Drept Comercial International

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL
ANUL IV
DREPTUL COMERTULUI
ARDELEAN IULIA
INTERNATIONAL
1. Tratat de drept al comertului international Ioan Macovei

2. Dreptul comertului international curs universitar
Definitie ! Dreptul comertului international reprezinta aceea ramura a
dreptului privat romanesc alcatuita din totalitatea principiilor si normelor
avand ca obiect de reglementare raporturile de comert international si de
cooperare stintifiica incheiate intre state, intre organizatiile
interguvernamentale si intre subiecti private avand rezidenta pe teritoriul
unor state diferite.
Principiile si normele de drept international privat sunt norme de drept
international in primul rand iar acestea pot fi de drept material uniform sau
de drept conflictual.
Deasemenea dreptul comertului international mai cuprinde normele de
drept civil commercial in masura in care aceste norme pot reglementa un
raport de comert international.
-
Se situeaza la granite dintre ordinea juridical de drept international

privat sau/si public , ordinea juridical a dreptului international.
Obiectul dreptului commercial international este format din :
a) Raporturile comerciale internationale precum si cele care decurg in
cooperarea economica si tehnico-stiintifica interna.
b) Raporturile izvorate din fapte juridice licite sau nelicite conexe
raporturilor mai sus aratate.
c) Orice alt raport juridic care desi formal apartine domeniului altei ramuri
de drept prezinta conexiuni cu operatiuni de drept international si
anume arbitrajul comercial international.
Specificul dreptului commercial international are un fundament legat de

scopurile pe care si le propune, disciplineaza dreptul commercial
international cum sunt asigurarea celeritatii si securitatii raporturilor
apartinatoare, conservarea creditului comercial international, asigurarea
increderii participantilor la operatiunea dreptului commercial international cu
privire la validitatea juridical, executarea obligatiilor si in caz de neexecutare
voluntara asigurarea unei procedure judiciare eficiente pentru recunoasterea
dreptului incalcat si executarea silita.
Sunt note de specifitate al dreptului comercial international :
1
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
a) Simplificarea si accelerarea procedurilor si operatiunilor in comertul

international, ceea ce se realizeaza prin reducerea la minim a
conditiilor formale de incheiere a acordurilor si contractelor,
simplificarea cerintelor de constatare a consimtamantului valabil
exprimat al partilor participante la asemenea operatiuni.
Forma scrisa a actelor juridice incheiate la aceasta materie este ceruta ca
un mijloc de asigurare a probei iar nu pentru validitatea operatiunii.
Forma autentica este pastrata doar pentru acele tipuri de inscrisuri pentru
care insasi dreptul national contine aceasta cerinta ( ex: ipoteca constituita
in vederea garantarii restituirii creditului bancar international).
Forma autentica pentru validitatea actului constitutiv al societatii
comerciale cu titlul de Lex societatis.
b) Il constituie ocrotirea creditului commercial care se realizeaza prin
anumite forme a dreptului international referitoare la granitele special
pe care le ofera creditorului cu scopul de a neutraliza sau reduce riscul
de neexecutare sau executare necorespunzatoare a obligatiilor
contractuale. Se cuprind aici prevederea regulii referitoare la
solidaritatea codebitorilor, instituirea unor mecanisme judiciare in
vederea valorificarii dreptului de creanta ( ex: somatia de plata).
Un alt mijoc de ocrotire este estimarea dupa criteria proprii comertului
international a dobanzii comerciale de regula mai ridicata decat in cazul
tranzactiilor international.
c) Aplicabilitatea in domeniul dreptului comertului international al unor
uzante comerciale internationale general recunoscute de catre parti,
uzuante care raspund promt s efficient nevoii de interpretare si
aplicare a diferitelor dreptului commercial international.
In afara acestor uzuante standardizate sau codificate partile s-ar putea
vedea puse in fata incertitudinii de practici izvorand din propriile lor sisteme
de drepturi interne.
d) Aplicarea cu consecventa a principiului executarii cu buna credinta a
obligatiilor contractuale si consacrarea aparentei in drept pentru
partea in care a inceput sau executat in mod substantial parte care I se
recunoste atat dreptului de a obtine executarea obligatiilor asumate
cat si obligarea acestui partener la daune.
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
e) In aceasta materie uzuantele comerciale au intaietate fata de normele

dreptului scris. Sunt folosite uzuante cutumiare nascute pe baza
practicii indelungate in anumite zone ale comertului international.
Izvoarele dreptului comertului international
Normele juridice care alcatuiesc impreuna ansamblul normative ce
formeaza obiectul de reglementare apartin in parte ordinii juridice interne si
international.
Primele sunt denumite izvoare interne ale dreptului comertului
international iar secundele sunt denumite ca izvoare internationale dreptului
commertului international.
Izvoarele interne sunt toate normele de drept apartinatoare unui sistem de
drept national, potrivit sistemului roman de drept pot indeplinii sarcina de
izvoarele dreptului comertului international.
a) Dreptul comun general incluzand legea civila in sens larg, aceasta
constatare rezulta din dispozitiile noului cod civil care statueaza ca
dispozitiile sale se aplica tuturor raporturilor patrimoniale si
nepatrimoniale dintre persoane, precum si a raporturilor dintre
profesionisti si alti subiecti de drept.
Noul cod civil defineste categoria subiectilor de drept civil denumiti
profesionisti, toti cei care exploateaza o inteprindere si constituie exercitarea
a unei inteprinderi sistematice a unui sau mai multe persoane a unei
activitati constand in protectia de marfuri, administrarea sau instrainarea de
bunuri.
Toate dispozitiile codului civil actual sunt susceptibile sa se aplice atat
persoanelor profesioniste operand cat I raporturilor patrimoniale
international la care participa persoana acestor profesionisti.
Legislatia comerciala speciala nationala este cea formata din ansamblul
normelor de drept cu vocatie special reglementata, fie asupra unei/unor
categorii de persoane profesioniste comerciante in legatura cu statutul lor
organic, fie cu privire la una sau mai multe categorii de inteprinderi
specializate operand in comert (ex: L31/1990 OG 52/1997 privind
operatiunile de leasing, legea asigurarilor reasigurarilor).
Posibilitatea ca o lege nationala indifferent ca este o lege de drept comun
sa fie aplicabila la un raport complet este subordonata la 3 conditii:
3
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
a) Participantii la operatiunea concreta sa nu fie desemnati ca Lex

contractus, o alta lege nationala sau o norma de drept material
uniform international.
b) Unul dintre subiectii raportului de comert international sa fie
resortisant (rezident)
al tarii din ordinea juridical nationala a carei lege nationala va pica.
c) Aplicarea legii nationale vizata de parti sa fie acceptata de ambii
parteneri al operatiunii initiate.
Izvoarele international ale dreptului comertului international sunt
considerate astfel : conventia international si uzuantele international
aplicabile in materiile de comert international.
Conventia international este principalul izvor al dreptului, aceasta
conventie poate fi definita ca fiind intalegerea convenita intre 2 sau mai
multe state sau organizatii international pentru reglementarea unor problem
de drept international pentru determinarea drepturilor si obligatiilor partiilor
participante la conventie precum si pentru a stabilii regulile dupa care se vor
conduce partiile pe durata de viata a conventiei.
Conventia international poarta si urmatoarele denumiri : acord
international, carte international, pact international, etc.
Clasificarea conventiilor internationale se face dupa anumite criterii:
1. Dupa numarul statelor semnatare constatam:
a) Bilaterale
b) Multilaterale
Cele bilaterale se incheie intre 2 state ca titular a atributului de
suveranitate printer care se reglementeaza intre 2 state.
Cele multilaterale se incheie cu participarea mai multor state si au un
obiect de reglementare mai variat si mai complex care poate include politici.
2. Dupa criteriul care vizeaza natura regulilor instituite prin conventiile
internationale, acestea se grupeaza in conventii care grupeaza norme
de drept material ( de conduit contractuala) respective conventii prin
care se instituie conditii de drept conflictual.
Au fost adoptate in decursul timpului urmatoarele conventii:
- conventia de le Geneva referitoare la arbitrajul comertului international.
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
- conventia de la Haga privitoare la legea uniforma asupra vanzarii

international de bunuri (mobile corporale)
- conventia privind legea uniforma asupra contractului de vamzare
international de bunuri mobile corporale.
- conventia Natiunilor Unite de la Viena asupra contractelor de vanzare
international de marfuri.
Cele care contin norme de drept conflictual:
-
Conventia de la Geneva privind conflictele ale legii privind in materie de

cambie si bilet la ordin.
Conventia reglementand conflicte de legi in materie de cecuri.
Conventia de la New York privind recunoasterea si executarea
sentintelor arbitrale straine.
Uzantele comerciale internationale

Sunt reguli devenite astfel prin folosirea lor repetata delungul timpului in
cadrul unor contracte de comert international in armonie cu practicile
utilizate in diverse centre comerciale si pe care practica comertului
international le-a consacrat sub forma de clauze standardizate iar prin
unificarea lor le-au transformat in norme de conduita asemanatoare
normelor de drept.
Se folosesc astfel de uzuante in domeniul comertului international cu
bunuri ( cafea, zahar, carbune, petrol, etc. )
Uzuantele la randul lor se impart in functie de criteriul domeniului:
-
Uzuante locale, cele care sunt determinate pe baza unui criteriu

singular, motiv pentru care se aplica numai in zona respective.
Uzuante speciale care se grupeaza pe criteriul ce are in vedere obiectul
contractelor de un anumit tip sau al unei zone comerciale specializata in
fractionarea de anumite bunuri.
Sunt astfel uzuantele folosite in contractile de vanzare de bunuri
agricole respective contractele specializate in vanzarii de produse sau
marfuri de origine brevetata, inclusive contractele de intermediere de
valori imibiliare sau titluri de credit care sunt operate pe piata de
capital.
Dupa forta juridica :
5
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Uzuante normative isi au originea intro bine determinate ceea ce

confera o putere similar unei norme de drept.
Uzuante care se impun si sunt adoptate de o multitudine de participanti
datorita satisfactiei pe care o ofera in cursul derularii contractului.
Regulile Incoterms
Definitie! Regulile Incoterms in vanzari internationale sunt definite ca
un set de reguli standardizate cu character international avand ca scop
interpretarea si aplicarea in mod uniform a termenilor comerciali uzuali
folositi in raporturile comerciale international.
Prin continutul lor aceste reguli reprezinta un ansamblu de clauze prin

intermediul carora se determina in detaliu drepturile si obligatiile
partenerilor contractanti intr-un contract de vanzare internationala de
marfuri.
Au fost elaborate de camera de comert si industrie internationala Paris
in 1936 si au fost revizuite de mai multe ori ultima fiind din 2001.
Principalele regului se refera la tipurile fundamentale de livrari practicate
in comertul international, regulile sunt grupate in functie de termini sau
clauze standardizate in 4 grupe si in fiecare grupa se regasesc un numar
variabil de termini comerciali.
Aceste grupe sunt: e, f, c si d fiecare grupa fiind indicate cu litera la care
se refera termenii comerciali definiti.
Grupa E cuprinde clauza sau termenul EX WORKS care semnifica livrarea
marfii franco-fabrica adica marfa se va elibera la poarta fabricii
vanzatorului.
Oligatiile vanzatorului:
-
Sa livreze marfurile sis a furnizeze facture si orice alte acte de atestare

impuse prin contract
Sa asigure cumparatorului la cerere pe riscul si cheltuiala acestuia
sprijinul necesar in vederea obtinerii licentei de export sau alte
autorizatii necesare pentru export.
Sa puna la dispozitia cumparatorului la locul de livrare stipulate in
contract marfa convenita de parti
Sa supoarte toate riscurile de pierdere sau de deteriorare a marfii pana
la data la care marfa a fost pusa la dispozitia cumparatorului.
6
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Sa notifice cumparatorul asupra datei si locul in care marga va fi pusa la

dispozitia sa
Sa plateasca toate cheltuielile ocazionate de operatiuniile de modificare
a marfiinecesare anterior punerii la dispozitie de catre comparator a
aceleiasi marfi
Sa furnizeze pe cheltuiala sa ambalajul necesar pentru transportul marfii
sis a aplice marcajele corespunzatoare pe ambalaj.
Obligatiile cumparatorului:
Sa plateasca pretul marfii

Sa obtina pe riscul si cheltuiala sa licenta de import-export sis a
indeplineasca formalitatiile vamale de import-export iar daca este cazul
sa suporte formalitatiile de tranzit pe teritoriul altui stat
Sa incheie pe cheltuiala sa contractual de transport necesar de la locul
predarii marfii de catre vanzator la o alta destinatie
Sa preia marfurile de indata ce acestea au fost puse la dispozitia sa de
catre vanzator
Sa plateasca toate costurile legate de marfa cumparata din momentul
preluarii si pana in cel al depunerii in propriile depozite sau de catre terti
Sa plateasca taxele vamale si costurile necesare de import precum si
daca este cazul al celor de tranzit
Sa plateasca vanzatorului cheltuielile pe care acesta le-a intrebuintat
pentru obtinerea eventualelor autorizatii in statul
Sa furnizeze vanzatorului toate documentele care atesta predarea si
preluarea marfii
Grupa F
FOB care semnifica franco (liber) la bordul navei in portul de incarcare

convenit, adica marfa se considera livrata de catre vanzator in momentul in
care a trecut balustrade navei si se afla incarcata pe nava intr-un anumit port
stability de parti.
Obligatiile vanzatorului:
-
Sa emita factura de livrare si alte documente de atestare a cantitatii si

calitatii livrate
Sa livreze marfurile in modalitatea mai sus aratata
Sa obtina licenta de export si sa indeplineasca formalitatiile necesare
Sqa livreze marfurile la bordul vasului desemnat de comparator in portul
convenit in contract fie la data stipulate, fie intr-o anumita perioada
contractual determinate
7
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Sa supoarte toate riscurile de pierdere sau deteriorare pana in

momentul in care marfa a trecut balustrada vasului in portul convenit
Sa supoarte toate costurile legate de marfa pana in momentul in care
marfa a trecut balustrade
Sa furnizeze cumparatorului pe cheltuiala sa documentatia care atesta
dovada livrarii marfii
Sa avizeze cumparatorul asupra faptului ca marfa a fost livrata la bordul
vasului
Sa plateasca pretul marfii

Sa obtina pe riscul si cheltuiala sa licenta de import sis a indeplineasca
formalitatiile de import-export respective cele de tranzit pe teritoriul alui
stat
Sa incheie pe cheltuiala sa contractul de transport a marfurilor ale
raportului de incarcare convenit
Sa preia marfurile livrate din momentul in care acestea au trecut
balustrade vasului
Sa plateasca toate costurile legate de marfa din momentul in care marfa
a fost trecuta peste balustrade vasului
Sa plateasca taxele vamale pentru indeplinirea formalitatiilor vamale de
import
Sa avizeze vanzarea cu privire la numele vasului, locul si tara unde
vasul va fi ancorat pentru incarcarea marfii
Sa avizeze vanzatorul asupra termenului de livrare
Sa plateasca toate costurile si cheltuielile necesare pentru import in tara
cumparatorului sau alt stat
Grupa C
CFR semnifica faptul ca livrarea se va face in portul de destinatie convenit
-
Sa livreze marfa sis a furnizeze facture comerciala precum si alte

documente de atestare
Sa obtina pe cheltuiala sa licenta de import-export si orice alta
autorizare oficiala necesara precum si sa indeplineasca formalitatiile
navale de import-export
Sa suporte costul contractului de transport a marfurilor pana la portul de
destinatie convenit
Sa livreze marfurile la bordul navei in portul de destinatie convenit fie la
un anumit termen fie intr-o perioada anume
8
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Sa suporte riscurile de pierdere sau deteriorare pana in momentul

trecerii peste balustrade vasului a marfii in portul de incarcare
Sa plateasca cheltuielile referitoare la formalitatiile vamale de export
Sa avizeze cumparatorul cu privire la livrarea marfii la bordul navei si sa
comunice orice date necesare cumparatorului pentru a prelua marfa
Sa platesca toate cheltuielile impuse de inspectia sau verfificarea
marfurilor
Sa furnizeze cumparatorului datele necesare pentru ca acesta sa poata
asigura marfa
Sa plateasca pretul convenit

Sa obtina pe cheltuiala sa licenta de import-export
Sa indeplineasca toate formalitatiile necesare import-exportului si de
tranzitare a marfii pe teritoriul statului tert
Sa preia marfa la termenul si locul convenit
Sa support riscurile de pierdere sau deteriorare din momentul in care
marfa a trecut peste balustrade vasului la incarcare
Sa suporte toate cheltuielile legate de marfa din momentul in care i-a
fost pusa la dispozitie
Sa plateasca daca nu a avizat vanzatorul, toate cheltuielile suplimentare
cauzate de depasirea termenului de livrare sau de stationare a vasului
Sa plateasca taxele vamale si alte cheltuieli impuse de importul marfii
Sa avizeze vanzatorul prin mesaj electronic despre data incarcarii marfii
pe vas si asupra portului de destinatie
Sa accepte documentele de transport a marfii sis a plateasca toate
costurile legate de inspectia marfii la preluare
CIF semnifica faptul ca s-a platit postul aigurarii marfii si a navlului (chiria
vasului) pana la portul de destinatie convenit.
-
Sa livreze marfa
Sa emita factura comerciala si alte documente de atestare a marfii
Sa obtina licenta de export
Sa incheie in contul sau contractual pentru transportul marfii la portul
de destinatie convenit pe ruta obisnuita si cu o nava maritime de tipul
celei usual folosita pentru transportul marfii care constituie obiect al
contractului
Sa incheie contractual de asigurare a marfii pana in portul convenit si sa
confere cumparatorului polita de asigurare
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
-
Sa platesca pretul
Sa preia marfa
Sa obtina licenta de import-export
Sa plateasca cheltuielile de descarcare daca acestea nu au fost incluse
in navlu
Sa suporte riscurile de distrugere, pierdere din momentul ajungerii
marfii in port
Sa suporte cheltuielile suplimentare ocazionate de nerezervarea in
portul de incarcare a unui termen sau neindicarii portului de incarcare
precum si orice informatii pe care nu le-a dat vanzatorului astfel incat
acestea sa-si indeplineasca obligatiile contractuale
CFP semnifica ca vanzarea asigura plata frahtului pana la un anumit loc

indicat in contract care poate fi locul de destinatie.
FRAHT document utilizat pentru transportul international de marfuri care
face dovada incheierii contractului de transport, a predarii marfii catre
carausi si a respectarii termenului de expediere.
-
Sa livreze marfa
Sa furnizeze facture
Sa obtina licenta de export si formalitatiile navale
Sa incheie incheie contractual de transport pana la punctul convenit la
locul de destinatie, fie pe o ruta obisnuita sau fie la locul cel mai
apropiat de locul de destinatie daca acesta a fost prevazut
Sa suporte riscurile pierderii sau deteriorarii marfii pana a fost livrata
Sa suporte toate cheltuielile pana la livrarea frahtului si alte cheltuieli,
inclusiv cele de incarcare si descarcare la destinatia care au fost
effectuate in baza contractului de transport
Sa plateasca taxele navale si alte cheltuieli impuse
Sa avizeze cumparatorul ca marfa a fost livrata sis a-I comunice
acestuia datele necesare pentru ca acest comparator sa poata prelua
marfa
Sa furnizeze cumparatorului mesajul electronic sau documentul de
transport
Sa plateasca cheltuielile ocazionate de operatiunile de inspectie sis a
furnizeze ambalajul necesar pentru transportul marfii
10
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Sa plateasca pretul convenit

Sa obtina licenta de import
Sa execute formalitatiile vamale si sa le suporte pe cheltuiala sa
Sa preia marfa de la carausi la locul de destinatie
Sa suporte riscurile de pierdere din momentul in care marfa i-a fost
livrata
Sa accepte documentul de transport daca acesta este conform
contractului
CIF semnifica ca s-a platit frahtul si costul asigurarii pana la locul de

destinatie convenit.
In temeiul acestei clauze vanzatorul are aceleasi obligatii ca si in cazul
clauzei CPT dar suplimentar trebuie sa asigure marfa impotriva riscului de
pierdere sau deteriorare, vanzatorul incheie contractual si plateste primele
de asigurare. Asigurarea incheiata de vanzator este una minima ceea ce
inseamna ca cumparatorul poate sa incheie suplimentar o alta asigurare.
La CIF se poate impune vanzatorul sa asigure si formalitatiile de vamuire a
marfii la import.
Aceasta clauza se poate folosii pentru orice tip de transport (maritime,
naval, etc.) inclusive in cazul transportului multimodal.
Grupa D
DAF denota ca marfa se livreaza la frontiera in locul convenit, inseamna ca
obligatiia vanzatorului de livrare este considerate indeplinita in momentul in
care marfa a fost pusa la dispozitia cumparatorului, vamuita pentru export la
punctul si locul convenit la frontier dar inaintea punctului vamal al frontierei
tarii corespunzatoare, aceasta clauza e specifica transportului rutier si de
cale ferata.
DES semnifica faptul ca marfa este livrata pe nava in portul de destinatie
convenit.
-
Sa incheie pe cheltuiala sa contractual de transport a marfii pana la

locul de destinatie convenit pe o ruta obisnuita si conform uzuantelor
comerciale
Sa puna la dispozitia cumparatorului la bordul navei in punctul de
descarcare marfa nevamuita pentru import
11
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Sa suporte toate riscurile pierderii, deteriorarii pana in momentul in care

marfa a fost pusa la dispozitia cumparatorului
Sa plateasca toate cheltuielile legate de marfa pana in momentul livrarii
Sa avizeze cumparatorul in legatura cu termenul aproximativ de sosire a
navei
Sa furnizeze cumparatorului documentul de transport sau mesajele
electronice echivalente
Sa suporte toate riscurile si cheltuielile din momentul in care marfa a

fost pusa la dispozitia sa
Sa plateasca cheltuielile suplimentare ocazionate de intarzierea predarii
din culpa sa
Sa plateasca taxele vamale de import si orice cheltuieli impuse de
transportul tarii importatoare
Sa avizeze vanzatorul despre termenul de livrare ori de cate ori este
indreptatit sa le determine unilateral
Sa accepte documentul de livrare, transporturile furnizare de vanzator
Sa plateasca toate taxele si impozitele pentru obtinerea
DEQ semnifica faptul ca marfa se considera livrata pe chei in portul de

destinatie convenit.
Obligatiile vanzatorului sunt identice cu cele mai sus aratate doar ca
apare o obligatie in plus, vanzatorul se preocupa pe cheltuiala sa costul
incarcarii pe vas, suportarea contrctului de transport maritim (navalul) cat si
descrcare marfii in portul convenit si de punerea marfii pe chei pentru a fi
preluata de cumparator.
Obligatiile cumparatorului sunt cele mai putine:
-
Sa preia marfa de pe chei

Sa plateasca costurile legate de marfa incepand din momentul preluarii
Suporta riscurile de pierdere, deteriorare
Cheltuielile suplimentare pentru intarzierea preluarii
Rezolvarea conflictelor intre uzuante si legile civile sau uzuante si legile

comerciale
Ipoteza 1. Conflictul intre 2 uzuante invocate de catre parti, are prioritate
uzuanta care se plaseaza in timp cel mai aproape de momentul incheierii
contractului in considerearea faptului ca partile au intales sa se refere la
acea uzuanta. In cazul in care intre momentul executarii contractului partiile
12
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
au convenit modificarea uzuantei initiale se aplica cu prioritate uzanta

existent la incheierea contractului dupa principiul Regi tempu actum.
Ipoteza 2. Intre o uzuanta conventionala si normativa, are prioritate
uzanta conventionala deoarece da expresiei vointei partilor pe cand uzanta
normativa are caracterul normei supletiv adica de complinire.
Ipoteza 3. Conflictul intre o uzuanta conventionala si o lege supletiva,
incidenta concomitent, are aplicare uzanta conventionala intrucat ca si in
ipoteza anterioara legea supletiva este destinata sa completeze vointa
partiilor nu sa o inlocuiasca.
Ipoteza 4. Intre o uzuanta conventionala si o lege imperativa actionand
concomitent are prioritate legea imperativa deoarece intre cei 2 termeni
legea imperativa
Ipoteza 5. Intre o uzuanta normative si o lege imperativa civila sau
comerciala se desting urmatoarele:
a) Uzanta normative completeaza o lege civila/comerciala supletiva, se
rezolva prin aplicarea legii imperative
b) Uzanta normative completeaza o lege civila/comerciala imperativa, se
realizeaza dupa modul de solutionare a conflictelor intre legile
imperative in sensul ca: cand conflictul priveste o uzanta normative si
o lege civila imperativa, are aplicare prioritara uzanta comerciala,
deoarece aceasta are caracterul unei reglementari speciale.
Ipoteza 6. Conflictul intre o uzanta comerciala si o lege uniforma, se aplica
uzanta comerciala intrucat legea uniforma are natura unei legi supletive.
Ipoteza 7. Conflictul intre o uzanta comerciala normative sau conventionala
si o dispozitie publica:
a) Conventia expresa inlatura intodeauna uzantele
b) Dispozitiile de ordine publica intrucat protejeaza un interes personal
din ordinea juridical nationala sau international inlatura orice tip de
uzanta.
S. E. ( societatea europeana)
Este data de regulamentul consiliului si parlamentului European din 2001
privind statutul unei societati europene.
13
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Principiile de reglementare sunt:

-
Este o creatie originara de drept comunitar

Are forma juridical a societatii de capital caracterizata prin raspunderea
limitata a asociatiilor si abilitatea de a emite titluri negociabile
Se constituie numai prin asocierea unor structure nationale preexistente
Are regimul juridic creat special prin regimul care o guverneaza si prin
actul sau constitutive
Norme care se completeaza cu prevederiile directivelor europene
adoptate in domeniul societar
Dreptul national al statelor membre ale UE se aplica numai restrans si
numai cu privire la modul de inregistrare si publicare al S.E., in masura
in care dreptul national este armonizat cu directivele europene
Modalitati de constituire ale S.E.
Sunt urmatoarele 4:
1. Constituirea SE prin fuziune are loc prin participarea a 2 sau mai multe
SA avand sediul in spatiul UE daca cel putin 2 dintre societatiile
promotoare se afla sub jurisdictia a 2 state membre diferite.
Procedura fuziunii trebuie sa urmeze reglementariile directive CE din 1978

si fuziunea se poate realiza prin cele 2 modalitatii si anume: absortie sau
contopire.
Etapele de fuzionare descries de reglementarii sunt:
-
Intocmirea unui proiect de fuziune de catre organul administrativ al

fiecarei societati implicate, proiect care trebuie sa contina un minim de
date: forma juruduca, denumirea si sediul societatiilor fondatoare,
raportul de schimb al actiunilor detinute de actionarii din cadrul
societatii, valoarea de despagubire pentru plus valoarea rezultata din
raportul de schimb, modalitatii de transfer al actiuniilor in portofoliul SE
Publicarea proiectului de fuziune in modalitatea prevazuta de legea
fiecarui stat membru care la publicare se va tine seama de directive
europeana care reglementeaza fuziunea transfrontaliera
Redactarea raportului de catre organelle de administratie al fiecarei
societati implicate, raport care trebuie sa detalieze explicative si
justificativ juridic si economic proiectul de fuziune
Examinarea raportului de catre unul sau mai multi experti independent
desemnati pentru fiecare societate promotoare de autoritatiile
competente a statului membru sub a carui jurisdictie se afla si
prezentarea raportului expertiilor catre actionari
14
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Aprobarea proiectului de fuziune si a actului constitutive al SE de catre

adunarea generala a fiecarei societati promotoare, demers pentru care
actionariilor li se asigura un mod efectiv exercitului dreptului la
infrastructura asupra proiectului de fuziune
Controlul operatiunilor fuziunii ce se exercita de catre organelle
competente ale fiecarui stat membru in conformitate cu legea sa
nationala cu privire la societatea promotoare aflata sub jurisdictia sa
Inregistrarea SA ceea ce efectueaza in registrul reglementat de legea
statului membru pe al carui teritoriu si-a stabilit SE sediul social
Incheierea fuziunii ceea ce are loc la data efectuarii in registrul statului
membrurelevant pentru SE si dobandirea personalitatii juridice al SE.
Pentru toate societatiile incheierea acestei operatiuni se publica in

registrul statului membru relevant pentru societatea implicata.
Efectele fuziunii sunt urmatoarele:
-
Se creaza un nou subiect de drept avand personal juridic propriu SE

Atat in variant fuiunii prin absortie cat si a contopirii ansamblul cu
activul sau pasivul se transmite de la societatiile promotoare la SE
Actionarii societatiilor promotoare devin actionarii SE
Societatiile fuzionate sau cele absolvite isi pierd existenta juridical
Din momentul inregistrarii SE aceasta va functiona potrivit actului sau
constitutiv si normelor de drept comunitar
In baza acordurilor incheiate cu salariatii de catre societatea
promotoare, raporturile de munca se vor transfera asupra sa de la data
inregistrarii acesteia
La constituirea prin fuziune a SE pot participa doar societatiile
constitutive potrivit dreptului national sub forma SA indiferent de
denumirea lor.
O societate europeana poate creea cu alta SE sau impreuna cu SA

constitutive potential dreptului national a unui stat membru sa creeze o alta
SE prin modalitatea fuziunii sau pentru a creea o societate europeana
holding.
2. Constituirea SE prin creearea unei SE holding
Participarea a 2 sau mai multe SA sau/si SRL avand sediul principal si
administrative central intr-un stat membru daca cel putin 2 dintre
societatiile promotoare se afla sub jurisdictia sa, state membre diferite
sau cel putin 2 dintre ele au avut pentru cel putin 2 ani cate o filiala sau o
15
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
sucursala infintata intr-un al stat, procedura SEH este similara cu cea prin
fuziune, se constata urmatoarele aspecte:
-
Proiectul de constituire SEH va indica procentul din actiuni societatii

participante cu care actionarii vor contribuii la formarea noii entitatii
procent care nu va putea fi inferior pragului de 50% din dreptul de vot
exprimat in cadrul fiecarei adunari generale a fiecarei societatii
promotoare
Incheierea constituirii holdingului este supusa inregistrarii in statul
membru in care isi va avea sediul social si publicariiactului sau
constitutive.
Efectele constituirii SEH sunt:
Societatiile promotoare continua sa existe in parallel cu SEH

SEH dobandeste personalitate juridical proprie din momentul
inregistrarii
- Actionari care au contribuit cu actiuni la constituirea holdingului vor
devenii si actionarii ai SEH primind in acest sens actiuni emise de noua
societate
- Drepturile si obligatiile societatii promotoare nu se transmit asupra
holdingului
- Societatea holding va dobandii calitatea de actiuni in cadrul societatii
promotoare in temeiul actiunii ce i-au fost transmise iar in masura in
care acestea fiind pachete majoritare, societatea holding va controla
societatea promotoare
- Prin operatiunea de constituire a holdingului European nu se produce
transmiterea actiunilor si patrimonial de la societatiile promotoare la
noua societate
- Interesele salariatiilor, actionarilor, creditorilor si tertilor fata de
societatiile promotoare raman neatinse.
3. Constituirea sub forma unei filiale comune SE
Beneficiaza de o deschidere mai larga decat constituirea prin fuziune,
deoarece la aceasta operatiune pot participa totisubiectii de drept national
indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice sau sunt de drept public sau
privat.
Pot participa la crearea unei filiale comune toate persoanele care exercita
o activitate comuna in sens constitutive profesionist sau numai cu finalitate
economica.
Modalitatiile de constituire sunt:
16
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
De catre 2 entitati fondatoare avand sediul social in cadru UE sub

jurisdictia a 2 state membre diferite
De catre o singura entitate fondatoare din spatiul UE daca detine 2
filiale ce functioneza sub legea a 2 state membre diferite
SE impreuna cu alte SE sau cu societati ori entitati juridice de alta
natura
De un holding European cu o societate comerciala sau o alta entitate
juridica economica.
Indiferent de modalitatea aleasa operatiunile tehnice de constituire vor fi

subordonate normelor care reglementeaza constituirea societatii pe actiunii
conform dreptului national al statului membru pe al carui teritoriu va avea
sediul social viitoarea filiala SE.
Nu se pot constituii filiale SE de catre 2 sau mai multe filiale de acelas gen
pentru a se evita constituirea de filiale in cascade.
Transformarea unei SA de drept national intr-o SE daca societatea
fondatoare constituie potrivit dreptului national a unui stat membru a detinut
cel putin 2 ani o filiala infintata intr-un alt stat membru si care functioneaza
potrivit legii acelui stat.
SA functioneaza sub jurisdictia unui stat membru UE si detine de cel putin
2 ani o filiala a sa pe teritoriul altui stat UE.
Etapele sunt:
-
Intocmirea de catre organele administrative ale SA a unui proiect de

transformare si a unui raport justificativ
Publicarea proiectului potrivit legii nationale cu cel 1 luna inainte de
intrunire
Examinarea proiectului si raportului justificativ de catre expertii
indentificati
Aprobarea proiectului de transmitere a SA in SE precum si a actului
constitutive al SE de catre adunarea generala a actionarilor societatii
promotoare
Inregistrarea SE in registrul national al statului membru relevant pentru
sediul social al noii societatii create
Transformarea SA in SE nu are ca effect dizolvarea societatii
preexistente nici creearea unei noi societati cu o noua persoana juridical
si au loc doar o novare a constituirii juridice dintr-una specifica de drept
national in alta reglementat exclusiv de dreptul comunitar European.
SCE ( societatea corporatista europeana)

17
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Este dat de regimul 2003 privind statutul SCE.

NOTIUNEA. Cooperativele sunt grupari de persoane fizice sau/si juridice
care potrivit unor reguli si principia speciale diferite de cele ale altor
operatori economici.
Principiile care stau la baza constituirii acestei societati:
-
Principiul controlului
Principiul asocierii voluntare si deschise a miciilor operatori in productie
Principiul participarii economice prin actiuni proprii al membriilor
oparatori
Principiul independentei societatii cooperative unele fata de altele
Principiul exercitarii de actionarii adoptat de SC in interesul membriilor
coperatori.
Modurile de constituire a SCE sunt:
De catre cel putin 5 persoane fizice rezidente in cel putin 2 state

membre UE
De catre cel putin 5 persoane fizice si societati comerciale precum si de
catre alte entitati de drept public sau privat constituite in conformitate
cu legea unui stat membru rezidente in cel putin 2 state membre sau
reglementate de cel putin 2 state membre
De catre societate comerciala sau cu finalitate economica si de alte
entitati de drept public sau privat rezidente in cel putin 2 state membre
sau reglementate de cel putin 2 state membre
Prin fuziunea unor cooperative constitutive in conformitate cu legea
nationala a fiecarui stat membru avand sediul principal in UE, in cazul in
care cel putin 2 sunt guvernate de legistlatia unor state membre
diferite.
Fuziunea se poate realiza fie prin absortie/contopire :
Prin transformarea unei cooperative constitutive la nivel national potrivit

unui stat membru in SCE cu conditia ca SCN sa detina cel putin 2 ani o
entitate cu o filiera guvernate de legea unui alt stat membru.
Transformarea CN in SCE atrage dupa sine nici dizolvarea celei dintai nici
crearea unei persoane juridice noi.
In cadrul oparatiilor de transformare sediul social nu poate fi transformat
dintr-un stat membru in altul.
18
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Capital social al SCE, se exprima in moneda nationala a statului membru

pe al carui teritoriu isi fixeaza sediul, dar e posibil sa se exprime in euro chiar
daca statul de referinta are alta moneda nationala.
Capitalul promis este de cel putin 30.000 euro, el poate fi majorat prin
aport social, prin admiterea de membrii noi sau alte modalitati. Poate fi
micsorat dar nu sub valoarea pragului minim.
Aporturile de capital social pot fi constituite numai din elemente de active
ce pot fi evaluate in bani, nu poate fi subscrise aporturi constand in munca
proprie.
Este impartit in diviziuni numite parti sociale in considerarea aporturilor
varsate transmise la dispozitia SC.
Partile sociale sunt obligatii nominative in sensul ca actul constitutiv
trebuie sa prevada valoarea si nominatul. Valoarea partiilor sociale este
obligatia identica.
Actul constitutive al SCE, reglementarea prevede ca societatea se
constituie printr-un document pe care il intituleaza actul constitutiv sau
statut, ceea ce inseamna ca indifferent de denumire are aceeasi semnificatie
juridical.
Actul constitutive sau statutul se incheie obligatoriu in scris, in
conformitate cu prevederiile legii nationale privind constitutia cooperativelor,
se semneaza de catre toti fondatorii.
Acest act constitutive trebuie sa cuprinda:
-
Firma (denumirea) precedata sau urmata de sigla SCE si daca este cazul
de sintagma RL
Indicarea obiectului de activitate
Indicarea datelor de nominalizare a fondatoriilor societatii
Adresa/sediul social al SCE
Admiterea de noi membrii si cazurile de excludere sau retragere
Depturile si obligatiile si daca sunt mai multecategorii, specificarea
acestora pentru fiecare categorie
Indicarea valorii nominale a partii societatii subscris, capitalul subscris si
indicarea variabilitatii a capitalului
Atributele organelor de constituire si administratie
Modul de intrunire, adoptarii hotararilor de catre adunarea generala a
membriilor
Modul de dizolvare si lichidare a societatii.
19
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Sediul social al SCE trebuie sa se situeze obligatoriu pe teritoriul unui

stat UE si pe acelas teritoriu sa se ragaseasca si administratia central a
societatii respective sediul adoptarii principalelor decizii de conducere
Controlul acestor oparatiuni se exercita de autoritatea competenta a
statului membru relevant pentru sediul sau social
Inmatricularea si radierea unui SCE trebuie sa faca obligatia unui aviz in
jurnalul official al UE.
SCE dobandeste persoana juridica de la data inregistrarii in statul membru

relevant pentru sediul sau.
Contractele de comert international

Definitie ! Este acordul de vointa ce intervine intre 2 sau mai multi
participanti la comert international in obtinerea unui beneficiu sau avantaj
economic.
Criteriile comertului international: este un contract cu titlu oneros,
sinalagmatic, consensual, comutativ cu exceptia contractelor de asigurare,
reasigurare international de marfuri care au character aleatoriu.
Clasificarea :
1. In functie de numarul participantilor la incheierea contractelor:
Bilaterale
Multilaterale
2. In functie de subiectii participant:
- Contracte incheiate intre parteneri avand calitati si natura juridica
similara
- Contracte incheiate intre persoanele fizice si/sau juridice aflate sub
ordinea juridica a diferitelor state
- Contracte incheiate intre state sau organe interguvernamentale si
entitati juridice apartinand ordinii de drept international
3. In functie de obiectul de reglementare:
- Contracte translative de drept ( contracte de livrare, materii prime,
material, marfurii produse, vanzare, cumparare, schimb, etc.)
- Contracte prin care se transmite temporar doar dreptul de exploatare,
folosinta asupra unui bun determinat( contracte de exploatare a unei
licente, brevet de inventive)
-
20
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Contracte de prestari servicii ( comisionul, servicii bancare sau

asigurarile)
- Contracte de executari de lucrari ( antepriza)
- Contractele de cooperare economice si tehnico-stintifiica international
(cercetare cu aplicare in domeniul productiei de bunuri transportate)
- Contracte caracterizate prin specularea valorii titulariilor de capital, a
instrumentelor financiare si amisiunilor valutare ( vanzarea actiunilor
detinute de societatea comerciala pe piata bursiera oficiala sau
neoficiala, cumpararea de titluri financiare emise de stat sau de o
banca sau un fond international)
4. In functie de modalitatea de executare:
- Contractele de executare instantanee
- Contractele cu executare succesiva printr-o serie de prestatii de acelas
fel repetate la intervale de timp (locatiunea, leasingul, liniile de credit)
- Contractele cu executare continua ( livrare de energie electrica, gaze
naturale)
5. In functie de efecte:
- Contracte constitutive de depturi de creanta (imprumutul)
- Contracte translative de drepturi reale (contractual de vanzarecumparare)
- Contractele declarative de drept (tranzactia international)
Conditiile de validitate
In genere acestea sunt cele care insotesc orice contract: capacitatea
partiilor, comsintamantul, un obiect determinat sau determinabil, cauza licita
si morala.
Unele din aceste elemente comportata anumite specifice capacitatii
partiilor: statul are o capacitate juridical si un statut juridic special, organelle
guvernamentale au capacitate juridical subordonata realizarii scopului
special avand in vedere la constituirea lor prin conventii international,
persoanele juridice apartinand ordinii interne au capacitate juridica
prevazuta de lex societatis, adica de legea nationala care le reglementeaza
statutul organic. Persoanele fizice au capacitate juridical prevazuta de lex
personalis, legea nationala care reglementeaza capacitatea de a contracta a
persoanei aflate pe teritoriu unui stat in functie de anumite criterii: varsta,
discernamant, etc.
Consimtamantul: desi legea nationala romana nu a prevazut leziunea ca
eroare a consimtamantului, pentru persoana juridical respective persoana
fizica majora si nu numai pentru interesul ocrotirii actelor juridice pentru
21
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
minor in material contractului de comert international este admisa leziunea

ca viciu de consimtamant unei parti contractante.
Eroarea :de drept a unei parti contractante este admisa in conditiile in
care se invoca eroarea asupura normelor de drept apartinand unui stat strain
de care buna contractare lec contractus.
Eroarea de fapt este mult restrictionata deoarece are in vedere calitatea de
profesionisti in comert a persoanei implicate in astfel de contracte.
Obiectul poate consta in obiectia de a da sau de a face precum si in
obligatia de a nu face ceva in special in domeniul concurentei sau al
respecatarii unor drepturi de distributie exclusiva.
In oricare dintre ipoteze obiectul poate fi determinat prin evaluare,
cantarire, masurare chiar in momentul incheierii contractului dar in functie
de natura operatiunii poate fi determinat si pentru viitor, in timpul sau dupa.
Prestatiile pecuniare (prime, commision) poate fi determinate in principal
pe baza criteriilor liber alese, iar daca aceasta alegere nu s-a efectuat se pot
folosi criteriile orientative folosite de normele de drepturi superlative.
Potrivit dreptului roman aceste criteria orientative pentru stabilirea
pretului sunt in principal, pretul se determina pe baza listelor de la sursa
unde contractual s-a incheiat, iar in lipsa unei burse pe baza pretului current
practice in acel loc in subsidiar.
Daca nu este bursa nu este nici pret, se recurge la bursa celui mai
apropiat loc de cel al incheierii contractului si daca nu exista nici aceasta
posibilitate pretul se poate stabili prin orice mijloc de proba.
Cauza poate sa lipseasca pentru anumite oparatiunii, contracte sau titluri,
aceasta intrucat in comertul international se apeleaza in mod frecvent la
acte juridice necauzate, abstracte cum sunt warantul (document care atesta
depunerea unei cantitati de marfuri intr-un deposit si valoarea acestuia,
documentele putand folosi posesorului pentru a obtine credit inclusive cu
garantarea marfii lasate in deposit sau de a vinde), conosamentul (contract
prin care se inchireaza un vas incluzand atat chiria cat si pretul
transportului), cambia, biletul la ordin si cecul.
Forma contractului de comert international
Este guvernata de legea nationala care ii reglementeaza fondul obligatiilor
si drepturilor contractului se considera valabil incheiai sub aspectul formei:
22
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Preturile care se gasesc la data cand s-a incheiat contractual in state

diferite sau indeplinit conditiile de forma prevazute de legea uneia
dintre statele relevante.
Reprezentantul partii a indeplinit conditiile de forma ale statului unde sa aflat reprezentantul in momentul incheierii contractului
Dreptul roman in principiu cere forma scrisa ca o conditie de probatiune a

contractului iar nu o conditie de validitate, prin exceptie forma act
validitatem act solitidatem este ceruta cand raportul de comert international
se realizeaza prin intermediul unei operatiuni de ordin civil pentru a carui
validitate legea civila pretinde existent formei autentice (contract de credit
dublat de contract de garantie imibiliara).
Sunt situatii in care insasi legea comertului national impune forma
autentica a contractului.
Limba contractului este de regula cea pe care partile contractante o aleg.
Poate fi a unei parti contractante, dar se poate convenii ca redactarea sa
se efectueze in 2 sau mai multe limbi de circulatie international.
Legea aplicabila contractului de comert international (lex
contractus)
-
Se stabileste de regula de catre partiile contractante, iar in cazul in care

acestea nu au determinat legea aplicabila, aceasta se va stabilii de
catre un organ de jurisdictie.
Determinarea lex contractus prin acordul partiilor se realizeaza prin

principal lex voluntatis adica a principiului prin care partiile sunt libere sa
determine principiul jurisdictional pe care il va urma executarea contractului.
Acest principiu enunta norma conflictuala de drept international privat
conditiile de fond cu exceptia capacitatii juridice de a contracta si efectele
obligationale sunt supuse legii alese de partiile contractante. Aceasta
determinare se realizeaza printr-o clauza denumita election-iuris. Partiile se
pot indiica cu titlu de ex contractus drept national a uneia dintre ele sau
chiar o lege a unui stat tert dupa cum pot face trimitere la una sau mai multe
norme conflictuale norme international care reglementeaza contractual
incheiat de parti spre exemplu: trimiterea de la Conventia de la Viena in
cazul contractului de vanzare international de marfuri.
23
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Facultatea partiilor de a decide asupra eligibilitatii este limitata in

urmatoarele situatii: este impusa in mod imperative, inderogabil printr-o
conventie international lex contractus desemnata de partiile contractului
trebuie sa cuprinda totalitatea normelor de drept al sistemului juridic ales,
insa nu si normele sale conflictuale de drept international privat. Aceasta
pentru a se evita institutia remiterii in materie contractuala si incertitudinile
pe care se poate avea aplicarea remiterii in material comertului international.
Pozitiile pot determina un singur system de drept ca lex contractus care va
guverna intregului contract dupa cum anumite clauze sa fie guvernate de un
alt sistem de drept.
Poate fi determinate in mod express au tacit, deasemena se poate indica
prin preluarea expresis verbis in intregime a legii aplicabile in comertul
international sau numai prin trimiterea la o anumita lege, conventie sau
regim.
Pentru a facilita determinarea legii aplicabile partiile pot apela la contract
tip standardizate continand termenii standardizatii prin anumite conventii
international care reglementeaza aceste contracte sau termini.
Determinarea de catre organul de jurisdictie are loc in absenta desemnarii
si in absenta unor norme conflictuale unifome imperative stabilite printr-o
conventie international.
Organele de jurisdictie la care pot apela partiile pentru determinarea
instantei judecatoresti si arbitraj. Potrivit dreptului roman in aceste situatii
lex contractus se determina organul de jurisdictie:
-
In principal lex contractus este data de legea statului in care are viitorul
prestatiei caracteristice are la momentul incheierii contractului, sediul
social, domiciliul, fondul de domert sau rezidenta. In subsidiar atunci
cand contractual nu poate localizat in raportu de prestatie unei parti
legea aplicabila contractului este data de lex loci actus.
Cele 2 criterii nu au valoare absoluta intrucat legea prevede posibilitatea

ca partea internationala sa faca dovada ca din anumite circumstante aflate
in stransa legatura cu caracterul contractului, lex contractus urmeaza a fi
determinat pe temeiul altor indicia de localizare care conduc spre un sistem
de drept diferit, in acest scop partea va putea indica indicia de localizare:
locul prestatiei (lex loci executionis) sau sediul social real (domiciliul).
Domeniul de aplicare a legii contractuale
24
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Se aplica in principiul asupra tuturor elementelor de fond si de forma al

conventiei insa cu luarea in considerare a unor aspect particulare: referitor la
conditiile de fond capacitatii de a contracta este guvernata de lex societatis
persoanele juridice si lex personalis persoanele fizice.
Contractual nu va fi invalid daca potrivit lex loci actus persoana care era
pe deplin capabila sa-l contracteze iar partenerul contractului a fost de buna
credinta in sensul ca nu a cunoscut potrivit legii personale ca nu are
capacitate de a contracta , exceptia nu se aplica in cazul transferului de bun
imobiliar.
Obiectul si cauza sunt reglementate de lex contractus cu observatia ca
prevederiile contractului care contravin normelor cu caracter imperatic ale
lex contractus vor trebui sa suporte regimul juridic al multiplicarii in sensul
ca asupra acestora se va o lege diferita.
Nulitatiile sunt guvernate de lex contractus inclusiv in ce priveste
persoanele indreptatite sa le invoce, calea de invocare si posibilitatea de
anulare a actului.
Conditiile de forma: acestea sunt regizate de lex contractus cu observatiile
ca in situatia in care legea aplicabila conditiile de fond impuse sub
sanctiunea nulitatii forma solemna acesta cerinta nu poate fi inlaturata.
Atestarea procesuala sub aspectul demonsrarii calitatii a obiectului in
justitie inclusive administrarea probelor sunt guvernate de de lex contractus
dar actele de procedura, termenele, procedura de judecata cerintele sunt
guvernate de lex fori ( legea instantelor judecatoresti de arbitraj).
Efectele contractului se produc sub guvernarea lex contractus luarea in
considerare a unor note particulare cu privire la persoanele intre care se
produc efectele. Interpretarea si executarea contractului dupa cum urmeaza
referitor la persoanele fata de care se produc lex contractus reglementate
doar efectele dintre partiile contractante, dar poate oferii solutii si cu privire
la opozabilitatea fata de terti.
Deasemenea interpretarea si determinarea naturii juridice a contractului
pot fi lasate pe seama reglementarii de lex contractus dar partiile pot sa
prevada definitia unor termini, expresii sau drepturi si obligatiile dupa cum
pot sa transmita la o reglementare preexistenta cu privire la termenii
contract/clauza de trimtere la regulile ipoterms pentru un anumit termen al
vanzarii.
25
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Adaptarea contractului in situatia intervenirii pe parcursul executarii sale a

unor evenimente imprevizibile si rezolutiunea inclusive consecintele
neexecutate in totul sau in parte sunt guvernate de lex contractus.
Atunci cand este necesara punerea in intarzierea a partenerului
contractului actul punerii in intarziere este guvernat de lez fori, nu de lex
contractus.
Modul de executare a obligatiilor contractului se supune legii locului de
executare.
Modul de evaluare a prejudiciului nu este guvernat de lex contractus ci de
lex fori.
Actele de conciliere si tranzatie intre parti sunt regizate de legea locului in
care se incheie.
Remiterea de datorie, novatia, compensatia conventionala sunt supuse lex
contractus insa compensatia jurisdictionala este guvernata si de lex fori.
Legea contractelor bancare si garantiilor bancare este in lipsa desemnarii
sediul bancii deasemenea in contractual de asigurare legea aplicabila este
cea de la sediul asiguratorului.
Formarea contractului de comert international
Procesul de formare parcurge in general 2 etape: etapa precontractuala si
etapa incheierii propriu-zise.
Etapa precontractuala este reprezentata de anumite demersuri pe care
partile interesate le efectueaza in scopul informarii pietei cu privire la
intentiile lor, sau in scopul de a se informa asupra oportunitatilor.
Activitatea de baza in aceasta etapa este supusa negocierii contractului
ceea ce se realizeaza potrivit unui set de reguli si a unor drepturi si obligatii
pe care partile urmeaza sa le aiba in vedere pe viitor in contractual lor.
Aceste negocieri se pot purta in mod direct in prezenta partilor sau prin
mijloace de comunicare in scris, telefonic, informatica, etc.
Negocierea indifferent de forma pe care o imbraca implica respectarea
unor reguli:
-
Informarea corecta si complete a partenerului asupra elementelor

viitoarelor tranzactii.
26
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Colaborarea partilor pentru ca negocierea sa nu depaseasca in timp o

durata strict necesara informarii si clarificaraii.
Pastrarea confidentialitatii asupra informatiilor primate.
Evitarea repunerii in discutie a elementelor contractuale asupra carora
s-a cazut deja de acord.
Anuntarea imediata a partenerului cu privire la hotararea de a intrerupe
negocierile temporar sau definitive.
Evitarea negocierilor paralele cu exceptia in care partea a declarant
express au si-a rezervat dreptul sa poata negocia cu alti parteneri.
Respectarea termenilor consimtite de parti pentru incheierea diferitelor
faza sau stadii a negocierilor.
Elementele primare ale etapei precontractuale sunt oferta de a contracta

si acceptarea ofertei.
Oferta de a contracta este intalegerea, propunerea, licitatia ce
concretizeaza vointa de a incheia un contrac.
Oferta apartine debitorului prestatiei caracteristice a unui viitor contract
care poarta denumirea partii conractante dupa caz: vanzator, asigurator, etc.
Conditiile de valabilitate ale ofertei sunt:
-
Sa fie ferma, in sensul ca reprezinta un angajament juridic de a

contracta din partea celui care o lanseaza.
Oferta sa fie adresata uneia sau mai multor destinatari determinati.
Oferta sa fie clara, precisa si complete.
Nu indeplinesc aceste conditii ofertele lansate prin reclama publicitara

infiferent de mijlocul de transmitere, intrucat se adreseaza unui numar
nedeterminat de persoane.
Oferta lansata poate fi revocata.
Revocarea este tot o manifestare de vointa insa trebuie facuta in anumite
conditii fie inainte de a fi ajuns la destinatar, fie inainte ca acesta sa fi
acceptat.
In cazul revocarii ofertei dupa acceptare si al cauzarii unor prejudicii
destinatarului ofertei, revocarea inpespentiva, nemotivata confera
acceptantului dreptul la daune.
Acceptarea ofertei reprezinta manifestarea de vointa de a incheia
contractual ce face obiectul ofertei.
27
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Poate fi expresa atunci cand rezulta printr-un acord manifestat in acest

scop sau tacita in ipoteza in care acceptarea rezulta din anumite elemente
de fapt ale vointei juridice manifestate de acceptant cum ar fi inceperea
executarii contractului.
Conditiile de valibitate ale acceptarii sunt:
-
Sa fie facuta catre ofertant.

Sa se refere la oferta de a contracta lansata de ofertant.
Acceptarea sa fie pura si simpla, adica pe deplin concordanta cu
continutul ofertei.
Daca acceptarea cuprinde conditionari sau alte propuneri decat cele

lansate de ofertant suntem in prezenta unei contraoferte.
Etapa incheierii propriu-zise: se considera incheiat in momentul in care s-a
realizat acordul de vointa a partilor contractante, acord care se constata
potrivit legii care guverneaza incheierea acelui contract.
In dreptul roman se considera ca momentul incheierii contractului este cel
in care acceptarea ofertei a ajuns la ofertant si acesta a luat cunostiinta de
continutul acceptarii.
Momentul incheierii contractului nu pune probleme in ipoteza in care
contractual se incheie intre prezenti, adica partenerii contractului sau/si
reprezentantii acestuia aflati in acelas loc si aceasi data unul in prezenta
celuilalt. Este asimilat acestui moment al incheierii contractului si incheierea
s-a prin telefon.
In schimb incheierea contractului intre absenti ridica numeroase incidente.
Aceasta pentru ca momentul incheierii contractului are afecte cu privire la
existenta sau absenta capacitatii de a contracta a partilor, invocarea viciilor
de consimtamant, moartea persoanei fizice sau radierea persoanei juridice
ori incapacitatea unei parti in momentul incheierii contractului, transmiterea
drepturilor reale referitoare la obiectul contractului si suportarea riscului
pieririi bunurilor contractate, momentul de debut al prescriptiei extinctive,
exercitiul actiunii Pauliene recunoscut creditorilor interesati care se
raporteaza tot la momentul incheierii contractului.
De acest moment depinde valabilitatea transferurilor consimtite de o parte
contractanta declarata ulterior in insolventa.
Pentru a surprinde momentul incheierii contractului sistemele de drept
national folosesc anumite regimuri juridice care inseamna rezolvari diferite:
28
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Sistemul emisiunii sau declaratiei de vointa potrivit caruia contractul

este considerat incheiat in momentul in care destinatarul si-a manifestat
vointa de a accepta.
Sistemul expedierii sau declaratiei potrivit caruia contractul se
considera incheiat in care destinatarul ofertei a inaintat acceptarea s-a
intr-o forma de expediere practicata in comertul international. Acest
sinstem este specific englez, nord-american, spaniol.
Sistemul receptiei caruira contractul se considera incheiat in momentul
in care acceptarea ajunge la ofertant. Acest sistem este specific german
si elvetian.
Sistemul informatiei pentru care contractul se considera incheiat doar
in moentul in care ofertantul i-a cunostiinta despre acceptarea
destinatarului. Acest sistem este specific in Venezuela, Filipine,
Indonezia, etc.
Continutul contractului de comert international

Desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor manifestate de vointa
juridica a partiilor contractante, vointa meterializata intr-un contract incheiat
de pesroane fizice sau juridice cu vocatie de a participa.
In concret acest continut se exprima prin clauze contractuale dintre care
unele sunt calificate ca fiind necesare si comune acestor contracte iar altele
datorita particularitatilor sunt considerate clauze specific numai operatiunilor
de comert international.
Clauzele necesare contractului de comert international
Sunt stipulatii obligatorii avand caracter esential pentru calificarea
raportului obligational, stabilirea naturii juridice a contractului si a
continutului sau economic.
Continutul clauzelor necesare se refera la :
1. Clauza privind partile contractante impusa de necesitatea de
identificare a partilor contractului ceea ce constituie o conditie de
valibilitate a contractului.
Aceasta clauza se realizeaza prin indicarea in continutul sau a atributelor
sub care este recunoscuta persoana contractantilor astfel cazul persoanei
juridice se mentioneaza denumirea sediului social, codul de inregistrare,
forma juridica si orice alt element care poate conduce la identificarea sa
29
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
potrivit dreptului care guverneaza statutul organic. In cazul persoanei fizice

se mentioneaza numele, prenumele, domiciliul sau resedinta.
Daca partile sunt reprezentate aceasi clauza trebuie sa faca atributele de
identificare.
2. Clauza privind obligatiile contractului prin care se indica
prestatiile la care se obliga partile in functie de operatiunea realizata.
Este recomandabil ca aceasta clauza sa descrie in concret obiectul
prestatiei prin indicarea obiectelor caracteristice prestatiei.
3. Clauze referitoare la calitate prin care se indica elemente
referitoare la calitatea marfii, locul si modul de stabilire precum si
documentele care o atesta apoi precizarii privind controlul, precizarii
privind modul de distribuire a cheltuielilor referitoare la indeplinirea
formalitatilor de control al calitatii.
4. Clauze privind modul de solutionare a reclamatiilor referitoare la
cantitate si calitate precum si la termenele, documentele si
modalitatiile de rezolvare.
5. Clauze referitoare la ambalajul sau marcarea marfurilor, sau
lucrarilor aratandu-se cine se preocupa de ambalaj sau marcaj si cum
se distribuie cheltuielile aferente.
6. Clauze referitoare la obligatiile de livrare a marfii sau de
executare a lucrarii ori de efectuarea prestatiei si termenele convenite
unor sanctiuni cum sunt penalitatiile de intarziere la un anumit procent
din valoarea prestatiei neexecutate
7. Clauze specifice ale comertului international in temeiul
principiului libertatii de vointa partile au facultatea de a include in
contract anumite clauze care sa contribuie fie la clarificarea regimului
juridic a contractului si la jurisdictia aplicabila fie la evitarea riscurilor
contractului, fie la preintampinarea unor situatii juridice noi ivite pe
parcursul contractului dar prevazute de partile contractante.
8. Clauzele destinate sa stabileasca regimul juridic contractual si
jurisdictia aplicabila fac parte:
a) Clauzele privind dreptul aplicabil sunt cele prin care partile stabilesc
inca din momentul incheierii contractului sistemul de drept aplicabil
in scopul evitarii incertitudinii pe care o prezinta conflictul de legi
interne.
b) Clauze referitoare la solutionarea litigiilor sunt acele stipulatii prin
care partile determina modul de conciliere asupra diferendelor ivite
in procesul de executare a obligatiilor contractului precum si
30
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
jurisdictia aplicabila solutionarii pe cale contencioasa in fata unor

organe jurisdictionale.
In continutul clauzelor de conciliere partile prevad necesitatea interpinderii
anumitor demersuri care au menirea sa preintampine declansarea unor litigii
si sa asigure.
In cadrul clauzelor privind jurisdictia aplicabila contractului partile pot
determina organul de jurisdictie care va fi competent sa solutioneze
eventualele litigii ivite.
Asemenea clauze pot indica o instanta judecatoreasca sau o instanta de
arbitraj. In prima ipoteza partile pot convenii asupra unei anumite instante
de judecata competenta territorial, in a2a ipoteza partile incheie o conventie
de arbitraj indicand si organul de arbitraj ce va fi investit cu solutionarea
litigiului.
Aceasta conventie poate fi formulate in termini juridici in cazul ivirii unui
litigiu partile sa incheie un compromis prin care partile vor indica in detaliu.
9. Clauze destinate sa contracareze riscurile contractului.
Unele din aceste clauze au ca scop evitarea riscurilor valutare, iar altele
sunt destinate sa contracareze riscurile nevalutare.
10.
Clauze care sa evite riscuri valutare, principalul scop este sa
mentina valoarea contractului din care fac parte:
a) Clauzele de consolidare valutara au ca scop protejarea partilor
contractului impotriva riscului provocat de variatia monedei de plata
in raport cu o moneda de cont desemnata de comun acord de catre
parti.
Specific acestor clauze este ca prin intermediul lor partile stabilesc 2
monede : moneda de plata si moneda de cont, iar prin colerarea lor se
determina reperul dupa care se vor conduce partile pentru pastrarea
echilibrului contractului.
Fac parte din aceste clauze urmatoarele:
-
Clauza monovalutara este stipulatia prin care partile convin ca in

cazul modificarii cursului de schimb al monedei de plata in raport cu
moneda de cont, debitorul sa achite suma datorata in raport de aceasta
modificare. Ajustarea monedei de plata opereaza automat nefiind
nevoie de o solicitare in acest scop.
31
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Clauza multivalutara bazata pe un curs valutar convenit de parti. Este

acea stipulatie prin care partile precizeaza ca pretul contractului
exprimat prin moneda de plata a fost convenit acceptandu-se ca si
cursuri de referinta cele existente intre aceasta moneda si alte cateva
monede (de regula 3 sau 5 monede cu un curs superior) din ziua
incheierii contractului. Aceste cursuri urmeaza a fi comparate cu
cursurile existente intre aceleasi monede la data platii daca cursurile
avute la incheiere in momentul incheierii contractului si cele constatate
la data platii se constata diferente depasind un procent stabilit , pretul
se va recalcula corespunzator.
Clauza valutara bazata pe un cos valutar institutionalizat, prin
care de acesta data partile nu desemneaza ele monedele de referinta si
fac trimitere la o moneda de cont determinata de un organ specializat
pe baza unui curs valutar pe care acelas organ specializat il determina
luand in calcul un numar de cateva monede de circulatie internationala
recunoscute impreuna (cos valutar) stabilind modul de calcul al monedei
de cont rezultand din acest cos valutar. O asemenea moneda de cont
este utilizata de FMI iar moneda de cont se numeste DST.
b) Clauza aur este stipulatie contractuala prin intermediul careia pretul
contractului se exprima fie printr-o valuta, fie direct in aur urmand
ca pretul sa fie platit corespunzator.
In prima varianta este desemnata clauza valoare-aur, iar in a2a ipoteza

este denumita clauza moneda-aur.
Functionalitatea este conditionata de cerinta ca moneda sa fie exprimata
de aur intr-o paritate oficiala.
c) Clauza de optiune a monedei liberatorii este stipulatia prin care
partile exprima pretul convenit in 2 sau mai multe monede de plata
luand in considerare paritatea existentei la date incheierii
contractului urmand ca la scadenta creditorului sa fie autorizat sa
aleaga intre monedele convenite sis a pretinda debitorului sa faca
plata in aceea moneda.
Dreptul de optiune asupra monedei poate fi stabilit si in favoarea
debitorului.
-
Clauza de optiune a locului de plata , prin care creditorul

dobandeste dreptul de a incasa la scadenta valoarea creantei sau
calculate pe baza unei valute de cont prestabilita in locul ales de
aceasta dintre mai multe locuri convenite iar in acest scop debitorul isi
32
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
asuma obligatia de a satisface platind moneda locului ales de catre

creditor.
- Clauze destinate sa contracaraze riscurile nevalutare.
11.
Clauze destinate sa contracareze riscurile nevalutare
Au ca scop evitarea sau neutralizarea unor riscuri privind pretul
contractului sau aparitia pe parcursul executarii contractului a unor
evenimente de natura sa modifice contraprestatiile valutare la care s-au
obligat partile incat obligatiile contractuale devin anevoios de executat.
Transmitand uneia dintre partile contractante fie majoritatea actiunilor
situate, fie a uneia dintre partile contractante net avantajata fata de cealalta
parte, duce la ruperea contractului.
Riscul de rupere a contractului poate fi contracarat prin clauze de
indexare, clauze de revizuire si recalculare a pretului, iar riscul privind
aparitia unor situatii juridico-economice noi pot fi evitate prin clauze care
tind la adaptarea contractului la noile imprejurri cum sunt:
-
Clauza clientului cel mai favorizat

Clauza ofertei concurente
Clauza de impreviziune
Clauza de forta majora
a) Clauza de recalculare sau revizuire a pretului are ca scop
indexarea pretului prin care partile convin ca in situatia in care
momentul incheierii contractului si cel al punerii sale in executare
intervin modificari majore la pretul materiilor prime, material, fortei de
munca, in functie de care s-a stability pretul contractului, oricare
dintre parti sa fie indreptatita sa solicite recalcularea pretului
contractului. Clauzele de recalculare se pot infatisa in 3 variante
astfel:
- Varianta 1 clauze de recalculare cu indexare unica- este aceea
potrivit careia pretul este calculate raportat la pretul curent al unei
unitati de masura uzuale a unui singur produs de baza stabilit de parti la
incheierea contractului cum ar fi: tona de otel, barilul de petrol,
kilovatul/ora.
- Variant 2 clauza de recalculare cu indexare cumulativa- are in
vedere varianta in care pretul contractului este dependent de valoarea
unei pluralitati de elemente de referinta considerate impreuna, cum ar fi
materii prime, materiale si forta de munca considerate cumulativ.
Aceasta varianta presupune si convenirea unei formule de calcul ce va fi
folosita de parti in situatia adaptarii pretului potrivit noilor valori ale
elementelor de referinta.
33
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Varianta3 clauza de recalculare cu indexare generala. Aceasta

varianta prevede ca pretul se raporteaza la valoarea tuturor bunurilor si
serviciilor ce pot fi achizitionate intr-o zona geografica determinate cu
suma de bani pe care o exprima pretul contractului. Aceasta variant
presupune adaptarea ce element de referinta a indicelui statistic
relevant pentru evolutia preturilor la nivelul macro-economic al zonei
geografice respective.
b) Clauzele de postcalculare a pretului si anume cele prin
intermediul carora creditorul, fie vanzator, finantator, antreprenor,
este autorizat sa procedeze la stabilirea pretului sau, dupa caz, la
definitivarea lui, atunci cand la incheierea contractului pretul a fost
doar estimate, fie ulterior executarii integrale a contractului, fie la
termene intermediare convenite de parti, luandu-se in calcul toate
modificarile factorilor economici de influentare a pretului care au
intervenit intre momentul incheierii contractului si cel al executarii lui
sau momente intermediare stabilite de parti. Aceasta clauza este
specifica contractului cu executare succesiva ca contract de vanzare
in partide de marfuri, contractual de finantare in linie de credit,
contractual de antepriza a unor obiective care impugn multiple stadia
fizice de executie.
c) Clauza clientului cel mai favorizat este stipulatia contractuala prin
care creditorul (vanzator, furnizor, prestator) se oblige sa acorde
partenerului contractual (comparator, beneficiar) cele mai favorabile
conditii pe care le-ar acorda eventual altor parteneri la contracte
avand acelas obiect.
Prin intermediul acestor clauze, daca creditorul acorda unui tert conditii
mai favorabile decat cele pe care le-a oferit partenerului sau contractual
initial, aceleasi conditii se vor aplica pe viitor si acestuia din urma din chiar
momentul in care aceste conditii au fost acordate tertului. De regula aceasta
clauza actioneaza automat nefiind nevoie de negocieri suplimentare.
Procedura de aplicare a clauzei comporta notificarea de catre creditorul
care a cosimtit conditii mai favorabile pentru un tert, notificare adresata
partenerului sau contractual. Aceasta notificare se poate face intr-un T
convenit de parti sau in lipsa acestui T de indata ce creditorul a acordat
tertului conditii mai favorabile.
Daca partenerul obligat la notificare refuza erfectuarea acestui demers,
poate recurge la aceeasi notificare contractantul sau de indata ce afla din
34
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
alte surse despre existent contractului mai favorabil incheiat de catre

partenerul sau contractual.
d) Clauza ofertei concurente este acea stipulatie prin care
vanzatorul isi asuma obligatia de a acorda cumparatorului aceleasi
conditii pe care le-ar acorda acesta din urma, pentru aceasi marfa, alti
furnizori concurenti. Ofeta furnizorului concurrent trebuie sa
indeplineasca cateva conditii, cum sunt:
- Sa provina de la un furnizor cunoscut si serios.
- oferta sa fie una de angajament juridic, iar nu una de complezanta.
Efectele vanzatorul are optiunea intre a alinia conditiile sale la cele
oferite de furnizorul concurent sau de a primi rezolutiunea, rezilierea
contractului.
Partile mai pot sa prevada o a 3a solutie si anume: suspendarea
contractului pe o durata determinate, in care cumparatorul se poate
aproviziona de la tertul ofertant in conditii mai avantajoase.
Aceasta clauza poate fi stipulate si in interesul anzatorului. In ambele sale
ipoteze, clauza examinata conduce la adaptarea directa a contractului si la
pretul acestuia.
e) Clauza de impreviziune este stipulatia contractuala prin care
devine posibila modificarea contractului. Atunci cand pe parcursul sau
se produc fara culpa partenerilor contractuali evenimente ce nu
puteau fi prevazute in momentul incheierii contractului, evenimente
care schimba semnificativ elementul de echiibru al raportului
obligational avute in vedere la incheierea contractului, in sensul ca
creaza pentru una din partile contractante consecinte mult prea
oneroase pentru a fi echitabil ca acesta sa le suporte singura.
Conditiile de apel sunt:
-
Dupa incheierea contractului sa intervina o imprejurare imprevizibila si

straina vointei partilor.
Imprejurarea intervenita sa afecteze in mod fumdamental echilibrul
contractual, astfel incat prestatia pentru una din parti sa aiba caracter
excesiv.
Clauza poate fi invocata de oricare dintre partile contractante.
Procedura de apel impune notificarea partenerului contractant intr-un T

rezonabil prin care i se aduce la cunostinta interventia evenimentului
35
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
imprevizibil si consecintele acestuia. Prin aceasi notificare se solicita

totodata, adaptarea contractului intr-un anumit T si se propun solutii in acest
sens.
Daca partile nu se intaleg asupra unei solutii conventionale, se va aplica
solutia aratata in continutul clauzei de impreviziune care poate fi:
-
Partile vor continua executarea contractului potrivit cu obligatiile

asumate acestuia.
Contractul va fi suspendat pe o durata determinata.
Contractul se va rezilia dupa un preaviz.
Partile vor solicita unei tert, de regula exoert independent, adaptarea
contractului.
f) Clauza de forta majora este stipulatia contractuala prin care
partile convin ca in cazul ivirii pe parcursul executarii contractului a
unei imprejurari imprevizibile avand o forta invincibila si datorita
careia debitorul obligat nu isi poate executa angajamantul contractual
asumat, partea contractanta afectata sa fie in masura sa solicite
exonerarea de raspundere si, dupa caz, adaptarea contractului la noile
conditii ori rezolutiunea, rezilierea acestuia. Prin includerea acelei
clauze in contractual lor, partile tind in primul rand sa evite
dificultatiile de interpretare, calificare juridica a cauzei de forta majora
reglementata in legislatiile interne ale statelor. Fixand clauza
examinata, partile stabilesc:
Evenimentele care pot constitui cauza de forta majora.
Masurile ce trebuie luate de catre parti in ipoteza ivirii unei asemenea
eveniment.
Obligativitatea notificarii de catre partea afectata.
T de notificare, efectele evenimentului asupra contractului.
Conditiile in care se poate adapta contractual ori se va putea decide
suspendarea sa pana la incetarea evenimentului.
Clauzele de forta majora pot fi grupate in 2 categorii:
1. Clauze prin care partenerii contractuali constatand intervenirea
evenimentului de forta majora convin mentinerea si continuarea
raporturilor contractuale, eventual dupa o perioada de suspendare a
executarii contractului si renegocierea obligatiilor contractuale.
2. Clauzele prin care se afirma efectul extinctive al imprejurarii de forta
majora asupra contractului, ceea ce semnifica incetarea contractului
sub una din cele 2 forme: rezolutiunea sau rezilierea, eventual cu
exonerarea de raspundere pentru daune a debitorului obligatiei.
36
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Conditiile in care poate fi invocate forta majora rezulta din Conventia

Natiunilor Unite asupa contractului de vanzare international de marfuri
(Viena 1980) si anume:
-
Sa existe o neexecutare a obligatiilor contractuale.

Aceasta neexecutare sa se datoreze unei imprejurari calificata ca fiind o
piedica independenta de vointa debitorului obligatiei.
Debitorul obligatiei sa nu fi putut, in conditii rezonabile, sa prevada o
atare piedica in momentul incheierii contractului.
Piedica intervenita sa nu fi fost cu putinta in mod rezonabil sa fie
prevenita sau depasita si efectele acestei piedici sa nu fi fost cu putinta
in mod rezonabil sa fi fost prevenite sau depasite.
Procedura de urmat la ivirea imprejurarii de forta majora procedura

presupune anumite activitati de urmat:
-
Notificarea imediata a celeilalte parti contractante de catre partea

afectata in scopul informarii celei dintai asupra ivirii cazului de forta
majora, notificarea se face prin forma prevazuta in contract. Daca s-a
prevazut un timp pentru emiterea notificarii, calculul acelui timp are ca
punct de pornire momentul in care partea afectata a luat cunostiinta de
producerea evenimentului.
Comunicarea de catre partea afectata fie odata cu notificarea daca este
posibil, fie ulterioar acesteia, a dovezii care atesta producerea
evenimentului si eventual daca sunt cunoscute efectele acestuia asupra
executarii contractului. Aceste dovezi trebuie sa provina de la autoritati
competente, iar nu de la partea contractanta care invoca forta majora.
Conlucrarea, cooperarea partilor contractante in scopul diminuarii
prejudiciului si adaptarii conditiilor contractuale in vederea reluarii
prestatiilor.
In principiu, in domeniul dreptului comertului international interventia

unui eveniment de forta majora nu conduce automat la desfintarea
contractului ci la suspendarea lui pentru un anumit timp sau daca partile
convin, pana la incetarea efectelor evenimentului.
Daca evenimentul este de lunga durata sau e afectat in mod iremediabil
ansamblul de obligatii contractuale, partile pot convenii:
-
Fie renegocierea contractului, care poate conduce in realitate la un nou

contract
Fie la desfintarea lui.
37
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Daca partile au convenit suspendarea executarii contractului pe durata

evenimentului, la incetarea acestui eveniment, contractual isi poate relua
cursul firesc al executarii lui.
Alte clauze utilizate in comerul international
In temeiul principiului lex voluntatis, precum si in functie de specificul
obiectului contractului, partile acestuia pot conveni si asupra altor clauze
prin care sa prefigureze raporturile contractuale viitoare sau prin care sa isi
ia masuri de protectie in raport cu tertii raportului contractual. Aceste clauze
sunt:
-
Clauza primului refuz

Pactul de preferinta
Clauza de confidentialitate
Clauza de exclusivitate
Clauza de neconcurenta.
1. Clauza primului refuz este stipulatia prin care unul dintre
contractanti se oblige fata de celalalt contractant sa ii propuna a
realiza impreuna pe viitor o anumita operatiune comerciala cu
preferinta fata de oricare alt client, iar in cazul unui refuz al
beneficiarului promisiunii, promitentul sa dobandeasca libertatea de a
contracta cu oricare alt client. Practic acel client prezinta un
antrecontract prin care unul din partenerii contractuali promitentul se
obliga sa acorde preferinta contractului sau principal, in beneficiul
participarii la o eventuala si viitoare operatiune comerciala.
Conditiile acelei clauze sunt:
Instituie o conditie potestativa simpla deoarece in realizarea ei nu

depinde exclusive de vointa partenerului, ci de factorii independent de
acesta vointa.
Contine o conditie suspensiva intrucat dreptul de preferinta se va
acorda beneficiarului numai daca promitentul va hotari in viitor
incheierea unei operatiuni comerciale.
Prin acea clauza partiile nu determina conditiile viitorului contract ceea
ce dobandeste obligatiile asumate prin acele clauze de obligatie ce revin
promitentului care isi auma angajamentul de a contracta.
Cerintele clauzei sunt:
Promitentul sa nu ofere tertilor conditii mai favorabile decat cele pe care

le-a oferit beneficiarului.
Beneficiarul sa ofere promitentului conditii similar celor oferite de terti.
38
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Efectele clauzei sunt:

-
Cat timp conditia suspensiva nu s-a realizat, adica pendente conditione,

obligatia promitentului de a acorda preferinta beneficiarului este
inactuala.
- In ipoteza realizarii conditiei, adica evenimente conditione, promitentul
este obligat sa propuna beneficiarului incheierea operatiunii comerciale
initiate. Daca promitentul incalca acele obliagatii si incheie contractual
cu tertii sau ii face unui tert o oferta de a contracta complet si ferma, a
carei acceptare simpla ar echivala cu incheierea contractului,
beneficiarul este indreptatit sa ceara daune-interese promitentului.
- In ipoteza realizarii conditiei, daca beneficiarul clauzei accepta oferta
promitentului, contractul se incheie si isi produce efectele pe viitor ex
nunc.
- Cand beneficiarul refuza oferta, precum si in cazul in care nu-si exprima
optiunea in timpul convenit sau in cel usual, clauza devine caduca, iar
promitentul este liber sa incheie contractual cu un tert.
2. Pactul de preferinta este conventia prin care proprietarul unei
cantitati de marfa se obliga fata de alta persoana beneficiar al
promisiunii, ca in cazul in care va vinde marfa sa-i acorde aceasta
preferinta la cumparare, la un pret egal celui oferit de catre un tert.
Trasaturile pactului:
-
Constituie o varietate a promisiunii de vanzare

Promitentul isi asuma doar o obligatie de a face, iar nu una de a
transmite un drept de proprietate.
Efectele pactului sunt identice cu cele examinate in dreptul clauzei

primului refuz:
-
Cat timp conditia suspensiva nu s-a realizat, adica pendente conditione,

obligatia promitentului de a acorda preferinta beneficiarului este
inactuala.
In ipoteza realizarii conditiei, adica eveniente conditione, promitentul
este obligat sa propuna beneficiarului incheierea operatiunii comerciale
initiate. Daca promitentul incalca acea obligatie si incheie contractul cu
tertul sau ii face unui tert o oferta de a contracta complet si ferma, a
carei acceptare simpla ar echivala cu incheierea contractului,
beneficiarul este indreptatit sa ceara daune-interese promitentului.
In ipoteza realizarii conditiei, daca beneficiarul clauzei accepta oferta
promitentului, contractual se incheie si isi produce efectele pentru viitor
ex nunc.
39
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Cand beneficiarul refuza oferta, precum si in cazul in care nu-si exprima

optiunea in timpul convenit sau in cel usual, clauza devine caduca, iar
promitentul este liber sa incheie contractual cu un tert.
3. Clauza de confidentialitate este stipulatia prin care partenerul
contractual care a primit informatii confidentiale prin oferta de a
contracta sau prin contractul incheiat, se oblige sa nu le divulge.
Clauza poate fi inserata in sarcina ambelor parti contractante. Este
specifica contractelor de cercetare si asistenta tehnico-stiintifica, de
inginerie, contractelor de know-how si contractele de lohn.
4. Clauza de exclusivitate este stipulatia in temeiul careia partile
convin sa nu incheie un alt contract de acelas tip, cu aceleasi obiect
sau unul asemanator cu un tert, cu referire, dupa caz, la o categorie de
client, de la un ansamblu de operatiune sau la un teritoriu determinat.
Este specifica contractelor de distributie, contractele de concesiune
exclusive, de agentie si reprezentare si contractului de francize.
5. Clauza de neconcurenta este stipulatia prin care partenerii convin
sa se abtina de la anumite acte sau fapte de concurenta neloiala ori la
exercitarea unor practice anticoncurentiale, abusive, raportat la
operatiuni comerciale derulate intre parti, de regula pe durata
executarii contractului, iar uneori si un anumit tip dupa incetarea
contractului.
Inscrierea acestei clauze este limitata de 2 imprejurari:
Al libertatii contractuale
Al concurentei licite.
Contractul de vanzare-cumparare reglementat de Conventia de la

Viena 1980
Acest contract este obiectul de reglementare al Conventiei privind
vanzarea international de marfuri.
Atat Conventia de la Viena cat si Conventia de la USA se preocupa de
legea uniforma asupra acestui contract avand ca scop evitarea unorcu
element de extraneitate care ar putea rezulta din regimul juridic diferit oferit
de legislatiile interne international.
Efectele acestui contract este aplicabila, lex contractus, iar prin absenta
de Conventie forma contractului este reglementata de legea locului incheierii
contractului.
40
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Determinarea caracterului commercial al vanzarii in cazul ivirii unei

probleme de calificare revine legi forului.
Determinarea caracterului international al vanzarii se realizeaza dupa un
criteriu unic, faptul ca partile contractului au stabilimentul pe teritoriul unor
state diferite.
Obligatia vanzatorului si cumparatorului, respectiv mijloacele de
aparare aflate in exercitiul acestora in cazul neexecutarii, executarii
cu intarziere sau necorespunzatoare a contractului de partea
contractata
Obligatiile vanzatorului acesta are in principal urmatoarele:
-
Sa predea marfa si sa transmita proprietatea marfii asupa

cumparatorului.
Sa transmita documentele referitoare la marfa.
Sa asigure conformitatea marfii cu dispozitiile contractului.
Obligatia de a preda si de a ransmite marfa reprezinta transmiterea de

dispozitie juridica asupra marfii vandute si punerea la dispozitie in locul care
s-a convenit contractul sau intr-un locstabilit expres.
Daca operatiunea implica si un transport al marfii, predarea se considera
efectuata in momentul remiterii catre primul transportator avand calitatea de
a o preda cumparatorului.
Cand marfa vizeaza un corp cert sau un corp de gen ce trebuie selectat
sau prelevat dintr-o masa nedeterminata de marfuri care trebuie fabricat
sau produs iar partile cunosteau necesitatea determinate dupa fabricare,
predarea urmeaza sa se efectueze dupa aceste operatii la locul convenit de
comparator.
Daca marfurile nu sunt identificate printr-un semn dinstinctiv aplicat fie pe
marfuri fie pe documentele de transport, vanzatorul trebuie sa transmita
cumparatorului un aviz de expediere cu precizarea indicatorului.
Conventia de la Viena reglementeaza si documentele pe care trebuie sa le
gestioneze vanatorul pentru a fi exonerate de obligatia sa de predare a
marfurilor, in cazul in care vanzatorul si-a asumat obligatia de a lua masuri
pentru transportul marfii, el trebuie sa incheie contractul de transport
necesar astfel incat sa asigure deplasarea marfii pana la locul de predare fie
in conformitate cu contractul de vanzare fie potrivit uzuantelor de comert
international.
41
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Data predarii este de regula stabilita de catre parti prin insasi contractul
incheiat.
Partile au posibilitatea sa prevada un interval de timp sau sa convina ca
data predarii va fi fixate de comparator ulterior.
Cand aceasta obligatie depinde de o fapta a cumparatorului cum ar fi
introducerea acreditivului la banca cumparatorului, termenul predarii incepe
sa decurga din momentul in care cumparatorul isi indeplineste obligatiile.
Cand predarea marfii este conditionata de plata unui acont, termenul de
predare incepe sa curga de la data efectuarii platii. Cand se impune a fi
eliberate premise de licenta import-export termenul predarii nu poate sa
curga inainte de obtinerea impusa de tara vanzatorului exportator sau dupa
caz a importatorului comparator.
Cand prestatia la care s-a indatorat vanzatorul depinde de anumte
prestatii asumate de comparator si care trebuie executate intr-un anumit
termen obligatia de predare nu se poate materializa iar cumparatorul nu
poate solicita efectuarea predarii pana nu-si executa obligatia.
Cumparatorul nu poate in mod unilateral sa modifice termenul de predare
sau de executare a propriilor obligatii.
Toate problemele ce se ivesc in legatura cu conformitatea marfii, cu
contractul se reglementeaza in mod usual de parti printr-un capitol dinstinct
referitor la reclamatie in continutul careia se precizeaza, termenul de
reclamare a marfii, precum si primele masuri ce vor fi luate pentru
rezolvarea acestuia.
Predarea documentelor ceea ce semnifica obligatia vanzatorului sa puna
efectiv la dispozitia cumparatorului actele specifice care atesta marfa livrata
dupa natura sa.
Aceste acte pot avea forma scrisa sau electronica, este important ca
indiferent de suportul material al documentelor sa asigure dovada predarii.
Daca in contract nu s-a stability in mod concret felul si forma, modalitatea
de transport atunci vanzatorul are obligatia sa puna la dispozitia
cumparatorului.
Conventia de la Viena statueaza ca in lipsa clauzelor convenite de parti,
marfurile sunt conforme in urmatoarele situatii:
42
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Servesc scopului pentru care au fost produse, fabricate.

Sunt proprii folosintei speciale ce a fost adusa la cunostinta
cumparatorului in mod express au tacit.
Prezinta calitatea unor marfuri pe care vanzatorul le-a prezentat ca
model sau monstra.
Sunt ambalate in conformitate cu modelul standard.
Vanzatorul nu este raspunzator pentru un defect de conformitate care a

existat in momentul incheierii contractului, a fost cunoscut de comparator si
totusi acesta a acceptat.
Vanzatorul este responsabil pentru astfel de defecte daca acestea au
existat in momentul transmiterii catre comparator, acesta find de buna
credinta.
In cazul uzurii anticipate vanzatorul are dreptul ca pana la data inscrisa in
contract fie sa livreze cantitativ marfurile care lipsesc, fie sa vizeze altele ce
nu sunt conforme cu contractul ceea ce constituie un drept de remediu.
Conditia este ca vanzatorul sa nu produca cumparatorului in conveniente
serioase sau cheltuieli suplimentare.
Conventia mai prevede obligatia cumparatorului de a verifica, examina
datele de conformitate intr-un termen cat mai scurt. Se realizeaza fie inainte
de incarcarea marfii in mijloacele de transport fie in momentul descarcarii
pentru a fi preluata de comparator.
Cumparatorul este decazut din dreptul sau de a se prevala de un defect de
conformitate daca nu-l anunta intr-un termen rezonabil din momentul
constatarii sau din momentul in care ar fi trebuit sa efectueze constatarea,
sa nu depaseasca 2 ani de la predarea marfii.
Vanzatorul trebuie sa predea marfurile libere de orice drept de retentive
din partea unui tert cu exceptia cazutilor in care cumparatorul cunoaste
sarcinile de care sunt grevate in favoarea altora si totusi convine sa le
achizitioneze.
Conformitatea contractului se determina si in momentul transportului,
riscurile de pierdere sau deteriorare in sensul ca dupa acest moment
vanzatorul raspunde pentru neconformitate numai daca acesta are drept
cauza o fapta a vanzatorului sau a unei persoane pentru care raspunde.
Mijloacele juridice ale cumparatorului in cazul in care vanzatorul nu
isi executa obligatiile contractuale
43
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Aceste mijloace sunt actiuni in executarea contractului, rezolutiunea

acestuia si adaptarea unor masuri destinate sa conduca la evitarea
desfintarii contractului sau sa opteze pentru acordarea de despagubiri.
Actiunea in executarea contractului
Cumparatorul poate apela la acest mijloc daca nu s-a prevalat de un alt
mijloc juridic incompatibil cu executarea, el poate solicita livrarea unor
marfuri de inlocuire in cazul lipsei conformitatii referitoare la cantitate sau
calitate daca nu a existat o incalcare esentiala a contractului si daca acesta
solicitare este formulata in momentul constatarii lipsei de conformitate ori
intr-un termen rezonabil de la data reclamarii.
Executarea in natura nu poate fi dispusa de organul jurisdictional cu
exceptia cazului in care acest organ ar fi indreptatit sa o faca in baza
temeiului propriului sau sistem de drept.
Actiunea in rezolutiune a contractului poae fi declarata potrivit Conventiei
de la Viena de comparator in urmatoarele:
a) Daca neexecutarea de vanzator a uneia dintre obligatiile sale
constituie o incalcare esentiala a contractului, in sensul ca produce
celeilaltei parti un prejudiciu atat de grav incat o lipseste de uzul sau
folosul cel mai important al rezultatului contractului, rezultat la care
este indreptatita partea sa se astepte.
b) Daca vanzatorul nu livreaza marfurile intr-un termen suplimentar, sau
daca vanzatorul declara ca nu le va livra in termen.
c) Daca vanzatorul a livrat marfa cumparatorului este din nou decazut din
dreptul de a cere rezolutiunea contractului prin exceptie de la aceasta
regula, cumparatorul va putea cere rezolutiunea:
- In caz de livrare tardiva sau conditia ca rezolutiunea sa fie ceruta intr-un
termen rezonabil calculate din momentul cunoasterii ca livrarea s-a
facut cu depasirea termenului.
- In cazul altei incalcari importante a contractului cu conditia ca
rezolutiunea sa fie ceruta intr-un termen rezonabil.
Rezolutiunea mai poate fi ceruta:
a) Dupa expirarea oricarui termen acordat vanzatorului pentru a-si
executa obligatiile contractului.
b) Dupa expirarea oricarui termen suplimentar solicitat de vanzator cand
cumparatorul nu ia raspuns intr-un termen rezonabil.
44
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
In toate aceste situatii actul rezolutiunii contractului trebuie adus la

cunostinta vanzatorului prin intermediul unei notificari.
In aceasta notificare cumparatorul poate pe langa motivele care l-au
determinat sa declare rezolutiunea si daunele pe care le cere vanzatorul.
Conventia de la Viena prevede si unele situatii de rezolutiune in mod
anticipat.
Intentia de rezolutiune anticipate trebuie modificata intr-un termen
rezonabil pentru a putea constata in caz de litigiu existent bunei credinte a
partii care a modificat rezolutiunea.
In situatia contractului caracterizat prin livrari successive rezolutiunea
poate prezenta note particulare:
-
Daca neexecutarea a unei obligatii referitoare la o livrare constituie o

incalcare esentiala, cealalta parte poate declara contractul rezolutionat.
Daca neexecutarea a unei obligatii referitoare la livrare ii sa celeilaltei
parti dreptul de a
Adoptarea unor masuri destinate sa evite desfintarea contractului

Aceste masuri in mijloacele intermediare pe care cumparatorul le are la
dispozitie pentru a obtine executarea contractului:
a) Acordarea in beneficiul vanzatorului a unui termen suplimentar avand
o durata rezonabila, termen in care vanzatorul sa-si indeplineasca
obligatiile. In cazul acestui termen cumparatorul nu poate sa se
prevaleze de mijloacele de constrangere de care ar fi putut dispune.
b) Repararea defectelor si a oricaror consecinte negative intervenite ca
urmare a indeplinirii necorespunzatoare a obligatiilor de catre
vanzator. Daca marfurile nu sunt conforme cu contractul
cumparatorului poate solicita repararea defectelor cu exceptia in care
aceasta solicitare nu este rezonabila pentru vanzator.
c) Livrarea unor marfuri de inlocuire, ceea ce poate fi solicitat de
comparator, fie situatia constatarii de unele defecte partiale sau alte
marfuri.
d) Reducerea pretului in cazul lipsei conformitatii marfii cu contract cand
cumparatorul are posibilitatea de a reduce el pretul marfii cu diferenta
valorii marfii contractate cu totul sau in parte, valoare convenita la
momentul incheierii contractului.
45
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Arbitrajul comercial international

Definitie! Constituie acea forma nestatala pe intermediul careia partile
interesate recurg la rezolvarea diferendelor (litigiilor) avand caracter
patrimonial nascute ca urmare a executarii necorespunzatoare cu interzicere
sau a neexecutarii unui contract de comert international.
Caracterele arbitrajului sunt:
a) Este o modalitate voluntara de solutionare a litigiilor.
b) Este o jurisdictie nestatala formata ca urmare a recurgerii partilor la
aceasta modalitate de rezolvare a litigiilor.
c) Are o durata determinate, activitatea de arbitraj dureaza cat este
necesar pentru rezolvarea unei cauze determinate.
d) Are caracter cert de la inceput partile desemneaza organul de
arbitraj competent sa resolve litigiul si in ipoteze clauzei
compromisului partile numesc si arbitrii care vor forma completul de
arbitraj.
e) Cheltuielile necesare sunt de regula mai mici decat cele necesare a
fi intrebuintate in fata unei instante judecatoresti.
f) Hotararea arbitrajului are carecter executoriu, este susceptibila de a
fi pusa in executare silita.
g) Arbitrajul cunoaste forme specifice de realizare diferite de cele ale
jurisdictiei statale putand decide si in afara aplicarii normelor de
drept.
Formele arbitrajului comertului international
1. Arbitrajul institutionalizat este acea forma care functioneaza in
mod permanent de regula pe langa o entitate juridical private de
interes public cum sunt Camerele de Comert si Industrie , este dotat
cu o lista de arbitrii, beneficiaza de un regulament propriu precum si de
norme de procedura proprii.
Arbitrajul insitutionalizat are 3 componente de baza: arbitrii aflati sub
coordonarea presedintelui international de arbitraj, secretariatul si normele
de procedura.
Arbitrii sunt persoane de regula cu specializarea in drept din randul
personalitatiilor avand o activitate juridica cunoscuta. Acestia compun
tribunalul prin inscrierea lor pe lista de arbitraj in conformitate cu cerintele
instituite de Curtea de Arbitraj respective.
46
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Participa la realizarea cauzelor in baza desemnarii lor de catre partile

litigante. Formeaza un complet de judecata impreuna cu cel de-al 3-lea
denumit Super Arbitru, acesta din urma este desemnat de arbitrii cauzei
numiti de parti, daca partile nu se intaleg sau arbitrii nu reusesc
desemnarea Super Arbitrului, acesta se va desemna de catre autoritaea
de nominare reprezentata de catre Presedintele Curtii, Tribunalul
Arbitrar.
Super Arbitrul presideaza si conduce dezbateriile in cauza arbitrajului,

oricare dintre membrii poate fi recuzat pentru aceleasi motive pentru care
pot fi recuzati judecatoresti.
Arbitrii, Super Arbitrul si secretarul care asigura consemnarea desfasurarii
dezbateriilor alcatuiesc impreuna Instanta de Arbitraj.
Secretarul indeplineste rolul grefei, in sensul ca inregistreaza cererile de
arbitraj, intampinarile, celelalte documente depuse de parti, efectueaza
comunicarea si asigura consemnarea dezbateriilor Instantei de Arbitraj pe tot
parcursul rezolvarii cauzei printr-o persoana denumita secretar.
Normele de procedura:
-
Reprezinta ansamblul de reguli avand character procesual dupa care se

orienteaza Instanta de Arbitraj in vederea rezolvarii cauzei.
Sunt continute de regula intr-un act normative purtand denumirea de
regulament sau regului de procedura.
Aceste reguli sunt opozabile partiilor implicate intr-un process arbitrar,

deoarece implicarea a unei partisemnifica inclusiv acceptarea regulilor de
procedura ale acestui organ de arbitaj.
In Romania arbitrajul institutionalizat este organizat la nivel central de
catre Curtea de Arbitraj de pe langa Camera de Comert si Industrie a
Romaniei avand sediul in Bucuresti, la nivel territorial in fiecare judet sunt
constituite Curtii de arbitraj pe langa Camera de Comert judetene.
Intre Curtea de Arbitraj Bucuresti si Curtile de Arbitraj judetene nu exista
raporturi de subordonare si de formare a unei jurisprudente unitare.
Cele mai renumite din EU sunt:
-
Curtea de Arbitraj de pe langa Camera de Comert si Industrie Paris.

Curtea de Arbitraj de pe langa Bursa de Valori Londra.
Curtea de Arbitraj International de la New York.
47
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Competenta arbitrajului institutionalizat este practice nelimitata, singura

limita o constituie caracterul arbitrabil al litigiului, de asemenea obiectul
cauzei trebuie sa fie unul patrimonial si sa aiba un element de extraneitate.
2. Arbitrajul ad-hoc reprezinta acea forma in temeiul careia partile
convin rezolvarea diferendelor de catre unul sau mai multi arbitrii in
afara oricarui organ centrate a arbitrajului in mod ocazional si cu
propriile reguli de procedura.
Pot indeplinii misiunea de arbitraj ad-hoc orice persoane avand calitatea
de a rezolva cauza.
Acest arbitraj este rar folosit in prezent dar poate hotarii atat in drept cat
si in fapt.
3. Arbitrajul in echitate asemanator cu arbitrajul ad-hoc este acea
forma prin care diferendumul se rezolva de arbitrii doar in baza unor
principii de echitate fara a aplica norme de drept riguros.
Recurgerea se datoreaza vointei partiilor, acesta considerand ca este
suficienta reamintirea unor principii general recunoscute.
Principala deficienta este acea ca poate intampina si punerea in
executarea a acestuia pe teritoriul unui stat strain de cel al arbitrajului in
echitate.
Este specifica statelor din V si N Europei (anglo-saxon).
Dreptul Roman nu reglementeaza arbitrajul in echitate.
Contractele de arbitraj:
-
Sunt fie reprezentate de clause cuprinse in contractual de baza al

partilor, fie in conventii in alonja (prelungirea) contractului indifferent de
forma in care se prezinta aceste contracte au urmatoarele caractere:
a) Au un singur obiect de reglementare, acordul de vointa al partilor
contractului de baza de a supune eventualele litigii ce vor aparea intre
ele cu privire la modul de executare continut in contractual de baza unui
organ de arbitraj pe care si-l numesc.
b) Contractile arbitrare au autonomie fata de contractual de baza incheiat
de aceleasi parti.
c) In toate situatiile conventia de arbitraj trebuie sa imbrace forma scrisa
ca o conditie ad validitate.
48
ANUL IV
ARDELEAN IULIA
Formele conventiei arbitrare, se cunosc 2:

1. Clauza compromisorie este conventia din care partile unui contract
convin sa supuna eventuale litigii ce se vor ivii intre ele cu privire la
neexecutarea sau executarea corespunzatoare a contractului de baza
spre solutionare a unui organ de arbitraj anume desemnat.
Prin intermediul aceste clauze partiile extrag din competenta de
solutionare a jurisdictiei statale oferind aceasta competenta unei instante de
arbitraj.
2. Compromisul prin care partile unui contract de comert international
aflat in derulare convin sa supuna litigiul sau diferendul nascut intre
ele unui organ de arbitraj aratand si numele arbitrilor.
Deosebirea dintre clauza compromisorie si compromisul sunt: clauza
compromisorie se refera la litigii eventuale viitoare pe cand compromisul
este incheiat tocmai pentru realizarea pe calea arbitrara a unui litigiu
declansat deja.
Clauza compromisorie este valabila fara indicarea arbitrajului pe cand
compromisul este nul daca partiile nu au desemnat.
Clauza compromisorie se incheie de obicei odata cu contractul de baza, pe
cand compromisul se incheie intodeauna ulterior cu prilejul ivirii unui litigiu.
49

Drept Comercial International

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Drept Comercial International

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

1. Tratat de drept al comertului international Ioan Macovei

Se situeaza la granite dintre ordinea juridical de drept international

Specificul dreptului commercial international are un fundament legat de

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

a) Simplificarea si accelerarea procedurilor si operatiunilor in comertul

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

e) In aceasta materie uzuantele comerciale au intaietate fata de normele

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

a) Participantii la operatiunea concreta sa nu fie desemnati ca Lex

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

- conventia de la Haga privitoare la legea uniforma asupra vanzarii

Conventia de la Geneva privind conflictele ale legii privind in materie de

Uzantele comerciale internationale

Uzuante locale, cele care sunt determinate pe baza unui criteriu

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

Uzuante normative isi au originea intro bine determinate ceea ce

Prin continutul lor aceste reguli reprezinta un ansamblu de clauze prin

Sa livreze marfurile sis a furnizeze facture si orice alte acte de atestare

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

Sa notifice cumparatorul asupra datei si locul in care marga va fi pusa la

Sa plateasca pretul marfii

FOB care semnifica franco (liber) la bordul navei in portul de incarcare

Sa emita factura de livrare si alte documente de atestare a cantitatii si

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

Sa supoarte toate riscurile de pierdere sau deteriorare pana in

Sa plateasca pretul marfii

Sa livreze marfa sis a furnizeze facture comerciala precum si alte

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

Sa suporte riscurile de pierdere sau deteriorare pana in momentul

Sa plateasca pretul convenit

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

CFP semnifica ca vanzarea asigura plata frahtului pana la un anumit loc

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

Sa plateasca pretul convenit

CIF semnifica ca s-a platit frahtul si costul asigurarii pana la locul de

Sa incheie pe cheltuiala sa contractual de transport a marfii pana la

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

Sa suporte toate riscurile pierderii, deteriorarii pana in momentul in care

Sa suporte toate riscurile si cheltuielile din momentul in care marfa a

DEQ semnifica faptul ca marfa se considera livrata pe chei in portul de

Sa preia marfa de pe chei

Rezolvarea conflictelor intre uzuante si legile civile sau uzuante si legile

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

au convenit modificarea uzuantei initiale se aplica cu prioritate uzanta

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

Principiile de reglementare sunt:

Este o creatie originara de drept comunitar

Procedura fuziunii trebuie sa urmeze reglementariile directive CE din 1978

Intocmirea unui proiect de fuziune de catre organul administrativ al

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

Aprobarea proiectului de fuziune si a actului constitutive al SE de catre

Pentru toate societatiile incheierea acestei operatiuni se publica in

Se creaza un nou subiect de drept avand personal juridic propriu SE

O societate europeana poate creea cu alta SE sau impreuna cu SA

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

Proiectul de constituire SEH va indica procentul din actiuni societatii

Societatiile promotoare continua sa existe in parallel cu SEH

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

De catre 2 entitati fondatoare avand sediul social in cadru UE sub

Indiferent de modalitatea aleasa operatiunile tehnice de constituire vor fi

Intocmirea de catre organele administrative ale SA a unui proiect de

SCE ( societatea corporatista europeana)

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL