Mortalitatea infantila in Romania printre cele mai

ridicate din Europa

14/03/2013

Conform raportului Organizatiei Mondiale a

Sanatatii (OMS) pe anul 2012, rata mortalitatii infantile din Romania
este de 9,8 cazuri la 1000 de nasteri, fiind una dintre cele mai mari din
Europa.
Raportul pe 2012 pentru Europa realizat de OMS a fost publicat
miercuri, 13 martie a.c. la Londra si atrage atentia asupra diferentelor
semnificative intre Europa Estica si cea Vestica, intre bogati si saraci.
Astfel, pe langa concluziile ingrijoratoare privind rata mortalitatii la copiii
romani, raportul a mai relevat faptul ca bolile sistemului circulator
raman principala cauza de deces, cu o prevalenta de 540 de cazuri la
100.000 de locuitori.
De asemenea, analiza atrage atentia si asupra faptului ca in Romania
speranta de viata este de 70,2 ani pentru barbati si 77,6 ani pentru
femei, destul de redusa, in comparatie cu restul tarilor europene.
Desi speranta de viata a romanilor se afla printre cele mai mici din Europa,
raportul OMS a confirmat, totusi, ca aceasta a crescut cu aproximativ
cinci ani.
Un alt aspect important relevant de raportul Organizatiei Mondiale a
Sanatatii este reprezentat de faptul ca progresele inregistrate in materie
de speranta de viata in Europa ar putea fi amenintate in cazul in care
guvernele reduc bugetul destinat sanatatii: Un scenariu posibil si care
ameninta progresele constante realizate in materie de speranta de viata in
Europa ar fi cuplarea unor crize economice sau sociale cu reduceri ale
cheltuielilor pentru sanatate.

Romania are in continuare cea mai mare rata a mortalitatii infantile

din Europa. Avem o rata de 9,8 la mia de locuitori, ceea ce
inseamna dubla fata de media din Uniunea Europeana. Cu toate
acestea, din anii 1990 si pana in prezent s-au inregistrat progrese
semnificative atat ca procent, cat si in cifre absolute.
"Inca suntem mult departe atat fata de Uniunea Europeana, cat
si fata de tarile din jur. Doar Moldova ne intrece la mortalitatea
infantila, cu 12 la mia de locuitori. Desi indicatorii ne arata ca
cifrele au scazut mult, mai avem de lucru", sustine dr. Adrian
Craciun, seful sectiei de Neonatologie din cadrul Spitalului
Cantacuzino.
Cauza determinanta a mortalitatii infantile este in special cea
socio-economica.
"Serviciile medicale pot contribui la ameliorarea starii de
sanatate, in masura in care sunt accesibile si adresate populatiei.
Atat gravida, cat si nou-nascutul beneficiaza de servicii gratuite,
problema majora o reprezinta insa accesul spre aceste servicii",
explica dr. Cristian Anton-Irimie, subsecretar de stat in Ministerul
Sanatatii.
Cand vorbim de mortalitate infantila nu putem sa nu aducem in
discutie si mortalitatea neonatala. Daca acum 17 ani, la o mie de
nou-nascuti mureau 24, astazi acest domeniu salveza mult mai
multe vieti.

BOLILE COPILRIEI
Varicela sau vrsatul
de vnt
Infecia cu rotavirus
Bolile pneumococice

Pneumonia pneumocic
Meningita pneumocoic

Otita medie

Alte boli
Bolile copilriei varicela sau vrsatul de vnt

Cum se ia i care sunt cauzele varicelei?

Varicela este o boal infecioas care se transmite cu

rapiditate n colectiviti, la grdini, n coli, sau chiar i
n cree. nc de la primele simptome, care poate nu sunt
vizibile cum ar fi la apariia ctorva vezicule copilul
sau adultul poate mprtia boala n jurul su. Copilul cu
varicela este contagios nainte chiar de apariia primelor
elemente cutanate, cu 1-2 zile. Virusul care cauzeaz
varicela se transmite cel mai adesea prin aer de aici i
denumirea popular de vrsat de vnt. De asemenea,
se poate transmite i prin atingerea mucoaselor sau a

veziculelor cu lichid care apar pe pielea persoanei

infectate cu virusul varicelei. Virusul varicelei intr n
organism prin cile nazale sau prin membrana
conjunctival i astfel cauzeaz boala

Ce s fac ca s mi feresc copilul?

Riscul de molipsire poate fi micorat doar prin
vaccinare, deoarece chiar dac micuul tu nu este
expus n colectiviti, poi s iei chiar tu virusul i s l
aduci n cas, unde poate infecta toate persoanele
care nu au fcut varicel pn n acel moment. Chiar
dac cineva a fcut deja boala i este imun, asta nu
nseamn c nu poate purta virusul pe mini sau pe
haine, mai departe, fr s tie, mai ales c se
rspndete foarte rapid, prin particule mici, purtate
de aer. n colectiviti, virusul se rspndete foarte
rapid n grdini este suficient s fac un singur
copil varicel, i se pot mbolnvi toate grupele de
copii din cldire. De asemenea, dac un copil vine la
coal sau la grdini mai devreme, fr s fie
complet vindecat (se mai ateapt o perioad i dup
ce trec erupiile), atunci el va infecta mai departe toate
persoanele din jur. Boala ncepe s fie contagioas cu
cteva zile nainte de apariia primelor simptome
vizibile erupiile, aa c nu poi controla rspndirea
ei dect prin imunizare.

Care sunt simptomele varicelei?

Vrsatul de vnt se manifest prin apariia unor

vezicule roiatice, de diferite mrimi, ca pictura de
rou, pe tot corpul, care la nceput pot s nu i indice
neaprat boala, fiindc apar treptat. Erupiile cauzate
de varicel apar pe tot corpul, inclusiv pe fa sau n
zone precum tractul respirator, pe ochi, pe membrana
conjunctival i cornee, sau chiar i la nivelul mucoasei
bucale.

Care sunt efectele bolii asupra copilului meu?

n cazul n care nu sunt tratate corespunztor, ceea ce

din pcate se ntmpl de cele mai multe ori,
veziculele se pot suprainfecta i se ajunge la
complicaii. Chiar dac cel mic nu rupe veziculele, el
poate rmne totui cu cicatrici n locurile n care le-a
avut. n orice caz, trebuie s te asiguri c minimizezi
ct de mult poi efectele

Care este tratamentul?

Ce poi face pentru copilul tu:

s i tai unghiile scurt, pentru a-l mpiedica s se scarpine i s se

suprainfecteze erupiile
s ai grij s consume multe lichide, ca s nu se deshidrateze

s ai grij c st n cas pn se vindec complet

pielea trebuie splat zilnic cu blndee, ca sa evii suprainfectarea

veziculelor

s ai grij s l dai cu soluii pentru calmarea erupiilor, cu sfatul

medicului

s ai grij s se odihneasc

Bolile copilriei infecia cu rotavirus

Spre deosebire de toate celelalte virusuri care cauzeaz boli digestive,
rotavirusul este singurul care rezist i se rspndete mai uor la
temperaturi sczute. Ca urmare, n unele zone din lume, boala este
supranumit i diareea de iarn.
Cu toate acestea, rotavirusul atac bebeluii n special n primele 3 luni de
via, indiferent de msurile de igien sau de anotimp. Societatea Romn
de Pediatrie recomand vaccinarea ca fiind cea mai eficient metod de
prevenie mpotriva acestei boli.

Este important ca toi prinii s tie c rotavirusul este o boal foarte

contagioas i care afecteaz 95% dintre copii, pn la vrsta de 5 ani.
Boala se transmite pe cale fecal-oral, prin contact cu obiecte infectate, dar
i prin picturi din secreiile respiratorii, emanate n aerul inchis al unei
camere sau comuniti. Rotavirusul se trateaz doar n spital i n unele
cazuri, mai ales la vrste mici, poate produce complicaii severe.
Afl tot ce trebuie s tie un printe responsabil despre infecia cu
rotavirus de pe seciunea special pe care o poi accesa aici. Urmrete i
povetile a 5 mmici care au trecut prin experiena traumatizant de a avea
un copil spitalizat din cauza rotavirusului aici.
Cum ne putem feri copilul de rotavirus pe timp de iarn?

Societatea Romn de Pediatrie recomand vaccinarea copilului

mpotriva rotavirusului; vaccinul se administreaz pe cale oral, de la
vrsta de 6 sptmni i pn la 6 luni;
Recomandm dezinfectarea periodic a spaiului de joac i a
jucriilor ;

Izolarea cazurilor chiar i n interiorul familiei;

Alptarea joac un rol important n prevenirea bolii;

Pentru copiii de peste 6 luni neimunizai, recomandm meninerea

unei igiene ct mai bune;

Recomandm evitarea locurilor aglomerate;

Care este tratamentul pentru rotavirus?

De exemplu, antibioticele sunt strict contraindicate n tratarea
rotavirusului. Tratamentul standard pentru rotavirus este rehidratarea
intravenoas, fiindc din cauza vrsturilor, cel mic nu se poate hidrata pe
cale oral i i va fi greu s mnnce.
Tratamentul pentru infecia cu rotavirus se face numai n spital, ceea e
nseamn c trebuie s l internezi. De obicei, perioada medie de spitalizare
este de 6 zile, ns n funcie de forma bolii, pot fi mai puine sau mai
multe. Acolo, micuului i se administreaz perfuzii intravenoase pentru
rehidratare.
n funcie de forma bolii sau de eventuale complicaii, numai medicul

poate decide ce alte medicamente i poate da, care s-l ajute s-I potoleasc
febra, episoadele violente de vrsturi sau diaree. Prinii trebuie s stea
alturi de cel mic pe toat durata spitalizrii, mai ales dac bebeluul are
sub 1 an.

Romnia nregistreaz cea mai mare rat de mortalitate infantil

din cauza pneumoniei, la nivel mondial: 29% (mai mare dect n
India, Bangladesh, Nigeria)[1];
Pneumonia este principala cauz a mortalittii infantile n
Romnia;
n 2011, 1,3 milioane de copii sub 5 ani au murit n ntreaga lume
din cauza acestei boli prevenibile i tratabile.[2]

n cadrul campaniei S protejm mpreun copilria, Societatea Romn

de Pediatrie marcheaz pe 12 noiembrie Ziua Mondial a Pneumoniei,
cu scopul de a atrage atenia asupra acestei boli prevenibile care rmne
principala cauz de deces la copiii sub 5 ani, att la nivel internaional, ct
i n Romnia, conform datelor Organizaiei Mondiale a Sntii. 1
Cu aceast ocazie, Societatea Romn de Pediatrie (SRPED) trage un
semnal de alarm asupra incidenei ridicate a acestei boli n Romnia.
ara noastr se afl pe primul loc n lume ca rat de decese provocate
de pneumonie, n categoria de vrst 0-5 ani: n anul 2010, 29% dintre
cazurile de mortalitate infantil au fost cauzate de aceast boal
prevenibil.2
Dei 99% dintre decesele din cauza pneumoniei se nregistreaz n rile
n curs de dezvoltare, Romnia rmne pe primul loc ca numr de decese
n UE, innd cont c are n continuare cea mai ridicat rat a mortalitii
infantile din zon[3].
Se estimeaz c 50% dintre cazurile de pneumonie care pun n pericol
viaa copiilor sunt provocate de bacteriile Hib (Haemophilus influenzae tip
b) i pneumoccoc, boli care pot fi prevenite prin vaccinare.[4] n ghidul
su, Recomandri de vaccinare n pediatrie, Societatea Romn de
Pediatrie menioneaz vaccinarea mpotriva pneumoccocului i

Haemophilus Influenzae tip B (Hib), ca fiind cea mai eficient metoda

de prevenire[5].
Bolile respiratorii reprezint prima cauz de morbiditate i mortalitate
infantil, iar dintre acestea pneumonia este responsabil de majoritatea
deceselor. n afar de cauzele infecioase legate de virulena microbian,
un rol important l au reactivitatea scazut a sugarului i copilului mic,
nivelul socio-economic precar, la care se adaug aglomeraiile urbane,
instituionalizarea (cree, gradinie) i disfunciile existente din punct de
vedere epidemiologic, precum i informarea insuficient a familiilor. De
asemenea un factor important l reprezint i handicapurile biologice:
prematuritatea, distrofia, anemia i malformatiile, explic Prof. Dr.
Marin Burlea, Preedintele Societii Romne de Pediatrie.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Pneumoniei, SRPED se alatur organismelor
internaionale pentru a sublinia importana respectrii unor reguli simple
i accesibile pentru prevenirea sau tratarea bolii precum i necesitatea ca
prinii s poat recunoate semnele de pericol ale bolii.
nc din 2006, OMS i UNICEF, prin lansarea raportului Pneumonia,
ucigaul uitat al copiilor, atrgeau atenia c n lume doar unul din 5
prini (sau ngrijitori ai copiilor) cunosc semnele de pericol ale
pneumoniei (respiraie dificil, tuse, febr, dureri de cap, frison, pierderea
poftei de mncare, convulsii etc.) i doar jumtate dintre copiii bolnavi de
pneumonie primesc ngrijiri medicale. Intervenii eficiente pentru
reducerea deceselor din cauza pneumoniei sunt disponibile dar ajung la
prea puini copii. Ca rspuns la aceast situaie a fost elaborat Planul
Global de Aciune pentru Prevenirea i Controlul Pneumoniei ale crui
inte pn n 2015 sunt: 90% acoperire cu vaccin relevant, 90% acces la
tratament corespunztor, 90% acoperire cu alimentaie exclusiv prin
alptare la sn n primele 6 luni de via. Sperm ca prin aceast
campanie s mbuntim cunotinele despre aceast boal neglijat
pentru a reduce decesele copiilor prin pneumonie, declar Victor
Olsavsky, reprezentatul Organizaiei Mondiale a Sntii n
Romnia.
Astfel, Societatea Romn de Pediatrie recomand prinilor ca msuri de
protecie:

Alptarea exclusiv n primele ase luni i o alimentaie echilibrat

pn la vrsta de cinci ani;
Splarea regulat pe mini i accesul la ap curat i mijloace
sanitare;
Eliminarea polurii aerului din case, n special a fumului provocat de
maini de gaz sau sobe nesigure aceast msur elimin riscul de
pneumonie sever.

Vaccinarea rmne cea mai eficient metod de prevenie. Potrivit OMS,

vaccinurile pneumococice conjugate sunt aprobate pentru imunizarea
n vederea prevenirii bolilor invazive, a pneumoniei (aprobarea fiind
diferit de la ar la ar, n funcie de opinia ageniilor de reglementare)
la sugari i copii, de la 6 sptmni de via pn la 5 ani[6]. n Romnia,
vaccinarea anti-pneumococ este disponibil de mai mult timp pentru a
crete protecia mpotriva bolilor pneumococice invazive i non-invazive
cteva zeci de mii de copii fiind imunizai pn acum mpotriva efectelor
pneumococului. n Romnia, costul vaccinrii mpotriva pneumococului
este suportat ns de ctre prini, n timp ce multe dintre rile din
vecinatatea Romniei, cum sunt de exemplu Bulgaria, Polonia sau Grecia,
au inclus deja vaccinarea anti-pneumococ n programele naionale.
Conform raportului epidemiologic al OMS, publicat n ianuarie 2012,
introducerea vaccinrii mpotriva infeciei cu pneumococ a dus la un
declin al bolilor pneumococice invazive (pneumonie, meningit,
bacteriemie) la copiii sub 5 ani, precum i cei de peste 5 ani, n toate
centrele n care s-a desfurat analiza.
Despre campania S protejm mpreun copilria
Campania a fost lansat de Societatea Romn de Pediatrie n iunie 2012,
cu sprijinul GSK Romnia. n cadrul acesteia, a fost dezvoltat prima
platform online pentru publicul larg, www.protejamcopilaria.ro, n
care viitoarele i actualele mamici pot gsi informaii i pot primi sfaturi
direct de la medicii specialiti.
n iunie 2012, n cadrul campaniei, Societatea Romn de Pediatrie a
lansat primul ghid practic cu recomandri de vaccinare n pediatrie
din Romnia, adresat cadrelor medicale, un document util cu date
despre bolile infecioase frecvente n rndul copiilor i recomandri de

imunizare prin vaccinare, care a fost pus la dispoziia medicilor, fiind un

suport real, cu argumente, din dorina acestora de a educa i informa n
mod ct mai corect prinii cu privire la aspectele eseniale ale ngrijirii
copilului.
Imunizarea prin vaccinare reprezint unul dintre cei 3 piloni eseniali ai
proteciei copilului, alturi de nutriie echilibrat i evitarea micilor
accidente.
Campania vine pe fondul unor realiti dramatice: Romnia are nc cea
mai ridicat rat a mortalitii infantile din UE la copiii de pn n 5
ani[7]. Mai mult dect att, numrul cazurilor de mbolnvire ca urmare a
bolilor infecioase pediatrice a crescut n ultimii ani. Potrivit celor mai
recente date Eurostat, mortalitatea infantil n Romnia este de 9,8 (9,8
mori la 1000 de nou-nscui), aproape dubl fa de media european.[8]
Despre Societatea Romn de Pediatrie
Societatea Romn de Pediatrie a fost iniial nfiinat n 1926, avnd ca
publicaie Revista Romn de Pediatrie. Pn n 2001, cnd i-a dobndit
personalitatea juridic, a funcionat n cadrul Asociaiei Medicale
Romne. Scopul Societii este crearea unui cadru organizatoric adecvat
pentru specialitii din domeniul pediatriei i pentru ali specialiti ale
cror preocupri au legtur cu pediatria, n vederea ridicrii nivelului
profesional i tiinific al colii romneti de pediatrie i mbuntirii
continue a asistenei pediatrice. Societatea Romn de Pediatrie dorete s
realizeze o legtur strns ntre toi cei care se ocup de creterea,
ngrijirea i starea de sntate fizic i mental a copiilor.

Pneumococul principala cauz a mortalitii

infantile n Romnia
Scris de Gabriel Bocancia 983 afisari
12:53:05, Joi 14 Octombrie 2010
n lume, aproximativ 1,6 milioane de oameni mor anual datorit bolilor
pneumococice. Jumtate dintre acetia sunt copii cu vrst mai mic de 5

ani. Organizaia Mondial a Sntii consider boala pneumococic

drept responsabilul numrul 1 de mortalitatea infantil.
Pneumococul este cauza principal a mortalitii infantile n ntreaga
lume, reprezentnd 28% din totalul deceselor ntre 0 si 1 an, urmat, ntrun procent de 21% de Rujeol. Romnia are cel mai mare procent al
mortalitii infantile de pe continent, de 13,9%, dup Moldova i Ucraina.
n Romnia, 2.250 de copii cu vrsta mai mic de 1 an au murit anul
trecut. Aceste cifre sunt extrem de ngrijortoare, rata deceselor fiind una
dintre cele mai mari din Europa, potrivit datelor comunicate recent de ctre
Societatea Romnde Obstetric i Ginecologie.Principalul responsabil de
instalarea bolii pneumococice la copii este streptococul pneumoniae, o
bacterie localizat n tractul respirator superior (nazo-faringe). Este unul
din principalii ageni patogeni infecioi la vrsta copilriei, transmisibil de
la om la om. Pericolul este cu att mai grav cu ct, conform
avertismentelor Organizaiei Mondiale a Sanatii, exist o rezisten din
ce n ce mai mari a bacteriei la tratamentele clasice, cu antibiotice.
La copii cu vrsta sub 5 ani, Boala Pneumococic provoac moartea
acestora mai mult dect orice alt afeciune, incluznd aici i SIDA,
malaria sau rujeola mpreun.
2 copii, cu vrst mai mic de 5 ani, mor n fiecare or n Statele Unite
datorit bolii pneumococice. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii,
vaccinarea cu un vaccin imbunatatit continuu, este singura alternativa de
preventie a bolii pneumococice.
n Statele Unite a fost inclusa n Programul Naional de Vaccinare
generaia urmtoare de PCV cu 13 serotipuri (vaccinul cu 13 serotipuri),
care vine n completarea celor cu 7 serotipuri. Acesta acopera boli
pneumococice precum: pneumonia bacteriemic, meningita, bacteriemia i
otita medie cauzate de cele 7 serotipuri deja incluse n vaccinul
antipneumococic existent. Noul vaccin cu 13 serotipuri scade cu 94%
incidena bolilor invazive pneumococice (bacteriemie si meningita) la
copiii cu varsta mai mica de 5 aniprecum i rezistenta la antibiotice a
pneumococului cu 98% la copiii sub 5 ani. Poate fi administrat simultan cu
celelalte vaccinuri pediatrice n acord cu schema de vaccinare obligatorie.

Conform sursei citate, se estimeaza ca

50% dintre cazurile de pneumonie care
pun in pericol viata copiilor sunt
provocate de bacteriile Hib
(Haemophilus influenzae tip b) si
pneumoccoc, boli care pot fi prevenite
prin vaccinare.
"Bolile respiratorii reprezinta prima
cauza de morbiditate si mortalitate
infantila, iar dintre acestea pneumonia
este responsabila de majoritatea
deceselor. In afara de cauzele
infectioase legate de virulenta
microbiana, un rol important il au
reactivitatea scazuta a sugarului si
copilului mic, nivelul socio-economic
precar, la care se adauga aglomeratiile
urbane, institutionalizarea (crese,
gradinite) si disfunctiile existente din
punct de vedere epidemiologic, precum
si informarea insuficienta a familiilor.
De asemenea un factor important il

reprezinta si handicapurile biologice:

prematuritatea, distrofia, anemia si
malformatiile", explica presedintele
Societatii Romane de Pediatrie,
profesor doctor Marin Burlea.
Astfel, Societatea Romana de Pediatrie
recomanda parintilor ca masuri de
protectie alaptarea exclusiva in primele
sase luni si o alimentatie echilibrata
pana la varsta de cinci ani, spalarea
regulata pe maini si accesul la apa
curata si mijloace sanitare, eliminarea
poluarii aerului din case, in special a
fumului provocat de masini de gaz sau
sobe nesigure. Totodata, vaccinarea
ramane cea mai eficienta metoda de
preventie.
In Romania, costul vaccinarii este
suportat de catre parinti
In Romania, costul vaccinarii impotriva
pneumococului este suportat de catre
parinti, in timp ce multe dintre tarile
din vecinatatea Romaniei, cum sunt de

exemplu Bulgaria, Polonia sau Grecia,

au inclus deja vaccinarea antipneumococ in programele nationale,
mai spun sursele citate.
Conform raportului epidemiologic al
OMS, publicat in ianuarie 2012,
introducerea vaccinarii impotriva
infectiei cu pneumococ a dus la un
declin al bolilor pneumococic invazive
(pneumonie, meningita, bacteriemie) la
copiii sub 5 ani, precum si cei de peste
5 ani, in toate centrele in care s-a
desfasurat analiza.
In cadrul campaniei "Sa protejam
impreuna copilaria", lansate in iunie
2012, Societatea Romana de Pediatrie
a lansat primul ghid practic cu
recomandari de vaccinare in pediatrie
din Romania, adresat cadrelor
medicale, fiind un suport real, cu
argumente, din dorinta acestora de a
educa si informa in mod cat mai corect
parintii cu privire la aspectele esentiale
ale ingrijirii copilului.

Potrivit celor mai recente date Eurostat,

mortalitatea infantila in Romania este
de 9,8 la mie (9,8 morti la 1000 de nounascuti), aproape dubla fata de media
europeana.
Starea de sanatate a unei populatii dar si a fiecarei persoane depinde de o multitudine
de factori :
Factori PROTECTORI :
Conditii de viata, de munca si de mediu (economie, nutritie, organizarea
muncii,conditiide locuit, obiceiuri, stil de viata).
Factori psiho-sociali (coeziune si functionalitate civica, sentimentul increderii reciproce,
sentimentul valorizarii de sine, exercitiul democratic, accesul la informare corecta ,
educatie)
Stil de viata sanatos (combaterea alcoolului, tutunului, drogurilor, prevenirea
afectiunilor cu transmitere sexuala,promovarea unei atmosfere benefice psihologic).
Serviciu public de sanatate ( medicina primara, vaccinari, promovarea profilaxiei
bolilor, asigurarea accesului la servicii de sanatate accesibile, compensarea
medicamentelor, programe nationale de sanatate publica, informare)
Factori DE RISC:
Conditii societale de risc (saracie, statut social precar, poluare,munca periculoasa,
lipsa conditiilor igienice).
Factori de risc psiho-social (lipsa suportului si a solidaritatii sociale, singuratatea,
scaderea stimei de sine, scaderea importantei sociale, perceptii negative, lipsa
sentimentului de apartenenta, relatiile disfunctionale).
Factori de risc comportamentali (fumat, alcool, droguri, activitati sexuale la risc,
alimentatie precara sau nesanatoasa,sedentarism).
Factori de risc fiziologici (factori genetici, afectiuni congenitale, Hipertensiunea
arteriala, diabetul, hipercolesterolemia, deprivarea senzoriala sau motorie)
Spitalul Grigore Alexandrescu
Dinamica numarului de paturi - 1989-2009
Spitalul Grigore Alexandrescu- dinamica numarului de spitalizari 1989-2009
Spitalul Grigore Alexandrescu- dinamica numarului de internari si prezentari
ambulatorii
1989- 2009
Spitalul Grigore Alexandrescu- dinamica mortalitatii intra-spitalicesti 1989-2009
Factori cauzatori ai deceselor copiilor de virsta mica in Romania:
Sursa- Raport IOMC, UNICEF 2004 si cazuistica proprie
Afectiuni respiratorii predominant infectioase- PREVENTIE
Afectiuni digestive- predominant infectioase- PREVENTIE
Accidente casnice factor de supraveghere si educatie.- PREVENTIE
Afectiuni congenitale si malformative.- depistare precoce
Greutate mica la nastere si prematuritate PREVENTIE.
Abandonul precoce al alimentatie naturale EDUCATIE.
Prezentarea tardiva in serviciile specializate- EDUCATIE si PREVENTIE.

Aproximativ 30% din decesele copilului sub 1 an si respectiv 40% din decesele copiilor
sub 5 ani se produc la domiciliu . Peste 50% din decesele la virsta mica se produc la
domiciliu si in primele zile de spitalizare, urmare a evolutiei severe.
Rezulta ca Mortalitatea infantila si a copilului sub 5 ani in Romania ar putea fi redusa
cu aproximativ 40-50% prin abordarea acestor fenomene.
Factori favorizanti ai mortalitatii infantile si ai mortalitatii copilului sub 5 ani, in
Romania: Sursa- Raport IOMC, UNICEF 2004 si cazuistica proprie
Factori de natura socio-demografica si educationala
Prevenirea mortalitatii infantile
si a mortalitatii copilului sub 5 ani
Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii
GRIGORE ALEXANDRESCUBucuresti
Campanie de informare 2010 - 2011
Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii
GRIGORE ALEXANDRESCU
- primul spital interdisciplinar de copii din ROMANIA
....De peste 120 de ani in slujba comunitatii
Definitii si semnificatii:
Mortalitatea infantil reprezint decesele 0-1 an (de la natere la 364 de zile),
raportate
la 1000 nscui vii din aceeai perioad i teritoriu.
Mortalitatea 1-5 ani reprezint decesele din perioada 1-5 ani (de la 365 zile la 4 ani
11 luni i 29 zile) raportate la 1000 de locuitori de aceeai vrst i teritoriu.
Mortalitatea infantila este cel mai fidel indicator al nivelului de dezvoltare al unei
societati , fiind influentata de factori :
-economici.
- sociali
- educationali
- organizationali
Distributia statistica a ratei mortalitatii infantile la nivel global :
Mortalitatea infantila este determinata direct de nivelul economic al unei comunitati.
Zece tari cu mortalitatea infantila cea mai mare (2006)
( 115,9 \1000 - 187\1000)
Mortalitatea infantila in diferite zone geografice - indicatorul are variatii atit in functie
de nivelul eficientei economice ( PIB) , nivel general de dezvoltare, cit si in functie de
tipul de sitem sanitar( asigurarea universala amelioreaza situatia copiilor), precum si
de elemente ce tin de istoric.
Mortatlitatea infantila Europa 1960 vs. 2004
Europa- Speranta de viata la nastere Gender- 1960 vs. 2004
Dinamica deceselor la copilul 0-1 an Romania 1970-2010
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2009
Determinantii starii de sanatate si ai sperantei de viata
Vldescu C., Astrstoae V., Scntee S.G.,
Un sistem sanitar centrat pe nevoile ceteanului. Romnia. Analiz de situaie
(I), Revista Romn de Bioetic, Vol. 8, Nr. 2. Aprilie-Iunie 2010
Starea de sanatate a unei populatii dar si a fiecarei persoane depinde de o multitudine
de factori :
Factori PROTECTORI :
Conditii de viata, de munca si de mediu (economie, nutritie, organizarea
muncii,conditiide locuit, obiceiuri, stil de viata).
Factori psiho-sociali (coeziune si functionalitate civica, sentimentul increderii reciproce,
sentimentul valorizarii de sine, exercitiul democratic, accesul la informare corecta ,
educatie)
Stil de viata sanatos (combaterea alcoolului, tutunului, drogurilor, prevenirea

afectiunilor cu transmitere sexuala,promovarea unei atmosfere benefice psihologic).

Serviciu public de sanatate ( medicina primara, vaccinari, promovarea profilaxiei
bolilor, asigurarea accesului la servicii de sanatate accesibile, compensarea
medicamentelor, programe nationale de sanatate publica, informare)
Factori DE RISC:
Conditii societale de risc (saracie, statut social precar, poluare,munca periculoasa,
lipsa conditiilor igienice).
Factori de risc psiho-social (lipsa suportului si a solidaritatii sociale, singuratatea,
scaderea stimei de sine, scaderea importantei sociale, perceptii negative, lipsa
sentimentului de apartenenta, relatiile disfunctionale).
Factori de risc comportamentali (fumat, alcool, droguri, activitati sexuale la risc,
alimentatie precara sau nesanatoasa,sedentarism).
Factori de risc fiziologici (factori genetici, afectiuni congenitale, Hipertensiunea
arteriala, diabetul, hipercolesterolemia, deprivarea senzoriala sau motorie)
Spitalul Grigore Alexandrescu
Dinamica numarului de paturi - 1989-2009
Spitalul Grigore Alexandrescu- dinamica numarului de spitalizari 1989-2009
Spitalul Grigore Alexandrescu- dinamica numarului de internari si prezentari
ambulatorii
1989- 2009
Spitalul Grigore Alexandrescu- dinamica mortalitatii intra-spitalicesti 1989-2009
Factori cauzatori ai deceselor copiilor de virsta mica in Romania:
Sursa- Raport IOMC, UNICEF 2004 si cazuistica proprie
Afectiuni respiratorii predominant infectioase- PREVENTIE
Afectiuni digestive- predominant infectioase- PREVENTIE
Accidente casnice factor de supraveghere si educatie.- PREVENTIE
Afectiuni congenitale si malformative.- depistare precoce
Greutate mica la nastere si prematuritate PREVENTIE.
Abandonul precoce al alimentatie naturale EDUCATIE.
Prezentarea tardiva in serviciile specializate- EDUCATIE si PREVENTIE.
Aproximativ 30% din decesele copilului sub 1 an si respectiv 40% din decesele copiilor
sub 5 ani se produc la domiciliu . Peste 50% din decesele la virsta mica se produc la
domiciliu si in primele zile de spitalizare, urmare a evolutiei severe.
Rezulta ca Mortalitatea infantila si a copilului sub 5 ani in Romania ar putea fi redusa
cu aproximativ 40-50% prin abordarea acestor fenomene.
Factori favorizanti ai mortalitatii infantile si ai mortalitatii copilului sub 5 ani, in
Romania: Sursa- Raport IOMC, UNICEF 2004 si cazuistica proprie
Factori de natura socio-demografica si educationala
Prevenirea mortalitatii infantile
si a mortalitatii copilului sub 5 ani
Spitalul Clinic de Ur genta pentru Copii
GRIGORE ALEXANDRESCUBucuresti
Campanie de informare 2010 - 2011
Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii
GRIGORE ALEXANDRESCU
- primul spital interdisciplinar de copii din ROMANIA
....De peste 120 de ani in slujba comunitatii
Definitii si semnificatii:
Mortalitatea infantil reprezint decesele 0-1 an (de la natere la 364 de zile),
raportate
la 1000 nscui vii din aceeai perioad i teritoriu.
Mortalitatea 1-5 ani reprezint decesele din perioada 1-5 ani (de la 365 zile la 4 ani
11 luni i 29 zile) raportate la 1000 de locuitori de aceeai vrst i teritoriu.
Mortalitatea infantila este cel mai fidel indicator al nivelului de dezvoltare al unei
societati , fiind influentata de factori :

-economici.
- sociali
- educationali
- organizationali
Distributia statistica a ratei mortalitatii infantile la nivel global :
Mortalitatea infantila este determinata direct de nivelul economic al unei comunitati.
Zece tari cu mortalitatea infantila cea mai mare (2006)
( 115,9 \1000 - 187\1000)
Mortalitatea infantila in diferite zone geografice - indicatorul are variatii atit in functie
de nivelul eficientei economice ( PIB) , nivel general de dezvoltare, cit si in functie de
tipul de sitem sanitar( asigurarea universala amelioreaza situatia copiilor), precum si
de elemente ce tin de istoric.
Per capita cheltuieli cu sanatatea in diferite zone geografice
( WHO- 2007) se observa ca exista o corelatie directa intre nivelul de finantare al
serviciilor si nivelul indicatorului Mortalitate Infantila . (in USD)
Mortatlitatea infantila Europa 1960 vs. 2004
Europa- Speranta de viata la nastere Gender- 1960 vs. 2004
Dinamica deceselor la copilul 0-1 an Romania 1970-2010
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2009
Determinantii starii de sanatate si ai sperantei de viata
Vldescu C., Astrstoae V., Scntee S.G.,
Un sistem sanitar centrat pe nevoile ceteanului. Romnia. Analiz de situaie
(I), Revista Romn de Bioetic, Vol. 8, Nr. 2. Aprilie-Iunie 2010
Starea de sanatate a unei populatii dar si a fiecarei persoane depinde de o multitudine
de factori :
Factori PROTECTORI :
Conditii de viata, de munca si de mediu (economie, nutritie, organizarea
muncii,conditiide locuit, obiceiuri, stil de viata).
Factori psiho-sociali (coeziune si functionalitate civica, sentimentul increderii reciproce,
sentimentul valorizarii de sine, exercitiul democratic, accesul la informare corecta ,
educatie)
Stil de viata sanatos (combaterea alcoolului, tutunului, drogurilor, prevenirea
afectiunilor cu transmitere sexuala,promovarea unei atmosfere benefice psihologic).
Serviciu public de sanatate ( medicina primara, vaccinari, promovarea profilaxiei
bolilor, asigurarea accesului la servicii de sanatate accesibile, compensarea
medicamentelor, programe nationale de sanatate publica, informare)
Factori DE RISC:
Conditii societale de risc (saracie, statut social precar, poluare,munca periculoasa,
lipsa conditiilor igienice).
Factori de risc psiho-social (lipsa suportului si a solidaritatii sociale, singuratatea,
scaderea stimei de sine, scaderea importantei sociale, perceptii negative, lipsa
sentimentului de apartenenta, relatiile disfunctionale).
Factori de risc comportamentali (fumat, alcool, droguri, activitati sexuale la risc,
alimentatie precara sau nesanatoasa,sedentarism, atitudinea fata de copii, abilitati
parentale, mentalitati si obiceiuri).
Factori de risc fiziologici (factori genetici, afectiuni congenitale, Hipertensiunea
arteriala, diabetul, hipercolesterolemia, deprivarea senzoriala sau motorie)
Spitalul Grigore Alexandrescu
Dinamica numarului de paturi - 1989-2009
Spitalul Grigore Alexandrescu- dinamica numarului de spitalizari 1989-2009
Spitalul Grigore Alexandrescu- dinamica numarului de internari si prezentari
ambulatorii
1989- 2009
Spitalul Grigore Alexandrescu- dinamica mortalitatii intra-spitalicesti 1989-2009
Factori cauzatori ai deceselor copiilor de virsta mica in Romania:

Sursa- Raport IOMC, UNICEF 2004 si cazuistica proprie

Afectiuni respiratorii predominant infectioase- PREVENTIE
Afectiuni digestive- predominant infectioase- PREVENTIE
Accidente casnice factor de supraveghere si educatie.- PREVENTIE
Afectiuni congenitale si malformative.- depistare precoce
Greutate mica la nastere si prematuritate PREVENTIE.
Abandonul precoce al alimentatie naturale EDUCATIE.
Prezentarea tardiva in serviciile specializate- EDUCATIE si PREVENTIE.
Aproximativ 30% din decesele copilului sub 1 an si respectiv 40% din decesele copiilor
sub 5 ani se produc la domiciliu . Peste 50% din decesele la virsta mica se produc la
domiciliu si in primele zile de spitalizare, urmare a evolutiei severe.
Rezulta ca Mortalitatea infantila si a copilului sub 5 ani in Romania ar putea fi redusa
cu aproximativ 40-50% prin abordarea sistematica a acestor fenomene.
Factori favorizanti ai mortalitatii infantile si ai mortalitatii copilului sub 5 ani, in
Romania: Sursa- Raport IOMC, UNICEF 2004 si cazuistica proprie
Factori de natura socio-demografica si educationala (mame minore si cu educatie
precara, statut marital incert, numar mare de copii in familie,marginalitate
sociala,precaritatea resurselor, distanta fata de servicii medicale,lipsa coeziunii
comunitare si a informarii ).
Factori de natura medicala (greutatea mica la nastere se regaseste in 30% din cazurile
copiilor decedati la domiciliu, fata de 8% in populatia generala;evolutia supraacuta a
unor afectiuni este regasita la 70% dintre decesele copiilor sub 1 an ce se produc in
primele 24 de ore de la internare, atestind o evolutie antecedenta la domiciliu, sau
neidemntificarea de catre familie a starii de boala;accidentele casnice,anomaliile
congenitale si bolile grave cunoscute reprezinta cauzele principale de deces la
domiciliu la copilul 1-5 ani).
Abandonul precoce al alimentatiei naturale ( creste riscul infectiilor severe in primul an
de viata si altereaza cresterea si dezvoltarea normala a copiilor mici si atrage dupa
sine o multitudine de factori adversi- imuni, nutritionali, carentiali )
Majoritatea copiilor sub 1 an care decedeaza la domiciliu au virsta cuprinsa intre 1-3
luni; copii care ajung la spital in stare extrem de grava si decedeaza in primele 24 de
ore au virsta cuprinsa mai ales intre 3-5 luni. ( factori ce tin de vulnerabilitatile
specifice virstei- ce trebuiesc observati in familie si comunitate).
Virsta cea mai afectata de deces la domiciliu la copilul 1-5 ani este cuprinsa intre 1524 de luni , factorul cauzal cel mai frecvent fiind accidentele produse in mediul casnic.
Pe baza studiilor statistice si a dinamicilor demografice, ca si a experientei acumulate
se pot formula strategii care sa contribuie la atenuarea factorilor CAUZALI si
FAVORIZANTI, precum si la consolidarea actiunii factorilor PROTECTORI .
Factorii PROTECTORI :
* Nucleul familial- educatie, siguranta economica, conceptii si obiceiuri.
* Comunitatea locala- Medic de familie, asistent comunitar, monitorizarea cazurilor la
risc.Responsabilizarea leaderilor locali si comunitari.
* Reteaua medicala specializata ( maternitate, policlinici, spital zonal si spitalele de
nivel tertiar) adoptarea unor strategii specifice , functionalitate integrata, raportarea
cazurilor la risc si monitorizarea lor in comunitate.
* Ameliorarea continuturilor educationale care ajung la public ( cu accent pe informare
si responsabilizare, in vederea cresterii competentei si abilitatilor parentale).
* Descurajarea comportamentelor la risc in familie ( fumat, alcool, violenta, neglijenta,
lipsa de planing familial, abandon scolar, sarcini la adolescente, alimentatie
necorespunzatoare virstei, atitudini empirice ).
Obiective cu scop protector:
Prevenirea nasterilor premature si a greutatii mici la nastere.
Identificarea sarcinii cu risc si planificarea nasterilor cu risc de prematuritate \greutate
mica la nastere in unitati cu dotare si competenta de Terapie neo-natala.( de nivel
tertiar)

Promovarea si sustinerea alimentatiei naturale ( educatia si urmarirea gravidei;

educatie si informatii post-natale; sustinerea de catre reteaua primara a alimentatiei
naturale la sugar )
Preluarea nou-nascutilor in comunitate, de catre reteaua locala dedicata si
monitorizarea activa a primilor ani de viata ( program standardizat pentru identificarea
afectiunilor congenitale, prevenirea accidentelor copilului mic, si prevenirea \tratarea
afectiunilor acute ).
Informarea parintilor in legatura cu riscurile ce tin de accidentele copilului de virsta
mica.
Informarea parintilor in legatura cu reteaua de asistenta specializata zonala si cu
accesarea serviciilor de urgenta.
Consolidarea si sustinerea unitatilor pediatrice si de medicina a copilului urmarind
accesibilitatea la servicii specializate si complexe, cu o distributie populationala care
sa asigure acesul copiilor la ingrijiri si profilaxie, pe specilaitati.
In cadrul acestei campanii de informare Spitalul Grigore Alexandrescu isi propune:
Formularea si diseminarea de informatii de baza, cu scop profilactic,pentru public,
referitoare la principalele cauze care genereaza mortalitate la virsta mica.
Identificarea si raportarea in reteaua de asistenta primara a cazurilor la risc, in
vederea monitorizarii active.
Formularea de brosuri pentru parinti , cu informatii de baza .
Prevenirea educationala si atitudinala a accidentelor la copilul de virsta mica- ce
reprezinta > 40% din prezentarile de urgenta.
Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Grigore AlexandrescuBucuresti, primul spital de copii din Romania.
Spital complex, interdisciplinar, clinic, de peste 120 de ani in slujba comunitatii
www.spitaluldecopii.ro
Prevenirea mortalitatii infantile
si a mortalitatii copilului sub 5 ani
Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii
GRIGORE ALEXANDRESCUBucuresti
Campanie de informare 2010 - 2011
Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii
GRIGORE ALEXANDRESCU
- primul spital interdisciplinar de copii din ROMANIA
....De peste 120 de ani in slujba comunitatii
Definitii si semnificatii:
Mortalitatea infantil reprezint decesele 0-1 an (de la natere la 364 de zile),
raportate
la 1000 nscui vii din aceeai perioad i teritoriu.
Mortalitatea 1-5 ani reprezint decesele din perioada 1-5 ani (de la 365 zile la 4 ani
11 luni i 29 zile) raportate la 1000 de locuitori de aceeai vrst i teritoriu.
Mortalitatea infantila este cel mai fidel indicator al nivelului de dezvoltare al unei
societati , fiind influentata de factori :
-economici.
- sociali
- educationali
- organizationali
Distributia statistica a ratei mortalitatii infantile la nivel global :
Mortalitatea infantila este determinata direct de nivelul economic al unei comunitati.
Zece tari cu mortalitatea infantila cea mai mare (2006)
( 115,9 \1000 - 187\1000)
Mortalitatea infantila in diferite zone geografice - indicatorul are variatii atit in functie
de nivelul eficientei economice ( PIB) , nivel general de dezvoltare, cit si in functie de
tipul de sitem sanitar( asigurarea universala amelioreaza situatia copiilor), precum si
de elemente ce tin de istoric.

Per capita cheltuieli cu sanatatea in diferite zone geografice

( WHO- 2007) se observa ca exista o corelatie directa intre nivelul de finantare al
serviciilor si nivelul indicatorului Mortalitate Infantila , cu exceptia cazurilor in care
finantarea este directionata exclusiv care sistemele de profit.
(in USD)
Mortatlitatea infantila Europa 1960 vs. 2004
Europa- Speranta de viata la nastere Gender- 1960 vs. 2004
Dinamica deceselor la copilul 0-1 an Romania 1970-2010
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2009
Determinantii starii de sanatate si ai sperantei de viataUn sistem sanitar centrat pe
nevoile ceteanului. Romnia. Analiz de situaie
(I), Revista Romn de Bioetic, Vol. 8, Nr. 2. Aprilie-Iunie 2010
Starea de sanatate a unei populatii dar si a fiecarei persoane depinde de o multitudine
de factori :
Factori PROTECTORI :
Conditii de viata, de munca si de mediu (economie, nutritie, organizarea
muncii,conditiide locuit, obiceiuri, stil de viata).
Factori psiho-sociali (coeziune si functionalitate civica, sentimentul increderii reciproce,
sentimentul valorizarii de sine, exercitiul democratic, accesul la informare corecta ,
educatie)
Stil de viata sanatos (combaterea alcoolului, tutunului, drogurilor, prevenirea
afectiunilor cu transmitere sexuala,promovarea unei atmosfere benefice psihologic).
Serviciu public de sanatate ( medicina primara, vaccinari, promovarea profilaxiei
bolilor, asigurarea accesului la servicii de sanatate accesibile, compensarea
medicamentelor, programe nationale de sanatate publica, informare)
Factori DE RISC:
Conditii societale de risc (saracie, statut social precar, poluare,munca periculoasa,
lipsa conditiilor igienice).
Factori de risc psiho-social (lipsa suportului si a solidaritatii sociale, singuratatea,
scaderea stimei de sine, scaderea importantei sociale, perceptii negative, lipsa
sentimentului de apartenenta, relatiile disfunctionale).
Factori de risc comportamentali (fumat, alcool, droguri, activitati sexuale la risc,
alimentatie precara sau nesanatoasa,sedentarism, atitudinea fata de copii, abilitati
parentale, mentalitati si obiceiuri).
Factori de risc fiziologici (factori genetici, afectiuni congenitale, Hipertensiunea
arteriala, diabetul, hipercolesterolemia, deprivarea senzoriala sau motorie)
Spitalul Grigore Alexandrescu
Dinamica numarului de paturi - 1989-2009
Spitalul Grigore Alexandrescu- dinamica numarului de spitalizari 1989-2009
Spitalul Grigore Alexandrescu- dinamica numarului de internari si prezentari
ambulatorii
1989- 2009
Spitalul Grigore Alexandrescu- dinamica mortalitatii intra-spitalicesti 1989-2009
Factori cauzatori ai deceselor copiilor de virsta mica in Romania:
Sursa- Raport IOMC, UNICEF 2004 si cazuistica proprie
Afectiuni respiratorii predominant infectioase- PREVENTIE
Afectiuni digestive- predominant infectioase- PREVENTIE
Accidente casnice factor de supraveghere si educatie.- PREVENTIE
Afectiuni congenitale si malformative.- depistare precoce
Greutate mica la nastere si prematuritate PREVENTIE.
Abandonul precoce al alimentatie naturale EDUCATIE.
Prezentarea tardiva in serviciile specializate- EDUCATIE si PREVENTIE.
Aproximativ 30% din decesele copilului sub 1 an si respectiv 40% din decesele copiilor
sub 5 ani se produc la domiciliu . Peste 50% din decesele la virsta mica se produc la
domiciliu si in primele zile de spitalizare, urmare a evolutiei severe.

Rezulta ca Mortalitatea infantila si a copilului sub 5 ani in Romania ar putea fi redusa

cu aproximativ 30-40% prin abordarea sistematica a acestor fenomene.( 10% in cadrul
sistemelor de sanate si respectiv 20-30% in cadrul nucleelor familiale si a
comunitatilor, prin activitati de prevenire si responsabilizare)
Factori favorizanti ai mortalitatii infantile si ai mortalitatii copilului sub 5 ani, in
Romania: Sursa- Raport IOMC, UNICEF 2004 si cazuistica proprie
Factori de natura socio-demografica si educationala (mame minore si cu educatie
precara, statut marital incert, numar mare de copii in familie,marginalitate
sociala,precaritatea resurselor, distanta fata de servicii medicale,lipsa coeziunii
comunitare si a informarii ).
Factori de natura medicala (greutatea mica la nastere se regaseste in 30% din cazurile
copiilor decedati la domiciliu, fata de 8% in populatia generala;evolutia supraacuta a
unor afectiuni este regasita la 70% dintre decesele copiilor sub 1 an ce se produc in
primele 24 de ore de la internare, atestind o evolutie antecedenta la domiciliu, sau
neidemntificarea de catre familie a starii de boala;accidentele casnice,anomaliile
congenitale si bolile grave cunoscute reprezinta cauzele principale de deces la
domiciliu la copilul 1-5 ani).
Abandonul precoce al alimentatiei naturale ( creste riscul infectiilor severe in primul an
de viata si altereaza cresterea si dezvoltarea normala a copiilor mici si atrage dupa
sine o multitudine de factori adversi- imuni, nutritionali, carentiali )
Majoritatea copiilor sub 1 an care decedeaza la domiciliu au virsta cuprinsa intre 1-3
luni; copii care ajung la spital in stare extrem de grava si decedeaza in primele 24 de
ore au virsta cuprinsa mai ales intre 3-5 luni. ( factori ce tin de vulnerabilitatile
specifice virstei- ce trebuiesc observati in familie si comunitate).
Virsta cea mai afectata de deces la domiciliu la copilul 1-5 ani este cuprinsa intre 1524 de luni , factorul cauzal cel mai frecvent fiind accidentele produse in mediul casnic.
Pe baza studiilor statistice si a dinamicilor demografice, ca si a experientei acumulate
se pot formula strategii care sa contribuie la atenuarea factorilor CAUZALI si
FAVORIZANTI, precum si la consolidarea actiunii factorilor PROTECTORI .
Factorii PROTECTORI :
* Nucleul familial- educatie, siguranta economica, conceptii si obiceiuri.
* Comunitatea locala- Medic de familie, asistent comunitar, monitorizarea cazurilor la
risc.Responsabilizarea leaderilor locali si comunitari.
* Reteaua medicala specializata ( maternitate, policlinici, spital zonal si spitalele de
nivel tertiar) adoptarea unor strategii specifice , functionalitate integrata, raportarea
cazurilor la risc si monitorizarea lor in comunitate.
* Ameliorarea continuturilor educationale care ajung la public ( cu accent pe informare
si responsabilizare, in vederea cresterii competentei si abilitatilor parentale).
* Descurajarea comportamentelor la risc in familie ( fumat, alcool, violenta, neglijenta,
lipsa de planing familial, abandon scolar, sarcini la adolescente, alimentatie
necorespunzatoare virstei, atitudini empirice ).
Obiective cu scop protector:
Prevenirea nasterilor premature si a greutatii mici la nastere.
Identificarea sarcinii cu risc si planificarea nasterilor cu risc de prematuritate \greutate
mica la nastere in unitati cu dotare si competenta de Terapie neo-natala.( de nivel
tertiar)
Promovarea si sustinerea alimentatiei naturale ( educatia si urmarirea gravidei;
educatie si informatii post-natale; sustinerea de catre reteaua primara a alimentatiei
naturale la sugar )
Preluarea nou-nascutilor in comunitate, de catre reteaua locala dedicata si
monitorizarea activa a primilor ani de viata ( program standardizat pentru identificarea
afectiunilor congenitale, prevenirea accidentelor copilului mic, si prevenirea \tratarea
afectiunilor acute ).
Informarea parintilor in legatura cu riscurile ce tin de accidentele copilului de virsta
mica.
Informarea parintilor in legatura cu reteaua de asistenta specializata zonala si cu

accesarea serviciilor de urgenta.

Consolidarea si sustinerea unitatilor pediatrice si de medicina a copilului urmarind
accesibilitatea la servicii specializate si complexe, cu o distributie populationala care
sa asigure acesul copiilor la ingrijiri si profilaxie, pe specilaitati.
In cadrul acestei campanii de informare Spitalul Grigore Alexandrescu isi propune:
Formularea si diseminarea de informatii de baza, cu scop profilactic,pentru public,
referitoare la principalele cauze care genereaza mortalitate la virsta mica.
Identificarea si raportarea in reteaua de asistenta primara a cazurilor la risc, in
vederea monitorizarii active.
Formularea de brosuri pentru parinti , cu informatii de baza .( Sindromul mortii subite a
sugarului, Afectiuni digestive, Afectiuni respiratorii, Accidente ale copilului de virsta
mica, Alimentatia naturala si igiena alimentatiei sugarului)- cu scop de awareness si
profilaxie.
Prevenirea educationala si atitudinala a accidentelor la copilul de virsta mica- ce
reprezinta > 30% din prezentarile de urgenta.
Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Grigore AlexandrescuBucuresti, primul spital de copii din Romania.
Spital complex, interdisciplinar, clinic, de peste 120 de ani in slujba comunitatii
www.spitaluldecopii.ro

Drgani, lider la mortalitatea infantil!

Despre mortalitatea infantil, la nivel de jude, putem spune c evoluia fenimenului,n ultimii zece
ani,a fost favorabil, chiar dac au mai existat perioade cnd indicatorul a crescut brusc. Anul
trecut, se pstreaz supramortalitatea infantil din mediul rural, dar diferenele sunt mici: 3,96 la
mia de locuitori, n mediul rural i 2,51 lamia de lcouitori, n mediul urban. Anul trecut, au aprut
diferene semnificative la nivel de teritorii: zona Brezoi 0 cazuri de mortalitate infantil la mia de
locuitori, n timp ce-n 2011 vorbeam de 16,95 decese infantile la mia de locuitori; zona Blceti
5,62 cazuri la mia de locuitori, n 2012 i 0 la mia de locuitori, n 2011; zona Drgani 14,1
cazuri la mia de locuitori, anul trecut i 3,13 la mia de locuitori n 2011. Anul 2012 fata de 2011
aduce o scadere a ponderii deceselor postneonatale (considerate decese evitabile i imputabile
sistemului) fa de decesele neonatale (considerate mai puin imputabile serviciilor de sntate).
Panta trendului pentru mortalitatea postneonatal are tendina marcat de scdere. Principalele
cauze de deces 0-1an, n anul 2012 i 2011 au fost: Afeciunile perinatale: 4 - 10 (22,2%); Anomalii
congenitale: 7 - 6 (38,8%); Afeciuni respiratorii 6 - 4 (33,3 %); Leziuni traumatice; 1 1 (5,5%).
Anul 2012 arat o scdere a mortalitii infantile pentru toate teritoriile (excepie doar teritoriul
Drgani). Teritoriul Brezoi are mortalitatea infantil 0 ,dar i cea mai imprevizibil evoluie de la
un an la altul (fenomen total necontrolat). Teritoriu Drgani are cel mai mare indicator n 2012 .
Teritoriile Vlcea i Horezu i pstreaz evoluiile constante sub 10 %o . Aceste oscilatii anuale
majore denot o evoluie aleatorie a fenomenului, care trebuie urmrit atent.
Mdulari: opt nou-nscui,un deces

Un clasament atest c, n 2012, au existat i localiti unde, dup ce natalitatea este n scdere
semnificativ, seare de-a face i cu mortalitatea infantil. n Mdulari, anul trecut, s-au nscut opt
copii,unul decednd. n uani, s-au nscut 18 copii i unul a decedat; n Diculeti: 11 nou-nscui,

un deces; Ldeti: 12 nou-nscui, un deces, Drgani, 148 nou-nscui, un deces; Rmnicu

Vlcea: 801 nou-nscui,cinci decese.

Din analiza strii de sntate a populaiei pentru anul trecut, la nivelul judeului Vlcea
sperana de via la natere i mortalitatea infantil au evoluat pozitiv anul acesta fa
de 2011. Totodat, exist alte aspecte cu evoluie ngrijortoare, natalitatea i
fertilitatea sunt n scdere, sporul natural fiind intens negativ. Din punct de vedere al
calitilor serviciilor de sntate oferite, unii indicatori relev o organizare i
funcionare deficitar a sectorului de asisten primar. De menionat aici este
ponderea mare a deceselor 0-1 an la domiciliul, dar i ponderea mare a deceselor
imputabile, decese fie ale asistenei primare, de specialitate sau a serviciilor de
urgen. Mortalitatea i morbiditatea general n cretere nu pot fi imputate doar
deficienelor serviciilor de asisten medical (preventive sau curative), dar exist i o
determinare plurifactorial a acestor fenomene precum stilul de via nesntos i unii
factori de mediu. n acest sens un aspect demn de remarcat este creterea ponderii
populaiei (de toate vrstele) supraponderale sau obeze, mai ales la copii i tineri.
Totodat, o evoluie ngrijortoare o prezint cazurile noi de mbolnvire, fiind
reprezentate de patologia aparatului respirator, dar i creterea constant a numrului
bolnavilor dispensarizai cu diabet, hipertensiune arterial (HTA), cardiopatie
ischemic, boala ulceroas, ciroza i numrul bolnavilor de cancer. Un factor ce poate
influena numrul bolnavilor dispensarizai este indus de includerea anumitor boli n
plata serviciilor de ctre asigurri, dar i de o nrutire real a strii de sntate a
populaiei. Studiile strine confirmate de cele romneti au demonstrat corelaia
strns i pozitiv ntre produsul intern brut/locuitor i o serie de indicatori ai strii de
sntate a populaiei. Sperana de via la natere, anii poteniali de via pierdui
nainte de 65 ani sau mortalitatea infantil necesit o dezvoltare economic, care s
genereze o mbuntire semnificativ a strii de sntate i mbuntirea calitii
serviciilor medicale. n acest sens un motiv de bucurie este faptul c sperana de via
este n cretere uoar, dar continu la aproape toate categoriile. Astfel, la nivelul
judeului nostru, n teritorii cea mai bun situaie este la Blceti, iar cea mai grav
este n Brezoi, sperana de via a brbailor de aici este mai mic dect media n
jude. Totodat, a sczut incidena bolilor transmisibile, dar i morbiditatea spitalizat,
tendin impus i de contractul cu Casa de Asigurri de Sntate. De menionat este
faptul c anul trecut a sczut cheltuiala total pe spital (n lei) fa de 2011, dar i
cheltuiala alocat medicamentelor. Aceste informaii ne-au fost oferite de doctor Maria
Murru, director executiv al Direciei de Sntate Public Vlcea. Stefania Mihart