Fond Investitii

Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca
Centrul de Formare Continu i nvmnt la Distan

Facultatea de Business
Specializarea: Adminsitrarea Afacerilor
SUPORT DE CURS
Fonduri de investiii
ANUL III
Semestrul 2
Cluj-Napoca
2010
FONDURI DE INVESTIII
Informaii generale
Date de identificare a cursului
Date de contact tituar curs
Nume: Prof.dr. Cornelia Pop
Birou: Facultatea de Business, Str.Horea nr.7,
cam.212
Telefon: 0264-599170
Fax: 0264 590110
E-mail: cornelia.pop@tbs.ubbcluj.ro
Consultaii: vineri 15.00 18.00; rspuns la
ntebrile adresate prin e-mail max.48 de ore
Date de identificare curs i contact tutori

Denumire curs: FONDURI DE INVESTIII
Cod: IAA3249
An III
Semestrul: 2
Tip curs: opional
Pagina web: www.tbs.ubbcluj.ro
Tutori:
Prof.dr. Cornelia Pop,
cornelia.pop@tbs.ubbcluj.ro
Asist.drd. Cristina Balint,
cristina.curutiu@tbs.ubbcluj.ro
Condiionri i cunotine prerechizite:

Pentru a parcurge aceast disciplin, studenii trebuie s aib o serie de cunotine minime,
dobndite n cadrul disciplinei Piee valutare i financiare internaionale. Pentru cei care nu
dispun de aceste cunosine, exist o serie de lucrri n acest domeniu disponibile pentru
consultare i mprumut att la Biblioteca Central Lucian Blaga din Cluj-Napoca, ct i la
biblioteca facultii, astfel nct s poat s fie parcurse de toi acei studeni care trebuie s ating
acest prag minim de cunotine.
Descrierea cursului
Cursul se adreseaz celor care doresc s aprofundeze cunotinele legate de principala categorie
de investitori instituionali care exist pe pieele financiare i modul n care acetia acioneaz pe
pieele financiare, precum i oportunitile de investiii pe care le prezint.
Cursul prezint, n primul rnd, ce sunt fondurile de investiii, tipologia acestora i cadrul
legislativ care permite existena lor, precum i modul n care investitorii individuali la aceste
fonduri sunt protejai.
Cursul continu cu prezentarea diferitelor tipuri de fonduri de investiii ce se ntlnesc pe pieele
financiare n funcie de modul n care sunt organizate i n funcie de modul n care realizeaz
diverse plasamente.
Sunt apoi prezentate cteva tipuri speciale de fonduri, pentru ca apoi s fie detaliate fondurile
private de pensii.
Cursul se finalizeaz cu prezentarea tendinelor n evoluia fondurilor de investiii pe pieele

americane i europene (cele mai dezvoltate).
Cursul urmrete:
S dezvolte o mai bun nelegere a noiunilor de baz specifice fondurilor de investiii;
S dezvolte nelegerea modului n care sunt organizate i funcioneaz aceste fonduri de
investiii
S dezvolte abilitatea de a identifica modul n care aceste fonduri pot s fie utilizate ca
parteneri n asigurarea resurselor financiare necesare sau ca oportuniti de investiii
Dup parcurgerea acestei discipline studenii vor dobndi urmtoarele competene:
9 nelegerea modului de funcionare a fondurilor de investiii
9 Abilitatea de a utiliza informaiile referitoare la aceste fonduri pentru scopul urmrit de
cel ce deine informaia
9 Abilitatea de a lua decizii pe baza informaiilor oferite de fondurile de investiii
9 Abilitatea de a nelege riscurile i avantajele pe care le presupun plasamentele n fonduri
de investiii
Organizarea temelor n cadrul cursului
Temele abordate n cadrul acestui curs sunt structurate astfel nct s permit atingerea
principalelor obiective prezentate n descrierea cursului. Se pornete de la prezentarea tipologiei
fondurilor de investiii, se discut apoi detaliat tipurile de fonduri de investiii i trsturile
specifice ale acestora. Se prezint cteva tipuri speciale de fonduri, cu care se poate veni n
contact datorit globalizrii pieei financiare i apoi sunt prezentate fondurile private de pensii,
importana acestora pentru fiecare persoan angajat i care urmrete s aib o protecie n
momentul retragerii din activitate. Cursul se ncheie cu prezentarea tendinelor de evoluie ale
fondurilor pe principalele piee: cea american i cea european.
Parcurgerea coninutului disciplinei conduce la atingerea urmtoarelor obiective:
nsuirea cunotinelor privind funcionarea i tipologia fondurilor de investiii,

precum i a nelegerii faptului c plasamentele n astfel de fonduri reprezint
asumarea de riscuri;
lrgirea bazei de cunotine a studenilor pentru a lua decizii pertinente legate de

plasamentele/ deciziile de investitii pe care le iau n ceea ce privete fondurile de
investiii;
fundamentarea bazei tiinifice a studenilor pentru a putea genera un raionament

profesional de valoare n ceea ce privete o serie de decizii legate de utilizarea
fondurilor de investiii ca vehicule investiionale.
Datorit dinamicii informaionale din domeniul financiar, n fiecare an sursele de informare se

vor modifica n conformitate cu utltimele evoluii n domeniu i vor fi comunicate n timp util pe
platforma https://portal.portalid.ubbcluj.ro. De asemenea, sursele de informate vor fi disponibile
i pe CD-ul care va conine materialele aferente acestui curs.
O detaliere a temelor se gsete n calendarul cursului.
Formatul i tipul activitilor implicate
Cursul este gndit ca unul interactiv; studenii pot s trimit comentariile cu privire la temele
abordate i/ sau pot s completeze informaiile furnizate cu noi informaii la care au acces.
De asemenea, cursul se bazeaz i pe accesarea website-urilor care prezint o serie de aspecte
privind fondurile de investiii i n ceea ce privete plasamentele realizate de acestea, precum i a
revistelor specializate n acest domeniu, astfel nct studenii s se familiarizeze cu ceea ce exist
pe plan internaional, pentru a putea s contribuie la mbuntirea dezvoltrii managementului
acestor fonduri n Romnia. Pentru aceasta, activitatea individual desfurat de fiecare student
este extrem de important.
Pe durata acestui curs studenii trebuie s elaboreze un proiect individual reprezentnd 15% din
nota final (maxim 10 pag.) care trebuie s rspund la urmtoarea ntrebare: care sunt
fondurile de investiii din Romnia pe care le-ai alege pentru portofoliul personal i de ce?
Proiectul va avea ca baz de pornire: datele furnizate n cadrul cursurilor, datele i informaiile
oferite de Uniunea Naionala a Organismelor de Plasament Colectiv, website-ul
www.kmarket.ro, paginile web ale fondurilor de investiii selectate.
Termen de predare: 15 mai 2010.
Elaborarea proiectului depinde n mare msur de modul n care studenii aleg s rspund la
temele de control anunate.
Studenii dispun de libertatea de a-i gestiona singuri modalitatea i timpul de parcurgere a
cursului. Este, ns, recomandat parcurgerea succesiv a modulele n ordinea indicat i
ndeplinerea sarcinilor indicate n cadrul fiecrui modul.
Studenii vor putea beneficia de consultaii att la sediul facultii, n cadrul orelor precizate
anterior, precum i prin intermediul comunicrii prin e-mail.
Materiale bibliografice obligatorii
Principalele surse bibliografice sunt:
1. Bailey, R.E., (2005) The Economics of Financial Markets, Cambridge University Press
(mod de acces: Biblioteca Facultii de Business)
2. Bodie, Z., Kane, A., Marcus, A.J. (1999) Investments, IRWIN/McGraw-Hill, ed.4
3. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) Fundamentals of Investments, ed.2

4. Miskin, F.S., Eakins, S.G., (2006) Financial Markets and Institutions, Pearson-Addisson
Wesley, ed.5
Informaiile cuprinse n aceste surse bibliografice de baz sunt destinate atingerii obiectivelor
cursului. Ele prezint modul logic n care trebuie s fie abordat managementul riscului pe pieele
financiare, atitudinea pe care investitorii trebuie s o aib fa de risc, precum i modul n care
acest risc poate s fie redus i/ sau ngrdit.
Materialele i instrumentele necesare pentru curs
Aa cum artam ntr-un paragraf anterior, pe lng materialele puse la dispoziie pe cd i/ sau n
form tiprit, studenii vor lucra mult cu informaiile disponibile (n mod gratuit) pe Internet,
precum i cu studiile de caz i articolele puse la dispoziie de cadrul didactic. De asemenea se vor
folosi soft-urile statistice pentru msurarea diverselor forme de risc ce se manifest pe pieele
financiare.
Calendarul cursului
n derularea acestei discipline sunt programate 4 ntlniri (fa n fa) cu studenii nscrii. n
cadrul primei ntlniri se vor parcurge modulele I i II; pentru a doua ntlnire este programat
parcurgerea modulului III i IV, n urmtoarea ntlnire se vor parcurge modulele V i VI, iar
ultima ntlnire este destinat revizurii temelor parcurse.
Pentru ca aceste ntlniri s devin cu adevrat interactive i pentru a se putea focaliza pe
aspectele importante dar i a detaliilor necesare, studenilor li se recomand s parcurg
supurtul de curs pus la dispoziie la nceputul semestrului, precum i parcurgerea capitolelor
corespunztoare temelor abordate la fiecare ntlnire din cel puin una dintre sursele
bibliografice indicate; ulterior ntlnirii se recomand rezolvarea sarcinilor indicate.
Tematica cursurilor predate n cadrul acestei discipline cuprinde:
Tematica cursului: Definirea, funciile i tipologia fondurilor de investiii
Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate
Referine bibliografice:
1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca
Facultii de Business, pag.88-120
2. Reilly, F.K., Brown, K.C., (2000) Investment Analysis and Portfolio Management,
Thomson Learning, ed.6, Biblioteca Facultii de Business, pag.1095-1125
3. Rose, Peter S., (2000) Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7,
Biblioteca Facultii de Business, pag.146-149
Tematica cursului: Fonduri deschise de investiii (open-end)

Tematica cursului: Tipuri de fonduri deschise de investiii n funcie de portofoliul consitituit
2. Saunders, A., (2000) Financial Institution Management, McGraw-Hill International
Edition, Biblioteca Facultii de Business, 60-72
3. Steinberg, M., (2000) Guide to investing, New York Institute of Finance, Biblioteca
Facultii de Business, 67-83
4. Stone, J., (2000) Private money management, St.Lucie Press, Biblioteca Facultii de
Business,43-72
Tematica cursului: Tipuri de fonduri deschise de investiii n funcie obiectivul de investiii
stabilit
Business,43-72
Tematica cursului: Fonduri mutuale versus UCITs
Tematica cursului: Fonduri nchise de investiii (closed-end funds)
Tematica cursului: Tipuri de fonduri nchise de investiii
Tematica cursului: Hedge funds
Tematica cursului: Exchange traded funds
Facultii de Business, pag.288- 326
Tematica cursului: Trusts

1. Abey, A., German, C., Higgins, E., (2001) Fortune strategy,Prentice Hall, Biblioteca
2. Gregg, M.P., (1998) The trust basics, American Bankers Association, Biblioteca
3. Gregg, M.P., (2000) Trust operations, American Bankers Association, Biblioteca
4. Rutterford, J., (1993) Introduction to stock exchange investments, Macmillan, ed.2,
Tematica cursului: Fondurile de pensii principii de organizare i funcionare
2. Brigham, E.F., Gapenski, L.C., Daves, P.R., (1999) Intermediate Financial
Management, The Dryden Press, ed.6. , Biblioteca Facultii de Business,
pag.873902
Tematica cursului: Tipuri de fonduri de pensii
pag.873902
Tematica cursului: Tendine actuale n evoluia fondurilor de investiii pe piaa american

Referine bibliografice: www.ici.org vezi Fact Books
Tematica cursului: Tendine actuale n evoluia fondurilor de investiii pe piaa european

Implicarea studenilor: parcurgerea referinelor bibliografice indicate; elaborarea unui eseu pe
baza studiului de caz discutat
Referine bibliografice: www.efama.org vezi Annual Reports
Politica de evaluare i notare

Evaluarea se va face pe parcursul semestrului i la final prin:
1) teme de control reprezentnd 25% din nota final
2) proiect individual reprezentnd 15% din nota final
3) test gril final reprezentnd 60% din nota final.
Pentru fiecare form de examinare se vor anuna criteriile i baremul de detaliat de notare. O
serie de exemple care s ajute studenii n realizarea temelor i proiectelor vor fi prezentare n
cadrul cursului. Termenele limit i modul de examinare/ prezentare sunt prezentate n
calendarul detaliat al disciplinei. Depirea termenului limit anunat conduce la neluarea n
considrerare a lucrrii respective. Prin temele de control i proiectele pe care trebuie s le
ntocmeasc, masteranzii vor dobndi competenele necesare de a aplica cunotinele dobndite
la nivel practic.
Rezultatele obinute la aceast disciplin se vor comunica pe parcurs, prin anunarea notelor
pariale i la final prin anunarea notei finale. Aceast comunicare se poate realiza att fa n
fa, ct i prin afiarea notelor (pe baza numrului matricol) pe platforma aflat la dispoziia
studenilor la aceast form de nvmnt. Fiecare student poate solicita un feedback
suplimentar prin contactarea titularului de curs i/ sau a tutorilor prin intermediul adresei de email.
Elemente de deotologie academic
Prezena la cursuri i seminarii nu este obligatorie.
Prezentarea la examen nu este condiionat de un numr minim de prezene la curs sau la
seminar.
Lucrrile elaborate de masteranzi trebuie s aib, obligatoriu, un caracter de originalitate. Se
consider plagiat orice lucrare care reproduce n proporie de minim 40% informaii din alte
surse nespecificate. Constatarea plagiatului duce la anularea evalurii lucrrii respective, precum
i la alte sanciuni prevzute n regulamentele studeneti; se poate ajunge pn la neprimirea
studentului n sesiunea de examene programat.
n cazul n care se utilizeaz frauda la examen, procesul de examinare va fi sistat imediat i

lucrarea va fi anulat.
Rezultatele procesului de examinare vor fi puse la dispoziia studenilor pe platforma dedicat
acestora, utiliznd ca identificare numrul matricol. Contestaiile trebuie s fie depuse n maxim
24 de ore de la afiarea rezultatelor; rspunsul la contestaii se va da n maxim 48 de ore.
Studenii cu dizabiliti
Metodele de transimitere a informaiilor cu privire la aceast disciplin se pot adapta n funcie
de tipul de dizabiliti ntlnite n rndul cursanilor. Accesul egal la informaie i la activitile
didactice pentru cursani se va asigura prin toate msurile (rezonabile) cu putin.
Strategii de studiu recomandate
Este recomandat parcurgerea sistematic a modulelor (structurate pe cele 14 uniti de curs); se
pune accentul pe pregtirea individual continu, prin acumulare constant a cunotinelor,
precum i pe evalurile formative pe parcursul semestrului.
Numrul de ore necesare parcurgerii i nsuirii cunotinelor necesare promovrii acestei
discipline este, n funcie de capacitile fiecruia, ntre 50 i 55 de ore. Documentarea i
elaborarea proiectelor necesit un interval de 25-35 de ore. Aceste ore vor fi alocate, pe parcursul
semestrului, de fiecare masterand, n funcie de preferinele individuale.
10
2. Suportul de curs
Modulul I
Definirea, funciile i tipologia fondurilor de investiii
unitatea de curs 1 Definirea, funciile i tipologia fondurilor de investiii
Scop i obiective
Scop
Acest modul urmrete s familiarizeze studenii cu fondurile de investiii, precum i cu tipologia
acestora. De asemenea, se urmrete prezentarea funciilor ndeplinite de fondurile de investiii.
Obiective urmrite
- nelegerea rolului fondurilor de investiii pe piaa financiar
- Cunoaterea la nivel general a funciilor ndeplinite de acestea
- Cunoaterea tipologiei generale a fondurilor de investiii
Concepte de baz: fonduri de investiii, definire, rol, tipuri de fonduri
11
unitatea de curs 1
Definirea, funciile i tipologia fondurilor de investiii
sinteza
Fonduri de investitii companii de investitii
Cele doua notiuni pot fi considerate similare
Un fond de investiii sau o companie de investiii reprezint o entitate specializat n

concentrarea disponibilitilor bneti, n special de la investitorii individuali, i plasarea
acestora n conformitate cu obiectivul/ obiectivele de investiii anunate
Aceste entiti ofer servicii de management a activelor financiare pentru investitorii

individuali, dar i alte tipuri de investitori (care nu doresc o implicare direct pe piaa
financiar) i care caut servicii profesionale de management a plasamentelor lor
Prin serviciile oferite, aceste entiti au introdus ideea de investiii colective (pool of
money) prin concentrarea de sume mici de bani de la un numr mare de investitori
Orice fond/ companie de investiii trebuie:

S fie nregistrat de autoritatea de supraveghere a pietei dintr-o anumit ar
Sa respecte reglementarile in domeniu din ara respectiv
Sa aiba un prospect de emisiune care sa anunte obiectivele specifice de investitii precum
si nivelul de risc al acestora
De ce au aparut fondurile de investiii?
Pentru a oferi un vehicul investitional (un mijloc de plasament) pentru investitorii din
clasa de mijloc
Se adreseaz acelor investitori care dispun de resurse limitate pentru investire si nu

doresc sa participe direct la plasamente pe piata financiara, nici sa fie activi in
administrarea plasamentelor efectuate
Cnd au aparut?
In sec.19 in fostul Imperiu Britanic (1868)
Denumirea primului fond (colectiv) de investitii: The Foreign and Colonial Government
Trust
Acest fond exista si astazi, cu o valoare a activelor administrate de 4 mild.USD

12
Fondurile de investiii fac parte din:

9 Categoria intermediarilor financiari deoarece intermediaza plasarea resurselor,
disponibile la nivel individual, pe piata financiara/ pietele financiare
9 Categoria investitorilor institutionali concentrarea de resurse importante, le permite
tranzactionarea de volume mari de active financare/ valori mobiliare, de obicei cu costuri
reduse
Plasamente individuale
Investitor 1
SSIF 1
Portofoliul 1
Investitor 2
SSIF 2
Portofoliul 2
Investitor 3
SSIF 3
Portofoliul 3
13
Plasamente individuale realizate

private management firms
Investitor 1
Investitor 2
Investitor 3
Managerul
plaseaza
teoretic
sumele fiecarui
investitor
conform
obiectivelor
individuale
Cont al
investitorului 1
Cont al
investitorului 2
Cont al
investitorului 3
Fondurile/ companiile de investitii

Investitor 1
- primeste cel putin un
titlu de participare
Investitor 2
Fondul/
compania de
investitii
Portofoliul
constituit de
fond/ compania
de investitii
Investitor 3
Principalele tipuri de fonduri de investiii
Fonduri de investitii gestionate de profesionisti (managed investment companies)
Unit (investment) trusts
Alte tipuri de fonduri de investitii

14
Real estate investment trusts (REITs)
Fonduri de tip hedge
Schema generala de clasificare a fondurilor de investitii gestionate de profesionisti

Open end (sau deschise; fonduri mutuale)
Fonduri orientate spre plasamente pe termen scurt fonduri monetare

(money market funds)
Fonduri orientate spre plasamente pe termen (mediu si) lung

9 Fonduri de actiuni
9 Fonduri de obligatiuni
9 Fonduri cu portofolii diversificate (fonduri mixte sau hibride)
Closed end (sau inchise; sub forma de SA)
Fonduri de actiuni
Fonduri de obligatiuni
Notiuni suplimentare
Portofoliu = o combinatie de minim de 2 active financiare/ valori mobiliare, constituit
pentru diversicarea riscului si obtinerea unei anumite rentabilitati
Obiectivele de investitii combinate, de tip: venit fix, rentabilitate ridicata, protectie
Strategie de investitii stabilirea modului de alocare a sumelor disponibile intre diverse
tipuri de active de pe piata; se formuleaza pe baza obiectivelor de investitii si a conditiilor
macroeconomice
Verificarea cunotinelor
1. Ce sunt fondurile de investiii ?
2. Din ce motive au aprut ?
3. Care sunt principalele diferene dintre plasamentele individuale i plasamentele n
fonduri de investiii ?
Sumar
Un fond de investitii/ o companie de investitii o entitate specializata in concentrarea
disponibilitatilor banesti in special de la investitorii individuali si plasarea acestora in
conformitate cu obiectivul/ obiectivele de investitii anuntate
15
Aceste entitati ofera servicii de management a activelor financiare pentru investitorii

individuali, dar si alte tipuri de investitori (care nu doresc o implicare directa pe piata financiara)
si care cauta servicii profesionale de management a plasamentelor lor
Sarcini i teme ce vor fi notate
Tema 1:
Eseu (max.5 pagini) pe tema: Discutarea diferenelor dintre diversele tipuri de administrare a
plasamentelor individuale cu reliefarea avantajelor pe care le prezint fondurile de investiii ca
alternativ de plasament
Termenul de predare va fi anunat pe platform la nceputul semestrului
Bibliografia modulului
16
Modulul II
Fondurile deschise de investiii
unitatea de curs 2 Fondurile deschise de investiii (open-end funds)
unitatea de curs 3 Tipuri de fonduri deschise de investiii n funcie de portofoliul
constituit
unitatea de curs 4 - Tipuri de fonduri deschise de investiii n funcie de obiectivul de
investiii stabilit
unitatea de curs 5 Fonduri mutuale versus UCITs
Scop i obiective
Scop
Acest modul urmrete s familiarizeze studenii cu fondurile deschise de investiii,
particularitile de funcionare ale acestora, diverse tipuri existente i diferenele care exist pe
pieele americane i europene.
Obiective urmrite
9 nelegerea conceptului de fond deschis de investiii
9 nelegerea modului de funcionare a acestora i a caracteristicilor lor
9 identificarea principalelor tipuri de investitori interesai de aceste fonduri deschise
Concepte de baz: fond deschis, titlu de participare, uniti de fond, emisiune continu,
portofoliu
17
unitatea de curs 2
Fondurile deschise de investiii (open-end funds)
sintez
Fondurile open-end (deschise sau mutuale) varianta americana
Principala caracteristica: numarul de titluri puse in circulatie este variabil
Potentialii investitori pot sa achizitioneze titluri de participare in orice moment, la cerere

(emisiune continua)
Rascumpararea titlurilor detinute de investitori se face in mod continuu, in orice moment

al unei zile lucratoare
NU sunt tranzactionate pe pietele bursiere
Grad ridicat de popularitate
Constituirea unui fond mutual/ deschis
Organizat sub legea contractului (are la baza contracte pentru administrare si derularea
altor servicii de care are nevoie in functionarea sa)
In Romania un fond deschis se creaza avind la baza contractul de societate civila; o

societate civila NU are personalitate juridica
Initierea lansarii unui fond deschis/ mutual, apartine unui sponsor (denumire folosita in
SUA)
Acest sponsor poate sa fie:
Societatea de administrare a fondului (administratorul)
Consultantul de investitii (investment adviser)
Societatea de distributie principala (principal underwriter)
In Romania sponsorul unui astfel de fond poate sa fie numai societatea de

administrare a investitiilor (SAI) numita si societate de administrare
Fondul organizat ca societate civila NU poate sa existe in absenta contractului de

administrare cu SAI
Motivatia lansarii unui fond deschis
Aceea de a obtine un venit din administrarea/ managementul fondului si/ sau din
distribuirea titlurilor emise de fond
18
sponsorul unui fond trebuie sa faca toate demersurile legale pentru autorizarea si
inregistrarea fondului (avanseaza propriile resurse)
Desi sponsorul initiaza lansarea fondului, acest fond este gestionat in beneficiul
investitorilor care adera la el
Consiliul director (consiliul de administratie)
Ales de catre investitorii la fond
Principalul rol cel de supraveghere a activitatii administratorului si/ sau a celui care
gestioneaza direct portofoliul fondului
Aproba politicile si procedurile fondului
Aproba contractele de administrare, de depozitare, de distributie, alte contracte daca

este necesar
Verifica respectarea reglementarilor in vigoare, precum si a obiectivelor, a poiliticilor si

procedurilor fondului
Importanta directorilor independenti (75% din consiliu) subliniata din 2004
Rolul administratorului in SUA
Coordoneaza si supravegheaza companiile care furnizeaza servicii fondului
Urmareste performantele acestor companii
Se asigura ca operatiunile derulate de fond se incadreaza in si respecta reglementarile in

vigoare
Urmareste ca obiectivele si politicile fondului sa fie puse in practica
Administrarea portofoliului fondului adesea este incredintata unei companii specializate

numita investment adviser (consultant pentru plasamente/ investitii)
Se incheie un contract intre consultantul de investitii si administrator
Investment adviser are rolul de a gestiona portofoliul fondului in conformitate cu

obiectivele anuntate prin prospect
Rolul administratorului Romnia
Se numeste societate de administrare a investitiilor (SAI)
Ii revine in exclusivitate initiativa de a constitui un fond deschis de investitii
19
Intocmeste contractul de societate civila (acest contract reprezinta cadrul de adeziune prin
care orice investitor devine parte contractuala prin subscrierea de unitati de fond
SAI incheie contractul cu societatea de depozitare si (daca se considera necesar) cu unul

sau mai multi distribuitori
SAI depune cererea pentru autorizarea de catre CNVM a fondului deschis de investitii
Intocmeste prospectul de emisiune si regulile de functionare a fondului
Activitati interzise pentru administratorii din Romnia
Vinzarile short (in absenta)
Contractarea de imprumuturi in contul fondurilor administrate
(prin derogare CNVM poate autoriza un fond deschis sa contracteze imprumuturi pina la
10% din valoarea activelor sale; scopul: numai asigurarea de lichiditati pentru cererile de
rascumparare inregistrate)
Sa acorde si/ sau sa acorde imprumuturi in numele fondului (cu exceptia achizitionarii de
obligatiuni)
Autorizarea unui fond deschis de investiii in Romnia

Un fond deschis este autorizat de CNVM dupa ce, in prealabil:
A fost autorizata SAI
Au fost autorizate regulile fondului
A fost autorizata alegerea depozitarului
A fost autorizat prospectul de emisiune
Rolul depozitarului - SUA
Numit custodian adesea este o institutie bancara care indeplineste conditiile legale
pentru a fi depozitar/ custodian
Prezenta acestuia este ceruta prin lege
Nici un fond deschis NU poate functiona fara un depozitar
Pastreaza activele fondului (pentru protectia integritatii acestuia)
Mentine evidenta separata a acestora pentru a proteja interesele investitorilor
Rolul depozitarului Romnia
20
De a se asigura ca:
Emiterea, vinzarea, rascumpararea si anularea unitatilor de fond se efectueza de

SAI sau o alta entitate autorizata
Valoarea unitatilor de fond este calculata in conformitate cu regulile fondului si

cu prevederile legislative
Orice suma este achitata la termenul stabilit pentru tranzactiile care au ca obiect
activele fondului
Veniturile fondului sunt calculate si administrate in conformitate cu

reglementarile in vigoare si cu regulile fondului
Indeplineste instructiunile SAI (daca acestea nu contravin legii)
Inregistreaza, verifica, monitorizeaza si controleaza toate activele pe care le detine

fiecare fond pentru care se asigura activitatea de depozitare
Primeste sumele rezultate din vinzarea unitatilor de fond si le plaseaza in

conformitate cu instructiunile SAI
Rolul societatii de distributie - SUA
O societate principala de distributie numita si underwriter
De obicei o societate de brokerage
In calitate de underwriter aceasta societate cumpara (pe contul si riscul sau) unitati de
fond si le revinde
Contractul de distributie trebuie sa fie aprobat de consiliul director al fondului
Agentul de transfer - SUA
O terta parte care ofera urmatoarele servicii:
Evidenta conturilor investitorilor la fond
Calcularea si distribuirea cistigurilor catre investitori
Pregatirea si trimiterea prin posta a informatiilor pentru investitori
Confirmarea operatiilor efectuate de investitori (investitii suplimentare, transfer

catre alte fonduri din aceeasi familie)
Costurile legate de plasamentele (investitiile) in fondurile deschise/ mutuale
21
Valoarea unitara a activului net (VUAN)
Notiune centrala pentru fondurile deschise
Este pretul minim al unei unitati de fond aflata in circulatie
Variaza in fiecare zi in functie de valoarea totala a activelor si de numarul de titluri in

circulatie
Se foloseste pentru stabilirea pretului de vinzare (daca este diferit de VUAN)
Este pretul la care se rascumpara o unitate de fond aflata in circulatie (din care se deduc
eventualele comisioane de rascumparare)
Calculul VUAN
Se bazeaza pe valoarea activului net (net asset value) sau VAN
VAN = valoarea totala a activelor fondulului cheltuielile fondului
VUAN = VAN/numar de unitati de fond in circulatie
Principalele tipuri de costuri asociate cu fondurile deschise (model SUA)
Au fost identificate 4 mari tipuri de comisioane asociate cu achizitionarea, detinerea si

vinzarea unei unitati de fond:
Comisioanele practicate la vinzarea/ rascumpararea titlurilor (numite si loads)
Taxa 12b-1
Comisioanele/ taxele de management
Costurile de tranzactionare
Comisioanele de vinzare si/ sau rascumparare
Fondurile deschise care percep comisioane la vinzarea titlurilor catre investitori se mai
numesc si load funds
Comisionul de vinzare se numeste front-end load (load fee sau loading charge)
Comisionul de vinzare se plateste peste VUAN
Marimea acestui comision poate sa ajunga pina la 8.5%; nivelul obisnuit este de 5-6%
Daca nivelul comisionului de vinzare este de 2-3%, fondul intra in categoria low-load
fund
Comisionul de vinzare este exprimat ca % din pretul de vinzare (este cosmetizat)
22
Comisionul de vinzare poate sa scada o data cu suma investita
Ex: American Balanced Fund
Intervalul 0-50,000 USD 5.75%
Intervalul 50,001-100,000 USD 4.5%
Intervalul 100,001-250,000 USD 3.5%
peste 250,000 2.5%
Comisioanele de rascumparare se mai numesc back-end loads sau CDSC (contingent

deffered sales charge)
Se retin din pretul platit investitorului la rascumpararea titlului
Marimea acestora tinde sa scada o data cu trecerea timpului
Tind sa fie ridicate sau foarte ridicate pentru perioade scurte de timp pentru a descuraja
retragerea rapida a sumelor investite
Taxa 12b-1
Numita dupa reglementarea SEC (Securities and Exchange Commission autoritatea de

supraveghere a pieei financiare din SUA) care permite existenta acesteia
Reglementarea prevede ca administratorii fondurilor deschise pot sa foloseasca un % din

activele administrate pentru a acoperi costurile de distributie si cele de marketing ale
fondurilor
Variaza intre intre 0.75%-1%/ an (in trecut nivelul acceptat era de 1.25%)
Aceasta taxa este, adesea, combinata cu practicarea comisioanelor de rascumparare
Fondurile care nu practica comisioane vinzare si/ sau rascumparare si nici taxa 12b-1,
sunt numite fonduri pure
Aceasta denumire este folosita pentru a le deosebi de fondurile not so pure care
practica un anumit nivel al taxei 12b-1 (dar nu percep comisioane de vizare si/sau
rascumparare
Comisioanele/ taxele de management
Depind de dimensiunea fondului administrat
Variaza intre 0.25% - 1% din valoarea activelor aflate sub administrare
23
Nivelul lor poate sa creasca daca fondul administrat obtine performante peste nivelul
asteptat
Costurile de tranzactionare
Sunt reprezentate de comisioanele platite pentru tranzactiile derulate prin intermediul

societatilor de brokerage
Aceste costuri cresc daca frecventa de tranzactionare este mare
Auditorii si consiliul de administratie trebuie sa urmareasca frecventa de tranzactionare

acesta nu trebuie sa creasca peste nivelul necesar gestionarii portofoliului conform
obiectivelor stabilite
Modul de raportare a cheltuielilor unui fond

deschis
- ex: Schwab International Index Fund
Comision de vinzare (sales load)
none
Comision pentru retragere anticipata

(early withdrawal fee)
Taxa de transfer in alt fond (exchange fee)
0.75%
Taxa de management (management fee)
0.45%
Cheltuieli de operare (operating expenses)
0.50%
Taxa 12b-1 (12b-1 fee)

Total
none
none
0.95%
Decizia investitorului
In functie de fondul in care doreste sa isi plaseze banii, orice investitor isi va asuma
nivelul comisioanele si cheltuielilor anuntate de fond
Pentru fonduri similare se recomanda sa se aleaga cele cu cheltuielile si/ sau

comisioanele cele mai mici
Daca se doreste un anume fond atunci se asuma nivelul anuntat de comisioane
24
Situatia in Romania
Conform reglementarilor in vigoare:
VUAN initial pentru unitatile de fond emise la lansarea fondului = 5 RON
Obligatiile unui fond (cheltuielile fondului) sunt constituite din:
Cheltuielile privind plata comisioanelor datorate societatii de administrare
Cheltuielile privind plata comisioanelor datorate depozitarului
Cheltuielile cu comisioanele datorate intermediarilor
Cheltuielile cu comisionul de rulaj si alte servicii bancare
Cheltuielile cu auditul financiar
Cheltuieli cu dobinzi (daca este cazul)
Cheltuieli cu comisioane si tarife datorate CNVM
Cheltuieli de emisiune cu cu documentele fondului deschis de investitii
Exemplu: BCR Expert fond de actiuni (conform prospect)
Comisionul de rascumparare este stabilit de societatea de administrare a investitiilor si

comunicat in rapoartele periodice si materialele informative. Comisionul de rascumparare
se calculeaza astfel:
a) 10% din valoarea unitatii de fond, daca rascumpararea acesteia este solicitata
intr-un termen mai mic sau egal cu 18 luni de zile de la achizitionarea acesteia;
b) 9% din valoarea unitatii de fond, daca rascumpararea acesteia este solicitata

intr-un termen mai mic sau egal cu 18 luni de zile de la achizitionarea acesteia,
dar cu suma ncasat ca urmare a rascumprrii se achiziioneaz uniti de fond
ale BCR Clasic;
c) 5% din valoarea unitatii de fond, daca rascumpararea acesteia este solicitata

intr-un termen mai mic sau egal cu 12 luni de zile de la achizitionarea acesteia,
dar cu suma ncasat ca urmare a rascumprrii se achiziioneaz uniti de fond
ale BCR Dinamic;
25
d) 0% daca rascumpararea este solicitata intr-un termen mai mare de 18 luni de

zile de la achizitionarea acesteia;
e) in cazul n care suma investita este egala sau mai mare de 100.000 lei,
comisionul de rscumprare este negociabil. Stabilirea comisionului se face de
ctre societatea de administrare a investitiilor la momentul investirii in Fond, in
functie de durata investirii si de esalonarea rascumpararilor.
Comisioanele de rascumparare pot fi modificate de societatea de administrare a

investitiilor cu autorizarea CNVM Societatea de administrare a investitiilor este obligata
sa faca public noul nivel al comisionului de rascumparare cu cel putin 10 zile inaintea
intrarii in vigoare.
1. Care sunt principalele caracteristici ale unui fond de tio open-end
2. Care este rolul administratorului n Romnia?
3. Care este rolul depozitarului n Romnia?
4. Care sunt principalele diferene fa de fondurile de acelai tip din SUA?
26
unitatea de curs 3
Tipuri de fonduri deschise de investiii n funcie de portofoliul constituit
sintez
Fondurile open-end
Calsificate in functie de tipul de active in care realizeaza plasamentele:
Fonduri monetare
Fonduri de actiuni
Fonduri diversificate (balanced sau hibride sau mixte)
Fondurile monetare
(money market mutual funds sau money market funds)
Specializate in plasarea banilor in instrumente ale pietei monetare
Titlurile lor se vind la valoarea fixa de 1 USD
Se pot specializa in mix de instrumente sau se investesc numai in T-bills
Riscul plasamentelor - scazut
In functie de plasamentele efectuate pot fi:
Impozitabile
Scutite de impozit
Au fost lansate pe piata americana in anii 1970
Au aparut ca alternativa la depozitele bancare cu dobinzi fixe si mici (impuse prin lege),
depozite cu flexibilitate scazuta
Nu sunt garantate nu intra in sistemul de garantare a depozitelor
Fondurile de actiuni
Cele mai multe se plaseaza in actiuni comune/ obisnuite
Cea mai frecventa clasificare se realizeaza dupa criteriul obiectivelor de investitii

urmarite
Se mai clasifica in functie de:

- dimensiunea companiilor din portofoliu
- de regiunea in care investesc
27
- de sectoarele in care investesc

Fondurile de actiuni clasificare dupa regiunea in care investes
Fonduri ca investesc exclusiv la nivel national
Fonduri internationale
Fonduri de tara plaseaza banii in alta tara decit tara de origine
Fonduri regionale investesc intr-o anumita regiune (de obicei in afara granitelor)
Fonduri specializate pe anumite piete (de ex. Emerging market funds)
Fonduri globale
- investesc in intreaga lume, inclusiv in tara de origine
Fonduri de actiuni fonduri de sector
Sunt fonduri orientate spre un anumit sector de activitate
Grad relativ ridicat de risc riscul sectorului de activitate
Ex. fondurile de metale pretioase/ aur fonduri care investesc in actiuni ale
companiilor din domeniul extractiei si/ sau rafinarii/ prelucrarii metalelor pretioase sau a
aurului
Alte tipuri de fonduri de actiuni
Fonduri cu un portofoliu identic cu al unui indice bursier (fonduri de indici sau index
funds)
plaseaza banii in aceleasi companii care compun un indice bursiere; respecta aceleasi
proportii de alocare
- strategia de investitii este pasiva si cheltuielile de operare sunt reduse
Fonduri orientate spre responsabilitate sociala (social conscience funds) urmaresc

dezirabilitatea d.p.v. social a produselor/ serviciilor/ politicilor de dezvoltare (obiectivele
sunt variate: de la protectia mediului la politica de personal)
Fonduri gestionate pentru reducerea efectului impozitului asupra rentabilitatii finale
Fonduri gestionate in functie de virsta investitorului
28
Se pot clasifica dupa cel putin urmatoarele 5 criterii (sau o combinatie a acestora)
Maturitate
Rating/ bonitate emitent
Tip de obligatiune
Nivel de impozitare
Tara/ regiune
Cele mai cunoscute sunt:
Fondurile de obligatiuni guvernamentale
Fondurile de obligatiuni municipale
Fonduri de obligatiuni corporative
Fonduri de venit (venit ridicat sau high yield funds)
Fonduri generale diversificate d.p.v. al maturitatilor si al ratingului
Fonduri internationale de obligatiuni
Fonduri globale de obligatiuni
Alte tipuri de fonduri open-end
Fonduri ale fondurilor (funds of funds) fonduri mutuale care investesc in titlurile altor
fonduri mutuale (si aici poate sa existe o specializare)
Feeder funds fonduri open-end care isi deruleaza (virtual) toate plasamentele prin
intermediul unui alt fond (deschis sau inchis), numit master fund
Familie de fonduri (open-end)
Creata pentru a genera diversificarea plasamentelor investitorilor
Un singur manager de fond ofera o parte sau toata gama de fonduri deschise prezentate
mai sus
Exista chiar familii de fonduri ale fondurilor
29
1. Ce sunt familiile de fonduri?
2. Explicai ce este un fond al fondurilor
3. Ce tipuri de fonduri de investiii putei indetifica n Romnia? www.unopc.ro
unitatea de curs 4
Tipuri de fonduri deschise de investiii n funcie de obiectivul de investiii stabilit
Sintez
Fondurile de actiuni clasificare dupa obiective
Fonduri de crestere (growth funds) sau de apreciere a capitalului (capital appreciation)
De crestere agresiva (aggressive growth): fonduri ce nivel ridicat al riscului;

investesc in companii relativ mici, aflate in stadiul de crestere; se urmareste
aprecierea (cresterea) rapida a pretului actiunilor; se ignora plata dividendelor
De crestere moderata (growth): companii cu perspective bune de dezvoltare/

crestere in viitor, dar care sunt deja cunoscute unor investitori
Fonduri de venit sau orientate spre obtinerea de venit (income funds): se orienteaza spre
veniturile generate din incasarea dividendelor; selecteaza companii care au in DIVY
ridicat si care au o frecventa buna de plata a dividendelor
Fonduri de crestere si venit (growth and income) [pot sa existe si fonduri de venit si
crestere]: fd.orientate in primul rind pe crestere si care dau atentie si dividendelor (daca
obiectivul anunat este income and growth principalul obiectiv sunt dividendele)
Fondurile de actiuni clasificare dupa dimensiunea companiei
Fondurile orientate spre companiile cu capitalizare mica (small cap funds) de obicei
sunt fonduri din categoria celor de crestere agresiva
Fondurile orientate spre companiile cu capitalizare medie (medium cap funds) din
categoria fondurilor de crestere sau a celor de crestere si de venit
Fondurile orientate spre companiile cu capitalizare mare (large cap funds) de obicei
orientate spre obtinerea de venit
30
Fonduri mixte de tip open-end
Fonduri mixte sau hibride (uneori numite si blended) portofoliul lor contine un mix
(amestec) de actiuni, obligatiuni si (intr-o proportie mai redusa) instrumente ale pietei
monetare
Principalele tipuri de fonduri mixte/ hibride:

9
Fonduri cu portofoliu echilibrate (fonduri echilibrate sau balanced) mentin un

% aprox.egal intre actiuni si obligatiuni
Fonduri cu portofoliu flexibil (asset allocation funds) - % de alocare intre

actiuni/ obligatiuni se modifica mereu
Fonduri de venit din surse mixte (income-mixed funds)
Fonduri convertibile specializate in actiuni preferentiale si obligatiuni

convertibile
O forma a fondurilor hibride/ mixte sunt considerate fondurile structurate
Portofoliul lor combina actiuni si obligatiuni, pentru protectia capitalului investit si

aprecierea acestuia
In plus folosesc contracte futures si contracte de optiune (care au la baza indici bursieri)
pentru a limita expunerea la riscul deprecierii a capitalului initial investit
1. Care sunt principalele tipuri de fonduri de aciuni ?
2. Care sunt principalele tipuri de fonduri hibride ?
31
unitatea de curs 5
Fonduri mutuale versus UCITs
Fondurile mutuale specifice pieei americane
n Statele Unite, primul fond mutual deschis a fost nfiinat n anul 1924, la Boston, i s-a numit
The Massachusetts Investment Trust. De atunci, fondurile mutuale americane au evoluat,
devenind o categorie de organisme cu una dintre cele mai rapide creteri din Statele Unite.
O caracteristic fundamental a industriei fondurilor mutuale americane o reprezint stricta lor
reglementare. La aceast structur solid, clar i comprehensiv, s-a ajuns de-a lungul timpului.
Cele mai multe dintre fondurile mutuale americane sunt create de companiile de management/
consultan a investiiilor (cunoscute i ca manageri de portofoliu), specializate n administrarea
acestor fonduri. Acestea percep o tax de administrare pentru serviciile lor.
Un fond mutual este deinut de participanii la fond, deintori ai titlurilor emise de respectivul
fond. Acetia aleg un consiliu de conducere, aprob contractul fondului cu compania de
management/ administrare, obiectivele i politica de investiii a fondului, iar printr-o majoritate
de voturi aprob orice schimbare a obiectivului de investiii al acestuia.
Majoritatea fondurilor mutuale americane sunt administrate extern. Ele nu dein proprii angajai,
operaiunile lor sunt conduse de organizaii afiliate variate i contractori independeni. Puini
sunt cei care realizeaz faptul c un fond mutual este o entitate separat - un trust sau o
corporaie - care are propriul su consiliu director, de cele mai multe ori constnd dintr-o
majoritate de directori independeni. n fiecare an, consiliul director al fondului aprob contractul
de consultan/ administrare cu compania de management, care investete activele fondului n
aciuni i/ sau obligaiuni sau alte valori mobiliare, potrivit obiectivelor specificate n
documentaia ce trebuie fcut public. Totodat evalueaz performana furnizorilor de servicii:
consultantul, garantul emisiunii etc.
Structura organizatoric a unui fond presupune existena, pe lng managerul de fond, a unui:
Custodian/ depozitar - prezena acestuia este obligatorie. Bncile sunt cele care
ndeplinesc aceast misiune. Ele pstreaz n custodie activele financiare ale fondului,
menin conturi individuale, separate pentru fiecare fond. Custodianul este cel care
execut plile pentru investiiile fondului i primete ncasrile aferente plasamentelor
fcute (dividende, dobnzi, alte ctiguri);
32
Agent de transfer - este o companie angajat de fond pentru a ine evidena conturilor
clienilor (participanilor la fond); nregistreaz i evideniaz tranzaciile de vnzare/
cumprare de titluri, distribuie dividendele i ctigurile de capital, calculeaz zilnic
valoarea activelor nete (NAV).
Garant al emisiunii - verig intermediar, care distribuie titlurile fondurilor mutuale ctre
public fie prin vnzarea direct, fie prin intermediul forei de vnzare (brokeri/ dealeri,
bnci, companii de asigurri, consultani financiari).
Administratorul este recompensat pentru activitatea de management a investiiilor printr-o tax
de management care acoper:
Cheltuielile administrative;
Comisioanele de consultan.
Aceasta este fcut public n prospect, de regul ca procent fix din activele totale ale fondului.
Ea poate varia de la 0.2% la 2%. Recent, limita de sus a sczut i este, n general, n jur de la 1%.
Pe lng aceasta, structura costurilor unui fond american cuprinde: comisioane la vnzarea de
titluri (la cumprarea de titluri), comisioane la rscumprarea de titluri (aici exist diferite
situaii, unele fonduri nu percep aceast tax sau percep una foarte redus) i taxa 12b-1 care se
refer la costurile de distribuie. Prin modul n care sunt reglementate, fondurile au dreptul s
utilizeze 0.75%-1% din valoarea activelor nete medii anuale pentru acoperirea costurilor de
distribuie, unde se includ:
-
Cheltuieli generale de marketing;
Publicitate;
Materiale de promovare (rapoarte anuale i prospecte);
Corespondena;
Comisioane i alte compensaii pentru brokerii/ dealerii care vnd titlurile de participare ale
fondurilor.
Fondurile de investiii n Europa
n Europa, termenul de fond mutual nu este prea des folosit. n schimb, termenul defond de
investiii este mult mai comun printre profesionitii i investitorii europeni. Principalul motiv al
acestei diferenieri n terminologie l reprezint marea varietate a tipurilor de fonduri prezente n
33
rile Europei. nainte de 1985 era dificil includerea variatelor tipuri de fonduri de investiii
europene ntr-o categorie sau alta din cauza situaiei particulare a fiecrei ri, n ciuda prezenei,
pe atunci, a FEFSI1 - Federaia European a Fondurilor i Societilor de Investiii - fondat n
1974 la Brussels, Belgia; n prezent aceast organizaie s-a transformat n EFAMA2- Asociaia
Fondurilor Europene i a Managementului Activelor.
Anul 1985 a marcat nceputul istoriei fondurilor de investiii pan-europene, prin directiva
85/611/EEC, a crei menire a fost s ajute la crearea unei singure piee europene pentru fondurile
mutuale deschise prin armonizarea legilor, reglementrilor i a altor prevederi privind aceste
fonduri.
Directiva 85/611/EEC este cunoscut i ca Directiva UCITS3- angajamente de investiii colective
n valori transferabile; n decursul timpului aceast directiv a fost amendat de cteva ori.
Directiva UCITS - cu amendamentele incluse - consider UCITSs ca fiindangajamente al cror
singur obiectiv este acela de a efectua investiii colective n valori mobiliare i/ sau n alte active
financiare lichide a capitalului atras de la public i care opereaz pe principiul diversificrii
riscului.
n continuare, art. 1(2) dezvolt urmtoarea idee: unitile emise de UCITSs sunt, la cererea
deintorilor, rscumprate direct sau indirect, din active.
Astfel, potrivit directivei, UCITSs sunt prin definiie - numai fonduri deschise de investiii care
pot s fie nfiinate sub una dintre urmtoarele forme:
Ca i fonduri comune, administrate de companii de management, pe baza legii
contractului;
Ca i unit trust4, sub legea trustului de investiii;
Ca i companii de investiii, pe baz de statut.
Unii autori consider c definiia UCITS oglindete definiia american a fondurilor mutuale.
Consider c definiia UCITS creeaz o distorsionare a definiiei clasice americane mai ales
datorit includerii formei corporative a fondurilor de investiii.
Conform legislaiei europene exist dou mari categorii de UCITSs:
1
FEFSI- Federation Europeenne des Fonds et Societes dInvestisment,

The European Funds and Asset Management Association (EFAMA)
3
UCITS= Undertakings for collective investment in transferable securities
4
Motivul pentru care nu am tradus termenul de unit trust este urmtorul: n Romania, n limbajul curent, forma de
trust are conotaie de monopol, de ceva duntor, fiind asociat cu practicile monopoliste. Potrivit diconarului de
economie modern (Macmillan ediia a patra), unit trust este o societate de investiii specializat, cu un capital
variabil.
2
34
Fondurile contractuale n aceast categorie sunt incluse fondurile comune i trusturi de

investiii; ca i principale caracteristici ale acestor fonduri menionm:
sunt constituite fie sub legea contractului sau cea a unit trust;
nu au personalitate juridic;
emit titluri sau units, iar investitorii sunt numii participani;
sunt concentrri de bani i sunt administrate de companii de management; companiile de
management, numite i administratori, sunt responsabile pentru toate problemele privind fondul;
activitile de management trebuie s urmreasc interesele investitorilor;
prezena depozitarului este obligatorie; depozitarul este responsabil de pstrarea activelor
fondului i de monitorizarea activitilor administratorului;
9 unit trusts sunt specifice Marii Britanii i Irlandei, i au la baz legi specifice; n
general, trustee-ul, (custodele) este persoana independent care deine activele
fondului de investiii n beneficiul investitorilor participani; acesta este asociat
depozitarului din Europa Continental;
9 datorit modului de organizare, acestor fonduri li se poate impune datoria
fiduciar doar att ct este specificat conform legilor, reglementrilor i
termenilor prevzui n contractul companiei de administrare.
Fondurile corporative sunt descrise adeseori ca i companii de investiii; n rile francofone,
acestea apar ca i SICAV5- uri; n Marea Britanie i Irlanda aceste fonduri sunt cunoscute ca i
OEIC6s. Ca i principale caracteristici ale acestor fonduri, menionm:
9 au personalitate juridic i sunt structurate ca i companii/ societi pe aciuni;
9 emit titluri;
9 compania de investiii cedeaz, de obicei, administrarea unei companii de
management specializate;
9 prezena depozitarului este obligatorie n cele mai multe cazuri; comisioanele lui
sunt aceleai ca i n cazul fondurilor contractuale;
9 datorit formei corporative, exist o exprimare clar a datoriei fiduciare de a
urmri interesele investitorilor, de acestea fiind responsabili directorii companiei.
5
6
SICAV- Societe d Investissement a Capital Variable - Societi de investiii cu capital variabil

OEIC- Open-ended investment companies - Companii deschise de investiii
35
n esen, toate prile contractante raporteaz directorilor fondului, care sunt rspunztori de
protejarea intereselor investitorilor.
Industria UCITSs n Europa este dominat de fondurile comune, organizate sub form
contractual. Acestea sunt similare fondurilor mutuale americane (fonduri deschise). Unit trusts
sunt prezente doar n trei dintre ri, ns ele modific, ntr-o anumit msur, orice baz pentru o
analiz comparativ din cauza faptului c, unit trusts americane nu sunt incluse n categoria
fondurilor mutuale. Forma corporativ a UCITSs - permis n 12 din cele de 21 de ri - poate
crea confuzie deoarece acestea pot fi uor asimilate fondurilor nchise de investiii americane.
Din cauza faptului c, att investment trusts7, ct i fondurile de investiii corporative sunt
considerate UCITSs sau fonduri deschise de investiii, o analiz comparativ a pieelor
americane i europene, va include aceste dou forme n culegerea i prelucrarea datelor.
Directiva UCITS a fost emis ca o directiv-produs prin care s-a ncercat crearea unui limbaj
comun i a unei platforme comune pentru fondurile deschise de investiii din ntreaga Europ,
mai ales pentru cele din rile membre ale Uniunii Europene.
La nivelul Europei, Directiva UCITS acoper acele fonduri de investiii care ndeplinesc
urmtoarele condiii:
9 Sunt domiciliate n oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene;
9 Sunt oferite publicului;
9 Sunt rscumprate sau rambursate la valoarea net a activelor lor, la cererea deintorilor;
9 Sunt investite n valori transferabile i instrumente monetare;
9 Funcioneaz pe principiul dispersrii riscului;
9 ncredineaz activele lor unui depozitar.
Pentru fondurile de investiii care ndeplinesc condiiile menionate, Directiva UCITS a avut i
are urmtoarele obiective:
a. Crearea de condiii competitive similare pentru UCITSs la nivel european; acest obiectiv
ar putea fi atins prin - ceea se considera n 1985 a fi - armonizarea minimal a legislaiilor
naionale; mai trziu s-a realizat c toate statele membre ale Uniunii Europene ar trebui s
stabileasc cadre de reglementare privind:
Politicile de investiii ale UCITSs;
Transparena UCITSs;
Echivalente unit trusts
36
Structura i controlul acestora.
b. Asigurarea unei protecii uniforme i efective pentru toi investitorii UCITSs.

Simplificarea marketingului, publicitii i vnzrilor de UCITSs n cadrul Uniunii Europene;
pentru realizarea acestui obiectiv, Directiva UCITS a fcut un mare pas nainte impunnd
recunoaterea mutual a autorizaiilor de funcionare a acestor fonduri la nivelul UE. Astfel,
orice UCITS, conform acestei directive, primete un paaport european i poate fi vndut - n
mod liber - n orice ar membr UE; ns, orice UCITS trebuie s se nregistreze n ara gazd i
totodat - s se supun reglementrilor i legilor ei; Directiva UCITS insist c n ara gazd
administratorul/ compania de management ar trebui s asigure, cel puin, condiiile pentru
efectuarea plilor ctre deintorii de titluri, rscumprarea acestora i rambursarea de titluri,
precum i nivelul necesar de informare pentru investitorii din ara gazd.
1. Care sunt trsturile specifice fondurilor mutuale americane?
2. Care sunt trsturile specifice UCITs n Europa?
3. Care sunt principalele tipuri de UCITs n Europa?
4. Care dintre aceste UCITs se regsesc n Romnia?
Sumar
Varietatea fondurilor deschise de investiii este foarte mare, dup cum se poate observa din
parcurgerea modulului. Diferenele dintre cele dou piee cea american i cea european, tind
s fie semnificative, dei piaa european mprumut trsturi ale pieei americane. Pentru
selectarea fondurilor dorite, trebuie s se studieze atent documentele care nsoesc autorizarea
acestor fonduri i prospectele lor de emisiune.
37
Tema 2:
Eseu (max.7 pagini) pe tema: identificai trsturi ale fondurilor mutuale americane i ale
fondurilor de investiii europene, pentru fondurile de investiii existente n Romnia
Business,43-72
38
Modulul III
Fondurile nchise de investiii
unitatea de curs 6 Fondurile nchise de investiii (closed-end)
unitatea de curs 7 Tipuri de fonduri nchise de investiii
Scop i obiective
Scop
Aceste tipuri de fonduri, diferite de fondurile open-end, sunt mai puin populare n rndul
investitorilor individuali. In general, aceste fonduri tind s se adreseze unui numr mai redus de
investitori i crora li se cere s dein un anumit nivel de informare n ceea ce privete riscurile
la care se expun prin efectuarea plasamentelor n astfel de fonduri.
Obiective urmrite
nelegerea principilului de funcionare a fondurilor closed-end
identificarea trsturilor specifice ale acestora
cunoaterea mecanismului administrare i a modului de constituire a portofoliului
de investiii, care st la baza aciunilor emise de aceste fonduri
Concepte de baz: fond nchis, aciuni, portofoliu de investiii
39
unitatea de curs 6
Fondurile nchise de investiii (closed-end)
sintez
Fondurile closed-end sau inchise varianta americana
Organizate sub forma societatilor pe actiuni
Scopul acestor societati: exclusiv cel de a concentra resursele investitorilor si de a le

plasa conform obiectivelor anuntate in prospect
Emit actiuni (atentie NU emit obligatiuni; nu au voie sa se imprumute astfel)
Emisiunea si retragerea actiunilor de pe piata se supun regulilor generale pentru SA
Actiunile lor pot fi cotate pe pietele bursiere
Grad relativ redus de popularitate
Tip de fond (companie de investitii) ale carui/ carei actiuni se pot tranzactiona pe o piata
bursiera
Dispune, ca si fondurile deschise, de un management profesionist
Portofoliul fondului este constituit in concordanta cu obiectivele de investitii prevazute in

prospectul de emisiune
Pretul actiunilor fondului se bazeaza pe raportul cerere/ oferta
Companiile nchise de investiii au aprut n Europa la nceputul secolului 19 i s-au dezvoltat n

Anglia i Scoia n perioada 1863-1867, acolo unde fondurile nchise de investiii sunt populare
i astzi. La sfritul secolului 19, fondurile nchise au aprut i n SUA, unde au atins un vrf al
popularitii la sfritul anilor 1920. Fondurile deschise, aa cum am menionat n capitolul
precedent, dei au aprut mai trziu, adic n anul 1924, i-au croit drum spre inimile
investitorilor n doar 20 de ani, depind cu mult fondurile/companiile nchise de investiii care
au stagnat pentru o perioad lung de timp, dup crahul bursier din anul 1929.
Aa cum ne sugereaz i numele lor, capitalizarea fondurilor nchise este nchis, ceea ce
nseamn c aceste fonduri pun n circulaie un numr determinat de aciuni, iar preul acestora
rezult din raportul cerere/ ofert care apare pe pia, aa cum este cazul pentru orice alt titlu de
valoare tranzacionat pe pia. Este interesant faptul c preurile titlurilor acestor fonduri nu
sunt egale cu valoarea activului net a portofoliilor deinute.
40
Nu exist nici o datorie/ obligaie n ceea ce privete fondurile nchise de a fi rscumprate (cu
excepia aciunilor prefereniale cu aceast caracteristic), adic de a rscumpra aciunile de la
investitori. Ca urmare, nu exist cereri din partea investitorilor de a-i vinde activele contra unei
sume de bani, cereri adresate direct fondului; aceast trstur face ca fondurile nchise s fie
capabile s se mprumute sau s se ndatoreze, de vreme ce baza activului lor este mai stabil.
Aceasta structur este, astfel, potrivit investiiei n active lichide i nelichide, fondurile nchise
fiind o opiune frecvent aleas de investitorii care vizeaz pieele emergente sau companii
nelistate sau netranzacionate. n multe ri, primele fonduri de investiii au fost formate ca i
fonduri nchise, ntruct acestea se ncadreaz mai uor n legile guvernnd companiile dect
fondurile deschise, iar posibilitile de plasament existente la momentul respectiv erau relativ
nelichide.
Exist cteva aspecte importante n ceea ce privete diferenele dintre fondurile deschise i cele
nchise:
1. Cea mai important diferen dintre fondurile nchise i cele deschise este aceea c
fondurile deschise au obligaia de a rscumpra titlurile de participare de la investitori, n timp ce
fondurile nchise nu au asemenea obligaii. Prin urmare, cerina de rscumprare este inexistent
n cazul fondurilor nchise. Un fond deschis, de regul, emite sau rscumpr titluri sau uniti n
fiecare zi. n orice moment, acestea trebuie s menin un echilibru ntre interesele noilor
investitori i cele ale investitorilor existeni, i s coreleze aceste interese cu faptul c valoarea
activelor pe care le deine se modific zilnic, deoarece preurile activelor componente ale
portofoliului variaz. Aceast schimbare n valoare trebuie luat n considerare, astfel ca noii
investitori care cumpr titluri/ uniti s nu plteasc prea mult, spre dezavantajul lor sau s
plteasc prea puin, spre dezavantajul vechilor participani
2. Preurile de cumprare/ vnzare pentru unitile/ titlurile fondului: principiul cerut,
conform legii i reglementrilor, a fi aplicat cumprrii i vnzrii de pri/ titluri ale unui fond
deschis este acela de egalitate: un fond trebuie s vnd sau s rscumpere aceste titluri la
valoarea activelor nete unitare.
n contrast, fondurile nchise au numai un numr limitat de titluri/ uniti pe pia, emise ntr-o
perioad specific, naintea datei de nchidere. De aceea, posesorul unei pri a fondului nchis
poate s o vnd dac gsete un cumprtor. Aceast vnzare se poate realiza pe o pia
secundar, cum ar fi bursa sau printr-un alt sistem de tranzacionare. De cele mai multe ori exist
41
o cerin expres formulat prin reglementare ca prile/ unitile fondurilor nchise s fie cotate/
listate. Preul pe care cumprtorul unei pri/ uniti pe o asemenea pia l va plti depinde de
nivelul cererii i ofertei pentru respectivul titlu/ unitate/ parte. Preul nu reprezint valoarea
unitar a activului net, aa cum se ntmpl n cazul fondurilor deschise.
3. Capacitatea de mprumut: Baza fix a capitalului unui fond nchis l face mai puin
riscant pentru mprumuturi care pot fi utilizate pentru a cumpra mai multe active i a-i suporta
financiar performana, spre deosebire de fondurile deschise care nu au aceast opiune. Acestea
din urm au capitaluri variabile i le sunt permise mprumuturile n limite restrnse datorit
creterii riscului proporiei mprumuturilor relativ la valoarea creterii fondului, care poate s
apar ca rezultat al rscumprrilor sau datorit scderii pieei.
4. Administrarea: fondurile nchise de investiii se pot autoadministra, fr a apela la serviciile de
administrare ale unei alte societi, aa cum se ntmpl n cazul fondurilor deschise (de form
contractual).
Datorit acestor caracteristici, fondurile nchise de investiii nu se bucur de o mare popularitate
n ziua de azi, dei ele au fost, aa dup cum menionam anterior, premergtoarele industriei
fondurilor deschise de astzi.
Discountul fondurilor nchise reprezint diferena dintre preul, mai mic, al titlului/ unitii unui
fond i valoarea, mai mare, a activului net pe titlu/ unitate. Discounturile pot fi substaniale, se
pot menine pe termen lung, sunt variabile i reprezint, probabil, cel mai interesant aspect al
companiilor/ fondurilor nchise de investiii, care face obiectul numeroaselor articole i studii.
n general, prile/ titlurile/ unitile fondurilor nchise sunt emise/ puse n circulaie cu un
premium fa de valoarea activelor nete. In SUA, valorile acestora pot s creasc pn la 10%
fa de valoarea activului net. n Marea Britanie, ele pot s reprezinte aproximativ 5%. Ele
reprezint comisioanele pltite intermediarilor i/ sau costurile generate de nceputul activitii,
asociate cu startul listrii pe o pia bursier. Dup cteva luni, de obicei aproximativ 6 luni de la
ncheierea ofertei publice iniiale, preurile titlurilor fondurilor nchise intr pe un trend
descendent, titlurile tranzacionndu-se la un discount, care persist i fluctueaz.
n cazul lichidrii sau deschiderii fondului, preurile titlurilor fondurilor nchise cresc, iar
discount-urile dispar.
42
1. Care sunt principalele trsturi ale fondurilor nchise de investiii?
2. Care sunt avantajele i dezavantajele fondurilor nchise fa de fondurile de tip
open-end?
3. Ce tip de fond ai alege dac ai dispune de o sum echivalent cu 50 EUR/ lun
pentru investiii?
4. Ce tip de fond ai alege dac ai dispune de o sum echivalent cu 500 EUR/ lun
pentru investiii?
unitatea de curs 7
Tipuri de fonduri nchise de investiii
sintez
Clasificarea fondurilor inchise
Cel mai frecvent se realizeaza in functie de regiunea in care investesc, in combinatie cu

tipurile de active/ titluri in care se plaseaza banii fondului; astfel:
Fonduri de actiuni
Internationale
Globale
Regionale
De tara
Plasate la nivel national generale
Plasate la nivel national de sector
Internationale
Globale
Plasate la nivel national impozitabile
Plasate la nivel national in obligatiuni municipale
n SUA, exist dou mari categorii de fonduri nchise fondurile de aciuni i fondurile de
obligaiuni. Ele nu sunt att de diversificate precum fondurile deschise, avnd o gam mai redus
43
de plasamente. Totui, n cadrul acestor largi categorii de active, fondurile nchise i construiesc
portofolii diversificate, urmnd politici de investiii care sunt greu de reprodus la nivelul
investitorilor individuali.
Alte categorii de fonduri nchise sunt:
fonduri neimpozitate (municipale): acestea, aa cum ne sugereaz i denumirea, caut s
investeasc n obligaiuni emise de administraiile i ageniile locale i de stat, scutite de
impozit.
fonduri impozabile: n aceast categorie se includ fondurile de venit i fondurile de
aciuni, precum i forme hibride, care combin cele dou subcategorii. Fondurile
impozabile investesc n obligaiuni i alte instrumente de credit: titluri ipotecare,
obligaiuni guvernamentale, obligaiuni corporative, aciuni prefereniale. Unele fonduri
se concentreaz pe un singur tip de instrument de credit, altele investesc n diverse tipuri
de astfel de instrumente. Fondurile de aciuni (equity funds) sunt fie concentrate pe un
sector, fie sunt ndreptate spre o gam divers de aciuni. De asemenea, fondurile se pot
ndrepta spre piee strine, n totalitate, sau pot investi exclusiv pe piaa naional.
Fondurile de sector sau specializate investesc n industrii specifice sau proiecte speciale:
unit trusts ipotecare, investiii de capital risc. Unul dintre cele mai noi sectoare este cel al
fondurilor option-premium8. Acestea ofer o modalitate de a participa la piaa aciunilor
i de a ncasa venituri. Principalul obiectiv este de a investi ntr-un portofoliu de aciuni
comune i de a vinde o opiune de cumprare care are ca activ de baz aceste aciuni, sau
indici bursieri comparabili. Premiul/ prima, ce se poate obine astfel pentru poziia de
vnztor n opiunile de cumprare (call), va trece ctre investitori prin distribuiile
lunare, trimestriale sau semi-anuale.
Fondurile nchise n Romnia
n Romnia, sectorul fondurilor nchise este structurat diferit fa de cel american i cel
european. Alturi de fondurile nchise, oarecum echivalentele fondurilor nchise din SUA
(closed-end funds) i a celor non-UCITS din Europa (dei aici am constatat o mai mare
diversitate a formelor), n ara noastr exist un tip particular de fonduri nchise, i anume
societile de investiii financiare. n ciuda dimensiunilor reduse, n general, a sectoarelor
8
Closed-End Fund Research, Industry report, 12 Iulie, 2006, www.closed-endfunds.com
44
fondurilor nchise la nivel internaional, SIF-urile romneti au dimensiuni impresionante i

reprezint o for financiar major pe piaa romneasc. Dovada n acest sens o reprezint
valoarea portofoliilor deinute, a numrului de investitori dar i ncrederea pe care o inspir n
rndul investitorilor individuali i instituionali. SIF-urile ndeplinesc condiia de piloni de baz
ai bursei de valori din punct de vedere al capitalizrii, volumul tranzaciilor i a influenei asupra
trendului pieei.
Fondurile nchise romneti altele dect SIF-urile - formeaz un sector restrns, care
funcioneaz de doar civa ani. Numrul de fonduri este redus, iar tipologia fondurilor este abia
la nceputuri. Cu toate acestea, n cei civa ani de existen, sectorul fondurilor nchise a adunat
la finele anului trecut, 2006 aproape jumtate din valoarea total a activelor nete deinute de
fondurile deschise de investiii. Pn la finele anului 2006, nici unul dintre aceste fonduri nu era
tranzacionat la BVB.
Fondurile de capital-risc strine sunt o prezen important i benefic pentru companiile
romneti n care investesc. Din pcate, fondurile autohtone de capital - risc nu au beneficiat de
un cadru de reglementare clar i, prin urmare, nu s-au dezvoltat.
1. Care sunt principalele tipuri de fonduri nchise de investiii?
2. Care sunt principalele fonduri nchise de investiii n Romnia?
3. n ce tip de fonduri nchise se pot ncadra fondurile nchise din Romnia?
Sumar
Att n Statele Unite ale Americii ct i n Europa, sectorul fondurilor nchise este mult mai puin
extins dect cel al fondurilor deschise. Totui n SUA, unde se manifest mai puin
conservatorism n rndul investitorilor dect pe continentul European, fondurile nchise tind s
cunoasc o dezvoltare mai pronunat. n Europa, sub umbrela fondurilor nchise se adpostesc
diverse forme de fonduri, foarte variate de la ar la ar, iar statisticile se refer la ntregul
sector, fr a face o difereniere clar ntre categoriile pe care le reprezint.
45
Tema 3:
Rspunsuri la studiu de caz privind SIF-urile ce va fi furnizat separat, pe platform
46
Modulul IV
Hedge funds (fonduri de tip hedge)
Exchange traded funds
Trusts
unitatea de curs 8 Hedge funds
unitatea de curs 9 Exchange traded funds
unitatea de curs 10 - Trusts
Scop i obiective
Scop
n acest modul sunt prezintate cteva tipuri speciale de fonduri de investiii. Este important
nelegerea gradului special de risc asociat cu unle dintre aceste fonduri i trsturile speciale ale
celorlalte, deoarece n timp ele ar putea s apar i n Romnia.
Obiective urmrite
cunoaterea principalelor trsturi ale hedge funds, echange traded funds i trust
funds
nelegerea gradului de risc asociat cu hedge funds
nelegerea rolului produselor financiare derivate n cadrul portofoliilor constituite
de hedge funds
cunoaterea diferentelor dintre exchange traded funds i fondurile nchise
tradiionale
cunoaterea particularitilor de funcionare a acestor fonduri
cunoaterea indicatorilor care msoar riscul obligaiunilor
cunoaterea particularitilor legate de trust funds
nelegerea modului diferit de administrare a trust funds
Concepte de baz: hedge funds, trust funds, exchange traded funds
47
unitatea de curs 8
Hedge funds
sintez
Fondurile de tip hedge (hedge funds)
Adesea, din punct de vedere legal, acest tip de fond este considerat un fond privat de
investitii
Au fost create initial pentru a fi neutre fata de piata (market neutral) prin strategiile de
hedging (protectie) folosite
Orientarea acestor fonduri s-a schimbat spre gestionarea flexibila si agresiva a

portofoliilor lor
Nivelul de risc al fondurilor de tip hedge este ridicat
Ca urmare, se adreseaza mai ales investitorilor care inteleg riscul la care se expun
Aceste fonduri NU se adreseaza publicului larg
Nivelul de reglementare al acestor fonduri mai redus decit in cazul fondurilor deschise
si deschise (afirmatia este valabila mai ales in SUA)
Totusi, in SUA exista urmatoarea cerinta cu privire la investitori: acestia trebuie sa fie
acreditati, adica
9 Sa aiba un anumit nivel minim al venitului annual
9 Sa detina o avere de minim 1 mil.USD
9 Sa aiba cunostinte in domeniul investitiilor
Fondurile hedge reprezint un tip special de fond nchis: este un fond de tip privat, nepopularizat,
care se adreseaz numai investitorilor ce dispun de resurse substaniale i care sunt dornici s i
asume un risc mai mare/ ridicat, pe termen scurt, pentru o rentabilitate potenial ridicat. In
SUA, investitorii trebuie s dein cel puin 1 milion USD n active care pot fi investite, pentru a
li se permite s investeasc n fondurile hedge.
Managerii acestor fonduri, adeseori, dein propriile capitaluri investite n fondurile pe care le
gestioneaz.
Fondurile hedge se pot angaja n tranzacii pe termen scurt fr a avea o limit impus pentru
capitalul alocat acestor tranzacii; pot s realizeze vnzri descoperite i se pot mprumuta ntr-o
msur mai mare dect alte instituii din categoria fondurilor de investiii.
48
Deoarece au aceste posibiliti de a se descoperi n realizarea tranzaciilor i prin natura lor se

angajeaz n investiii riscante, fondurile hedge pot crea micri brute ale pieei i pot provoca
alte instituii s acioneze n aceeai manier. De asemenea, pe pieele n scdere, fondurile
hedge pot deveni foarte vulnerabile datorit gradului ridicat de ndatorare.
Denumirea de hedge nu se refer, neaprat, la faptul ca fondurile i protejeaz investiiile
mpotriva micrilor adverse ale pieei; termenul este utilizat pentru a le distinge de alte tipuri
reglementate de fonduri: cele mutuale i cele de pensii.
Din punct de vedere al structurii legale, aceasta este determinat de mediul fiscal al investitorilor.
Astfel, multe dintre fondurile hedge au reedina legal n afara granielor, n ri care nu au
legtur cu managerul de fond, activitile de plasament sau investitorii, obiectivul fiind acela de
a scuti fondul de plata impozitelor, aceasta revenind doar investitorilor. Fondurile sunt
administrate de companii de management specializate n fonduri hedge, care pot avea sub
gestiune unul sau mai multe fonduri, domiciliate n multiple jurisdicii.
n ceea ce privete diferenele fondurilor hedge fa de fondurile mutuale, acestea ar fi:
fondurile mutuale sunt reglementate de SEC, n timp ce fondurile hedge pot fi exceptate de la
aceste reglementri; exist ample discuii legate de necesitatea reglementrii fondurilor hedge.
Investitorii n fondurile hedge trebuie s fie investitori acreditai; printre acetia se pot numra
planurile de pensii, alte instituii financiare sau indivizi bogai.
Fondurile mutuale trebuie s aib o bun lichiditate i s determine zilnic valoarea unitar a
activului net, care reprezint preul titlurilor acestora. Fondurile hedge nu au astfel de cerine.
Fondurile mutuale trebuie s ofere prospectul de emisiune oricrei persoane interesate i trebuie
s-i fac publice modalitile de alocare a activelor trimestrial; fondurile hedge nu se supun
acestor cerine.
Popularitatea fondurilor hedge se datoreaz posibilitilor mai mari de ctig pe care le ofer n
comparaie cu cazul fondurilor mutuale; desigur, plasamentul n aceste fonduri presupune un
grad de risc mult mai ridicat.
Criza financiar din 2007-2009 a afectat puternic fondurile de tip hedge, datorit investiiilor
foarte riscante efectuate de acestea, mai ales n produse financiare structurate.
49
1. Care sunt trsturile distinctive ale fondurilor de tip hedge?
2. Care sunt avantajele plasamentelor n aceste fonduri?
3. Care sunt dezavantajele plasamentelor n aceste fonduri?
4. ncercai s aflai care este rolul pe care l-au jucat aceste fonduri de tip hedge n
cadrul crizei financiare din 2007-2009.
unitatea de curs 9
Exchange traded funds
sintez
ETFs exchange traded funds
Lansate in perioada 1989-1993 in SUA si inregistrate din 1999 si in Europa
Structura lor de baza: fondurile deschise, in special fondurile de indici
Principala deosebire fata de aceste fonduri deschise: titlurile emise sunt tranzactionate pe
o piata secundara si sunt supuse acelorasi reguli ca si actiunile (se pot face vinzari short si
cumparari in marja)
Pentru ca titlurile acestor fonduri sa poata fi tranzactionate NU exista emisiune

continua (la cerere) a unitatilor de fond
Oferta de noi unitati este asemanatoare unei noi oferte de actiuni; se realizeaza in
blocuri (loturi) predeterminate ca dimensiune (de marime standardizata)
Uneori, structura de organizare, este considerata asemanatoare unui UIT (de fapt EFT
este o combinatie intre UIT si un fond deschis)
Cele mai cunoscute ETFs:
DIAMONDS (considerate de unii UITs)
Diamond Trust Series 1; tranzactionata la AMEX simbol DIA; ofera

detineri fractionare a portofoliului de 30 de actiuni care compun DJIA
SPDRs (SPIDERS)
Standard & Poors Depository Receipts; urmareste indicele S&P 500;

fiecare titlu reprezinta 1/10 din portofoliul indicelui si se tranzactioneaza
la aprox.1/10 din valoarea indicelui
50
QUEBs
Urmaresc piata NASAQ
VIPERS
Urmaresc Vanguard Index
Denumirea vine de la Vanguard Index Participation Receipts
WEBS
World Equity Benchmark Series; lansat 1996
Tranzactionat la AMEX
Urmareste indicii internationalo de la Morgan Stanley (Morgan Stanley

Capital Country Indexes)
Ultra ETFs
clase de ETFs lansata pe piata in 2006, atit pentru a urmari atit indicii de mari
dimensiuni (S&P 500 si Russel 2000), dar si indici de sector
folosesc indatorarea pentru a dubla rentabilitatea fata de modelul de referinta

(indicii mai sus amintiti)
1. Ce sunt ETFs?
2. Care sunt principalele tipuri de ETFs?
3. Consultai website-ul Bursei de Valori Bucureti (www.bvb.ro) i ncercai s
identificai dac i pe aceast pia exist ETFs.
51
unitatea de curs 10
Trusts
Sintez
Unit investment trust (UIT)
TRUST = o relatie fiduciara (conventionala) in cadrul careia una din parti (trustor) da
unei alte parti (trustee) dreptul sa detina activele si/ sau proprietatile sale in scopul de a
le administra pentru beneficiul unei terte parti (numita si beneficiar)
Prima forma de organizare a fondurilor de investitii a fost cea de trust
Unit trust denumire folosita mai ales in UK
Considerata o forma speciala de fond deschis (open-end)
Principala deosebire fata de un fond deschis/ mutual aceea ca nu reinvesteste cistigurile

obtinute din plasamentele efectuate
Unit investment trust considerata de SEC una dintre cele 3 forme principale ale
fondurilor de investitii (companiilor de investitii) alaturi de fondurile deschise (openend) si de cele inchise (closed-end)
Asemanari cu fondurile deschise (mutuale)
Emite titluri (unitati) ce se pot rascumpara; valoarea tipica a unei astfel de unitati
este de 1000 USD
Managementul este unul asigurat de profesionisti
Deosebiri fata de fondurile mutuale/ deschise
Unitatile (titlurile) nu sunt emise in mod continuu; emisiunea se face o singura

data la inceput
Orice UIT se constituie pentru o perioada determinata de timp; in momentul

lansarii se stabileste data finala de lichidare
Portofoliul in care se plaseaza banii ramine relativ fix pe toata durata de existenta
a UIT; cu foarte rare exceptii nu se fac cumparari/ revinzari de active in
portofoliu
Veniturile obtinute (periodic) din plasamente sunt distribuite investitorilor
La data finala, valorile mobiliare din portofoliu si incasarile obtinute se distribuie

investitorilor
52
Unit Investment Trusts (unit trust sau fixed-unit investment trust) sunt o alt form de organizare
a companiilor nchise de investiii, bazate pe aceleai legi ca i fondurile mutuale i fondurile
nchise. Ele sunt constituite de societile de brokeraj i sunt vndute investitorilor n uniti de
1,000 USD, meninnd un portofoliu fix de valori mobiliare. Portofoliul unit trusts este constituit
astfel nct s urmreasc un obiectiv de investiii specific, cum ar fi - de exemplu - furnizarea de
venit din dobnzi, caz n care banii se vor plasa n obligaiuni guvernamentale i/ sau
corporative, municipale, precum i n mprumuturi ipotecare. Un UIT este o investiie pasiv,
deoarece activele sale nu sunt tranzacionate, ci ngheate. Este vorba de un portofoliu
neadministrat, n cadrul cruia nu au loc achiziii ulterioare de valori mobiliare, iar cele existente
sunt rareori vndute. Cnd UIT se dizolv - la data stabilit pentru lichidare nc de la crearea
trustului - disponibilitile sunt virate n conturile investitorilor. Un UIT nu are un consiliu
director, un consultant de investiii i nici angajai proprii. Ca i n cazul fondurilor mutuale,
titlurile sunt rscumprabile n orice zi lucrtoare. De regul, un UIT va face o singur ofert
public pentru un numr specific, fix, de uniti (ca i n cazul fondurilor nchise). Muli sponsori
ai UIT menin, totui, o pia secundar pentru aceste uniti cu scopul de a permite
participanilor/ posesorilor de uniti s le vnd napoi sponsorilor care la rndul lor - le vor
vinde apoi altor investitori.
1. Ce sunt UITs?
2. Care sunt principalele lor caracteristici?
3. Credei c astfel de instrumente financiare ar putea deveni populare publicului
investitor din Romnia?
Sumar
Fiecare dintre fondurile prezentate mai sus a fost creat pentru a raspunde unor nevoi speciale
exprimate de investitori si care nu sunt satisfacute de fondurile deschise si nici de cele inchise de
investitii. Caracterul special al celor 3 tipuri de fonduri a fost reliefat in cadrul fiecarei unitati in
parte. Unele dintre aceste tipuri de fonduri s-ar putea s nceap s funcioneze i n Romnia, n
funcie de dezvoltrile care vor avea loc pe piaa financiar din ara noastr.
53
Tem opional: Discutarea necesitii i oportunitii apariiei hedge funds, exchange traded
funds i trusts n Romnia
2. Bodie, Z., Kane, A., Marcus, A.J. (1999) Investments, IRWIN/McGraw-Hill, ed.4,
pag.101-126
4. Davis, E.P., Steil, B. (2001) Institutional Investors, The MIT Press, pag.3-50; 225-286
54
Modulul V
Fondurile de pensii
unitatea de curs 11 Fondurile de pensii principii de organizare i funcionare
unitatea de curs 12 Tipuri de fonduri de pensii
Scop i obiective
Scop
nelegerea fondurilor private de pensii, ca i o component obligatorie a economisirii pentru
perioada de retragere din activitate. Prezentarea modului de funcionare a acestor fonduri, a
riscurilor pe care plasamentele n acestea le presupun.
Obiective urmrite
cunoaterea trsturilor specifice fondurilor de pensii
nelegerea modului de organizare i funcionare a acestora
cunoaterea tipologiei acestor fonduri
Concepte de baz: fond privat de pensii, scheme de pensii, tip de contribuie
55
unitatea de curs 11
Fondurile de pensii principii de organizare i funcionare
sintez
Sistemele de pensii
Organizate de cele mai multe ori pe 3 piloni
Pilonul I de tip PAYG
Pilonul II fondurile private de pensii cu contributii obligatorii
Pilonul III fonduri facultative de pensii
Modul de organizare al fondurilor de pensii
Asemanator fondurilor mutuale
Prezenta societatii de administrare si a celei de depozitare sunt obligatorii
Sursa: contributiile participantilor (care sunt periodice)
Plasamentele: tind sa fie diferite deoarece, adesea, se garanteaza un nivel minim de

rentabilitate si un nivel scazut al riscului
Fondurile de pensii colecteaz i investesc fondurile contribuite de sponsorii de fonduri i

beneficiari pentru a oferi n viitor drepturi la pensii pentru beneficiari9. Aceste fonduri ofer
astfel indivizilor mijloacele de acumulare de-a lungul vieii active, pentru a-i finana nevoile de
consum la pensie.
Fondurile de pensii sunt, n mod tipic, sponsorizate de angajatori, cum ar fi companiile private,
publice, grupuri industriale sau de comer, dei pensiile personale (contracte ncheiate direct ntre
indivizi i companiile de asigurri de via) sunt, de asemenea, des ntlnite.
Fondurile de pensii pot fi administrate intern sau extern. n rile anglo-saxone, fondurile de
pensii sunt organizate, n general, sub forma trusturilor, n timp ce n alte pri ale lumii sunt
angajate structuri de genul fundaiilor, sau al companiilor captive de investiii. Randamentul
contribuiilor membrilor planurilor de pensii, garantat de asemenea fonduri, poate fi direct
dependent de pia (n cazul fondurilor cu contribuii definite) sau poate fi bazat pe o garanie a
ratei de rentabilitate acordat de ctre sponsor (n cazul fondurilor cu beneficii definite). Cele
din urm au caracteristici de asigurare care sunt absente n cazul celor dinti10. Acestea includ
garanii cu privire la ratele de nlocuire (cu alte cuvinte, ct reprezint pensia din venitul realizat
Davis, E.Philip, Steil Benn, Institutional Investors The MIT Press, 2001, pag 13
Bodie, Z, Pensions as retirement income insurance, Journal of Economic Literature, 1990b 28, 28-49
10
56
nainte de pensionare), subiect al riscului de faliment al sponsorului, la fel ca i potenialul de

mprire a riscului ntre beneficiarii mai n vrst i cei mai tineri.
Spre deosebire de fondurile mutuale, fondurile de pensii au cerine speciale n ceea ce privete
diversificarea activelor, reducerea riscului, de unde provin i consideraiile privind alocarea
activelor, cu precdere legate de alegerea/ selecia aciunilor i obligaiunilor. Aceasta nseamn
c fondurile de pensii investesc ntr-o varietate mai mare de active, dect ntr-un anume tip de
active. Astfel, alocarea activelor i selecia lor sunt relevante pentru performana investiiei
corelat cu plata periodic a pensiilor. n unele cazuri, cum ar fi cel al managementului echilibrat
din Marea Britanie, alocarea activelor a fost - n mod tipic - cedat managerilor externi. n
Statele Unite, sponsorii de planuri de pensii dein controlul alocrii activelor i transfer doar
sarcina de selecie a valorilor mobiliare.
Crucial, n cazul fondurilor de pensii, este selectarea portofoliilor i relaia rentabilitate-risc
pentru activele deinute, care trebuie s fie n legtur cu creterea ctigurilor medii. Aceast
cretere determin rata de nlocuire (pensia ca proporie din veniturile finale) i care se poate
obine prin cumprarea unei anuiti la pensionare, anuitate finanat fie prin intermediul unei
scheme ocupaionale, fie a unui fond cu contribuie definit.
Un factor individual care influeneaz selectarea portofoliului unui fond individual de pensii este
maturitatea respectiv, rata care se obine prin raportarea persoanelor active la membrii
pensionai.
n ceea ce privete investiiile, fondurile de pensii sunt mult mai subiective la presiunea de a face
plasamente conform obiectivelor nefinanciare, n comparaie cu fondurile mutuale. Exist,
adeseori, presiunea de a investi n moduri care presupun responsabilitate social (dei exist,
de asemenea, o categorie de fonduri mutuale specializate n investiii sociale). Fondurile de
pensii pot fi direcionate i spre investiii n proiecte care susin dezvoltarea infrastructurilor
locale.
Exist un potenial conflict ntre aceste investiii restricionate sau direcionate i optimizarea
relaiei risc-rentabilitate din punctul de vedere al beneficiarilor, sau al sponsorilor planurilor de
pensii.
Att n SUA ct i n UK, dar i n alte ri ale lumii se pot distinge dou tipuri de planuri de
pensii: planurile de contribuii definite i planurile cu beneficii definite.
57
1. Care este structura pe care se bazeaz n prezent sistemele de pensii?
2. Ce sunt fondurile de pensii?
3. Care este rolul lor ca intermediari financiari?
unitatea de curs 12
Tipuri de fonduri de pensii
sintez
Principalele tipuri de fonduri de pensii
Planuri (fonduri) de pensii cu contributii definite
Planuri (fonduri) de pensii cu beneficii definite
Planurile (fondurile) de pensii cu contributii definite
Contributiile sunt definite sunt fixe, stabilite ca % din salariu/ venit lunar
Beneficiile (sumele cuvenite la pensionare) depind exclusiv de rentabilitatea pe care

activele fondului o produc
Valoarea contului participantului influentata integral de calitatea procesului de

administrare a fondurilor
Riscul suportat in intregime de contribuabil care trebuie sa aleaga tipul/ tipurile de

plasament(e) ce se vor efectua
Planul cu contribuii definite este acel tip de plan la care contribuiile sunt fixe, iar beneficiile
fiecrui participant depind n mod exclusiv de rentabilitile activelor fondului; prin urmare, de-a
lungul timpului, valoarea contului participantului va fi influenat integral de calitatea procesului
de investire/ administrare a contului. De regul, participantul decide cum va fi investit contul
alegnd dintre fondurile oferite de plan. Acestea sunt conturi de economii stabilite de firma
angajatoare pentru angajaii si. Angajatorul contribuie la plan/ fond, dar angajaii sunt cei care
suport toate riscurile performanelor plasamentelor fondului. Aceste planuri se numesc astfel,
deoarece singura obligaie a companiei angajatoare este de a vira contribuiile stipulate prin
contract n conturile speciale pentru pensii ale angajailor. Orice angajat este responsabil pentru
58
direcionarea plasrii contribuiilor, de regul prin selectarea dintre mai multe fonduri de
investiii.
Modul n care funcioneaz fondurile de pensii cu contribuii definite este urmtorul:
angajatorul pltete/ vireaz contribuiile la un fond de pensii. Acesta, de regul, este organizat
sub forma unui unit trust, avnd ca beneficiari pensionarii prezeni i viitori. Custodele/
depozitarul investete contribuiile pentru pensii dup cum prevd regulile fondului.
Fondurile de pensii sunt construite astfel nct contribuiile, la care se adaug veniturile aduse de
activele investite, s fie utilizate la plile pensiilor viitoare. Sumele cu care se contribuie la fond
sunt, de regul, procente fixe stabilite din salariu. Mrimea contribuiilor este determinat de un
actuar, innd cont de mrimea pensiilor promise, caracteristicile locului de munc (i n cadrul
acestuia, de vrst, sex, ratele de retragere, vrstele de pensionare i aa mai departe) i veniturile
ateptate din plasarea contribuiilor de-a lungul timpului. ns nu exist, practic, nici o garanie
privind mrimea activelor la pensionare, mrime care depinde de rentabilitatea investiiilor. n
unele cazuri, alocarea portofoliului este decis exclusiv de sponsor i de managerul specializat pe
care acesta l angajeaz. n tot mai multe cazuri (de exemplu planurile 401(k) din SUA), angajaii
sunt lsai s decid singuri modul de alocare a activelor.
n ceea ce privete obiectivele de investiii, aceste planuri caut, de regul, maximizarea venitului
pentru un anumit risc astfel nct s obin o rat de nlocuire ct mai ridicat la pensionare.
Portofoliul fondului se va ndrepta spre active cu risc mai sczut pentru angajaii mai n vrst,
odat cu apropierea de vrsta de pensionare.
Una din consecinele pieei bull (sub semnul taurului) din 1980 a fost creterea rapid a valorii
activelor fondurilor de pensii (care erau predominant investite n aciuni) i crearea unui surplus
a valorii prezente a activelor peste valoarea prezent a pasivelor. ntr-adevr, fondul de pensii al
companiei Dunlop a devenit att de mare, nct valora mai mult dect compania nsi.
Ctigurile din investiiile acestor planuri nu sunt taxabile/ impozabile pn la retragerea sumelor
din fond, de regul dup pensionare.
Planurile (fondurile) de pensii cu beneficii definite
Este definita suma care urmeaza sa se plateasca la pensie contribuabilului
Participantul la fond nu are nici o implicare in privinta investitiilor/ plasamentelor care se

efectueaza
59
Plata contributiei cade mai ales in sarcina angajatorului activele fondului reprezinta
garantia pentru beneficiile promise
Daca nivelul anuntat al beneficiilor nu poate sa fie atins, angajatorul trebuie sa

completeze diferenta prin depunerea de contributii suplimentare
Planul cu beneficii definite aa cum ne sugereaz i denumirea, definete beneficiul pe care l va

primi participantul, iar participantul (contribuabilul) nu are nici o implicare n privina
investiiilor planului, atta timp ct i se pltete beneficiul promis. n cazul acestor planuri,
modul de funcionare este diferit fa de planul cu contribuii definite. In acest caz, angajatorul
are obligaia de a oferi un beneficiu anual specific. Acest beneficiu este calculat printr-o formul
care ia n considerare numrul de ani de munc i nivelul salariilor. De exemplu, angajatorul
poate plti angajatului o sum anual egal cu 2% din salariul anual final al acestuia pentru
fiecare an de serviciu. Plile cad n obligaia angajatorului, iar activele fondului de pensii
reprezint garania pentru beneficiile promise. Strategiile de plasament vor depinde de natura
obligaiei asumate de angajator, dac pensiile sunt indexate, i de structura demografic a forei
de munc. Dac performana investiiei activelor este sczut, angajatorul este obligat s
completeze diferena contribuind cu active adiionale la fond. Pe de alt parte, n cazul planurilor
cu contribuii definite, riscurile asociate performanei investiiilor sunt suportate tot de angajator.
Actuarul unui plan de pensii estimeaz o rat a rentabilitii care se va obine din plasarea
activelor planului i utilizeaz rata prognozat pentru a calcula suma cu care angajatorul trebuie
s contribuie constant la finanarea pasivelor fondului.
Dac rata actual a unui fond de pensii depete rata prognozat de actuar, participanii la
fondul de pensii vor obine ctiguri peste nivelul ateptat, deoarece rentabilitatea excesiv poate
fi utilizat pentru a reduce contribuiile viitoare. n situaia invers, angajatorul va trebui s
creasc contribuiile viitoare.
Comparativ
Planurile cu contributii definite
Preferate
deoarece
Planurile cu beneficii definite

sunt
considerate mai transparente

Plasamentele sunt mai putin
Ofera mai putine garantii si au o

transparenta mai scazuta
Pot sa realizeze investitii mai
60
agresive
agresive (dar si mai riscante)
Dar necesita decizia legata de
Au obtinut ritmuri de crestere
tipul/ tipurile de plasament a
relativ scazute a valorii investite
contribuabilului
Angajatii cu sume mici evita sa
participe
Nu
permit
transferarea
conturilor in cazul schimbarii

angajatorului
1. Care sunt principalele tipuri de fonduri/ planuri de pensii?
2. Care sunt principalele caracteristici pentru fiecare dintre acestea?
3. Care sunt cele mai rspndite i de ce?
4. Care este principalul tip de fonduri de pensii n Romnia?
Sumar:
1. In Statele Unite:
Exist o mare diversitate n ceea ce privete planurile de pensii i conturile de pensionare.
ntre acestea, cele mai populare sunt conturile individuale de pensionare tradiionale i planurile
cu contribuii definite 401(k).
Activele colectate pe piaa de pensionare sunt de dimensiuni impresionante i ele reprezint o
for financiar major pe piaa financiar american.
Fondurile mutuale reprezint cel mai important vehicul de investiii ales de administratorii
planurilor/ conturilor de pensii datorit diversificrii, expunerii i riscului redus pe care l ofer.
ntre fondurile mutuale i cele de pensii exist asemnri din punct de vedere al organizrii, dar
i deosebiri att n privina contribuiilor (sponsorii contribuiilor pentru pensii), obiectivelor
urmrite i a tipurilor de investiii spre care se ndreapt.
Cele dou piee, a fondurilor mutuale i a celor de pensii se intersecteaz, se mbin, se
poteneaz i condiioneaz reciproc n economia american.
2. Piaa european a fondurilor de pensii nu este la fel de dezvoltat ca i cea american.
Europa, dei se confrunt cu probleme majore n ceea ce privete posibilitatea sistemelor publice
61
de a suporta povara pensiilor, este nc foarte tradiional n privina crerii de sisteme private
care s suplimenteze sistemul de stat. Cu toate acestea, se observ - n ultimii ani - o cretere a
preocuprii rilor europene vis-a-vis de aceast problem i o trecere la soluii concrete pe scar
tot mai larg. Tradiionalismul european se manifest nu att la nivelul formelor de organizare a
componentelor suplimentare private, ct mai ales la nivelul plasamentelor investiionale ale
fondurilor de pensii.
3. n Romnia, situaia sistemului public de pensii este o bomb care deja a explodat. Raportul
pensionari-salariai se afla deja la scorul 1.3 la 1. Cu toate acestea, ca o caracteristic general,
guvernele, indiferent de coloratura politic, au amnat constant aplicarea n practic a reformei
pensiilor private, deoarece legile emise erau incomplete i generau multiple discuii. Aceste
discuii se concentrau pe nivelul capitalului cerut de administratorii fondului de pensii, pe
numrul minim de contribuabili i pe excluderea (fireasc) de la impozitare a contribuiilor la
pensii.
Fondurile de pensii private n Romnia, facultative i obligatorii sunt la nceput de drum.
Funcionarea lor, ntr-un final reglementat, a fost amnat de numeroase ori, dei a fost
ateptat cu nerbdare de diferite categorii de actori ai pieei financiare. Pn la ora actual (iulie
2007), exist 6 administratori autorizai pentru fondurile facultative: ING Asigurri de Via,
AVIVA Asigurri de Via, BCR Asigurri de Via, Allianz-iriac Societate de administrare a
fondurilor de pensii facultative, OTP Garancia Asigurri i SAI Raiffeisen Asset Management.
Avantajele funcionrii acestor organisme sunt evidente:
Ar putea sprijini eliminarea presiunii asupra bugetului asigurrilor sociale;
Ar stimula creterea economic prin investirea sumelor acumulate;
Ar contribui la dezvoltarea pieei de capital (activele imobilizate cresc i sprijin dezvoltarea
unor proiecte mari de investiii);
Ar putea contribui la crearea de noi locuri de munc i, implicit, la reducerea omajului.
Dei necesitatea apariiei i dezvoltrii acestor organisme este evident, rmne de vzut dac
fondurile private - investitori instituionali tradiionali pe termen lung - i vor gsi locul ntr-un
peisaj financiar precar din punct de vedere al instrumentele financiare pe termen mediu i lung.
62
Tema 4:
Eseu (maxim 7 pg) pe tema: stadiul actual de dezvoltare a fondurilor private de pensii i a
fondurilor facultative de pensii n Romnia
pag.873-
902
63
Modulul VI
Tendine actuale n evoluia fondurilor de investiii
unitatea de curs 13 - Tendine actuale n evoluia fondurilor de investiii pe piaa american
unitatea de curs 14 - Tendine actuale n evoluia fondurilor de investiii pe piaa european
Scop i obiective
Scop
Prezentarea principalelor tendine de evoluie a fondurilor de investiii pe pieele americane i
europene.
Obiective urmrite
cunoaterea principalelor tendine de evoluie pe piaa american
cunoaterea principalelor tendine de evoluie pe piaa european
identificarea influenei globalizrii asupra evoluiei fondurilor de investiii
Concepte de baz: fonduri deschise, fonduri nchise, UCITs
unitatea de curs 13
Tendine actuale n evoluia fondurilor de investiii pe piaa american
sinteza
Conform Investment Company Fact Book din 2009 (www.ici.org), urmtoarele evenimente de
pe piaa fondurilor mutuale din SUA au fost influenate de criza financiar din 2007-2009:
August 2007 fluxul de numerar plasat de investitori n fondurile monetare (money market
funds) a fost de 157 mld.USD, al doilea flux de intrri ca mrime dup cel nregistrat n 1984.
Septembrie 16, 2007 Reserve Primary Fund nu a mai reuit s menina VAN la 1.00 USD,
devenind al doilea fond monetar n 25 de ani care a break the dollar
Septembrie 18, 2007 activele fondurilor monetare instituionale s-au diminuat cu 119 mld.
USD, scznd la nivelul de 2.16 trilioane USD n perioada 10-17 Septembrie, 2009
64
Octombrie 2008 investitorii au realizat plasamente de 149 mld.USD n fondurile monetare, al

treilea flux de intrare ca dimensiune din 1984;
- investitorii au retras numerar, n valoare net de 128 mld.USD din fondurile de aciuni,
obligaiuni i cele hibride; cel mai mare flux de ieire, ca procent, din Octombrie 1987.
Ianuarie 14, 2009 activele fondurilor monetare ating nivelul de 3.92 trilioane USD, cel mai
ridicat nivel de pn n prezent.
Urmtorul tabel arat structura fondurilor de investiii din SUA, din punctul de vedere al
numrului i a valorii activelor:
Tip de fond
Fonduri
2007
mutuale
2008
Numr de
Active
Numr de
Active
fonduri
(mld.USD)
fonduri
(mld.USD)
8729
11496
9114
10536
nchise
656
325
675
262
traded
546
507
649
412
Investment
5907
50
3421
39
(fonduri deschise sau

open-end)
Fonduri
(closed end)
Exchange
funds
Unit
Trusts
Sursa: www.ici.org (Fact Book 2008 and 2009)
Dup cum se poate observa, dei numrul de fonduri de investiii a crescut n 2008 fa de 2007
la primele 3 categorii (i a nregistrat o scdere relativ mare n cadrul trusts), activele nete au
nregistrat scderi ntre: 8.35% (n cazul fondurilor mutuale) i 22% (n cazul trusts). Scderile se
datoreaz diminurii valorilor activelor deinute de fonduri n portofoliile lor ca urmare a
coreciilor severe care au fost nregistrate pe pieele bursiere din ntreaga lume, ca rspuns la
criza financiar declanat de scderea valorii proprietilor rezideniale din SUA n a doua
jumtate a anului 2007.
65
SUA, de asemenea, are cea mai mare pia a fondurilor mutuale, din punctul de vedere al valorii
activelor, aa cum se arat n tabelul urmtor:
% din total active nete
2007 (sf.an)
2008 (sf.an)
SUA
46
51
Europa
34
33
Africa i Asia/ Pacific
14
11
Restul Amercii de Nord &

America de Sud
Structura fondurilor mutuale din SUA (folosind tot activele ca baz de comparaie exprimare n
procente) a fost urmtoarea:
Tip de fond mutual
2007 (sf.an)
Fonduri de aciuni investite n
2008 (sf.an)
40
30
14
Fonduri monetare
26
40
Fonduri de obligaiuni
14
16
SUA
Fonduri de aciuni investite pe
plan internaional
Fonduri hibride
Dup cum se poate obseva, efectele crizei financiare sunt evidente; aceasta a influenat att
valoarea activelor gestionate de fondurile de aciuni, indiferent unde au fost plasate sumele
deinute, ceea ce a condus investitorii (vezi inceputul unitii) la reorientarea sumelor lor de bani
ctre fondurile monetare, considerate mai sigure i mai puin supuse influenelor nedorite de pe
pieele bursiere. De asemenea, se poate observa c fondurile de obligaiuni nu au suferit
modificri majore, deoarece obligaiunile au devenit o alternativ atractiv de investiii dup
cderile brute i de mari dimensiuni nregistrate pe pieele pentru tranzacionarea aciunilor.
Pentru mai multe informaii, accesai www.ici.org.
66
unitatea de curs 14
Tendine actuale n evoluia fondurilor de investiii pe piaa european
sinteza
Conform informaiilor oferite de EFAMA n raportul s anual pentru 2008 (www.efama.org),
din vara anului 2007 i pn la sfritul lui 2008, industria european a fondurilor de investiii a
traversat 6 trimestre consecutive n cursul crora au avut loc retrageri masive de numerar din
fonduri. Valoarea total a activelor aflate n gestiunea administratorilor de fonduri a sczut de la
13.6 trilioane EUR (la sfritul anului 2007) la o valoare (estimat) de 10.7 trilioane EUR la
sfritul anului 2008. Retragerile de numerar au afectat mai ales fondurile care ofereau produse
de investiii pe termen lung i care au nregistrat ieiri n valoare de 400 mld EUR. Trile care au
nregistrat cele mai multe ieiri au fost: Luxemburg (unde sunt domiciliate cele mai multe
fonduri de investiii din Europa), Italia, Spania i Frana. Din octombrie 2008, situaia a nceput
s se mbunteasc, iar retragerile din fonduri s-au stabilizat, dei vnzrile brute (de uniti de
fond) au rmas la un nivel relativ sczut, iar intrrile nete sunt orientate mai ales spre fondurile
monetare.
Activele nete (mld.EUR), la nivelul Europei, au evoluat astfel n 2007 i 2008:
Tip de fond
2007
2008
UCITs
6160
4554
Non-UCITs
1749
1553
Total
7909
6110
Sursa: www.efama.org
Aa cum era de atepta, i valoare activelor nete gestionate de fondurile de investiii europene a
sczut, datorit efectelor crizei financiare. Pentru toate fondurile de investiii scdrea nregistrat
a fost de: 22.75%; activele aparinnd UCITS au sczut cu aproximativ 26%, n timp ce cele
aparinnd non-UCITs au sczut cu aproximativ 11%.
n funcie de domiciliul fondurilor de investiii, structura pe principalele 5 ri europene se
prezint astfel (exprimare n %):
67
Tara
2007
2008
Luxemburg
26.0
25.5
Frana
19.0
21.2
Germania
13.1
14.9
Irlanda
10.2
10.6
Marea Britanie
10.1
7.5
Restul rilor europene (fr
21.6
20.3
Rusia)
nici
una
dintre
celelalte ri nu concentreaz
peste 5% din fonduri
Sursa: www.efama.org
In ceea ce privete structura pe tipuri de fonduri, n funcie de numrul de fonduri nregistrat n

rile europene (cu excepia Rusiei), i n funcie de valoarea activelor (cu aceeai excepie),
aceasta se prezint astfel:
Tip de fond
%
2007
Dup numr
2008
Dup active
Dup numr
Dup active
Fonduri de aciuni
43.1
49.4
42.6
35.9
Fonduri de obligaiuni
21.0
16.9
18.7
18.7
5.4
19.9
5.6
31.9
21.7
10.4
22.1
9.8
8.8
3.4
11.0
3.7
Fonduri monetare
Fonduri mixte/
echilibrate
Alte fonduri
Sursa: pe baza datelor www.efama.org
Ca i n cazul pieei americane, se poate constata o cretere a activelor nete administrate de

fondurile monetare, ca efect al faptului c acestea sunt percepute a fi mai sigure datorit faptului
c plaseaz banii de care dispun n active cu grad ridicat de lichiditate.
Pentru mai multe informaii, accesai datele disponibile pe www.efama.org.
68
Sumar
Acest modul a dorit s realizeze o prezentare succint a pieei fondurilor de investiii n SUA i
Europa, de fapt cele mai mari piee din lume. Comparaiile ntre cele dou piee sunt relativ greu
de realizat din cauza ncadrrilor diferite ale fondurilor. In prezent, n Europa, se lucreaz la o
clasificare unitar a fondurilor de investiii pentru ca datele disponibile s permit analize de o
mai mare acuratee.
Tem opional: ncercai s vedei care este poziia Romniei pe piaa european a fondurilor
de investiii, folosind datele oferite de EFAMA.
www.ici.org
www.efama.org
www.unopc.ro
69
3. Anexe
Glossar de termeni
Fonduri de investitii companii de investitii = Un fond de investitii/ o companie de investitii
o entitate specializata in concentrarea disponibilitatilor banesti in special de la investitorii
individuali si plasarea acestora in conformitate cu obiectivul/ obiectivele de investitii anuntate
Portofoliu = o combinatie de minim de 2 active financiare/ valori mobiliare, constituit pentru
diversicarea riscului si obtinerea unei anumite rentabilitati
Obiectivele de investitii combinate, de tip: venit fix, rentabilitate ridicata, protectie
Strategie de investitii stabilirea modului de alocare a sumelor disponibile intre diverse tipuri
de active de pe piata; se formuleaza pe baza obiectivelor de investitii si a conditiilor
macroeconomice
TRUST = o relatie fiduciara (conventionala) in cadrul careia una din parti (trustor) da unei alte
parti (trustee) dreptul sa detina activele si/ sau proprietatile sale in scopul de a le administra
pentru beneficiul unei terte parti (numita si beneficiar)
Bibliografie
Facultii de Business
2. Bailey, R.E. (2005) The Economics of Financial Markets, Cambridge University Press
3. Blake, David (1990) Financial Market Analysis, McGraw-Hill Book Company
4. Bodie, Z., Kane, A., Marcus, A.J. (1999) Investments, IRWIN/McGraw-Hill, ed.4
Management, The Dryden Press, ed.6. , Biblioteca Facultii de Business
70

7. Davis, E.P., Steil, B. (2001) Institutional Investors, The MIT Press
10. Mishkin, F.S., Eakins, S.G. (2006) Financial Markets and Institutions, PearsonAddisson Wesley, ed.5
Thomson Learning, ed.6, Biblioteca Facultii de Business
12. Richards, A.Jr., (2003) Exchange traded funds, McGraw-Hill
Biblioteca Facultii de Business
Biblioteca Facultii de Business
15. Santomero, A.M., Babbel, D.F. (2001) Financial Markets, Instruments and Institutions,
IRWIN/McGraw-Hill, ed.2
Edition, Biblioteca Facultii de Business
17. Solnik, Bruno (1996) International Investments, Addison-Wesley Publishing Company
Business
71
Scurt biografie a titularului de curs

Prof.univ.dr. Cornelia Pop este absolvent a Facultii de tiine Economice a Universitii
Babe-Bolyai din Cluj-Napoca, promoia 1989. Domeniile de competen sunt: piee financiare
i valutare, fonduri de investiii, managementul riscului pe pieele financiare, dezvoltarea
proprietilor hoteliere, particulariti ale finanrii industriei hoteliere,. Competena n domeniul
cercetrii tiinifice este susinut de cele 11 cri i monografii publicate (din care o carte n
editur internaional), 83 de articole publicate i 30 de participri la conferine naionale i
internaionale.
72

Fond Investitii

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Fond Investitii

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca

Centrul de Formare Continu i nvmnt la Distan

Date de identificare curs i contact tutori

Condiionri i cunotine prerechizite:

Cursul se finalizeaz cu prezentarea tendinelor n evoluia fondurilor de investiii pe pieele

nsuirea cunotinelor privind funcionarea i tipologia fondurilor de investiii,

lrgirea bazei de cunotine a studenilor pentru a lua decizii pertinente legate de

fundamentarea bazei tiinifice a studenilor pentru a putea genera un raionament

Datorit dinamicii informaionale din domeniul financiar, n fiecare an sursele de informare se

(mod de acces: Biblioteca Facultii de Business)

Tematica cursului: Fonduri deschise de investiii (open-end)

Tematica cursului: Trusts

Tematica cursului: Tendine actuale n evoluia fondurilor de investiii pe piaa american

Tematica cursului: Tendine actuale n evoluia fondurilor de investiii pe piaa european

Politica de evaluare i notare

n cazul n care se utilizeaz frauda la examen, procesul de examinare va fi sistat imediat i

Cele doua notiuni pot fi considerate similare

Un fond de investiii sau o companie de investiii reprezint o entitate specializat n

Aceste entiti ofer servicii de management a activelor financiare pentru investitorii

Orice fond/ companie de investiii trebuie:

Se adreseaz acelor investitori care dispun de resurse limitate pentru investire si nu

In sec.19 in fostul Imperiu Britanic (1868)

Acest fond exista si astazi, cu o valoare a activelor administrate de 4 mild.USD

Fondurile de investiii fac parte din:

Plasamente individuale realizate

Fondurile/ companiile de investitii

Principalele tipuri de fonduri de investiii

Fonduri de investitii gestionate de profesionisti (managed investment companies)

Unit (investment) trusts

Alte tipuri de fonduri de investitii

Real estate investment trusts (REITs)

Fonduri de tip hedge

Schema generala de clasificare a fondurilor de investitii gestionate de profesionisti

Fonduri orientate spre plasamente pe termen scurt fonduri monetare

Fonduri orientate spre plasamente pe termen (mediu si) lung

Closed end (sau inchise; sub forma de SA)

Aceste entitati ofera servicii de management a activelor financiare pentru investitorii

Principala caracteristica: numarul de titluri puse in circulatie este variabil

Potentialii investitori pot sa achizitioneze titluri de participare in orice moment, la cerere

Rascumpararea titlurilor detinute de investitori se face in mod continuu, in orice moment

NU sunt tranzactionate pe pietele bursiere

Grad ridicat de popularitate

Constituirea unui fond mutual/ deschis

In Romania un fond deschis se creaza avind la baza contractul de societate civila; o

Acest sponsor poate sa fie:

Societatea de administrare a fondului (administratorul)

Consultantul de investitii (investment adviser)

Societatea de distributie principala (principal underwriter)

In Romania sponsorul unui astfel de fond poate sa fie numai societatea de

Fondul organizat ca societate civila NU poate sa existe in absenta contractului de

Motivatia lansarii unui fond deschis

Consiliul director (consiliul de administratie)

Ales de catre investitorii la fond

Aproba politicile si procedurile fondului

Aproba contractele de administrare, de depozitare, de distributie, alte contracte daca

Verifica respectarea reglementarilor in vigoare, precum si a obiectivelor, a poiliticilor si

Importanta directorilor independenti (75% din consiliu) subliniata din 2004

Rolul administratorului in SUA

Coordoneaza si supravegheaza companiile care furnizeaza servicii fondului

Urmareste performantele acestor companii

Se asigura ca operatiunile derulate de fond se incadreaza in si respecta reglementarile in

Urmareste ca obiectivele si politicile fondului sa fie puse in practica

Administrarea portofoliului fondului adesea este incredintata unei companii specializate

Se incheie un contract intre consultantul de investitii si administrator