Anamneza

Etichete: Anul 5, Endodontie

Etapa I. Anamneza afectiunilor generale + completarea fisei pacientului
Este bine sa folosim un chestionar imprimat (foaie de observatie sau fise d
e tratament) pentru a nu uita una sau alta din bolile importante. Aceasta are de
asemeni o mare importanta n caz de probleme medico-legale.
Unii pacienti necesita un tratament cu antibiotice, curativ sau preventiv
(reumatism articular acut, grefe de valve cardiace, chimioterapie, radioterapie,
diabet).
Alti pacienti pot fi purtatori de boli infectioase (hepatite, herpes, SIDA
) care reclama o protectie pentru medicul curant si personalul ajutator, prin pu
rtarea obligatorie de manusi, masca si ochelari.
Pentru a evita unele interactiuni medicamentoase, trebuie sa cunoastem nain
te de efectuarea anesteziei, daca pacientul urmeaza unele tratamente medicamento
ase pe cale generala ( Atentie la anticoagulante!)
Daca exista un dubiu asupra starii generale a pacientului este necesar de a soli
cita avizul medicului generalist sau specialist care trateaza pacientul.
De important deosebit n tratamentul endodontic sunt cteva manopere care interfer cu s
tarea de sntate a pacientului. Acestea sunt anestezia, manopera sngernd de extirpare
a nervului dentar si tratamentul canalelor infectate ce pot constitui adevrate fo
care infectioase. Tratamentul endodontic necesit interventii sngernde si anestezie
.
I. Aparatul cardio-vascular
1. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

HIPERTENSIUNE arterial sever =

= dac presiunea sistolic > 200mmHg sau cea diastolic = 110mmHg
= n cazul unor urgente, pacientul este trimis la un serviciu de chirurgie
- ! Temporizm orice manoper sngernd sau care necesit anestezie

HIPERTENSIUNE arterial moderat =

= dac presiunea sistolic < 200mmHg sau cea diastolic < 110mmHg
= pacientul este sub tratament antihipertensiv
- recomandm un protocol pt. reducerea anxiettii
!Nu folosim anestezie cu vasoconstrictor
2. CARDIOPATIE ISCHEMICA

CARDIOPATIE ISCHEMICA cu angin pectoral

- ANGINA PECTORALA
declansat de efort minim, care nu rspunde la NITROGLICERINA
! Temporizm orice manoper sngernd sau care necesit anestezie
- ANGINA PECTORALA cu crizele sunt rare si cedeaz rapid la NITROGLICERINA
- recomandm un protocol pt. reducerea anx
iettii
!Nu folosim anestezie cu vasoconstrictor

CARDIOPATIE ISCHEMICA cu ARITMII

fr anticoagulant
!Nu folosim anestezie cu vasoconstrictor
CARDIOPATIE ISCHEMICA, ARITMII dac are prescrise ANTICOAGULANTE, se
cere confirmarea cardiologului pt. interventii sngernde
!Necesar ntreruperea medicatiei anticoagulant (n extractii) conform prescrierii medi
cului currant. Atentie la Plavix.
3.ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE

ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL - recent (mai putin de 6 luni)

! Temporizm orice manoper sngernd sau care necesit anestezie

ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL - mai vechi de 6 luni

! Se cere protocolul anticoagulant separate
!Protocol de reducere al anxiettii
4.VALVULOPATII


VALVULOPATII congenital sau dobndit + ENDOCARDITA bacterian n antecedente
+ PROTEZE VALVULARE sau VASCULARE + MALFORMATII CARDIACE sau VASCULARE NECORECT
ATE
! Nu folosim anestezie cu vasoconstrictor
!Antibioterapia
necesar
Antibioterapie profilactic:
a).Amoxicilin/Ampicilin
?preoperator 1or naintea interventiei: -Amoxicilin/Ampicilin i.m. sau i.v. -1g adult
i
-500mg copii 5-10ani
-250mg copii sub 5ani
?postoperator-la6re dup interventie: -Amoxicilin/Ampicilin i.m. sau i.v. -500g adul
ti
-250mg copii 5-10ani
-125mg copii sub 5ani
b).Gentamicin
?preoperator 1or naintea interventiei: Gentamicin i.m. sau i.v. -120 mg adulti
-2mg/kgc copii
?postoperator-la 6 ore dup interventie: -Amoxicilin/Ampicilin i.m. sau i.v. -500g a
dulti
-250mg copii 5-10ani
-125mg copii sub 5ani
c).Clindamicin
- per os
?preoperator 1or naintea interventiei: - 600mg adulti
- 20mg/kgc c
opii
?postoperator

la 6 ore dup interventie: - 300mg adulti

- 15mg/kgc

copii
d).Cephalexin/Cefadroxil
- per os
?preoperator 1or naintea interventiei, doz unic: - 1,2g adulti
- 15mg/kgc copii
e).Azithromicin/Clarithromicin
- per os
?preoperator 1or naintea interventiei, doz unic: - 500 mg adulti
- 15mg/kgc copii
5.PURTATORII de PACE- MAKER, STIMULATOARE implantate cerebral - Parkinson
! Nu folosim echipamente electrice (electrocauterul, aparat cu ultrasunete pt. d
etartraj sau trat. de canal)
II. Aparatul respirator
1.ASTM BRONSIC ? dac prezint infectie respiratorie sau wheezing
! Se va temporiza o interventie sngernd, ce necesit anestezie
? dac NU prezint infectie respiratorie sau whee
zing
! La pacientii cu medicatie de corticosteroizi - Consultat medicul curant pt. o
eventual mrire a dozei de corticosteroizi n interventii sngernde
! Protocol de reducere al anxiettii
! Nu Antiinflamatorii nesteroidiene
2. BPOC (Bronhopneumonie obstructive cronic

! La pacientii cu medicatie de corticosteroizi - Consultat medicul curant pt. o

eventual mrire a dozei de corticosteroizi n interventii sngernde
! Nu Antiinflamatorii nesteroidiene
! Nu sedative, hipnotice, narcotice, oxigenoterapie
III. Aparatul endocrin si bolile de nutritie
1. Diabetul zaharat

insulino-dependent
!Interventiile se programeaz dimineata dup micul dejun si doza uzual de insulin
! Atentie la semnele de hipoglicemie: hipotensiune, foame, toropeal, great, transp
iratii sau tahicardie ? Necesar adm. de glucoz.
! Dac pacientul este incapabil temporar s se alimenteze, insulina se reia cu alime
ntatia, conform prescrierii medicului curant.

insulin-independent
! Dac valorile glicemiei nu sunt n parametrii normali, se evit interventiile mai la
borioase cu sngerri, pn la normalizarea valorilor glicemiei.
! Se pot prescrie antibioterapie profilactic
Ampicilin/Amoxicilin 500mg -adult
Augmentin forte 1g- adult
2.Insuficient corticosuprarenal
! Consultat medical curant n vederea eventualei suplimentri a dozei de corticoster
oizi
Necesit de obicei doar protocol de reducere a anx
interventiile minore
iettii
interventiile laborioase
Necesit suplimentarea dozei de corticosteroiz
i, chiar dublarea
dozei, chiar naintea interventiei
! Atentie la simptomele scderii nivelului de corticosteroizi determinat de stress:
hipotensiune, great, sincop, febr
3. Tulburri ale functiei tiroidiene

HIPERTIROIDISMUL
! Se evit anestezia cu vasoconstrictor
Criza tireotoxic simptome precoce: - stare de agitatue, great, crampe abdominale.
simptome tardive: - febr, tahicardie,decompensare
cordiac ? pacientul devine hipotensiv, si deseori decedeaz, dac nu se intervine
! Inspectia si palparea tiroidei n cazuri de suspiciune de hipertiroidism

HIPOTIROIDISM
!Dac simptomele sunt moderate nici o modificare
Simptomele precoce ale hipotiroidismului
astenie, constipatie, cresterea n greuta
te, cefalee, tulb. de menstr si edeme.
4. Obezitatea
Conduita terapeutic = n functie de complicatiile declanste de obezitate:
cardiovasculare (hipertensiune arterial, ateroscleroz, insuficient cardiac)
- metabolice - diabet
- hiperuricemi
- respiratorii
disfunctie ventilatorie
- hipertensiune pulmonar
- apnee nocturn
5. Feocromocitom
= tumor a glandei suprarenale ce secret catecolamine (adrenalin, noradrenalin)
! Manifestri hipertensiune, hiperglicemie
! Netratat chirurgical - temporizarea interventiilor sngernde ce necesit anestezie,
pn la controlul afectiunii de fond
! Afectiunea tratat protocol de reducere a anxiettii
- monitorizare
- anestezie fr adrenalin

IV. Sistemul nervos central, neuromuscular

1. Convulsiile
! se determin frecventa, tipul, durata si sechelele dup convulsii
! se determin tipul medicamentelor si respectarea administrrii acestora
! Protocol de reducere a anxiettii
2. Alcoolismul cronic
! Etanolul interactioneaz cu majoritatea sedativelor (potentnd sedarea) folosite p
entru controlul anxiettii n chirurgia oral
! Agitatie, tremor n caz de abstinent (dac ntrerup brusc aportul zilnic)
V. Aparatul urinar
1. Insuficient renal cronic - dializ
! Se administreaz profilactic antibiotice
! Interventiile sngernde sau ce necesit anestezie se realizeaz cu o zi nainte de dial
iz.
! Se evit medicamentele cu metabolizare sau excretie renal sau se vor folosi n doze
mici pt.a evita toxicitaea sistemic.
VI. Boli hepatice
! boli hepatice severe = boli infectioase sau consum de toxice hepatice(alcool)
! Se modific doza sau se evit medicamentele metabolizate hepatic
! Disfunctii hepatice severe necesit spitalizare pentru interventii chirurgicale
! prezint timp de sngerare crescut(timp de protrombin PT)
necesar uneori adm. de vi
t.K
! Se consider c sunt purttori de virus hepatic ? se lucreaz cu precautie
VII. Afectiuni hematologice si oncologice
1. Leucemii si limfoame
! Simptome = anemie ce cauzeaz
astenie psihic
- oboseal fizic
- dispnee
! Tratamentul citostatic poate determina infectii bacteriene severe
! Manifestri hemoragice prezente purpur
- epistaxis
- gingivoragii
- hematoame
! Leucemie acut CONTRAINDICATIE ABSOLUTA pt. orice interventie sngernd sau chirurgic
al
! Leucemie cronic interventii(chirurgicale) n conditii de spitalizare, hemostaz foa
rte bun, sub protectie de antibiotice.
! Limfoamele sunt tumori maligne ale celulelor sistemului imunitar, localizate n
diferite tesuturi; prezint aceeasi conduit terapeutic similar celei din leucemia cro
nic.
2. Coagulopatii congenitale
! Istoric de epistaxis, hematurie, menstruatii abundente si hemoragii spontane
n
ecesitatea unor teste de laborator pentru coagulare
! Conduita terapeutic stabilit de medicul hematolog
! Hemofiliile A,B sau C(boala von Willbrand) interventiile sngernde(extractii) se
fac n mediu spitalicesc
! pacientii care primesc adesea perfuzii prezint risc crescut de a contacta accid
ental virusul hepatic sau HIV ? msuri de protectie n timpul interventiei
! Anestezia se face prin infiltratie local, anestezia troncular periferic are risc
de a leza vasele mari.
! Dup extractii se folosesc coagulante topice.
3. Boli oncologice
! Pacientii au tratament radio-chimio-chirurgical.

! Manopere ct mai curate, atraumatice, cu hemostaz foarte bun

! Administrare profilactic de antibiotice

VIII. Pacienti care urmeaz tratamente cornice

1. Tratament cu anticoagulante si antiagregante
! Se va cntri necesitatea continurii terapiei anticoagulante fat de necesitatea formr
ii cheagului postoperator
decizie luat mpreun cu medical curant.
! Dac pacientul ia:
ASPIRINA/aspenter poate fi ntrerupt temporar
dup 1 sptmn de cnd a fo
Administrarea nu mai are efect antiagregant
HEPARINA se amn interventia pn cnd se inactiveaz
6 ore pt cea adm. int
ous
-

CUMARINICE

- 24 ore pt. cea adm. subcutanat

se ntrerupe cu 2-3 zile nainte de interventie
- plaga se umple cu substante trombogene
- reluarea tratamentului cu anticoagulante n ziua inte

rventiei(efectul
anticoagulant apare la 2-3zile dup administrare)
2. Antidepresive (antidepresive triciclice sau IMAO)
! Nu se folosesc sedative
se folosesc mijloace nonfarmacologice de reducere a an
xiettii
! Se evit anestezicele cu vasoconstrictor
IX. Consum de droguri
LEZIUNI CE NE ORIENTEAZA SPRE ANUMITE AFECTIUNI
! Putem observa:
n leucemii acute - gingivit hiperplazic cu aspect pseudoscorbutic
n granulocitoz stomatit ulcero-necrotic
n anemie pernicioas mucoas lingual modificat
glosita Hunter
n anemii ipocrome
ragade comisurale
n intoxicatie cu metale
lizereu gingival
n carente de vit.C tumefierea gingiilor, hemoragii, ulceratii, mobilit
ate dentar
n febre eruptive: - rujeol
semnul lui Koplik
- scarlatin
limb zmeurie, enetem bucal
- febr tifoid ulceratii bucale
Etapa II. Anamneza afectiunii dentare motivul prezentrii pacientului n cabinet
Prin anamneza orientate strict asupra unui dinte trebuie s obtinem toate informat
iile care
alctuiesc tabloul examenului subiectiv din cadrul simptomatologiei patologice.
ntrebri ce ne ghideaz n conturarea unui examen subiectiv corect si complet:
1.
Dintele de diagnosticat este motivul prezentrii n cabinetul stomatologic
R1: Durerea. = carie sau proces inflamator acut
Care sunt caracteristicile durerii.
a)
Localizarea dintelui Unde v doare?
b)
Intensitate, definirea durerii (acut, lancinant, pulsatil, jen)
Ct de pute
rnic v doare? Cum v
doare?
c)
Factorii declansatori
La ce v doare? (rece, dulce, cald, spontan)
d)
Dac avem factor declansator, durata senzatiei dureroase dup ncetarea stimulu
lui Ct
dureaz durerea dup ncetarea stimulului?
e)
Durata crizei dureroase
Ct timp tine durerea?
f)
Distributia crizelor dureroase zi/noapte
Cnd v doare mai des ziua, noapte

a?
g)
Factorii ce calmeaz durerea
La ce v trece durerea (rece, cald, antialgice/
pastile)?
h)
Localizarea procesului inflamator. - Puteti mesteca? V doare cnd muscati p
e dinte? ? ne
orientm spre un proces inflamator al pulpei radiculare sau proces inflamator endo
osos
i)
Caracterul iradiant al durerii.
Iradiaz durerea si la dintii vecini?
j)
Antecedentele dureroase De cnd v doare? De ct timp v doare? Cnd v-a durut
rima
data?
k)
Dac pe dintele n cauz s-au efectuat interventii stomatologice Vi s-a mai lu
crat la acest
dinte? Ce anume si cnd?
R2: Jen, discomfort = ne orientm spre proces inflamator cronicizat
a)
Factorii ce produc discomfortul - Cnd aveti discomfort (n timpul masticati
ei, dup mas,
periaj)?
b)
Simptome asociate
V curge snge sau puteti s asociati altceva cu aparitia du
rerii?
c)
Motivul aparitiei jenei - V rmn resturi alimentare ntre dinti? Unde ?
d)
Localizarea jenei - Evitati s mncati pe partea .? De ce?
e)
Localizarea procesului inflamator. - Puteti mesteca? V doare cnd muscati p
e dinte?
f)
Antecedentele dureroase De cnd v doare? De ct timp v doare? Cnd v-a durut p
ima
data?
g)
Dac pe dintele n cauz s-au efectuat interventii stomatologice
Vi s-a mai lu
crat la acest
dinte? Ce anume si cnd?
R3: lipsa durerii
a)
Motivul nemultumirii (modificri de culoare, procese carioase nedureroase,
miros fetid)
Ce
v deranjeaz?
b)
Antecedentele dintelui.
Va durut vreodat dintele? Cnd? Cum?
c)
Dac a avut antecedente dureroase, se pun ntrebrile de la R1 pentru a diagno
stica procesul
afectiunii anterioare, ca s ne orientm spre o complicatie a acesteia
d)
Depistarea eventualilor factori ce ar produce durere. V doare la ceva?
e)
Dac pe dintele n cauz s-au efectuat interventii stomatologice
Vi s-a mai lu
crat la acest
dinte? Ce anume si cnd?
2.
Dintele de diagnosticat nu este motivul prezentrii n cabinetul stomatologi
c, fiind propus
de ctre medic pentru a fi tratat
a)
V doare sau v-a durut vreodat?
n functie de rspuns se pun ntrebrile anterioare.
Etapa III. Examenul obiectiv.
Se pozitioneaz pacientul si se efectueaz examenul cu sonda si oglinda.
Inspectia
se observ cu oglinda ?dintele n cauz procesele carioase, obturatii, etc.,
vestibular, oral, ocluzal si interdentar
?dintii vecini si eventu
al antagonistii
Palparea cu sonda se depisteaz eventualele carii (din santuri, interdentare), can
ale radiculare, zone dureroase, carii secundare (prin inserarea vrfului sondei ntr
e obturatii si dinte).
NU se foloseste forta la palpare
NU se nteap cu putere formatiuni moi fr anestezie (putem produce dureri v

iolonte)
sau fundul cavittiilor carioase, eventual se ating usor avertiznd pacientul.
Acum o s ating o zon care s-ar putea s doar. V rog s ridicati mna stng dac doare
Percutia
dac pacientul acuz din start durere la masticatie, se preseaz usor pe dint
e dinspre ocluzal, ocluzo-apical(percutie n ax) si transversal, dinspre vestibul
ar, vestibule-oral(percutie transversal).
- cu mnerul sondei se ciocne (cu fort moderat) dinspre ocluzal, ocluzo
-apical(percutie n ax) si transversal, dinspre vestibular, vestibule-oral(percuti
e transversal). Percutia trebuie nceputa ntai cu dintii vecini considerati sanatos
i, apoi dintele cauzal trebuie intercalat si continuata cu alti dinti sanatosi.
Se numr 1,2,3,4,5 si se cere pacientului s specfice cifra corespunztoare aparitiei d
urerii.
Cu pensa se cuprinde dintele ntre bratele sale si se fac miscri vestibuloorale pen
tru depistarea eventualelor mobilitti (grade de mobilitate)
Grade de mobilitate
grad I lipsa mobilittii
miscri imperceptibil
- grad II mobilitate vestibule-oral si mezio-dis
tal este mai mic de 1mm
- grad III
mobilitate vestibule-oral este mai ma
re de 1mm si se adaug mobilitatea n ax
Examenul radiologic
Evidentierea: - prezentei cariilor, obturatiilor, apropierea acestor
a fat decamera pulpar
- adaptrii marginale, pragurilor lanivel interdentar
- spatiul endodontic, tratamente de canal si corectitudin
ea lor
- reactii periapicale, periradiculare, pungi parodontale,
etc
- fracture, fisuri
Ce se urmreste pe o radiografie:
La nivel coronar al dintelui - conturul coroanei, adaptarea restaurrilor coronare
- camera pulpar, apropierea restaurri
lor fat de aceasta
- nchiderile marginale ale restaurril
or (obturatii debordante la colet, carii secundare)
La nivelul rdcinii canalul radicular
numr si permeabilitatea canalelor
- obturatii de ca
nal corecte/ incorecte
- RCR
- carii de rdcin
La nivelul spatiului periradicular si periapical
lamina continu
- sp.periradic. - dimensiuni uniforme, nentrerupt
- sp.periapical normal configurat, raportul cu obturatiile de canal
La nivelul osului alveolar adiacent
normal configurat, trabecule nentrerupte/demi
neralizate
- formatiuni anatomi
ce vecine normale
Ex. maxilar sinus maxilar - podeaua sinusului nentrerupt
- raportul rdcinilor molari + prem
olari cu sinusul
- mandibul
canalul alveolar inferior si raportul cu apexul molarilor inferi
ori
- gaura mentonier a nu se confunda cu formatiuni chisti
ce (n dreptul PM2-M1)