Вы находитесь на странице: 1из 19

http://stonecreek.

eu/ incaltaminte online


+40 21 3032060 telefon pt bucuresti
Numarul comenzii tale este: 100013687.
Vei primi un email de confirmare al comenzii i un link pentru a putea
urmri cum progreseaz.
referinta comanda 15632883
Daca ai intrebari despre comanda ta, contacteaza-ne la
comenzi@stonecreek.ro sau la telefon: 0728-952554, Luni - Vineri,
8am - 4:30pm
Buna ziua GIORGIANA TAFTUR,
Comanda # 100013687 a fost actualizata.
Din pacate la modelul PANTOFI 5LS11082 BLACK, marimea 36 nu o
mai avem disponibila in stoc. Ati dori sa alegeti un alt produs sau
ramane sa va deblocam contravaloarea comenzii?
Poti verifica statusul comenzii intrand in contul tau.
Daca ai intrebari despre comanda sau despre alte aspecte, contacteazane la contact@stonecreek.ro sau la telefon: 0728-952554, Luni Vineri, 8am - 4:30pm.
Iti multumim,
Echipa StoneCreek

Pentru comenzile plasate in zile lucratoare (de luni pana vineri) dupa
ora 12:00 livrarea produselor se va face in maximum 3 zile lucratoare
de la data plasarii comenzii in cazul resedintelor de judet si maxim 5
zile lucratoare in cazul localitatilor care nu sunt resedinta de judet.
Pentru comenzile plasate in zile nelucratoare (sambata, duminica si
sarbatorile legale) livrarea produselor se va face in maximum 3 zile
lucratoare de la data plasarii comenzii in cazul resedintelor de judet si
maxim 5 zile lucratoare in cazul localitatilor care nu sunt resedinta de
judet.
Datorita programului firmelor de curierat sambata si duminica nu se
fac expedieri. Livrarile se efectueaza doar in zilele lucratoare, de luni
pana vineri.

In momentul in care coletul ajunge in statia de destinatie a firmei de


curierat, veti fi contactat telefonic si veti confirma agentului firmei de
curierat ora si adresa livrarii.
Plata ramburs pentru produsele pe care le-ai comandat se va face in
numerar, direct curierului la predarea coletului.
Poti plati si online cu orice card de debit/credit emisa sub una din
siglele VISA si MASTERCARD (inclusiv Maestro daca sunt prevazute
cu cod CVV/CV2).
Sistemul de plata online ePayment este dezvoltat de catre firma
GeCAD si presupune efectuarea platilor prin intermediul cardurilor
intr-un mediu securizat.
Platile on-line efectuate pe stonecreek.eu beneficiaza de protocolul de
securitate 3D Secure (Verified by Visa si Mastercard Secure Cod). 3D
Secure inseamna o noua abordare globala a autentificarii
cumparatorilor si vanzatorilor in tranzactii sigure pe Internet. Aceasta
masura de siguranta presupune redirectionarea utilizatorului in
momentul efectuarii platii pe o pagina securizata unde inregistrarea
fiecarui detinator de card se face prin atribuirea unui cod de autorizare
pentru fiecare tranzactie online.
In vederea finalizarii tranzactiei (la optiunea platii online) in conditii
optime va trebui sa furnizezi:
- Numele posesorului de card
- Codul cardului (cele 4 grupe de cifre mentionate pe fata cardului, fara
spatii)
- Data expirarii cardului
- Codul CVV (ultimele trei cifre de pe spatele cardului inscriptionate
pe banda de semnatura)
Tranzactiile se vor efectua in lei, indiferent de cardul tau, in conditiile
agreate cu Banca emitenta a cardului tau. Pentru efectuarea tranzactiei
pe site-ul stonecreek.eu nu se percepe niciun comision suplimentar.
stonecreek.eu nu solicita si nu stocheaza niciun fel de detalii referitoare
la cardul tau.
I have a very good experience in sales and I like to work with people
and for the people. I graduated Agronomic University, Faculty of
Agriculture, specializing in consulting and management and now I am
an agronomist diplomat engineer, with relevant experience in sale
seeds (flowers, vegetables, trees), pesticides and I also offer expert
advice to clients domicile, but I also have experience in Ecology and in

the Protection of theNatural Environment and natural products. I have


Professional Certificate for the commercialization of seeds and
seedlings licence issued by the Central Laboratory of Seeds and
Planting Material (L.C.C.S.M.S. , Bucharest), since 2008 and also
Certificate of professional marketing services and use of plant
protection products approved in Romania, issued by the Phytosanitary
Department Bucharest, from 2008. I graduatet highschool in ChemstryBiology, so I have knowledge in Chemistry and Biology. For all these
skills, I professional advanced, from advising clients, to sales manager
and agricultural consulting.

http://elance.zendesk.com/home ASTA E PT CA SA
INVAT CU PLATA SI RESTUL!!!

LA PRIMUL CAPITOL VREA CLASIFICARE DUNARE


(LUCRARE adrian), LEGISLATIE, POLITICI DE MEDIU
- http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/gospodarir
ea_apelor/legea_310.pdf - PENTRU STUDIU DE CAZ,
AM CALITATEA APELOR SI A TUTUROR
ELEMENTELOR, DECI TRE SA FIE APA
TRANZITORIE
TRE SA BAG APA CA RESURSA SI CA CALITATEA EI E
MONITORIZATA IN RO DE.. (AM IN FOLDER APE,
LUCRARILE MELE), AICI AM SI CRED CA E REGLEMENTARE

RESURSELE DE AP- NOTE DE


CURS !!!!!! ASTA AM LUAT PT
CLASIFICARE, CAP 1 SUBP 1 SI 2, SA
IAU BIBLIOGRAFIE!!!!!
4.2.1. Resursele de ap teoretice i tehnic
utililizabile (
Resursele de ap ale Romniei sunt constituite din apele de suprafa
(ruri, lacuri,
fluviul Dunrea) i din apele subterane. SI AM DATE CU TABELE PE
ANUL 2008, AICI IN APE AM F MULT DESPRE DUNARE, SI
DATE..AM

LA 57279 PLANUL NATIONAL DE


MANAGEMENT PE 2009, INCA DE LA PAG 15
AM DCA, DEFI SI CAND A FOST ADOPTATA,
PAG 18, UN PARAGRAF DESPRE FLUVIUL
DUNAREA, Categoriile de apa de suprafata sunt

ilustrate in Figura 3.1.SI

F PUTIN DESPRE CLASIFICAREA


DE MAI SUS CU APE DE SUPRAFATA, AM Capitolul 7 Obiectivele

de mediu, SI Capitolul 9 Programe de masuri CU MASURI PT


REDUCEREA POLUARII, MASURI PT IMPLEMENTAREA
LEGISLATIEI EU, AM POP ASTA LA PESCUIT: Programul

Operational pentru Pescuit in perioada 20072013, (AICI E STUDIU DE CAZ), AM Legea


Apelor 107/1996 completata si modificata cu Legea
310/2004
si Legea 112/2006 si in conformitate cu Ordinul
913/2001, Administratia Nationala Apele
14
Romane elaboreaza Schemele Directoare de
Amenajare si Management ale Bazinelor
Hidrografice care sunt formate din Planul de
Management al Bazinului Hidrografic si Planul de
Amenajare al Bazinului Hidrografic. Ministerul
Mediului impreuna cu Administratia Nationala
Apele Romane au fost desemnate, autoritati
competente pentru implementarea Directivei
Cadru Apa in Romania, 3.5. Evaluarea impactului antropic si
riscul neatingerii obiectivelor de mediu, CU ARTICOLUL 5 AL
DIRECTIVEI CADRU, FIECARE STAT TRE SA DEA
SOCOTEALA PT IMPACTUL ACTIVITATILOR UMANE
ASUPRA APELOR DE SPUPRAFATA AM LA PAG 55

OBIECTIVE DE MEDIU CU TIPURILE DE


POLUARE, AM RISCUL ECOLOGIC( ASTA
MERGE PE LA POLITICI DE MEDIU SI E
PANA IN 2015), AM LA PAG 175 (DE JOS, NU DE
SUS), CEVA DESPRE CE LEGE TRE SA
RESPECTE DETINATORII DE LUCRARI
HIDROTEHNICE
!!!! IN 733 APA IN NATURA LUCRARE, AM
APA SUBTERANA DE SUPRAFATA,
POLUAREA SI CONSECINTELE, PROTECTIA
(E DIN 2011)
http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/direc
tiva_cadru.htm AM PLAN DE MANAGEMENT
AL BAZINULUI HIDROGRAFIC DUNAREA

LA 8000 SINTEZA, AM LA PAG 21 PROIECTE


VIITOARE DE INFRASTRUCTURA, E DE
UITAT PE EL, NU STIU DACA AM MAI JOS
CEVA DIN EL, LA PAG 29 AM DIRECTIVE
(LEGI PT PROTEJARE, E CEVA SI DESPRE
PISCICOL- O LEGE),
8288 CURS MANAGEMENT 2010 SCRIBD,
ARE NS!!!!
9588 SAIAR CURS AM APELE DE
SUPRAFATA, POLUARE CAPITOL,
MONITORIZAREA CALITATII
In GIORGI LUCRARI, ARGUMENT APA, SA
BAG CEVA PE LA INTRODUCERE
5746, DESPRE DUNAREA SI CICA E UN
CAPITOL DESPRE IMPORTANTA SOCIO
ECONOMICA A pentru Europa Central
si de Est a fluviul Dunrea.
LA POLITICI DE MEDIU POT SA BAG
SI GOSPODARIREA CANTITATIVA SI
CALITATIVA A APEI
!!!!!!! Directiva cadru privind apa (DCA),
cea mai important reglementare cu
privire la gestionarea apei n Europa, CE
FACE EA, POT SA O IAU SI DIN
61298( ASTA E CU JUDETUL BISTRITA
NASAUD, POATE MA GHIDEZ PT STUDIU
DE CAZ)

!!!!!!!!!!!! 6974, FFFFFF


IMPORTANT, AM RESURSELE DE
APA DE SUPRAFATA (DUNAREA),
AM PROTECTIA CALITATII APELOR(
POLUARE, SURSE DE POLUARE,
TIPURI DE POLUANTI, PROTECTIA

CALITATII RESURSELOR DE APA,


Indicatori si reglementari care
caracterizeaza factorul apa
(ASTA E LA CARACTERIZAREA
RESURSELOR DE APA), AM
Impactul lucrarilor de
gospodarirea apelor asupra
mediului (ASUPRA MEDIULUI
FIZIC, MEDIULUI BIOLOGIC,
ECOSISTEMELOR TERESTRE SI
ECOSISTEMELOR ACVATICE),
AM ROLUL APEI PT
MENTINEREA ECHILIBRULUI
ECOLOGIC IN NATURA, PAG 5
(DE SUS),
CAP 1+STUDIU DE CAZ:
http://www.scribd.com/doc/118942448/d
unarea-romaneasca aici am 4 zone ale
dunarii pe care le prefera pestii si bag la
pescuit, poate dau si de braila aici,
DAAAA, ESTE ZONA A 3 A CU PESTI
CU TOT, FLORA, FAUNA, CATEVA
RANDURI, AM LUNCA DUNARII SI
DELTA DUNARII, LA CONCLUZII,
CURSUL DUNARII POATE FI
DIVIZAT IN 4 SECTOARE IN TARA
NOASTRA, LA INCEPUTUL
LUCRARII AM SECTORUL
SUPERIOR, MIJLOCIU SI

INFERIOR CU AFLUENTII SI APOI


AFLUENTII
http://www.scribd.com/doc/55798396/d
unarea-1 MAI NIMIC, DOAR CA AM
IN PLUS LUNGIMEA IN RO,
BAZINUL DUNARII PROCENTUAL
IN RO,
!!!! PORTILE DE FIER SUNT IN
BRAILA
- POT SA INCEP CU: APA RESURSA SI
FACTOR DE MEDIU (SI POT SA BAG SI PE
LA INTRODUCERE) SI BAG SI DIN 6974
FUNCTIILE APEI PT MENTINEREA
ECHILIBRULUI ECOLOGIC IN NATURA
- Consideraii generale privind
folosirea apelor
- REGLEMENTARI INTERNATIONALE
CU PRIVIRE LA REGIMUL JURIDIC
AL DUNARII:
1Tratatul de la Paris din 30 martie
1856..21
III.2 Conferina de Londra
din 1871... .25
III.3 Romnia i tratatul de
la Londra 1883..
27
III.4 Regulamentele de
navigaie n sectorul Porile de
Fier.....32
III.5 Conferinele
internaionale pentru stabilirea
statutului definitiv al
Dunrii..36

- REGIMUL JURIDIC AL DUNRII PE


TERITORIUL ROMNIEI
V.1 Folosirea apelor Dunrii
n scop de navigaie
60
REGULI SPECIALE DE NAVIGAIE PE
SECTORUL MARITIM AL DUNRII
DOCUMENTE NAUTICE PENTRU NAVIGAIA
PE APE INTERIOARE
1.Introducere
2.Documente nautice pentru
navigaia pe ape interioare
2.1.Regulamentul de navigaie pe
Dunre n sectorul romnesc-1993
2.2.Reguli speciale de navigaie pe
Dunrea de jos.
2.3.Reguli speciale de navigaie pe
sectorul rOmn al Dunrii fluviale.
SEMNALE CARE SERVESC REGLEMENTRII
NAVIGAIEI PE CALEA NAVIGABIL
V.2 Folosirea apelor Dunrii
n alte scopuri dect
navigaia.63
V.2.1
Pescuitul.
.63
V.2.2
Irigaii.
64
V.2.3 Sistemul
hidroenergetic...
...65
V.3 Pstrarea echilibrului
ecologic n apele
Dunrii.....67

V.4 Regimul juridic al


Canalului Dunre- Marea
Neagr.....69
V.5 Realizarea canalului
Rin-Main-Dunre.
.69
FLUVIILE INTERNAIONALE
I.1 Noiunea de fluviu
internaional ...
3
I.2 Regimul juridic al fluviilor
internaionale......
.. 3
I.3 Drepturile statelor
riverane...4
I.4 Obligaiile statelor
riverane..6
- POLITICI DE MEDIU PENTRU PROTECTIA APELOR
(AICI PRINCIIPIILE) SI POT SA FAC 2 SUBPUNCTE:
INTERNATIONALE SI ROMANIA (CRED CA AICI MERGE
DIRECTIVA CADRU A APEI)
- GENEZA DUNRII
DATE GENERALE (AICI POT SA BAG SI
CA E APA DE SUPRAFATA CA SI
CATEGORIE, COMPARATIV CU APELE
SUBTERANE
Cursul Dunrii de la izvoare pn
la vrsare.
Teritoriul rilor udate de Dunre.
Cursul Dunrii de la izvoare pn
la mare.
Bazinul de recepie al Dunrii.
AFLUENII DUNRII
A)GRUPUL RURILOR DIN BAVARIA
B)GRUPUL RURILOR DIN AUSTRIA I
UNGARIA

C) GRUPUL RURILOR DE LA CONFLUENA


CU DRAVA LA PANCIOVA
D) GRUPUL RURILOR DE LA BAZIA LA
MAREA NEAGR
MPRIREA DUNRII PE SECTOARE
1.7. IMPORTANTA SOCIO ECONOMICA A
pentru Europa Central
si de Est a fluviul Dunrea.
- In apa pdf am definitia apelor de
suprafata- In 5727 am obiectivele de mediu
pt ape de suprafata, si motitorizarea si
caracterizarea starii apelor cu programe d
emonitorizare si evaluarea nivelului de
confidenta, LA PAG 17 DE SUS AM

STAREA FLUVIULUI
DUNAREA IN ANUL 2008, SI
DUNAREA INGENERAL, CU
CALITATEA EI IN RO, E SUPER TARE,
CU SULFATI, FOSFATI, ETC, DAR E
PE 2008!!!, LA PAG 57 AM

EVALUAREA RISCULUI
NEATINGERII
OBIECTIVELOR DE MEDIU SI
AL IMPACTULUI ACESTORA
(E VORBA DE POLUARE, CU
NUTRIENTI, SUBST
ORGANICE, SUBST
PERICULOASE..SUNT 4
CATEGORII SI RISCUL ESTE
ECOLOGIC SI CHIMIC SI
RISCUL TOTAL, AICI AM
CEVA DESPRE DUNARE DECI

STUDIUL DE CAZ SI AM SI
LEGISLATIE), aici e cu

monitorizarea cantitativa si
calitativa, am la 6.2.
caracterizarea starii apelor de
suprafata cu definitii normative
si principii si zice cum defineste
directiva cadru starea apei: prin
starea ecologica si starea chimica,
pag 124 cu niste legi si poluatorul
plateste, la pag 190 !!!! !!!! pag
115 obiectivele de mediu ale apei
(subpunct clar, are legi))!!!! Alt
subpuct: programe de masuri e
cap 9 (are si legi si principii) aici
e cu poluarea, la introducere am
directiva cadru a apei,
http://www.scribd.com/doc/91245742/TURISMUL-RURALIN-ROMANIA CU NOTE DE SUBSOL, DEFINITII
AGROTURISIM SI TURISM RURAL
http://www.scribd.com/doc/46910714/Dunarea-Si-MareaNeagra AICI AM F BINE DESCRISE SECOTARELE,
PRECIPITATIILE PE ANOTIMPURI( REGIMUL HIDIRIC)
http://www.infobraila.ro/2012/10/prin-proiectul-turistic%E2%80%9Cdunarea-%E2%80%93-izvor-turistic-nemarginit
%E2%80%9D-braila-va-fi-promovat-de-artisti-de-renume/
STUDIU DE CAZ
TRE SA BAG CA SUBPUNCT SI ANALIZA
CANTITATIVA SI CALITATIVA A APEI IN
BRAILA- STUDIU DE CAZ:
TAREEEE, STUDIU
http://www.cjbraila.ro/Portal/Braila/CJBraila/portal.n
sf/All/E1F42BEFBCD9B11AC2257656002A4F98/$

FILE/TURISM.pdf TURISMUL IN BRAILA, CU:


POTENTIALUL TURISTIC (POATE FI
SUBPUNCT), UNDE AM O HARTA CU
POTENTIALUL TURISTIC NATURAL IN
BRAILA, LEGENDA CE POATE FI BAGATA IN
LUCRARE, Dunarea si Insula Mare a Brailei, in
ansamblul ei, reprezinta un potential
turistic de o certa valoare. SI In primul rand, arterele
hidrografice principale - Cremenea,

Macin si Vilciupot fi folosite pentru excursii cu vaporul, Obiective


valoroase sunt si resursele piscicole, cu
larga audienta in cadrul cererii;
retinem posibilitatile reale existente pe cele
doua brate ale Dunarii, Plajele naturale
reprezinta alte atractii turistice care, in conditiile unor amenajari
corespunzatoare, pot capata statut de obiective turistice propriu-

Astfel, se pot
amenaja plajele de la Braila (pe malul stang
al Dunarii - Plaja Lipoveneasca),
Corotisca, Blasova, Ianca, Ciineni etc. De asemenea, pe
malul stang al Dunarii, in zona
municipiului Braila, dar nu numai, se pot
amenaja unitati de alimentatie publica pe
pontoane si vaporase scoase din uz. SI AICI
PT SA BAG,E MAI INCOLO, AM SI
EVALUARE CADRUL NATURAL IN COMUNA
CHISCANI TABEL +EVALUARE ARII
PROTEJATE, E TABEL SI E SI CHISCANI,
zise

STRUCTURA DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI


DE AGREMENT SI STRUCTURA DE PRIMIRE
TURISTICA CU FUNCTIUNI
DE ALIMENTATIE PUBLICA, odihna in mijlocul naturii,

eventual plaja si balneatie, actiuni ce nu implica o organizare


deosebita.

In concluzie, este necesara dezvoltarea acestei componente a


turismului ce a
capatat o importanta din ce in ce mai mare ajungand a se
transforma in motivatie turistica
propriu-zisa.
Astfel, in zonele specifice se poate dezvolta agrementul nautic:
plimbari cu
vaporase, iole, hidrobiciclete, schiuri de apa, wind-surfing.
Prin redarea in functiune a patinoarului s-a creat un punct de
atractie prin
organizarea de competitii sportive la nivel interjudetean sau
chiar national.
Un alt punct de atractie il pot constitui parcurile si gradinile din
municipiul Braila si
zona periurbana, care vor trebui reamenajate si intretinute
corespunzator (ex.Gradina
Publica cu restaurantul Castel, Parcul Monument etc).
STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU
FUNCTIUNI
DE TRANSPORT(SI BAG ASTEA LA FIECARE:
PESCUIT, PLAJA, ETC), AM TRANSPORTUL TURISTIC

AM
TABELE CU EVALUARE CADRU NATURAL,
CU LOCALITATILE, AM ZONAREA
POTENTIALULUI TURISITC, FORMELE DE
TURISM ACTUALE SI DE PERSPECTIVA
(POATE FI SUBPUNCT) , AM, F IMPORTANT:
PE CALE NAUTICA (BRAILA, PORT LA DUNARE)

RELANSAREA TURISMULUI IN JUDETUL BRAILA CU:


Scopurile strategiei de relansare a turismului,
POSIBILITATI DE PROMOVARE SI DEZVOLTARE A
ACTIVITATII TURISTICE IN JUDETUL BRAILA (AICI
ARE CA SUBPUNCT Factorii favorizanti si
restrictivi ai exploatarii eficiente a potentialului
turistic al judetului Braila, SI ARE STRATEGII
PENTRU FIECARE LOCALITATE, EU TRE SA GASESC
LOCALITATEA SI APOI SA BAG STRATEGIA PT EA,
ARE CA STRATEGII SI Amenajari turistice pentru
agrement si sport (AICI SE LEAGA DE DUNARE) CU
NAVE, AMBARCATIUNI, SI AM SI Amenajari
turistice pentru vanatoare si pescuit (AICI POT SA
BAG SI DIN LUCRAREA DE PE SCRIBD CU PESTII,
FLORA, FAUNA)

!!!!! SUBPUNCT, E F BINE DESCRISA, ARE DUNARE,


POTENTIAL TURISTIC SI ANALIZA SWOT + STRATEGIILE LOR,
Rolul Insulei Mici in dezvoltarea turistica a judetului Braila, E
BELEA CU PUNCTE FORTE SI PUNCTE SLABE ALE ANALIZEI
SWOT, PERFECT PT LOCATIE STUDIU DE CAZ, AM LA
CONCLUZII DESPRE INSULA MICA, FOLOSIREA RESURSELOR
NATURALE IN MOD ABUZIV, SI CA S EIMPUNE UN PLAN
GLOBAL DE PROTECTIE SI RECONSTRUCTIE BIOLOGICA PRIN
9SI LE ENUMERA) , CU MULTE LEGATE DE MEDIU SI LA SWOT
SI LA CONCLUZII, PERFECT. AM POZE PE NET PERFECT, MAI
RAMANE SA IAU CALITATEA APEI SI SA MA GHIDEZ DE LEGI SI
PRINCIPII,

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Br
%C4%83ila#Zona_de_C.C3.A2mpie AICI AM DESCRIERE
BRAILA, INSULA MICA A BRAILEI ESTE IN BALTA
BRAILEI, IN BRATUL VESTIC AL DUNARII , AREALUL E
DECLARAT PARC NATURAL, Chiscani, localitate turistic IN
INSULA MICA A BRAILEI (BALTA MICA)

http://www.primariabraila.ro:7200/Documente%20Pdf/AS/PUG
%20Braila-Studiu%20Turism%202011/STUDIU%20TURISM
%20pug%20braila_final.pdf AICI AM MAI MULTE+ 1
CAPITOL CU CRED CA LA PREMISE SI DIRECTII DE
DEZVOLTARE: Protec_ia mediului si a resurselor turistice
(IAU DIN CELE 2 SITE- URI)

- LA 5727 AM LA PAG 198

Masurile suplimentare aferente alterarilor

hidromorfologice

DECI:
CAPITOLUL 2 STUDIU DE CAZ DUNAREA IN
MUNICIPIUL BRAILA
INSPIRATIE:
2.1. Cadrul general si potentialul turistic al
judetului Braila(AICI BAG SI ZONAREA
POTENTIALULUI TURISTIC IN JUDETUL
BRAILA SI BAG SI FORMELE DE TURISM In
prezent, activitatea de turism in judetul Braila concretizeaza cele
trei forme de
turism cunoscute - turismul balnear, de sfarsit de
saptamana si de circulatie, dar
registrul formelor de turism este destul de redus. Turismul
balnear si de circulatie au cea

mai mare pondere. Ca tipuri de turism retinem: turismul de


tratament, turismul de odihna
cu o acceptie de forma asociata, pescuitul sportiv, turismul
nautic- ce se realizeaza
spontan, picnicul si, ca forma inclusa, nedisociata, valabila
pentru toate tipurile, turismul de
cunoastere, confundabil pana la un punct, cu turismul cultural. )

2.2. ASTEA DE MAI JOS SA FAC UN SINGUR CAPITOL: (SI LE


AM SI IN SITE-UL 2)
2.2.1. STRUCTURA DE PRIMIRE TURISTICA CU
FUNCTIUNI
DE ALIMENTATIE PUBLICA
2.2.2. STRUCTURA DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE
AGREMENT
2.2.3. STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI
DE TRANSPORT
2.3. RELANSAREA TURISMULUI IN JUDETUL BRAILA
2.3.1. Scopurile strategiei de relansare a turismului
2.3.2. POSIBILITATI DE PROMOVARE SI
DEZVOLTARE A
ACTIVITATII TURISTICE IN JUDETUL BRAILA (AICI
AM Factorii favorizanti si restrictivi ai exploatarii
eficiente a potentialului
turistic al judetului Braila)
2.1 . CADRU GENERAL SI POTENTIALUL TURISTIC IN
MUNICIPIUL BRAILA
2.1.1. MUNICIPIUL BRAILA GENERALITATI
2.1.2. DUNAREA SI POTEN_IALUL TURISTIC IN MUNICIPIUL
BRILA (DIN SITE-UL 2 SI 1, ADICA VANATOAREA SI
PESCUITUL, PLAJA, NAVIGATIA + LUCRARE SCRIBD SPECII,
FLORA, FAUNA) )
2.5. DISFUNCTIONALITATI (SITE 2)
- 2.4.5. PREMISE SI DIREC_II DE DEZVOLTARE A TURISMULUI
SITE 2 (ASTA ARE FACTORI DEFAVORIZANTI, FAVORIZANTIPUNCTE TARI SI OPORTUNUITATI DAR BAG DOAR CATEVA, SI
BAG SI Dezvoltarea si amplificarea turismului de agrement
si croazier pe Dunare PUNCTE FORTE UNDE E INCLUS SI
BALTA MICA A BRAILEI, SI BAG ANALIZA SWOT
- STAREA SI CALITATEA DUNARII IN MUNICIPIUL BRAILA
- STAREA SI CALITATEA DUNARII IN MUNICIPIUL BRAILA
(CARACTERIZAREA STARII DUNARII IN MUNICIPIUL BRAILA
(MA GHIDEZ DUPA 5727 SUBPUNCT 6. 1 SI 6.2- STAREA
APELOR E FACUTA D EDIRECTIVA CADRU, AM LEGEA IN 5727,

AM TABELUL 6.3. CU ELEMENTE BIOLOGICE, FIZICO-CHIMICE,


NUTRIENTI..) SE LEAGA CU
CALITATEA APEI IN MUNICIPIUL BRAILA (sistemul de
monitoring al apei folder ape, LEGI, DIRECTIVA CADRU A
APEI, PRINCIPII)
- OBIECTIVELE DE MEDIU SI REGIMUL JURIDIC AL DUNARII IN
MUNICIPIUL BRAILA (AICI BAG DIN 57, AM SCRIS MAI SUS,
SUBPUNCTUL 7.1. E LEGAT DE DCA, CU SURSELE DE
POLUARE, STAREA FIZICA, CHIMICA, TOTALA SI BAG AICI SI
DIN SITE 2: VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE,
PROTEJAREA FATA D EPOLUARE, DE DAPT PROTEJAREA
TUTUROR RESURSELOR, PROTEC_IA MEDIULUI SI A
RESURSELOR TURISTICE
- OBIECTIVELE DE MEDIU SI REGIMUL JURIDIC AL DUNARII IN
MUNICIPIUL BRAILA (AICI BAG DIN 57, AM SCRIS MAI SUS,
SUBPUNCTUL 7.1. E LEGAT DE DCA, CU SURSELE DE
POLUARE, STAREA FIZICA, CHIMICA, TOTALA)
- MASURI DE VALORIFICARE A TURISMULUI IN BRAILA
- MASURI DE RIDICARE (VALORIFICAREA) A TURISMULUI IN BRAILA
(Ridicarea calit_ii produsului turistic si diversificarea ofertei
turistice DAR E MAI MULT SUBPUNCT SI ASTA , SITE 2, CU
VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE (ARE Dezvoltarea si
amplificarea turismului de agrement si croazier pe Dunare
LEGATURA CU INSULA MICA ABRAILEI + PROTEJAREA FATA D
EPOLUARE, DE DAPT PROTEJAREA TUTUROR RESURSELOR SI
AICI POT SA BAG POLITICI DE MEDIU IN INSULA MICA A BRAILEI
(planUL global de protectie si reconstructie ecologica IN INSULA MICA A
BRAILEI SITE 1 )CARE ARE LEGATURA CU PROTEC_IA MEDIULUI
SI A RESURSELOR TURISTICE (SITE 2)

- SA NU UIT CA PE SCRIBD AM FLORA, FAUNA,


TIPURILE DE PESTI SI POATE AM SI NAVIGATIA

- Programul Operaional Sectorial de MEDIU 2007 2013,


GUVERNUL ROMNIEI MINISTERUL MEDIULUI I
DEZVOLTRII DURABILE, Versiunea final, 2007
- PLANUL NATIONAL DE MANAGEMENT AFERENT
PORIUNIINAIONALE
A
BAZINULUI
HIDROGRAFIC
INTERNAIONAL
AL FLUVIULUI DUNREA
- SINTEZA PLANURILOR DE MANAGEMENT LA NIVEL DE
BAZINE/SPATII HIDROGRAFICE, 22 decembrie 2009
- directiva cadru a apei,

Daniela Marinescu, Tratat de Dreptul Mediului, Editura


Universul Juridic, Bucureti, 2008;
-

Mircea Duu, Tratat de Dreptul Mediului, vol 2 si 3


I. Coste, Ecologie i protecia mediului, Editura Ion Ionescu de
la Brad, Iai, 2002;
M. Berca, Ecologie i protecia mediului, Editura Ion Ionescu

de la Brad, Iai, 2002;


-

- Programul Operaional Sectorial de MEDIU 2007 2013,


GUVERNUL ROMNIEI MINISTERUL MEDIULUI I
DEZVOLTRII DURABILE, Versiunea final, 2007;
- PLANUL NATIONAL DE MANAGEMENT AFERENT
PORIUNIINAIONALE A BAZINULUI HIDROGRAFIC
INTERNAIONAL
AL FLUVIULUI DUNREA;
- SINTEZA PLANURILOR DE MANAGEMENT LA NIVEL
DE BAZINE/SPATII HIDROGRAFICE, 22 decembrie 2009;
Daniela Marinescu, Tratat de Dreptul Mediului, Editura
Universul Juridic, Bucureti, 2008;
Mircea Duu, Tratat de Dreptul Mediului, vol 2 si 3
(2003 si 2008)
I. Coste, Ecologie i protecia mediului, Editura Ion
Ionescu de la Brad, Iai, 2002;
M. Berca, Ecologie i protecia mediului, Editura Ion Ionescu
de la Brad, Iai, 2002;
In principiu, materialele aste, dar mai aveti si internet (Braila si
turismul pe Dunare, calitatea apei, analiza SWOT, plan de
dezvoltare a turismului).
Totusi ati spus ca lucrarea trebuie sa aiba 50 de pagini, acum
vrea 40???? Ii spuneti ca veti mai taia din subpuncte; da este
foarte important sa o intrebati daca vrea 40 DE PAGINI CU
ANEXE SAU FARA, SA STIU EU CE AM DE FACUT!!!!!
Si acum sa va explic ce sa ii spuneti despre primul capitol: din
cate stiu eu (si am mai facut lucrari si la facultatea
dumneavoastra si la multe altele), in cazul in care o lucrare are
o parte teoretica si una practica, NUMARUL DE PAGINI
TREBUIE SA FIE APROXIMATIV EGAL; in concluzie, daca
vrea 40 de pagini cu tot cu anexe (in anexe sunt foto, grafice,
eventual tabele), atunci primul capitol trebuie sa aiba
aproximativ 15 pagini, sa spunem maxim 20 de pagini capitolul
2, deci 35 de pagini + 3 pagini (pagina de titlu, cuprins si
bibliografie)= 38 + anexe sa fie 40 de pagini (capitolul 2= 1718 pagini, sa avem cateva anexe); daca vrea 40 de pagini fara
anexe, atunci 20 de pagini aproximativ capitolul 1, 20 de pagini
aproximativ capitolul 2= 40, +cele 3 pagini= 43+ anexe=
maxim 48 pagini; deci este foarte important sa o intrebati: 40
DE PAGINI CU SAU FARA ANEXE); ii spuneti ca mai taiati
din subpuncte (la ambele capitole); eu astept raspunsul
dumneavoastra, dupa ce il aveti pe al ei, sa stiu ce am de facut.

O zi frumoasa.

CUPRINS:
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. PROBLEMATICA APEI SI TURISMUL IN
ROMANIA
1.1.
APA CONSIDERATII GENERALE
1.1.1.APA-RESURSA SI FACTOR DE MEDIU
1.1.2. CLASIFICAREA APELOR
1.2. REGIMUL JURIDIC AL APELOR IN ROMANIA
1.3. OBIECTIVE DE MEDIU ALE APEI (IN 5727 CAP 7)

1.4. PROGRAME DE MASURI PENTRU GESTIONAREA


APELOR
1.5. DUNAREA
1.5.1 CONSIDERATII GENERALE
1.5.2. DUNAREA PE TERITORIUL ROMANESC (AICI IMPARITREA
PE SECTOARE SUNT 4 SI DUNAREA DE SUS, DE JOS SI
MIJLOCIE, )
1.5.3.DUNAREA SI TURISMUL ROMANESC ( SI BAG DE PE
SCRIBD CU TURISMUL SI APOI NAVIGATIA SI PESCUITUL DIN
LUCRARI ADRIAN XU LEGISLATIE CHIAR, ADICA (REGIMUL
JURIDIC AL DUNRII PE TERITORIUL ROMNIEI (DAR AICI AM REGIMUL
JURIDIC AL PESCUITULUI SI NAVIGATIEI)