Ce este constructivismul?

Constructivismul este o teorie - bazata pe observaie si cercetri tiintifice - despre

modul in care oamenii invata. Ea presupune ca oamenii isi construiesc propria intelegere si
cunoastere a lumii, pe baza experientei si a reflectiei asupra acestei experiente. Lucrurile
nou intilnite sunt reinterpretate prin prisma ideilor si experientelor anterioare, rezultind fie
modificarea convingerilor pe care le avem, fie renuntarea la informatia noua (in cazul in care
o consideram nerelevanta). in fiecare caz suntem creatori activi ai cunoasterii proprii, cu
ajutorul intrebarilor, explorarii si evaluarii cunostintelor pe care le dobindim prin invatare.
n scoala, punctul de vedere constructivist asupra invatarii sta la baza unor tehnici de
predare diferite de cele traditionale. in general, aceasta abordare inseamna incurajarea
studentilor pentru utilizarea unor tehnici active (experimente, rezolvarea unor probleme
intilnite in viata de zi cu zi) care sa conduca la crearea de noi cunostinte. Aceste cunostinte
vor fi supuse unui proces de reflectie individuala dar si discutiilor colective cu scopul de a
observa modul in care elevii progreseaza in realizarea sarcinilor si in intelegerea sensurilor.
Profesorul inregistreaza conceptiile preexistente in mintea copiilor referitoare la temele
studiate, apoi ghideaza activitatile care se adreseaza acestor conceptii si incearca sa
construiasca noile cunostinte pe baza lor.
Profesorii constructivisti incurajeaza studentii sa evalueze permanent modul in care
aceste activitati ii ajuta sa isi dezvolte intelegerea lucrurilor. Elevul isi pune intrebari despre
modul in care invata si despre activitatile pe care le desfasoara la scoala cu scopul de a
deveni "expert in invatare". Cu ajutorul uni mediu de invatare bine planificat, elevii invata
"cum sa invete".
Procesul poate fi privit ca o spirala. Pe masura ce reflecta permanent asupra
experientelor proprii, studentii descopera ca ideile cistiga in influenta si complexitate si isi
dezvolta abilitati din ce in ce mai puternice de a integra noua informatie. Unul dintre cele
mai importante roluri ale profesorului devine acela de a incuraja acest proces de invatare si
reflectie.
De exemplu: Grupuri de elevi discuta probleme de fizica. Desi profesorul cunoaste
raspunsurile la probleme, el se va concentra in a-i ajuta pe elevi sa-si reformuleze
intrebarile in mod util. Va cere fiecarui elev sa reflecteze si sa-si examineze nivelul actual al
cunoasterii. Atunci cind unul dintre studenti aduce in discutie un concept relevant,
profesorul il evalueaza si indica grupului ca ar fi un cistig daca ar incerca sa il exploreze.
Contrar criticilor avansate de unii profesori (conservatori-traditionali), constructivismul
nu renunta la rolul activ al profesorului sau la cunostintele sale de expert in educatie.
Constructivismul modifica acest rol, profesorii ajutind elevii sa-si construiasca cunoasterea
mai degraba decit sa reproduca o serie de fapte. Profesorii constructivisti furnizeaza
instrumente ale cunoasterii cum ar fi: activitati de rezolvare a problemelor, activitati bazate
pe investigarea realitatii, pe baza carora elevii pot formula si testa ideile proprii, pot trage
concluzii si realiza inferente, pot sa-si dezvolte cunoasterea intr-un mediu de invatare bazat
pe colaborare. Ghidati mereu de profesori, elevi isi construiesc activ cunostintele si nu
acumuleaza mecanic cunostintele transmise de profesor sau extrase din manuale.
Constructivismul este deseori gresit interpretat ca o teorie in care elevul "reinventeaza
roata". De fapt, constructivismul favorizeaza si declanseaza curiozitatea innascuta a elevilor
privitoare la lumea inconjuratoare si la modul in care fenomenele apar si functioneaza. Elevii
nu "reinventeaza roata" ci mai degraba incearca sa inteleaga "cum se invirte", cum
functioneaza. Sunt motivati prin aplicarea cunostintelor pe care le detin la realitatea
inconjuratoare, invatind sa formuleze ipoteze, sa testeze teorii si in final sa traga concluzii
din datele observate.
Cel mai bun mod de a intelege ce inseamna constructivismul pentru activitatile de
predare pe care o sa le desfasurati, este cunoasterea unor exemple de aplicare a acestei

teorii, conversatiile cu ceilalti despre acest subiect si incercarea de catre dumneavoastra a

acestei teorii. Pe masura ce progresati in acest tutorial, pastrati in minte idei si intrebari pe
care sa le discutati cu colegii.

n ce mod difera aceasta teorie de ideile traditionale despre

predare si invatare?
Principala diferenta consta in mutarea atentiei dinspre profesor spre elev. Sala de clasa nu
ma este un loc in care profesorul toarna cunostinte in capul elevului pasiv, care asteapta,
asemenea unui vas gol, sa fie umplut. in modelul constructivist, elevii sunt implicati activ in
procesul de invatare. Profesorul devine mai degraba un facilitator care antreneaza, mediaza,
atentioneaza si ajuta elevi sa -si dezvolte si evalueze intelegerea. Una dintre cele mai
importante sarcini ale profesorului este de a PUNE INTREBARI BUNE.
Intr-o clasa constructivista atit profesorii cit si studentii au atit o viziune complexa asupra
realitatii, dinamica si intr-o continua modificare, cit si abilitati de observare si explorare cu
succes a acestei realitati (spre deosebire de mediul traditional in care cunoasterea este
privita preponderent ca o insiruire de fapte care trebuie memorate).
Tabelul de mai jos compara cele doua moduri de a trata educatia: traditional versus
constructivist. Putem observa diferente semnificative in cea ce priveste ideile de baza
despre cunoastere, elevi si invatare.
Clasa traditionala

Clasa constructivista

Curriculumul incepe cu partile din intreg.

Se pune accent pe abilitatile bazale.

Curriculumul pune accent pe conceptele

principale, incepe cu intregul pe care il extinde
pentru a include partile.

Respectarea stricta a curriclumului este

foarte apreciata.

Urmarirea intereselor si intrebarilor elevilor este

valorizata.

Materialele sunt preponderent extrase din

manuale si carti.

Materialele includ surse primare de informare si

materiale care pot fi manipulate.

invatarea se bazeaza pe repetitie.

invatarea este interactiva, se construieste

folosindu-se ceea ce cunoaste deja studentul.

Profesorul furnizeaza informatia elevilor;

acestia sunt recipiente pentru cunoastere.

Profesorii dialogheaza cu elevii, ajutindu-i sa-si

construiasca singuri cunostintele.

Rolul profesorului este de directionare,

desprins din autoritarism.

Rolul profesorului este de interactiune, desprins

din negociere.

Evaluarea se realizeaza cu ajutorul testarii

raspunsurilor corecte.

Evaluarea include activitatile elevilor,

observatiile, punctele de vedere dar si testele de
cunostinte. Procesul de invatare este la fel de
important ca si produsul invatarii.

Cunoasterea este considerata inerta.

Cunoasterea este considerata dinamica,

schimbindu-se mereu odata cu experientele cu
care se confrunta elevii.

Elevii lucreaza preponderent singuri.

Studentii lucreaza mai mult in grup.

Ce legatura are constructivismul cu clasa la care voi

preda?
Profesorii constructivisti pun intrebari si probleme, apoi ii ghideaza pe elevi pentru a gasi
propriile raspunsuri. In acest scop utilizeaza numeroase tehnici in procesul de predare. De
exemplu, ei pot:
- cere studentilor sa formuleze propriile intrebari (investigatia);
- permite interpretari si exprimari multiple ale invatarii (inteligente multiple);
- incurajeaza lucrul in echipa si utilizarea colegilor ca resurse pentru invatare.
intr-o clasa constructivista, invatarea este:

Construita
Elevii nu sunt recipiente goale in care informatia este turnata. Ei abordeaza situatiile de
invatare prin intermediul unor cunostinte si idei deja formulate. Aceste cunostinte anterioare
reprezinta materialul brut pentru noile cunostinte create.
Exemplu: Un profesor de scoala generala prezinta clasei o problema in care le cere sa
execute o masuratoare a unui obiect. Decit sa inceapa problema cu prezentarea riglei de
masura, profesorul permite elevilor sa reflecteze si sa-si construiasca propriile metode de
masurare. Un elev furnizeaza informatia ca un doctor l-a masurat si i-a spus ca are 1 metru
si 30 de cm. Altul spune ca bunicul sau (timplar) l-a invatat sa masoare lemnul in coti. Elevii
discuta despre alte metode despre care au auzit si se decid pe care sa le aplice pentru
rezolvarea problemei.

Activa
Elevul este persoana care isi creeaza intelegerea proprie. Profesorul antreneaza,
modereaza, sugereaza, dar permite elevilor sa si experimenteze, sa puna intrebari sa
incerce lucruri care nu functioneaza. Activitatile de invatare solicita participarea deplina a
studentilor. O parte importanta a procesului de invatare este reflectia, conversatia si
activitatile elevilor. Elevii sunt ajutati sa-si stabileasca propriile scopuri si mijloace de
evaluare.
Exemplu: Un profesor limba romana rezerva o perioada de timp in fiecare saptamina
pentru un laborator de exercitii de scriere. Accentul cade pe continut si pe extragerea de
idei si nu pe memorarea regulilor gramaticale, desi una dintre preocuparile principale ale
profesorului este abilitatea elevilor de a se exprima in scris. Profesorul furnizeaza
oportunitati pentru elevi de a analiza continuturi nefinisate (inainte de tiparire) ale unor
opere scrise de diversi autori. El incurajeaza elevi sa selecteze si sa creeze proiecte avind ca
finalitate realizarea unui portofoliu. Elevii primesc rolul de editori a acestor opere brute, fiind
invatati sa pretuiasca unicitatea si originalitatea.
Intr-o clasa de istorie, elevilor li se cere sa citeasca si sa discute diverse perspective
asupra "istoriei". Este istoria predata in manuale acurata? Exista versiuni diferite asupra
aceleiasi istorii? Ce versiune este mai acurata? De unde stim asta? Pornind de la aceste
intrebari, studentii pot sa emita propriile judecati asupra evenimentelor istorice.

Reflexiva
Studentii isi controleaza procesul de invatare, reflectind asupra propriilor experiente.
Acest proces ii transforma in experti in invatare. Profesorul ii ajuta prin crearea de situatii in
care elevii se simt in siguranta punindu-si intrebari si reflectind asupra procesului. Profesorul
creeaza activitati care determina elevul sa reflecteze asupra cunoasterii si invatarii. Este
foarte important sa se discute despre ce a fost invatat si mai ales cum a fost invatat.

Exemplu: Elevii mentin jurnale in clasele de scriere unde inregistreaza cum s-au simtit
atunci cind au derulat proiecte in clasa, reactiile vizuale si verbale ale celorlalti fata de
proiect. Profesorul citeste jurnalul periodic si se intilneste cu elevul pentru a discuta: 1) ce
cunostinte noi si-a creat elevul; 2) cum invata acesta cel mai bine; 3) mediul de invatare si
rolul profesorului.

Realizata prin cooperare

O clasa constructivista se bazeaza pe colaborarea intre elevi. Sunt mai multe moduri in
care colaborarea contribuie la invatare. Motivul principal pentru care este o idee intens
vehiulata de constructivism este faptul ca elevii invata nu doar prin reflectarea asupra
propriei experiente cit si din interactiunile cu colegii. Atunci cind elevii reflecta impreuna
asupra procesului de invatare, pot extrage unul de la altul strategii si metode.
Exemplu: Intr-un curs de studiu a vechilor civilizatii, elevii realizeaza sapaturi
arheologice. Aceste sapaturi se pot realiza intr-o groapa cu nisip in curtea scolii sau intr-o
simulare pe calculator. Pe masura ce elevii descopera diferite obiecte, profesorul introduce
tehnici de clasificare. Elevii sunt incurajati sa: a) alcatuiasca un grup de muzeografi si sa
dezvolte criterii de incadrare a obiectelor in diferite categorii; b) sa colaboreze cu alti
studenti care au lucrat in alte portiuni de sapaturi arheologice. Fiecare grup este pus sa
dezvolte teorii despre civilizatiile care au trait in acele arealuri.

Bazata pe investigatii
Cea mai importanta activitate intr-o clasa constructivista este rezolvarea problemelor.
Elevii utilizeaza metode de investigatie pentru a pune intrebari, pentru a studia o tema si
utilizeaza o mare varietate de resurse pentru a gasi solutii si raspunsuri. Pe masura ce elevii
exploreaza tema, trag concluzii si pe masura ce explorarea continua isi revizuiesc propriile
concluzii. Explorarea intrebarilor conduce la formularea unor intrebari noi.
Exemplu: Elevii studiaza modalitati de purificare a apei. Li se cere sa investigheze solutii
alternative: filtru de cafea, aparat de distilare a apei, pila de carbuni si o solutie matematica
abstracta ce vizeaza dimensiunea moleculei de apa. in functie de raspunsurile studentilor,
profesorul incurajeaza crearea de cunostinte noi: abstracte dar si concrete, poetice dar si
practice.

in evolutie
Studentii au idei care se pot dovedi mai tirziu invalide, incorecte sau insuficiente pentru a
explica noile experiente. Aceste idei sunt pasi temporari pentru integrarea cunostintelor. De
exemplu, un copil poate crede ca toate frunzele copacilor cad toamna pina in momentul in
care viziteaza o padure de copaci care isi pastreaza frunzele permanent. Profesorii
constructivisti tin cont de parerile elevilor si construiesc noile cunostinte in functie de
acestea.
Ce se intimpla atunci cind studentul primeste o noua informatie?
Modelul constructivist spune ca studentii compara aceasta informatie cu sensurile si
cunostintele pe care le detin deja, putand apare trei fenomene:
a) Informatia noua este asemanatoare cu informatiile existente (este consonanta cu
informatia existenta), astfel ca elevii o adauga la intelegerea lor. Poate este nevoie de putina
munca, dar este o problema doar de identificare a potrivirii exacte, asemenea unei piese de
puzzle.
b) Informatia nu se potriveste cu informatia preexistenta (este disonanta). Elevul trebuie
sa-si modifice intelegerea anterioara pentru a gasi o potrivire a informatiei.
c) Informatia nu se potriveste cu informatia precedenta si este ignorata. Informatia
respinsa nu va fi absorbita de elev. Sau poate va ramine undeva la periferia memoriei,
asteptind ziua in care intelegerea elevului s-a dezvoltat si permite o potrivire.
Exemplu: Un profesor crede ca elevii sunt pregatiti sa inceapa studierea gravitatiei.

Acesta creeaza un mediu ce permite descoperirea cu obiecte de dimensiuni diferite. Elevii

exploreaza diferentele in greutate ale unor bucati de lemn si ciment. Unii elevi au notiunea
conform careia obiectele mai grele cad cu o viteza mai mare decit obiectele mai usoare.
Profesorul furnizeaza materiale (povestiri, postere, clipuri video) despre Newton si Galileo.
Profesorul initiaza o discutie despre diferitele teorii despre cadere. Elevii realizeaza apoi o
replica a experimentului lui Galileo, aruncind diferite obiecte si masurind timpul in care
ajung la sol. Observa ca obiectele diferite in greutate cad cu aceeasi viteza, desi aria
suprafetei si proprietatile aerodinamice pot influenta rata caderii.

Cum pot sa aplic constructivismul in sala mea de

clasa?
Sunt mai multe moduri in care abordarea constructivista poate fi aplicata in sala de clasa.
Exista citeva principii care trebuie respectate:
Principiul

1. Propune probleme care sunt sau vor fi relevante pentru elevi.

In multe cazuri problema propusa este sau va fi relevanta pentru elevi, iar ei o vor aborda
simtind relevanta acesteia pentru viata lor.
De exemplu, ora de muzica intr-o scoala americana este populara - elevii gasesc compozitia
muzicala relevanta datorita interesului lor pentru muzica country. Existenta unei tastaturi
electronice conectate la computer care le permite sa compuna melodii este un factor in plus
pentru intarirea interesului existent.
Un grup de elevi de scoala generala din Australia a caror rude, matusi, unchi, frati locuiesc
in Timorul de Est gasesc relevanta problema pacii globale. Profesorul identifica sentimentele
puternice ale acestora si creeaza o activitate de scriere care permite elevilor sa-si exprime
emotiile.
Dar nevoia relevanta ar putea sa nu preexiste in elevi. Atunci cind discuta cu colegii lor
australieni via Internet, elevii Americani pot empatiza si simti relevanta mentinerii pacii in
Timorul de est. Elevii Australieni pot trimite prin e-mail citeva din lucrarile scrise de ei.
Profesorii pot schimba fotografii digitale cu clasele lor, iar copii isi pot vedea atit colegii cit si
mediul in care traiesc.
Relevanta poate apare datorita medierii de catre profesor. Profesorii pot adauga elemente la
situatia de invatare transformind activitatea intr-una relevanta pentru elevi.
De exemplu, profesorii australieni si americani pot sa realizeze un schimb, in care in care
tinerii australieni sa scrie versurile despre pace iar elevii americani sa compuna muzica.
Ambele grupuri pot posta apoi rezultatele pe Internet. Profesorul structureaza situatia astfel
incit elevii sa dobindeasca abilitati in mai multe arii curriculare (scriere, muzica, comunicare
si construirea de pagini Web).
Principiul

2. Structurati invatarea in jurul conceptelor esentiale

incurajati elevii sa ajunga la intelegere prin impartirea intregului in parti. Evitati sa incepeti
cu partile pentru a construi un intreg.
De exemplu, tinerii scenaristi pot aborda conceptul de a "spune o povestire" cu ajutorul unor
activitati de explorare. Acestea pot include: o biblioteca a clasei cu carti de povesti ilustrate,

o vizita a unor scenaristi si citeva activitati Web sponsorizate de o editura. Profesorul

pregateste elevii pentru a-si putea scrie propriile povestiri si intorduce ideea segmentarii
materialului cu ajutorul unor organizatori vizuali. Elevii pot rearanja parti ale unor povesti
cunoscute sau chiar materiale video digitalizate. Aceasta ultima activitate ar putea permite
elevilor sa reconstruiasca ordinea in care naratorul aflat in vizita spune povestirea.
Se pot defini sau gasi "concepte esentiale" in moduri diferite. Se pot face referiri la
standardele propuse de ministerul educatiei. Sau se pot organiza activitati constructiviste
prin exlorarea unor evenimente istorice semnificative (Holocaustul) sau opere de capatii
(opera lui Mozart) pentru a se identifica perspective multiple.
Aplicarea unor "concepte esentiale" la diferite disipline
Prima coloana: conceptul
Urmatoarea lista de "idei esentiale" contine teme conceptuale care emerg in diferite
discipline.
A doua coloana: Exemple de discipline
Am sugerat continuturi ale unor discipline diferite unde aceste concepte gasesc un sol fertil.
Acestea sunt frazele de inceput, propuse doar pentru a sugera ariile in care avem nevoie de
o dezvoltare mai profunda.
Conceptul studiat

Disciplina: exemplu

cauza si efect

Fizica: inertia

modificare si conservare

Biologie: Terrarium

diversitate si variatie

Istorie: imigratie

energie si materie

Chimie: gaze, fluide, solide

evolutie si echilibru

Arta: studii de design

modele si teorii

Matematica: geometrie

probabilitate si predictie

Matematica: statistica

sisteme si interactiuni

Biologie: habitate

timp si perioade

Istorie: civilizatii antice

Principiul 3. Fiti constient de faptul ca punctele de vedere ale elevilor sunt

ferestre catre gindirea acestora
Natura provocatoare a temelor si cerintele de elaborare ii sperie pe multi dintre elevii
dumneavoastra. Elevii din clasele traditionale care nu pot ghici ce are in minte profesorul
cind asteapta raspunsul corect renunta usor la clasa respectiva. Ei trebuie implicati intr-un
mediu de lucru constructivist, adica un mediu de invatare deschis, in care se pun intrebari
fara a se judeca elevii.
Elevii au nevoie de oportunitatea de a elabora si explica. Citeodata ceea ce simtiti sau ginditi
despre ceva nu este la fel de important ca intrebarea DE CE? Utilizarea probelor- evidentelor
pentru a prezenta o opinie este mai importanta! Construirea cunostintelor necesita nu doar
timp pentru reflectie ci si timp si practica pentru explicare. Neil Gershenfeld afirma ca doar
prin demonstratii constante studentii de la MIT devin oameni de stiinta competenti. Multe
oportunitati pentru explicarea a ceea ce fac ii ajuta sa inteleaga ceea ce invata.

Principiul
elevilor.

4. Adaptati curriculumul pentru a se potrivi presupozitiilor si dezvoltarii

Cei mai multi elevi de liceu vor gasi realizarea unui scenariu de film sau a unui rezumat
legal mai angajant si relevant decit un raport pregatit dupa un model standard propus de
profesor. Jocurile de rol constituie de asemenea modalitati interesante prin care elevii isi pot
prezenta materialele.
Pe masura ce elevii se implica in activitati, profesorul trebuie sa monitorizeze perceptiile si
modalitatile de invatare ale acestora.
De exemplu, un profesor de stiinte sociale isi pregateste materiale pentru elevii lui pentru a
studia conceptul de imigratie cu ajutorul filmelor, a lecturilor si fotografiilor, precum si a unei
excursii. in discutiile purtate in clasa profesorul realizeaza ca prezentarile multimedia de la
standul aflat pe Insula Ellis au avut o eficienta crescuta. De asemena isi da seama ca o
mare parte a elevilor au avut o atitudine empatica fata de povestile imigrantilor. in
continuare colaboreaza cu profesorul de informatica pentru a furniza lectii de dezvoltare a
abilitatilor de prezentare multimedia. Elevii lucreaza in grup pentru a arhiva materialele si
realizeaza prezentari multimedia a experientelor de imigrare ale familiilor lor.
Principiul

5. Evalueaza invatarea elevilor in contextul predarii

Se produce o schimbare a evaluarii dinspre cit de buna sau slaba este performanta acestora
inspre cit de mult si ce fel de ajutor au nevoie elevii pentru a avea succes.
inlaturarea evaluarii pe baza curbei lui Gaus elibereaza eleviii de dorinta de a-si depasi
colegii si le permite sa colaboreze, sa spunem, ca specialisti in proiectarea si construirea
unei fabrici de desalinizare.
Evaluarea autentica apare natural si rezista cind se desfasoara intr-un context incarcat de
semnificatii si cind este legata de probleme si conditii autentice cu care se confrunta
studentii in viata de zi cu zi. Elevii care isi evalueaza eforturile pentru a face sa se voteze o
motiune intr-o legislatura imaginara demonstreaza o mai buna cunoastere a procesului de
guvernare decit cei care completeaza un test cu raspunsuri multiple despre preocuparile
legislative ale Parlamentului. Testele, in special cele cu raspunsuri scurte, pun intrebari de
genul: "Cunosti acest material?", activitatile de evaluare autentice pun intrebarea: "Ce stii
sa faci cu acest material?"

Cateva modalitati simple de a incepe activitati

constructiviste
Nu asteptati rezultate spectaculoase din primul moment in care veti incerca sa introduceti
teoria constructivista in activitatile didactice. O singura unitate de invatare proiectata
pornind de la aceasta teorie va va indica doar potentialul elevilor pentru construirea
cunostintelor. Prezentam mai jos cateva strategii:

1. Incurajati si acceptati autonomia si initiativa elevilor.

In acest fel ii veti motiva sa devina responsabili pentru procesul de invatare. In acelasi timp
trebui sa ii indrumati prin crearea de activitati si evaluari care sa aiba semnificatie pentru ei.
Puteti incerca activitati cum ar fi elaborarea unei situatii de invatare constructiviste - de
exemplu sa le cereti elevilor sa aduca la scoala sticle reciclabile pentru un proiect - sau sa le
incurajati prezentarile unor teorii alternative.

2. Utilizati date brute si surse de informare primare, impreuna cu materiale fizice

si virtuale care pot fi manipulate.
Stimulati descoperirile elevilor furnizandu-le materiale, aplicatii software, etc. In
acelasi timp introduceti si modalitati adecvate de colectare si inregistrare a
informatiilor.
Resursele comunitare cum ar fi locatiile istorice, experti in diferite specialitati,
muzee, constituie surse pe care le pot accesa elevii pentru a colecta si clasifica
materialele primare. Societatile istorice si bibliotecile detin documente istorice care
pot fi consultate.
Paginile Web sunt surse de informatie din ce in ce mai valoroase. Biblioteca Congresului din
SUA prin proiectul American Memory Project, ofera acces elevilor la documentele primare.
Se pot consulta aici fotografii, marturii ale martorilor oculari, jurnale si opere de arta care
pot fi incorporate in demonstrarea cunostintelor.
Desi materialele prelucrate asa cum se regasesc in manuale pot fi valorificate in procesul
didactic, acestea demonstreaza modul in care autorul construieste informatia si nu
demonstreaza elaborarea de catre student a informatiei.

3. Cand incadrati activitatile, utilizati terminologia cognitiva "clasifica",

"analizeaza", "prezice" si "creeaza". Acest limbaj deschide oportunitati pentru ca elevii

sa exlploreze procesul de invatare. Parcurgeti activitatile incet si pas cu pas.

4. Permiteti ca raspunsurile elevilor sa conduca lectia, schimbati strategiile

instructionale si modificati continuturile.

Nu interpretati gresit acest principiu in sensul in care toate lectiile trebuie sa fie
populare in randul elevilor. Dar in acelasi timp trebuie sa tineti seama de cunostintele
pe care le au deja elevii pentru a va modifica scenariul didactic pe care l-ati imaginat
pentru lectia dumneavoastra.

5. Cercetati modul in care elevii inteleg conceptele predate inainte de a impartasi

propriile dumneavoastra conceptii.

Asteptati inainte de a spune: "Inertia este tendinta unui obiect de a ramine in repaus sau in
miscare daca asupra sa nu actioneaza o forta exterioara". Ar putea fi mult mai semnificativa
introducerea acestei definitii dupa pregatirea elevilor pentru acest concept prin discutarea
unui joc de fotbal - ce se intampla cu mingea, ce se intampla cad jucatorii se ciocnesc etc.

6. Incurajati elevii sa se angajeze in dialog atat cu dumneavoastra cat si cu

colegii.
Intr-o clasa traditionala dialogul este de obicei descurajat. Profesorul monopolizeaza de
obicei comunicarea, iar monologul ia de multe ori forma lecturii. Este indicata organizarea
unor activitati de grup pentru a facilita dialogul. Dialogul poate fi extins cu ajutorul
instrumentelor electronice: e-mail, chat, forum.

7. Declansati investigatiile elevilor prin interogatii bine gandite, cu intrebari

deschise, incurajand elevii sa-si puna intrebari unii altora.

Este indicat sa monitorizati activitatile de grup si sarcinile de editare a unor

proiecte pentru a va asigura ca acest dialog apare si este valorificat. Modelati modu
in care elevii ar trebui sa invete unul de la altul. "Aceasta ma intereseaza", " Eu va
problema altfel" si "Poti sa-mi spui mai multe despre aceasta" sunt genul de
incurajari pentru modelul constructivist.

8. Incurajati elevii sa elaboreze raspunsurile initiale.

Scoateti cat mai mult de la elevi, in special de la cei timizi sau de la cei ale caror prime
raspunsuri sunt confuze. Utilizand e-mailul si sistemele de conferinte pe Internet puteti
extinde discutiile din clasa cu rezultate pozitive. Studiile demonstreaza existenta unor
discutii libere, utilizand aceste instrumente, care nu sunt alterate de stereotipurile de gen
sau rasa.

9. Angajati elevii in experiente care pot declansa contradictii la ipotezele lor

initiale, apoi incurajati discutiile.

Este o tehnica constructivista pentru profesorul confruntat cu convingeri adnca inradacinate

sau cu un concept complex pe care doreste sa il lamureasca. Pe masura ce elevii isi testeaza
intelegerea, acestia isi vor revizui si adanci cunoasterea.

10. Alocati un "timp de asteptare" dupa ce puneti intrebari.

Furnizati perioade ample de timp pentru gandire in timpul discutiilor din clasa. (Apare
simultan cu a invata sa dezvoltati intrebari care permit mai multe raspunsuri corecte).

11. Alocati elevilor timp pentru a construi relatii si a creea metafore.

Modelati modul in care elevii vor construi relatii si metafore. Un profesor de engleza va dori,
de exemplu, sa arate elevilor materialul brut al unui roman, dupa care va introduce romanul
publicat. Acest demers va demonstra elevilor aspecte ale procesului creativ al autorului.
Marturii scrise la persoana intai ale unor profesinisti din diverse campuri de activitate pot
ajuta elevii sa inteleaga valoarea pe care timpul si reflectia personala o au pentru
construirea cunostintelor. Puteti invita un autor sau specialist din localitate pentru a se
intalni cu elevii.

12. Cultivati curiozitatea innascuta a elevilor prin

utilizarea frecventa a modelului tristadial al Cercului
Invatarii: Descoperirea, Introducerea Conceptului si
Aplicarea Conceptului. Cercul invatarii este o modalitatea de
proiectare generala care se muleaza foarte usor pe multe
activitati constructiviste. Acest model va fi discutat mai
amanuntit in sectiunea Implementare.

Cum evaluez progresul elevilor?

Sunt prezentate mai jos linii orientative pentru evaluarea elevilor:

1. Evaluati progresul elevilor examinand demersul gandirii. Acest obiectiv se poate

atinge in mai multe moduri. Incercati sa le cereti elevilor sa gaseasca o solutie la o
problema dupa care sa-si argumenteze deciziile.

De exemplu, dupa ce ati propus o investigatie stiintifica a proprietatilor substantelor,

insarcinati grupuri de elevi sa identifice o "substanta misterioasa" propusa de profesor.
Furnizati instrumente, aparate si tehnici pe care elevii le-au insusit sau pe care sunt
pregatiti sa le adopte. Fiecare echipa face un raport cu rezultatele investigatiei,
demonstrand tehnicile care au fost aplicate cu succes si problemele care au aparut.
Sau, dupa un studiu privitor la animale si habitatele lor, puteti sa prezentati elevilor o
problema care sa constituie un mijloc de evaluare a elevilor. Prezentati un set nou de
animale, apoi formulati urmatoarea problema: Alegeti trei animale din set si construiti un
habitat care le poate intretine pe toate. Elevii si profesorii pot construi un tabel cu rubrici
pentru a le ghida munca. Tabelul va contine cateva categorii generale de forma unei liste de
control ale carei raspunsuri sunt bifate: hrana, protectie pentru elemente, etc.

2. Puneti elevii sa-si documenteze invatarea cu ajutorul activitatilor de tip jurnal

si activitatile care incurajeza reflectia.

De exemplu, pentru a documenta invatarea artei limbajului, puteti propune "Jurnalul de

raspuns la lectura", in care levii vor identifica pasajele semnificative din cartile pe care le au
de citit. In astfel de jurnale, elevii inregistreaza paragrafele semnificative pentru ei intr-o
coloana din pagina, iar in coloana alaturata isi noteaza observatiile personale referitoare la
aceste pasaje.
Un instrument de organizare grafica (fie pe computer, fie bazat pe hartie si creion)
constituie o modalitate eficienta de cartografiere a invatarii. Aceasta tehnica este eficienta
daca este utilizata progresiv. Astfel elevii vor putea constata modul in care intelegerea lor
progreseaza si cum poate fi legata de alte teme studiate.
Unii profesori au descoperit ca utilizarea forumurilor de discutii poate fi foarte eficienta
pentru evaluarea invatarii. Listele de discutii notificate prin e-mail bazate pe temele predate
in clasa furnizeaza oportunitati atat pentru elevi, care pot sa-si exprime opiniile, cat si
pentru profesori pentru a-si forma o imagine despre cum se desfasoara procesul didactic in
clasa.
Multe scoli au acces la Internet, cu posta electronica (email) si servicii WEB pentru clasa.
Unii profesori si-au modificat deja curriculumul utilizand resurse si proiecte extrase de pe
Internet. Profesorii pot realiza intalniri online si locuri virtuale unde elevii pot colabora cu
colegii si alti elevi din locatii diferite. Aceste colaborari pot fi salvate si examinate ca parti
ale procesului de evaluare. De asemenea, cand activitatile se desfasoara online, discutiile
pot continua in afara orlelor de clasa.
Profesorii pot utiliza e-mailul pentru a urmari si adanci intelegerea modului in care elevii
invata, in special cand este vorba de elevii care sunt reticenti in a vorbi in fata clasei. Epoca
informatiei furnizeaza mijloace eficiente pentru a captura si mentine un dialog al invatarii.

3. Indemnati elevii sa-si creeze noi medii de invatare.

Dupa ce elevii au investigat sistemul solar pentru a cauta probe omise utilizand aplicatia
software "Salvarea sistemului Solar", fiecare elev poate sa se alature unei echipe insarcinate
sa creeze o problema propusa spre rezolvare celolrlati elevi. Resursele lor ar putea include o
baza de date multimedia construita de profesor sau chiar de catre elevi. Ea va contine nu
doar material video sau animatii despre sistemul solar ci si baze de date si foi de calcul
tabelar despre obiectele ce formeaza sistemul solar. Elevii vor scrie problemele utilizand o
aplicatie de procesare a documenteleor. Ei vor putea crea un mediu vizual utilizand ilustratii
originale sau scanate. Vor putea combina elementele utilizand un program de prezentare

multimedia cum ar fi Hyperstudio. Sau ar putea construi un site Web destinat colegilor din
clasa lor sau unor colegi din alte comunitati. In acest caz, adaugarea unei legaturi cu adresa
de e-mail va determina transformarea autorilor site-ului in profesori pentru ceilalti colegi.

Principii cheie
Asa cum am vazut in sectiunea Explorare, au fost prezentate 5 principii cheie a teoriei de
invatare constructiviste. Le putem utiliza pentru a ghida structura curriculara si planificarea
lectiei.
Cinci principii constructiviste:

1. Propuneti probleme relevante pentru elevi.

2. Structurati invatarea in jurul conceptelor primare.
3. Cautati si valorizati punctele de vedere ale elevilor.
4.

Adaptati instruirea pentru a veni in intimpinarea presupozitiilor elevilor.

5. Evaluati invatarea elevilor in contextul predarii.

Aceste principii sunt aplicabile la toate nivelele invatarii. Pe masura ce lucrati cu aceste idei
in dezvoltarea unei invatari constructiviste, va veti dezvolta versiuni personale ale acestor
principii.

Trei modele de proiectare didactica constructivista

1. Ciclul invatarii este un design in trei pasi care poate fi utilizat ca un cadru general pentru
multe tipuri de activitati de invatare constructiviste.

Cercul invatarii este un model utilizat in special in disciplinele tehnologice.

Procesul incepe cu faza descoperirii. In aceasta faza profesorul incurajeaza
elevii sa genereze intrebari si ipoteze pentru a lucra cu diferite materiale. Apoi,
profesorul preda lectia cu introducerea conceptelor. In acest moment profesorul
se focalizeaza pe intrebarile elevilor si ii ajuta sa creeze ipoteze si sa proiecteze
experimente.
In al treilea pas, "aplicarea conceptelor", elevii lucreaza la noile probeleme care reconsidera
conceptele studiate in primii doi pasi. Puteti vedea acest cerc repetindu-se de multe ori in timpul unei
lectii sau a unei unitati de invatare.

2. Un al model a fost dezvoltat de George W. Gagnon. Jr. si Michelle Collay.

In acest model, profesorul implementeaza un numar de pasi in structura lor de
invatare. Ei:
- dezvolta o situatie pentru ca elevii sa o poata explica
- selecteaza un proces de grupare a materialelor pentru elevi
- dezvolta o legatura intre ceea ce elevii cunosc deja si ceea ce profesorii vor ca ei sa
invete

- anticipeaza intrebari si raspunsuri de dat, fara sa renunte la a furniza explicatii

- incurajeaza elevii sa mentina inregistrari ale procesului de invatare si sa le impartaseasca cu ceilal
colegi
- solicita reflectiile elevilor despre procesul de invatare.

3. Robert O. McClintock si John B. Black au elaborat un alt model pentru medii de invatare
asistate de tehnologii computerizate:

1. Observarea: elevii observa materialele sursa introduse in contextul natural

in care apar.
2. Construirea interpretarii: Elevii isi interpreteaza observatiile si isi explica
cauzele
3. Contextualizarea: Elevii construiesc contextul pentru explicatiile lor.
4. Ucenicia cognitiva: Profesorii ii ajuta pe elevii ucenici sa realizeze cu succes
observatia, interpretarea si contextualizarea.
5. Colaborarea: Elevii colaboreaza pentru observare, interpretare si contextualizare
6. Intepretari multiple: elevii cistiga flexibilitate cognitiva fiind expusi unor interpretari multiple din
partea altor elevi sau a exemplelor furnizate de experti
7. Manifestari multiple: Elevii cistiga transferabilitate observind multiple manifestari ale acelorasi
interpretari

Planificarea lectiei pas cu pas

Incercati sa construiti un plan de lectie utilizind unul dintre cele trei modele constructiviste
mentionate anterior. In paginile urmatoare, veti gasi seturi de intrebari pe care sa le luati in
considerare cind dezvoltati fiecare pas pentru planul de lectie. Puteti utiliza casutele libere
pentru a le completa cu ideile dumneavoastra pentru planul de lectie.
Care este tema centrala pe care o urmaritii?
Au elevii experienta anterioara referitoare la aceasta tema?
Cit de relevanta este aceasta tema pentru studentii dumneavoastra?
Ce conexiuni cu vietile elevilor puteti face?
Ce conexiuni vad elevii?

Oportunitati pentru descoperire

Ce materiale veti furniza?
Ce povestiri sau experiente puteti relata?
Ce medii de invatare puteti construi?
Organizati fiecare dintre centrele de invatare astfel incit sa contina materiale potrivite
pentru conceptele pe care le exploreaza elevii.

Plan pentru utilizarea "centrelor de invatare"

Cum veti structura activitatile astfel incit elevii sa invete impreuna?
Cum veti initia dialogul necesar pentru a evalua gindirea elevilor?

Plan pentru invatare

Odata ce le-ati acordat elevilor timp pentru a determina ce trebuie sa cunoasca si sa
descopere, realizati o introducere a conceptelor ce trebuie invatate.
- Ce investigatii pot elevii sa realizeze pentru a incadra intrebarile si ipotezele?
- Va fi: - o discutie in clasa?, un joc?

Introducerea temei (a conceptului)

Poate fi simpla sau elaborata (un proiect desfasurat pe mai multe discipline, introduce
conceptul de conservare punind fiecare elev sa reprezinte X milioane de oameni). Elevii au
fost plasati pe o harta a lumii care acoperea podeaua scolii. Estimati perioada de timp de
care vor avea nevoie elevii pentru a explora acest concept.
Ajutati elevii sa-si estimeze perioada de timp in care vor desfasura investigatia.

Timpul disponibil (zile, saptamini, perioade din ora)

Reflectati asupra intelegerii gradului de pregatire a elevilor. Aveti nevoie sa prezentati si
alta informatie sau sa dezvoltati si alte abilitati? Exista filme, inregistrari video, sau
prezentari in powerepoint care pot furniza oportunitati pentru imbunatatirea intelegerii? Ce
colectii WEB puteti oferi? Ce resurse pot fi adunate de la biblioteca?
in aceasta faza a cercului de invatare, elevii deseori lucreaza la o noua problema - o
problema cu parametrii diferiti, in contexte diferite si in general cu variabile diferite dar cu
conceptele semnificative similare cu problema originala. Pe masura ce elevii lucreaza la
problema, ajutati sa planifice modalitati corespunzatoare de a construi si a-si demonstra
solutiile. Lista urmatoare de expozitii, prezentari si metode de demonstrare va poate fi utila
ca punct de plecare.
Elevii isi pot construi cunostinte aditionale imaginindu-si si analizind:
- solutii la probleme din scoala sau comunitate
- formule matematice pentru a explica o problema, sau oferi o solutie
- metode de categorizare pentru anumite plante sau animale in domeniul de activitate
bazate pe o observare atenta
- un plan pentru un vinator
Elevii isi pot construi cunostinte aditionale daca scriu:
-

poeme
piese de teatru
articole de revista
jurnale
impresii de calatorie
scrisori

- noi finaluri pentru povestiri

- experimente de tipul "ce-ar fi daca.."
Se pot organiza excursii sau alte evenimente speciale care sa constituie extensii ale
oportunitatilor de cercetare pentru elevi? Cum veti identifica intelegerea de catre studenti a
conceptelor? Ce strategii veti utiliza pentru a imbina evaluarea cu predarea?

Materiale si resurse
Furnizati suficient timp pentru reflectie - atat a dumneavoastra cat si a elevilor. Indrumati
reflectia elevilor spre o tema. Ajutati elevii sa elimine declaratii generale cum ar fi: "A fost
distractiv" sau " Chiar mi-au placut activitatile desfasurate". Ajutati elevii sa inlocuiasca
aceste generalitati cu propozitii cum ar fi: "Faptul ca am mentinut inregistrari ale traiectoriei
bilei m-a ajutat sa observ un pattern de care ieri nu eram constient, pentru ca nu
mentineam inregistrari ale activitatii mele."
Este prezentata mai jos o lista de modele care incurajeaza reflectia, modele pe care le-ati
putea utiliza in planificarea lectiilor:
-

jurnale
articole de revista
e-mail
harti conceptuale
conferinte online

Care dintre ele se potriveste cel mai bine pentru evaluarea invatarii? Au elevii modalitati de
a-si evalua dezvoltarea, atitudinile, abilitatile si cunostintele?

Evaluare si reflectie
Pe masura ce va dezvoltati planurile de lectie, puteti sa va impartasiti reflectiile si
intrebarile cu alti profesori. Odata ce incercati sa implementati lectii noi, impartasiti
rezultatele voastre cu colegii. Ce ati invatat dumneavoastra ii poate ajuta si altii sa invete.
Investigarea modului in care oamenii invata este o arie bogata si care ofera numeroase
recompense pentru a va dezvolta abilitatile de predare.