Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
lurisprudenta
211
268
Bibliografie generala
JURISPRUDENT A
'
1947.
60. Tanoviceanll I., _Tratat de drept i procedura penala, vaL V, Ed. Curierul
Judiciar, editia a 2-a, 1927.
61. Theodoru Gr., Moldovw L., Drept procesual penal, E.D.P., Bucuregti, 1979.
62. Thendont Gr., Tratat de drept procesual penal, Editura Hamangiu, Bucuregti,
www.scj.ro
www. jurindex.ro
portal.just.ro
2007.
63. Trecllsel S., Human Rights in criminal proceedings, Oxford University Press,
www .legalis. ro
2006.
64. Udroiu M., Procedura penala, edipa 2, Ed.-C.H. Beck, Bucureti, 2011.
65. Vasiliu AI., Teoria generala a actelor de procedura penala, Editura All Beck,
Bucureti, 2003.
66. Volonciu N., Brzrbu A., Codul de procedura penala coinentat,_ Editura
Hamangiu, Bucureti, 2007.
67. Vulunciu N., Moro~mw R., Codul de procedura penala comentat, Editura
Hamangiu, Bucuregti, 2007.
68. VoloHciu N., Tuculemw A. , Codul de procedura penala comentat, Editura
Hamangiu, Bucuregti, 2007.
69. Vo/o11cill N., Vrzsili11 A., Codul de procedura penala comentat, Editura
Hamangiu, Bucuregti, 2007.
70. Volonciu N., Tratat de procedura penala. Partea generala, vol. I-II, Editura
Paideia, Bucure~ti, 2001.
266 I
Bi,bliografie generala
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Bucure~ti,
1963.
23. Kahmzc S., Actele de sesizare care conditioneaza inceperea urmaririi penale,
R.R.D. nr. 4/1973.
24. Kahane 5., Structura ~i continutul hoHirarilor judecatore~ti in lumina
prevederilor noului cod de procedura penala, RR.D., nr. 6/1969.
25. Lnsc11 C.D., Lascu I., Cateva probleme legate de cercetarea penala efectuata de
un organ necompetent ~i consecintele sale, Dreptul nr. 8/1996.
26. Lefterache L., Dreptulla aparare. Ascultarea inculpatului, R.D.P. nr. 2/2005.
27. Lorincz A.L., Drept procesual penal, editia a II-a, Editura Universul Juridic,
Bucure~ti, 2010.
28. Lupa~c11 D., Punerea in executare a pedepselor principale, Editura Rosetti,
Bucure~ti, 2003.
29. Lupa~c11 D., Aspecte comune privind procedura Ia instanta de executare,
Dreptul nr. 1/2003.
30. Lupa~cll D., Autoritatea de lucru judecat a hotararilor penale, in Juridica
nr. 3/2000.
31. Lupa~c11 D., Schimbiiri in executarea unor hotarari, inla.turarea sau modificare
pedepsei, Dreptul nr. 2/2003.
32. Lupa~c11 D., Oprca G., Amanarea i intreruperea executarii pedepsei inchisorii
sau a executarii masurii educative a internarii intr-un centro de reeducare,
Dreptul nr. 9/1997.
33. LupllCll D., Atributiile Ministeruli..ti public in legatura cu executarea
hotararilor judedHoreti penale, Dreptul nr. 6/2002.
34. Manzi11i V., Tratato di diritto procesuale penale, vol. I, Ed.VII, Torino, 1968.
35. Mateut Gil., Tratat de procedura penala. Partea generala, vol. I, Edih.ira C.H.
Beck, Bucureti, 2007.
l1l
I 267
BIBLIOGRAFIE GENERALA
A.nto11ill G., Pnpadopol V., Popovit:i M., $t~{a11escu B., lndrumari date de Plenul
Tribunalului Suprem $i nm1a legislatie penala, Ed. $tiintifica, Bucure~ti, 1971.
2. Ashworth A.. Rcdmnyne M. , The criminal process, Oxford University Press, 3d
edition, 2005.
3. Rez.iz.-Ayachc, A., Dictionnahe de droit penale general et de procedure penale,
Ed. Ellipses, 4 edition, 2008.
4. Bouloc 13., Procedure penale, Dalloz, 21' edition, 2007.
5. Bouloc B., Matsopoulou, Droit penal general et Procedure penal, Ed. Sirey,
2011.
6. Cormt G., Vocabulaire juridique, Presses Universitaires de France, 7~ edition,
1.
2005.
7.
R.
Da,;asclzill M., Drept procesual penal, Ed. Wolters Kluwer, Bucure~ti, 2010.
Delmas - Marty M., P roces penal et droits de l'homme, Ed. Presses
1 Av<ind In wdcrc furm<1 incditll in ~Jrc ~ fost r~?alizatii luctare<~, <~utorul a optat pentru prezentarca Ia finc~lul <~ccstei<l (iar nu I<~ subsolul fiedlrei pa~ini) <1 ci'lrtilor sau studiilor consul tate
preo:tl<Jbil.
262 I
263
~ dadi instanta de judecata a respins cererea de reabilitare judecatoreasdi ca neintemeiata, petentul condamnat nu poate formula o 710ltii
cerere dedit dupa trecerea unui terme11 de 1111 mt de Ia data respingerii
cererii prin hotilriire definitivii;
~ este necesar ca In acest termen condanmatul sii 'i11depli1Leascii condifiile
previizute de art. 168 NCP;
~ institu{ia re'innoirii cererii de reabilitare este aplicabilii numai In materia
reabilitiirii judeciitore~ti;
~ care
Dacii ~nu sunt intrunite conditiile pentru pronuntarea unei hotarari
sa se constate intervenita reabilitarea de drept
b. . p
n
. ~
, cererea tre ll1e exammata ca o cerere de reabilitare judecatoreasdi (Trib . d T' .
JU uru~, s. pen.,
dec. nr. 1055/ 1973).
~ tDaca
cererea de reabilitare judecatoreasdi prive<:te mai mult
d
b
1
...
e pe epse ea
~
dacii cererea de reabilitare judecatoreasca a fost respinsa pentru neindeplinirea unor conditii de forma, aceasta poate fi reiteraU'i oricfmd;
'-
I
I
ri
260
I 261
...
../ ca exceppe, art. 168 lit. b) NCP prevede ca reabilitarea va opera i dadi
persoana condamnata nu a avut posibilitatea sa achite in intregime
cheltuielile de judecata sau despagubirile civile sau dlnd partea civila a
renuntat explicit i voluntar la despagubiri.
f--+
hotararea de condamnare;
CD OBSERVATII:
1. daca sunt 1ndeplinite conditiile legale, instanta trebuie sa dispuna reabilitarea, neavand posibilitatea de a aprecia asupra oportunitapi acesteia,
acesta fiind un drept al pcrsoanei condamnate;
3. curge de la data:
inchisorii;
i
J
258 I
rll
CD OBSERVATII:
1. reabilitarea de drept intervine ~i pentru condamnari Ia pedeapsa amenzii
penale aplicata aH\turi de pedeapsa inchisorii care nu depa~e~te doi ani sau
I 259
3. curge de la ~ata:
ill"\
2. Reabilitarea judecatoreasca
./ Conditii: se poatc dispune daca:
256 I
I
II. PARTEA PRACTICA
&
Cererea de extradare in vederea execu tarii unei pedepse definitive intrerupe cursul prescrip pei executarii pedepsei; ca atare, din momentul
intreruperii, un n ou termen de prescrippe lncepe sa curga (I.C.C.J., s. pen.,
dec. nr. 4543/2005, pe www.scj.ro).
FI~A
nr. 24
CAUZECAREINLATURA
CONSECINTELE CONDAMNARII
1
j
'
l]
I. PARTEA TEORETICA
1l
REABILITAREA
../ lnH\tura pentm viitor consecintele juridice ale unci condaliU1ari: intcrdicpi, ded\deri ~i incapaci tc'i ti;
../ nu echivaleaza cu punerea condamnatului In situat_ia anterioara
condamnarii sale d efinitive;
../ se dispune sau se constata cu p rivire Ia toate condamnarile pe care le-a
su ferit o persuana, iar nu doar pentru o parte a acestora (indivizibilitatea reabilitarii) pronun~ate in tara sau in strainatate, indiferent
de natura ~i gravitatea condamnarii.
~ --f
l
l
.J
1. Reabilitarea de drept
A. In cazul persoanei fizice
;--+ ../
254
Cauze care
inl~tura
executarea pedepselor
l
I
~i
255
nici asupra
4. pentm a fi aplicabila legea prin care se disptme gratierea antecondamnatorie, este necesar ca:
a) data comiterii faptei de ciHre autor sa fie anterioara datei legii de gratiere
(publicare, intrare In vigoare sau data prevazuta explicit de lege), in
cazul pluralitatii de infractori;
~.., :c~
5. noul Cod penal prevede di gratierea poate privi numai pedepsele aflate in
curs de executare, excluzand din obiectul acesteia pedepsele a caror executare a fost suspendata sub supraveghere, avand in vedere natura acestei
i.nstitu~ii de cauza ce inlatura executarea pedepselor, exceptie facand
ipoteza in care prin actul de grapere se dispune altfel;
6. daca in aceea~i cauza se constata di s-a implinit tem1enul de prescriptie a
raspunderii penale, dar i interventia tmei legi de gratiere, se va dispune
incetarea procesului penal, iar nu condamnarea inculpatului, unnata de
constatarea ca pedeapsa aplicata a fost gratiata .
-~'
.l
Efectele graperii
252
sus~en~ar~a dure~za
inc.e~:rea/reluarea exec~tar~i
2.
pana la
. .Pedepsei,
respectiv pana la soluttonarea contestape1 m anulare sau a rev1zmm;
3. prescriptia i~i reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare,
termenul sau prelungi.ndu-se cu durata de timp a suspendarii.
3. GRATIEREA
'
i~i
produce
efect~le
prin decret care se publica in Monitorul Ofidal, la cerere sau din oficiu,
numai dupa ramanerea defi.nitiva a hotararii de condamnare;
2. Parlament
Romaniei
Pre~edintele
este o grnticrc colectivii, simplii snu condifionntii, antecondamnatorie ori postcondamnatorie, care se acorda prin lege unui numar nedeterminat de persoane
Jizice sau juridice pentru condamnari determinate prin cuantumul pedepselor sau prin infracpunile pentru care au fost pronuntate;
1.
I 253
ij
l
j
CD OBSERVATII:
j
I
250 I
251
...1 a.
..
-+ 2. dupa fiecare lntrerupere lnccpc sa curga Lll1 nou termen de prescriptie,
perioada de timp anterioara nefiind luata In considerare I~ calculul
termenului de prescriptie.
CD
[J Efecte:
1. pedepsele principale sunt considerate ca executate;
2. dupa expirarea termenului de prescriptie a executa rii pedepsei principale stabilite In sarcina persoanei fizice, se vor executa pedepselc complementare.
1. intervine: \
\
248 I
l 249
pedeapsa amenzii.
l.
. I.
1
b) 5 ani, plus durata pedepsei ce urrneaza sa fie executata, dar nu mai
mult de 15 ani, in cazul celorlalte pedepse cu inchisoarea;
1
a) 2 ani, pentru masurile educative neprivative de libertate;
CD OBSERVATII:
../ Termenele de prescriptie a executarii pedepselor sunt termene substantiale de drept penal ~i se calculeaza de la:
1. data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, respectiv a hotararii prin care s-a dispus masura educativa (privativa sau neprivativa
de libertate);
246
CD OBSERVATII:
1. persoana condamnata poate invoca interventia amnistiei postcondamnatorii pe calea contestatiei Ia executare;
2. efectele amnistiei postcondamnatorii nu sunt similare cu cele produse de
prescriptia executarii pedepsei sau de reabilitare;
3. intervenirea amnistiei postcondamnatorii m1 'i11liiturii posil1i/itaten solicitiirii
co11stntiirii intervcHtiei renbiliti'irii de drcpt sau dt? n disp1111c renbi/itarea
judeciitorcnscii, nnmi~tin postnmdnmnntorie producn11d tjcctc mni rcstrnnse decnt
rcnbilitnrcn;
4. condamnarea anterioara pentm care s-a dispus amnistia nu constituie
impediment Ia dispunerea renuntarii Ia aplicarea pedepsei, amfmarea
aplidirii pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei
ce se aplidl. pentru savarirea unci noi infractiuni;
CD OBSERVATII:
1. imprescriptibilitatea executarii pedepsci pentru infractiunile de genocid,
contra umaniHitii i de razboi, hrdrfercnt de dntn In care mt fost comise,
infractiunile de omor, omor calificat, precum i in.fractiunile i.ntentionate
244
FI$A nr. 23
CAUZECAREINLATURAEXECUTAREA
PEDEPSELOR
&
I. PARTEA TEORETICA
1. AMNISTIA POSTCONDAMNATORIE
./ se disptme de Parlament printr-o lege orga.nica, prin care se 'inlatura
executarea pedepselor in cazul infraqiunilor pentru care a intervenit 0
condamnare definitiva pana la data intrarii sale 1n vigoare sm.1 pana la 0 alta
data prevazuta in lege;
../ legea de amnistie are caracter retroactiv.
!
Cand persoana vatamata este surdo-mut, retragerea pHingerii prealabile
facuta prin declarape consemnata in incheiere nu este valabila, dadi nu s-a
facut prin interpret sau printr-un 'inscris depus la dosar (C.S.J., s. pen., dec.
nr. 1397/1992).
2. pedeapsa principala este considerata ca executata;
242
.il
CJ Efecte:
1. rehagerea plangerii prealabile penale are
'=
ca .efect inlaturarea
243
procurorn/11i de a exercita actiwzea pennia din oficiu, iar !11 concret procurorul a
actionat In acest sens, fmpacarea este posibila dacii legea o prevede fn mod explicit
[de pilda, art. 199 alin. (2) NCP raportat Ia art. 193 NCP (lovirea sau alte
violen~e savar~ite asupra unui membru de familie)];
../ pentru persoanele vatamate lipsite de capacitate de
exerci~iu,
impacare a
../ poate fi realizata oral sau in' scris In fata organelor judiciare; in ccizulin
care asistenta juridica este olJligato-rie, impacarea trebuie sa se realizeze
numai In prezenta avocatului ales sau a aparatorului din oficiu;
../ In cazul
~~
NCP];
3. retragerea plangerii prealabile nu are efecte asupra actiunii civile,
instanta penala urmfmd sa 0 lase nesolu~ionata;
4. retragerea plangerii m1 are efecte asupra masurilor de siguranta, care
pot fi dispuse chiar in absen~a tmei condamnari penale, cu exceptia
confiscarii extinse, care implica existenta unei condamnari.
G?
5. iMPACAREA
../ este posibila numai 'in cazurile explicit prevazute de lege pentru ii~ra~
ptmile la care acpunea penala se exercita din oficiu; ca exceptie, ill cnzunle m
[J Efecte:
1. !mpacarea are ca efect lnlaturarea raspunderii penale pentru infracti-
unea
savar~ita,
dadi aceasta este constatata In cursu! judeditii, instan~a dispune incetarea procesului penal ~i constata stinsa actiunea civ ila; suspectul sau
inculpatul NU poate solicita continu area cercetarilor sau _a judeditii in
vederea doved iri i nevinovi:Wei sale;
2. ]mpacarea produce efecte ill f'CI'SOI!t1111 , !nlaturand ras p underea penala a
suspectului sau inculpatului care s-a lmpacat cu persoana vatamata;
240
[J Efecte:
1. lipsa plangerii prealabile penale are ca efect lnli=iturarea riispunderii
penale pentru infractiunea savar~itii, constituind totodata ~i un impediment la punerea In mi~care a actiunii penale; in situapa In care lipsa
plangerii prealabile este constatata in cursu] urmfuirii penale, procurorul dispune clasarea, iar dadi aceasta este constatata in cursul judecatii, instanta dispune incetarea procesului penal;
~
2. pasivii - cand infraqiunea a fost savar;;ita de mai multe persoane (autori,
instigatori, complici); ace;;tia vor raspunde penal, chiar daca plangerea
prealabiHi a fost formulata numai cu privire Ia unul dintre participanti.
241
G?
238
I 239
l
~i intervine octatd. cu ind.eplinirea de d.tre
organele judiciare competente, lnaintc de lmplinirea termenului
de prescrippe, a oricanti act de procedud\;
1. pe durata cat
>
-'
3. prescriptia speciala: prescriptia va produce efecte orid!te lntreruperi ar avea loc, daca termenul de prescriptie prevazut de lege a
fast depa~it cu inca o data.
CD OB~ERVATII:
1. intrentperea cursului prescriptiei produce efecte fata de top participantii Ia
infracpune, chiar daca actul de lntrerupere prive~te numai pe unii dintre ei;
(DoBSERVATIE: perioada de timp in care termenul de prescriptie a raspunderii penale a fost suspendat nu se ia 1n calcul pentnt stabilirea termenului
prescriptiei speciale.
c::;:r
236
237
2. data incetarii actiunii sau inacpunii infractionale (epuizare), in cazul
infractiunilor continue;
CD OBSERVATII:
CD OBSERVA'fll:
1. cand legea . prevede pentru infractiunea comisa pedepse alternative, stabilirea termenului de prescriptie a dispunderii penale se va face la pedeapsa
./ Termenele de prescrippe ale raspunderii penale sunt termene substanpale de drept p-e nal !?i se calculeaza de la:
1. nu prezinta astfel importanta sub aspectul curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale data comiterii actelor de instigare ori a celor de
complicitate anterioara;
[j Efecte:
1. prescriptia raspunderii penale areca efect inli'iturarca raspunderii penale
pentru infracpunea savarita, constituind totodata ;;i un impediment la
punerea in micare sau exercitarea actiunii penale (produce efecte similare amnistiei antecondamnatorii); daca procurorul constata ca a intervenit prescriptia raspunderii penale, dispune prin ordonanta clasarea,
iar instanta, prin hotarare, incetarea procesului penal;
235
3. produce efecte obligatorii in rem (cu excepP,a situatiei in care prin legea de
amnistie se dispune altfel);
FI~A
nr. 22
CAUZE CARE INLATURA AASPUNDEREA PENALA
I. PARTEA TEORETICA
1. AMNISTIA ANTECONDAMNATORIE
'V'
[J Efecte:
1. inli'\tura raspunderea penala pentru infractiunea savar$ita;
232
IAJM.IWJI
I 233
i
I
j.
NU se va dispune anularea amanarii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei ori a liberarii conditionate, dadi pentru
infractiunea/infractiunile comise in minorat ~i descoperite in termenul de
supraveghere s-a aplicat 0 masura educativa neprivativa de libertate; in
acest caz, masura educativa neprivativa de fibertate se va executa chiar
daca infractorul a devenit intre timp major, alaturi de masurile de supraveghere ~?i/sau obligatiile stabilite de catre instanta odata cu dispunerea
amanarii aplicarii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executarii
pedepsei, respectiv a liberarii cond*onate.
230
M~suri le
_,Obligatii de ,a face"
a) sa urmeze un curs de pregatire ~colara ori de calificare profesionala;
b) sa se prezinte la servidul de probapune la datele fixate de acesta;
c) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicaHi.
-+Jobligatii de ,a nu face"
a) sa nu depa~easca, fara acordul serviciului de probatiune, limita
teritoriala stabiliHi de instan~a;
b)
sa
231
2. PLURALITATEA DE INFRACTIUNI
I
j Ipoteze:
savar~ite
!Ipoteze:
1. in cn: ul faptelor col!cwente, instnutn Pn stnllili o miisurii educntivii pe11tm faptn
co111isi'i 111 stnre de minoritntc ~i o pedcapsii pe11fm fnptn siivfir~itii en major ~iva dispznze:
a. executarea numai a pedepsei (amenda penaUi, tnchisoar~ sau inchisoarea insopta de amenda penaUi), daca pentru fapta savar~ita ca
minor a sta bilit 0 masura educativa neprivativa de libertate;
228
CD OBSERVATII:
1. individualizarea masurii educative (atat sub aspectul stabilirii acesteia, cat
229
'
b. Iibera rea din centrul de dete1ztie, dncii persomza intemntii a implinit vfirsta de 18
lllli;
.f'
'
227
-1
Obligatii de ,a face"
a) sa urmeze un curs de pregatire ~colara ori de calificare profesionaHI;
b) sa se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acesta;
c) sa se suptma masurilor de control. tratament sau ingrijire medicala.
~f~
___.
---+lobligatii de ,a nu face"
2:
---+
___.
..
224
225
./ daca, in perioada intemarii intr-u.n centru educativ, minorul savarete o noHii infracfiune sau este judecat pentnt o infracfiune concurentii
savarita anterior, instanta poate dispune:
a. mentinerea miisurii interniirii lntr-un centnt cducativ, prelzmgind
durata acesteia, fiirii a depii~i ma.:'Cimul de 3 ani previ1wt de lege;
b. lnlocuirea miisurii interniirii lntr-un centru educativ w miisura
intemifrii lntr-wz centm de detentie.
f-+
([) OBSERVATII:
1. individualizarea masurii educative (atat sub aspectul stabilirii acestcia, cat
. , .....
222
FI$A nr. 21
RASPUNDEREA PENALA A MINORILOR.
MASURILE EDUCATIVE PRIVATIVE
DE LIBERTATE
I. PARTEA TEORETICA
-.
1. REGULI GENERALE
1111i~tlrii
educativii privativii de
fiber tate;
220
r::?
educative sau a
~
obliga~iilor
impuse de instanta;
221
CI) OBSERVATII:
l. instanta va opta intre solutia prelungirii masurii educative ~i inlocuirea
acesteia cu una inai severa, nefiind necesar ca, lnainte de lnlocttire, instanta
sa procedeze In prealabilla prelungirea masurii;
.
2 . dad\ masura educativa a asistarii zilnice (apredata ca fiind cea mai severa
218 I
~ D. Asistarea zilnica
~
219
2. programul zilnic trebuie sa tina cont de nevoile identificate ale minomlui, de situatia sa sociala ~i, dupa caz, profesionaU1 ~i de obligatiile ~i interdictiile impuse ace.stuia pe perioada executarii masurii
~i sa aiba in vedere dezvoltar~a annonioasa a personalita(ii minorului, prin implicarea acestuia in activitati cc presupun relaponare
sociala, organizarea modului de petrecere a timpuiui liber ~i valorificarea aptitudinilor sale.
3. OBLIGATII
./ pe liingii oricare dintre miisurile educative nep1-ivati1)(! de libertate
enumerate mai sus, instanta ponte impune minorului sa exerute una sau
mai multe obliga{ii dintre cele prevazute limitativ de art. 121 alin. (1)
NCP.
1. Obligatii de ,a face"
2. Obligatii de ,a nu face"
CD OBSERVATJI:
1. in cazul . in care minorul. nu respecta, ett . rea-credinta, conditiile de
desfa;;urare a masurii sau obligatiile impuse conform art. 12fNCP, instanta
va putea:
3. Modificarea obligatiilor
./ dad\ instanta de executare apreciaza, in funq.ie de progresele inregistrate
de minor, ca ~c impune modificarea obligatiilor impuse minorului, poate
dispune modi fica rea, fie pri11 i111pt111crcn llllur 110i obligntii care nu fusesera
anterior stabilite, fie pritt IIWdificarcn cullfillutului obligntiilor extsfmte prin
.~.
216
iBJIIIWJe1
CD OBSERVATII:
1. masura educativa a supravegherii poate fi aplicata ~~ m cazul in care
minoml savar~e~te doua sau mai multe fapte concurente de midi gravitate
judeca te impreuna; instanta va dispune aplicarea unei tmice masuri
educative in considerarea pluralitatii de infraqiuni;
217
luni;
b)
c)
luni;
2. In cazul in care minorul nu respecta, cu ren-credinta, conditiile de desfii~urare a masurii sau obligatiile impuse con form art. 121 NCP, instanta va
putea:
a) 5~ prelungeasca durata de executare a masurii consemnarii pana Ia
durata maxima de 12 saptamani;.
b) sa
CD OBSERVATil:
.,
1
inlocuiasca
Cll 0
1111
respectii
obligatiile sale,
c) sa inlocuiasca consemnarea Ia sfar~itul saptamanii sau masura mai
severa, dispusa ca u rmare a pet. b, cu masura internarii intr-un centru
educativ, conform art. 123 alin. (2) NCP;
214 I
R~spunderea penal~
A. Stagiul
de forrnare
civica
a minori lor
CD OBSERVATII:
1. instanta poate stabili mice perioada de timp penh"lt stagiul de formare
215
c) sa inlocuiasd\ masura stagiului de formare civica cu masura internarii
lntr-un cenmt educativ sau lntr-un centru de dctcnpc;
4. in cazul In care minorul nu respecta, CLt rea-credinta, conditiile de
desfa~urare ale stagiului de formare civica sau
art. 121 NCP, instanta va putea:
obliga~iile
impuse conform
B. Supraveghere. a -
r~
212
I 213
CD OBSERVATJI:
minorului care a comis fapta lnainte de a fi implinit varsta de 14 ani, indiferent de momentulla care se produce urmarea mai grava;
....
./ EXCEPTIE: !n raport de gravitatea infractiunii savaqite 9i de periculozitatea infractorului, evaluata potrivit criteriilor generale prevazute
de art. 74 a lin. (1) lit. a)-g) NCP, instanta poate dispune fata de minorul
care, Ia data savan;irii infraqiunii, avea varsta cuprinsa intre 14 !?i 18
ani, 0 masura educativa privativa de libertate, daca acesta a mai
savar~it 0 infractiune, pentru care is-a aplicat 0 masura educativa ce a
fost executata ori a carei executare a inceput lnainte de comiterea
inf~actiunii pentru care este judecat sau atunci cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savar-?ita este 1nchisoarea de 7 ani
sau mai mare mi detentiunea pe viata; daca nu sunt 'indeplinite aceste
conditii, instanta este obligata sa aplice 0 masura educativa neprivativa
de libertate.
CD OBSERVATII:
210
8. sunt supuse confiscarii, de asemenea, bunurile ~i banii obpnup din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confisdirii;
FI~A
nr. 20
RASPUNDEREA PENALA A MINORILOR.
MASURILE EDUCATIVE NEPRIV ATIVE
DE LIBERTATE
I. PARTEA TEORETICA
1. REGULI GENERAl.E
../ Poate fi tras la raspundere penala:
. . 1. minorul cu varsta intre 14-16 ani 1<1 data
saviir~irii
infracpunii, dad\ a
Prezumpi
savar~irii
infractiunii.
3. prezurntia relativii de capacitate penala de care beneficiazi\ minorul cu varsta peste 16 ani Ia data savar~irii
infractiunii.
208
___,.. legea sa prevada pentm infrac?unea pentru care s-a dispus condamnarea
pedeapsa inchisorii de 4 ani sau mai mare;
./ pedeapsa concret stabilita infractorului poate fi ~i inchisoarea mai mica
de 4 ani sau amenda penala, atata timp cat maximul special al pedepsei
inchisorii prevazut de norma de incriminare este de 4 ani sau mai
mare.
---+
activita~le
209
CD OBSERVATII:
1. in notiunea de ,bunuri supuse confisdhii extinse" intr5
!]i
sumele de bani;
6. nu este necesar pentru dispunerea confisdirii extinse ca solutia de condamnare sa vizeze aplicarea pedepsei inchisorii Cl.l excet.Jtare in regim de
detentie, putandu-se dispune $i atunci cand instanta decide suspendarea
sub supraveghere a executarii pedepsei;
7. daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, In locullor se confisca bani ~i
206
M~surile
de
sigurant~
privative de patrimoniu
207
2. CONFISCAREA EXTINSA
A. Nop.une: masura de siguranta constand in trecerea in patrimoniul statului
a unor bunuri (altele decat cele care pot face obiectul confiscarii speciale), In
cazurile iii in condipile prevazute de lege;
../ este o sancpune penala ce are cnrncter personal ~i irevocnbil;
B. Condipi
---+ sa se fi dispus condamnarea pentru una sau mai multe dintre urmii8. banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite care au facut
obiectul infracpunii de trafic de influenta, dadi nu au fost restituite
persoanei care le-a dat.
CD OBSERVATII:
1. masura confisdl.rii este o sancpune penala, avand caracter personal ~i, prin
urmare, in cazul participatiei penale, trebuie dispusa cu privire la fiecare
inculpat In parte;
2. masura confiscarii este irevocabiUi;
3. masura de siguran~a a confiscarii speciaie se poate dispune, dupa caz, de
instan~a de judecata prin hotararea de condamnare, achitare sau incetare a
procesului penal, renuntare la aplicarea pedepsei sau amanarea aplidirii
pedepsei sau de judeditorul de camera prelirninara, Ia sesizarea procurorului care a dispus clasarea sau remmtarea Ia urmarire penaUi;
4. in vederea garantarii confiscarii speciale, procuroml, judeditoml de camera
preliminara sau instanta de judecata poate lua in cursu1 procesului penal
masuri asiguratorii.
204
20s
--
./ daca valoarea btmurilor supuse confiscarii este vadit disproporponata, se va dispune confiscarea In parte, prin echivnle11t biinesc;
./ ca exceppe, in cazul bunurilor prod11se, modificnte sn11 adnptnte in
scopul savar~irii faptei prevazute de legea penala, se dispulle
confiscarea lor In l11tregime, illdiferent de valoarea acestora.
Conditii:
sa se fi savar~it cu intenpe sau praeterintentie 0 fa pta prevazuta de legea
penala ~i nejustificata (nu e necesar ca fapta sa constituie infracpune);
__. 4. bunurile care au fost date pentru a determina savar~irea unei fapte
prevazute de legea penala sau pentru a raspHiti pe faptuitor;
' I
...........
ji.IMC:1 I
203
../ sunt supuse confisdirii bartii ~i bunurile obtmute din exploatarea sau
folosirea aces tor bunuri;
FI$A nr.19
MASURILE DE SIGURANTA PRIVATIVE
'
DE PATRIMONIU
I. PARTEA TEORETJCA
C3?
1~ CONFISCAREA SPECIAL.\.
../ daca bunurile produse prin savar~irea faptei prevazute de legea penala
nu se mai gasesc ori au fast distruse de faptuitor, mt se va putea dispzme
coHfiscaren prin ecltivalent;
../ daca bunurile produse prin savar~irea unei fapte prevazute de legea
penala sunt instrainate, trebuie avute in vedere urmatoarele ipoteze:
1. 1n cazul dobanditorului de rea-credintii, se va disptme confiscarea bunului, indiferent dadi detinerea acestuia este permisa
sau nu de lege;
unei fapte prevazute de legea penala, daca sunt ale Hiptuitorului sau dacii, aparpnand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul
folosirii lor.
Conditii:
sa se fi savar~it cu intenpe sau praeterintenpe 0 fa pta prevazuta de legea
penala ;;i nejustificata (nu e necesar ca fapta sa constituie infracpune), cu
exceppa faptelor savar;;ite prin presa;
bunurile sa fi fost folosite efectiv, ]n orice mod, sau sa fie destinate a fi
folosite Ia savarilirea infracpunii (inclusiv lnururile produse, modificate sau
adaptntc 'i11 scaprtl si'ivnririi Jnptei, daci'i au Jost folosite efectiv In comiterea
acesteia);
bunurile sa fi fost proprietatea faptuitomlui Ia momentul comiterii
faptei;
200
de patrimoniu
NEDEMNITATE PENTRU
OCUPAREA UNEI FUNCTII
SAU EXERCITARE UNEI PROFESII,
MESERII, ACTIVITATI
INAPTITUDINE PENTRU
OCUPAREA UNEI FUNCTII SAU
EXERCITAREA UNEI PROPES II
MESERII, ACTIVITA TI
201
&
~i
198
6. sustragerea de la executarea masurii intemarii medicale canstituie infracpunea de neexecutare a sancpunilar penale prevazuta de art. 288 alin. (1)
NCP.
B. Conditii:
D. Durata
se dispune pe o periaada nedeterminata;
199
funcpe, profesie, meserie sau activitate, precum ~i, daca este cazul, persoanei juridice care asigura arganizarea ~i coordonarea exercitaru profesiei
sau activitatii); in cazu I in care interdicpa vizeaza o meserie sau alta activitate,
comunicarea se face . inspectoratulu.i judetean de polipe in a dirui
circumscrippe 1~i are domiciliul condamnatul;
dureaza pana Ia incetarea inaptitudinii celui caruia i s-a interzis
exercitarea unei funcpi sau profesii, dar nu mai pupn de un an.
CD OBSERVATJI:
1. nu este necesar pentru dispunerea masuri.i de siguranta a interzicerii unei
functii sau prafesii ca fapta comisa sa fie infracpune;
196 I
M~surile
CD OBSERVATII:
197
prin luarea masurii obligarii la tratament medical starea de pericol poate fi inlaturata.
r:::;:r
2. INTERNAREA MEDICAL~
CD OBSERVATII:
1. nu este necesar pentm disptmerea masurii de siguranta a intemarii medicale ca fapta comisa sa fie infractiune;
2. instanta nu poate imptme simultan inculpatului atat masura obligarii la
trata.ment medical, d\t $i masura intemarii medicale;
3. aplicarea masurii de siguranta a intemarii medicale este facultativa;
195
_ FI~A nr.18
MASURILE DE SIGURANTA NEPRIVATIVE
DE PATRIMONIU
- + B. Condipi:
I. PARTEA TEORETICA
- ./ Masurile de
siguran~a:
(1.
~\
.-
l\
-+D. Durata
a. se disptme pe durata nedcterminata, pana la insanatoire sau pana
la obtinerea unei ameliorari care sa inUiture starea de pericol;
b. se ptme in executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv i a
copiei de pe raportul de expertiza medico-legala autoritatii de
sanatate publica din judetul pe teritoriul caruia locuiete persoana
fata de care s-a lua t aceasta masura (In cazul In care masura de
siguranta nu insotete pedeapsa inchisorii sau daca aceasta nu se
executa efectiv);
c. poate lnceta daca se dispune: 1. l11locuiren mtisurii obligiirii Ia
tratmnent medical
Cll
tmtame11l medical
192
../ Tratament sanctionator: instanta va dispune revocarea liberarii condiponate ~i executarea restului de pedeapsa (fara a fi avut~r in
vedere partea din pedeapsa considerata ca executata in baza muncii
prestate) 1n regim de detenpe.
CD OBSERVATII:
care s-a dispus beneficiul liberihii conditionate, pentru care s-a aplic~t
pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea termenului de supraveghere;
- NU se va dispune anularea liberarii condiponate daca pedeapsa stabilita
pentru infracpunea ce ar putea atrage anularea es'te amenda;
../ Tratament sanctionator: vor fi incidente regulile de Ia concu~sul de
infracpuni sau, dupa caz, al reddivei (infractiunea pentru care s-a
dispus liberarea conditionata constituind eel de-al doilea termen ai
recidivei) ori pluralitatii interrnediare (infractiunea pentru care s-a
dispus liberarea condiponata constituind eel de-al doilea termen a1
pluralitapi intermediare).
depa~?i
maxirnul general al
&
~i
be~e
190
191
5. Incetarea obligapilor
este posibila.
6. Efecte imediate
G?
....-
7. Efecte definitive
1. se produc dupiiexpiraren termemli11i de suprnvegherc;
-~'
189
188
t:
5. sa nu detina, sa nu foloseasca
arme.
Q) OBSERVATTI:
~i
mult de 2 ani;
3. NU se poate dispune modificarea sau incetarea masurilor de supraveghere,
aceasta masura putiind fi aplicata numai cu privire la obliga~ile impuse
condamnatului liberat.
3. Obligatii
CD OBSERVATJI:
1. obligapile ,de a face" impuse de instanta nu se vor executa pe intreaga
durata a termenului de supraveghere, ci din momentul acordiirii liberiirii, pe o
perioadi'i ega/if cu o treime din durata tennenului de supraveghere, dar n.u mai mult -"::
de 2 a11i;
2. obligatiile ,de a IW face" pot fi impuse persoanei liberate conditionat in
masura in care nu au fost aplicate drept pedeapsa complementara a
interzicerii exercitarii unor drepturi; obligapile ,den 1111 face" se vor executa
pe toata durata termenului de supraveghere.
4. Modificarea obligapilor
v'
11110r
obliga~iile
obligapi:
instan~a
v'
186
lndividualizarea judiciadi
- a execuUirii pedepsei
Pedeapsa care se
executa efectiv
Condamnati
avand varsta sub
60 de ani
Condamnafi
avand varsta peste
60 de ani
187
Pedeapsa efectiv
executata sau
considerata ca
executata in baza
muncii/activitapi
restate
> 10 ani
~ 10 ani
2/3
1/2
2/3
1/3
1/2
1h
3/4,
dar nu mai
mult de 20 de
ani.
2/3
../
- + 3. persoana condamnata sa fi indeplinit integral- obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afarii de cazul cand
nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;
instan~a
1. Termenul de supraveghere
...;.
- + 4.
_sexul condamnatului
. _ .. sau de motivul pentru care acesta nu a presta t munca
m folosul comumtatu;
sa aiba convingerea
poate reintegra in societate.
dovede~te
di
inter~~lul ~e tim~ ~~
../ in cazul liberarii conditionate din pedeapsa detenpunii pe viata, termenul de supraveghere este de 10 ani;
../. in ipoteza libed irii condi~ionate din pedeapsa inchisorii, termenul de
supraveghere reprezinta intervalul cuprins intre data liberiirii condiponate ~i data implinirii duratei pedepsei.
2. Masuri de supraveghere
CD OBSERVATII:
1. fracpa ce trebuie executata se raporteaza Ia pedeapsa care se. executa
efectiv;
2. gravitatea infracpunii pentru care a fost dispusa condamnarea nu constituie
un motiv de respingerc a cererii de liberare condiponata;
3. noul Cod penal prevede necesitatea execuHirii aceleia~i fractii minime, indiferent de forma de vinovatie cu care a fost comisa infracpunea pentru care
s-a d ispus condamnarea Ia pedeapsa lndusorii (intentie, culpa, praeterintenpe); in mod similar, noul Cod penal nu mai face o distinctiein functie de
acesta;
2. sa primeasca vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa;
3. sa anun~e, in prealabil, schimbarea locuintei ~i orice deplasare
care depa~e~te 5 zile, precum ~i intoarcerea;
I 185
r:::-;r 2. LIBERAREA CONDITIONATA A PERSOANEI
'
FI~A
nr.17
INDIVIDUALIZAREA JUDI ClAM
A EXECUTARII PEDEPSEI. LIBERAREA
CONDITION AT A
'
--:--+
vazutii de lege:
I. PARTEA TEORETICA
----------------- ~~ ~
r:::-;r
-------------------------------------
~
lE~liberarea conditionata ~i a persoanei condamnate la pedeapsa
detenpunii pe viat~i:
182
A EXECUTARII PEDEPSEI
./ intervine daca inainte de expirarea termenului de supraveghere se
descopera Ca <;e} condamnat mai savariSe 0 infractitme (pentru care S-a
aplicat pedeapsa inchisorii) inainte de ramanerea definitiva a hotararii
prin care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei;
./ este suficient ca fapta ce atrage anularea sa fie descoperita inainte de
ramanerea definitiva a hoHirarii prin care s-a dispus suspendarea sub
supraveghere, chiar daca faptuitorul este descoperit dupa acest moment;
./ nu prezinta importanta daca condamnarea pentnt infractiunea care
atrage anularea a ramas definitiva dupa expirarea tem1enului de
supraveghere;
./ tratament sanctionator: urmare a dispunerii anularii suspendarii, se va
da efect, dupa caz, regulilor privind concursul de infractiuni, recidiva
ori pluralitatea intermediara; 'in caz de concurs sau pluralitate intermediara, pedeapsa rezultanta poate fi Ia randul ei suspendata sub
supraveghere, daca sunt indeplinite conditiile legale (termenul de
supraveghere se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii
prin care s-a pronuntat anterior suspendarea sub supraveghere a exe-
183
..._ ..
180
liil.tMU
18L
./ este necesar ca neexecutarea masurilor de siguranta sau a obliga~ilor impuse prin hotararea de condamnare sa fie culpabila i sa
nu se datoreze unei irnposibilitiiti obiective de executare.
../ Tratament sancp.onator: se revoca suspendarea sub supraveghere
i se dispune executarea pedepsei stabilite cu autoritate de lucm
judecat.
d. pana la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheatii nu a mdeplinit integral obligatiile civile stabilite prin
hotiirare;
3)
dacii persoana condarnnata, dupa dispunerea executarii pedepsei amenzii prin munca neremunerata in folosul comunitapi, nu executa obligap.a de mundi in condipile stabilite de
instanta;
./ Tratament sancponator: In toate aceste ipoteze, instanta care revocii
daca persoana condamnata, dupa dispunerea executarii pedepsei amenzii prin munca neremunerata in folosul comunitatii, savarete 0 noua infracpune descoperita lnainte de
executarea integrala a obligatiei de mtmca in folosul comunitapi i in terrnenul de supraveghere.
./ Tratament sancponator: in acest ultim caz, numarul zileloramendii neexecutate prin muncii in folosul comunitapi Ia data
condamnarii definitive pentru noua infractiune se inlocuiete cu
un numiir corespunzator de zile cu inchisoarea i se adauga la
pedeapsa pentru noua infractiune, iar pedeapsa astfel obtinuta se
adauga la pedeapsa a ci:irei suspendare a fost revocata.
c. dadi persoana condamnatii nu a respectat cu rea-credinta miisurile
de supraveghere sau obligapile stabilite prin hotararea de condamnare in termenul de supraveghere al suspendiirii;
[J
178
-./ condamnatul trebuie sa respecte masurile de supraveghere sau obligatiile stabilite de instanta;
-./ 1n momentul dispunerii, chiar printr-o hotadtre nedefinitiva, a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, masurile preventive
luate fata de inculpat mceteaza de drept.
179
-./ dncti /11 termenul d~ suprnveghere este comis 1111 concllrs de iHfrnctizmi in
stare de recidivti postcmzdnnmntorie, instanta va dispune condamnarea pentru fiecare dintre infractiunile concurente, va revoca
suspendarea sub supraveghere a executi'irii pedepsei, iar apoi va
aplica regulile de Ia concursul de infracpuni contopind pedepsele
stabilite pentru infracpunile concurente; ulterior, se va cumula
aritmetic pedeapsa rezultanta cu pedeapsa a carei executare a fost
suspendata sub supraveghere; pcdeapsa astfel stabilita va fi executata in regiin de detentie;
176
177
probap.une.
Modificarea obliga!iilor
../ instanta de executarc, dadi apreciaza ca fiind necesar, poate modifica
obligapile impuse persoanei supravegheate fie prin imprmerea zmor noi
obligafii care nu fusesera anterior stabilite de instanta, fie prin modificare,a
incetarea obligatiilor
../ instanta poate dispune 1ncetaren exewtiirii uneia/unora dintre obligatiile
pe care le-a impus pe i:iurata termenului de supraveghere, daca apreciaza ca mentinerea acestora nu mai este necesara sau daca nu mai estc
posibila.
E. Efecte
174
ICD OBSERVATII:
1. NU se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei
amenzii (stabilite fie ca unica pedeapsa, fie ca pedeapsa principala pe langa
pedeapsa 'inchisorii), atunci cfmd prin infractiunea comisa s-a urmarit
obtinerea unui folos pa trimonial, pentru o infwctiune comisa de o persoana
fizidl sau jurididi, sau 'in cazul in care aplicarea pedepsei a fost initial
amanata, dar ulterior amanarea a fost revocata, dispunandu-se condamnarea Ia pedeapsa inchisorii de eel mult trei ani;
2. indeplinirea conditiilor de mai sus nu creeaza ttn drept inculpatului Ia ob~i
nerea unei solutii de suspendare sub supraveghere a e)l:ecutarii pedepsei, ci
numai o voca\ie, instanta putand dispune executarea pedepsei 'in regim de
detentie.
1-+
durata termenului este cuprinsa lntre 2 ~i 4 ani, fi!lra a putea fi mai mic
decat durata pedepsei aplicatc;
175
(D OBSERVATII:
1. gratierea (totala sau partiala) pedepsei aplicate nu are efect asupra
termenului de 1ncercare In sensu! reducerii acestuia cu durata pedepsei
grat[ate;
2. din durata termenului de supraveghere nu se va deduce durata masurilor
preventive privative de libertate;
3. pe durata termenului de supravcghere, persoana condarrmata mt va
executa pedeapsa inchisorii aplicate de instan~a, insa trebuie sa respecte
masurile de supraveghere prevazute de lege ;;i sa execute obligat[ile ce ii
revin, In conditiile stabilite de instanta; de asemenea, persoana
supravegheata tre~11ie sa lndeplincasca integral obligatiile civile stabilite
prin hotarfm~a fudeca.t<Jreasdi, eel mai tarziu cu 3 ltmi i11aintc dccxpimrcn
tcnllcnului de supnwcgherc;
inculpatului:
1. sa se prczinte Ia serviciul de probatiune, Ia datele fixate de acesta;
2. sa primeasca vizitele consilierului de probartune desemnat
supravegherea sa;
3. sa anuntc, 'in prealabil, schirnbarea locuin~ei
depa;;e~te 5 zile, precum ~i 'intoarcerea;
~i
Cll
CD OBSERVATII:
1. nu pot fi impuse numai una sau unele dintre masurile de stipraveghere, ci
instan~a
172 I
FI~A
nr.16
INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA
A PEDEPSELOR. SOLUTII CARE PRESUPUN
'
CONDAMNAREA INCULPATULUI
I. PARTEA TEORETICA
munca nere-
170
(iJ1.14111
c)
pana la expirareal:ermenului de supraveghere, persoana supravegheata nu indeplinete integral obligapjle civile stabilite prin
hotarare;
../ este necesar ca neexecutarea (integralii sau parpala) a obligatulor
civile sa fie culpabiH\;
../ instanta va dispune revocarea amanihii aplidirii pedepsei in
ultima zi a termenului de supraveghere i condarrmarea la pedeapsa ce fusese anterior stabilita, care va fi executata 'in rcgim de
detenpe .
171
168
6. Modificarea obligapilor
./ instanta de executare, dadi apreciaza ca fiind necesar, poate modifica
obligapile impuse persoanei supravegheate fie prin impuneren w1or noi
obligatii care nu fusesedi anterior stabilite de instanta, fie prin
modificaren C01Jfimttului obligntiilor e:ristente prin sporirealdiminunren
conditiilor de executare;
CD OBSERVATII:
1. NU constituie modificare a obligatiilor obtinerea de dHre persoana supra-
169
b.
c.
interventii medicale;
2. NU constihtie o modificare a obligatiilor obtinerea de catre persoana supra-:_
vegheata a incuviintiirii de a piiriisi teritoriul tarii, 1n cazulln care o astfel de
obligape li fusese impusa.
7.lncetarea obliga~iilor
./ instanta poate dispune incetarea exewtiirii w1eia/unora dintre obligatiile
pe care le-a impus pe durata termenului de supraveghere, dadi apreciaza ca menpnerea acestora nu mai este necesara sau dad\. nu mai este
posibila.
8. Efecte
8.1. Efectele imediate
166
167
../
../
a)
CD OBSERVATII:
c)
d)
sa nu detffia, sa nu foloseasca
arme;
e)
f)
~i
164
Gf"
Solu~ii
165
munca
1. Conditii obiective:
a) pedeapsa prevazuta de lege pentru infracpunea savarWi sa fie
CD OBSERVATII:
1. intrunirea cumulativa a conditiilor de mai sus nu creeaza un drept al
inculpatului la amanarea aplicari.i pedepsei, ci numai o vocape, i.nstanta
[J
3. Termenul de supraveghere:
desemneaza intervalul de timp In care persoana fata de care s-a
dispus amanarea aplicarii pedepsei trebuie sa respecte masurile de
162
163
CD OBSERVATII:
if.
careia i se aplica;
a. Condipi: m situatia In care, m termen de 2 ani de la ramanerea
definitiva a hotararii prin care s-a clispus renuntarea la aplicarea
pedepsei, se descopera ca persoana fata de care s-a luat aceasta
masura savarise antelior ramanerii definitive a hotararii 0 alta
infracpune (de care instanta care a dispus renuntarea nu a avut
cunotinta), pentru care i s-a stabilit o pedeapsa chiar dupa expirarea
acestui termen; nu are relevanta natura pedepsei stabilite pentru
infractiunea ce atrage anularea (amenda sau inchisoarea);
6. intrunirea condipilor de mai sus nu creeaza un drept inculpahllui la renun~area la aplicarea pedepsei, ci numai 0 vocape, instanta avand prerogativa
de a aprecia asupra oportuniU'ttii masurii.
3. Efecte:
.,......1
FI~A
nr.15
INDIVIDUALIZAREA JUDICIAM
A PEDEPSELOR. SOLUTII CARE NU PRESUPUN
CONDAMNAREA INCULPATULUI
I. PARTEA TEORETICA
1. Conditii obiective:l
savar~ita
sa fie
161
158
I 159
~i aspectul de ferocitate, ie~it din comun, cu care infractorul savar~e~te
fapta, trezind in con$tiinta celor ce iau cuno~tinta de aceasta fapta W1
sentiment de oroare [T.S., Completul de 7 judecatori, dec. nr. 9/1970].
,& Pentru repnerea scuzei provociirii trebuie indeplinite mai multe condipi,
respectiv: infraqiunea sa fi fost savar~ita sub stapanirea unei putemice
tulburari sau emopi, stare care sa fi avut drept cauza o provocare din
partea persoanei vaUimate. De asemenea, este necesar ca provocarea sa fi
fost produsa de victima prin violenta, printr-o atingere grava a demnitiitii
persoanei sau prin alta actiune ilicita grava, iar riposta infractorului la
acpunea provocatoare a victimei trebuie sa fie indreptata impotriva
acesteia, iar nu impotriva altei persoane (I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 945/2009).
,&
,& Prin cruzimi se intelege nu numai provocarea d e suferinte fizice victimei suferinte care, de altfel, de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit -, ci
&
savar~trea
156
../ 1n cazul persoanei fizice, daca legea prevede pedeapsa lnchisorii alter-
../ dacii vin In concurs una sau mai multe cauze de atenuare ~i una sau mai multe
cauze de agravare a pedcpsei, mai 'intfii instmzta va reduce limitele diind eject
cauzelor de atenunre !n ordhzea previizutii de art. 79 a/in. (1) NCP, pe1rtru ca
ulterior limitc/e de pedeapsii astjel rcduse sii fie majorate potrivit ordinii din
art. 79 a/in. (2) NCP; nstfel, instmrfa de jurlecatii vn nnnliza mai 'intfii lmprejuriirile ce au caracter atenumzt, urmiind ca apoi sii le mzalizeze pe cele cu
caracter agravmzt; aceastii ardirtc are caracter abligatoriu;
../ In cazul aplidirii concomitente a dispozipilor cu privire la drcumstante
agravante, reddiva i concurs de infracpuni, pedeapsa amenzii pentru
persomza juridici! poate fi sporita pana la maximul general.
./ daca sunt incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect agravarea raspW1derii penale, pedeapsa se stabilete prin aplicarea succesivii a
dispozifiilor privitoare In circumstante agravattte, infracfiune continuatii,
concurs sau recidivii postcondamnatorie; ciind se refine atfit concursul de
infractizmi, ciit i recidiva postexecutorie, dispozitiile relative Ia recidivii
postexecutorie se vor aplica lnaintea celor de la concurs; 'in niciun caz pedeapsa
concretii aplicatii mt paate depii$i maximul general a/ pedcpsei;
../ dadi privitor Ia o fapta sunt incidente deopotriva a tat cauze de atenuare,
cat ;;i de agravare, instanta va da efect mai intai cauzelor de atenuare a
pedepsei, iar apoi cauzelor de agravare;
157
previizute de lege pentnt infracfiunea siivfir~itn se redrtc prin aplicarea succesivii.a dispozip.ilor privitoare Ia tentativii, circumstanfe atenuante !iii cauze
speciale de reducere a pedepsei, in aceasta ordine;
../ produc un singur efect de agravare, chiar daca. sw1t incidente mai multe
cirCl.tmstante agravante;
&
infrac~iuni,
circumstan~elor
--
154
J'ldividu~lizarea
judiciara a pedepselor
- ....
155
- + 7.
savar~irea
152
153
v"
v"
este necesar ca savar~irea faptei prin actc de cruzimi sau prin supunerea victimei la tratamente degradante sa nu fie prevazuta ca
element circumstantial agravant al infractit.mii l cum e 'in .cazul
omorului calificat savar~it prin cruzimi, prevazut de art. 188 alin.(4)
NCP raportat la art. 189 lit. h) NCP];
5. CIRCUMSTAN'fELE AGRAVANTE
v"
,.., pot exista acte de cruzime chiar i atund cand numarul de zile de
ingrijiri medicale estE~ reclus;
v"
--
v"
--+ 1.
savar~irea
v"
v"
v"
v"
,.., poate fi rernuta atat in cazul infracto rului persoana fizidi, cat
cazul infractorului pcrsoana juridica;
v"
~i
'in
v"
minor;
--+ 2.
savar~irea
savar~irea
~i
in sarcina
150
CD OBSERVATII:
. ,. . . ., ,
urrnand a fi valorificate numai in cadrul criteriilor generate de individualizare a pedepsei [art. 74 .?!i.n (1) l!t. f) ~i g) NCP];
4. instanta care constata incidenta unei circumstante atenuante judiciare nu
151
~i
fa cui ta tivii.
-s
d
pe eapsa
148
149
../ este necesara 1ndeplinirea tuturor conditiilor de la starea cle- necesitate, exceptand-o pe cea a proporponalitatii actiunii de salvare cu
pericolul;
../ este inddenta atat in cazul infractorului persoana fizica, dit
infractorului persoana juridica;
~i
../ daca inculpatul a comis un concurs de infractiuni care ettprinde deopotriva fapte pentru care este incidenta circumstanta atenuanta a
acoperirii prejudiciului, cat ~i infractiuni pentru care nu se poate
retine drcumstanta atenuanta prevazuta de art. 75 alin. "(1) lit. d)
NCP, efectele acesteia vor fi aplicate numai cu privire Ia faptele
pentru care legea permite.
al
CD OBSERVATII:
1. actuJ de ptOVOCare nu trebuie Sa fie eJ insu:ji determinat de 0 prOVOCare din
partea faptuitorului;
depa~irea
savar~ita
146
147
Conditiile ripostei:
G? 4. CIRCUMSTANTELE ATENUANTE
'
~ 2. Depa~irea
1-
a) sa fie realizat prin violenta (fizidi sau psihica), atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta fapta ilicita grava;
./ poate fi savar~it cu orice form a -de vinovape sau d1iar de 0 persoana iresponsabila, fiind necesar insa ca faptuitorul sa 11 perceapa ca intentionat;
I 145
b. la stabilirea pedepsei amenzii, numarul zilelor-amenda se stabliete
potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei, insa cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda se stabilete tintind
FI~A
nr.14
INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA
A PEDEPSELOR
Ill
Q)
OBSERVATIE: criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt obligatorii ~i se iau 111 considerare cwmtlativ la stabilirea i aplicarea pedepsei (atat
in cazul infractorului persoana fizica, cat i in cazul persoanei juridice).
I. PARTEA TEORETICA
Circumstan~e
agravmz te;
atemtmrte.
<
<
~i
pe
142
Pedepsele
143
..-' fn cnzul In care s-a dispz1s liberarea condi,tionati'i, interdicfiile inzpuse ca urmnre
n npliciirii unei pedepse nccesorii operenzii !ji pe pnrwrsul termemdui de
CD OBSERVATII:
1.
8. PEDEPSE ACCESORII
./ pot fi aplicate de instanta nurnai persoanei fizice condamnate la pedeapsa
detenpunii pe viata sau inchisorii;
./ constau in interzicerea unuia sau a mai rnultor drephtri (la care se refera
pedeapsa complementara), a caror exercitare a fost interzisa de instanta
ca pedeapsa complementara, cu exceptia dreptului !>triihwlui de n sc nfln pe
teritoriul Ron'u!niei, cnre ponte fi illterzis donr en pedenpsii COI/Iplel/lelltnrii, cnnd
pedeapsn principnlii stnbilitii este lnchisonren;
111.1
&
140
Pedepsele
141
---+ 3. Inchiderea unor puncte de lucru aJe persoanei juri dice pe o durata de
la 3 luni la 3 ani
./
poate fi aplicata oridirei persoane juridice direia i s-a stabilit o pedeapsa principala pentru savarirea oricarei infractiuni;
../
../
../
Cll
../
NU poate fi aplicata institll{iilor pub/icc, partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, organizatiilor religioase ori apartinand minoritatilor na{io1zale constituite potrivit legii sau persoanelor juridice care
ii desfaoara activitatea in domeniul presei;
./
../
dad persoana juridica 1mpiedidi exercitarea atributiilor mandatarului judiciar, acesta il va infom1a de 'lndata pe judeditontl delegat
cu executarea, in vederea sesizarii instantei pentru lnlocuirea pedepsei complementare dispuse cu pedeapsa suspendarii activitatii
persoanei juridice; in situatia in care persoana juridica nu respecta
nici pedeapsa suspcndarii activitatii, sc dispune dizolvarea.
CD OBSERVATJI:
1. aplicarea pedepselor complementare persoanei juridice nu este intotdeauna
obligatorie In cazurile In care legea prevede obligativitatea aplicarii pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi persoanei fizice, ci doar
in cazurile In care legea prevede explicit ca alaturi de pedeapsa prindpala a
amenzii se va aplica i o pedeapsa complementara, daca infractiunea a fost
comisa de o persoana juridica;
2. instanta are posibilitatea de a aplica pedepse complementare persoanei
juridice condamnate atunci cand constata, fata de natura ~i gravitatea
infractiunii, precum i fata de imprejurarile in care a fast savar~ita, ca aceste
pedepse sunt necesare ~i proportionale cu scopul urmarit;
3. pot fi aplicate una sau mai multe pedepse complementare, cu exceptia
dizolvarii, care nu poate fi cumulata cu alte pedepse;
4. nu se poate dispune Cumulativ pedeapsa complementara a suspendaru
lntregii activitati ~i cea a inchiderii tuturor punctelor de lucru;
Pedepsele
139
CD OBSERVATII:
daca persaana juridica nu executa cu rea-credinta pedeapsa complementara a afi~arii sau publicarii hatadirii de condamnare, instanta
dispwze suspendarea activitatii ari a uneia dintre activitap pana Ia
ptmerea In executare a pedepsei complementare, insa nu mai mult 3
luni; daca pana la implinirea termenului de 3 luni persaana juridica
nu executa cu rea-credinta pedeapsa camplementara a af~arii sau
publicarii hotararii de condamnare, instanta dispune dizalvarea
persoanei juridice;
./
NU poate fi aplicata institutiifor pub/ice, partidelar palitice, sindicatelar, patranatelor, organizatiilor religiaase ari aparpnand minaritaplar natianale constituite patrivit legii sau persaanelor juridice
care 'i~i desfa~aara activitatea In domeniul presei.
136
Pedepsele
137
c)
dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa graperea totala ori a restului de pedeapsa sau dupa implinirea termenului de prescrip~ie a
executarii pedepsei;
amenzii;
../ dad! s-a dispus inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea, partea din
durata pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi
neexecutata Ia data fnlocuirii se va executa dupa executarea pedepsei
inchisorii ori dupa ce aceasta este considerata ca executata.
CD OBSERVATII:
l'Sfl.' ob/igntori11 a fi d ispusa cand pedeapsa
principala stabilita pentru savar~irea lmei infractiuni este mchisoarea mai
mare de 10 ani sau detentiunea pe viata; b. ponte fi disp11sii d\nd pedeapsa
principal.3 stabilita pentm savar~irea cu inten~ie (nu din cu..lpa) a unei
infracpuni este lnchisoarea de eel putin 5 ani ~i eel mult 10 ani; c. nu se
poate dispune dadi pedeapsa stabilita (inclusiv pentm infraqiuni comise cu
intenpe) este amenda sau inchisoarea mai midi de 5 ani;
2. dispuncrea reabilitarii judecatore~ti sau interventia unei legi de dezincriminare nu areca efect redobandirea gradului rnilitar pierdut.
134
G""
llii.ihll
Pedepsele
e. drepturile parint~ti;
dreptul de a fi tutore sau curator;
j.
CD OBSERVATII:
d. dreptul de a alege;
f.
. ~ , 00 d ease
apropia de acestea;
functii publice;
ritiitii de stat;
c.
135 .
instanta de judecata in cazul condanma1ii mculpatului la pedeapsa inchisorii ori a am enzii penale (indiferent de cuantum), daca se constata ca, fata
de natura ~i g ravitatea infrac~iunii, !mprejurarile cauzei ~i persoa~a
inculpatului, aplicarea acestei pedepse este necesara;
2. pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi poate fi dispusa indiferent d e aspectul _di pedeapsa urmeaza sa fie executata In regim de
detenpe sau d ad s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei ori suspendarea
sub supraveghere a executarii pedepsei;
3. nu p oate fi aplicata pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi ;11
cnwl In care pt!deapsn pri11cipalif stabilitif dtt instnnfii este detmfiwrea pe viatii
daca pedeapsa deten tiunii pe viata este ulterior inlocuita cu pedeapsa incl~~
sorii, instanta va dispune ~i pedeapsa interzicerii exercitarii unor drepturi
pe d urata ei maxima (art. 58 NCP); in ipoteza dispunerii libedirii condi~ionate din executarea pedepsei detentiunii pe viata, faFi de conditiile ce
trebuie indeplinite pen tru a se dispune 0 asemenea masura ~i de durata
termenului de supraveghere (10 ani), executarea pedepsei complementare,
dupa acest interval d e timp, ar fi lipsita de efidenta;
4. pedeapsa com plementara a interziceri i unor drep turi nu poate fi aplicata
infractorului care a savan;;it infractiunea in timp ce era minor, chiar daca la
data pronuntarii hotararii este major;
5. In caz de concurs de infractiuni, instanta trebuie sa aplice pedeapsa complementara_a interzicerii exercitarii unor drepturi pe langa fiecare infractiw1e
concurenta, iar nu direct pe langa pedeapsa rezultanta;
132
Pedepsele
comunitatii a fast aplicata pe langa pedeapsa inchisorii, munca neremunerata in folosul comunitatii se va presta dupa ce pedeapsa inchisorii este
executata sau consideraHi ca executata;
~1-5~ executarea pedepsei amenzii prin mtmca neremunerata in folosul comunitatii lnceteazii la data executarii ultimei zile de munca stabilita de ditre
instanta sau prin plata amenzii corespunzatoare zilelor-amenda ramase
neexecutate, in cazul in care persoana condamnata nu mai este i.nsolvabila
i nu mai dorete Sa continue IDW1Ca.
I 133
CD OBSERVATII:
1. amenda penala in cazul persoanei juridice se va stabili in doi p~i: a) instanta
c::?
~i
600
de zile, iar cumttumul unei zile-amendii este cuprins intre 100 ~i 5.000 lei;
astfel, limitele generate ale pedepsei arne11zii sunt cuprinse intre 3.000 ~i
300.000 lei;
2. limitele speciale ale zilelor-amenda sunt dtprinse intre:
i) 60
~i
savar~ita
130 I
Pedepsele
Cazuri:
..-n"
CD OBSERVATII;- --
---+ b. dadi pedeapsa amenzii nu poate fi executata (in tot sau in parte)
din motive neimputabile condamnatului, iar acesta nu i~i da
consimtamantul la executarea amenzii prin mundi neremunerata
in folosul comunitapi;
este inlocuita amenda, legea previizand 1n mod explicit cii numarul zileloramenda neexecutate (prin plata sau prin munca in folosul comunitiitii)
. 5e
inlocuie~te cu un numar coresptmzator de zile cu inchisoare (unei zileamenda ii corespunde o zi de lnchisoare); zilele de munca in folosul comunitatii efectuate in ex~~ttar~a- pedepsei amenzii intre data comiterii noii
infractiuni ~i data condamna"fii definitive nu vor fi avute ]n vedere la
stabilitea zilelor de lnchisoare pe care condamnatul trebuie sa Ie execute
I
Condi~ii:
a)
ped~apsa .amenzii. sa
CD OBSERVATII:
1. nu poate fi dispusa daca persoana condamr1ata nu poate presta munca in
folosul comunitatii din cauza starii de sanatate, dovedita prin acte medicale;
128
Pedepsele
129
2.
3.
4.
5.
opteaza pentru aplicarea acestei pedepse, limitele spedale ale zileloramenda se pot majora cu o treime;
3. rep..nerea unor cauze de atenuare ori agravare are efecte numai asupra
lirnitelor speciale ale zilelor-amendii, nu i asupra cuantumului unei
zile-amendii;
4.
b) inlocuirea pedepsei amenzii cu inchlsoarea, cfmd constata ca neexecutarea nu este imputabila condamnatului ~i acesta nu ti da consim~amantulla prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitapi;
c) inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea, cand constata neexecutarea
cu rea-credinta a amenzii.
6.
cuantumul unei zile-amendii este cuprins intre 10 lei i 500 lei, iar la
stabilirea acestuia se va pne seama de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit.
126
tiji.IMII
Pedepsele
../ potrivit noului Cod penal, pedeapsa inchisorii poate fi inlocuita cu
pedeapsa detenpunii pe viata:
i. In cazul concursului de infraqiuni, atzmci ctind s-all stabilit mai
127
2. speciale intre:
G?
a) 60 ~i 180 de zile-amenda, dind legen prevede pentru infracptmea savar;;ita numai pedeapsa amenzii;
b) 120 ~i 240 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa
arnenzii altemativ
pedeapsa inchisorii de eel mult doi ani;
c) 180 ~i 300 de zile-amenda, d1nd legea prevede pedeapsa
amenzii altemativ cu pedeapsa inchisorii ~ai mare de 2 ani.
3. INCHISOAREA
eu
../ ziua in care lncepe executarea pedepsei ;;i ziua in care inceteaza se
socotesc In durata executarii;
../ durata repnerii ;;i a arestarii preventive/arestului la domiciliu se deduce
din durata pedepsei inchisorii stabilita de instanta, chiar daca, pcntru
infracpunea In legatura cu care a fost rep.nut sau arestat preventiv, s-a
dispus clasarea sau renuntarea la urmarire penaH'i/amanarea aplicarii
pedepsci; in cazul condamnarii la pedeapsa amenzii penale, executarea
acesteia va fi mlaturata in tot sau in parte, ca urmare a retinerii, arestului
Ia domiciliu sau arestarii preventive din cursul procesului; dadi faptuitorul este judecat in tara pentru o infracpune pentru care a fost rep.nut,
ares tat preventiv sau condamnat In strainatate, durata retinerii, arestului
la domiciliu ori a arestarii preventive, precum ;;i partea din pedeapsa
executaHi in afara teritoriului tarii se deduc din durata pedepsei aplicate
pentru aceea;;i infracpune de instantele romane, dupa recunoa;;terea
hotararii judecatore;;ti strihne;
CD OBSERVATII:
1. stabilirea cuantumului amenzii se reali.zeaza In doua etape:
a) instanta stabile;;te numarul zilelor-amenda la care va fi condamnat
inculpatul avand in vedere criteriile generale de individualizare a
pedepsei, prevazute de art. 74 NCP;
b) instanta va stabili cuantumul unei zile-amenda tinand seama de situatia
materiala a condamnatului :;;ide obligapile legale ale condamnahtlui fata
I 125
[~--------------FI_~_A_n_r_.l_3____________~J
_
PEDEPSELE
I. PARTEA TEORETICA
b. persoanei juridice ii pot fi aplicate una sau mai multe dintre urmatoarele
pedepse complementare: dizolvarea, suspendarea activitapi persoanei juridice pe o durata de la 3luni la un an sau suspendarea uneia dintre activWHile
persoanei juridice in legatura Ctl care s-a savar~it infractiunea pe 0 durata .de
la 3 luni la 3 ani; inchiderea unor ptmcte de lucru ale persoanei juridice pe o
durata de la 3 luni la 3 ani; interzicerea de a participa la procedurile de
achizi~ publice pe o durata de la unu la 3 ani; afiarea sau difuzarea
hotararii de condamnare.
I. Pedepse principale
f--.
in
a. persoanei fizice ii pot fi aplicate urmaI III. Pedepse complementare f-.+ toarele
pedepse complementare: interzicerea unor drepturi pe o durata de lalla
5 ani, degradarea militara ~i p ublicarea
hotararii de condamnare;
a. daca persoana condamnata a avut o buna conduitii pe toata durata executarii pedepsei;
b. dad\ persoana condamnata a indeplinit integral obligatiile civile
stabilite prin hotararea de condarnnare (exceptand cazul in care
dovedete ca nu a avut nicio posibilitate sa Ie indeplineasca);
c. dad\ . persoana condamnata a facut progrese constante ~i evidente in vederea reintegrarii sociale;
122
Cauzele de neimputabilitate
~ Daca minorul a savar~it o parte din actele succesive componente ale unei
infraqiuni continue sau continuate in perioada de ti~p in care nu
raspundea penal, dar le-a continuat in timpul cand era major, va fi tras la
raspundere penala pentru activitatea desfa~urata in aceasta ultima
perioada (Plenul T.S., dec. de J:ndrumare nr. 9/1972).
123
noa~terea
&
Neetmoa~terea
,-
120
Cauze!e de neimputabi!itate
CD OBSERVATII:
1. eroarea asupra antijurididta\ii nu inlatura vinovapa ca element constitutiv
a1 infracpunii, d face ca fapta prevazuta de legea penala sa nu fie
imputabila;
8. CAZUL FORTUIT
A.
Condi~ii:
121
.& Pentru existen~a constrangerii morale, trebuie sa fie mdeplinite urmatoarele condipi: 1. sa existe 0 actiune de constrangere savar~ita de 0
persoana asupra psihicului unei alte persoane, prin amenintare cu un rau
impe>rtant. Tocmai existen~a unei amenin~ari de acest fel provoaca la
persoar\a amenintata un sentiment de teama sub imperiul caruia ea
savar;;e~te 0 fapta prevazuta de legea penala, ca singura altemativa a
raului cu care este amenintata. Persoana constransa moral este nevoita,
ded, sau sa sufere raul cu care este amenin~ata, sau sa savar~easca fapta ce
i se pretinde de catre eel ca re exercita constrangerea ~i care este o fapta
ilicita. Amenin~area poate fi orala sau scrisa. Amenintarea orala poate fi
insopta sau nu de gesturi amenintatoare (de exemplu, agitarea unei arme,
lnchiderea u~ii cu cheia, ruperea legaturii telefonice etc.), fara ca prin
aceasta sa inceteze de a fi o constrangere morala, exercitata asupra
psihicului persoanei; 2. prin amenintare sa se creeze un pericol grav pentru
persoana amenintata sau pentru o alta persoana, In cazul in care nu s-ar
ceda amenintarii ~i nu s-ar savar~i fapta prevazuta de legea penala .
Pericolul poate sa priveasdi oricare dintre valorile legate de persoana
fizidi: viata, integritatea corporaHi, sanatatea, libertatea, demnitatea etc., fie
ca este vorba de persoana celui amenintat, fie de orice alta persoana,
independent de existen~a vreunei legaturi lntre aceasta ~i eel an1enintat.
Legea penaUi apara ;;i 1ncurajeaza, ~i in acest caz, sentimentul de solidaritate ~i relatule de ajutor reciproc lmpotriva agresiunii. Pericolul
rezultat din amenintare este considerat grav ahmci cand se refera la un rau
118
.-
119
L Cauzele de neim_putabilitate
CD OBSERVATJI:
1. nu reprezinta cauza care 'inlatura caracterul penal eroarea in fom<a n/lerratio
116
Cauzele de neimputabilitate
117
CD OBSERVATJ:I:
6. INTOXICATIA
1. voluntarii: intoxicatia (cu alcool sau alte
substante psihoactive) este produsa in mod
Into.xicapa poate fi: r---+ voluntar, chiar daca. persoana nu a urmarit sa
A. Conditii:
7. EROAREA
tipicita~ii
infractirwii);
A. Condifii:
...
114
Cauzele de neimputabilitate
d . procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea;
e. rninorul pana la 14 ani nu raspunde delictual decat dadi se
dovede~te di a savar~it fapta Cll discemamant; minorul care a
lmplinit varsta de 14 ani raspunde de prejudiciul cauzat, 'in afara de
cazul in care dovede~te ca a fost lipsit de discemamant Ia data
savar~irii faptei; persoana care, in temeiullegii, alunui contract ori
al unei hotarari judeditore~ti, este obligata sa supravegheze un
minor va rasptmde pentru prcjudiciul produs de acesta;
f. fata de minorul care a savar~it o fapta prevazuta de legea penala ~i
care nu dispunde penal, Comisia pentru Protecpa Copilului ori, dupa
caz, instanta judecatoreasca poate dispw1e masura plasamentului sau
a supravegherii specializate.
115
B. Efectele iresponsabilitiitii
a. produce efecte in personam;
b. 'inlatura caracterul penal al faptei savar~ite In stare de iresponsabilitate ca urmare a lipsei imputabilitatii;
c. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea;
nu pot fi aplicate pedepse sau masuri educative, 'insa pot fi dispuse
masuri de siguranta (obligarea la tratament medical sau intemarea
medicala);
d . inlatura raspunderea delictuala a faptu.itorului, insa poate fi anga-
5. IRESPONSABILITATEA
I. Condifii:
1. savar~irea unei fapte prevazute de legea penala, nejustificata;
2. existenta unei stan de incapacitate psiho-fizica in momentu.l sav~irii faptei;
anormale;
./ este necesar ca boala psihica sa fie susceptibila sa afecteze responsabilitatea;
./ alte cauze care pot afecta responsabilitatea pot fi sornnambulismul,
starile hipnotice etc.
CD OBSERVATII:
1. in cazul infraqiunilor cu durata de consumare, starea de iresponsabilitate
care legea le califica drept cauze autonome care inlaturii caracterul penal al
faptei (be(ia, minoritatea);
3. daca actiunile sau inacpunile infractionalc au fost savar~ite de faptuitorul
113
Cauzele de neimputabilitate
112
../
4. MINORITATEA
pantilor;
b. inlatura caracterul penal al faptei;
c. nu este posibila aplicarea unei pedepse sau masuri educative, msa
este posibiUi aplicarea unei masuri de siguranta;
d. procurorul va dispune clasarca, iar instanta va dispune achitarea;
echitabile;
A. Conditii:
savar~ite
in stare de minoritate, ca
110
I , Cauzele de neimputabilitate
B. Efectele constrangerii fizice
a. produce efecte in personam;
b. lnlatura caracterul penal al faptei savariiite ca urmare a constrangerii
fizice;
c. persoana care exercita cu intenpe acte de constrangere fizidi asupra
faptuitorului va raspunde penal pentru participape improprie la fapta
savariiita de persoana constransa;
d. procurorul va dispune clasarea, iar instan~a va dispune achitarea;
e. inlatura raspunderea delictuaHi a faptuitorului, insa nu 'in.latura
rasptmderea celui care a exercitat actele de constrangere.
111
CD OBSERVATJI:
1. con:trangerea moraHi afecteaza libertatea de voint.a, iar nu pe cea de acpune
3. EXCESUL NEIMPUTABIL
3. fa pta (consurnatii sau tentata) savar~ita in calitate de au tor sau de
participant sub irnperiul constrangerii morale sa fie prevazuta de legea
penala ~i sa fie nejustificata.
CD OBSERVATII:
1. este necesar ca savar~irea acpunii sau inacpunii prevazute de legea penala
sa fi fost solicitata in mod direct sau implicit de catre persoana care exercita
constrangerea;
108
Cauzele justificative
&
FU}A nr. 12
CAUZELE DE NEIMPUTABILITATE
I. PARTEA TEORETICA
G'
1. CONSTRANGEREA FIZICA
CD OBSERVATII:
1. spre deosebire de starea de necesitate, unde Hiptuitorul are oppunea de a
realiza sau nu actiunea de salvare, In cazul constrangerii fizice, persoana
constransa nu are nicio op\iune, trebuind sa comita fapta prevazuta de
legea penala (acpune sau inac(iune);
2. stan:!a de constningere provocata cu ~tiinta chiar de catre faptuitor, pentru
ca ulterior sa o poata invoca drept cauza de neimputabilitate (actio Iibera in
carrsa), nu reprezinta 0 cauza de neimputabilitate, faptuitorul urmand sa
raspunda penal pentru fapta savar~ita.
106 I
Cauzele justificative
Clt
c;;='
A. Conditii
A. CONSIMTAMANTUL PERSOANEI VATAMATE trebuie:
a. sa fie valabil exprimat cu privire la savarirea unei fapte prevazute
de Iegea penala (sa provina de la o persoana cu discemamant, sa
fie serioS, Jiber l exprimat In CUnOtinta de cauza, Sa fie determinat ~i neechivoc);
b. sa priveasca valori sociale al caror titular este persoana vatamata i
de care aceasta poate dispune in mod legal;
107
CD OBSERVATII:
1. J:n cazul in care consimtamantul persoanei vatamate se regasete printre
,& De esenta legitimei aparari este existenta unei agresiuni, a unui atac care
pune in pericol grav persoana sau drepturile acesteia ori un in teres general
~i care creeaza nccesitatea unei actiuni de aparare imediata, adica de
104
Cauzele justificative
I 1os
2. prin lege se intelege actul normativ emis de Parlament, cat ~i
alte acte normative sau o hotarare judedHoreasca, un contract
etc.;
3. prin drept intelegem atat drepturile subiective, cat ~i prerogativele conferite de lege unei persoane fizice sau juridice ori
unei autoritiiti de stat;
r::;:r
[1
UNEI OBLIGA'fll
--+I. EXERCITAREA UNUI DREPT RECUNOSCUT DE LEGE
(AUTORIZAREA LEGII)
juridica;
~i
de
persoana
este necesar ca obligatia sa fie impusa faptuitorului de autoritatea publica competenta (civila sau militara), cu respectarea
conditiilor de forma ~i fond previhute de lege;
2. se va retine cauza justi ficativa ~i In cazul1ndeplinirii w1ei obligatii impuse In mod nelegal de autoritatea competenta, daca
aceasta nu are un vadit caracter nelegal.
102_ 1
Cauzele justificative
rl
_____,
103
CD OBSERVATII:
1. aprecierea caractemlui inevitabil a! pericolului se face in concreto, in funcpe
de persoana agenhllui ~i de cunotintele de care dispunea la momentul
comiterii faptei;
2. spre deosebire de legitima aparare, unde atacul (pericolul) provine i.ntotdeauna de Ia o persoana (chiar ~i ahmd cand se realizeaza prin mijlocirea
tmui animal), in cazul stani de necesitate pericolul poate fi cauzat atat de o
persoana ac~ionand cu intenpe sau din culpa, dar o?i de fenomene naturale ori
de w1 animal;
achitarea;
3. dadi pericolul a fost produs din culpa autorului faptei prevazute de Jegea
penala, acesta va fi tras Ia raspundere penala pentru fapta comisa din culpa,
in masura in care este incriminata;
2. STAREA DE NECESITATE
A. Condipi
1. PERICOLUL trebuie sa fie:
a. actual sau iminent: in curs de desfiiurare sau pe punctul de a se
produce; poate rezulta dintr-o acpune umana, dintr-un fenomen
natural sau poate proveni de Ia tm animal;
b. o amenintare pentru viafa, integritatea corporala sau saniitatea
unei persoane, pentru un bun important al acesteia ori pentru
un interes general;
c. inevitabil: sa nu poata fi 1nlaturat altfel ded\t prin savarirea
faptei prevazt.ite de legea penaUi, respectiv fapta penala sa
constihlie unicul mijloc de inlaturare a pericolului.
CD OBSERVATII:
1. dadi existau multiple variante de salvare, fiecare constand intr-o fapta
penala, agenhll trebuie sa opteze pentru cea mai pupn grava;
l_
100 I
101
Cauzele justificative
2. AP ARAREA
r-+-
trebuie sa fie
a. realizata printr-o fapta prevazuta de l~gea penala (consumata sau tentata) comisa cu orice forma de vinovape;
I
L---------------------------------~ 1
J
J
L..._..l
e. proportionaHi cu atacul.
CD OBSERVATJI:
1. in cazul infracpunilor cu rezultat ireversibil, apararea nu mai este justificadi
dupa consumarea acestora;
_
2. in cazul infractiunilor cu rezultat reversibil, apararea este justificata ~i dupa
consumarea l~r, in masura in care exista posibilita tea inliHurarii rezultatului;
3. nu este necesar ca fapta ce constituie apararea sa fie unica posibilitate de a
inlatura atacul;
4. dadi atacul se realizeaza prin intermediul unui animal instigat de agresor,
apararea se poate indrepta ~i lmpotriva animalului;
s.
Cod penallegitimeazii apiirarea, chiar ~i atunci dind atacul produce 1111 pcrico/
de 0 g-ravitate micif sau mijlocie, Jiind 'insif 11ecesar ca apifrarea sii fie proportionala
cu atawl (aprecierea proportionalitatii se realizeaza in funcpe de impre-
11011 [
depa~irea,
CD OBSERVATII:
1. noul Cod penal /imiteazii sfera spatiilor acoperite de p.r ezumtia de legitima
aparare, eliminand Iocurile imprejmuite sau delimitate prin sernne de
marcare care nu tin de o locuinta, incapere, dependinta;
2. noul Cod penal exti11dc aplicarea prezumtiei situatiei 1n care patrunderea
sau incercarca de patnmdere este savar~i ta in timpul noptii, fara ca patrun_d erea sau incercarea de patrundere sa fi fost savar~ita prjn violenta,
viclenie, efractie sau prin alte asemenea m.ijloace.
99
c. imediat
FI~A
nr. 11
CAUZELE JUSTIFICATIVE
Ill
I. PARTEA TEORETICA
r:::?
1. LEGITIMA APARARE
d. injust
A. Conditii
[
l.ATACUL
trebuie sii fie
material
CD OBSERVATII:
1. eel atacat de o persoana iresponsabila va acpona 1n conditiile legitimei
96
Pluralitatea intermediara
v'
CD
97
OBSERVATIE: in cazul in care, dupa executarea pedepsei sau considerarea acesteia ca executata {pedeapsa care intrune~te conditiile primului
termen al reddivei), condamnatul savarete 0 noua fapta (care nu indepline~te conditiile celui de-al doilea termen al reddivei), cu toate ca ne
afUim in prezenta unei pluralitap. de infractiuni, aceasta nu reprezinta o
forma a pluralitapi intermediare (care se retffie numai in cazul in care nu
sunt intrunite conditiile legale prevazute pentru vreunul sau ambii termeni
ai recidivei postcondamnatorii, iar nu postexecutorii), ci constituie o pluralitate nenumita, ce nu atrage un tratament sanctionator speciaL
94
I
,-.
Pluralitatea intermediara
3. termenul I al pluralitapi intermediare este format dintr-un
concurs de infractiuni, iar a1 11-lea termen este format dintr-o
infracpune;
./ pedeapsa rezultanta aplicata pentru concursul de infrac?uni se
va contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa stabilita
pentru infracpunea ce constituie eel de-al 11-lea termen;
./ nu se va putea depa~i maximul general al pedepsei inchisorii;
./ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre
data savar~irii noii infraqiuni ~i data ramanerii definitive a
hotararii judeditore~ti (inclusiv eventuala retinere/arestul
preventiv/arest la domiciliu pentru infractiunea ce constituie al
II-lea terrnen al pluralitatii).
95
~----------------------------------------------------~
./ se va da eficienta rnai mtai regimului sanctionator al pluralitiitii intennediare pentru fiecare infracpune, iar apoi regimulu~
sanctionator al concursului de infractiuni in vederea stabilirii
pedepsei rezultante ce urmeaza a fi executata (vor fi aplicabile doua sporuri, unul rezultand din concurs, iar unul din
starea de pluralitate intermediara);
./ nu se poate depa~i maximul general al pedepsei;
./ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat lntre
data savar~irii noii i.nfractiuni. (al doilea termen) ~i data ramanerii definitive a hotararii judecatore~ti (inclusiv eventualele
reti,neri./arestari preventive);
./ in situatia in care, !nai.nte ca prima pedeapsa la care o persoana
a fost condamnata definitiv sa fie executata sau considerata
executata, sunt savar~ite mai multe infractiuni, 1.mele in stare de
recidi.va postcondamnatorie, iar altele in stare de p luralitate
intermediara, se va aplica pentru toate regimul sancponator al
recidivei.
Termene
Ipoteze: ,....
I 93
FI~A
nr.lO
PLURALITA TEA INTERMEDIAM
Ipoteze
r-r----------------------....,
1. atat termenul I, cat i terrnenul al 11-lea al pluralitiitii
intermediare sunt fonnati dintr-o infractiune
./ se va contopi lntreasa pedeapsii mzterioarii (chiar daca a
fast in parte executata) cu pedeapsa aplicata pentru
noua infractiune, potrivit regulilor de Ia concursul de
i~fracpuni, iar Ia pedeapsa de baza se adauga in mod
obligatoriu ~i u11 spar de o treime din totalu/ celorlalte
pedepse stabilite (111 cazul In care sunt nwnai pedepse c11
lnchisoarea sau llUIIIni pedepse cu amenda);
./ din pedeapsa rezultanta se va deduce perioada deja
executata din pedeapsa anterioara (inclusiv eventuala
retffiere/arestul preventiv/arestul al domiciliu pentru
infractiunea ce constituie alII-lea termen al pluralitatii).
'
ll
I. PARTEA TEORETICA
G?
PERSOANEI FIZICE
a. termenul I al pluralitiipi intermediare
NU poate consta lntr-o condamnare pentru care a intervenit amnistia, prescrippa executarii, reabilitarea ori
pentru o fapta care a fost ulterior dezincriminata;
Termene
\
b.
'
90
r:::;=-
Recidiva postexecutorie
I
Pedepsele complementare ~i masurile de siguranta:
TERMENULI
Conditii:
TERMENUL al 11-lea
CD OBSERVATII:
1. daca infractiunea a fost savar~ita a tat in conditiile sU\rii de recidiva postcondamnatorie, cat ~i in cele ale starii de recidiva postexecutorie, se aplidi mai
1ntai tratamentul sanctionator al recidivei postexecutorii, iar apoi eel al
recidivei postcondamnatorii;
2. dispozitiile privind descoperi rea ulterioara a starii de recidiva se aplica
corespunzator ~i in cazul persoanei juridice;
3. majorarea limitelor pedepsei amenzii are semnificatia majoram lllllllni n
llllllliirllllli zilelor-nmendii, care constituie minimul special ~i rnaximul special
al pedepsei previizut de lege pentru infracpunea comisa de persoana
jurididi.
91
&
savar~irii
In cazul
unei noi infractiuni, de catre o persoana condamnata
definitiv Ia. mai multc pedepse, dintre care unele au fost executate, iar
pentnt altele durata pedepsei nu s-a lmplinit, trebuie sa se i'Cpna di acea
infractiune a fost savar~ita atat in conditiile starii de recidiva postcvndnmllfltoric, cat ~i In cele ale starii de recidiva postexecutorie (I.C.C.J., S.U., dec.
nr. 18/2007).
88 I
Recidiva postexecutorie
I 89
CD OBSERVATII:
1. de regula, in cazul infractiunilor continue, continuate sau de obicei, se va
retine numai recidiva postexccutorie in cazulin care epuizarea acestora are
Joe dupa momentul Ia care prima pedeapsa fusese executata sau considerata ca executata, chiar dadi consumarea infracpunii avusese loc inainte
de acest moment;
Pedeps~le
complementare
~i miisurile de
sigurantii:
Ipoteze: r-1
CD OBSERVATII:
1. poate constitui prim termen
~i
o c.ondamnare.Jn strainatate;
2. daca infractiunea a fost siivar~ita atat 1n conditiile starii de recidiva postcondamnatorie, cat ~i 1n cele ale starii de recidiva postexecutorie, se aplica mai
intai tratamentul sancponator al recidivei postexecutorii (majorarea limitelor de pedeapsa cu jumatate), iar apoi, dupa individualizarea pedepsei,
eel al recidivei postcondamnatorii (cumul aritmetic cu restul de pedeapsa
de executat).
7
/
86
87
ITERMENUL al 11-lea
~
Condip.i
\\:1 .
. I praetennten~e;
1 m
f rae fmnea sa com.sa cu.mtent
...
CD OBSERVATII:
1. hoU\.rarea de condamnare poate fi pronuntata de instanta strainii (pentru o
2.
84
Recidiva postcondamnatorie
FI~Anr.
Condipi:
'"
9
RECIDIVA POSTEXECUTORIE
I. PARTEA TEORETICA
Aplicarea pedepsei pentru infractiunea/infracpunile comise de o persoana
juridica in stare de recidiva postcondamnatorie
~
Ci?
Termenul I
c ondipi:r
~..
..
2. pedeapsa stabilita sa fie detentiunea pe viata!inchisoarea
mai mare de 1 an;
82 I
I 83
Recidiva postcondamnatorie
<
1. aplicarea pedepsei in cazul recidivei postcondamnatorii presupune o operapune in doi pa~i: a. se stabile!iite pedeapsa pentru infractiunea ce constituie
termenul al II-lea, Hicandu-se abstractie de starea de recidiva; b. se aplica
pedeapsa pentru recidiva (cumulul aritmetic);
2. cu referire la toate cazurile men~ionate mai sus, noul Cod penal prevede
1n cazul recidivei postcondamnatorii posibilitatea lnlocuirii pedepsei
znchisorii Cll pedeapsa detentiunii pe viatii. Astfel, art. 43 alin. (3) NCP
stipuleaza: ,dad\ prin insumarea pedepselor ( ... ) s-ar depa~i cu mai mult
de 10 ani maximul general al pedepsei 1nchisorii, iar pentru eel pu~in una
dintre infrac~iunile savar!iiite pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea
de 20 de ani sau mai mare, in locul pedepselor cu mchisoarea se poate
_.
_.
Conditii:
./ atrage recalcularea pedepsei cu retffierea starii de recidiva postcondamnatorie cand dupa ramanerea definitiva a hohlrarii de condamnare !iii
mai inainte ca pedeapsa sa fie executata ori considerata ca executata se
descopera d\, la data savaro!iiirii faptei, infractorul se a!1a in stare de
recidiva;
./ este necesar ca, Ia momentul pronuntarii hotararii de condamnare,
instanta de judecata sa nu fi putut cunoa~te existenta starii de recidiva.
80
Recidiva postcondamnatorie
CD OBSERVATII:
1. nu se va putea depa~i maximul general al pedepselor;
2. daca infractorul a evadat din starea de retinere sau de arest preventiv, va
81
depa~i
primul
infractiune;
./ pedeapsa stabilita pentru infractiunea savar~itii ulterior (a\ doilea
termen) ~i pedeapsa rezultanHi aplicata pentru concursul de
infracpuni din primul termen (in cazul in care infracpunea ce
constituie al doilea termen a fost savar~ita mai..nte de inceperea
executarii pedepsei rezultante anterioare), respectiv restul din
pedeapsa rezultanta ce a mai ramas de executat la momentul
savar~irii noii infracpuni, se cumuleazii aritmetic;
./ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre
data savar~irii noii infractiuni (al doilca termen) ~i data ramanerii
definitive a hoU1rarii judecatore~ti (i..nclusiv eventuala retinere/
arestul preventiv/la domiciliu pentru infractiunea ce constituie
fji
CD OBSERVATII:
1. daca una/unele infractiuni concurentc sunt comise in stare de recidiva, iar
depa~i
maximul general al pe
CD OBSERVATII:
1. primul termen al recidivei va fi avut In vedere ca pedeapsa unica;
2. 1n ipoteza 'in care pedepsele pentru infracpunile concurente ce formeaza
primul termen al recidivei au fost stabilite prin hotarari judecatore~ti
definitive separate, instanta va trebui sa procedeze mal intai Ia contopirea
_____.
tiuni;
./ se vor aplica corespunzator regulile de la ptmctele 3 ~i 4.
78
Recidiva postcondamnatorie
79
~========================~
CD OBSERVATII:
Ipoteze:_.
3. nu poate constitui prim termen al recidivei o hotarare definitiva prin care sa dispus renuntarea Ia aplicarea pedepsei sau arnana!ea aplidirii pedepsei,
neflind o hotarare de condamnare; constituie insa prim termen al recidivei
condamnarea cu suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei.
~ TERMENUL al 11-lea
(i)
--+
depa~i
maximul
77
FI~A
nr. 8
RECIDIVA POSTCONDAMNATORIE
I. PARTEA TEORETIC~
1. RECIDIVA POSTCONDAMNATORIE iN CAZUL
PERSOANEI FIZICE
TERMENULI
Conditii:
a. dadi toate infracpunile care fac parte din concurs sunt intentionate/
praeterintenp.onate, iar pedeapsa rezultanta este mai mare de 1 an (chiar
daca pedeapsa stabilita pentru fiecare infracp.une este mai mica de 1 an
1nchisoare sau pentru trnele chiar amcnda);
b. daca pentru una/unele dintre infracpunile intenp.onate/praeterintcnponatc au fast stabilite pedepse de peste 1 an/de 1 an/mai mici de 1
an inchisoare, iar pentru infracptmea/infractiunile din culpa s-a stabilit
pedeapsa amenzii, pedeapsa rezultanta fiind de .peste 1 an inchisoare ~1
amenda;
c. dadi pentru infractitrnea/infraqiunile intentionate/praeterintenponate
s-a stabilit pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an, iar pentru cea/cele din
culpa s-a stabilit pedeapsa inchisorii de pana la 1 an.
74
Concursul de infractiuni
Ipoteze
----+ 1. dupa condamnarea definiti.va pentru o infracpune, infractorul este
judecat pentru o alta infractiune concurenta
-/ pedeapsa stabilita pentru infractiunea dedusa judeditii se va contopi
potrivit regulilor concursului cu pedeapsa anterioadi care are autoritate
de lucru judecat,_ urmand ca din rezultanta sa se scada partea din
pedeapsa deja executata.
CD OBS~RVATII:
1 .. daca pentru infractiunea judecata definitiv s-a dispus amana rea aplicarii
pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, se va
dispune mai intiii anularea amanarii, respectiv a suspendarii, iar apoi se va
proceda la contopire potrivit regulilor de la concursul de infractiuni;
2. pentru realizarea contopirii, este necesar ca pedepsele sa fie executabile,
adid sa nu intervenit vreo cauza care inlatura executarea (graperea totala
sau a restului de pedeapsa).
75
CD OBSERVATII:
1. dadi au fost pronuntate hotarari de condamnare definitive pentru infractiuni concurente, rezultantele partiale vor fi descontopite, pedepsele
stabilite pentru fiecare infracpune vor fi repuse in individualitatea lor,
urmand ca instanta de executare a ultimei hotarari sau, cand eel condamnat
se afla in stare de detinere, instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de depnere, din oficiu, la cererea procurorului ori a celui
condamnat, sa procedeze la recontopirea acestora potrivit regulilor descrise
mai sus;
,& In caz de condamnare pentru un concurs de infractiuni, aplicarea ped epsei complementare a interzicerii unor drepturi se face, d\nd este cazul,
pentru fiecare infractiune concurenta In parte, urmand a insop fiecare
pedeapsa principala stabilita. Este deci gre~ita aplicarea pedepsei complementare a interzicerii tmor drepturi direct pe langa pedeapsa rezultanta
(C.A. Bucureeyti, s. a ll-a pen., dec. nr. 19/1994).
72 I
Concursul de infraqiuni
I
I
(j)
complementare);
3. dadi s-au stabilit mal multe pedepse complementare de aceea~i
natura ~i cu acela-?i conpnut, se va aplica cen mai grea di11tre ele
(prillcipiului absorbtiei pedepselor complementare).
~
1. instanta stabilete pedepsele cu amenda pentru fiecare
infracpune concurenta fara a
tine seama de existenta concursul.ui;
------------~
70
Concursul de infractiuni
71
'
.~---
CD OBSERVATII:
1. atunci dlnd s-au stabilit mai multe pedep~e cu 1nchisoarea, daca pr~
adaugare Ia pedeapsa cea mai mare a sporului de o trei.n1e din totalul
celorlalte pedepse cu lnchisoarea stabilite s-ar depa;;i cu 10 ani sau mai mult
maximul general a1 pedepsei incltisorii, iar pentru eel pupn una di.ntre
infracpunile concurente pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 20
de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detenptmii pe viata;
68 I
Concursul de infractiuni
Gi"'
2. FORME
69
CD
1. Concursul REAL (material) de infractiimi: infractiunile concurente sunt comise prin acpuni/inactiuni distincte.
r
a. simplu: nu
presupune o legatura
speciala intre
infractiuni;
--+
b. caracterizat (concurs cu
conexitate): presupune o
legatudi speciaHi J:ntre
infracpuni;
a. omogen: infraqi.unile
sunt de aceea~i natura;
(D
67
FI$A nr. 7
CONCURSUL DE INFRACTIUNI
./ este necesar sa nu existe vreo ca uza de nepedepsire generala sau spedala ori. de inlaturare a raspunderii penale sau
vreun alt impediment prevazut de art. 16 NCPP.
'
I. PARTEA TEORETICA
./ presupune existenta a doua sau mai multe infractiuni, susceptibile de a fi
supuse judeditii, savfu:~ite de aceea~i persoana fizica sau jurididi prin
actiLmi/inaqiuni. distincte ori prin aceea~i ac?une/inactiunc, mai mainte
de a se fi pronuntat o condamnare definitiva pentn.1 vreuna dintre acestea.
CD OBSERVATII:
1. se va retine existcnta _f-8l.J<=tlrs'l!ui de infractitmi, i.ar nu recidi.va postcon-
damnatorie; daca noua infractiu ne este comisa chiar l:n ziua ramancrii.
definitive a hotararii judecatore~ti de condamnare pronuntate pentm
infracpunea anterioara;
1. CONDITJI:
saviir~ite
savar~irea
acestor
64
Unitatea de infraqiune
I 65
CD OBSERVATII:
'
1. infracpunea se consuma in momentulin care se realizeaza numarul de acte
prevazut de lege, pentru ca fapta sa aiba caracter penal i se epuizeaza la
data ultimului act de executare;
.AI& Purtarea unor discupi repetate cu mai multe persoane aflate impreuna,
urmate de primirea unor foloase de la acestea in acelai timp i loc, nu
atribuie faptei sernnificatia unei infr~ctiuni continuate de trafic de
influenta, caracterizaUi prin savarirea repetata a unor actiuni care
prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiai infracpuni, ci constituie o
unitate natura/a de infractiune; aceastii unitate nu este incompatibi.Hi cu
existenta unei pluralitiip de acte materiale, cu condipa ca acestea, considerate in ansa-\Tiblul lor, prin legatura fireasca dintre ele, sii alcatuiasdi o
singura actiune in vederea aceluiai rezultat (I.C.C.J., Completul de 9
judecatori, dec. nr. 604/2003) .
.m
.m
Unitatea de infraqiune
CD OBSERVATII:
63
..!
presupune agravarea urmarii imediate (fie prin agravarea rezultatului initial, fie prin producerea de noi unnari) fara 0 noua intervenpe din partea autorului.
unea complexa savar~ita cu intentie depii$itif, daca s-a produs numai rezultatul mai grav al acpunii secundare, sc sancti01zeazif Cit pedenpsn previizutii de
lege pentru infrnctizmen complexii consumatii;
4. dad\ eel condamnat definitiv pentru o infractiune complexa este judecat
ulterior ~i pentru alte actiuni sau inactiuni care intra m conpnutul aceleia~i
infractiuni, se poate proceda Ia recalcularea pedepsei aplicate, tinandu-se
seama de infractiunea savar~ih'i in mtregul ei; pedeapsa aplicata in urma
recalcularii nu poate fi mai u~oara decat cea pronuntata anterior (art. 37
NCP);
5. complexitatea naturaUi nu reprezinta o forma a tmitatiilegale, ci presupune
absorbtia fireasdi ce opereaza m cazul infractiunilor mai putin grave in
continutul uneia mai g-rave de aceea~i natura (vatamarea corporaU\ in
infracpunea de omor);
6. infracpunea complexa poate fi savar~ita de 0 singudi persoana sau in
participatie (coautorat, instigare, complicitate); o particularitate prezinta
participatia penala m cazul infracptmilor complexe praeterintentionate,
d\nd este necesar ca pozitia subiectiva a instigatorului ~i a complicelui sa fie
aceea~i cu cea a autorului pentru ca ace~tia sa d\spw1da pentm rezultahtl
mai grav prod us prin infracpune;
7. in principiu, tentativa este posibiH\
~i
CD OBSERVATII:
1. poate fi comisa cu orice forma de vinovape;
2. mcadrarea juridica a faptei se face in funqie de rezultatul mai grav;
3. legea nu prevede vreun regim si:ecial de sanctiona re a infraqiunii pro-
gresive;
4. legea aplicabila infrac.p tmii progresive este cea de Ia momenhtl realizarii
activitatii infractionale.
__. 4. Infracpunea de obicei
..!
CD OBSERVATII:
1. infracpunea se consuma in momentul in care se realizeaza un numar sufi-
~i
se epuizeaza Ia data
~i
savar~ita
ln forma continuata.
pasiv;
60
Unitatea de infraqiune
CD OBSERVATII:
1. daca o persoana participa numai 1a un singur act de executare, se va retine
partidpatia Ia savarirea infracpunii continuate numai dadi aceasta a
"amoscut ori a prevazut dl ceilalti partidpanti savar~esc infracpunea in
forma continuata;
2. nu pot fi comise In forma continuata: infracpunile comise din culpa ori
praeterintenponate sau infracpunile cu rezultat ireversibil ori ce\e de obicei;
3. se consuma In momentul savar;;irii celei de-a doua infracpuni care face parte
din wutatea legala i se epuizeaza Ia momentul savar;;irii ultimei fapte;
4. legea aplicabila i.nfracpwili continuate este cea de Ia momentul epuizarii
acesteia; daca infracpunea continuata s-a consumat in timpul minoritatii
faptu.itomlui, dar s-a epuizat dupa majorat, infractuntl va raspunde ca major,
lnsa Ia individualizarea pedepsei se va avea ln vedere aspectul ca tmele acte au
fost comise in minorat;
s.
61
v"
58
Unitatea de infraqiune
t
./ Forme
\
I 59
v- Modalitati:
CD OBSERVATJI:
1. infracpunea continua se consuma Ia momentul la care fapta mtrune~te
conditiile de tipicitate prevazute de norma de incriminare ~i se epuizeaza la
momentulmcetarii activitapi infracponale;
2. daca infracpunea continua s-a.consumat in timpul minofitatii faptuitorului,
dar s-a epuizat dupa majorat, intregii unitap naturale i se va aplica regimul
infractiunii savar~ite de un major;
3. infracpunea continua poate fi
savar~ita
in forma continuata;
savar~ita
~i
prin
a. nberatio ictus: activitatea infracponala lndreptata 1mpotriva unei persoane sau bun este
deviata catre un alt subiect sau obiect din
cauza realizarii defectuoase a actelor de
executare sau ca urmare a unui eveniment
neprevazut, avand drept repercusiune un alt
rezultat decat acela urmarit, dar de aceea~i
natura cu acesta;
b. error i11 re111 sau error in persoHnm: Hiptuitorul,
din eroare, l;;i indreapta actele de executare
. . (prevazute de norma de incriminare) asupra
- . al~e1-persoane ori asupra altui obiect decat
acela !mpotriva caruia credea ca acponeaza.
CD OBSERVATII: .
1. eroarea intervine in momentul desfa;;urarii acpunii infraqionale in caz de
infrac-
Conditii
0
56 I
Pluralitatea de infractori
doua persoana nu a dat curs lndemnului ce i s-a facut i, astfel, instigarea
nu a ajuns Ia autorul care urma sa cornita infractiunea. in cazul in care
indenmul de a canute infractiunea ar fi ajuns la eel vizat ca autor, prima
persoana ar fi fost instigator mediat (indirect), iar cea de-a doua instigator
imediat (direct) i deci fata de ambele s-ar fi putut aplica dispozitiile legale
referitoare la instigarea urmata de executare sau neurmata de executare,
dupa caz (T.S., s. pen., dec. nr. 126/ 1971).
,& Participa(ia sub forma complicita~i1 se poate realiza, din punct de vedere
subiectiv, i cu intenpe indirecta. Aa fiind, exista complicitate nu numai
atund cand rezultatul actiunii autorului este prevazut ca fiind cert, ci i
atund cand acesta este prevazut ca fiind eventual. De asemenea, pentru
existenta complicitapi, nu este necesar ca eel care ajuta sau lnlesnete
comiterea faptei sa doreasdi sa coopereze la savarirea acesteia, fiind
suficient sa accepte ca prin activitatea sa contribuie la comiterea i.nfrac(iunii (C.A. Bucureti, s. aIl-a pen., dec. nr. 969/1997).
FI~A
I. PARTEA TEORETICA
v'
,& Complicitatea imateriala sau morala se caracterizeaza prin aceea ca efectele sale poarta asupra psihicului faptuitorului, prin intarirea sau intre(inerea intentiei autorului de a savari fapta prevazuta de legea penala. in
cauza, inculpatul, dei nu a savarit acte materiale de agresiune asupra
victimei, a fost totu~i de acord sa insoteasca pe autontl infractiunii de
omor, s-a inarmat cu un par i lmprew1a cu acesta a patruns in curtea
victimei, In timp ce autorul omomlui a inceput sa o loveasca in cap pe
victima. Prin urmare, activitatea inculpatului intrunete elementele
constitutive ale complicitapi morale, reprezentand o incurajare a autorului
direct al infractiunii de omor, care, altfel, fara acest ajutor moral, nu ar fi
indraznit sa intrl:! In curtea victimei i sa reueasca s-o omoare pe aceasta
(C.S.J., s. pen., dec. nr. 5478/2001).
nr. 6
Conditii
54
litJI.i4i
Pluralitatea de infractori
I 55
3. 1n situapa in care autorul comite o alta fapta ded\t cea la care a fost
instigat/ajutat, nu va exista participape, iar participantii nu vor raspunde
penal.
A. Circumstante personale (privitoare la faptuitor sau de individualizare) - art. 50 alin. (1) NCP:
../ cticum::.tantele privitoare la persoana faptuitomlui constau in
aspecte privind latura subiectiva, mobilul, scopul, cauzele de
neimputabilitate, cu exceptia cazului fortuit etc.;
../ circumstan\ele de i.ndividualizare se refera la o anumita calitate
speciala a faptuitorului, antecedente penale, comportamentul
in societate
etc.;
anterior
.
.
--~
&
&
CD OBSERVATII:
1. cand automl sava r~e~te 0 fapta mai grava decat. cea la care a fost
instigat/ajutat, instigatorul/complicele va raspunde doar pentru fapta
...._
&
Exista coautorat numai cand participanpi actioneaza impreuna prin desfa~u rarea tmor activitap materiale concordante, d\nd ei con tribuie nemijlocit
la savar~irea faptei, iar acpunile lor se afla lntr-o unitate indivizibila.
Simpla prezenta fizica a unei persoane, alaturi de inculpat, la locul ~i in
momentu l savar~irii, de catre acesta din urma, a unui omor, nu consti tuie
coautorat (T.S., s. pen., dec. nr. 2819/1982).
.savar~irii
In situatia
infractiunii de omor, lmprejurarea ca loviturile martale au fost aplicate numai de unul din i..nculpati nu d uce la concluzia
inexistentei coautoratului, atata timp dit, In condipile 1n care a fost
conceputa executarea infractiunii, din punct de vedere obiectiv, activitatea
celuilalt i.nculpat, care a pus victima in imposibilitate de a se apara, s-a
'invederat indisp~nsabila comiterii omorului, iar, sub aspect subiectiv, acest
inculpat a prevazut rezultatul produs, moartea victimei, ~i a acponat
nemijlocit pentru realizarea lui (T.S., s. pen., dec. nr. 71/1979).
52
I 53
Pluralitatea de infractori
efectiv producerea rezultatului infractiunii, fapta ramana.nd in faza tentativei, nu ~j atu.nci cand aCetia se desista;
v" cauza de nepedepsire va profita numai participantului care a impiedicat
savar~irea
CD OBSERVATJI:
CD OBSERVATII:
1. pot fi aplicate pedepse diferite autorului ~i particip~tilor, ~i in _functie_ de
importanta contributiei acestora la comiterea fapte1, legea n~~p~mand
aplicarea aceleia~i pedepse, ci numai raportarea la acelea~1 lirrute de
savar~irea
so I
51
Pluralitatea de infractori
cu privire la locurile unde sunt instalatE,; camere de supraveghere), iar
dat la comiterea faptei o complicitate COilCOmitentii (de exemplu,
asigurarea supravegherii zonei pentru a informa hotul aflat In locuinta
pentru a fura dadi se intorc acasa proprietarii ori daca exista vreun
echipaj de politie in zona);
CDossERVATII:
ajutorul
Tainuirea
Favorizarea
faptuitorului
- consta 1n dobandirea unui - intelegerea de a-1 ajuta
bun provenit din infrac- pe Hiptuitor are loc
P,une ori in transformarea dupa savar~irea faptei.
sau inlesnirea valorifidirii
bunului, dupa savar~irea
unei fapte prevazute de
legea pen aU\, fara sa fi
existat o promisiune anterioara autorului;
- cand, dupa comiterea
unui prim act de tainuire,
faptuitorul promite ca va
asigura valorificarea in continuare ~i a altar bunuri
sustrase, se va rep.ne comiterea In concurs real a infracP,unii de ta.inuire cu
complicitatea la infractiunea de furt, chiar dad\. promisiunea antidpata de tainuire a bunurilor nu a fost
indeplinita.
48
Pluralitatea de infractori
CD OBSERVATII:
1. activitatea instigatoru lui este lntotdeauna anterioara adoptarii rezolupei
49
persoane la instigare;
5. In cazul instigilrii succesive, este necesar ca eel instigat sa fi luat rezolutia
retine
participa~ia
improprie), cat
~i
Ia infractiunile
savar~ite
cu intenpe sau
praeterinten~e;
culpa;
10. dad\. instigatorul participa aHituri de autor la savar;;irea infracpunii, instigarea este absorbita In autorat sau coautorat;
11. in ipoteza infractitmilor pentru care legea prevede Ca autorul trebuie Sa aiba
E. Complicele
./ persoana care, cu intentie (directa sau indirecta), i11les11ete sau ajutti in
orice mod (material, moral) Ia savar~irea unei fapte prevazute de legea
penala ori care promite, inainte sau in timpul savar~irii faptei, ca va primi,
dobfiudi sart trmzsfonna bunuri/e provenite din aceasta ori cii va fnlesni
valorificnrea lor snu cii vn da ajutor faphtitomlui pentru a lngreuna ori
. zadarnici urmarirea penaHi, judecata sau executarea pedepsei, cluar daca
dupa savar~irea faptei promisiunea nu este lndeplinita;
46
Pluralitatea de infractori
CD OBSERVA"fll:
1. este posibilii participa~ia penala la pluralitate constituita;
2. plangerea prealabila formulata fata de unul dintre participanti este considerata a fi formulata i fata de ceilalti participanp.
_,
47
CD
2. PARTICIPATIA PENAL.\
A. Principalele fonne ale participapei penale
~1. principalif:
au tori, coautori;
CD OBSERVATII:
1. participatia improprie poate fi retinuta Ia toate formele de participatie
C. Coautorii
savar~irii
44
&
&
FI~A
nr. 5
PLURALITATEA D.E INFRACTOR!
I. PARTEA TEORETICA
L.......,
B. pluralitate constitnitii (legalii): asocierea mai multor persoane (ce pupn trei) In vederea savar;;irii unor infractiuni
. '
- este ncccsar ca gruparea sa aiba stmctura ie~arhidi i o conducere care a~igura coordonarea activita~ii grupului;
...... - toate persoanele vor raspunde in calitate de autori;
- va exista indiferent daca s-au comis sau nu faptele ill vederea carora a fost constituiHi; dadi acestea au fost comise, se
va retine existenta conntrsului;
l
.
42
I 43
CD OBSERVATJI:
1. In cazul infractiunilor cu durata de consumare (infracpunile continue,
continuiltc, de obicei, de simpla repetare sau progrcsive), se face clistinctie
'intre momentul consumarii, respectiv eel al epuizarii, care insa face parte
tot din stadiul infractiunii fapt consumat; in raport de momentul epuizarii
se va determina aplicarea legii penale in timp, a legii de arnnistie/gratiere
etc. ('i'n cazul infractiunii continue, continuate, de obicei, de simpla
repetare);
2. in cazul infracpunii progresive, legea aplicabiUi este cea de la momentul
CD OBSERVATII:
1. din momentul consumarii infracpunii, toate actele comise in cadrul fazelor
,& Spr~ deosebire de tentativa, actele preparatorii, dei se inscriu ~i ele in perioada externa a activitatii infractionale, se caracterizeaza prin desfa~u
rarea unor actiuni de pregatire a executarii propriu-zise a activitatii
infrac~ionale, pregatire matcriala (cum este cazul procurarii unor mijloace
ce urmeaza a fi folosite Ia savar~irea infracpunii) sau, dupa caz, morala.
Specific acestei faze este faphl di nu se executa actiwu ce contureaza
elementul material a! 1aturii obiective, ci doar activitati menite sa pregateasca executarea. In notiunea de , tentativa" nu pot fi cuprinse numai
acpunile prevazute de verbu111 rege11s, caci aceasta ar restrange prea mult
sfera actelor de cxccutarc, ci ~i acele actiuni anterioare sau concomitente cu
actiunea tipidi elemenhtlui material, legate nemijlocit de aceasta ~i care
sunt angajate in mod neechivoc In sensul savar~irii faptei (C.A. Bucure~ti,
s. a Il-a pen., dec. nr. 1388/2002).
,& Momentul initial a! tentativei este marcat de inceputul tmui act de executare. Actele de executare sunt acclc acte care au aptih1dinea sau capacitatea, prin ele insele sau raportate la lmprejurarile in care au fost
eech1ate, de a ,trada" sau ada In vileag rezolutia infrac~onala In vederea
40 I
Formele
~i
CD OBSERVATII:
CD
OBSERVATil: NU se refera Ia situatiile 1n care tentativa nu este incriminata, ci la cazurile 1n care autorul a comis o tentativa pedepsibila, insa
aceasta nu se pedepse~te datorita interventiei unei cauze de nepedepsire a
acesleia (desistarea sau impiedicarea producerii rezultatului).
CD OBSERVA'fll:
1. impiedicarea producerii rezultatului nu se confunda cu lnlaturarea rezul-
CD OBSERVATII:
1. este aplicabila numai in ipoteza tentativei imperfecte;
4. complicii sau instigatorii la infractiune nu vor profita de desistarea autorului, cauza de nepedepsire avand caracter personal; pentm a beneficia de
cauza de impunitate, complicele sau instigatorul trebuie sa lmpiedice
consumarea infractiunii in conditiile art. 51 NCP;
s.
daca actele !ndeplinite pana in momentul desistarii constituie o alta infractiune, se aplica pedeapsa DUmai pentru acea infractiune (acte de executare
calificnte);
41
38
Formele
~i
2. neidonee (nepericuloasa)
Q)
B. Tentativa ____:__.
39
CD OBSERVATII:
1. tentativa nu se confunda cu fa pta putativa, ce implica acpunea faptuitorului
ett credinta eronata di fapta pe care o comite este incriminata penal;
2. a tat tentativa perfecta, cat ~i cea imperfecta pot fi idonee sau neidonee.
./ Sanctionarea tentativei
1.
1. idonee (periculoasa)
Conditii:
a) sa existe intentia directa sau indirecta a Hiptuitorului de a savari 0 infractiune;
b) intenpa de a savari 0 infracpune sa fi fost pusa
1n executare;
c) actele de executare sa fi fost 'intrempte sau, dei
duse pana la capat, sa nu li fj produs efectul
din orice motive.
l
~
3. in cazul persoanei juridice, limitele speciale ale zilelor amendii prevazute de
lege pentru infraqiunea consumata [inclusiv cele majorate cu o treime potrivit
art. 137 alin. (5) NCPJ se reduc la jumatate.
FI~A nr.
4
FORMELE ~I FAZELE INFRACTIUNII
INTENTIONATE
37
I. PARTEA TEORETICA
-13.
Tentativa
./ Conditii
[art. 32 alin. (1) NCP]
CD OBSERVATII:
'(
a siivar~i infractiunea;
CD OBSERVATII:
CD OBSERVATII:
tare;
material al infractiunii;
2. In principiu, corniterea unei infractiuni nu implica mtotdeauna efectuarea
de acte de pregatire;
34
CD OBSERVATII:
4. Mobilul i scopul
infracpunii
nici
nu putea fata de pregatirea sa, insa o alta persoana (cu o spedalizare in
domeniul in care se comite fapta) putea sa o prevada, nu se va repne nici
culpa (Hira prevedere), dar nici cazul fortuit; in doctrina se mai retine
existenta culpei i11 agcndo (prin actiune) sau i11 omitendo (prin inactiune);
6. p otrivit art. 16 alin. {6) teza a Il-a NCP, fapta (actiune sau inaqiune) comisa
din culpa este infractiune numai atunci cand in lege se prevede in mod
expres aceasta.
~i
35
CD OBSERVATII:
1. in absenta prevederii in norma de incriminare, mobilul ~i scopul infractiunii
nu afecteaza existenta infractiunii, putand fi avute in vedere insa Ia
individualizarea pedepsei;
32
I 33
CD OBSERVATII:
a. directii
urma-
re~te
b. indirectii
(eve11tualii)
OBSERVATJI:
3. in doctrina se mai retin ~i alte clasificari ale intentiei pe langa cea legala:
a. simpUi. sau calificata (legea prevede un scop special); b. initiala (rezultahtl
faptei este prevazut de la inceputul activita\ii infracponale) sau supravellitii
(rezultatul faptei este prevazut pe parcursul comiterii acesteia); c. spontanif
(repentinif) - cand rezolutia infractionala este luata intr-o stare de tulburare
sau emotie ~i aceasta este pusa in executare de 1ndata sau intr-un timp scurt
- sau premeditatii (rezolutia infracponala este pusa 1n executare dupa un
interval mai indelungat de timp); d. determinatii- cand faptuitorul are reprezentarea unui anumit rezultat al faptei sale - sau a/ternativii - cand faptuitorul l~i reprezinta mai multe rezultate ale faptei sale care s-ar putea
produce alternati v;
4. in ipoteza comiterii faptei cu intenpe premeditata, nu este intotdeauna
necesar ca faptuitorul sa fi facut ~i actele de pregatire;
5. legea nu prevede un tratament sanctionator special infractiunilor comise cu
intentie indirecta, insa determinarea modalitatii intenpei cu care a fost
comisa fapta poate prezenta relevanta in procesul de individualizare
judiciara a pedepsei ori a executarii pedepsei.
30
31
CD OBSERVATJI:
OBSERVATII:
~i
infraqiuni de
It
I
~
28
(factontl volltiv) - In cazul In care se retine iresponsabilitatea faptuitorului, fa pta va fi tipica, 'insa nu va fi
imputabila.
b. Persoana juridici!., subiect activ al infraqiunii:
../ raspunderea penala a persoanei juridice este: generala,
directa, pentm fapta proprie;
../ nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a
contribuit la savarirea aceleiai fapte, 'insa nu este
condiponata de identificarea acesteia;
../ pentru ca o persoana juridica sa poata fi subiect activ a!
infractiunii, trebuie lndeplinite urmatoarele condipi:
1. sa existe 0 entitate cu personalitate juridica; 2. persoana juridica sa nu fie exceptata de lege de Ia raspunderea penala (imunit_ate de jurisdiqie penala a
persoanei juridice); 3. persomca juridiet1 sii fi siivfir$it o
infractiwze: 1) In renlizaren obiecfllllli de actiz,itate al persvmzei juridice (infractiunea trebuie sa se afle in legatura
directa cu activita~ile desfamate pentru realizarea
obiectulu.i principal de activitate a! persoanei juridice
ori cu politica societara a acesteia) sew 2) fn interes11l
persoimei juridice (infraqiunea trebuie savar~ita pentru
obpnerea unui beneficiu ori pentru a fi evitata o pierdere sau un alt efect negativ), chiar daca fapta nu este
comisa in realizarea obiectului de activitatc (de pilda, o
societate comerciala savare~te 0 infraqiune de cumparare de influenta in vederea obpnerii tfnor foloase
materiale) ori 3) In numele persoanei j11ridice, chiar daci3
fapte\(;; HU SU11t Savar~ite in reaJizarea obiectuJui de
activitate al persoanei juridice sau nu sunt susceptibile
de a aduce un profit acesteia (de pilda, de un prepus,
rcprezentant ori mandatar a! acestei); 4. infrac~iunea sa
fie comisa de persoana juridica ca urmare a unei
hotad'tri adoptate In cadrul acesteia sau a neglijentei
acesteia (aceasta conditie se va analiza prin raportare Ia
activitatea organclor de conducere de drept sau de fapt
ale persoanei juridice);
../ nu raspund penal: statui ~i autmitatile publice (Parlamentul, Pre~edintele Romaniei (privit ca institutia p rezidentiala), Guvemul, administrntia publica centrala de
specialitate sau !ocala, autoritatea judecatoreasca.
II
I
Il
29
CD OBSERVATII:
1. societatea comerciala dizolvata ~i at1ata 'in procedura de lichidare i~i pastreaza personalitatea juridica, putand fi subiect activ al infractiunii;
2. 'in cazul pierderii personalitapi juridice prin fuziune, absorbpe sau. divizare
intervenita dupa comiterea infracpunii, raspunderea penala
~i
consecintele
'
[
[
'
~i
pe care o poate
desfa~ura
in mod legal alaturi de activitatile ce nu pot face parte din domeniul p1ivat;
5. o persoana juridica nu poate comite in calitate de subiect activ nemijlocit
toate infractiunile pe care le poate comite o persoana fizid\ (de exemplu, o
pcrsoana juridica nu poate fi autor a! i.n.fraqiun.ii de evadare sau de
bigamie), putand fi insa participant la acestea (de pilda, o persoana juridica
poate fi complice la infractiunea de marturie mincinoasa);
6. persoanele fizice care prin faptele concrete savaq;ite angajeaza raspunderea
penala a persoanei juridice pot fi administratori sau gestionari de fapt,
prepu~i, reprezentanti etc. (noua reglementare nu prevede in mod explicit
27
CD OBSERVATII:
1. toate infracpuni.le au obiect juridic;
FI~A
nr. 3
CONTINUTUL GENERIC AL INFRACTIUNII
'
2. in funcpe de obiectul juridic, poate fi determinat subiectul pasiv al infractiuni.i, care este titularul valorii lezate;
'
I. PARTEA TEORETICA
'
2. Subiec~ii infraqiunii;
~i
timpul savar~irii
infrac~iunii;
4. Situapa premisa;
5. Continutul cons titutiv al infracti.uni.i.
1. Obiectul infracpunii
J
i
3. Locul
~i
nr. 2
volitiv);
v'
I. PARTEA TEORETICA
1. Definifia Iegala
-/ Infracpunea este fapta prevazuta de legea penala, savarita cu vinovape,
nejustificata i imputabila persoanei care a savarit-o faTt. 15 alin. (1) NCP].
2. Trasiiturile esentiale ale infractiunii
2.1. fapta sa fie prevazuta de legea penalii
(tipicitatea)
.
./ implica tipicitatea: corespondenta dintre
fapta concreta savar;;ita de faptuitor ;;i elementele stabilite de Iegitiitor In mode lui
abstract (tip) prev;hut de norma de incriminare;
./ orice infractiune este o fapta tipica, lnsa nu
orice fapta tipica constituie !ntotdeauna o
infractiune, fiind necesar sa fie !ntrunite ;;i
celelal te trasaturi esentiale.
justificativa).
CD OBSERVATII:
1. noul Cod penal nu mai prevede pericolul social en trilstitura esentialil a
illjrac{illlzii, urmfmd ca pentm infractiunile care prezinta un pericol social
concret extrem de redus ~i pentm care nu se justifica declan~area sau
continuarea procesului penal, prin aplicarea principiului oportunitapi,
procurorul sa poata dispune . renuntarea la urmarirea penala potrivit
art. 318 NCPP, iar instanta renuntarea Ia aplicarea pedepsei potrivit art. SO
NCP;
2. In cazullrr care se constata !ipsa unei trasaturi esentiale a in fractiunii, procurorul dispune clasarea, iar instcinta achitarea inculpatului;
3. potrivit noului Cod penal, vhrovatin cste su[Jsumntii 11otiunii de ,imputabilitate"; ~e~i este enumerata de legiuitor printre trasahtrile esenpale ale infractiunii, aceasta nzt co11stituie 111 fapt o triisi'itzira esentinlii distinctif, ci elementlll de
facturii subiectiva din wpri11sztl 110rmei de incriminart.' (intenpa, culpa,
praeterintentia) analizat In cadrul tipicitatii infractiLmii.
22
I 23
CD
OBSERVATII:
1. chiar dad\ legea in vigoare la momentul pronuntarii este mai favorabila sau
nu mai prevede fapta concreta drept infractiune, se va aplica ultractiv legea
penala temporadi ce a fost in vigoare la momentul comiterii faptei;
2. dad\ Iegea temporara noua este mai favorabila decat cea veche, se va aplica
c:?
&
~
I
I
f
'
./ legea penala
temporara
poate fi:
ie~irii
ei din
Lt!gen ft!111p(lmri7 are acest caracter numai daca limitarea ei in timp rezulta
fara echivoc din it1su~i textul ei, prevazandu-se data ie~irii din vigoare, sau
daca aplicarea este limitata prin natura situatici tcmporare care a impus-o
(I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 300/2005).
,& In aplicarea legii penale mai favorabile, dupa judecarea definitiva a cauzei
vigoare;
&
inainte de intrarea it1 vigoare a noului Cod penal, pentru ipoteza unui
concurs de infractiuni, intr-o prima etapa se verifica incidenta dispozitiilor
art. 6 NCP, cu privire Ia pedepsele individt.1ale. In a doua etapa, se verifica
dadi pedeapsa rezultanta aplicata potrivit legii vechi depae~te maximulla
care se poate ajunge in baza legii noi, conform art. 39 NCP. in cazulin care
pedeapsa rezultanta aplicata potrivit legii vechi depaete maximul la care
se poate ajunge In baza art. 39 NCP, pedeapsa rezultanta va fi redusa Ia
acest maxim. In caz contrar, pedeapsa rezultanta va ramane astfel cum a
fost stabilita potrivit legii vechi (I.C.C.J., Complet pentn.1 dezlegarea w1or
probleme de drept, dec. nr. 1/2014).
20
I 21
---+- A. Pedepse principale
g) legea care prevede un maxim special mai redus, cand instanta apreciaza
di se impune aplicarea unei pedepse orientate ditre maximul sp.ecial
prevazut de lege in cazul pedepselor asimetrice;
sau cea care are condipi mai favorabile pentru dispunerea suspendarii
sub supraveghere a executarii pedepsei, daca ambele legi au acelea~i
limite de pedeapsa.
Detenpunea pe viata
4.2. Intervenpa legii penale mai favorabile dupa condamnarea definitiva in temeiullegii vechi (art. 6 NCP)
Inchisoarea
CD OBSERVATII:
1. nu intereseaza modificarea condipilor de incnmmare, modificarea minimului special al pedepsei, introducerea cerintei plangerii prealabile sau a
facilitapi lmpad\rii etc.;
Pedeapsa prevazuta
de legea noua mai
favorabila, ulterioara
condamnarii
definitive
Inchisoarea
(nu alternativ cu
detentiunea pe viata)
--
'
..
..
..
I
.- \-
. '
' ... --
_;)~~
. ~ :
._ :- . .
. -~
...
..
. -'. . .
. .
.-;-- .:
...: .
inchisoarea
(inditerent daca legea
veche prevede numai
pedeapsa inchisorii sau
pedeapsa inchisorii
altemativ cu amenda)
lnchisoarea (chiar
alternativ cu amenda)
cu un maxim special
mai redus decat
pedeapsa aplicata
Amenda
(indiferent daca legea
veche prevede numai
pedeapsa amenzii sau
pedeapsa inchisorii
a ltemativ cu amenda)
Solupe in urma
aplicani legii penale
mai favorabile
- detenpunea pe viata
se va inlocui cu
maximul inchisorii
prevazut de noua lege
- se va stabili
pedeapsa amenzii
individualizata intre
minimul ~i maximul
special prevazut de
legea noua;
- pedeapsa amenzii
astfel determinata
aplicata poate fi
inliiturata in tot sau in
parte, avandu-se in
vedere partea
executata din
_p_edeapsa inchisorii;
- inchisoarea stabilita
se reduce la maximul
special prevazut de
legea noua
- amenda stabilita se
reduce la maximul
special prevazut de
legea noua
'
18
CD OBSERVATII:
1. este interzisa crearea w1ei lex tertia, prin combinarea dispozitiilor mai favo-
------------------------------~--------~
19
7. legea penala mai favorabila poate ultraactiva in cazul in care fapta a fost
savar~ita sub imperiul acesteia, lnsa pana la judecarea definitiva a cauzei a
intervenit 0 lege noua defavorabiHi inculpatului;
8. dind instantaaprecia:a ca intr-o cauza penala trebuie retmute circumstante
atenuante (legale sau judiciare), va realiza o analiza globaUi a legilor
succesive pentru determinarea legii penale mai favorabile; instanta nu
poate stabili incadrarea juridica potrivit legii vechi apreciate ca fiind mai
favorabila, dar sa aleaga aplicarea circumstantclor aten uante prevazute de
legea noua considerata mai favorabila sub acest aspect; tot astfel, instanta
nu poate stabili incadrare<~ juridica potrivit legii vechi apreciata ca fiind mai
favorabila (<~vandu-se eventual In vedere ~i o anume circmnstanta atenuanta existenta numai in aceasta lege), iar apoi sa se raporteze la efectele
circumstan.telor atenuante din legea noua considerata mai favorabila sub
acest aspect;
9. in principiu, instanta apreciaza caracterul mai favorabil al unci legi penale
analizfmd in primul rand pedepsele prevazute de legilc pen<~le succesive; l'n
acest cadru, se va retine ca este mai favorabila:
a) legea care prevede numai pedeap.sa l'nchisori i fata de Jegea care prevede
pedeapsa detentiunii de viata alternativ cu pedeapsa inchisorii;
b) legea care prevede numai pedeapsil lnchisorii fata de legea care prevede
pedeapsa inchisorii ;;i <~plicarea obl igatorie a pedepsei complementare a
interzicerii unor drepturi;
c)
d) legea care prevede un maxim special mai reclus al pedepsei (amenzii sau
lnchisorii), daca toate legile succesive prevad acela~i minim special al
pedepsei;
e) legea care prevede un minim special al ped.epsei (amenzii sau lnchisorii)
mai redus, dad\ toate legile succesive prevad acela~i maxim special al
pedllpsei;
f) legea care prevede Lm minim special mai reclus, cand instanta apreciaza
ca se impune aplicarea unei pede.pse orient<~te catre mini~ul special
prevazut de lege In cazul pedepsdor asinwtrice;
16
17
.
legile succesive incnmmeaza fapta comisa; 3. legile succesive incrimineaza in mod diferit fapta;
.,/ Criterii de determinare mitior lex: 1. continutul constitutiv al infractiunii (se va analiza latura obiectiva, latura subiectiva, forme!e agravate
etc.); 2. existenta tmor impedimente Ia punerea ill mi~care sau
exercitarea actiunii penale; 3. pedepsele (nahtra ~i durata atestora);
4. existenta unor cauze de nepedepsire;
.,/ Pedepsele accesorii ~i complementare: in cazul succcsimlli de Iegi
penale intervenite pfmii Ia riimanerea definitiva a hotararii de condamnare, pedepse!e accesorii ~i complementare se_ aplica potrivit legii care a
fos t identificata ca lege mai favorabila ill privint<~ pedq1sei principale (lipsa
nutonomici pedepsl!lor nccesorii ;;i complemwtare fntii de pedeapsa principalii);
ca exceptie de Ia aceastii regula, pedeapsa complementara a publicarii
hotiirarii de condamnare prevazuta de art. 55 lit. c) NCP nu poate- fi aplicata infractitmilor comise inainte de intrarea 1n vigoare a noului
Cod, chiar daca pedeapsa principala este stabilita potrivit NCP [art. 12
<tlin. (2) LPANCP];
.,/ Masurile de siguranta: noul Cod penal ~i Legea sa de punere 1n aplicare
nu contin no:~;me care sa determine aplicarea legii penale mai favorabile
in privinta masurilor de siguranta; in pri..ncipiu, instanta trebnie sa
compare dispozitiile din vechiul Cod ~i pe cele din noul Cod pentru
determinarea legii pcnalc m<ti f<tvorabile; totu~i, In cazul interzicerii de a
se afla in anumite localitiiti, expulzarii ~i interdictiei de a reverti 1n
locuinta familiei, care sunt prevazute de noul Cod penal drept pedepse
complementare, iar nu ca masuri de siguranta, daca noul Cod penal este
legea mai favorabila prin raportare Ia pedeapsa principala, in baza
art. 12 alin. (1) LPANCP, acestea pot fi dispuse numai ca pedepse
complementare; daca insa vechiul Cod reprezinta lege<~ penaH1 mai
favorabila, se va proceda la compararea regimului miisurilor de siguranta a! interzicerii de a se afla in anumite localWiti, expulzarii ~i
interdiqiei de a reveni in locuinta familiei prevazut de vechiul Cod cu
regimul pedepselor complementare constand in interzicerea de a se afla
in anumite localitati, expulzarea ~i interdictia de a reveni ill locuinta
familiei prevazut de noul Cod penal pentru a determina legea penala
mai favorabila, 1ntrucat fu <~ceasta ipoteza dispozitiile art. 12 alin. (1)
LPANCP nu mai sunt aplicabile.
14
15
( / 2.
I~
~
1 4.
.,. _..
5.
6.
./ legea penala dispune numai pentru viitor, neputfmd fi aplicata unor fapte
savar~ite mainte de intrarea ei in vigoare;
./ principiul neretroactivitatu constituie un corolar al principiului legalitapi,
reprezentand o garanpeimp01 tanta a dreptului la libertate al persoanei .
------
CD OBSERVATJI:
1. concursul de legi penale cu pnvue la aceea~i fapta (aceea~i fapta fiind
incriminata ;;i intr-u lege cu caracter general, dar ~i in alta ce are caracter
special) nu atrage dezincriminarea faptei prevazute de legea generala, ci
vor fi aplicate intotdeauna dispozitiile legii speciale;
In ipnteza participatiei penale, prezintil important<'~ numai dilta corniterii faptei de d\tre autor.
~i
Ll
fapta
c:;r
savar~it
Lcgca nou5 de dczincrimin.:ITe sc VJ Jplica faptelor savar~itc sub legea veche (nplicnrL' ntro
12
13
r------------------------------------------,
~4.
L-..
~i incompatibile
cu cele anterioare
2.
3.
4.
5. prin abrogarea expresa a legii temporare sau excepponale lnainte de ajungerea Ia termen;
6.
--
__._
Abrogarea
Dezincriminarea
FI~A
nr.l
APLICAREA LEGII PENALE IN TIMP
I. PARTEA TEORETICA
aplicarea legii penale nu suscita probleme cand atat na~terea, cat ~i
stingerea raportului juridic penal (atat savar~irea faptei, cat ~i
condamnarca definitiva pcntru--accasta) au loc sub imperiul unei legi
unice, fiind aplicabila aceasta lege;
v' daca. pe durata existentei raportului juridic penal stmt incidente mai
multe legi penale succesive, se pune problema determinarii legii
penale aplicabile in cauza.
v'
...
--
PRINCIPII
Intrarea
1
;...------..
- 1. Ia 3 zile de Ia data publid'itii in Monitorul Oficial;
. . in vigoare
I
1
a 1egu pena e
L
----------------------l
are loc
~
2. Ia data prcvazuta in textul legii (ulterioara termenului de trei zile de intrare In vigoare);
Cuprins
FI~A
FI~A
FI~A
FI~A
FI~A
Abrevieri
I
~
I
II
alin.
art.
C. A.
C. pen.
C.S.J.
dec.
dec. pen.
I.C.C.J.
lit.
LPANCP
NCC
NCP
NCPP
nr.
O.U.G.
p.
pet.
RIL
s.
s. pen.
s.n.
s.u.
.a.
Trib.
T.M.B.
T.S.
= alineat (ul)
= articol (ul)
= Curtea de Apel
= vechiul Cod penal
= Curtea Suprema de Jus tip~
= decizia
= decizia penaH1
= inalta Curtc de Casa~ie i Justitie
=litera
= Legea de punere 'i.n aplicare a noului Cod penal
= noul Cod civil (Legea nr. 287/2009)
= noul Cod penal (Legea nr. 286/2009)
= noul Cod de procedud\ p~nala (Legea nr. 135/2010)
= numar(ul)
= Ordonanta de urgen~a a Guvernului
= pag.ina
= punct(ul)
=recurs in interesullegii
=secpa
= scctia penala
= sublinierea noastra
= Sectiiile Unite ale LC.C.J.
= i altele/altii
= Tribunalul
= Tribunalul municipiului Bucureti
= Tribunalul Suprem
Cuprins
Pentru ::M._arc
f
REDACfiE:
DEFARTAMBNTUL
DISTRIBUJ'IE:
tel. / fax:
tel.:
e-mail:
tel.:
fax:
e-mai I:
021.314.93.13
07 32.320.666
redactie@universulj uridic.ro
021.314.93. 15
021.314.93. 16
distributieuniversuljuridic.ro
www .universuljuridic.ro
Mihail UDROIU
(1999); Universitatea Bucur~ti Facultatea de Drept - Studii postuniversitare: $tiin~e penale - criminologic (2000),
Institutul NaP,onal al Magistraturii (2002); doctor In drept, Universitatea Bucure~ti,
Facultatea de Drept, $coala Doctorala (iulie 2011, teza ,Administrarea probelor In
procesul penal", coordonarea :?tiintifica: prof. wuv. dr. Nicolae Volonciu); doctorand
In economie, Academia Romana, Institutul Na(ional de Cercetari Economice
(incepand cu 1 noiembrie 2006); doctorand 1n drcpt penal, Academia Romana,
lnstitutul de Cercetari Juridice (mcepand cu 1 noiembrie 2008).
Bucur~ti
ll Publicapi: autor a peste 60 de studii ~i articole. Autor al lucrarilor-: ,Drept penal. Partea
FI~E
DE DREPT PENAL
Partea generala
Noul Cod penal
generala. Noul Cod penal", Ed. C.H. Beck (2014); ,Drcpt penal. Partea speciala.
Noul Cod penal", Ed. C.H. Beck (2014); ,Procedura pe.nala. Partea generala. Noul
Cod de procedura penala", Ed. C.H. Beck (2014); ,.Fi~ de drcpt penal. Partea
generala", Ed. Universul Juridic (ed. 1 - 2012, ed. 2- 2013); .,Pi!?e de drept penal.
Partea speciala", Ed. Universul Juridic (ed. 1 -2012, ed. 2- 2013); "Fi:;;e de procedura
pen<1la", Ed. Universul Juridic (ed. 1- 2012, ed. 2- 2013); ,Teste grila. Drept penal ~i
procedura penala", Ed. Universul Juridic (patm editii); ,Drept penal. Partea
generalii. Partea speciala", Ed. C.H. Beck (ed. 1-2010, ed. 2 ~i 3-2011, ed. 4- 2013);
.,Procedura penala. Partee~ generala. Partca speciala", Ed. C.H. Beck (ed. 1 - 2010,
ed. 2 - 2011, ed. 3 - 2013); ,Dicponar de drept penal ~i de procedura penala",
Ed. C.H. Beck (2009). Coautor a! lucrarilor: "Tchnici speciale de investigare In justipa
penala", Ed. C.H. Beck (2009); ,Protecpa europeana a drepturilor omului ~i procesul
penal roman. Tratat", Ed. C.H. Beck (2008); ,Convenpa emope<1na a drepturilor
on~ului ~i dreptul procesual penal rom5n", Ed. C.H. Beck (2007).
Universul Juridic
Bucure~ti
-2014-