DR ADMINISTRATIV CURS 3-09.03.

2015
IZVOARELE DR ADMINISTRATIV
Teoria generala a dreptului imparte izvoarele de drept in 2 mari ramuri si
anume
a)izvoare materiale prin care se evoca conditiile care determina
adoptarea unei norme juridice
b)izvoare formale prin care se evoca formele concrete in care se exprima
dreptul si care la randul lor sunt izvoare scrise si nescrise
Izvoarele formale scrise ale dr administrativ
1)Constitutia si legile constitutionale
Constitutia este principalul izvor formal de drept in general si pt dr admin
in particular , ale carei dispozitii au caracter suprem,sub aspectul fortei
juridice . Art 1 alin 5 din Constitutie prevede ca in Romania respectarea
Constitutiei,a suprematiei sale si a legilor sale este obligatorie . Garantul
respectarii suprematiei Constitutiei este Curtea Constitutionala reglem in
titlul 5 al Constitutiei.
In doctrina occidentala si romaneasca , calitatea de izvor de dr admin a
unor prevederi constitutionale este evocata prin sintagma "bazele
constitutionale ale dr admin" sau "fundamentele constitutionale ale
acestuia" , identificandu-se 2 mari categorii si anume
a)izv constitutionale exprese care releva acel prevederi care sunt direct
aplicabile dr administrativ ,reglementand institutii principii care apartin
acestuia
b)izv constitutionale implicite , in sensul ca ele reglementeaza reguli
aplicabile statului si tuturor institutiilor publice,inclusiv celor din sfera
executivului. ex art 16 reglementeaza egalitatea tuturor in fata legii si
autoritatilor publice,fara privilegii si discriminari si faptul ca nimeni nu
este mai presus de lege.
Legile constitutionale sunt cele prin care se modifica sau se revizuieste
Const , ele fiind una din cele 3 categorii de legi care exista in sistemul de
drept actual in Romania. Procedura de revizuire constitutionala este
reglementata in titlul 7 al Constitutiei din care rezulta ca actuala

Constitutie face parte din categoria celor semirigide in sensul ca ea

poate in principiu sa fie modificata , insa presupune o procedura care
pastreaza sau protejeaza stabilitatea de care trebuie sa se bucure orice
Constitutie,mai mult chiar, prin art 152 sunt consacrate acele limite ale
revizuirii care sunt reprezentate :
a) de prevederi care sunt sustrase posibilitatii de a fi revizuite
b) de restrictii si interdictii in procedura de revizuire
Din prima categorie fac parte dispozitiile const privind : caracterele
statului roman de stat national,independent,unitar si indivizibil; forma
republicana de guvernamant,integritatea teritoriului,independenta
justitiei,garantul independentei justitiei fiind CSM.; pluralismul politic;
limba oficiala care potrivit art 13 este limba romana.
Din a 2 a categorie de limite fac parte : interdictia ca prin intermediul
revizuirii sa se suprime drepturi,libertati fundamentale si garantii ale
acestora si interdictia revizuirii pe perioada starii de asediu,de urgenta
sau de razboi.
Legea organica si legea ordinara
Actuala Constitutie consacra 3 categorii de legi :constitutionale,organice
si ordinare .Legea organica si ordinara prezinta atat elemente comune
cat si diferite ca regim juridic astfel :
a)dpdv al domeniului de reglementare legea organica reglementeaza
acele materii care sunt expres si limitativ prevazute in Constitutie , fie in
art 73 alin 3, fie in celelalte prevederi la care trimite litera t a acestui text
(exemplu: frontierele tarii potrivit art 3 alin 2 sunt consfintite prin lege
organica) .Legea ordinara reglementeaza toate celelalte materii
nerezervate prin Const a fi reglementate de legea organica.
b)sub aspectul modului de adoptare, legile organice ca si regulamentele
Parlamentului sunt adoptate prin majoritate absoluta adica majoritatea
membrilor fiecarei camere (art 76 alin 1). Legile ordinare si restul
hotararilor Parlamentului se adopta cu majoritatea simpla a membrilor
prezenti din fiecare camera. Constitutia prevede si o majoritate calificata
de 2/3 in art 148 alin 1 si art 149 prin care se adopta aderarea Romaniei
la UE si la NATO. Aceste particularitati determina concluzia ca in

sistemul constitutional romanesc legea ordinara este regula si legea

organica este exceptia. Intre ele exista si elemente comune , si anume:
a)neretroactivitatea legii(art 15 alin 2) conform caruia legea dispune
numai pentru viitor cu exceptia legii penale si a legii contraventionale mai
favorabile.
b)obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial inteleasa prin raportare la
principiul de drept "nemo censetur ignorare legem" = nimeni nu se poate
apara invocand necunoasterea legii.
c)termenul de intrare in vigoare a legii care este de 3 zile de la
publicare,daca legea nu prevede un alt termen ulterior publicarii.
Legile organice si ordinare reprezinta izvoare de drept in masura in care
normele lor contin prevederi aplicabile dr administrativ.Multe din legile
organice reglementeaza institutii apartinand dr administrativ cum ar fi art
73 alin 3 litera e,g,i,k etc.
tema: identificarea in Constitutie a domeniilor in care intervine legea
organica pe ramuri de dr -ex lit i,h etc
ACTELE GUVERNULUI-ORDONANTELE SI HOTARARILE
Ordonantele Guvernului sunt adoptate in baza institutiei delegarii
legislative reglementata de art 115 si semnifica un transfer de atributii
normative de la Parlament care este calificat prin art 61 ca fiind unica
autoritate legiuitoare a tarii catre Guvern care este clasicul executiv. In
sistemul actual sunt consacrate 2 tipuri de ordonante,:
a)ordonante simple sau obisnuite adoptate in baza unei legi speciale de
abilitare prin care Parlamentul imputerniceste Guvernul sa adopte
ordonante in domenii care nu fac obiectul unei legi organice,rezulta ca
ordonantele simple pot reglementa numai in domenii ale legilor ordinare .
In legea de abilitare trebuie prevazute obligatoriu domeniul si data pana
la care Guvernul este imputernicit sa adopte ordonante . Fara caracterul
obligatoriu , poate fi prevazuta si posibilitatea ca ordonanta sa se supuna
ulterior aprobarii Parlamentului pana la implinirea termenului de abilitare.
Desi este o norma de exceptie,in practica ea reprezinta regula.
Ordonanta de urgenta poate fi adoptata numai in situatii extraordinare a
caror reglementare nu poate fi amanata , Guvernul avand obligatia sa

motiveze urgenta in continutul ordonantei. Spre deosebire de

ordonantele obisnuite , cele de urgenta :
a)se supun mereu aprobarii Parlamentului,neputand intra in vigoare
decat dupa ce au fost depuse spre aprobare la camera competenta sa
fie mai intai sesizata si dupa ce s-a publicat in Monitorul Oficial;
b)pot sa reglementeze si materii ale legilor organice,caz in care
aprobarea lor de Parlament se va face cu majoritatea prevazuta pt legile
organice.
Regimul juridic la OUG a fost modificat prin legea de revizuire din 2003
intre altele prevazandu-se si anumite restrictii si interdictii pt Guvern si
anume :
a)interdictia de a reglementa materii ale legilor constituionale
b)interdictia de a afecta regimul institutiilor fundamentale ale
statului,drepturile , libertatile si indatoririle fundamentale si dr electorale
c)interdictia de a viza masuri de trecere silita a unor bunuri in
proprietatea publica
Ambele tipuri de ordonante se semneaza de primul-ministru ,se
contrasemneaza de ministrii care au sarcina punerii lor in executare si se
publica in Monitorul Oficial,in caz contrar intervine cea mai drastica
sanctiune,inexistenta.
Hotararile Guvernului sunt actele tipice ale acestuia care se adopta pt
organizarea executarii legilor. Rezulta ca o hotarare a Guvernului nu
poate sa modifice,completeze,abroge un act juridic cu forta superioara
(lege sau ordonanta),ea trebuind sa fie praeter legem si secundum
legem,adica in baza,in limitele legii si dupa ce aceasta a intervenit
reglementand o anumita materie. Ca si ordonantele se supun
semnarii,constrasemnarii,publicarii existand o exceptie, in cazul
hotararilor cu caracter militar care se comunica numai institutiilor
interesate.
Actele administratiei centrale de specialitate poarta denumiri diferite :
ordine instructiuni,norme,precizari, unele emanand de la 2 sau mai multe
astfel de autoritati (ordinele comune), pot avea caracter individual cand
vizeaza un subiect determinat de drept sau caracter normativ cand

produc efecte general obligatorii si au efect erga omnes. Ca si hotararile

si ordonantele Guvernului,emanand de la puterea executiva,sunt izvoare
de dr admin insa pot reglementa materii apartinand si altor ramuri ale
dreptului, constituind corespunzator izvoare pt acestea.
Actele autoritatile administratiei publice din unitatile administrativteritoriale: ordinele prefectului,hotararile consiliilor locale si
judetene,dispozitiilor primarilor si presedintilor de consilii judetene,toate
putand avea caracter normativ sau individual si produc efecte la nivelul
unitatilor admin-teritoriale unde functioneaza.
Tratatele internationale : prin ratificarea lor de Parlament,devin parte a dr
intern. Incheierea si adoptarea lor implica : Guvernul care le
negociaza,presedintele care le incheie in calitatea de reprezentant al
Romaniei si Parlamentul care le ratifica prin lege ,devenind parte a dr
intern. In materia drepturilor omului , dispozitiile constitutionale trebuie
interpretate in acord cu DUDO si cu toate celelalte la care Romania este
parte. Daca exista neconcordante intre acestea , Constitutia consacra
prioritatea actelor internationale fata de dr intern , cu exceptia cazului
cazului in care normele interne contin dispozitii mai favorabile.
Pentru a constitui izvor al dr administrativ, tratatele internationale trebuie
sa urmeze procedura constitutionala de adoptare si ratificare , sa fie de
aplicatie directa,nemijlocita si sa reglementeze materii care tin de
administratia publica.
IZVOARELE FORMALE NESCRISE ALE DR ADMIN
1)OBICEIUL- nu e recunoscut ca fiind izvor de drept de regula , desi el
influenteaza procesul de formare si mai ales de aplicare a dr. Constitutia
actuala constine dispozitii care obliga la recunoasterea calitatii de izvor
de dr a obiceiului si anume: art 44 alin 7 conform caruia dr de proprietate
obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea
bunei vecinatati ,precum si la respectarea tuturor sarcinilor care potrivit
legii sau obiceiului revin proprietarului.; art 120 care aseaza autonomia
locala la baza organizarii si functionarii administratiei publice in unitatile
teritoriale . Autonomia locala poate genera obligatii specifice unor
comunitati locale pe care organele administrative trebuie sa le respecte
ca si cand ar rezulta dintr-o lege.Ex : obligatia celebrarii casatoriilor in

zile nelucratoare sau implicarii in actiuni specifice comunitatii in astfel de

zile.(targuri,oboare,zilele localitatii).
Pentru ca un obicei sa reprezinte izvor de dr admin trebuie sa contina
prevederi aplicabile acestuia,trebuie sa consacre reguli de conduita
aplicabile acestuia,sa existe repetabilitatea si convingerea de caracter
obligatoriu de catre cei care se supun lor.
JURISPUDENTA(practica organelor judecatoresti sau altor organe cu
atributii jurisdictionale)
CCR- deciziile ei potrivit art 147 alin 4 sunt general obligatorii si au efecte
pt viitor ,publicandu-se in Monitorul Oficial. Prin similitudine exista cazuri
in care si hotararile instantelor judec de contencios administrativ sunt
obligatorii , reprezentand astfel izvoare de drept. Legea contenciosului
administrativ prevede ca hotararile de contencios administrativ prin care
se anuleaza in tot sau in parte acte admin cu caracter normativ se
publica in M.O. al Romaniei si sunt general obligatorii. Solutia are la
baza faptul ca actul normativ produce efecte general obligatorii si este
firesc ca si actul care il anuleaza in tot sau in parte sa aiba un asemenea
caracter.
Regula este insa ca hotararile judecatoresti produc efecte inter partes
litigantes. In dr francez unde exista o administratie de sine statatoare,hot
acesteia sunt considerate veritabile izvoare de drept.
DOCTRINA(LITERATURA DE SPECIALITATE)
Desi nu reprezinta un veritabil izvor de drept , ea influenteaza in mod
consistent procesul de elaborare si de aplicare a dreptului ,ca regula
hotararile pronuntate fiind fundamentate pe regimul juridic al institutiilor
pe care le vizeaza ,regim juridic a carui analiza si consacrare e opera
doctrinei.