“Gl partea I
UM son: 34333
Elemente de rationament analitic
27 de intrebari
‘Concurs admitere la INM Tapio Pa a
EOP fe ow GI partea I
Sase_persome— Florin, George, Horia, Joana, Laura si Marian trcbuie sh cflttoreast cu dows
automobile. In niciun automobil nu pot cilitori mai mult de patra perscane. Grupuile care elltorese
cucele dou automobile trebue s respecte umtoaree condi
Florin mu elitoeste in acelay automobil ou George
Toana clitorgt in acelgiautomobilcu Laura sau cu Marian, posbil cu amo.
act lana ealtoreste in acelasi automobil cu Laura, George cdlitorese in acelai automobil co
Hovia,
‘Inautomoill tn care ealtoreste Horia nu se aft patra persone,
1, Care dinire urmitoarele variante reprezints o gropare corecti a color gave peoane in cele dou
sitomobile?
(A) Primuleutomobil Florin, George, oan al doles automobil: Hora, Laura, Maria,
(B) Prmulautomobil Florin, Hora, Laura, Main; dil atomobil: George, loa,
(©) Primal automobil Florin, Ioan, Maran, al dileaautomebil Georg, Hora, Laura.
(D) Primal eutomobil Florin, Laur, Marian; al doileaautomobil: oana, George, Hori
(© Prim eutomobil Ioana, George, Laur; al doilea sutomobi: Florin, Horis, Maria,
2 Care inte wmatoarele enunuri NU poate si fe adevira?
(A) Florin etltoreste tn ace automobile Fans.
(8) Florin ctltoresteinacelag automobile Laura,
(©) George ealtorste in aceag automobi ou Maran
(©) Hori ctoreste navel automobil cu loan,
(Laura ctoreste i acelagi automobil cu Marian,
3. Care dine urmitoaole persoane poste si fltorasch Intn aufomobil ex ined 0 singut
pevsoant?
() Poin
(8) George.
(©) loana,
(©) Laura
© Maran.
4. Dect Toana edoreste tm acelagiaulomobil cu Laura, care dine urmbtoarle enunfri poste sk Ge
adoviea?
(A) Florin ealatorese tn acelag automobil eu Hori
(Florin alatorejeinacelag automobil ow Maran.
(© Hori caltoreste tn aceagi automobil cu Laura.
() Ioana eaatoesteinacelag automobile George.
() Ioana ealtorejte in acelag automobile Hori.
‘Concurs adimitere Ia INM Tigao pn Pa
We PD fa ow Gl partea I
5. Dact Hora i Laura cflttorese in automobile difeite, care ditre uemitoaele enunturi NU poste
Aladevica?
(A) George gi Horiacalttorese tn automobile diferit,
(B) George si Laura calstores in automobile diferite,
(© George si Marian calstores: in automobile tet.
(©) Hori g Marian clstorese in automobile dite,
© Ioana si Marian cltoresc in automobile dferite.
6 Duct Florin elite im ssc stomsil ct Tom cre dite umitouele enum potest
fie adevirat? aoe
(4) Fin ttre in cla sti ou Hora,
(©) Fin caltoreg in slg ston cu George
(©) George tore in cla atomobi fun.
{D) Hors torn ssa somatic ona
‘Concurs admitere la INM Tap kat pas a Te
ap a GL partea I
‘Sapte agenti de marketing ~ Filip, George, Horia, Iiko, Ligia, Mirabela si Oana — urmeazi sit
primes dept src do servic pomovare 8 tel ol poise ~ in dowrget, © pat dedi sun
fampon, Fc sine cel gopeagcni va pomova in sngur produ 9 Bscare procs va fi romovat de
‘ite cel pujin un agent. Repartizares sarcinlor de promovare a celor trei produe trebuie si respecte
‘umitoarele condi
Fecareprodus va fi promovat de litre maxim tei agen
Filip va promova samponul
‘Mirabola i Oana vor promoveacelsiprodus,
“Hora i Oana nu vor promova acelay produs.
Dac Ligin va promova detergentul, tunel George va promova samponul
12, Care dine urmitoarcle este o repartizae acceptabilt a sarcinilor de promovare a celor tei
produss?
(A) Detergent: George, Hora, Tike; Past de dns Oana; Sampon: Filip, Ligi, Mirabela
(GB) Detergent: George, Idk; Past de din Hora, Miabela, Oana; Sampon: Filip, Lig
(©) Detergent: Hori, ldiko; Past do inti: Gorge, Ligia; Spon: Filip, Mirabela, Ons,
(©) Detergent Ligi Pats de dni: Mirabela, Oana; Sempon: Filip, George, Hori, Iidit.
(Detergent: George, lisko; Past de ding: Hria, Mrabel; Sampon: Flip, Ligia, Ona
13, Care dinre urmitori agenti NU poste promova aceliprodus pe cre il promovenzt Hora?
Filip
@) George.
© lito.
©)Lisia,
© Mirabels,
14, Fiecare inte unmitoareleafrmai poste f adeviratl, CU EXCEPTIA une, Careeste aceasta?
(A) George promoveazs detergentl gia promoveaz sampontl
(08) George promoveaza detergenna $1 Oana promovesz amp
{(€) Georg gi Ligiapromoveaza gamponul.
(© Ligiapromoveazt detergent gi Mirabelapromoveazi pasta de din,
(© Ligia romoveazs detergent i Oana promovesz4 amponul
15, Dack George si Mirabela promovenzi pasta de din, cae dintre urmitoare sfirmatii tobuie si
Fadevarat?
(A) Horiapromoveazi detergentl,
(B) Horiapromoveazgampontl
(©) ldiko pomoveuzs gamponul
(©) Ligiapromoveaza gamponul
(€) Oana promoveazagamponl.
‘Concurs admitere la INM Tapa po Fae Ha
august-octombrie 2014 Page
A 2 : Dr : by) Gl partea I
16, Dact Mirabela promoveaz4 gamponu,etunci care dine urmbtoarle firma poate fi adevirats?
(A) George promoveazt detergent.
(@) Hori promoveszAsampontl
(© Taiko promoveszs armponul
(©) Ligiapromoveaza detergent
© Ligiapromoveszt samponul.
17, Una diate urmitoarcle afirmati, dack este adevirati, determin 0 singurt repaizare posbil a
sarcnlor de promovare. Care este aceasta?
(A) George gi Osos promoveaci pasta de din Horiapromoveazs detergent
(B) George $i Oana promoveazA pasa de ini Horia promoveeza gampontl
(©) George promovesztpasia de din, Horia promoveazA detergentul si Oana promoveazifampoaul.
{(D) George promovenra detergent i Mirabelapromoveazlgamponi.
(©) George promovesck pasta dedi i Mirabolapromovear detergent
‘Concurs admitere la INM
“be 2 Fe wy Gl partea I
La un salon de cosfurt, ase doamne — Gabvicla, Hortensis, Iulia, Jeni, Kati, Loredana —trebuie
_rogramate tn decursulcelor sae ore de program, respectind-e urtoarele conti:
Gabe sJen trebuie programate chndva insinien Hortense
Inire programarea lui Kati cea a ule tebuie st fe exact alte dou program.
Kati est programattcndva inant Tlie
Loredana este programath tna dous or.
18, Care ditre urmitoarele este © aranjare posibilt & programsilr, in ordine de a prima’ li a sasca
ork?
(A) Gabriela, Loredana, Kati, Hortons, en
(B) Gabriela, Loredana, Kati, Joni, Hortesia, lia
(©) Gabriels, Loredia, Kati, Jeni, uli, Horteasia,
(D) lia, Loredana, Jeni, Kati, Gabriela, Hertensia
(© Kat, Gabriel, Loredana, lula, en, Horteosi
19, Care inte umatoarele aimai pate fi adevirats?
(A) Gabriela este programati tres.
(@) lla ete programat cinces
(© Kati esteprogramati a pata
(©) Kati este programatsacince,
(©) Jen este programas a gases
20, act ortensia este programati a yasea, cre dintre urmatonrele afirmaitebuie si fe adevirati?
(A) Gabriela ete programath patra,
() lula este programath trea.
(© Jeni este programati a patra
(©) Feni ese programath a cinea,
(©) Kt este programats prima,
21, Cae dinte urmitoareleafirmatitrebuie sie adevirati?
(A) Gabriela ete programatt prima sau spate,
(B) Hortensi este programati prima sau a ase,
(© Iulia est programat a patra sau a yas.
(©) deni este programa ria saa pata.
(©) Kat este programata prima sau a pars,
‘Concurs admitere la INM ‘Tiny po Pewee
august-octombrie 2014
fo be ow a _patoa
22, Incae inte urmitoarele ora nei lia, ni Kati ow pot fi programate?
(A) Prima oe.
(B) Atria oc.
(©) Apatra or.
() Acinoea ort.
(A gasea ort
“LF hee GI partea I
Inesun atelier de timplicie se confectonesz8 gapte modele de scaune ~ F, G, H, 1, 3, K giL im
‘te siptimini consceuive, elte un model pe siptimint. Fiecare model trebuie et fe confections fe
din lemn de pin, fe din lemn de stejar, dar ou din ambele. Lucritorit atelieruli tebuie s8 respecte
‘umitoaree condi:
‘use confecfoneazt consecutiv mai mult de dous modele de seaune din pin.
Primal model de saun ete confeiont din pin
‘Modell este confections din pin.
‘Modell J este confetioat Ina tei siptimins.
Unitorele dous modeleconfecionate dup J sunt din pin.
“ModeleleG iH sunt confectionate In siptimini consecutive, indierent de orines lor.
Ini F 5K se confeefioneazt exact un model, indfeent de ordinea acestor,
23. Care inte umitoarele variante presto enumerare posbilé a modolelor de scaune
confestionate ga materilelor din ere sunt Rcut, n rdine de la prima sipimans ia plea:
(A) Prima siptimind: H, pin; a dou siptimlnd: G, stsjr; a weia siptamink: J, pin; a petra siptimias:
K, ing cincea spt, pn; a gases siptSmnd F, soar gupta sapximant L, pin
(B) Prima sipuimand: H, pin; a dous siptimini: G, stejar, a tela siptimdnt: J, stear, a patra siptimnt
pin; cinces slptimnt |, pin; a sea siptimi:F star, a gapteastpeamana:K, pin,
(© Prima sipimdnd: H, pin; a dovs siptimins: Osler, a tia Siptiman: J, sear, a patra siptimint:
pin, cinceaslptimlnd L, pin; a goes sfptiménd:K, ster; plea sipimdnt 1 pin.
(O) Prima siptimdad: L, ping « doun siptimink: K, ser; a tela sipcimdnt: J, stear, a patra siptimnt
F, pin: eincea spud: pin; agasea spximint: H, star, a gapteasiptimdn , pin
(©) Prima siptiind L, pin; a doua Siptimdnt: K, pin; «tein siptimnt: J, pin; a para stptimank: F,
tsar cinceasfptimdnk: I pin; gas sipeamnt: H, pin; a gapteasiptimn G, an
24, Care diate urmioarele afrmati rebuie fe adevarata?
(A) Aldoilea model este din pin
() Aldolea model este di ster.
(© Aleinclea model este din sta.
(D) Al aselea model este dn tjar.
(©) Al aptelea mode este din pin
25, Care diate urmtoaree afimati ar putea fl adevarati?
(A) F este prim! model confetiont
(@) Gest al sselea model confetionat.
(© Hest al saselea model confetionat
(©) K este primul model confections
(@) Leste al teilea model confctionat.
‘Coneurs admitere la INM "Tp doa ora Pasa ie
“TE. OD he wD GI partea I
26, Dict K este al cincles model confections, care dintreurmatoarleafirmai ar putes fi adevicats?
(A) G este al gaselen model confections.
(Leste al parulea model confectionst.
(© Leste al doile model confectonat.
(©) Jest coafectionat din pin.
(© Keste confections din ster
27, Diack G este confections din pin cate dnte umtoarceafirmafitrebule si fie adevirati?
(A) Al dois model confection este dia pin.
{@) Al gapelea model confectionat ete din ster
(© Gesteal cnclea model confetiont
(D) Hesteal doles model confectinat.
() Leste al dolea model confections.
‘Concurs admitere la INM panes peers 1
agin 27
y= o- be Ye) GI partea I
Intelegerea unui text seris
35 de intrebari
‘Concurs admitere la INM “Tip scat pea Po in
Page 227
~ va Br b) GI partea I
Una din idcile propuse pentru imbundiee modelulsi ined actual al societii do consum, ca 0
riants mai eficientl de consumare a resurselor, o reprezinti consumul tn colborare. ‘Termenul de
llborative consumption” a fost lansat tn 2007 de Ray Algae, Int-un report asupra noilor tendine de
‘consum. Autoral la folosit ca si defineasct 0 nouk flosfie consumuli, car se realizeach astfel
‘nett majorates oamenilor =f ajungh Ia un echlibra finite propriul interes gi binele comun al
comunitiit din care fic pare. Adepii acest stil de consum afirmA ch el eprezintt 0 vertabild
revolute socials, model deineri de obiecte find nlocuit de unu al flor acetora in comun,
‘Unul din primele domenii tn care este apicat modelul consumului colabratv este cel al industiei
tuto, Conform statstcilor twegistate in SUA i Europa, autovebiculele transport, in medic, 1.6
psngeri la flecare drum. Programele de "car sharing" ~ de utlizare ta comin a\automsblelor -
fmbunlijese aeeasth foloire ineiciontd a resuselr. Anul 2011 marcheazA lanarea programelor de
tip *car sharing” in numeroase orgs, procum Munchen, Paris sau Amsterdam, tn cae au fost inaugurate
progrme de ulizare coletvi « auiovehicuolor tn coc ce muli considert a fi debutul unct noi etape
in atoracontinentlu european: ova consumululrajonal i ficient al resurseloe.
‘De exempla in Amsterdam se aMé 300 de majni clostice, lar persoancle Iregisrate pot afla care
imasind este ca mai apropints de ei folosind sito-ul desemnat sau o aplcsie pe smartphone-ul propri.
‘Apoi dezactivesc’ incuictorle ou sjtorel cadului de membra, so ured pur si smplu in musi gi 0
folocese eft au nevoe, Parcares este gratuits in tot oral, iar atunei cdnd utlizatrii au mai au nevoie
‘de magind, © pot len oriunde in ors, fh a fi nevoili si © adued inapot la garaj sau st o near
[Numirul stjlor de incSrcare a sulovehiulelor eletice creyle in fecare lun; dick astizi exist 250,
esta detnarcare, pin la final fj 2016 numiulacestra va crete la 1.000,
omen auto mu este singural in care flosofia consemului in comun capaté adepi. fn ulimit ani,
sgpie dezoltiritinternetului, s-a. redus costul concepeii rejelelor care permit consumel i comun.
Rechel Botsman, co-uioarea cini "Ce-i al meu ¢ gi al tu", explick: "Evoluia scialé a inemetulai a
vat mai multe etape: mai Inti a permis programatorilor si serie coduri in comun, apo oamenit au
putut sii Implitiseascd experieniele prin Facebook, jar creator de coninut an putt s4 foloseasch
‘YouTube pen ai distribu realiziile. Acum intkm tn cea de-a patra esp, in care camenil conta
pot fos! acoeagitehnologie penta a folosi tot flul de bunusi din spafal ofine, dn vig de zi ca
21, AcestIucru ar putea avea un impact la fel de mare ca celal Revoluje} Industrie prin modal in care
‘ne chim perspective asupea peop
‘Apar in fecare 2 Tot mal multe servic de acest tp cara investor reall $1 popular) in
radu. publiculi, Pe masurt ce telefoanele mobile inteligente i infrmetal cxtigh tren, model
colaborre promis gaseasct mai mull edepi,schimblnd fata societaiin care aim.
‘Coneurs admitere la INM Tap aaa pow ne
FE 7 Pr ow Gi partea I
28, Scopul cu cae autorl ssi articolul de mai sus este, cel mai probabil, de a
(A) dezbate principle sociale care rebuies tea la baza mecanismeor comercial,
(B) avertzaasupra tendnjcor vitae de Schimbare a percep economice.
(© informa asupra une tendinf actuale de tnclegere a reli de consum.
() inirma age tori mal vehi privind rola i vitor societijior de consi,
©) descrio tn detain cauzele mecanismelor sociale cere av generat modelul consumului prin
colaborare,
29, Confom paragrafuli 2, care fost motival inter programelor de flovie In comin a
automobilelor?
(A) Creteresniveluli de poluare in capitalele europene.
(B)Instisfctia fats. de dotvileactuae ale automobillor dep pi.
(© Lipsa timpului necesr pentru gsi un loc de parcare In oracle aglomerae
(©) Disproportadintre mira pasagerilr 5 esursele consumate,
(©) Creqterea pel benzne in majoritateapriloreuropenc.
je sale din 2007, consumul in colaborare duce Ia
(A) 0 economie sprit de timp.
(© wn aport echlibra tne bine
(D)0 cooperare mai ficient inte producitor, intermediari si vinzitor, pentru binele
‘consumatorulu.
(elses de so
Jtemative pent a produseles jung la consumetor n cel ma seu timp.
31. Pe baza informatilor din paragraful 3, se poate deduce ct toate cele de mai jos reprezint® motive
pentru care locuitort din Amsterdam apeleazs la programul de folosie ia cimun a automobilelor,
(CU EXCEPTIA faptuluie&
(9) economies resus.
(>) parcare este gratuit.
(©) mu mai au gija masini cnd nv 0 flosee.
() pot identifica cu usurng! mainte cee mai apropiate
(©) preulnctrtei electric este mai mie dato numaruli resid de stai
‘Concurs admitere la INM Tig a pa aa |
ia a
2 Gr wd
~L. 2014 Gl partea I
32, Potrivitautarei Rachel Botsman, etapa cea mei recent in evolu ntermetul coast tn
(A) constintizarea faptlui c& spatial online poate repezenta o solujie comunk pentru rezlvares unor
probleme individual din va reals.
(@ modifearea tiparuui de relat interprsonale, prin utilizrea intesivi a tehnologilor de media
sociale
(© wlilcaea inovatoare a serieii do coduri comune pentru elaborreaunor programe realizate
colaborat.
(©) reducetea indivizilor ia un profil schematic realizat prin distibuiren de fotografi, statusuri si
liane.
(©) consis unui spaiu virtual comun care re2olv8 situait specitice prin tenici de forum si give
esol prin coopeare.
33. Conform textuui, consumal prin colaborare este un concept revolujionar din punst de vedere
social prin fap
(A) sttmeste puncte de vedere controversate care pot conduce la 0 regindre a mecanismelor
(8) inlouiestenevoia dea cup cu cea dea refolsi ct mai mute lurur personal
(©) contbuie la ecologizarea lumii, prin inlocuitea obectelor gi tehnoogilor care necesith resurse
poluane.
(© inocuiete tendinga de achizitonare de lueruri cu cea a utiliirit tm comen a unora care mu ne
spar.
© promoveach cooperates. Inre tof facorit implcafi tm conceperea ji livarea de produse cli
34. Aga cum reese
‘colaborare ete!
(A) optimists privind sansele de reuit a acestula ca mod vitor de interatune comer social.
(2) sceptics fa de populaistea de crear putea si se bucure fa vitorulapropiat.
(©) rezevat fat de mol cum i vor pri specialism economie.
(©) exuberant ff de beni imetnte pear le poat ace mile InteprinzBter
( neutr,prezentind in detaiu ait avantajole acestui, cts dezavantajee cre pot apres,
tonal general al aticoll
stinainesautorula fa de conceal de consum In
‘Concurs admitere la INM “Tapas ams ane
ho 2 fe ow GI partea I
GET
CCiviizaja din Mesopotamia, fondati de sumerieni in mileniul al patrulea tnsinte de Hristos, este
singura eve care poste rivaliza cu cea a Egitului amc, att ca nivel de dezvoltre cit i ce
recistenA. In chia unei succes de iavazi (ecadienl, amor, cass, pert, govi et) timp de ei
‘mi de ani, scoast civilize a recs.
‘Uni istrict susin ef istora tncepe in Sumer, De fap, fn aceast regiune din audul Irakului de ai,
fost gist col mai vechi sistem de seriere, apirut Tn jurul anulii 3350 LHF. Deoarece regiunea era
‘imac, sumerient erau obliga st se aproviioneze cu iat, lemn, minerew din regunile situate. Cu
figurang, srierea a permis plirarea evidenslor, redactaren de contacto peniru_schimburile
‘omercal, drs dezottarcauneisdmiistrrefcace, cu un cod de le si imporie regal
Thiraree opel Sargon din Acadia tn Sumer esto un eveniment marcant ce va duce fa amestocul
‘oamenitor sil culwilor in urmitoarele dou mileni. faintea lui Sargon, insipile caneforme de
pe tiliele’ de aril erau in sumerind, o limba care ou se astemink cu nicio atl timb& cunoseut
up accea, se serie th acodian, © imb& semith ca aruba gi ebraica. Dar aceas® limbs mu inlsuiete
fumeriana, Th primele regate din Mesopotamia practicandu-se biligvismul oficial, Metisajul limbilor
Inevopotamiens, Ia care contribuit sumerienii yi scadieni, este, de fap, o serie comuni,
‘reprezentr combinate din amb imbi
apt aces amestec inal, civilzafia Mesopotamiei nu va tnceta si accepte tn cultura sa ifuente do
In cellake popoare care 0 vor invada. Grect condusi de Alexandru cel Mare int tn Babilon gi adopt
portal lea! br timp ce babloninit se elenieszS, preluind nome de familie gece, Greci restaueazi
emplele divine sumeriene din ora, unde Alexandru cel Mare viscazi si si facd capital,
famenajind, in acelai timp, un cartier dup modelul grecesc, eu teatro, agora gi gimnaziu. Bilinvismel
(Grew i aramean, care inlocaieste acadiana ct limb’ vorbis) devine norm i clsitorle mixte sunt
ffecvente
‘Dect cceptio cl civilizaia din Mesopotamia este fondati pe un mtisj, cum explicim permancnjs
scented cut gi faptal cA nu se dilueazd pe misurt ce se amestcd cu alte popoare? Existh un fir
Conductor cae Ieagh tonle sceste secole: limba sumeriani. Limba mosre tweptat dup sosiea
eadinilor, un_proces care se tenmink in secolul VI dr, dar, ca gi latina in Eval Medit, limba
famerant rimane limbe sinjei, limba matematicienilor gi e astwlogilor, « poxfilor sia judedtorilr.
Thcepdnd cu perioade clenistes, inst, texele sunt adesea notte pe suporturi persabile, wie de lena
fvoperte de eard sau papirasuri, ceea ce duce la micyorarea numirului de scrieri sumeriene si
‘sparta lent a limb
‘Concours admitere la INM
eS OF Re we Gl partea I
35, Care inte airmail de mai jos exprimt cel mai cores idee principal a textulul
(A) Pe teritoriul Mesopotamiei se dezvoltat ces mai veche seriere din lume, care » influcjat series
limbilo moderne.
(B) Mesopotamia fost invadat sucesiv de popoare care au avut influenfe megtive asupra cular
locale.
(©) Cultura mesopotamian este prntre cele mai longevive din
Inglobat infuenele culturae gi lingvistce.
(©) Bilingyismul era impus de codul de leg, astfel cd tofi cxtieni erm obliga st vorbeasea att
sumerana ct i acadiana
(© Dovezle istorice potrivit ctrom civiliztia sumerint a fost la fel de dezvolutt co i cea a
Egiptlui antic sunt de necontestat.
storie si datortt modului tn care a
136, Porivit textului, faptul ch sumerenii floseeu scriorea erm un avantaj pentru toate espectele
‘enumerate mai jo, CU EXCEPTIA:
(A) coment
©) legis.
(© adminis
(©) twtr.
©) medizine.
37. Care este sensu euvinalu mets", sa cum este Flos fn ultima propozii a paragafului 3?
(A) Incorporare,
(@) Trnsformare.
(© Diluae
(© loceuigre.
© Degrade.
38, Poti text, care dintre wmatoarele enufur despre limba sumeriand NU este afevarat?
(A) In pera eles, limba sumerian fst invadats de cuvinte de origne grea,
(8) In ance, sumertana a fos fost ce limba ane
(© Pain prezent nu sa descoperi limbiasemanstoare limb sumeriene.
(©) Limba sumeriant foloseascrerea cuneiformi.
() Limba sumerianareprezins nucle civilize in regimes Mesopotamiel.
CorcuveiniteelNM OTT
fe bry) Gl partea I
39, Autoal textului ar fi, cel mai probabil, de acord cu toate enunfurile de mai jos, CU EXCEPTIA
‘unin, Care este vest?
(A) Desi lemente de serieresumerana i acadian sau amestecat,imbile In sine a rms distinct
@) In Mesopotamia, © anumiti deschidere Ia now le permitea oamenilor si sccepte clement
Alferd cltra invadstorilr.
(© Citeva secole dupt ce limba sumerant mu a mai fost vorbitl, ca a continuat fe utiliza de elta
intelectual din Mesopotamia,
(Dy Limba sumeriank a disptrut deoarece a fost deschist firk discriminare la toate inluejele
popouelor care au invadat Mesopotamia de-alungulscolelor.
(©) Invazie porglor gi ale grecilor in Mesopctamia sunt crciale deoarece confunt civilzia local
cule civilizai foarte dezvltate i foarte diferi,
40, Potrivt textului,principalul beneficia pentru Mesopotamia al invadirit ei de cltre grecii condugt
‘de Alexandru col Mare a fst ecelac&:
(A) a impuseligia mai putin barbara reir.
() a ncurjtplstraeaelementelor de culturl locale.
(©) 4 dus intarea maltorcuviteuzusle de origin presen limb sumerand.
(D) a permis ca limba great fe foositt pe scrd mai larg.
(8) a dus ia conseuirea de temple i orye grees
441 Scopul cu care autor textului compart limba sumeriand eu latina, in ulimul paragrat al textlu,
te de a:
(A) seoate tn evden aseminirile lingvistes,
(@) arta atina nu este singura limba folosit de tint
(©) subliia dispar asematoare a clor dou limb
(©) scout In evideaivechimea aces imbi
ace o paral cu evoluia alti nb din antichtate
‘Coneurs admitere la INM Tp abe pn Pea
Sa. = —
te for Ww ee Perea
Ingeind vgilene cursjoylor samurai din castl, 0 silt uma din fim igi ce aparifin fm negra
opi pens ei gf assina un mare senior japonez. Asie ese prezentt un ninja, spon lapior
din Japoiaeudalt tn veshileleende, tm ltertut, ty texul lsc, im enzle deseate manga st In
jocule vide.
In gener, lupatori ninja sunt desrgi ca macyrii ai invizbili, capi st tndeplincasct
impos: munci firce sipmomeneyi, arte marjale nema. Samual si lypttoral nisja
volucazd into Japon tn care rizosile i conflctle fac ravagi. Ambit su lpr, cteodts
Tupi penta aceeasi cauze, dar cu metodcle propri. Samursisl pracet arta bagel juhtpran, cae
cuprinde optspreece stategii de up, clare sau po jos, cu Sab firk armur, cu sau flirt smo
Lupttorl ninja, te rindul hi, stipinete cele optsprezece tlnici ale nije juikhe: uebuic sk pout
‘minu orice fe dear inu-o mand orodoxt sa notodox
‘Adaea mai profunds mai comple dsct par, iors Iyptoriloe ninja exe dill de ast Exit
relay pute sure srs. Cd nobiliaplal ln seviie or nu devin acest her Lipo
nin tiny tm secret fm sate ascuse in mun gi ea, in general, solicit petra msn de apons, de
infitrae sou de gherilt. Tansmiteeatehiclor se fea de la macs a dscpo, in mare parte pe cal
forall. Maes ai ineliciun, ai dezinformiit i ai istiiri, le plicea st se ivi in mite pena
‘amplifca zvonurle pe seama Tor si teama pe care 0 isp dugmanilor. Lipton inj eras amen
si muntli, boinc, natural eis, eae ia deere de iracile seit
Chiar mai canoseute decit omologi lor masculin femelle ninja, kunoichi ~ swént cae stimologc
Inseam persoant care posed cele-nouh alens”, mu sunt menfonse dect forte puja tn cronic saa
de cle istorii. Exist tei moive. Insite de ze, ca mai tnt societies, Japonia ert 0
socio machist, deci stra nu putea consemna pewonse feminine si masculize ta egal isu. Pe
elit parte, nd age ai unbei,lpttoror kinoih, noise canose module de acne gi sit
silul de visi Mai mult, adesea sunt consideraji paria sau chiar speci suumane, sci chiar
demon, atl ese acon mporni trick
CChiar duck ea 0 arth secret astzininjusu este prodataproape peste tt tn lame. Tncepénd ca ait
1970, a aphrat mumeroase gel cae predate caren al acomat arte 4 boil. Nu exis 0
sur sigu/t care st clase toate tence pe care webu ste ibd un lpr ninja, dar na 5 pot
iano ale magico-combative ale aes son toric foarte pa canst
ConcursadmiterelaINM———SSSOSOS~*~S~SOSOSOSCS np
‘august-octombrie 2014 = Pain 9 27
7 be) GI partea I
42. Care enun} dtr cle de mai jos reds, elma coret idee principal a extlui?
(A) Personsje misterioase, lupttorit ninja cau in mod frecvent temufi de cele clase sociale din
Japon feudal
(B) Desi upttorit ninja ereu persongjo complexe, istria acestora nu este foarte detail, deoarece
eau percepufica personae misterioase a cvor existent era df de defini.
(©) Lapttort ninja, att barbati tg femei, au remarcat tn istoria Japon
in care minuiaw atmele
(D) Cele mai bine cunoscute tehnici foloste de tupttorit ninja erau hyelicivaca, dezinformarea gi
ristiiares,
(© Desi hpsitori ninja au sunt nigte persnaje admirate dea tungul istorii, seston say imps mai
les prin tence de lupe prin sil de ving exemplar.
in special pentru modal
43, Potrivt paragrafuli 2, cre ese principal diferent tate luptitoru ina i samurai?
(A) Samurai nu poate lpta deo dlr,
(B) Lapetoclnijs nu poate lupta decdtflosind tehniei ale artelor martial.
(© Lupetorl ninja flosese orice arm in rice mod.
(D) Samurai eunoaste cole ms multe tebnici de fp.
(©) Samurai se marc prin anumite steategi de up.
44, Potrivit textuli, uptitorulai ninja i se pot asocia toate elementele de mai jos, CU EXCEPTIA
‘ula. Care est acest?
(A) Intetigen eit din comun,
(B) Tehnici de disimulare bine perfeionte
(©) Fox fie impresionat.
(D) Capacinte de a oce neobservat
(©) Stil de vig inet,
45, Potrivttextulu, care este motivul principal pentru care fomeile ninja sunt feare rar menfionste In
textleistorice?
(4) Deoarve osupatia cestr fens ru dinpreuitn societte Jponeza din acele gu
(B) Deoarece © femeie nu putea fi considera luptior de elit, indiferent de caltiile pe cae le atta
In lupa.
(© DeoareceJeponia nu accept ca textele istorce si contin informati despre fee.
() Deoarece in Japonia scclor vremuri, birbatul trebuia si Igi fack simi superioriaten fafh de
femeie.
( Deoarece sau pstrat mult prea pune do
rise efertoare la femele naj
46. Care este, 61 mal probabil, scopl eu care autorul fice referie la eolileninutsu deat?
(A) Pentr a stabil olegiturt stored inte Japonia gi Europa,
(@) Pentru a scoate in evident important cunoasteriartelor mare.
(© Pentru a demonstra impact pe care au avutlpttor ninja in dervotara sporti.
(D) Pentru a expica interesul oamenilor pentru acest ip de ats marta
(© Penteu a sublinia importants arts ninja i impactl acestcia chiar tn prozent.
‘Concurs admitere la INM Tp abe pn ans Tm
‘ugust-octombrie 2014 2 a ge 20 27 Gi partea I
447. Cee poste deduce despre lpttori ninja, au cum reiose din atico!?
(A) Tiind nafara soviet, lupttor inj eau temuti det ei care nu fe eunoytea sil de opt.
(@) Siiul de viag era extrem de sinatos 5, desi trian departe de jeraile soile, camenit Incercau
adopt stl lor de vist.
(© Laptitort ninja erau temuti de seniorit joponeci, care nu apelau la servicily lor decét tn situa
extreme
(©) Laptitoré ninja aveau tehniciproprii de luptd pe care le prehuau de la macy gi le perfetiona de
Ino generac la ata,
© Mereu tavaluigi fn mister, lupttori ninja era priviti de societatea japonezA in acele vremuri eu o
teami defrent.
“48, Care varanth inte cele de mai jos explics, cel mai corect, sensul cuvéntuul natural” aga cum
‘este fost a final paragraflui 3?
(A) Persont care se ocup cu studi plantelor medicinal,
(©) Peesoan care ties tn amonie cu nature.
(©) Persoan care tkiegte numa in mlocul nat
(©) Specialist info natui.
(©) Adept al curentuli litera naturalist.
‘Concurs admitere la INM
august-octombrie 2014
4
Pag 21 in?
Y ct Wh bares
Dect ne gindim ta existena oragelor in timp, de la ineputuri nk in vremuile nosste, tebule st
refinem cl orgole sunt craft artificial. Pidurea, jungla, dyerul, clmpia, ocesnul ~ medial
Inconjurttor organic se nayle si moare si renaste continu, ftumos si fick constrngeri morale. sau
contol etc, Dar, in ciuda metaforelor tmprumutate din biologie sau naturd pent ele (Orajul moare
‘tnd industria. Tgi ia zhorul.””Cartierele sunt celule.vitle ale organism urben"), tn civda
rijloacelor seotimentale sau antropomorfice pe care te utilizim in deverieea. lor, omagele sunt
artifical. Natura nt creat niciodatd un ors, si oeea ce Natura face st semene eu un oray ~ un
-musuroi, de exemplu ~ are doar aparena acest
Fiinjle umane au fut si fac orage si doar flnjele umane omoard orge sau le lash st moar. Doar
tumane fac ambele lururi ~ fae gi desfac orage ~ prin aceleasi mijloace: grin acfuni tl alegerea
for. Ne lisim injelati pentru e8 ne place si credem cf acolo undeva sunt fore care determin soarta
‘oat, fore naturale ~ sau forje la fel de puternice si copeitoare ea fercle nati — care fa orale
st tract prin fazele biologice ale mayer, cresteii si pict. Nu vrem sh acoeptim cA orale sunt, tn
cel mai bun caz,opere de art si In cel mai rtu exz doar arteficte nerusite — dar niciodat fori sau
‘micar buruini ~ gi c& doar noi, nu niste fore misterioase, san vreun sistem cosmic sau biologic,
Вам также может понравиться
- The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionОт EverandThe 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionРейтинг: 4 из 5 звезд4/5 (2487)
- Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyОт EverandArt of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyРейтинг: 4 из 5 звезд4/5 (3321)
- Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionОт EverandHabit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionРейтинг: 4 из 5 звезд4/5 (2507)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeОт EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeРейтинг: 4 из 5 звезд4/5 (5813)
- The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological SuspenseОт EverandThe Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological SuspenseРейтинг: 4 из 5 звезд4/5 (1132)
- Pride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksОт EverandPride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksРейтинг: 4.5 из 5 звезд4.5/5 (20479)
- Habit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationОт EverandHabit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationРейтинг: 4 из 5 звезд4/5 (2499)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItОт EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItРейтинг: 4.5 из 5 звезд4.5/5 (3310)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeОт EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeРейтинг: 4.5 из 5 звезд4.5/5 (20098)
![American Gods [TV Tie-In]: A Novel](https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/audiobook_square_badge/626321117/198x198/22ab6b48b6/1718315036?v=1){kind=icon}
