Cercertari Marketing .

Capitolul 1. Grile.
1.Conform Comitetul de Definitii al Asociatiei Americane de
Marketing,cercetarea de marketing reprezinta :
a)Culegerea ,masurarea si inregistrarea datelor referitoare la aspecte legate de
marketingul bunurilor;
b)Culegerea,analiza si interpretarea sistematica a datelor referitoare la orice aspect
de marketing
c)Culegerea,inregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la
marketingul bunurilor si serviciilor
d)Specificarea,masurarea si diseminarea informatiilor legate de marketingul
bunurilor,serviciilor si ideilor.
2. Aria cercetarilor de marketing cuprinde urmatoarele domenii:
a)firma,mediul extern,interfata intreprindere-mediu
b)piata,mediul extern,firma
c)piata,mediul intern,mediul extern
d)firma,piata,anagajatul.
3.Cercetarea exploratorie poate avea urmatoarele particularitati.
a) definirea vaga a nevoilor de informatii, abordarea in general
nestructurata , flexibila;
b) desfasurarea pe scara mare , utilizarea de esantioane reprezentative sub aspect
statistic;
importanta extrem de mica a creativitatii cercetatorului , caracterul nestructurat;
d) definirea precisa a nevoilor de informatii , formularea de concluzii empirice, nu
neaparat finale.
4.In functie de modul de desfasurare in timp, cercetarile descriptive se pot
clasifica in:
a) cercetari transversale si cercetari longitudinale.
b) cercetari transversale simple si cercetari transcersale multiple;
c) cercetari bazate pe date primare si analiza datelor secundare;

d)cercetari bazate pe esantioane si cercetari bazate pe paneluri.

5. Majoritatea cercetarilor de marketing de tip exploratoriu nu pot fi
utilizate pentru:
a) formularea sau mai buna definire a problemei;
b) sugerarea de noi idei de produse;
c) familiarizarea cu un anumit context de marketing;
d) oferirea unor probe concludente , care sa fundamenteze alegerea celui
mai bun mod de actiune.
6.In functie de frecventa de desfasurare , cercetarile de marketing se pot
clasifica in:
a) cercetari de birou, cercetari de teren;
b) cercetari calitative ,cercetari cantitative;
c) cercetari permanente , ocazionale si periodice;
d) cercetari transversale si cercetari longitudinale.
7.In functie de locul de desfasurare ,cercetarile de marketing se pot
clasifica in:
a) cercetari de birou, cercetari de teren;
b) cercetari calitative, cercetari cantitative;
c) cercetari permanente , ocazionale periodice;
cercetari transversale si cercetari longitudinale.
8. In functie de tipul informatiilor generate de cercetare ,cercetarile de
marketing se pot clasifica in:
a) cercetari de birou, cercetari de teren;
b) cercetari calitative, cercetari cantitative;
c) cercetari permanente , ocazionale periodice;
d) cercetari transversale si cercetari longitudinale.
9. In functie de scopul functional ,cercetarile de marketing se pot clasifica
in:
a) cercetari de birou, cercetari de teren;

b) cercetari calitative, cercetari cantitative;

c) cercetari permanente , ocazionale periodice;
d) cercetari exploratorii,cercetari instrumente,cercetari
descriptive,cercetari explicative, cercetari predicative.

10.Redefinirea continutului cercetarii de marketing a avut loc in perioada?

a) 1910-1920;
b) 1920-1940;
c) 1940- 1960;
d) dupa 1960.
Capitolul2.
1. Faza de proiectare a cercetarii presupune parcurgerea urmatoarelor
etape.
a) Alegerea surselor de informatii, selectarea modalitatii de culegere si
sisteatizare a informatiilor , stabilirea bugetului si programarea de
timp a cercetarii;
b) Recoltarea , prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor;
c) Identificarea obiectivelor cercetarii , elaborarea ipotezelor , elaborarea
propunerii de cercetare de marketing ;
d) Selectarea modalitatii de culegere a informatiilor , recoltarea informatiilor.
2. In principiu ultima etapa a procesului de cercetare este :
a) Implementarea cercetarii;
b) Elaborarea raportului de cercetare;
c) Prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor;
d) Interpretarea informatiilor.
3. Din faza preliminara a cercetarii de marketink , fac parte
urmatoarele etape:
a) Definirea problemei decizionale, alegere surselor de informatii , stabilirea
bugetului ercetarii;
b) stabilirea scopului cercetarii , definirea obiectivelor cercetarii,
elaborarea ipotezelor;
c) Estimarea prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetarea
, stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii;
d) definirea problemei decizionale, selectarea modalitatii de culegere si
sistematizarea informatiilor.

4. Din perspectiva procesului cercetarii de marketing , situatia critica

pe care trebuie sa o rezolve decidentul sau ocazia favorabila pe care
doreste sa o cunoasca mai bine si sa o valorifice , este denumita:
a) Obiectiv de cercetare;
b) Scopul cercetarii;
c) Ipoteza;
d) Problema decizionala.
5. Identificarea obiectivelor cercetarii este urmata de etapa:
a) Definirea scopului cercetarii;
b) Elaborarea ipotezelor;
c) Estimarea prealabila a valorii informatiilor obtinute din cercetare;
d) Recoltarea informatiilor.
6. In principiu , prima etapa a procesului de cercetare este :
a) Definirea scopului scopului cercetarii;
b) Elaborarea ipotezelor;
c) Definirea problemei decizionale;
d) Definirea obiectivelor cercetarii.
7. Precizarea la nivel operational a informatiei necesare pentru
alegerea variantei decizionale se realizeaza prin intermediul:
a) Obiectivele cercetarii;
b) Scopul cercetarii;
c) Ipotezele cercetarii;
d) Problemele decizionale.
8. Culegerea informatiei face parte din:
a) Faza preliminara;
b) Faza de proiectare;
c) Faza de realizare,
d) Nici una.
9. Elaborarea ipotezelor face parte din :
a)Faza preliminara;
b)Faza de proiectare;
c)Faza de realizare,
d)Nici una.
10. Dupa originea sursei in raport cu organizatia care solicita
informatiile , sursele de informatii se clasifica in:
a) Surse interne , surse externe;
b) surse primare , surse secundare;
c) surse care ofera informatii gratuite , surse care ofera informatii pe baze
comerciale;
d) individual , gospodaria , organizatii si organisme.
Capitolul 3.
1. Masurarea in cercetari de marketing reprezinta:

a) Procesul de exprimare simbolica , numerica si nenumerica a

gradului in care un obiect sau un fenomen poseda o anumita
caracteristica sau propietate.
b) Procesul de culegere a datelor primare si secundare;
c) Activitatea de constructie a scalelor;
d) Procesul de stabilire a variabilelor de cercetari.
2. Scala reprezinta :
a) Activitatea de constructie a scalei;
b) Procesul de stabilire a variabilelor cercetarii;
c) Instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza masurarea;
d) Procesul de exprimare simbolica , numerica si nenumerica a gradului in
care un obiect sau un fenomen poseda o anumita caracteristica sau
propietate.
3. Se considera ca scala preferata de respondent este:
a) Scala nominala;
b) Scala ordinala;
c) Scala interval;
d) Scala proportionala.
4. In cadrul unei cercetari selective , efectuate pe un esantion de 2000 de
persoane , privind preferintele subiectilor cercetati pentru televizorul ,,X
s-a utilizat scala lui Likert.Repartitia opiniilor cu privire la designul
produsului a fost urmatoarea:
Televizorul ,,X are un design atragator:
Opinia

Nr per.
2000

Acord
total
+2
400

Acord
+1

Indiferent
0

Dezacord
-2

Dezacord
Total -1

500

400

350

350

Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului

a) 0,057;b) 0,125; c) 1,285; d) -0,125.
Rezolvare : Datorita faptului ca afirmatia are un caracter pozitiv vom
avea:
Acord+2,acord total +1, indiferent 0 ;dezacord -2 ,dezacord total -1( am
atasat si in coloana de sus al tabelului)
Se va calcula astfel:
(400x 2)+(500x1)+(400x0)+(350x -2)+(350x -1)/2000=0,125
Raspuns -0,125
5. In cadrul unei cercetari selective efectuate pe un esantion de 150
persoane , opinia utilizatorilor unui anumit produs privind pretul
acestuia a fost masurata cu ajutorul unei difrentiale sematice cu
cinci trepte.Distributia opiniilor a fost urmatoarea:
Opinia

Nr persoane

Foarte
favorabila
(5)
15

Favorabil
(4)

Nici-nici
(3)

Nefavorabila
(2)

20

38

45

Foarte
nefavorabila
(1)
32

150
Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre pretul
produsului respectiv?
a) -0,39; b) 3,01, c) 2,61, d) 0,39.
Rezolvare: aceasta problema reprezinta metoda de scalare ,,Diferentiala
semantica,dupa cum ati observat am adaugat in prima linie 5-Foarte
favorabil,4 favorabil,3 nici nici ,2 nefavorabil,1 foarte nefavorabil.
Modul de calcul:
(15x5)+(20x4)+(38x3)+(45x2)+(32x1)/150=2,62
Raspuns 2,61.
6. Transformarile de tipul f(x)=ax+b sunt posibile numai in cazul
scalelor
a) Nominale si ordinale;
b) Ordinale si interval;
c) Nominale si proportionale;
d) Interval si proportionale.
7. Pentru determinarea atitudinii subiectului X fata de trei marci de
telefoane , notate A,B,C , se utilizeaza scala cu suma
constanta.Respondentul repartizeaza 100 de puncte in functie de
preferintele sale , astfel:
1. Marca A 70 Marca B 30;
2. Marca B 60 Marca C 40;
3. Marca A 80 Marca C 20.
Scorul calculat , pentru fiecare marca , in ordinea A, B, C , este:
a) ( 30 , 50 ,20), b) ( 50, 30 ,20), c) ( 50 ,20 , 40 ) d) ( 50 , 40 , 20 )
Rezolvare:
Marca unui telefon reprezinta un stimul , deci noi avem in cazul
nostru 3 stimuli :A,B,C.
Si=valoarea pe scala a stimulului i
Sic- scorul acordat stimulului in timpul comparatiei ,,c
n= numarul stimulilor comparati
c=(n-1)=2.
SA= 70+80/3=50;
SB= 60+30/3=30;
SC= 40+20/3 =20
Raspuns corect ( 50,30,20).
8. O ancheta realizata pe un esantion de 500 de persoane a soliciatat
subiectilor intervievati sa indice ordinea importantei ( locul I, II,
III, IV , V) a cinci atribute ce stau la baza imaginii unui magazin
.Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:
Caracteristica

Caliataea servirii
Diversitatea
sortimentala

Rangul
I(5)
186
65

Rangul
II
(4)
124
145

Rangu
l III
(3)
101
146

Rangul
IV
(2)
66
76

Rangul
V
(1)
23
68

Amabilitatea
personalului
Suficienta spatiului
de comercializare
Programul de
functionare

153
53
43

154

73

41

79

51

63

148

185

26

117

169

145

Care este ierarhia celor 4 atribute de cumparare ( de la cel mai

important la vel mai pitin important)
a) Calitatea servirii , diversitatea sortimentala , programmul de
functionare , suficienta spatiului de comercializare);
b) Amabilitatea , diversitatea sortimentala , calitatea servirii ,
programul de functionare,
Suficienta spatiului de comercializare;
c) Calitatea servirii , amabilitatea personalului, diversitatea
sortimentala , suficienta spatiului de comercializare , programul de
functionare;
d) Amabilitatea personalului , diversitatea sortimentala , programul de
functionare , suficienta spatiului de comercializare , calitatea servirii.
Rezolvare.
Pentru a putea calcula media aritimetica ponderata a tuturor
opiniilor respondentilor , pentru fiecare criteriu evaluat trebuiesc
acordate puncte fiecarui rang in parte in functie de importanta lui
( am scris si in tabel in dreptul fiecarui rang numarul care il
primeste)
Rang I=5,Rang II=4,Rang III=3, Rang IV=2,Rang V= 1.
Caliataea servirii=(186X5)+
( 124x4)+(101x3)+(66x2)+(23x1)/500=3,76;
Diversitatea
sortimentala=(65x5)+145x4)+(146x3)+(76x2)+(68x1)/500=3,126;
Amabilitatea
personalului=(153x5)+(154x4)+(73x3)+(41x2)+(79x1)/500=3,522;
Suficienta spatiului de
comercializare=(53x5)+(51x4)+(63x3)+(148x3)+(185x1)/500=2,27
8;
Programul de
functionare=(43x5)+(26x4)+(117x3)+(169x2)+(145x1)/500=2,306
Raspuns corect : a)
Calitatea servirii , diversitatea sortimentala ,
programmul de functionare , suficienta spatiului de comercializare.
9. Scala lui Likert conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei :
a) Ordinale;
b) Interval;
c) Proportionale;
d) Parametrice.
10.O scala de tipul urmator :Foarte favorabil. Foarte nefavorabil este
denumita:

a)
b)
c)
d)

Scala cu suma constanta;

Scala comparativa;
Diferentiala semantica;
Scala Likert.
Capitolul 4.
1. In privinta cercetarilor calitative putem afirma:
a) Costul mai mare , comparativ cu cercetarea cantitativa;
b) Imposibilitatea de a identifica motivatiile si sentimentele
profunde a respondentilor;
c) Utilizarea de esantioane de dimensiuni mari ,
reprezentative,pentru populatia tinta;
d) Permite obtinerea informatiilor ,, sensibile de la
repondenti , in cazul in care aspectele cercetate sunt
stanjenitoare , fie au un impact negativ asupra propriului
statut.
2. Cel mai mare dezavantaj al cercetarii calitative este:
a) Costul relativ ridicat;
b) Subiectivitatea;
c) Perioada mare de realizare;
d) Cercetarea calitativa nu are nici un avantaj.
3. Interpretarea de roluri face parte din categoria tehnicilor :
a) De asociere;
b) De constructie;
c) De complementare;
d) De exprimare.
4. Brainstormingul face parte din categoria :
a) Metodelor de studiere a mutatiilor;
b) Metodelor intuitive de creativitate;
c) Metodelor rationale de creativitate;
d) Metodelor proiective.
5. Care din urmatoarele aspecte pot constitui scopul unei
cercetari de tip interviu in profunzime:
a) Identificarea motivatiilor de utilizare a unui anumit
produs;
b) Estimarea cererii totale pentru un anumit produs pe piata
romaneasca
c) Cunoasterea structurii demografice a populatiei Bucurestiului;
d) Determinarea cotelor de piata ale producatorilor.
6. Testul aperceptiei tematice face parte din:
a) Tehnicile de asociere;
b) Tehnicile de constructie;
c) Tehnicile de complementare;
d) Tehnicile de exprimare.
7. Tehnica asocierilor de cuvinte presupune:
a) Prezentarea unor fraze;
b) Prezentarea tuturor cuvintelor din lista simultan;
c) Chestionarea subiectilor privind primul cuvant care le
trece prin minte , cand aud un cuvant din lista;
d) Ignorarea raspunsurilor nonverbale.

8. Sinectica face parte din categoria:

a) Metodelor de studiere a motivatiilor;
b) Metodelor rationale de creativitate;
c) Metodelor intuitive de creativitate;
d) Metodelor proiective.
9. Metoda calitativa ce prezinta o serie de imagini vagi , cu o
semnificatie ambigua , pornind de la care subiectul trebuie sa
inventeze o,, poveste poarta denumirea de:
a) Testul frustrarii;
b) Testul Y;
c) Testul aperceptiei tematice;
d) Sinectica.
10.
In medie , focus grupul are o durata de:
a) Aproximativ 15 minute;
b) Aproximativ 20-30 minute;
c) Aproximativ 2-3 ore;
d) Aproximativ 60 minute.
Capitolul 5.
1.Observarea este o metoda de cercetare tip:
a) exploratoriu sau descriptiv
b) descriptiv sau cauzal;
c) explicativ;
d) cauzal
2. In functie de natura cercetarii , putem clasifica observarile in:
a) observari umane si mecanice;
b) observari nedisimulate si observari disimulate;
c) observari directe si observari indirecte;
d) observari structurate si observari nestructurate.
3.Dupa gradul de disimulare , putem clasifica observarile in:
a) observari umane si observari mecanice;
b) observari nedisimulate si observari disimulate;
c) observari directe si observari indirecte;
d) observari structurate si observari nestructurate.

4. Dupa modalitatea de masurare se pot distinge urmatoarele tipuri de

observari:
a) observari umane si observari mecanice;
b) observari nedisimulate si observari disimulate;
c) observari directe si observari indirecte;
d) observari structurate si observari nestructurate.
5. Psihogalvanometru reprezinta:
a) un instrument ce inregistreaza reactia respondentilor la vizualizarea anumitor
stimului;
b) un instrument ce masoara gradul de dilatare a pupilei individului;
c) un instrument ce masoara reactia galvanica a pielii, ca urmare a
expunerii la un anumit stimul;
d) un tip de cercetare
6.Printre limitele observarii regasim:
a) eroarea de reamintire;
b) existenta erorilor sistematice datorate operatorului de interviu;
c) eroarea datorata modului incorect de a formula intrebarile;
d) imposibilitatea de a observa procesele de ordin cognitiv precum
atitudinile , motivatiile si preferintele oamenilor.
7.In cazul unei observari de tipul ,, clientul misterios , prima etapa a
cercetarii o reprezinta:
a) identificarea clientului misterios;
b) construirea programului;
c) stabilirea scopului si a obiectivelor;
d) culegerea datelor.
8. In general pentru masurarea frecventelor de trafic se utilizeaza
instrumentele:
a) contoarele de trafic;
b) camerelor video;

c) analizator perceptive;
d) scannerele.
9.Instrumentul cu ajutorul caruia se masoara gradul de dilatare a pupilei
individului in prezenta actiuni diversilor stimuli se numeste:
a) Psihogalvanometru;
b) pupilometru;
c) ochiometru;
d) viziometru.
10.Observarea de tipul ,, clientul misterios este o cercetare de tipul:
a) observare personala;
b) observare bazata pe echipamente;
c) observare on-line;
d) toate cele de mai sus.
Capitolul 6.
1.In functie de gradul de cunoastere a scopului cercetarii de catre
respondent , sondajul se poate clasifica in:
a) nedisimulat si disimulat;
b) transversale si sondaje;
c) sonadje clasice; sondaje asistate pe calculator; sondaje online;
d) transversale si personale.
2. In functie de criteriul temporal se disting sondaje:
a) nedisimulat si disimulat;
b) transversale si sondaje;
c) sonadje clasice; sondaje asistate pe calculator; sondaje online;
d) transversale si personale.
3.Printre avantajele oferite de sondajele personale regasim:
a) feedback-ul operatorului;

b) caracterul anonim al cercetarii;

c) absenta erorilor sistematice datorate operatorului.
d) cost mic comparativ cu alte tipuri de sondaje cum sunt cele telefonice; postale
sau online;
4. Printre caracteristicile sondajului postal , se regaseste :
a) absenta asistentei din partea operatoruli;
b) posibilitatea clarificarii si detalierii de catre operator;
c) absenta erorilor datorate identitatii persoanei care raspunde ;
d) rata de raspuns mare.
5. Printre avantajelr oferite de sondajele clasice telefonice regasim:
a) durata foarte scurta de obtinere a informatiilor;
b) subiectul poate raspunde in ,, ritmul lui la intrebari;
c) uneori chestionarului nu I se acorda nici o atentie si este aruncat;
d) cu instructiuni adecvate pot fi completate chestionare.
6.Printre avantajele sondajului regasim:
a) flexibilitatea comunicarii verbale si scrise cu respondentii;
b) obtinerea informatiilor ,, sensibile de la respondenti;
c) utilizeaza instrumente calitative;
d) nu are avantaje.
7.Printre avantajele utilizarii paneurilor regasim:
a) cunoasterea evolutiei in timp a comportamentului consumatorului;
b) schimbarea in permanenta a membrilor esantionului;
c) caracterul anonim al cercetarii;
d) durata foarte scurta de obtinere a informatiilor.
8.Paneurile au fost utilizate pentru prima data in S U A in anul
a) 1929;
b) 1919;

c) 1939;
d) 1950.
9. Sondaje bazate pe paneluri fac parte din categoria sondajelor:
a) personale;
b) asistate de calculator;
c) speciale;
d) publice.
10.Sondajele asupra ,, populatiilor rare fac parte din categoria
sontajelor:
a) personale;
b) asistate de calculator;
c) speciale;
d) publice.
Capitolul 7.
1. Cel care a afirmat ca ,, o cercetare nu poate fi mai buna decat
chestionarul sau se numeste:
a) Philip Kotler;
b) S. I. Chelcea;
c) C. A. Moser;
d) V. Alexandrescu.
2. Principiul care impune respondentul ca intrebarile ce necesitand un
effort mental mai mare pentru a raspunde sa fie amplasate in ,,
miezul chestionarului , poarta denumirea de:
a) Principiul ,, palniei;
b) Principiul ,, palniei rasturnate;
c) Principiul sarcinii efortului respondentului;
d) Principiul selectionarii chestionarului.
3. In literatura de specialitate despre o intrebare cum ar fi ,, La ce va
ganditi cand priviti aceasta reclama se spune ca este:
a) O intrebare inchisa;
b) O intrebare cu ,, masura dubla( double-barreled);
c) O intrebare mixta;
d) Intrebare deschisa.
4. Informatiile legate nemijlocit de problematica investigata sunt:
a) Informatiile de baza;
b) Informatiile de clasificare;
c) Informatiil;e de identificare;

d) Informatii clasificate.
5. Procesul de proiectare si realizare a unui chestionar incepe cu:
a) Specificarea informatiilor dorite si a obiectivelor cercetarii;
b) Stabilirea metodei de culegere a datelor;
c) Proiectarea caracteristicilor fizice ale chestionarului;
d) Elaborarea intrebarilor.
6. Intr-un chestionar atunci cand fluxul intrebarilor merge de la
intrebari introductive spre intrebari specifice cercetarii se spune ca
acesta are la baza:
a) Principiul ,, palniei
b) Principiul sarcinii respondentului;
c) Principiul sectionarii chestionarului;
d) Principiul ,,palniei rasturnate.
7. Efortul ce se manifesta atunci cand mai multe intrebari
asemanatoare ca mod de formulare , au acelasi tip de scala pentru
masurarea raspunsurilor respective se numeste:
a) Efect de pozitie;
b) Efect de indifereta;
c) Efect de halo;
d) Efect de contaminare.
8. Intr-un chestionar atunci cand intrebarile care necisita efort mental
mai mare sunt plasate in miezul chestionarului se spune ca acesta
are la baza:
a)
Principiul ,, palniei
b)Principiul sarcinii respondentului;
c)
Principiul sectionarii chestionarului;
d)Principiul ,,palniei rasturnate.
9. Intrebarile ce nu pun la dispozitia respondentilor variante
prestabilite de raspuns poarta numele de:
a)O intrebare inchisa;
b)O intrebare cu ,, masura dubla( double-barreled);
c)O intrebare mixta;
d)Intrebare deschisa.
10. Informatiile ce se refera la caracteristici socio-economice si
demografice sunt:
a)Informatiile de baza;
b)Informatiile de clasificare;
c)Informatiile de identificare;
d) Informatii clasificate.

Capitolul 8.
1. In cazul esantionarii probabiliste , marimea esantionului creste in
cazul in care:
a) Nivelul maxim al erorii admisibile este mai mic;
b) Nivelul de precizie dorit este mai mic;
c) Nivelul de confidenta dorit este mai mic;
d) Abaterea standard este mai mica.
2. Dimensiunea unui esantion care urmeaza sa fie utilizat in cercetarea
imaginii autoturismului ,,X, in conditiile unei probabilitati de
garantare a rezultatelor cercetarii de 95% (t=1,96) si a unei marje de
eroare de +_ 5% , va fi de:
a) 191,b) 196, c) 201, d) 385.

3. In cazul esantioanelor ce ofera tuturor unitatilor colectivitatii

investigate aceeasi sansa de a fi selectate este:
a) Interoperabilitatea;
b) Masurabilitatea;
c) Reprezentativitatea;
d) Validitatea.
4. Metoda de esantionare ce ofera tuturor unitatilor colectivitatii
investigate aceeasi sansa de a fi selectate este:
a) Esantionarea simpla aleatoare;
b) Esantionarea stratificata proportionala;
c) Esantionarea sistematica aleatoare;
d) Esantionarea multistadiala.
5. Daca cercetatorul decide sa lucreze la conditiile unei probabiliati de
garantare a rezultatelor cercetarii de 95% si a unui nivel de
incredere de 0,05 ( rezulta din tabelul statistic o valoare a lui t de
1,96) si a unei marje de eroare de +- 5% pentru o valoare p de 0,70 (
presupunand ca atributul cheie evaluat este raportul calitate pret al
autoturismului, iar 70% dintre posesori sunt multumiti de acest
raport) .Dimensiunea calculata a esantionului va fi:
a) 323,b)196, c) 201, d) 385.
6. Esantionarea cota parte face parte din :
a) Esantionarea aleatoare;
b) Esantionarea probalistica;
c) Esantionarea de grup;
d) Esantionarea nealiatoare.
7. Procesul de selectie a unei parti din colectivitatea generala analizata
in scopul desprinderii unor informatii ce caracterizeaza intreaga
colectiviate vizata poarta numele de:
a) Esantionare;
b) Unitate de sondaj;
c) Unitate de selectie;
d) Metoda de esantionare.

8. Metoda ce presupune alegerea esantionului in functie de locul de

cumparare a unor bunuri sau servicii , poarta numele de:
a) Esantionarea din aproape in aproape;
b) Esantionarea la locul de cumparare sau la locul de consum;
c) Esantionare conventionala;
d) Esantionarea logica;
9. Metoda ce presupune alegerea componentelor esantionului in cel
mai simplu mod posibil , poarta numele de:
a)Esantionarea din aproape in aproape;
b)Esantionarea la locul de cumparare sau la locul de consum;
c)Esantionare conventionala;
d)Esantionarea logica;
10. Metoda ce presupune ca pornind de la o marime data a esantionului ,
se determina subesantioanele corespunzatoare fiecarei caracteristici si
fiecarei modalitati de manifestare a fiecarei caracteristici in parte , se
numeste:
a)Esantionarea din aproape in aproape;
b)Esantionare cota- parte
c)Esantionare conventionala;
d)Esantionarea logica;