1.Cand vorbim despre o criza financiara?

Criza este definita ca fenomenul care apare atunci cand se cumuleaza fenomenele de
selectie adversa si de hazard moral pana la un nivel la care pietele nu mai directioneaza
fondurile disponibile catre agentii economici care reprezinta cele mai bune optiuni investitionale.
Selectia adversa are loc atunci cand creditorii, prost informati sau putin responsabili, acorda
credite unor agenti economici care sunt dispusi sa plateasca rate ale dobanzii ridicate, returnarea
imprumuturilor fiind asociata cu grade ridicate de risc. Hazardul moral reprezinta situatia in
care fie debitorii, fie creditorii, fie ambii iau decizii de investire riscante bazandu-se pe
interventia unui creditor de ultima instanta in conditiile producerii riscului de neplata.
In iunie 2007 banca de investitii americana Bear Stearns anunta ca cele doua fonduri de
hedge(Un fond hedge este un fond de investitii cu un numar limitat de investitori, nereglementat
si neinregistrat la o autoritate de supraveghere a pietei de capital, cu obiectiv ce atinge o anumita
performanta si care incearca sa obtina rentabilitatile-tinta indiferent de trendurile de pe bursa.) pe
care le gira pierdusera aproape tot capitalul lor si ca ea insasi pierduse in 3 zile toate lichiditatile
sale (17 miliarde USD), fiind in pragul falimentului. Era debutul crizei subprime, care a fost
bulgarele de zapada ce a declansat actuala criza financiar-economica globala.

2. Mecanismele Crizei Economice

1. Explozia creditelor ipotecare.
In conditiile extinderii dereglementarii in SUA, in anii 90 se accentueaza inegalitatile
sociale. Ca urmare, in vederea sustinerii cresterii economice pe seama consumului si pentru
dezamorsarea tensiunilor sociale, din anul 2001 se relaxeaza conditiile de acordare a creditelor
imobiliare, cu scopul accederii la case proprietate personala si a gospodariilor cu venituri reduse.
Creditele aveau pentru o prima perioada de 2 ani rate ale dobanzii fixe, dar in perioada urmatoare
ratele erau ajustabile la evolutiile de pe piata. Potrivit unor specialist (Blundell-Wignall,
Atkinson, Hoon Lee, 2008), momentul cu adevarat de cotitura in expansiunea creditelor
ipotecare este reprezentat de anul2004, cand Administratia Bush pune in aplicare programul sau
Visul American, prin care ipotecile deveneau accesibile si gospodariilor fara capital propriu.
Cumpararea unei case reprezenta pentru multi implinirea unui vis, dar au fost si persoane
pentru care motivatia reala era tranzactionarea speculativa a valorii caselor, care parea a avea o
tendinta de continua crestere.
2. Financiarizarea creditelor
Titlurile de credit acordate in conditiile mentionate mai sus au fost transformate in titluri
financiare si vandute bancilor de investitii, care, dupa ce le-au impachetat si ele intr-o noua
titrizare, le-au revandut apoi altor institutii financiare. O particularitate a financiarizarii a
reprezentat-o asocierea ipotecilor subprime (cu riscuri inalte) cu alte ipoteci, ale unor debitori
solvabili, in cadrul diferitelor produse financiare create in acest context.
Avantajele acestei operatiuni pentru vanzatori erau acelea de a obtine lichiditati si de a
dispersa riscul, dezavantajele, pentru cumparatori si sistemul financiar, erau acelea ca riscul nu
era eliminat, ci doar transferat ultimilor achizitori ai titlurilor financiare emise pornind de la
aceste credite.
Doua modificari survenite in anul 2004 au accelerat tendinta bancilor de investitii de a-si
restructura portofoliile, in favoarea cresterii ponderii activelor financiare derivate emise pe
seama creditelor ipotecare: impunerea unui control mai strict pentru cele doua institutii de
asigurare a ipotecilor cu garantii de stat, Fannie Mae si Freddie Mac,pe de o parte, si noile reguli
Basel II privitoare la raportul datorii/capital, pe de alta parte. In mod paradoxal, concomitent cu
aceste noi constrangeri, autoritatile americane de supraveghere a pietei creditului ipotecar au
creat un spatiu de manevra suplimentar pentru bancile de investitii in vederea gestionarii
riscurilor, fapt care le-a permis multora dintre acestea sa-si majoreze raportul datorii/capital
net de la 15/1, cat era acesta inainte de 2004, la 40/1, prin alte inovatii financiare.

3. Declansarea crizei in SUA

Incepand cu anul 2006, ratele directoare ale Fed sunt majorate, fapt ce antreneaza si
cresterea semnificativa a ratelor dobanzii pentru creditele imobiliare, unele atingand nivelul de
18%. Drept urmare, mii de gospodarii cu venituri reduse s-au aflat in situatia de a nu-si mai
putea plati ratele scadente si s-au precipitat in a-si vinde casele.Vanzarile masive au antrenat
dupa ele reducerea dramatica a pretului caselor.
4. Propagarea crizei in sistemul bancar american
O data ce valoarea caselor a tins sa scada sub valoarea ipotecilor, unele institutii
creditoare s-au aflat in situatia de a nu-si putea recupera creantele pe seama ipotecilor detinute.
Astfel se produce criza subprime.

5. Reducerea volumului de credite

Caderea preturilor caselor determina agentiile de rating sa degradeze titlurile financiare
derivate emise pe seama creditelor imobiliare. Asocierea creditelor ipotecare subprime cu alte
titluri de credit in cadrul a diferite produse derivate a facut ca acestea sa fie intoxicate de
primele si astfel a devenit extrem de dificila evaluarea corecta a sanatatii portofoliilor
institutiilor financiare care le detineau. In consecinta, valoarea titlurilor respective tinde sa scada
simtitor, drept urmare investitorii incep sa vanda masiv aceste titluri, ceea ce antreneaza o
scadere si mai accentuata a valorii lor. Majoritatea institutiilor bancare detinatoare de astfel de
titluri transformate din titluri pe termen mediu si lung in titluri pe termen scurt, ceea ce conduce
la o cerere mare de lichiditati pe termen scurt, careia bancile nu reusesc sa-i faca fata. Se creeaza
astfel o criza de lichiditati. Totodata, bancile devin neincrezatoare in sanatatea partenerilor lor
financiari. De asemenea, confruntate cu dificultati de refinantare, bancile pastreaza propriile
lichiditati pentru ele insele. Aceste fenomene cumulate conduc la cresterea nivelului ratelor
dobanzilor interbancare si la reducerea volumului de credite acordate.

6. Propagarea internationala a crizei

Internationalizarea pietei financiare a condus la situatia ca si alte mari institutii
neamericane sa se confrunte cu dificultati similare, pe de o parte ca urmare a detinerii de active
toxice, si pe de alta parte ca urmare a dificultatilor de refinantare. In consecinta, neincrederea
se generalizeaza pe plan international si piata interbancara se ingusteaza, producandu-se o criza
de lichiditati globala.

2. Cauzele crizei economice

A. Dereglementarea si eliminarea restrictiilor din legea Glass-Steagll
Dereglementarea financiara a fost una dintre masurile centrale ale politicii lui Ronald
Reagan (cea mai mare reducere de impozite din istoria americana). Prin aceasta se tinteau doua
obiective principale: reducerea costurilor de tranzactionare si facilitarea accesului micilor
operatori pe piata. Aceasta a fost insa prea departe impinsa si a condus la producerea a doua
fenomene:
pentru a rezista unei concurente tot mai acerbe, bancile de investitii s-au implicat in operatiuni
tot mai complexe, multe asociate cu riscuri tot mai mari);
intrarea pe piata a unor brokeri low-cost, care au acordat credite pentru gospodarii cu
venituri scazute.
Dereglementarea financiara a condus totodata si la unele efecte neasteptate, cu un impact
negativ semnificativ.
Unele institutii financiare sau anumite activitati ale acestora au iesit din retelele de
supraveghere prudentiala.
Dimensiunea fenomenului de supraindatorare nu a putut fi estimata corect, datorita opacitatii
colateralelor;
Etica de afaceri a fost deseori ignorata, deoarece pentru justificarea atribuirii unor remuneratii
foarte inalte, conducerile marilor institutii financiare s-au implicat in operatiuni financiare cu
randamente foarte ridicate, dar si cu riscuri pe masura.
B. Existenta unui volum mare de fonduri disponibile in economia
mondiala
Dezechilibrele mondiale ale balantelor de plati alimenteaza trasferurile uriase dintre tari,
facand posibila mentinerea timp indelungat a tendintei de consum excesiv in SUA. Astfel, tarile
asiatice, cu niveluri ridicate ale economisirii interne si cu excedente ale balantelor de cont curent,
sunt investitori mondiali de anvergura.Criza din Asia din anul 1997 a determinat reorientarea
fondurilor disponibile din zona catre alte regiuni geografice, in primul rand SUA. Restrictiile
practicate de SUA pentru investitiile directe chineze au condus la plasarea fondurilor provenind
din China in titluri financiare ale diferitelor institutii financiare. Dupa B. Eichengeen (2008), cca.
1/5 din rezervele valutare ale Chinei au fost plasate in cele 2 institutii create de guvernul
american pentru garantarea creditelor ipotecare, Fannie Mae si Freddie Mac. De asemenea,
estimeaza acelasi specialist, cea mai mare parte a rezervelor valutare ale Japoniei (de cca. 1000
mrd. Dolari) a fost investita in SUA, tot in sectorul financiar (sub forma de achizitii de
obligatiuni guvernamentale).
Oferta generoasa de fonduri asiatice ar fi avut drept efect direct reducerea costului
creditului imobiliar in SUA cu cca. 10%.
C. Politicile economice neadecvate

In anul 2001 s-a procedat la o reducere a ratei directoare a dobanzii, in conditiile

existentei unei supralichiditati in economie, fapt care a condus la o incurajare a creditului
imobiliar, dar si a riscului de inflatare a preturilor (B. Eichengreen, 2008). Masura a fost
justificata de autoritatile monetare prin existenta riscului de intrare a economiei in recesiune, ca
urmare a prabusirii pietei firmelor cu tranzactii pe Internet (pierderi cifrate la cca. 7000 mrd.
Dolari).
Prevalenta finantarii prin piete de capital in SUA, in conditiile extinderii
dereglementarii, ar fi necesitat modificari in sistemul destimulente si in regulile de supraveghere
a pietelor, modificari care nu au fost insa operate (R. Vranceanu, 2006).
Politicile neadecvate (politica monetara expansiva) au creat un sistem de stimulente
care au condus la o alocare proasta a resurselor. Ele au alimentat un consumexcesiv.
Politicile economice au favorizat o schimbare a modelului de afaceri al bancilor, care
a devenit tot mai mult un model mixt,imbinand elemente de cultura traditionala de credit cu o
cultura financiara, specifica multa vreme doar bancilor de investitii. Astfel, bancile s-au
concentrat pe cresterea mai rapida a pretului actiunilor si cresterea veniturilor din anii 90.
Strategia acestora a constat in cresterea volumului tranzactiilor cu titluri financiare derivate,
deoarece astfel ele puteau sa-si majoreze veniturile concomitent cu economisirea capitalului
implicat.
Anumite masuri fiscale au stimulat deodata exacerbarea creditarii ipotecare si a
financiarizarii acesteia din urma. Astfel, dobanzile la creditele ipotecare sunt deductibile in SUA,
iar anumite nivele de financiarizare intr-o transformare in mai multi pasi nu sunt taxate.
D. Gestiunea corporativa specifica bancilor de investitii
Anumiti autori au observat ca bancile cu o diversificare de portofoliu rezonabila (adica
neimplicate in asa mare masura in transformarea creditelor ipotecare in titluri financiare, precum
bancile de investitii) au fost mai putin afectate de criza. Explicatiile avansate ar fi, intre altele, ca
anumite particularitati ale gestiunii corporative specifice bancilor de investitii le-au expus pe
acestea din urma in mai mare masura riscurilor nemasurabile:
a) tranzactiile sunt mai complexe, iar produsele financiare sunt mai dificil de inteles decat
produsele clasice de creditare, ceea ce conduce la un control al riscului mai dificil de realizat;
b) remuneratia devine un stimulent puternic in modelul de afaceri al bancilor de acest tip, dar ea
poate conduce la patologii decizionale (J. Sapir, 2008a);
c) tipul de cultura organizationala specific acestor institutii face mai dificil de realizat controlul
de catre conducere.
E. Modelul de crestere economica bazat pe consum
Dupa J. Sapir (2008b), creditele pentru consum, si mai ales cele imobiliare in ultimii ani,
au devenit motoarele cresterii economice in SUA (o evolutie similara s-a petrecut si in Spania
n.m.). Politicile neoliberale de dereglementare au condus la o evolutie diferentiata a veniturilor
diferitelor categorii sociale, sustine acest economist, apartinand scolii franceze reglementariste.
Potrivit estimarilor acestuia, in perioada 2000-2007 venitul mediu a crescut in SUA cu
cca. 2,5% anual, in timp ce salariul mediu cu doar 0,1% anual. Pentru a contracara aceasta

tendinta si a mentine consumul la un nivel ridicat, inclusiv pentru persoanele cu venituri scazute,
administratia americana a stimulat creditarea imobiliara si de consum. Nivelul de indatorare a
gospodariilor a atins un prag record in 2007, de cca. 93% din PIB (77% reprezentand doar
creditul ipotecar),in timp ce rata de economisire a tins sa se reduca, potrivit FMI (dupa
Sapir, 2008a), de la 18% din PIB in anul 2000, la 13,6% in anul 2007.
E. Complexitatea pietelor financiare si a inovatiilor generate de
explozia creditului imobiliar a condus la o evaluare eronata a
preturilor titlurilor.
Deoarece preturile caselor au avut o tendinta aproape constanta de crestere (K. Rogoff, C.
Reinhart, 2008) si, din acest motiv, refinantarea creditelor imobiliare a fost relativ facila, titlurile
financiare emise pe seama lor au avut, pe anumite componente ale lor, rating-urile cele mai
ridicate, AAA.
Aceste piete, ale produselor financiare derivate, sunt departe de a fi piete cu concurenta
perfecta, asimetriile de informare fiind substantiale (si datorita lanturilor foarte lungi de
intermediere create pe drumul crearii si tranzactionarii lor). Drept urmare, opineaza unii
specialisti (R. Vranceanu, 2006), preturile se pot stabili la niveluri ce depasesc valoarea de
echilibru a activelor, ca urmare a ignorantei si a unui optimism irational, nefondat. R. Boyer
(2008) explica aceasta situatie prin particularitatile pietelor financiare, in cadrul careia se
tranzactioneaza anticipari si asteptari ale valorilor viitoare ale diferitelor titluri, marcate de
numeroase incertitudini derivate din evolutia conjuncturii economice, a comportamentelor
strategice ale operatorilor, din gradul de cunoastere si de intelegere a acestor produse. Potrivit
acestuia, cand incertitudinile cresc, operatorii sunt atentati sa acorde mai multa incredere opiniei
conventionale impartasita de piata (ansamblul operatorilor), decat propriilor evaluari (astfel
producandu-se si efectul de turma), situatie care conduce cel mai frecvent la impingerea
comportamentelor catre extreme: exuberantasau pesimism exagerate. In aceste conditii insa,
prin insumarea comportamentelor individuale, presupuse a fi rationale, nu se ajunge la o
rationalitate colectiva, ci mai curand la o irationalitate colectiva (J.Sapir, 2008a).Astfel de
evolutii favorizeaza aparitia de crize.
In plus, nu doar complexitatea produselor face dificila evaluarea corecta a riscurilor si a
preturilor ci si interconexiunile dintre segmentele pietei financiare, nu intotdeauna foarte bine
cunoscute. Drept urmare, unii economisti vorbesc chiar despre existenta pe aceste piete a unor
riscuri necuantificabile. J. P. Fitoussi afirma chiar ca:..Suntem aproape siguri ca actorii de pe
aceste piete nu stiau prea bine ce fac. Ei cumparau si vindeau titluri, a caror evaluare
concomitenta a devenit aproape imposibila. (Le Monde, octobre2008).

3. Studii de caz multinationale

3.Carrefour
Carrefour este cel mai mare retailer european si al doilea din lume, dupa Wal-Mart. Cu 15
000 de magazine, 456 000 de angajati in 30 de tari, Carrefour are numeroase divizii si subsidiare
in Uniunea Europeana, America de Sud, Africa si Asia si opereaza in prezent in patru mari grupe
de formate de cumparaturi : hypermarketuri, supermarketuri, hard-discount si magazine de
convenienta.
Domeniul de activitate al Grupului Carrefour este retailul. Acesta consta in vanzarea de
bunuri sau marfa dintr-o locatie fixa in loturi mici sau individual pentru consum direct de catre
cumparator.
CompaniaCarrefour a fost fondata in 1959 in Franta , de catre Marcel Fournier si
Denis si Jacques Defforey, acestia fiind numiti inventatorii hypermarketului.
In anul 1960 se deschide primul supermarket in Annecy, iar in 1963, primul hypermarket
in Sainte-Genevieve-des-bois. In 1970, Carrefour a deschis 2 hypermarketuri in afara
tarii,respectiv in Spania si Brazilia . In acelasi an a cumparat si dezvoltat numeroase branduri
care sunt si astazi prezente si anume: Shopi, Pryca, Ed, Dia.
Primul hypermarket Carrefour din Romania a fost deschis la Bucuresti in anul 2001 si in
doar doua luni, Carrefour Militari a reusit sa atraga peste un milion de vizitatori, in sase luni
ajungand la vanzari de 45 de milioane de euro.
Carrefour Romania a fost proprietate a grupului francez Hyparlo pana in 2006. Grupul
Hyparlo este unul dintre cei mai importanti francizati Carrefour, fiind o afacere de familie.
Carrefour a achizitionat in aprilie 2007 lantul brazilian de supermarketuri Atacadao,
pentru 1,24 miliarde USD. Achizitia a condus grupul francez pe primul loc pe piata braziliana de
retail. Brazilia este a treia piata pentru Carrefour, din punct de vedere al vanzarilor, dupa Franta
si Spania.
In august 2007, compania s-a retras de pe piata din Elvetia, vanzand participatia sa de
50% din grupul Distributis AG grupului elvetian de retail Coop, valoarea tranzactiei ridicandu-se
la 390 milioane dolari.
Carrefour Romania a preluat, in toamna lui 2007, lantul de supermarketuri Artima,
pentru 55 milioane de euro, cu scopul de a-si consolida pozitia pe piata. Dupa preluare,
magazinele Artima au fost redenumite in Carrefour Express, iar in decembrie 2010 au fost
redenumite din nou in Carrefour Market.
In Romania, Grupul Carrefour numara, in prezent, 104 magazine dintre care 24
Carrefour Hipermarket, 65 de supermarketuri Carrefour Market si 15 magazine Express.
Bilanturile contabile ale firmei arata ca, incepand cu 2007, grupul francez si-a incheiat
activitatea raportand profituri nete insemnate. Astfel in 2007 rezultatele au fost pozitive : cifra de
afaceri de 2.640.916.772 lei, profit net de 82.395.719 lei.
In 2008, cifra de afaceri a ajuns la 3.800.425.375 lei, dar profitul s-a redus la 74.095.696
lei.
In 2008 Carrefour Romania a inregistrat cea mai mare crestere a vanzarilor anuale la
nivel mondial in cadrul grupului, de 51,8%, scaderea inregistrata fiind semnifcativa. Cea mai
mare scadere a vanzarilor s-a inregistrat in ultimul trimestru al anului 2009 cand compania
franceza de retail a consemnat o scadere de 12%.

In acelasi an Carrefour a fost nevoit sa inchida unul din cele doua hipermarketuri detinute
la Braila, fiind singurul astfel de magazin inchis de catre un mare retailer international pe piata
romaneasca
Anul 2009 a insemnat pentru Carrefour Romania o cifra de afaceri de 4.352.594.422 lei si
un profit de 88.014.083.
Desi reteaua din Romania a avut cea mai mare crestere a vanzarilor din Europa, de 6,9%,
in primul trimestru din 2009, incasarile pe magazin au fost serios afectate de criza economica. La
acelasi numar de magazine, vanzarile Carrefour de pe piata romaneasca au scazut cu 5,1%, iar
cresterea raportata se explica doar prin cresterea numarului de magazine.
Anul 2009 a insemnat astfel pentru hypermarketuri o stagnare in cifra de afaceri. Intr-un
top al retailerilor ca cifra de afaceri, Carrefour se situa pe pozitia a doua, dupa Metro si pe pozitia
a treia intr-un clasament al cifrei cumulate la nivel de grup, dupa Metro si Rewe.
Pozitia sa este puternic amenintata de ceilalti doi competitori, Real si Kaufland, ambii
aflati intr-un trend ascendent al deschiderilor.
Un an mai tarziu cifra de afaceri a scazut la 3.918.829.019 lei, dar profitul aproape ca s-a
dublat la 140.752.179 lei.
Pentru 2011, compania a raportat o cifra de afaceri de 4.031.266.685 lei si un profit net
de 133.799.794 lei.
In 2011, pe piata din Franta Carrefour a vandut cu 2,4% mai putin comparativ cu 2010.
Explicatia oficiala pentru declinul din 2011 se referea la o activitate promotionala intentionat
redusa si investitii in vederea reducerii consistente a preturilor.
In Romania, vanzarile Carrefour au crescut in 2011 cu 4,8%, la 1,184 datorita atat
extinderii retelei de magazine, cat si efectului unui TVA mai mare cu 5 puncte procentuale fata
de primul semestru din 2010.
In perioada 2011-2012, gupul Carrefour a adoptat strategia de iesire de pe pietele in care
rezultatele sunt sub asteptari. Compania Carrefour si-a vandut operatiunilor sale din Malayezia
catre grupul japonez Aeon pentru 250 milioane de euro.
La inceputul lunii octombrie 2012, Carrefour si-a vandut si operatiunile din Columbia
pentru doua miliarde de euro, dupa ce in luna iunie, s-a retras de pe piata din Grecia, iar in luna
august de pe piata din Singapore.
Strategia grupului Carrefour este de a se axa pe activitatile de baza si a-si aloca resursele
pe tarile mature unde ocupa pozitii puternice precum si pe pietele emergente.
Retailerul francez se concentreaza si asupra unui plan de reducere de preturi, pentru a
atrage inapoi cumparatorii, in contextul in care grupul se asteapta ca consumatorii sa-si limiteze
cheltuielile.
Conform raportarilor financiare, Carrefour si-a ajustat in 2012 preturile pe toate pietele
in care opereaza, au facut-o insa astfel incat sa nu le afecteze prea mult marjele brute.
In anul 2013 Carrefour se va concentra, printre altele, asupra preturilor, dar mai ales
asupra perceptiei pe care o au consumatorii despre cat de scumpe sau ieftine sunt magazinele
Carrefour.

5,000,000,000

160,000,000

4,500,000,000

140,752,179
140,000,000
4,352,594,422
133,799,794
4,031,266,685
3,918,829,019
3,800,425,375
120,000,000

4,000,000,000
3,500,000,000
3,000,000,000
2,500,000,000

100,000,000
88,014,083
2,640,916,772
82,395,719
74,095,696

2,000,000,000

40,000,000

1,000,000,000

20,000,000

500,000,000
2008

2009

2010

Profit
Cifra de afaceri

60,000,000

1,500,000,000

0
2007

80,000,000

0
2011

4. McDonalds
McDonald's Corporation este cel mai mare lant de restaurante de tipul fast-food din
lume, vanzand cu prioritate hamburgeri, pui, cartofi prajiti, amestecuri de bauturi racoritoare pe
baza de lapte (asa numitele milkshake-uri) si bauturi carbo-gazoase. Mai recent, a inceput sa
ofere si salate, fructe, snack wraps si carrot sticks. McDonald's este si cel mai mare retailer
global din domeniul serviciilor alimentare, cu peste 32.000 de restaurante in 117 tari.
Afacerea a inceput in 1940, cu un restaurant deschis de fratii Dick si Mac Macdonald in
San Bernardino, California. Introducerea "Sistemului de Servire Rapida" in 1984 stabilea
principiile restaurantelor fast food. Corporatia prezenta isi dateaza fondarea din timpul
deschiderii restaurantului franciza de catre Ray Kroc, din Des Plaines, Illinois din 15 aprilie
1955, acesta fiind al noualea restaurant McDonald's. Kroc a cumparat mai tarziu drepturile legale
ale fratilor McDonald asupra companiei si a condus expansiunea sa in toata lumea.
Odata cu extinderea plina de succes a companiei McDonald's pe multe piete
internationale, compania a devenit un simbol al globalizarii si al raspandirii stilului de viata
american. Proeminenta sa in influentarea masiva a modului de a manca al diferitelor categorii
sociale, a creat de asemenea un frecvent subiect de dezbatere publica legat de obezitate, etica
corporatista si responsabilitatea fata de consumator. A creat, ca un produs secundar si un jargon
specific, asa cum ar fi expresia junk food in loc de fast food, adica mancare gunoi in loc de
mancare rapida.
Unii analisti sugereaza ca nivelul de prestare al serviciilor din tarile in care McDonald's
deschide restaurante creste odata cu intrarea companiei pe piata. Un grup de antropologisti a
produs un studiu numit Golden Arches East (Stanford University Press, 1998, editat de James L.
Watson), studiu care analizeaza impactul pe care McDonald's l-a avut in Asia de Est, si in
particular in Hong Kong. Atunci cand a deschis primul restaurant in Hong Kong in 1975,
McDonald's a fost primul restaurant cu toalete curate, atragand numerosi clientisi obligand alte
restaurante sa-si imbunatateasca standardele. In Asia de est in special, McDonald's a devenit un
simbol al dorintei de a imbratisa normele culturale vestice. McDonald's a initiat un parteneriat cu
cea de-a doua companie petroliera din China, Sinopec, pentru a beneficia de noul trend de
folosire al automobilelor personale, si a deschis numeroase restaurante drive-thru.
In afara imbunatatirii standardelor in domeniul serviciilor, McDonald's a schimbat si
obiceiurile locale. Un studiu Watson sugereaza ca, prin popularizarea ideii de mese rapide la
restaurant, McDonald's este in avangarda in eliminarea unor tabuuri, ca de exemplu mancatul in
timpul mersului (In Japonia). Compania este prezenta in Romania din iunie 1995, cand a fost
deschis primul restaurant la parterul Complexului Comercial Unirea. In 2012, compania
opereaza o retea de 64 de restaurante in 21 de orase, dintre care 28 de restaurante in Bucuresti si
36 in restul tarii si are peste 4.000 de angajati, din care peste 40% lucreaza in regim part-time. In
cei 18 ani de prezenta pe piata din Romania compania a investit circa 300 milioane euro in
dezvoltarea retelei si a avut peste 500 milioane de clienti, adica o medie de 140.000 clienti pe zi.

McDonald's detine si o fabrica unde se produc chifle, situata pe Platforma Titan (localitatea
Cernica). Fabrica se intinde pe o suprafata de 4.000 mp, si-a inceput activitatea in iunie 2010,
necesitand investitii de 15 milioane euro.
La mijlocul anilor 90, McDonalds a intentat procesul McLibel. Doi activisti englezi,
David Morris si Helen Steel, au distribuit pe strazile Londrei fluturasi cu titlul Ce nu este in
regula la McDonald's?. McDonald's le-a scris lui Steel si Morris cerandu-le sa inceteze actiunea
lor si sa isi ceara scuze, iar atunci cand acestia au refuzat compania i-a dat in judecata pentru
calomnie. Procesul, ce a durat mai mult de doi ani a devenit 'cel mai mare dezastru PR din istoria
omenirii' pentru companie. Tehnicile de publicitate si politica de afaceri a companiei au fost atent
analizate de catre Inalta Curte de Justitie din Londra si prezentate pe larg in presa, presa ce a
perceput procesul ca pe un fel de lupta intre David si Goliat (conform legii engleze nu se acorda
ajutor legal acuzatiilor intr-un proces de defaimare, asa ca Steel si Morris s-au ocupat aproape
singuri de toate problemele legale ale procesului in timp ce McDonald's a fost reprezentat de o
intreaga echipa de avocati). In iunie 1997, judecatorul a decis in favoarea McDonald's, acordand
companiei dreptul la a primi 60,000 ca despagubiri, suma ce ulterior a fost redusa la 40,000 de
catre Curtea de Apel. Suma a fost micsorata deoarece judecatorul a decis ca unele dintre
acuzatiile aduse de catre Morris si Steel s-au dovedit a fi adevarate inclusiv faptul ca McDonald's
exploata copii in reclamele sale, era o organizatie de tip anti-comercial si in mod indirect
exploata si producea suferinta animalelor. Steel si Morris au anuntat ca nu au nici cea mai mica
intentie sa plateasca, iar compania a confirmat mai trziu faptul ca nu vor proceda la urmarirea in
justitie pentru a primi banii hotarti prin proces.
In 2003, McDonald's se vede in fata unei scaderi a volumului de vanzari, pentru prima
data dupa criza din anii 90. Scaderea a fost explicata de catre conducerea companiei ca fiind
rezultatul situatiei economice globale care a dus la intensificarea concurentei atat in interiorul
Statelor Unite, cat si pe piata internationala.
In luna octombrie 2003 a fost inregistrata o scadere globala de 1,8% la restaurantele
deschise in ultimele 13 luni. Aceasta cifra este relevanta pentru ca aduce informatii pertinente de
spre bugetele pe care le aloca oamenii pentru mancare, bugete cheltuite atat la restaurantele
proprii, cat si la cele aflate sub franciza McDonald's.
Un studiu McDonald's arata ca tendinta de consum a oamenilor a scazut in toate regiunile
pe care le-a analizat. Astfel, in Statele Unite si Europa, scaderea inregistrata a fost de 2,2%, in
timp ce in Asia, Orientul Mijlociu si Africa, scaderea a ajuns la 2,4%. Doar in Canada rezultatele
companiei au fost pozitive in luna octombrie.
McDonald's a dominat piata ani la rand, dar parea ca pierde teren in fata unor competitori
ca Burger King, care a reusit sa-si regandeasca oferta astfel incat sa tina pasul cu schimbarile din
comportamentul consumatorilor. De asemenea, cresterea si diversificarea ofertei unor lanturi ca
Starbucks sau SubWay sau indreptarea consumatorilor loviti de criza catre restaurante mai mici
cu o oferta mai atractiva si mai ieftina, au fost alte elemente care au venit impotriva
McDonald's.
In schimb, in ultimii ani, McDonalds Romnia conduce detasat in topul operatorilor din
domeniu. Criza financiara nu a impiedicat planurile de dezvoltare ale lantului McDonalds in
Romnia, reprezentantii companiei anuntand ca sunt in grafic cu planurile de extindere pentru
2009. Astfel, la sfrsitul lunii aprilie, McDonalds deschidea McDrive-ul pe doua nivele din
Drumul Taberei - Billa, prima locatie din acest an si, totodata, cel mai mare restaurant al
companiei de pe piata locala. Investitia in noul McDonalds, de patru milioane de euro, a fost a
doua de o asemenea anvergura dupa ce, anul trecut, lantul de fast food deschidea o locatie

asemanatoare pe bulevardul Barbu Vacarescu.

Potrivit reprezentantilor companiei, restaurantul din Drumul Taberei, construit dupa noile
tipare la nivel international, este printre putinele de acest gen din Europa din punct de vedere al
amenajarii si dotarilor: 375 de metri patrati, 320 de locuri, facilitati Customer Order Display,
spatiu de joaca, zona Birthday Party, echipamente sportive, internet wireless. A urmat
deschiderea locatiei de la Sibiu, cu o investitie de 2,5 milioane euro. Compania a alocat 1,5
milioane de euro, pentru deschiderea primului restaurant de la Piatra Neamt. Investitiile au
continuat cu modernizarea locatiilor de langa Electroaparataj Bucuresti si de la Delfinariul din
Constanta.
Compania McDonalds care s-a bucurat de un succes urias in urma crizei economice, a
sustinut ca in 2012 cifra de afaceri a crescut cu 12 procente, la 27 miliarde de dolari, in timp ce
veniturile nete au crescut cu 11 procente, pana la 5,5 miliarde de dolari, potrivit The Telegraph.
Acesta este al noualea an consecutiv in care vanzarile au crescut, dupa ce McDonald's a suferit o
perioada din cauza lipsei de incredere spre finele anilor '90.
In SUA vanzarile au crescut cu 7,1% in ultimul trimestru si cu 6% in ultimul an, cel mai
ridicat nivel de crestere din 2006. Restaurantele din Europa au continuat sa mearga bine si au
castigat consumatori din randul familiilor care preferau pizzeriile ieftine si din randul navetistilor
care cumparau cafea in drum spre serviciu. Vanzarile europene au sarit cu 10%, potrivit datelor
companiei. Jim Skinner, director executiv in cadrul McDonald's, a explicat ca eforturile
companiei s-au axat pe optimizarea meniului, modernizarea in ceea ce priveste experienta
clientuluisi accesibilitatea brandului.
In 2009, McDonalds a obtinut titlul de Cel mai bun angajator din Romania, decernat
de Hewitt Associates, premiu acordat in urma analizei nivelului de multumire si implicare al
angajatilor. Toamna a debutat insa cu schimbari de varf in interiorul companiei, directorul
general Marian Alecu parasind McDonalds Romnia dupa 16 ani de activitate, dintre care 12 in
pozitie de conducere, urmat la scurt timp de directorul de comunicare, Cristian Savu.

McDonald's depaseste criza: deschide peste 1.500 de noi restaurante in 2013

Lantul de restaurante de tip fast-food McDonald's a anuntat ca va deschide intre 1.500 si
1.600 de noi restaurante in acest an si a rezervat 3,2 miliarde de dolari pentru aceasta operatiune,
a anuntat conducerea companiei.
Investitiile prognozate pentru anul 2013 au fost prezentate odata cu publicarea
rezultatelor exercitiului financiar incheiat la 31 decembrie 2012, potrivit Herald online.
Din datele continute de raportul financiar reiese ca vanzarile McDonald's la nivel mondial
au crescut in 2012 cu 3,1%, din care cu 3,3% in SUA si cu 2,4% in Europa.
Cifra de afaceri totala a fost in 2012 de 27,6 miliarde de dolari, cu 500.000 de milioane de
dolari mai mult decat in 2011. Profitul net atinge aproape 5,5 miliarde de dolari.
La ora actuala McDonald's poseda 34.000 de restaurante in 119 tari. In 2013, vor fi
adaugate retelei de restaurante fast-food intre 1.500 si 1.600 de noi locatii.

Don Thompson, presedinte al companiei, a explicat decizia conducerii McDonald's de a

investi 3,2 miliarde de dolari in acest sens: "Suntem increzatori ca acum este un moment oportun
pentru a investi in portofoliul nostru de restaurante, bazandu-ne pe un model de afaceri durabil".

450,000,000

35,000,000

400,000,000

418,284,472

403,079,465

29,691,963

398,355,242
30,000,000

350,000,000
300,000,000

25,000,000

24,869,302

299,554,956

250,000,000

20,000,000
17,799,874

19,227,810

200,000,000

15,000,000

150,000,000

Profit
Cifra de afaceri

10,000,000

100,000,000
5,000,000

50,000,000
0

0
1

5. KPMG
KPMG este o companie americana de consultanta si audit care face parte din grupul
celor mai mari patru firme de audit din lume numit Big Four, alaturi de PricewaterhouseCoopers,
Ernst & Young si DeloitteToucheTohmatsu.
Initialele KPMG reprezinta numele fondatorilor organizatiei: Piet Klynveld,William
BarclayPeat, James Marwick si Reinhard Goerdeler. Dupa o serie de expansiuni si fuziuni,
reteaua moderna de firme s-a nascut in 1987 prin unificarea firmelor de audit PMI (PeatMarwick
International) si KMG (Klynveld Main Goerdeler).
Firmele membre in reteaua KPMG au birouri in 152 de tari. Impreuna, firmele membre au
mai mult de 145.000 de angajati, inclusiv peste 7.000 de parteneri, aproximativ 105.000
profesionisti si peste 23.000 de persoane in functii administrative si de suport. Aceasta
combinatie unica intre cunostinte nationale puternice si o retea regionala si multinationala
echilibrata pune la dispozitia clientilor companiei un sistem de servicii de cea mai buna calitate,
precum si capacitati de consultanta transfrontaliera.
KPMG a fost una dintre primele firme de servicii profesionale care si-a adaptat serviciile in
functie de domeniile specifice ale economiei si care se concentreaza in continuare asupra
furnizarii unor servicii coordonate, de calitate, organizatilor din cinci domenii principale de

activitate: Servicii Financiare, Piete de Consum, Piete Industriale, Industria Informatiilor,

Comunicatii si Divertisment, Infrastructura, Guvern si Sanatate.
In Romania, KPMG a deschis primul sau birou in Bucuresti in anul 1994. In anul 1999 au
deschis un birou in Timisoara iar in 2007 in Cluj-Napoca. In toamna anului 2008 au deschis
birouri in Iasi si Constanta. In anul 1997 biroul din Chisinau al KPMG Moldova s-a afiliat la
KPMG din Romania.
KPMG in Romania ofera servicii de Audit, Asistenta fiscala si Consultanta in afaceri,
inclusiv servicii de restructurare si accesare de fonduri, pentru organizatii din diverse domenii,
atat din sectorul privat, cat si cel public. Ofera asistenta firmelor si organizatiilor in vederea
respectarii cerintelor de conformitate cu reglementarile in vigoare si ii ajuta sa se dezvolte,
adaugand valoare afacerii clientilor.
Printre clientii companiei sunt corporatii, agentii din sectorul public si privat, precum si
organizatii non-profit, ce vad in KPMG un standard consistent de servicii bazat pe capabilitati
profesionale excelente, cunoasterea profunda a industriilor si know-how local.
Printre clientii KPMG in Romania sunt companii de top, atat locale, cat si international:
Banca Nationala a Romaniei, Curtea de Conturi, Agrana Romania, Aker Braila, Allianz Tiriac
Asigurari, Banca Comerciala Unicredit Tiriac, Banca Transilvania, Citibank Romania, Posta
Romana, Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, Complexul
Energetic Craiova, Rovinari si Turceni, Enel, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru
Intreprinderile Mici si Mijlocii, Eureko, Oltchim, Raiffeisen Bank, SNTFC CFR Calatori, Tarom,
Dobrogea Group si SIF Muntenia sunt printre companiile care au intalnit profesionistii
companiei.
KPMG in Romania are in prezent peste 650 de angajati, atat cetateni romani, cat i straini
(expatriati), care combina experienta pietelor din Romania si Moldova cu know-how-ul
international.
Firmele membre in reteaua KPMG respecta un cod comun de valori KPMG. Firmele urmeaza
cu strictete standardele de calitate care guverneaza modul in care fac afaceri si modul in care le
oferia clientilor servicii.
Evolutia cifrei de afaceri consolideaza cresterea firmei din ultimii ani intr-un context
economic dificil. Ponderea serviciilor de Asistenta Fiscala si Juridica in totalul cifrei de afaceri
reprezinta 23%, serviciile de Consultanta in Afaceri - 26%, in timp ce serviciile de Audit
reprezinta 51% din totalul cifrei de afaceri.

140,000,000
120,000,000
100,000,000
80,000,000

4,000,000
130,147,486
125,134,6203,500,000
3,411,190
115,354,985
109,563,568
3,000,000
89,163,448
2,429,129

2,500,000
2,000,000
1,909,819 1,931,320

60,000,000

1,500,000
40,000,000

Cifra de afaceri

1,000,000

20,000,000
0 77,640
2007
2008

Profituri

500,000

2009

2010

0
2011

KPMG in Romania a anuntat o cifra de afaceri de 156.85 milioane de lei pentru anul
financiar incheiat la 30 septembrie 2012, in crestere fata de anul precedent. Aceste cifre se
bazeaza pe situatii financiare intocmite in conformitate cu Standardele Internationale de
Raportare Financiara si includ operatiunile birourilor KPMG din Romania si din Republica
Moldova.
Serban Toader, Senior Partner al KPMG in Romania si Moldova, comenteaza: Este o
performanta solida intr-o perioada in care piata serviciilor de consultanta in Romania s-a
contractat si in care climatul economic a ramas incert. Am continuat sa atragem si sa retinem
oamenii talentati pe care ni-i doream, proactivi si adaptabili la noul mediu de afaceri, dezvoltand
noi servicii ce raspund nevoilor actuale ale clientilor.
Serban Toader concluzioneaza: Strategia noastra pentru urmatorii trei ani este
ambitioasa, se bazeaza pe resurse globale si regionale si pe cei peste 650 de specialisti din
Romania. Climatul de afaceri ramane dificil i cautam in permanenta noi modalitati prin care sa
ajutam clientii sa evolueze, sa minimizeze riscurile inerente, oferindu-le confortul necesar pentru
a gestiona stresul acestei perioade incerte si pentru a avea controlul asupra performantei
companiilor lor.
In plina criza economica, profiturile KPMG au avut o crestere spectaculoasa. Anul 2005 a
fost un punct critic pentru multinationala, cu o pierdere de -47 361 lei insa treptat, profiturile
acesteia s-au ridicat, in ciuda celei de-a doua mare criza economica, declansata in 2007,
ajungand de la 77 640 RON in anul mentionat anterior, a atins punctual maxim in 2009,

3411190, apoi, o involutie a profitului, o cifra de 1 931 320 RON in 2011. Probabil, cauza
acestor salturi a fost chiar bine-cunoscuta criza economica, se pare ca frauda iese mai mult la
suprafata in timpul unei recesiuni in comparatie cu perioadele de crestere economica. Atentia
sporita acordata de catre organizatii gestionarii riscurilor de frauda in timpul crizei este rezultatul
nevoii de a impune controale mai stricte asupra costurilor in conditiile reducerii resurselor
disponibile, dupa cum a declarat Jimmy Helm, partener KPMG si coordonatorul departamentului
de Investigare a Fraudelor din Europa Centrala si de Est.
Pentru a afla mai multe despre relatia existenta intre frauda si actuala criza financiara au
fost intervievati de catre KPMG manageri din organizatii situate in 7 tari ale Europei Centrale si
de Est (CEE).
S-a dovedit ca in cele mai multe tari, aproximativ jumatate dintre cei intervievati au
sustinut ca au identificat o crestere a numarului fraudelor detectate in organizatia lor in 20092010.La polul opus s-a situat Republica Ceha, unde mai putin de 10% dintre respondenti au
constatat o crestere a numarului de fraude detectate. 58% dintre participantii din Romania au
depistat o crestere a numarului cazurilor de frauda in organizatiile lor.
Sectoarele de activitate in care s-a observat cu preponderenta aceasta tendinta sunt
vanzarile (64% in CEE, 86% in Romania), achizitiile (41% in CEE, 57% in Romania),
gestionarea stocurilor (32% in CEE, 57% in Romania) si administrarea activelor (27% in CEE)

Sectoare de activitate in care au fost detectate cu preponderenta cresteri in

detectarea fraudei 2009-2010

Nu a existat un model clar al tipurilor de frauda pentru care s-a observat o crestere
a numarului de cazuri detectate, dar cele mai raspandite tipuri au fost conflictele
de interese si actele comise in complicitate cu partenerii de afaceri (45%), furtul
sau scurgerea de informatii confidentiale (45% in CEE, 43% in Romania), platile
frauduloase (41% in CEE, 43% in Romania), utilizarea frauduloasa a mijloacelor de
stimulare a vanzarilor (41% in CEE, 57% in Romania), precum si mita si coruptie
(43% in Romania). Cele mai multe dintre acestea reprezinta in mod traditional
cazurile cele mai raspandite de frauda, dar este interesant de remarcat ca scurgerea
de informatii are un procent atat de ridicat printre celelalte raspunsuri: s-ar putea
sa evidentieze valoarea sporita a informatiilor comerciale intr-o perioada in care
conditiile pietei sunt dificile.

Despre Romania, studiile KPMG cu privire la politicile fiscale a 19 dintre economiile din G20
arata ca nivelul datoriilor publice se aflau deja la limita cu mult inainte de aparitia crizei
financiare globale, iar impactul imbatranirii populatiei si a unei economii mondiale
interconectate necesita politici pe termen lung pentru a preveni inrautatirea conditiilor de
indatorare.
Chiar daca Romania are un avantaj in ceea ce priveste pozitionarea fata de criza datoriilor
suverane, in sensul ca acesta se situeaza sub pragul de 60% stabilit in Tratatul de la Mastricht,
totusi nevoia de a avea o strategie fiscala clara construita pe termen mediu si lung devine din ce
in ce mai necesara avand in vedere contextul global", a afirmat Serban Toader , Senior Partner al
KPMG Romania.
Raportul constata ca acele tari care aveau nivele ridicate ale datoriei brute inainte de inceperea
crizei mai mare de 60% din produsul intern brut (PIB) - au fost cele care au avut capacitatea
limitata de a raspunde in mod adecvat la aceasta problema si care se confrunta si acum cu un
proces mai dificil si mai lung pentru a ajunge iar la stabilitate fiscala.
"Directiile principale ale acestei strategii ar trebui sa fie sustinute de predictibilitatea si
stabilitatea cadrului legislativ fiscal pentru a spori increderea mediului de afaceri in a considera
Romania o jurisdictie favorabila investitiilor si dezvoltarii activitatii pe termen mediu si lung", a
adaugat Ramona Jurubita, Partener in cadrul KPMG Romania.

In timp ce studiile indica faptul ca aceste probleme adanc inradacinate nu vor disparea
probabil prea curand, se constata de asemenea ca perspectiva de crestere economica mondiala
lenta din viitorul apropiat, cumulata cu cresterea costurilor create de imbatranirea populatiei
pentru multe guverne, va avea un impact asupra tintelor sustenabilitatii fiscale. Acest lucru, la
randul sau, va spori nevoia de actiuni sustenabile fiscal (cum ar fi gestionarea bugetului intr-o
maniera prudenta si restabilirea bilantului) in urmatorii 40 de ani.
Conform raportului, cea mai mare povara a datoriei guvernamentale o au tarile dezvoltate,
chiar daca atat economiile dezvoltate, cat si cele in curs de dezvoltare contribuie cu aproximativ
acelasi procent la PIB-ul mondial.
Pana in 2015, primele sapte tari dezvoltate incluse in acest studiu (Canada, Franta, Germania,
Italia, Japonia, Marea Britanie si SUA) vor realiza pana la 86,5% din totalul datoriilor sectorului
administratiei publice (AP) acumulate de cele 19 tari, in timp ce cele opt tari in curs de
dezvoltare (Argentina, Brazilia, China, India, Indonezia, Mexic, Africa de Sud si Turcia), vor
detine doar 11,6%.
Aceasta constatare este deosebit de importanta avand in vedere interconectarea tot mai mare
a economiei globale. Perspectivele de crestere lenta in orice parte sesizabila a economiei
mondiale va duce inevitabil la provocari fiscale in alte jurisdictii, facand nivelul datoriei
guvernamentale al lumii dezvoltate deosebit de ingrijorator pentru perspectivele acestor
economii in curs de dezvoltare", a declarat Nick Baker, oficial al KPMG International.

3. Concluzii

Criza financiara globala a surprins pe multi prin amploarea luata si princonsecintele

economice declansate, ce s-a prefigurat a se intinde pemai multi ani.
Totusi, au fost voci care au atentionat din anii 90 ca modificarilestructural-institutionale
ale capitalismului sporesc riscurile sistemice(M.Aglietta, G. Soros, S. Fisher), ca globalizarea
financiara face maifacila propagarea crizelor de la o economie la alta, odata cu
importulmecanismelor si produselor financiare si cu deschiderea pietelornationale fata de
investorii straini. Unii chiar au incercat sa identificevulnerabilitatile acestor economii
financiarizate ale tarilor dezvoltate,mentionand dificultatea de a controla sau lipsa de control
asupra fondurilor speculative si a produselor financiare derivate, in primulrand. Altii au semnalat
faptul ca managementul macroeconomic lanivel national in conditiile globalizarii financiare este
mai dificil derealizat, politicile economice nationale necorelate just cu
influenteleinternationalizarii putand conduce la dezechilibre economice grave (G.Soros, J.
Stiglitz).
Dar, atunci cand astfel de avertismente sunt date intr-o perioada decrestere economica
aproape nimeni nu le iain seama, ele fiind considerate doar cosmaruri care bantuie pe falsi
profeti.

Au fost deasemenea si trimiteri la lectiile istoriei economice a lumii, mai cu seama cele
ale Marii Crize din anii 29-30. Astfel, se punea intrebarea daca
aceasta perioada de crestere prelungita (pe parcursul actualului deceniu) este cu adevarat o
crestere sanatoasa sau daca majorarea preturilorla diferite valori si active este una reala sau una
artificial intretinutaprintr-un comportament irational si un optimism intemeiat pe iluziasporirii
valorii reale.
Din pacate actuala criza a validat avertismentele anterioare, indicand
cu claritate mai multe lucruri:
- crearea unui cerc vicios al cresterii economice, bazat pe un consumexcesiv, intretinut prin
indatorare, aceasta din urma amplificata laproportii necontrolabile prin financiarizare;
- dereglementarea si liberalizarea financiara nu au condus la oalocare mai eficienta a resurselor,
actiunea lor fiind paradoxala(stimuland inovarea si concurenta, pe de o parte, cu efecte
pozitive,dar permitand insa simultan si o cursa deseori imorala dupa castig, pede alta parte, cu
efecte negative); ele nu au fost dublate de creareaunor stimulente si constrangeri
corespunzatoare, care sa ingradeascairesponsabilitatea, imoralitatea;
- necorelarea unor politici economice (cea monetara, in primulrand) cu efectele dereglementarii
si ale liberalizarii; amplitudinea efectelorsociale negative ale acestora din urma (erodarea
veniturilor claseide mijloc) a fost fie o vreme ignorata, fie ulterior contracarata cu
instrumentenepotrivite (creditele imobiliare subprime);
- in conditii de frenezie speculativa, preturile diferitelor tipuri deactive reale sau financiare se pot
indeparta mult de la valoarea lor deechilibru, iar producerea bulelor speculative conduce
aproape inevitabilla criza, o data cu spargerea iluziilor!
Premizele pentru 2013 par a fi promitatoare. Cheltuielile de consum la nivel global au
inregistrat un usor reviriment in octombrie 2012, daca va creste consumul, ne putem gandi cu
optimism la iesirea din criza. Sa fie oare asa?
Anul 2013 nu incepe deloc sub auspicii generoase. Cea mai mare economie a lumii,
Statele Unite, este pe cale sa se arunce de pe "stanca fiscala" pe care singura s-a suit si, chiar
daca se va ajunge la un acord de ultim moment, neincrederea investitorilor va persista si
redresarea economica americana va fi firava. Perspectivele de crestere ale economiei SUA nu
depasesc 2% pentru 2013, o performanta sub asteptari pentru America, obisnuitain trecut cu
ritmuri de crestere de peste 5%. Daca Statele Unite nu isi revin repede, nici restul lumii nu o va
face. Criza euro fiind departe de a se fi se fi incheiat, prognoza de crestere pentru 2013 a zonei
euro este de numai 0,5%, cu o Germanie in vadita pierdere de vitezasi o Franta care abia anul
viitor va resimti efectele experimentului Hollande de alungare a bogatilor din tara. Cum nici din
China nu se asteapta vesti bune, unde, potrivit raportului Departamentului Economic si al
Afacerilor Sociale al ONU (DESA), 2013 va marca o scadere semnificativa a cresterii,
perspectivele economice globale sunt spre catastrofale. Potrivit DESA, cresterea globala de anul
viitor va fi de numai 2,4%, dar si aceasta este o cifra dj revizuitain jos. Cum unele dintre cele
mai slabe performante se asteapta din partea tarilor europene cu care Romania are cele mai
stranse legaturi economice - Germania, Franta, Italia, Spania - anul 2013 va fi unul extrem de
greu pentru economia romaneasca.
Guvernul romanescisi propune sa reduca impozitele pe venit prin acordarea unor
deduceri pentru persoanele sarace, sa diminueze TVA la 19% si chiar la 9% pentru produsele
alimentare, sa reduca CAS cu 5% si sa mareasca salariul minim la 1200 de lei. In plus, guvernul
isi propune sa construiascascoli si spitale, sute de kilometri de autostrada precum si sa demareze
alte mari proiecte de infrastructurain care scop a si infiintat un minister special.

Pe de alta parte, la capitolul venituri situatia Romaniei nu este favorabila. In 2012

investitiile straine directe au inregistrat un minim istoric si nu exista niciun semn cain 2013 acest
declin se va opri, dimpotriva data fiind situatia globala. Pentru 2013, guvernul prevede o crestere
de 2% bazandu-se pe prognozele FMI, dar anul trecut, FMI si-a revizuit de trei ori prognoza
privind Romania si de fiecare datain jos. Dar chiar si in cazul fericit in care previziunile
guvernului se vor adeveri in totalitate si vom avea o crestere de 2% in 2013 si de 3% in urmatorii
ani, tot nu va fi suficient pentru a acoperi reducerile de taxe si impozite, cresterile salariale,
acoperirea deficitului bugetului de asigurari sociale plus marirea aparatului administrativ plus
investitiile de stat in infrastructura, totul in limita de deficit de 3% ceruta de Tratatul de la
Maastricht.