LEZIUNILE

INTERRADICULARE

DEFINITIE

PIERDERE OSOASA SITUATA INTRE

RADACINILE DINTILOR MULTIRADICULARI.
CONDITIONEAZA PLANUL DE TRATAMENT SI
INFLUENTEAZA PROGNOSTICUL

FACTORII ETIOLOGICI ACEEASI CU CEI

CARE DETERMINA DECLANSAREA SI
EVOLUTIA BOLII PARODONTALE
FACTORI ANATOMICI CARE INFLUENTEAZA
EVOLUTIA LIR:
Proiectiile de smalt
Perle de smalt
Puntile de cement
- Concavitatile radacinilor si concavitatile
trunchiului radicular

PROIECTIILE DE
SMALT

Depozite de smalt ectopice,

apicale de nivelul normal al
jonctiunii amelo-cementare,
cu o forma de banda si cu
extinderea in zona furcatiei
Daca amelogeneza nu se
opreste dupa ce smaltul de la
nivelul coroanei dentare este
depus,organismul poate
produce in continuare smalt
care se depune la nivelul
dentinei radiculare. Smaltul
aditional ia adesea forma de
prelungire care se proiecteza
la nivelul furcatiei dintilor
pluriradiculari. Aceste
proiectii pot favoriza aparitia
leziunilor de furcatie

CLASIFICAREA
PROIECTIILOR DE
SMALT

Grad I Modificari mici

dar distincte in conturul
jonctiunii amelocementare cu au o
prevalenta mai mica
decat proiectiile cervicale
de smalt.ele contribuie de
asemenea la dezvoltarea
leziunilor de furcatie
Grad II proiectii
cervicale de smalt
aproape de furcatie fara a
lua contact cu ea;
Grad III Proiectii de
smalt extinse in furcatie.

TRATAMENT

Succesul tratamentului
pungilor parodontale
cauzate de proiectiile
de smalt necesita
indepartarea acestora.
Prin restaurarea
conturului normal al
dintelui si prin
expunerea dentinei
subiacente, este
posibil ca atasamentul
parodontal nou format
sa elimine aceste
leziuni.

Perlele de smalt

Perlele de smalt sunt mase

localizate de smalt care s-au
dezvoltat ectopic, tipic peste
suprafata radiculara a dintelui,
in imediata apropiere a
jonctiunii amelo-cementare.
Perlele de smalt localizate
apical de jonctiunea amelocementara pot contribui la
retentia placii bacteriene, care,
in schimb, poate duce la leziuni
periodontale foarte severe.Spre
deosebire de tartru, cu care se
aseamana radiologic, perlele de
smalt nu pot fi indepartate prin
detartraj.ele trebuiesc totusi
indepartate pentru a se reface
conturul natural al dintelui.

Prezenta proiectiilor
cervicale de smalt si a
perlelor de smalt la acest
nivel impiedica
atasamentul tesutului
parodontal si complica
leziunile de furcatie
existente.

Perlele de smalt sunt mai

putin prevalente decat
proiectiile de smalt.Ele
contribuie de asemenea la
etiologia leziunilor de
furcatie

PUNTILE DE
CEMENT

Exista variate cavitati si punti in

plafonul furcatiei care complica
terapia cestor leziuni
puntile merg de la o radacina la
alta, iar la unii molari maxilari se
continua si apical
sunt in stransa legatura cu
pierderea de atasament la nivelul
furcatiei.
grija atunci cand se face
debridarea dintilor cu pierdere de
atasament la nivelul furcatiei.
creeaza nise pentru acumularea de
placa bacteriana si apare in
proportie de aproximativ 70% la
nivelul molarilor mandibulari.
Odontoplastia ar trebui luata in
calcul in cazul puntilor de cement
severe pentru a asigura o modelare
radiculara propice.

Concavitatile radacinilor
si concavitatile
trunchiului radicular

Concavitatile sunt prezente la

nivelul plafonului furcatiei,
coronar si apical de furcatie si in
spatiul interproximal al
radacinilor.
Pot afecta progresia pierderii de
atasament prin favorizarea
depunerii placii bacteriene.
Prezenta concavitatilor
trunchiului radicular influenteaza
in mod negativ regenerarea
tisulara ghidata datorita
neadaptabilitatii adecvate a
membranei atunci cand este
aplicata la 2-3 mm de jonctiunea
amelo cementara. Aceasta
permite migrarea apicala a
epiteliului jonctional, fapt care
interfera cu procesul de
regenerare.

Lungimea
trunchiului radicular

Molarii cu trunchiul radicular

scurt sunt considerati a avea un
grad mai mare de risc de a
dezvolta leziuni de furcatie decat
molarii cu trunchiul radicular lung
si sunt de asemenea cel mai bun
candidat pentru procedurile de
rezectie apicala.
Molarii cu trunchiul radicular
mare raspund foarte bine la
procedurile de regenerare
tisulara ghidata prin vindecarea
completa a leziunilor de furcatie
fata de molarii cu lungimea
trunchiului radicular scurta.
Lungimea scurta a trunchiului
radicular e mai putin favorabila
pentru acoperirea cu membrane,
repozitionarea lambourilor si
adaptarea lor coronara.

CLASIFICAREA LIR

IN SENS TRANSVERSAL

Gradul I - 1-3mm
Gradul II peste 3
mm dar nu
traverseaza
Gradul III
traverseaza dintr-o
parte in alta a
radacinii

IN SENS VERTICAL

Clasa A pana la 3
mm
Clasa B 4-6 mm
Clasa C peste 7 mm

LIR GRADUL I

Implica pierdere minima

de atasament, cea mai
mare parte a osului
interradicular intacta
(pana la 1/3 din distanta
V-O)
Nu sunt modificari
radiografice
Intraoperator se observa
pierdere osoasa minima

LIR GRADUL II

Liza osoasa interradicular

atat orizontala cat si
verticala
Mai exista os profund in
defecte
Radiografic nu se observa
intotdeauna, in functie de
cantitatea de os restanta in
defect

LIR GRADUL II
INCIPIENTA
Ambii molari au LIR
gradul II cu pungi
parodontale de 5 mm

LIR gradul II moderata

Pierdere osoasa
verticala si orizontala
mai importante
Se observa in timpul
interventiei chirurgicale

LIR gradul II severa

Pierdere severa de os
interradicular, dar
dinspre lingual furcatia
apare normala
La sondajul
intraoperator lingual
exista os intact

LIR GRADUL III

Osul este pierdut pe

intreaga grosime a
furcatiei
Sonda trece complet
dinspre vestibular spre
oral
Radiografic se observa o
radiotransparenta neta

LIR gradul III molar

maxilar

LIR gradul III molar

maxilar aspect
radiografic si CT

LIR gradul IV

Pirdere osoasa completa

intre radacini in sens
vestibulo-oral , insotita de
recesiuni mari
Furcatia este vizibila in
cavitatea bucala
Radiografic aspectul este
similar cu LIR gradul III

ATENTIE!!!!

PM 1 MAXILAR- DINTE
BIRADICULAR
IMPLICAREA FURCATIEI
TREBUIE EXAMINATA IN
SENS MEZIO-DISTAL

TRATAMENTUL LIR

SCOP

Realizarea unei jonctiuni dento-gingivale

sanatoase
Eliminarea si controlul factorilor
bacterieni
Stabilizarea leziunii prin usurarea
controlului placii la acest nivel
Regenerarea in limitele posibilitatilor a
tesuturilor parodontale de sustinere

LIR GRADUL I

LIR gradul I cu pungi parodontale mai mici de 4 mm

necesita doar tratament etiologic. In rest este necesara
completarea cu tratament chirurgical
Desfiintarea pungilor supraosoase prin detartraj si chiuretaj
sau prin gingivectomie in functie de adancimea pungii si
de fibrozitatea peretelui moale al pungii
Deoarece procesul distructiv este incipient nu este
necesara abordarea furcatiei
Eliminarea pungii parodontale duce la remiterea inflamatiei
si la repararea ligamentelor parodontale si a marginii
osului alveolar
Daca exista denivelari la nivelul jonctiunii smalt-cement se
face odontoplastie pentru a reduce acumularea de placa
post-tratament

LIR GRADUL II

Tratament de electie RTG

Tratamente alternative
- osteoplastie
- tunelizare
Rezectie radiculara
extractie

Leziune de gradul II incipienta

S-a efectuat:
Lambou muco-periostal chiuretaj
si root-planning
Osteoplastia osului alveolar
pentru a creea o forma adecvata
lamboul se repozitioneaza apical
si se sutureaza urmarind noul
contur osos

LIR de gradul II
avansata

Punga parodontala
profunda cu pierdere
mare de os
Necesita proceduri
regenerative
S-a efectuat RTG cu Biooss si Emdogain pentru
a umple defectul osos
Lamboul se
repozitioneaza la nivelul
initial (coronar)

LIR GRADUL II
AVANSATA
MANDIBULAR

LIR GRADUL III si IV

Se pune problema conservarii dintelui

RTG indicatii limitate datorita pierderilor
mari osoase si a greutatii de a fixa
membrana atat vestibular cat si oral
Tunelizarea
Rezectia radiculara
Extractia

TUNELIZAREA

Indicata pentru molarii

mandibulari cu LIR de
gradul II si III
Are ca scop realizarea
unei morfologii a
spatiului interradicular
adaptata pentu o buna
igienizare la domiciliu
cu periute interdentare

REZECTIA
RADICULARA

AMPUTATIE RADICULARA
AMPUTATIE CORONORADICULARA
(PREMOLARIZARE)
DUBLA PREMOLARIZARE

INDICATII

PARODONTALE
PIERDERI OSOASE SEVERE CARE AFECTEAZA O
RADACINA, NETRATABILE PRIN RTG
LIR GRADUL II SI III
RECESIUNI GINGIVALE SEVERE SAU DEHISCENTE
RADICULARECARE AFECTEAZA DOAR O RADACINA
ENDODONTICE
INCAPACITATEA DE A TRATA UN CANAL RADICULAR
FRACTURA RADICULARA SI/SAU PERFORATIE
RESORBTIE RADICULARA EXTERNA SEVERA
CARIE RADICULARA EXTINSA

CONTRAINDICATII

GENERALE ALE CHIRURGIEI

PARODONTALE
FACTORI SISTEMICI
IGIENA DEFICITARA
FACTORI ASOCIATI CU ANATOMIA LOCALA
RADACINI FUZIONATE
ARHITECTURA TISULARA DEFAVORABILA
FACTORI ENDODONTICI
-RADACINI RESTANTE NETRATABILE

Amputatia
radiculara la molarii
maxilari

Amputatia coronoradiculara la molarii

mandibulari

Dubla
premolarizare

EXTRACTIA

DIAGNOSTICUL
DIFERENTIAL CU
LEZIUNILE
INTERRADICULARE
DE ORIGINE
ENDODONTICA

Difuziunea microbilor si a toxinelor

microbiene prin canalele accesorii
existente la nivelul furcatiei radiculare
si care determina liza osoasa
Dinte devital, cu leziuni carioase
profunde, tratamente endodontice
nesatisfacatoare, obturatii coronare
neadecvate
Parodontiul marginal de aspect
normal, absenta pungilor
parodontale, a semnelor de inflamatie
Uneori in dreptul furcatiei o fistula
cronica sau un mic abces
Examenul radiografic arata liza
interradiculara, dar mezial si distal
este integru
Prognosticul este bun prin tratament
endodontic corect