Realizare: prof.

Stănărîngă Carmen
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
INSPECTORATUL JUDEŢEAN ŞCOLAR DOLJ
Nr. ....... din ..................................

INSPECTOR ŞCOLAR GENERAL

PROF. DOINA BUŞOI

• Avizat, Avizat,
• INSP. ŞC. EDUCATIV PRIMĂRIA GHIDICI
• Prof. DIANA CIORBAGIU PRIMAR,
• Ing . TACHE CONSTANTIN
•
•
• Avizat, Avizat,
• Şcoala cu cls.I-VIII Ghidici Biblioteca Municipală Băileşti
• Director, Director,
• Prof. Vladimir Costencu Janeta Vlad
•
•
• In 1867, Johann Strauss a compus un vals care avea să devină cea
mai faimoasă compoziţie a sa, și anume “ Dunărea Albastră”.
• De atunci, muzica și fluviul au fost strâns legate în imaginaţia
noastră: soarele strălucind pe valurile albastre, în timp ce cuplurile
valsează cu eleganţă
• Astăzi, la mai mult de 100 de ani după moartea Regelui Valsului,
cântecul său continuă să trăiască. S-ar putea ca Strauss să numai
recunoască fluviul care l-a inspirat, pentru că die Schöne Blaue
Donau, 'frumoasa Dunăre Albastră,' a devenit gri. Fluviul este o
resursă de apă potabilă.
• De asemenea, el asigură apa pentru irigaţii, industrie, pescuit,
turism, producere de electricitate,navigaţie și, din nefericire, este
destinaţiafinală a apelor reziduale din sistemelede canalizare.
Această presiune enormă și-a lăsat amprenta: regiunea Dunării și a
Mării Negre, în care se varsă fluviul după ce străbate mai mult de
2.850 de kilometri, se confruntă cu probleme majore de mediu și
sănătate.
• Lista factorilor care ameninţă ecosistemul Dunării este foarte
mare: cantităţi mari de nutrienti (azot si fosfor), exploatarea
intensivă și lipsa de apă, schimbări ale cursului fluviului,
contaminarea cu substanţe nocive, cum ar fi metalele grele și
ţiţeiul, poluarea accidentală și degradarea luncilor’
• Cei mai importanţi factori poluanţi includ reziduurile din orașe și
de pe platformele industriale, îngrășămintele chimice și gunoiul de
la fermele mari de animale și alte deșeuri care rezultă din
prelucrarea substanţelor petrochimice, din producţia de oţel,
cherestea, hârtie și celuloză.
• Cantităţile de azot și fosfor care ajung în Dunăre în fiecare an sunt
uriașe, dacă le comparăm cu cele care există în alte fluvii europene
mari. Aproximativ 550.000 de tone de azot sunt deversate în
Dunăre, în comparaţie cu cele 50.000 de tone din Rin și cele
149.000 de tone din Sena.
• Nivelurile excesiv de mari ale nutrienţilorduc de obicei la
hipertrofiere: supraîmbogăţirea apei cu materie organică, mai ales
cu alge. Când masa algelor se degradează, ea consumă oxigenul
din apă. In cazul cel mai nefericit, acest lucru duce la dispariţia
altor specii și la pierderea biodiversităţii.
• Altă problemă este pierderea biodiversităţii prin extinderea fără
măsură a pescuitului
• Apele reziduale netratate, provenind de la localităţile de pe maluri
și râurile care se varsă în Dunare ridică probleme serioase de
sănătate pentru populaţie. Bolile care pot fi cauzate de folosirea
apei din zonă includ holera, hepatita A, dizenteria și febra tifoidă .
• Este aproape imposibil să marginalizăm aceste probleme, dacă
luăm în considerare faptul că regiunea Dunăre-Marea Neagră
conţine singurul și cel mai important curs de apă neoceanic din
Europa. Este vorba de un bazin care acoperă o treime din Europa
continentală și adăpostește peste 160 de milioane de oameni. Mai
mult, importanţa strategică a Dunării pentru UE va crește în
viitor, odată cu extinderea viitoare. Până acum, Dunărea a fost o
legătura crucială pentru Europa centrală și graniţa între UE și
regiunea Balcanilor și a Mării Negre. Odată cu extinderea,
Dunărea va fi axa centrală a Europei și Marea Neagră va deveni o
zonă riverană a Uniunii.
• Totuși, numai UE nu poate face miracole pentru a salva fluviul
Dunărea sau Marea Neagră. Dacă se dorește înregistrarea unor
progrese reale, ţările din regiune trebuie să-și unească resursele și
să înceapă să colaboreze mai strâns.
• Scoala impreuna cu Primaria localitatii Ghidici vor juca un rol
important si vor incerca sa faciliteze încheierea unor angajamente
politice. Grupul se va asigura că proiectele vizând reducerea
poluării și administrarea durabilă a resurselor de apă și a
ecosistemelor se implementează în regiunea extinsă a Dunarii.
•
• S-a ajuns la concluzia că a sosit momentul să se îmbunătăţească
definitiv starea apelor Dunarii..
• Noi vom viza salvarea resurselor și nu va fi detrimentală
mediului înconjurător. De asemenea, societatea începe să înţeleagă
problemele de mediu specifice fluviului. Sarcina noastră comună
este să transmitem acest mesaj tuturor. In viitor, semnăturile puse
pe declaraţii și acorduri trebuie transpuse în practică, pentru a
revitaliza și pentru a permite Dunării Albastre să-și recapete
culoarea ei adevărată.
• Extinderea va avea efecte secundare pozitive în legatură cu ceea ce
privește mediul: aer mai curat, apă potabilă de bună calitate și
procedee mai sigure de eliminare a deșeurilor pe tot cuprinsul
Europei. Pe scurt, o calitate mai bună a vieţii pentru milioane de
oameni - un motiv temeinic pentru a realiza standarde de mediu
mai ridicate.
• Pe măsura ce poluarea aerului scade, la fel scade și riscul
populaţiei de a contracta boli respiratorii, așa cum sunt bronșita
sau astmul. Acest lucru este deosebit de important pentru
grupurile vulnerabile, cum sunt ca de exemplu copiii. Se consideră
că implementarea completă a legislatei UE privind calitatea aerului
va duce la scăderea numărului de cazuri de bronșite cronice cu
43.000 până la 180.000 de cazuri, în timp ce un control mai atent
al emisiilor de gaze va ajuta la evitarea unui număr de 15.000-
34.000 decese premature.
• Impurităţile din aer nu afectează numai corpul uman: pereţii
înegriţi și degradaţi din orașele noastre demonstrează puterea
destructivă a poluării și a ploilor acide. Orășenii nu sunt singurii
oameni care se vor bucura de avantajele oferite de aerul curat: o
cantitate mai mică de dioxid de sulf (SO2) poate duce la creșterea
volumului recoltelor.
• Aerul nu are frontiere, deci scăderea poluării în ţara noastra
va aduce beneficii sănătăţii publice.
• Apa potabilă curată are o importanţă vitală pentru viaţa
oamenilor. Adesea ea este inclusă printre drepturile umane de
bază. Multe sectoare economice - industrie, pescuit, agricultură și
turism - de asemenea depind de resursele de apă de calitate
superioară. Multe ţări candidate încă se confruntă cu probleme
privind asigurarea apei pentru utilizări casnice și industriale. Nu
toate locuinţele au apă potabilă curentă. Calitatea apei este adesea
o cauză de îngrijorare – ea este adesea contaminată cu microbi,
plumb și pesticide.
• Implementarea directivelor UE privind calitatea apei în toate ţările
candidate va permite rezolvarea acestor probleme. Zece milioane
de case vor avea apă potabilă la robinet. Aceasta va fi de calitate
superioară, minimalizând problemele potenţiale de sănătate.
• Mai puţini oameni vor fi nevoiţi sa cumpere apă îmbuteliată.
Astfel se va reduce cantitatea de deșeuri produse.
• Starea râurilor, a lacurilor și a zonelor riverane se va
îmbunătăţi. Astfel, turiștii și localnicii vor putea folosi aceste
resurse naturale în condiţii de siguranţă mai mari, pentru înot sau
pescuit. Pentru industrie, o apă de o calitate mai bună înseamnă
costuri scăzute de producţie și de întreţinere, deoarece apa
murdară nu va mai degrada utilajele.
• Ca pretutindeni în Europa, dezvoltarea economica și creșterea
consumului în ţările candidate duc la creșterea cantităţii de
deșeuri. Metoda cea mai utilizată de a scăpă de deșeuri este ca ele
să fie aruncate în gropile de gunoi. Este nevoie să se controleze
extinderea acestor locaţii pentru a putea preîntâmpina ca ele să
devină un pericol. Proasta lor administrare - sau în cel mai rău caz
ilegală - poate prejudicia ecosistemele și sănătatea oamenilor,
deoarece metalele grele sau substanţele toxice se scurg în sol și
sunt emise în aer. Studiul asupra beneficiilor estimează că în
România, directivele UE privind gropile de gunoi vor ajuta la
creșterea cantităţii de deșeuri reciclate și compostate, cu peste 10
milioane tone pe an.
• Acest lucru va reprezenta o îmbunătăţire majoră, dat fiind faptul
ca 98 % din gunoiul municipal rezultat în mod curent în
România este aruncat în gropile de gunoi.
• O metodă mai eficientă de administrare a deșeurilor va ajuta
companiile să-și minimalizeze costurile prin creșterea proceselor
de reciclare și prin reducerea folosirii de materiale primare, cum
sunt metalele, hârtia și sticla. De asemenea, companiile vor aprecia
iniţiativele privind alinierea procedurilor administrative.
• Acesta este un stimulent real, pentru a-i face pe oameni să depună
eforturi pentru a asigura o protecţie mai bună mediului
înconjurător.
• Cine este preocupat de zonele riverane? Sunt mulţi cei care sunt
interesaţi de aceste zone. Printre aceștia îi putem enumera pe
pescari și pe producătorii din fermele de acvaculturi, industria
energetică, pe transportatorii și operatorii portuari, pe cei care au
afaceri în turism, localnicii . . . și pe toţi ceilalţi care folosesc
zonele riverane și resursele lor. Când avem de-a face cu o gamă de
activităţi atât de extinsă, resursele zonelor noastre riverane sunt
supuse unei presiuni constante. In multe zone, calitatea (și
cantitatea) apei sunt ameninţate, habitatele naturale dispar.
• Zonele riverane suferă un proces de eroziune accentuată. Pe
măsura ce se degradează resursele fizice și biologice ale zonelor
riverane, scad și oportunităţile pentru desfășurarea unor activităţi
economice durabile. Condiţiilesociale se deteriorează și ele.
• > Cu un curs lung de 2.857 km, Dunărea este al doilea mare
fluviu al Europei, după Volga.
• > 99% din bazinul de captare al Dunării aparţine unui număr de
13 ţări: Germania, Austria, Republica Cehă, Republica Slovaca,
Ungaria, Slovenia,Croaţia, Bosnia, Yugoslavia, Bulgaria, România,
Moldova și Ucraina. Restul de 1% este împărţit între Polonia,
Italia și Elvetia.
• > Bazinul fluviului Dunărea acoperă aproximativ 2 milioane km
pătraţi: o treime din Europa continentală.
• > In marele bazin al Mării Negre locuiesc aproximativ 160 de
milioane de oameni.
• > In fiecare an Dunărea varsă aproximativ 350 kilometri cubi de
apă in Marea Neagră.
• Studiul abordează evaluarea avantajelor asupra mediului, sociale și
economice printr-o analiză în trei etape. Prima etapă este să se
evalueze ce fel de avantaje există în general (de exemplu, scăderea
numărului de boli respiratorii). A doua etapă este să se estimeze
mărimea beneficiilor (de exemplu, ce număr de îmbolnăviri poate
fi evitat).
• In final, se evaluează valoarea bănească a avantajelor (de
exemplu cât costa evitarea daunelor). Beneficiile sunt estimate cu
ajutorul câtorva metode. De exemplu, se calculează 'daunele
evitate': reducerea numărului de cazuri de astm sau de folosire a
materiilor prime.
• Altă metodă este analiza ´disponibilităţii de plată': valoarea pe care
oamenii o atribuie vieţii trăite intrun mediu ambiant mai curat..
Cifrele se întind pe o plajă foarte largă, deoarece, de exemplu, este
foarte greu să se măsoare impactul poluării aerului. In același mod,
este aproape imposibil să se dea o valoare băneasca vieţii umane.
Din aceste cauze, nu este corect din punct de vedere știinţific să se
menţioneze numai o singură cifră, foarte precisă - beneficiile
trebuie văzute ca estimări generale.
• Pentru abordarea acestor probleme, s-au pus in practica niste
strategii pentru a promova o administrare mai bună a zonelor
riverane. Aceste strategii se concentrează în jurul unui număr de
principii privind Managementul Integrat al Zonelor Riverane
• Perspective pe termen lung;
• Asigurarea managementului flexibil ca;
• parte a unui proces in desfășurare;
• Reflectarea nevoilor locale;
• Lucrul cu procedee naturale;
• Implicarea tuturor celor afectaţi;
• Mobilizarea, susţinerea și implicarea tuturor instituţiilor
administrative relevante;
• Combinarea instrumentelor folosite.
• Acest program a pus în evidenţa faptul că multe dintre
problemele cu care se confruntă zonele riverane sunt rezultatul
unor deficienţe instituţionale, cum ar fi lipsa de coordonare între
diversele autorităţi și factorii implicaţi, responsabili pentru
adminstrarea locală. Datorita naturii inter-corelate a problemelor
fizice, biologice, sociale și economice cu care se confruntă zonele
riverane, o reacţie de răspuns unilaterală la aceste probleme este
adesea sortită eșecului. Cel mai bun răspuns îl reprezintă o
abordare multilaterală a metodei de administrare a zonelor
riverane și a resurselor lor, bazată pe înţelegerea deplină a
condiţiilor locale și a dinamicii lor.
• Scopul nostru este acela de a încuraja și susţine localnicii si
elevii prin asigurarea de informaţii, inclusiv a informaţiilor privind
procedee folosite cu succes în alte părţi. Problema este lipsa unei
finanţari a acestor acţiuni novatoare privind zonele riverane.
• S-a ilustrat importanţa participării celor direct implicaţi(directorul
scolii- dnul Vladimir Costencu si Primaria prin intermediul d-
nului Tache Constantin), pentru a realiza un management de
calitate al zonelor riverane. Deși importante, numai acţiunile
administraţiei nu sunt suficiente.
• Pentru a găsi abordări durabile și echitabile ale administrării
zonelor riverane, toate grupurile majore de utilizatori ale
resurselor riverane dintr-o zonă trebuie să fie implicate: pescarii,
cei care au ferme de acvaculturi, producătorii de energie,
transportatorii și operatorii portuari, turismul, localnicii, industria
turismului . . . și tu!
• Evenimentul initiat la nivel de scoala se va numi "Să ne schimbăm
comportamentul" și pune în evidenţă patru teme centrale comune
pentru conferinţă și pentru expoziţie
• Cum putem noi - cetăţeni, oameni de afaceri, politicieni, autorităţi,
tineri și alte categorii implicate - să facem lumea un loc mai sănătos
și avem mai multă grijă de mediul în care trăim? Între15-19 iunie
2010, participanţii la aceasta activitate vor răspunde la această
întrebare participând la numeroase seminarii și ateliere de lucru. De
asemenea, ei vor vizita o gamă extraordinară de standuri
expoziţionale.
• Seminariile și atelierele de lucru vor aborda următoarele subiecte
principale:
• Sănătatea copiilor și mediul;
• Capital natural, alegeri naturale – consum și producţie durabile;
• Natura 2010 - de la viziune la realitate Obiectivul Săptămânii
Verzi este să strângă cât mai multe informaţii despre problemele
care trebuie abordate în viitor în aceste zone de acţiune și de a
întări cooperarea între Comisia Europeană și toţi actorii majori
implicaţi în probleme de mediu: parteneri economici și sociali,
autorităţi naţionale, regionale și locale, alţi reprezenti.
• Sesiunea de deschidere va prezenta temele ce vor fi supuse
dezbaterii in Săptămâna Verde. In timpul sesiunii paralele și al
discuţiilor informale, în decursul negocierilor, reprezentanţii
tinerilor vor prezenta precupările lor privind mediul și îi vor
provoca pe cei insarcinati cu probleme de mediu cât și pe alţi
participanţi la Săptămâna Verde 2009 să găsească soluţii la
problemele prezentate și să îi informeze despe căile de urmat în
viitor Sesiunea de închidere, de la sfârșitul conferinţei, va trage
concluziile și va rezuma rezultatul discuţiilor iniţiate de
reprezentanţii tinerilor, de cei care au luat cuvântul, de delegaţi si
de participanţii la expoziţie.
• Rezultatele vor face posibilă stabilirea unui punct de vedere comun
pentru a stabili calea de urmat .
• Expoziţia va prezenta iniţiative privind mediul, și proiecte care se
vor derula în patru arii tematice. Vor fi în plus, câteva exponate
speciale menite să-îi surprindă pe participanţii la Săptămâna
Verde, în afara sălii de conferinţe.
• De asemenea, prof Stanaringa Carmen organizează cinci
concursuri , deschise tinerilor cu vârste cuprinse intre 6 si 22 de
ani. Secţiunile de concurs sunt pictură, poezie, dansuri populare,
fotografie și redactarea unui discurs. Pe 19 iunie va avea loc
Consiliul Tinerilor, special creat pentru Probleme de Mediu.
Delegaţii ale elevilor din instituţii invecinate își vor exprima
opiniile asupra celor mai importante probleme de mediu care sunt
dezbătute în prezent de miniștrii pentru mediu ai ţărilor membre
ale UE.
• Una dintre priorităţile majore ale Scolii si Primariei este să ţină
legătura cu tinerii, să le asculte opiniile și să-i implice în
problemele legate de protecţia mediului. Materialele noi prezentate
vor jucă un rol important în acest scop.
• Ca parte din campania menită să-i implice pe tineri și pe copii în
ingrijirea mediului ambiant.
• Scoala dezvoltă in mod curent o gamă de resurse audiovizuale și
publicistice, structurate pe diferite grupuri ţintă, proiectate pentru
a fi folosite atât acasă cât și la școală
• Curand o pagină de Internet pentru probleme de mediu va fi
destinată în mod special tinerilor cu vârste cuprinse intre 12 si 18
ani.
• Pagina de Internet va avea o prezentare atrăgatoare, îndrăzneaţă
și un format accesibil. Iniţial ea pune accentul pe cele patru teme
și anume aer, apă, deșeuri și natură. Mai târziu vor fi adăugate și
altele.Tinerii pot să afle lucruri esenţiale despre aceste subiecte și,
în același timp, pot accesa pagini interactive și pot cerceta
probleme specifice cum ar fi efectul de seră, speciile ameninţate cu
dispariţia și poluarea marină.
• O secţiune de testare le permite tinerilor să-și verifice cunoștinţele
privind problemele de mediu printr-o serie de jocuri de cuvinte și
întrebari cu răspunsuri multiple. Altă componentă, proiectată
ţinând cont de cerinţe didactice, propune activităţi și proiecte de
grup în legătură cu fiecare temă. Printre ideile enumerate
putem cita montarea unui acvariu pe malul mării, studierea
lanţului nutriţional și fabricarea de hârtie reciclată. De asemenea,
pagina de Internet sugerează tinerilor ce acţiuni pot intreprinde ei
personal pentru a proteja mediul, cum ar fi economisirea energiei
și reciclarea deșeurilor.
• Alte materiale includ un CD cu un film documentar care se
concentrează pe aceasta Acţiune pentru Mediu.
• La aceasta reuniune vor participa cel putin 100 copii din scoala si
bineinteles scolile invecinate pe data de 6 mai a.c. pentru a dezbate
opiniile lor despre grija pe care trebuie să o avem pentru planetă.
• Se vor tine discursuri la tema.
• Mediul înconjurător ne afectează pe toţi și aparţine tuturor. Nu
contează unde trăiești, nu contează dacă ești băiat sau fată, dacă
ești tânăr sau bătrân. Cu toţii avem nevoie să respirăm aer curat,
să bem apă curată și să ne bucurăm de strălucirea soarelui feriţi de
efectele dăunatoare ale razelor sale".
• “ In Europa sunt mai mult de 90 de milioane de copii și ei sunt
mai vulnerabili la efectele nocive ale poluării", au fost avertizati
cei prezenţi. "Acest lucru se datorează faptului că acești copii sunt
în creștere rapidă. Din acest motiv, sănătatea lor este supusă unor
presiuni suplimentare. În consecinţă, este important ca adulţii să
creeze un mediu înconjurător care este sănătos pentru toată lumea
-mai ales pentru copii - nu numai în prezent, dar și pentru
generaţiile viitoare."
• Scoala a făcut apel la tineri să acţioneze în calitate de "ambasador
pentru mediul înconjurător".
• S-a insistat, "Este nevoie de ajutorul vostru pentru acest proiect".
" Este nevoie de implicarea voastră, de energia voastră, de
entuziasmul vostru"." Vream sa vă vorbim despre problemele și
provocările majore cu care se confruntă în prezent mediul
ambiant". S-a ajuns la concluzia că proprii nostri elevi au arătat
că sunt deosebit de sensibili la lumea din jurul lor.
• Ei exercită presiuni asupra adulţilor, pentru a-I face să acorde mai
multă atenţie mediului înconjurător, cu mult succes. "Dacă vrem
să protejăm natura, viaţa vietăţilor sălbatice, apa pe care o bem și
aerul pe care îl respirăm, atunci avem nevoie de ajutorul vostru. Să
începem
• Ziua Dunării a fost sărbătorită pentru prima dată începând cu
anul 2004, la propunerea reprezentanţilor ţărilor Dunărene, sub
conducerea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului
Dunărea şi susţinută financiar prin Programul Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare (UNDP) şi Facilitatea Globală de Mediu (GEF)
în cadrul “Proiectului Regional pentru Dunăre”.
• Obiectivul principal al sărbătorii este să atragă atenţia întregii
lumi prin multiple activităţi independente, conectate între ele, pe
plan local, naţional, pe bazine hidrografice, şi regional în întregul
bzain hidrografic al Dunării. Ziua Dunării reprezintă aniversarea
semnării Convenţiei cu privire la Protecţia Fluviului Dunărea la
Sofia, în 29 iunie 1994.
• 21 aprilie Consiliul pentru probleme de mediu
• 21-22 aprilie Întâlnire d-nul primar Tache Constantin si alti
angajati in domeniu pentru discutarea acestor probleme de mediu
ale Dunarii;
• 15-19 iunie Săptămâna verde, Ghidici, Dolj
• 24 iunie Consiliul pentru probleme de mediu
5 lei 2006 - 150 de ani de la înfiinţarea
Comisiei Europene a Dunării
CADRE DIDACTICE IMPLICATE IN
PROIECT:
 Persoane de contact:
Prof. Stănărîngă Carmen– telefon: 0764127176
e-mail: stanaringacarmen@yahoo.com

VĂ AŞTEPTĂM CU DRAG ŞI VĂ DORIM MULT SUCCES!

 FIŞA DE ÎNSCRIERE
• NUMELE ŞI PRENUMELE CADRULUI DIDACTIC:
• …………………....................................................................
........................
• ŞCOALA:
……………………………………………………………..........
• CLASA:
…………………………………………………………………....
• ADRESA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
……………………………....
• ……………………………………………………………………
…………
• E-MAIL ÎNDRUMĂTOR:
………………………………………………...
Nr.crt Numele si prenumele elevului Clasa Obs