CUVNT DESPRE RAI

Oare cum as putea eu, nepriceputul si cu totul neiscusitul, s zugrvesc prin cuvinte
patria noastr cea veche din care am czut? Dac dumnezeiescul si marele Apostol
Pavel ne spune c: Cele ce ochiul n-a vzut si urechea n-a auzit si la inim de om
nu s-au suit, acelea a gtit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El, apoi cum o limb de
trn si o minte ntunecat de pcate se va pricepe a spune cele nespuse?
Dar, fiindc nu este bine nici a tcea despre acea fericire si frumusete, voi ndrzni
a aduce prin cuvnt, din cele ce ne-am nvtat din Sfnta Scriptur si din
nvtturile Sfintilor Printi, o umbr oarecare a acelor neumbrite si vesnice veselii,
ca prin cele prea mici s suim ntelegerea noastr dup putere la cele prea mari si cu
prea minunat frumusete mpodobite.
Sfnta Scriptur ne spune despre rai c este asezat de Dumnezeu spre rsrit: Si a
sdit Dumne-zeu rai n Eden spre rsrituri. N-ati auzit ce spune Isaia? Rsrit este
numele Lui. N-ati auzit ce spune Psaltirea? Dumnezeu S-a suit peste cerurile cerurilor, spre rsrituri.
Sfntul Vasile cel Mare ntelege raiul, dup el si dup toti sfintii, ca o desftare,
cci Eden nseamn raiul desftrii. Aici trebuie s ntelegem o desftare vrednic
de Dumnezeu, desftare care este potrivit sfintilor.
Mai departe, artnd despre acele nespuse duhovnicesti veselii, zice: Acolo
pornirile rurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu (Psalm 45, 4). Sfintii Printi ai
Bisericii au spus c raiul este ndoit, adic este alctuit si din cele simtite si din cele
gndite, vzut si nevzut, dup cum omul este format din trup si suflet. Raiul l
ntelegem si trupeste dar l tlcuim si duhovniceste. n rai va fi o desftare
duhovniceasc desvrsit a celor cinci simturi ale omului.
Raiul nu-i mprtia cerurilor. Raiul este locul unde a stat Adam si unde stau dreptii
pn la judecata de apoi. O stare provizorie. Nu-i hotrt s stea dreptii acolo
pentru totdeauna, c de la judecat nainte, sufletele dreptilor nu se mai duc n rai,
ci n mprtia cerurilor.
Iar deosebirea ntre cer si rai este negrit de mare, pentru c atta iubire a avut
Dumnezeu de neamul omenesc, nct n locul raiului i-a dat mprtia cerurilor.
Satana l-a scos pe Adam din rai, iar Dumnezeu, venind pe pmnt si suferind pentru
neamul omenesc, nu-l mai bag n rai pe omul care face voia Lui si poruncile Lui si
se teme de El, ci n ceruri. n Evanghelie ce s-a zis? "Fericiti cei sraci cu duhul, c
acelora este mprtia raiului?" Nu, ci altfel: "mprtia cerurilor". Sau zice:
"Fericiti cei izgoniti pentru dreptate, c acelora este mprtia raiului?" Nu, ci
mprtia cerurilor.
"Iat dar - zice Sfntul Vasile -, a pierdut omul raiul, iar prin mila lui Dumnezeu cea

negrit, a cstigat cerul". C unde a prisosit pcatul, zice Apostolul Pavel, acolo
darul a prisosit.
mprtia lui Dumnezeu nu este mncare si butur, ci dreptate, pace si bucurie n
Duhul Sfnt. Iar ca s intre cineva n mprtia cerurilor trebuie s se nasc din ap
si din Duh, s fie nevinovat ca pruncii, s rabde multe scrbe n viat si s se
sileasc n toat viata la lucrul poruncilor Domnului.
Raiul, ca cineva s-l poat descrie, nu se poate. Niciodat nu poate s descrie
cineva frumusetile raiului. Nici oamenii, nici ngerii. Auziti pe Apostolul Pavel:
Ceea ce ochiul n-a vzut si urechea n-a auzit si la inim de om nu s-a suit. Aceasta
a pregtit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe Dnsul.
Marele Vasile, artnd pe ct este nou cu putint despre rai, zice asa: "Omule,
dac-ti nchipui c raiul este mncare si butur si veselie si grdin si flori si
cntri si psri si palate de aur, nu te opresc. Mcar asa s-ti nchipui, dar rvneste
la rai, adic s doresti raiul. C dorind raiul, te lasi de pcat. nchipuie-ti si tu cum
vrei, dar orice vei nchipui tu despre rai, nu este ceea ce ti nchipui tu, c raiul este
mai presus de minte".
Apoi zice: "Deci ispiteste-te ca prin nvtturile acestea s vii ntru ntelegerea
raiului aceluia si s ajungi si tu la zorile dumnezeiestii lumini. De esti trupesc si
mare ndulcire socotesti din cele simtite, s ai acea nchipuire a Raiului celui
trupesc si sturarea cea prea dulce, si s te srguiesti ctre acestea, fiindc acolo vei
afla desftarea nencetat! Dar mai bine dect ndulcirile cele trupesti, suie-te cu
gndul ctre frumusetea ngerilor si nvat-te cu de-amnuntul roadele drepttii!"
Sfntul Vasile cel Mare vorbeste n Hexaime-ron despre rai, zicnd: "Acolo sunt
livezi prea dulci la vedere, cu mult si negrit verdeat si foarte fru-mos
mpodobite. Acolo floarea nu strluceste putin vreme si apoi lipseste, ci
ndelungat vreme si este o mireasm a Duhului Sfnt, pe care omul nu o poate
spune.
Buna lor mireasm este fr de sat, frumoasa lor culoare de-a pururea strluceste si
puterea vnturilor nu le slbeste. Lunile cele noi nu le vestejesc, nghe-turile nu le
ngheat, arsura soarelui nu le usuc; ci un duh msurat, care d oarecare subtire si
dulce suflare, usor si cu dulceat sufl asupra lor, nempilat de vreme si nevestejit
n veac, pzind sporul lor. Iar frumusetea sadurilor celor de acolo este si ea vrednic
de facerea si sdirea Celui ce le-a sdit".
Si dup multe, zice: "Care cuvnt va putea s arate multimea dulcetii si frumusetii
aceleia?... Acolo sunt si neamuri de nenumrate feluri de psri, care prin floarea
aripilor si prin dulcea viersuire a glasuri-lor, aduc o dulceat negrit, nct oamenii
cei drepti de acolo se desfteaz si se ndulcesc prin toate simtu-rile: pe unele
vzndu-le, pe altele auzindu-le". Mai departe zice: "De esti duhovnicesc si cugeti

mai mult dect la ndulcirile trupesti, urc-te cu gndul ctre frumusetile ngerilor si
nvat-te roadele drepttii ce sunt n ei. Vezi rurile lui Dumnezeu cele pline de ape,
ale cror porniri veselesc cetatea lui Dumnezeu si a cror mester este singurul
Dumnezeu".
Dar, ntr-adevr, raiul n care a stat Adam era ndoit. Avea o parte simtit si una
gndit, fiindc n rai erau pomi din care se putea mnca. Ceea ce spune Sfnta
Scriptur: pomul cunostintei binelui si rului, se poate nchipui c a fost ntr-adevr
pom.
Dar de ce-i spune pomul cunostintei binelui si rului? Stiti voi ce nseamn pomul
cunostintei binelui si rului, din care a mncat Adam si de ce se cheam asa? Iat ce
spune Sfntul Ioan Gur de Aur despre acest pom: "Pomul cunostintei binelui si
ru-lui din rai se chema asa pentru c dou lucruri mari a artat el dup ce au gustat
Eva si Adam dintr-nsul: A artat binele si rul".
A artat ct de bine era dac nu mnca din pom, c Adam, care a stat 700 de ani n
rai, s-a desftat acolo de attea buntti - si de cele simtite si de cele gndite, c
auzea si ngerii n ceruri si i vedea cum l laud pe Dumnezeu. Iar atunci cnd l-a
scos afar din atta dulceat si frumusete, a cunoscut ct de bine era dac nu
mncam din pom. Si iarsi, a cunoscut si rul: "Ct de ru este, si ce mare rutate
ne-a ajuns pe noi, fiindc am mncat din pom".
Iat ce nseamn pomul cunostintei binelui si rului. A cunoscut ct de ru a fcut
c a clcat porunca lui Dumnezeu si ct de bine era dac nu o clca si nu mnca din
pom. Asa se tlcuieste pomul cunostintei binelui si rului dup Sfintii Printi.
Dar s continum despre rai. Marele Vasile spune acolo: "Psrile raiului nu mai
mor ca cele de pe pmnt si nu mai mbtrnesc, c sunt pline de Duhul Sfnt.
Acolo cele patru stihii care sunt pe pmnt: aerul, apa, pmntul si cerul, sunt att
de mpodobite de Dumnezeu, cum nu se poate vorbi. Cele patru anotimpuri ale
anului: primvara si vara, toamna si iarna, asa de frumos sunt mbinate unele cu
altele, nct nu se mai satur omul n veacul veacului de a tri acolo.
Acolo niciodat nu este sil a vnturilor si nepotrivire a anotimpurilor. Acolo nu-i
nici prea frig, dar nici prea cald. Nu-i nici prea mare vnt, dar nici s nu fie deloc.
Nu-i niciodat acolo ploaie prea mult, dar nici s nu fie. Deci cele patru stihii, cele
patru anotimpuri, sunt mbinate n asa fel, nct pro-voac o negrit plcere la cele
cinci simtiri ale omului.
Gustul. Poamele din rai au atta dulceat si atta felurime de gusturi, nct omul nu
mai poate pofti nimic peste dulceata lor.
Auzul. Cntrile de acolo care desfteaz nu gustul, ci alt simt al omului, auzul,
atta frumusete au, nct o mie de ani se pare un ceas n rai, cum citim si n

Mntuirea pctosilor.
Pipitul cel ndoit, nuntru si n afar, acolo att frumusete are si atta blndete n
zidiri, nct niciodat spini nu exist, lucru aspru nu exist, lucru care s te ard nu
exist, lucru care s te otrveasc nu exist, asa nct pipirea si cea dinuntru si
cea din afar este fr nici o vtmare.
Mirosul. Atta mireasm a Duhului Sfnt este acolo si florile acelea atta mireasm
au, nct nu mai poti s-ti nchipui c ar mai exista altceva n lume s miroas mai
frumos ca acelea.
Vederea. Iar vederea se desfteaz ntru atta frumusete (Gan-Eden, adic vesnic
desftare), nct nu poate omul nici ntr-un fel s mai cugete c ar putea vedea ceva
mai frumos ca acolo.
Se desfteaz cele cinci simtiri ale omului de nu pot mai mult. Ai vzut ce spune n
Psaltire: Pornirile rurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu. Stiti voi ce nseamn
pornirile rurilor? Rurile Duhului Sfnt se vars n rai si veselesc cetatea lui
Dumnezeu - raiul si sufletele -, nct nu poate omul s spun cu limba asta de
trn ce mngiere a Duhului Sfnt vine acolo.
Pornirile rurilor, pornirile darului Duhului Sfnt care se vars n rai, att veselesc
inima si mintea omului, nct el nu mai poate cugeta, nici cu inima, nici cu mintea,
nimic mai presus dect acele mng-ieri ale darului Duhului Sfnt. Si acesta-i raiul,
dac-ti poti nchipui asa, dar nu mprtia cerurilor.
V-am spus c omul este ndoit, o parte vzut si una nevzut. Raiul este si simtitor,
ca omul s poat gusta si cu trupul si cu vederea dulcetile lui; si gnditor, pentru c
sufletul omului acolo nu este mpiedicat s vad cerul sau dntuirile arhanghelilor
si ale ngerilor sau s aud cntrile din cer. ntre partea vzut si cea nevzut este
mare legtur.
n rai Dumnezeu a spus lui Adam s lucreze raiul si s-l pzeasc. Dar stiti ce
lucrare era aceea? ntreab pe Sfntul Nil Ascetul. Era lucrarea rug-ciunii si
pzirea mintii. Raiul cel cuvnttor din sufletul lui! A lucra raiul este totdeauna a fi
n rugciune necontenit cu Dumnezeu, asemenea cu ngerii, cci Adam i auzea
rugndu-se si cntnd lui Dumnezeu; iar a-l pzi este de a-si pzi mintea, s nu
alunece cumva spre gndire mpotriva lui Dumnezeu.
nchei aici prin cuvintele Sfntului Vasile cel Mare: "nvat-te, omule, ca din niste
nvtturi ca acestea s vii ntru ntelegerea Raiului si s ajungi la zorile dinaintea
luminii, unde rsare lumina cunos-tintei si unde raiul desftrii s-a sdit". Amin.