cheltuieli si
marfuri/ datorii catre furnizor.
Pentru fiecare sortiment de produse si servicii se calculeaza un indice mediu al pretului, care este
actualizat, iar IPC devine un indice sintetic sub forma de medie aritmetica:

Calculind indicatorii materiilor prime si materiale mam confruntat cu mai multe probleme cum
ar fi cresterile anuale a preturilor am facut un bilant pe ultimii 5 anii unde am urmarit valoarea
de crestere a productiei si economiei ,di determinarea valorilor indicatorilor fata de perioada
curenta cu cea de baza

Tabelul urmator arata o structura simplificata a cosului de consum a materiilor prime si materiale
Denumire
Um
qo
Aligote
Tone
4.0
Muscat
Tone
3.3
Sauvignon
Tone
3.0
Izabela
Tone
2.5
Caberne
Tone
0.07
Feteasca neagra Tone
3.8
Feteasca alba
Tone
1.0
Cardinal
Tone
3.0
Se indica o crestere considerabila de 8%

po
5.0
7.0
6.0
10.9
10.9
9.2
13.9
11.0

q1
3.33
3.4
5.5
6.0
7.0
10.0
4.0
4.5

P1
7.7
6.0
3.5
7.0
7.0
6.0
5.0
4.0

Calculul indicatorilor :
Denumirea
q0 p0
q1 p1
Aligote
9.0
11.03
Muscat
10.3
9.4
Sauvignon
9.0
9.0
Izabela
13.4
13
Caberne
10.97
14
Feteasca neagra
13
16
Feteasca alba
14.9
9.0
Cardinal
14
8.5
Bineinteles ca calculul indicilor a materiei prime are inclinatia de a scade deoarece resursele
materiale au o pondere de descrestere deoarece ele se consuma.
In final am determinat o pondere de crestere de cca 11.53%
Indicatori tehnico-economici - Procese tehnologice continu este acel proces care se desfasoara
neintrerupt e caracterizeaza prin debitul de alimentare cu materie prima si prin durata de
transformarea a materiei prime in produs finit. Proces tehnologic discontinu aste acel proces care
se desfasoara intermiten se caracterizeaza prin marimea sarjei
2.7.Analiza SWOT
Cea mai desfolosita metoda esteanaliza SWOT o tehnica cunoscuta si utilizata pe plan mondial
in vederea evaluari pozitiei istrategice a unei intreprinderii si a activitati acesteia ce permite
definirea potentialului competitional al intreprinderii.AnalizaSWOT reprezinta un instrument
foarte util si usor de utilizat chiar si de catre neprofesionisti .

Rezultatul unei astfel de analize ia amplori diverse:

Evidentierea partilor vulnerabile dar si a celor forte la un moment dat

Idntificarea si analiza oportunitatilor

Conditiile extreme ce influenteaza nivelul de profitabilitate al actiunilor pe care compania

urmeaza sale intreprinda

Sa incercam sa analizam factorii ce influenteaza decizia unei intreprinderi punctele forte

1

Deschiderea pietelor interne si internationale

Maturizarea pietii locale

Globalizarea

Crestera potentialului investitional

La rindul sau punctele slabe persista ca exemplu:

1

Necunoastera particularitatilor din diverse piete locale

Lipsa unui sistem de management

Necesitatea redimensionarii

Astfel analiza SWOT constituie cea mai importanta tehnica manageriala utilizata pentru
intelegerea pozitiei strategice a unei intreprinderi/organizatii. Analiza SWOT incepe cu scrierea
unei liste cu puncte curente : puncte de forta dar si puncte de slabiciune, privind starea unei
intreprinderi/organizatii. Denumirea SWOT insasi este un acronim provenind de la initialele unui
numar de patru cuvinte in limba engleza :
Strengths. Punctele forte ale organizatiei, deci capacitatile, resursele si avantajele pe care ea le
poseda, competentele distinctive ale personalului managerial de cele doua nivele: prescriptor si
decident, precum si alti factori de succes ai intreprinderii/organizatiei.

Weaknesses. Ceea ce inseamna punctele de slabiciune ale organizatiei, ariile sale de

vulnerabilitate, zonele de resurse sarace, si alte valori negative sau conditionari negative.
Punctele de slabiciune ale organizatiei reprezinta conditionari interne ce sunt contrariul valorilor
propriu-zise. Din perspectiva managerului, un punct de slabiciune reprezinta un element
identificat in organizatie, element ce poate impiedica atingerea obiectivelor manageriale ale
organizatiei. Punctele de slabiciune se pot imparti in doua categorii : i.) factori interni care
distrug valorile; ii.) conditii interne insuficient de bine focalizate pentru a putea sa creeze valori
competitive in conditiile globalizarii (de exemplu o gandire autarhica orientata spre echilibrul cu
natura ; sa reamintim cu acest prilej ca globalizarea se bazeaza pe principiul destructiei creative,
actiunea de distrugere a globalizarii fiind orientata in primul rand spre sectorul economiei
autarhice).

Opportunities. Oportunitatile ori caile pe care pot fi avansate interesele organizatiei respective,
cai pe care pot fi exploatate liniile sale de forta, si eliminat balastul punctelor
vulnerabile, reprezinta valori pozitive si conditionari externe. Deci oportunitatile sunt tendinte
generale prezente in mediul extern, ori sanse oferite de intamplare in afara campului de
influentare a lor prin management, desi ele pot influenta pozitiv procesul dezvoltarii.
Oportunitatea este o proiectie a binelui viitor (good in the future, in limba engleza). Se
considera ca oportunitatile aduc lumina pe calea strategica a intreprinderii/organizatiei
Threats. Adica amenintarile la adresa intereselor cresterii organizatiei respective, aspecte
negative ce apar din supraexploatarea resurselor sale, ori limitarile care se impun organizatiei din
partea unui mediu extern aflat in schimbare; in fine, riscuri. Amenintarile reprezinta
valori negative si conditionari externe aflate dincolo de campul de actiune manageriala ; ele
pot fi atat riscuri tranzitorii, cat si permanente. Amenintarea (sau riscul) este o proiectie a raului
viitor (bad in the future, in limba engleza)
Analiza SWOT reprezinta astfel o cale practica pentru asimilarea informatiei privind mediul
intern si mediul extern al unei organizatii. Analiza SWOT reprezinta un fel de scanare a mediului
intern si extern al organizatiei (vezi figura 1), orientata spre a surprinde patru aspecte ale
activitatii intreprinderii/organizatiei. Aceasta scanare reveleaza itemuri (probleme, cauze,
conditionari, articole) servind ca mijloace de propulsie ori, dimpotriva, actionand ca frane,

pentru atingerea obiectivului organizatiei. Punctele forte si oportunitatile reprezinta conditionari

pozitive pentru cresterea organizatiei, sau pentruatingerea obiectivului sau managerial; dupa cum
punctele de slabiciune si amenintarile reprezinta impedimente sau conditionari negative pentru
organizatie. Obiectivul analizei SWOT este acela de a recomanda strategiile care asigura cea mai
buna aliniere intre mediul extern si mediul intern. Prin alegerea strategiei corecte a unei
organizatii, se poate influenta impactul acestor forte in avantajul organizatiei.
Pentru ca procedura SWOT sa isi poata indeplini de o maniera reliabila si fiabila acest rol, este
necesara colectarea unei mari cantitati de date privind mediul intern si mediul extern al
organizatiei. Itemurile trebuiesc clasificate in patru liste de inventare, fiecare inventar avand
doua caracteristici :
1. Itemul apartine mediului intern al organizatiei, sau mediului extern al organizatiei,
2. Itemul reprezinta un element ajutator, pozitiv, pentru atingerea obiectivului, sau un
impediment, adica un element negativ, in atingerea obiectivului.

Prima conceptie eronata este aceea ca SWOT are in sine o capacitate analitica proprie. In
realitate, SWOT constituie numai un cadru de lucru analitic, semanand mai mult unei auditari
interne. A doua conceptie eronata este aceea ca analiza SWOT genereaza patru liste cu inventare
al caror continut nu depinde de strategia pe care se pregateste sa o implementeze organizatia
pentru atingerea unei tinte. In realitate, chiar semnificatiile termenilor puncte forte (strengths) si
puncte de slabiciune (weaknesses) depind de specificitatile strategiei cautate. In plus, listele cu
exemple de inventare S, W, O, T, furnizate in tutorialele standard pentru invatarea
aplicarii analizei SWOT, desi sunt denumite inventare SWOT, nu sunt chiar punctele de plecare
cele mai adecvate pentru construirea unei strategii, intrucat nu se bazeaza pe o analiza completa
si suficient de profunda a situatiei competitive a unei companii de catre persoane ce poseda un
nivel adecvat de cunoastere a mediului, de exemplu a pietei pe care actioneaza compania
respectiva, sau a retelei de interactiuni, cauzalitati si impacturi pe care functioneaza organizatia
respectiva. In fine, pentru ca informatia inventarelor SWOT sa fie reliabila in generarea si
selectarea strategiei intreprinderii/organizatiei, este necesara si conformarea la reguli ad hoc
inferate dupa o reflectie prompta asupra rolului jucat de aceasta informatie. Referirea vaga sau
imprecisa intr-o analiza SWOT la factorii externi si interni ai unei organizatii va afecta
intotdeauna de o maniera detrimentala comunicarea factorilor propusi a fi influentati si
modificati, sau la care trebuie doar sa se raspunda, cat si verificarea lor obiectiva, conducand

astfel la rezultate de calitate inferioara ale analizei strategice. Aceasta constituie o greseala destul
de frecvent intalnita in analizele SWOT. Ea este cauzata de o desfasurare eronat conceputa a
fazelor studiului SWOT, care trebuiesc aplicate managementului intreprinderii/organizatiei pe o
baza periodica, de o insuficienta diligenta a lucrului cu SWOT atunci cand totusi exista
competenta personalului managerial de la nivelul prescriptor, in fine de prezenta unor falii foarte
reale in informatia strategica. Orice caz concret de analiza SWOT unde au fost semnalate
deficiente de asemenea natura este considerat inconform. Neconformitatile deontologice
observate in managementul prescriptor ajung pana la urma sa fie detrimentale pentru
performanta si pozitia strategica a companiei, si din cauza aceasta sunt considerate malpraxis.
. Principii generale pentru identificarea itemurilor SWOT Analiza strategica SWOT a fost
conceputa

ca

instrument

managerial

ce

investigheaza

posibilitatile

viitoare

ale

organizatiei/institutiei/teritoriului (daca este vorba despre Agenda 21 locala pentru dezvoltarea

durabila, analiza SWOT trebuie focalizata asupra conditiilor dezvoltarii teritoriului), prin
abordarea sistematica a introspectiei in aspectele pozitive si negative ale organizatiei si mediului
sau. Scopul primar al unei analize SWOT este acela de a identifica si asigna fiecare factor
semnificativ, pozitiv ori negativ, in una din cele patru categorii, ceea ce permite unui manager
decident sa capete o perspectiva realista asupra intreprinderii/organizatiei. Chestiunile corelate
cu identificarile, clasificarile si caracterizarile itemurilor (articolelor) S., W., O., si T. in
inventarele SWOT sunt delicate, cerand mereu abordarea prudentiala. Identificarea itemurilor
pentru inventarele SWOT poate sa fie efectuata atat de catre un manager individual, cat si de
catre echipe de contributori de itemuri. Dar probabil ca preeminenta unui singur punct de vedere
este prea mult corelata cu personalitatea realizatorului analizei SWOT.

Sunt deosebit de

eficiente acele tehnici de lucru in grup care permit focalizarea subiectivitatilor multiple pe un
singur obiectiv in timpul discutiilor sau exprimarilor de opinie. Intr-adevar, discutiile bine
focalizate pe tematica unei analize SWOT permit furnizarea unei anverguri satisfacatoare a
punctelor de vedere (optimiste si pesimiste) pentru analiza SWOT, a unui cadru SWOT
structurat, si a claritatii rezultatelor analizei SWOT. Anvergura este necesara, de exemplu, la
redactarea unei Agende 21 locale pentru interesul comun al dezvoltarii durabile in acel teritoriu,
dovedindu-se ca analiza SWOT functioneaza cel mai bine atunci cand identificarea itemurilor
pentru inventarele S.W.O.T. se face apeland direct la un numar mare de contributori din teritoriu,
reprezentand diverse interese particulare, avand initial puncte de vedere diferite asupra cailor pe
care pot sa fie atinse obiectivele dezvoltarii, dar care participa, adica abordarile lor ascendente
distincte se racordeaza la abordarea descendenta, unica pentru teritoriu. olectarea itemurilor in
cele patru inventare SWOT se poate face si printr-o conferinta de tip proces de brainstorming.

Atunci cand este socializata , practicata in grupuri lucrand in sedinte de furtuna mentala
colectiva, efectuarea analizei SWOT nu este nici plictisitoare, nici consumatoare de timp. Ea
este in aceelasi timp performanta, datorita capacitatii largi de perceptie a membrilor dintr-un
grup condus dupa principii de logica simpla. Gruparea de itemuri in numai patru categorii se face
in fapt multi-criterial : bun, rau, puternic, slab, intern, extern, tangibil, intangibil,
global, autarhic, pozitia fata de ultimul val de inovatie tehnologica si alte criterii ad hoc
pentru acea organizatie/intreprindere sau acel teritoriu. Dar insusi procesul colectarii datelor
pentru inventarele SWOT printr-o sedinta de tip brainstorming (furtuna mentala colectiva) se
poate dovedi in sine la fel de important ca si rezultatele finale obtinute. Dialogul stimulativ pe
care il genereaza produce totdeauna beneficii colaterale in cresterea informatiei personale a
fiecaruia dintre participantii la conferinta prin exprimarea si audierea opiniilor fiecarui
participant, facilitand astfel institutionalizarea cunoasterii. Efectuarea unei analize SWOT in
cadrul unei organizatii, avand drept subiect de analiza chiar functionarea acelei organizatii,
constituie o cale relativ simpla de a comunica idei, politici organizationale, si preocupari ale
managerilor decidenti catre personalul managerial subordonat al organizatiei. Rezultatele ii mai
pot ajuta pe managerii principali sa isi extinda propria viziune asupra organizatiei pe care o
gestioneaza.Sa observam ca identificarea punctelor forte si a punctelor de slabiciune ale unei
organizatii este intr-o mare masura congruenta cu auditarea interna a organizatiei respective. De
fapt, in construirea listelor de inventare S si W se poate porni de la rezultatele celei mai
recente auditari interne a organizatiei. Concluziile acelei auditari se pot intrebuinta si pentru
prima analiza comparativa.

Capitolul III. Planul de msuri pentru perfecionarea managementului

aprovizionrii ntreprinderii cu materie prim i materiale
3.1.Msuri de planificare a necesarului ntreprinderii n materie prim i materiale.

Scopul principal al intrprinderii este de a obtine profit pentru a satisface si asigura existenta sa si
a satisface diferite necesitati vitale .De aici si scopul final al activitatii antreprenorial de a
maximiza profitul.Petru a obtine profit intreprinderea Doina vin produce si presteaza servicii
O mare atentie este acordat aprovizionarii .Activitatea de aprovizionare a intreprinderii asigura
productia materiilor prime si materiale .Toate activitatile ale managementului aprovizionarii au
importanta si semnificatie economica specifica

pentru activitatea generala a intreprinderii

,pentru realizarea obiectivelor stabilite in cadrul strategiilor de dezvoltare a acesteia.

Problema aprovizionarii a intreprinderii cu cele necesare a devenit o tema majora in practica
manageriala .In ultimul timp in intreprindere au avut loc schimbari schimbari in domeniul
economic al acestei intreprindere .Gioana dupa profit si lupta pentru suprematie in domeniul
economic.,La ora actuala aprovizionarea este prima etapa in circuitul economic al intreprinderii
Doina vin ce determina nivelul calitatii productiei finite ,pe de alta parte se manifesta un interes
crescind pentru problemele asigurarii cu resurse materiale si tehnici calitative .
Planificarea aprovizionrii. Strategii de aprovizionare.

Nomenclatorul de materiale. Purttorii de informaii care stau la baza ntocmirii

nomenclatorului.

Etapele

de

laborare

nomenclatorului

de

materiale.

Cerinele

fa

de

nomenclator.Consumurile specifice programate. Structura material a consumului

specific programat.

Metode de determinare a nomei de consum.Elaborarea programului de aprovizionare.

Structura programelor de aprovizionare i indicatorii specifici. Principalele criterii de
clasificare i grupele de resurse. Coninutul i structura planului de aprovizionareMetode
de calcul a necesarului de aprovizionat.

Strategia de aprovizionare: definire, clasificare, factori de influen. Obiective n elaborarea

strategiilor de aprovizionare Principii i etape de elaborare a strategiilor de aprovizionare.
Activitatea oricarei organizaii industriale sau de alt tip se realizeaz prin exercitarea funciilor
de planificare, organizare, conducere i control.ns functia de planificarea se consider funcia
de baz a intreprinderii,pentru c prin toate aciunile manageriale de organizare, conducere i
control se urmrete aducerea la ndeplinire a deciziilor planificrii. Pentru ca organizaia

economic si a materiilor prime si materiale s obin rezultate prin care s supravieuiasc, n

ansamblul ei dar i fiecare component, fiecare angajat trebuie s tie ce are de fcut, iar
rspunsul se obine prin planificare. Prin planificare se nelege programarea, coordonarea i
conducerea pe baz de plan a activitii ntreprinderii. Dicionarul de economie definete conceptul
de planificare ca fiind un concept teoretic ce exprim un ansamblu de aciuni coerente prin care
se urmrete dirijarea activitii economice corespunztoare anticiprilor, determinate tiinific n
cadrul unui plan", iar ansamblul activitilor, prin care se studiaz alternativele de urmat i se alege
varianta optim, reprezint procesul de planificare, se spune n acelai dicionar.O alt expresie
utilizat n acelai sens este aceea de previziune, care, n dicionarul de relaii economice
internaionale, este considerat a fi o evaluare anticipativ, pe baze tiinifice, inndu-se seama de
micarea fenomenelor i proceselor n trecut i n prezent". Previziunea se concretizeaz n evaluri
cantitative i calitative ale mrimii, structurii i dinamicii viitoare a fenomenelor i proceselor
economice, sociale i de alt natur, ce se vor derula ntr-un perimetru de mic sau mare ntindere.
Cu acelai sens apar, n literatura economic, i noiunile de prevedere, prognoz, plan, program
etc. Toate acestea au caracteristic faptul c se refer la prospectarea viitorului. Activitatea
previzional d coninut unei funcii distincte a managementului - funcia de planificare. Ovidiu
Nicolescu i Ion Verbancu definesc, n lucrarea Management", funcia de planificare ca fiind
ansamblul proceselor de munc prin intermediul crora se determin principalele obiective ale
firmei i componentelor sale, precum i resursele i principalele mijloace necesare realizrii
Planificarea a necesarului ntreprinderii n materie prim i materiale.
are ca scop nfptuirea n practic a urmtoarelor sarcini:
- estimarea ct mai real a volumului de producie necesar satisfacerii depline a cererii pe
pia;
- dimensionarea necesarului de resurse materiale i financiare pentru realizarea programului
stabilit;
dimensionarea cheltuielilor, veniturilor i rezultatelor financiare;
apeleze pentru nfptuirea stabilirea mrimii optime a capitalului economice i procurarea lui
din surse care implic cel mai mic cost;
elaborarea unor instrumente coerente, care s permit controlul operativ i s ofere
informaii veridice asupra modului de nfptuire a prevederilor, s permit ajustarea
planificrii operaionale la noile condiii ale pieei;
asigurarea valorificrii eficiente a excedentului de mijloace bneti;

 asigurarea echilibrului financiar pe termen scurt;

crearea unei imagini bune att pe piaa intern, ct i pe cea extern etc.
Planificarea afacerii unei ntreprinderi poate fi mprit n dou mari categorii: planificarea
strategic - de lung durat i planificarea operaional - de scurt durat.

Planificarea strategic este atribuit la prima categorie. Ea reprezint efortul

ntreprinderii pentru dimensionarea relaiilor pe termen lung, fiind o activitate practic,
materializat n planurile financiare, prin care se anticipeaz produsele care urmeaz s
fie fabricate i realizate, pieele de desfacere, lansarea de produse noi, termenul de
recuperare a investiiilor, mrimea profitului, alegerea variantelor de producie, de
mrfuri sau de desfacere

Distribuirea resurselor cuprinde procesul de repartizare a resurselor limitate ale

ntreprinderii att cele financiare, ct i cele materiale. Planificarea strategic organizaional
presupune perfecionarea sistematic a modului de gndire al managerilor, care s permit
formularea unor concepii clare cu privire la direciile de dezvoltare i modul n care trebuie s se
realizeze acestea. Elaborarea unui plan strategic, de perspectiv, al ntreprinderii necesit
numeroase analize cu caracter cantitativ i calitativ, o cunoatere a factorilor cu caracter intern
i extern care influeneaz activitatea, studierea pe diferitele piee a evoluiei viitoare a cerinelor.

Planificarea volumului de producie, pe fiecare tip de produs, are loc n funcie de cererea
pe pia i de capacitatea de producie a ntreprinderii. La stabilirea volumului de produse noi,
este esenial determinarea pragului de rentabilitate, astfel nct veniturile nregistrate din
vnzri s acopere integral costurile suportate n legtur cu producerea i comercializarea.
Dup stabilirea programului de producie, urmtorul pas n elaborarea bugetelor este
calcularea costurilor: costurilor directe (materiale, salariate) i celor indirecte (uzura mijloacelor
fixe, cheltuieli de ntreinere a acestor)
Calcularea costurilor directe materiale i salariale se efectueaz n funcie de consumurile
de materiale i de manoper i n funcie de preurile i tarifele n vigoare. La ntreprinderile mari,
necesarul de materii prime i materiale se calculeaz n baza normelor privind consumul de
matern prime i materiale pe unitate de produs. La ntreprinderile mici, unde aceste normative
lipsesc, pentru necesarului de materiale se aplic metoda analitic de previziune, care presupune

c n baza datelor din perioada precedent: volumul produciei fabricate i consumul total de
materiale, se calculeaz media normativ care se aplic volumului de producie programat.
Achitarea materiei prime se efectueaz conform contractului ncheiat cu furnizorii: 50%
se achit n luna livrrii mrfii i 50% se achit n luna a doua dup livrare.
Organizarea bugetarii n cadrul ntreprinderii se confrunt, actualmente, cu o serie de
dificulti. Evidena bugetelor e raional doar n cazul unui studiu analitic continuu al
rezultatelor realizrii acestora, depistrii erorilor i cauzelor devierilor i elaborrii unor
decizii adecvate. Totodat, executarea planificrii i evidenei financiare constituie funcia
unor servicii specializate: prognozarea bugetar o execut secia planificare economic, iar
de evidena financiar se ocup contabilitatea. Metodele gestionrii bugetului sunt, pn n
prezent, subapreciate, tocmai din cauza c sunt aplicate parial i nu ca un element al unei
concepii unice de administrare. Sistemul de eviden trebuie s aprecieze rezultatul
executrii bugetelor, s traseze indicatori pentru studiul analitic al devierilor i s
reglementeze aceste devieri. Pentru construirea unui contur bugetar unic de administrare,
este

necesar s fie integrate serviciile de planificare, finane i contabilitate, precum i

centrul de evident i gestiune. Bugetul resurselor materiale se elaboreaz printr-una din cele
dou metode:
metoda

normativ,

conform

creia

necesarul

de

materii

prime

mate

riale se calculeaz n funcie de consumurile materiale pe unitate de produs, iar

necesarul de finanare are n vedere preurile i tarifele n vigoare.
S

= Q x c , unde

c - reprezint consumul specific de materii prime i materiale pe unitate de produs, S

- necesarul

anual de materii prime i materiale.

metoda

analitic,

care

presupune

calcularea

normei

de

materii

prime

materiale, pornind de la consumul total de materiale din perioada precedent i

volumul de producie fabricat i aplicarea acesteia asupra volumului de produc
ie prevzut pentru perioada viitoare.
III. Pe parcursul procesului de planificare, toate fluxurile i refluxurile de numerar
planificate pentru fiecare din diferitele bugete operaionale se combin i se elaboreaz bugetul
numerarului, care nu este altceva dect o previziune detaliat a ateptrilor privind intrrile i
ieirile de numerar pe perioada viitorului an.

Fluxul mijloacelor bneti trebuie s dea rspuns la urmtoarele ntrebri:

- De ce resurse financiare va dispune ntreprinderea la sfritul perioadei planificate?
- Dac ntreprinderea poate s efectueze plile n termenele stabilite i s acopere cheltuielile
necesare activitii normale pe parcursul anului i care vor fi necesitile de mijloace
financiare mprumutate pentru acoperirea deficitului de capital bnesc?
Dup ce toate elementele de cheltuieli i venituri au fost previzionate, se pot elabora bilanul
contabil i raportul privind rezultatele financiare, care,, ulterior, fiind comparate cu cele reale, pot
ajuta conducerea ntreprinderii s descopere cauzele devierilor nregistrate, s corecteze i s
ajusteze indicatorii pentru perioada de perspectiv rmas, astfel nct acestea s reflecte condiiile
reale de operare.
Calculul Sistemul de planificare la ntreprindere
Soldul creanelor la nceputul lunii + Vnzri luna curent ncasri luna curent
Soldul creanelor la sfiritul anului se calculeaz innd cont i de ncasarea creanelor care
reprezint vnzrile din anul precedent.
Elaborarea bugetului produciei cuprinde previziunea volumului produciei i
previziunea costurilor de producie.
Planificarea volumului de producie, pe fiecare tip de produs, are loc n funcie de cererea
pe pia i de capacitatea de producie a ntreprinderii. La stabilirea volumului de produse noi,
este esenial determinarea pragului de rentabilitate, astfel nct veniturile nregistrate din
vnzri s acopere integral costurile suportate n legtur cu producerea i comercializarea.
Dup stabilirea programului de producie, urmtorul pas n elaborarea bugetelor este
calcularea costurilor: costurilor directe (materiale, salariate) i celor indirecte (uzura mijloacelor
fixe, cheltuieli de ntreinere a acestor)
Calcularea costurilor directe materiale i salariale se efectueaz n funcie de consumurile
de materiale i de manoper i n funcie de preurile i tarifele n vigoare. La ntreprinderile mari,
necesarul de materii prime i materiale se calculeaz n baza normelor privind consumul de
matern prime i materiale pe unitate de produs. La ntreprinderile mici, unde aceste normative
lipsesc, pentru necesarului de materiale se aplic metoda analitic de previziune, care presupune
c n baza datelor din perioada precedent: volumul produciei fabricate i consumul total de
materiale, se calculeaz media normativ care se aplic volumului de producie programat.

Achitarea materiei prime se efectueaz conform contractului ncheiat cu furnizorii: 50%

se achit n luna livrrii mrfii i 50% se achit n luna a doua dup livrare.
Organizarea bugetarii n cadrul ntreprinderii se confrunt, actualmente, cu o serie de
dificulti. Evidena bugetelor e raional doar n cazul unui studiu analitic continuu al rezultatelor
realizrii acestora, depistrii erorilor i cauzelor devierilor i elaborrii unor decizii adecvate.
Totodat, executarea planificrii i evidenei financiare constituie funcia unor servicii
specializate: prognozarea bugetar o execut secia planificare economic, iar de evidena
financiar se ocup contabilitatea. Metodele gestionrii bugetului sunt, pn n prezent, subapreciate, tocmai din cauza c sunt aplicate parial i nu ca un element al unei concepii unice de
administrare. Sistemul de eviden trebuie s aprecieze rezultatul executrii bugetelor, s traseze
indicatori pentru studiul analitic al devierilor i s reglementeze aceste devieri. Pentru
construirea unui contur bugetar unic de administrare, este

necesar s fie integrate serviciile de

planificare, finane i contabilitate, precum i centrul de evident i gestiune. Planificarea

volumului de producie, pe fiecare tip de produs, are loc n funcie de cererea pe pia i de
capacitatea de producie a ntreprinderii. La stabilirea volumului de produse noi, este esenial
determinarea pragului de rentabilitate, astfel nct veniturile nregistrate din vnzri s acopere
integral costurile suportate n legtur cu producerea i comercializarea.
Dup stabilirea programului de producie, urmtorul pas n elaborarea bugetelor este
calcularea costurilor: costurilor directe (materiale, salariate) i celor indirecte (uzura
mijloacelorfixe.) Calcularea costurilor directe materiale i salariale se efectueaz n funcie de
consumurile de materiale i de manoper i n funcie de preurile i tarifele n vigoare. La
ntreprinderile mari, necesarul de materii prime i materiale se calculeaz n baza normelor
privind consumul de matern prime i materiale pe unitate de produs. La ntreprinderile mici, unde
aceste normative lipsesc, pentru necesarului de materiale se aplic metoda analitic de
previziune, care presupune c n baza datelor din perioada precedent: volumul produciei fabricate i consumul total de materiale, se calculeaz media normativ care se aplic volumului de
producie programat.
Achitarea materiei prime se efectueaz conform contractului ncheiat cu furnizorii: 50%
se achit n luna livrrii mrfii i 50% se achit n luna a doua dup livrare.
Organizarea bugetarii n cadrul ntreprinderii se confrunt, actualmente, cu o serie de
dificulti. Evidena bugetelor e raional doar n cazul unui studiu analitic continuu al rezultatelor
realizrii acestora, depistrii erorilor i cauzelor devierilor i elaborrii unor decizii adecvate.
Totodat, executarea planificrii i evidenei financiare constituie funcia unor servicii specializate:

prognozarea bugetar o execut secia planificare economic, iar de evidena financiar se ocup
contabilitatea. Metodele gestionrii bugetului sunt, pn n prezent, subapreciate, tocmai din
cauza c sunt aplicate parial i nu ca un element al unei concepii unice de administrare. Sistemul
de eviden trebuie s aprecieze rezultatul executrii bugetelor, s traseze indicatori pentru studiul
analitic al devierilor i s reglementeze aceste devieri. Pentru construirea unui contur bugetar
unic de administrare, este

necesar s fie integrate serviciile de planificare, finane i

contabilitate, precum i centrul de evident i gestiune.

3.2.Elaborarea graficului de recepie a materiei prime i planului de folosire a

acesteia pentru fabricarea unui sortiment de producie.

Programul de aprovizionare in activitatea de elaborare aplanului de aprovizionare se evidentiaza

doua etape:

Etapa de pregatire a intocmirii programului de aprovizionare

Etapa de elaborar propriu-zisa a planului

In cazul primei etape se culege i se prelucreaza toate datele necesare pentru intocmirea planului
se precizeaza nomenclatura de materie prima si materiale pentru toate produsele prevazut in plan
.Pentru fiecar categorie de resurse materiale urmeaza a se determina norma de consum
Norma de consum reprezinta cantitatea maxima din materie prima prevazuta pentru consum in
scopul obtinerii unei unitati t produs sau executarii unei unitati de lucru in anumite conditii
tehnico-stiintifice specifice unitatii economice .

Continutul si structura planului de aprovizionare:

Necesitatile de resurse materiale pentru Sursele pentru acoperirea necesitatilor de
consum
1

Necesar pentru realizarea planului

de productie ,desfasurarea activitatii de

ansamblu a unitatii economice-NP

consum
1.Surse interne ale unitatii economice

Stocul preliminar de resurse materiale

SI

Alte surse RI
2.Necesarpentru formarea stocului de 2.Surse din afara unitatii economice
resurse materiale la sfirsitul perioadei de Necesar de aprovizionare cu resurse materiale

gestiune-Sf
de pe piata interna -NA
Total necesitatii de resurse materiale si Toate resursele materiale si energetice de
energetice pentru desfasurarea activitatii de acoperire a necesitatilor de consum ale
ansamblu a unitatii economici .

unitatii economice.

Ntp=Si+Ri+Na-Np+Sf=Si+Ri+Na=Np+Sf-Si-Ri
Pentu activitatea generala a intreprinderii Doina-Vin sa se desfasoare in bune contitii vin cu o
ideie de a asigura un echilibru perfect si stabil intre necesitati si resurse peintreaga perioada de
gestiune .
Orice abatere de la aceasta egalitate determina fie imobilizari de resurse materiale sub forma
stocurilor limitele normale prestabilite fie aparitia la un moment dat a lipsei de materie

3.3.Msuri de perfecionare a managementului aprovizionrii ntreprinderii

cu materie prim.
Scopul fumdamental al activitatii societatii comerciale si deci al managerului aflat la nivelul
superior este ntotdeauna conservarea si majorarea capitalului pus la dispozitie de catre actionari
sau de catre proprietarii firmei. Managerul general este dator sa explice membrilor adunarii
generale a actionarilor modul n care a folosit capitalul si profitul obtinut. Pentru a atinge acest
scop trebuie sa coordoneze activitatea n diferite domenii - dezvoltarea produselor noi,
aprovizionarea cu materii prime, angajarea si motivarea personalului, productia si vnzarea
produselor etc. Pentru fiecare dintre acestea, managerul general fixeaza obiective specifice derivate din scopurile generale, fundamentale ale intreprinderii si angajeaza manageri
specializati care primesc sarcina sa atinga scopurile fixate. O mare parte dintre teluri sunt direct
legate de indicatorii economico-financiari. Managerii exprima rezultatele activitatii lor prin
nivelul profitului realizat.Pentru a asigura durabilitatea si prosperitatea unitatii pe care o
conduce, managerul trebuie sa se sprijine si sa asigure realizarea practica si judicioasa a
managementului financiar, sa stapneasca principiile si notiunile de baza privitoare la alocarea
fondurilor; iar n aplicarea lor sa apeleze la acele metode care i asigura sporirea.
Managementul aprovizionarii este ansamblu activitatilor metodelor si tehnicilor care inglobeaza
sarcinile conducerii gestiunei administrarii si organizarii productiei in volum si structura dorita
vizind antrenarea intregului colectiv de salariati.In raport cu achizitiipe aprovizionarii a
intreprinderii are un continut mai larg intrucit achizitionarea este doar un proces complex de
aprovizionare cu materie prima si materiale.Managementul desfacerii prezinta activitatea prin

care se asigura realizarea resurselor prin acesta procedura se incheie circuitul economic .
Activitatile specifice managementului de aprovizionare sunt:

Identicarea si stabilirea volumului de materie prima necesara

Fundamentarea tehnico economica a planului si programului de aprovizionare

Elaborarea de bilant a materiei prime

Dimensionarea si criterii economici a stocurilor Pentru a satisface cererea n mod

eficient, orice companie trebuie s realizeze o

prognoz/estimare a cererii, dup care trebuie s planifice producia astfel nct s

satisfac

cererea estimat. Realizarea unui plan de producie este o sarcin complex, dar
rezultatul

final ofer rspunsul la dou ntrebri simple:

Ce cantitate din fiecare sortiment trebuie produs i cnd?

Ce cantitate de materie prim trebuie comandat pentru a produce cantitatea dorit

i cnd?

Dezvoltarea unui plan de producie bun reprezint doar prima parte a satisfacerii

clienilor, compania trebuie s fie capabil s execute planul i s l ajusteze atunci cnd

cererea nu corespunde estimrilor/prognozei. Sistemul ERP este ideal pentru

dezvoltarea i

executarea planului de producie pentru c integreaz toate deptartamentele implicate n

productie.

Managementul departamentului de producie i aprovizionare este mprit n cinci

mari componente:
1. Planul reprezint partea strategic a managementului n producie i aprovizionare.
O mare parte a planificrii managementului n producie i aprovizionare este
stabilirea unui set de metrici pentru monitorizarea lanului de aprovizionare astfel
nct acesta s fie eficient, ieftin i de nalt calitate.
2

Sursa companiile trebuie s i aleaga furnizorii pentru a se aproviziona cu

produsele i serviciile necesare pentru a creea produsul sau serviciul propriu. Astfel,
managerii lanului de aprovizionare trebuie sa stabileasca procesele de plat, livrare
i de stabilire al costului mpreuna cu furnizorii i de a creea metrici necesare pentru
monitorizarea i mbuntirea relaiilor. Apoi managerii pot pune la punct procese
pentru managementul inventarului de bunuri i servicii, inclusiv recepia si
verificare.

In cazul da eu vin cu o propunere pentru intreprinderea Doina vin in care propu prin o solutie
pentru ca intreprinderea sa dezvolte aptitudinile manageriale si ca intreprinderea sa prospere.
Software-ul pentru managementul departamentului de producie i aprovizionare este probabil
ce-a mai divizat componenta a unei soluii ERP complete. Fiecare din cele 5 mari componente
ale managementului produciei si aprovizionrii prezentate mai sus sunt compuse din zeci de
operaii specifice, multe din ele avnd o component software proprie. Unii productori de
software ERP au nglobat multe din aceste componente ntr-un singur pachet, dar nimeni nu a
reusit s ofere o solutie potrivit pentru orice companie.

3.4.Msuri de introducere a noilor tehnologii i tehnicii performante n scopul creterii

eficienei utilizrii materiei prime n ntreprindere

Dac n unele domenii de activitate acest obiectiv poate fi realizat nu neaprat prin costuri
reduse, atunci n agricultur, datorit specificului ramurii, productorii concureaznu prin
preuri, ci prin costuri. Acetia sunt preocupai mereu de gsirea unor ci de reducere a

costurilor de producie. Unii savani susin c pentru funcionarea normal a activit ii este
necesar ca factorii de producie s fie abordai sistemic, pentru a se crea un echilibru
structural, cantitativ i calitativ
Actualitatea i importana problemei abordate. n economia de pia una din cele mai
importante probleme este desfurarea produciei n mod continuu i la o scar din ce n ce
mai mare care impune cu necesitate asigurarea ntreprinderii cu materiale, materii prime,
mrfuri utilaje, tehnologii, for de munc, maini tractoare, combine, piese de schimb,
combustibil, uleiuri n cantitate i ritmuri cerute de consumul productiv. n acelai timp,
desfacerea produselor finite rezultate din activitatea ntreprinderilor, reprezint conduita
care creeaz premisele necesare realizrii i relurii produciei, substana material de
asigurare a reproduciei pe o scar superioar. Asigurarea i gestionarea resurselor
materiale, materii prime i a mrfurilor utilizate n agricultur, constituie unul dintre
subsistemele de baz din amontele sistemului agroalimentar, fr de care nu poate fi
conceput activitatea economic, de producie i comercial din aceast ramur esenial a
economiei ce condiioneaz nivelul de trai al populaiei prin oferta consumului i preurile
produselor de subzisten. Scopul oricrei activiti de asigurri cu resurse materiale,
materii prime i energie are la baz principiul eficienei care const n obinerea unui efect
maximal cu minimum de eforturi.
Lucrarea este orientat spre identificarea, folosirea i valorificarea resurselor i mijloacelor
necesare ntreprinderilor agricole, capabile s i asigure o poziie performant i adecvat
cerinelor umane pe pia prin folosirea acestora n cel mai eficient mod. Rezultatele acestor
cercetri sunt n interdependen de gestiunea consumurilor materiale i mrfurilor i
gsirea direciilor principale de valorificare ale aceAvnd n vedere c resursele de
producie n agricultur sunt destinate pentru a fi valorificate n cadrul procesului de
producie, putem considera c acest proces poate fi considerat un mecanism de consum a
factorilor de producie, ntruct pe msur ce resursele sunt integrate n produc ie ele devin
factori de producie. Prin factori de producie se are n vedere elemente care particip
nemijlocit n procesele economice i de care depinde rezultatele tehnice Fiecare factor
poart denumirea resursei din care provine i se caracterizeaz prin cantitate, calitate, pre i
posibiliti de combinare sau substituire cu ali factori. Cantitatea, calitatea i preul cu care
este achiziionat un factor influeneaz la rndul lor cantitatea, calitatea i costul produselor
unei activiti, respectiv rezultatele obinute din desfurarea unui proces economic .
Obiectivul managementului oricrei activiti agricole const n valorificarea eficient a
resurselor limitate i protejarea efectelor resurselor nelimitate prin aplicarea unor metode,

tehnici i prghii de combinare i substituire, bazate pe aplicarea realizrilor tiinei i a

raionamentelor economice. Acest deziderat impune necesitatea cercetrii consumului de
resurse nu ca pe un simplu proces, ci ca pe un mecanism cu metode, tehnici, prghii i
modaliti de funcionare. Cercetarea mecanismului de consum resurselor de producere
permite de a efectua o analiz mai profund i difereniat a diferitor factori ale dezvoltrii
producerii cu scopul dezvluirii rezervelor de reducere a consumului i creterii eficienei
valorificrii acestora. O resurs este format din elemente componente ce au caracteristici i
funcionaliti distincte. ntre elementele componente ale unei resurse, ca i ntre diferite
categorii de resurse exist legturi, conexiuni, de care depinde comportarea acestora n
procesul de producie. Aceste legturi de interdependen asigur funcionalitatea si
stemului resurselor ntr-o unitate agricol. Antrenarea resurselor n procesul de producie
trebuie astfel realizat nct s se valorifice superior ntregul potenial de care dispun
ntreprinderile agricole i n primul rnd pmntul.
Premisa utilizrii raionale a resurselor disponibile o constituie clasificarea acestora dup
anumite criterii. Cunoaterea clasei fiecrei resurse i a componenei lor st la baza
fundamentrii sistemelor de producie, de organizare i manageriale ale acestora.

Clasificarea potenialului de resurse folosite n unitile agricole

Criteriu de clasificare

Clasa de resurse

Componentele

Natura resurselor

1.Naturale

Care nu suporta cheltuieli

2.Materiale

Mijloace

tehnice

de

mecanizare
3.Munca
Forta de munca nivel de
pregatire

Funcia tehnic, luat independent, nu este suficient pentru fundamentarea deciziilor de

alocare optim a unui factor de producie. Ea este util n ceea ce privete determinarea

nivelului maxim al produciei ce se poate obine i a cantitii de factori care o asigur, fr

a spune ceva despre profitul posibil, deoarece nu ia n considerare preul produsului i al
factorului. Fundamentarea deciziilor necesit exprimarea valoric a funciilor de producie,
adic determinarea funciilor de costuri i profit. Trecerea spre aceste funcii presupune, n
prealabil, transformarea funciei tehnice din forma fizic n forma valoric, prin nmul irea
sa cu preul unitar al produsului. Funciile economice arat la ce nivel de alocare a factorilor
se obine cel mai profitabil nivel al produciei. Cele mai des ntlnite funcii economice
sunt .
Funcia valorii produciei;
Funcia profitului;
Funciile costurilor: total, variabile, fixe.

Norma de consum de aprovizionare reprezint cantitatea de materii prime, materiale,

combustibil, energie necesar pentru aprovizionarea unitilor agricole, n vederea executrii
unei uniti de produs finit sau a unei uniti de prestaie n funcie de procesul tehnologic
stabilit i n condiii tehnico-organizatorice normale de producie. Norma de consum de
aprovizionare servete la elaborarea programului de aprovizionare, reprezentnd elementul
principal de fundamentare a necesarului propriu-zis de materiale pentru ndeplinirea
programelor de producie. De asemenea, norma de consum de aprovizionare st la baza
elaborrii planului costurilor de producie, a costului. Norma tehnic de consum, n ntreaga sa
structur de elemente, mbrac forma de norm de consum de aprovizionare i are ca elemente
componente: norma de consuni tehnologic i pierderile netehnologice.
Norma de consum tehnologic exprim consumul maxim admis de materii prime, materiale,
combustibil, energie electric etc. pentru executarea unei uniti de produs, de lucrare sau
prestaie de serviciu, n cadrul proceselor tehnologice de producie folosite de unitatea
economic luat n calcul. Din cele artate mai sus, precum i din relaiile de calcul ale celor
dou categorii de norme rezult c ntre norma de consum de aprovizionare i norma de consum
tehnologic exist diferene de coninut, prima incluznd-o pe cea de-a doua. Norma de consum

tehnologic (respectiv, consumul specific sau tehnologic stabilit pe baz de documentaie

tehnico-economic) reprezint unul din indicatorii de comparare, verificare i apreciere a
nivelului soluiilor i procedeelor tehnologice adoptate pentru executarea produselor, lucrrilor
sau prestaii de servicii. Aceasta se folosete la calculul cantitii de materie prim care urmeaz
a fi eliberat din depozitele unitilor agroalimentare, pentru seciile de producie sau locurile
de munc, n vederea realizrii programului de fabricaie (producie), de lucrri sau prestaii de
servicii. Factorii principali de reducere a consumurilor materiale pentru producerea
produselor n ntreprinderile agricole.
Surs: elaborat de autor
sporirea surselor financiare pentru procurarea animalelor productive i de traciune de ras,
promovarea celor mai eficiente culturi, seminelor de elit, crearea hibrizilor, nfiinarea de
plantaii perene, n baza materialului sditor autohton;
stabilirea proporionalitii diferitelor pri ale bazei tehnico-materiale, perfecionarea
tehnologiilor de producere i cultivare cu randamente nalte ce pot spori productivitatea;
sporirea creterii capacitilor, bazei de pstrare i prelucrare a produciei agricole n baza
implementrii proiectelor cu tehnologii moderne, adaptive implementate cu consumuri reduse;
elaborarea i fundamentarea tehnico-economic a indicatorilor de consum i valorificare a
resurselor materiale i energetice, care includ aplicarea mijloacelor i tehnologiilor cu caracter
inovaional;
ridicarea nivelului tehnic i calitativ al produselor, lucrrilor i prestaiilor, concomitent cu
reducerea costurilor de producie n condiiile ridicrii nivelului calitativ al produselor, a
diversificrii sortimentale i stimulare a competitivitii acestea;
Utilizarea raional a resurselor la toate fazele de producere i vnzare a produselorCreterea
volumului produselor n baza sporirii productivitii culturilor i animalelor mbuntirea
calitii produselor i stimularea competitivitii produselor

Asigurarea paritii preurilor n sectorul agroalimentar

Crearea unei structuri optimale de producere

Implementarea realizrilor progresului tehnico-tiinific

mbuntirea mediului nconjurtor

Consumul material pentru producerea produselor

folosirea resurselor substituibile

3.5.Msuri de prelucrare complex a materiei prime.

cresterea competitivitatii ntreprinderilor de procesare materiei prime

prin mbunatatirea

performantei generale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing printr-o mai

buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie.
Obiectivele specifice ale masurii sunt:
1. Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee pentru obtinerea de noi produse agricole
si forestiere competitive;
2. Adaptarea ntreprinderilor la noile standarde comunitare att n etapa de procesare ct si n cea
de distributie a produselor obtinute;
3. mbunatatirea veniturilor ntreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a produselor
agricole;
4. Cresterea valorii adaugate a produselor forestiere precum si a eficientei economice
Prelucrarea se face diferit dupa felul vinurilor care se dorete a fi obinute,n esen aceast
lucrare const n extragerea mustului din boabe prin operaiile de zdrobire-dezbrobonire,rvcit
i presare. Zdrobitul-dezbrobonitul.
Zdrobitul strugurilor este operaia de spargere a pieliei boabelor,cu scopul de a uura scurgerea
mustului.Lucrarea se executa cu ajutorul zdrobitoarelor,fiind obligatorie la prepararea tuturor
tipurilor de vin. Corectii de compozitie. In functie de caracteristicile de compozitie determinarea
de soi si conditiile anului se pot folosi urmatoarele corectii de compozitie:

 Adaosul de zahar in limitele a 30 g/l must

Adaos
Analiza senzoriala a vinului rosu
Mirosul vinului se examineaza in scopul aprecierii aromei sau buchetului , precum si a prezentei
unor mirosuri straine.
Prin aroma unui vin se intelege un complex de diferite mirosuri, din care unele provin din
struguri , si altele se formeaza in timpul fermentatiei. Se disting tipuri de aroma : aprma primara ,
cu miros specific de fruct , ce provin din struguri si este caracteristica soiului ( Muscat otonel ,
Tamaioasa , Pinot , etc. ) ; arpma secundara aroma ce se suprapune este cea prima ca efect al
fementatiei alcoolice. Asadar , aroma indica mirosul unui vin tanar. Buchetul este un amestec de
arome complexe caracteristice vinului maturizat in butoaie si invechit in sticla. ul de acid tartaric
in limitele a 1,5-2,5 g/l must. Tehnologul vinificator care este interesat sa obtina vinuri de calitate
urmareste evolutia procesului de maturare la struguri, in vederea stabilirii momentului optim de
recoltare. Pentru cei doi parteneri, viticultori si tehnologi, interesele sunt comune: realizarea
productiei de struguri, recoltarea si vinificarea strugurilor in conditii tehnologice superioare
pentru obtinerea partizilor mari de vinuri de calitate care sa poata fi valorificate la preturi
garantate.

Numarul mare de vinuri si diversitatea lor a aparut ca urmare a folosirii materiilor prime si
tehnologiilor de vinificare variate, precum si anumite considerente de ordin economic au
determinat elaborarea unor clasificari, cu un continut de 8,5 si 14% vol. alcool;

vinuri

efervescente, care sunt spumoase sau gazificate si spumante, au un continut 8,5 -14% vol.
alcool; vinuri tari, au un continut 16 -21% vol. alcool; vinuri de desert (nectar), au un continut
14 - 17% vol. Alcool vinuri aromatizate, au un coninut 9 - 20% vol. alcool. funcie de
compozitia ampelografic, vinurile se impart in vinuri de soi obtinute dintr-un singur soi de
struguri, se permite folosirea din alte soiuri ampelografice de struguri, de aceeasi specie botanic
si culoare a boabelor, dar nu mai mult de 15%; vinuri cupajate obtinute din vinuri brute obtinute
din mai multe soiuri, anumite proportii bine determinate, prin intermediul amestecului vinuri
sepajate obtinute prin vinificarea In amestec a diferitelor soiuri de struguri de aceeai specie
botanic In proporTii bine stabilite pentru fiecare denumire de vin. In functie de calitate se
disting: 1. Vinuri de consum curent obtinute din struguri dup o tehnologie general cu un

continutul de alcool de cel puin 8,5% vol. alcool, ele se impart in vinuri tinere obtinute din
soiuri aparte de struguri sau dintr-un amestec al acestora cu aplicarea unei tehnologii general
acceptate sau originale, se comercializeaza imbuteliate sau in vrac, n anul de recoltare a
strugurilor;
Punerea in consum a vinurilor si a celorlalte bunuri pe baza de must si vin, se face prin
ambalarea in butelii de sticla sau in alte ambalaje autorizate. Folosirea ambalajelor din material
plastic sau din alte materiale autorizate este permis numai pentru vinurile de masa etichetate In
conditiile legii. La ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlat este obligatorie
inchiderea buteliilor de sticla cu dopuri de pluta derivate din pluta cu alte materiale admise in
comertul intern
Prelucrarea materiei prime consta din mai multe procese cum ar fi:
Zdrobitul strugurilor consta in distrugerea integritatii boabelor in vederea eliberarii sucului pe
care il contin fara a faramita pielitele, semintele si ciorchinii. Daca strugurii nu sunt zdrobiti
mustul nu se poate transforma in vin, deoarece in cazul fermentarii spontane, levurile nu intra in
contact cu acesta si deci nu are loc fermentarea. De asemenea dupa zdrobire recolta poate fi usor
vehiculata prin pompare, sulfitata intr-un mod mai omogen, iar eventuala maceratie are loc in
conditii optime.Zdrobitul boabelor trebuie sa fie complet, neansotit de o sfaramare a semintelor,
sau de strivirea si faramitarea ciorchinilor. Zdrobitul complet permite obtinerea unui bun
randament la obtinerea mustului ravac si o presare rapida a bostinei; mustul rezultat fiind
uniform din punct de vedere compozitional si mai usor fermentescibil. Cand insa semintele sunt
sfaramate in must trec o serie de substante care modifica in sens negativ calitatea, cu precadere
pentru vinurile albe. Strivirea si faramitarea ciorchinilor determina de asemenea, trecerea unor
saruri si compusi fenolici care imprima vinurilor un gust greu si aspru. In fine operatiunea
trebuie astfel efectuata incat recolta sa fie ferita de un contact prelungit cu unele metale,
evitandu-se in acelasi timp oxidarea ei puternica, mai ales in conditiile in care este invadata de
mucegaiuri,

putregaiuri

etc.

Zdrobitul in cazul SC COTNARI SA se face mecanic cu zdrobitoare folosind masini de zdrobit

numite zdrobitoare.
Desciorchinatul numit si dezbrobonit, consta in detasarea boabelor de ciorchine si eliberarea
separata a sucului si a boabelor pe de o parte si a ciorchinilor si resturilor vegetale pe de alta
parte. Oportunitatea executarii acestei operatii depinde de numerosi factori printre care un rol
principal

il

joaca

categoria

de

vin

care

urmeaza

se

produce.

Prezenta ciorchinilor poate avea numeroase dezavantaje functie insa de sortimentul de vin care
urmeaza a se produce. Prin indepartarea cirochinilor se evita prezenta unor taninuri ce imprima
vinului un gust ierbos iar in plus prin indepartarea ciorchinilor se evita imbogatirea mustului in
eventuale resturi de pesticide ce raman de la tratamente aderente la ciorchine.
Desciorchinatul mecanic generalizat in practica vinicola se poate efectua cum este cazul si la SC
COTNARI SA prin intermediul unor agregate numite zdrobitor desciorchinator prin intermediul
carora procesele de zdrobire si desciorchinare au loc la o singura trecere a strugurilor prin
agregat chiar daca uneori ele se desfasoara succesiv. Sistemul prezinta avantajul scurtarii
timpului necesar celor doua operatiuni asigurand totodata si o eficienta ridicata.
Operatiunea de presare trebuie executata astfel incat din bostina sa se extraga numai sucul dulce
rezultat din vacuolele celulelor, nu si cel din pielite ce poate imprima mustului si implicit vinului
rezultat

un

gust

amar,

ierbaceu.

Pentru ca operatiunea de presare a bostinei sa decurga normal si cu rezultate bune, trebuie

respectate anumite reguli.In timpul presarii sa se evite strivirea si deci extractia sucului din
partile

solide

ale

strugurilor,

care

poate

imprima

vinului

un

gust

ierbaceu.

Se vor evita presiunile brutale; o presiune exagerata la inceput face ca bostina sa devina aproape
impermeabila, la presiuni mari si rapide canalele de scurgere se ingusteaza foarte mult, iar uneori
se inchid, astfel incat mustul ramane imbibat in bostina si numai cand aceasta cedeaza el iese
tasnind. De aici si recomandarea ca presarea sa se efectueze incet si cu intermitente pentru a lasa
lichidul

sa

se

scurga.

Presarea nu trebuie sa fie mai rapida decat se scurge mustul , presiuni moderate si crescande de
scurta durata si aplicate in mod repetat sunt mai de efect si necesita un timp de presare de circa
doua ori mai mic decat cel inregistrat la presiuni mari, prelungite cu intreruperi putine si de
scurta durata.La incarcarea presei se va avea grija ca bostina sa fie distribuita uniform, pentru ca
numai

asa

presiune

exercitata

poate

fi

constant

repartizata.

Cand stratul de bostina este subtire se pot folosi presiuni mari, iar atunci cand este gros presiuni
mici.Afanarea repetata a bostinei in interiorul presei are aproape aceeasi importanta ca si
presiunea.
Pentru evacuarea mustuielii si a mustului in vederea aplicarii diferitelor tratamente, sunt necesare
pompe conducte si furtunuri ale caror caracteristici sa fie corespunzatoare normelor din industria
alimentara.
Pompele folosite in mod curent apartin la doua mari tipuri respectiv pompe cu piston si pompe
rotative. Stabilirea celor mai adecvate pompe trebuie facuta in corelatie cu capacitatea de
prelucrare a utilajelor pe care acestea le deservesc. Pompele sunt insa rareori folosite singular de

regula ele fiind montate la utilaje functionand concomitent cu acestea sub forma unor agregate
complexe.
Furtunurile prin care vehiculeaza mustul sau mustuiala pot fi confectionate din cauciuc cu
insertie de panza sau din materiale plastice. Folosirea lor este indicata mai mult pentru trasee
scurte. La furtunurile pentru absorbtie se recomanda rigidizarea cu sarma sau impletitura din
otel. Fixarea furtunurilor la racorduri metalice se face cu coliere de strangere iar prelungirea se
realizeaza cu ajutorul mufelor. Pentru cresterea randamentelor se recomanda ca furtunul de
absorbtie

sa

aiba

diametrul

mai

mare

decat

cel

de

refulare.

Conductele pot fi confectionate din PVC sau inox. Ambele tipuri trebuie sa aiba neutralitate
chimica fata de must si sa fie rezistente la coroziune. Conductele sunt prevazute cu vane care
permit inchiderea deschiderea sau modificarea directiei materialului transportat.
Fermentatia alcoolica a mustului este un proces biochimic spontan sau provocat prin intermediul
caruia

glucidele

se

transforma

in

alcool

etilic

si

CO2.

Pentru fermentare se folosesc levuri selectionate la care se cunosc si au fost apreciate ca pozitive
principalele

insusiri

care

concura

la

obtinerea

unor

vinuri

de

succes.

Levurile sub forma liofilizata inainte de intrebuintare necesita o rehidratare astfel incat in must
se aplica numai sub forma de maia. Prepararea maielei de levuri selectionate se face conform
indicatiilor producatorului. In principiu pe langa asigurarea unor conditii de lucru curate
conditiile sterile fiind mai greu de realizat in productie pentru prepararea maielei este necesara
apa calda precum si o cantitate de must necesara asigurarii unui minim continut de zaharuri.
Maiaua trebuie barbotata periodic pentru a asigura un bun aport de oxigen. Dupa o perioada de
timp

recomandata

se

face

inocularea

maielei

in

mustul

destinat

fermentarii.

O foarte mare atentie trebuie acordata temperaturii. Aceasta este recomandat sa nu depaseasca
valoarea de 250C pentru asigurarea unei fermentatii de succes. In momentul in care pragul
termic este depasit apare o acumulare majora de compusi volatili cu implicatii profund neagative
asupra calitatii produsului final.

Concluzie:
Practica inginereasca ma ajutat pe mine ca viitor specialist sa cunosc nuantele acestei profesii
asteptarile mele au fost la limita perfectiunii . Fiind angajata am inteles ca o intreprinder in
primul rind are nevoie de o conducere buna care sa gestionezele cu desavirsire intreprinderea si
sa conlucreze pentru prosperarea acestei intreprinderi.Famializinduma in cadrul acestei
intreprinderi am realizat ca orice intreprindere are problemele sale fie ele de ordin financiar sau
de rezolvarea unei probleme si in cazut dat un bun specialist e o valoare .
Efectund lucrarea dat am dedus urmtoarea concluzie c aprovizionarea nu trebuie privit ca o
simpl munc de rutin cu documente. Deciziile de aprovizionare pot fi uneori destul de riscante
i pot atrage costuri considerabile pentru organizaie. S-au estimat c 5% de depire a costurilor
de aprovizionare poate duce la o reducere a profiturilor cu 25%. Dimpotriv o mic economie la
costurile de aprovizionare poate deveni considerabil din punct de vedere al valorii echivalente
in vinzri.

BIBLIOGRAFIE
1. Cotea, V.D. Tratat de enologie. Volumul I. Vinificaia i biochimia vinului. Bucureti: Editura
Ceres, 1985. 624 p.
2. Cotea, V.D.; Sauciuc, J.H. Tratat de enologie. Volumul II. Limpezirea, stabilizarea i
mbutelierea vinului. Bucureti: Editura Ceres, 1988. 632 p.
3. Cozub, G.; Rusu, E. Producerea vinurilor n Moldova. Ch.: Litera, 1996. 190 p. ISBN 997590400-9.
4. Ganea, G.; Gorea, Gh.; Cojoc, D.; Bernic, M. Utilaj tehnologic n Industria alimentar.
Volumul I. Ch..: Editura Tehnica-INFO, 2007. 350 p. ISBN 978-9975-910-44-6.
5. Pomohaci, N.; Stoian, V.; Gheorghi, M.; Srghi, C.; Cotea, V., Nmoloanu, I. Enologie.
Volumul I. Prelucrarea strugurilor i producerea vinurilor. Bucureti: Editura Ceres, 2000.
367 p.
6. Rusu, E. Oenologia Moldav. Realitatea i perspectivele. Ch.: Tipogr. AM, 2006. 267 p.
ISBN 978-9975-62-162-5.
7. Srghi, C.D.; Gina, B.S.; Balanu, A.P. i a., Cartea vinificatorului. Ch.:, Editura Uniunii
Scriitorilor, 1992. 256 p. ISBN 5-88568-043-4.
8. rdea, C.; Srbu, G.; rdea, A. Tratat de vinificaie. Iai: Ed. Brad, 2002. 728 p.
9. , .; , . . .:
, 1985. 224 . N:3045.
10. , . . , ,
,

. .: , 1987, 159 .
11. , .. . .: , 1978, 356 .
12. , ..; , ..; , . -
. .: , 1972. 161 .
13. , ..; , .. . .:
, 2006. 240 p. ISBN 978-9975-62-056-7.