Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
curriculara centrat pe
competente
Competen
ta
Cunostinte
Contex
t
Sarcin
i
Contex
t
Situatie
profesional
a/de
invatare
Abilitati
Atitudini
Contex
t
Cunostinte
- Sunt reprezentari organizate despre real sau despre actiunea asupra
realului.
(P. Perrenoud 1995)
- Sunt sisteme de informatii, organizate, inlantuite pe baza unor reguli
sau principii care fac din ele un instrument constient de cunoastere a
unui obiect, fenomen, proces, etc.
- Sunt demersuri cognitive; nu apar ca produse finite memorate ca
atare ci ca procese de elaborare a cunosterii, ca strategii cognitive.
Traditional cunosintele erau intelese ca achizitii de informatii teoretice,
abordarea prin competente considera cunostintele ca sinteze teoreticopractice, ca unitati intre cunoastere si actiune.
TIPURI DE CUNOSTINTE
Cunostinte declarative
Cunostinte procedurale
Cunostinte conditionale
Meta cunostintele
Cunostinte procedurale
Corespund unui anumit mod de actiune
Intervin in realizarea unei activitati
Cuprind ansambluri structurate de reguli,
secvente si operatii aplicabile intr-o situatie
determinata.
Invatarea are loc in contextul actiunii.
Este necesar realizarea unui echilibru optim intre
declarativ si procedural, intre cunoastere si
actiune si o corespondenta dintre tipul de
cunostinte si maniera de a fi predate si invatate.
Meta cunostinte
Sunt cunostinte despre cunostinte
Sunt responsabile pentru gestiunea bazei de
cunostinte adica pentru accesarea, selectarea si
structurarea cunostintelor.
Asigura utilizarea cunostintelor in functie de
cerintele sarcinii ce trebuie rezolvata.
Permit elevului sa devina constient de
exigentele sarcinii pe care o poate indeplini
activand baza de cunostinte.
Elevul dobandeste constinta potentialului
intelectual propriu.
Cunostinte conditionale
(conditionale sau strategice)
Sunt cele care se refera la conditiile actiunii, la
posibilitatile si la constrangerile de care
subiectul trebuie sa tina seama pentru a realiza o
anumita sarcina.
Ele permit elevului sa decida in ce moment si in
ce context poate sa utilizeze o anumita
informatie, o anumita procedura sau sa angajeze
o anumita actiune.
Sunt responsabile pentru transferul celor
invatate.
Sunt suportul flexibilitatii si adaptabilitatii
achizitiilor.
Abilitati.
Abilitatea este o insusire sinonima cu priceperea
indemanarea, dexteritatea, dibacia, iscusinta,
evidentiind usurinta, rapiditatea, calitatea
superioara si precizia cu care omul desfasoara
anumite activitati.
Abilitatile sunt ansambluri structurate de actiuni
intelectuale, de atitudini, de valori si de priceperi
care se afla in centrul definirii competentelor
umane. (G. Paquette).
Sunt de natura procedurala, sunt atribute ce pot
insoti anumite cunostinte sau deprinderi.
Sunt procese care permit tratarea cunostintelor
pentru a le percepe, a le memora, a le intelege, a le
aplica ,a le evalua, a le crea sau a le comunica.
Clasificarea abilitatilor
Romiszowowski (1981)
Atitudinile
Atitudinea reprezinta o modalitate de raportare a
subiectului fata de mediu, fata de ceilalti si fata de
propria pesoana, implicand componente cognitive,
afective, motivationale, volitive si
comportamentale.
Atitudinea desemneaza dispozitia interna a
individului fata de un element al lumii sociale.
Conceptul de atitudine este la granita dintre
psihologie si sociologie.
Atitudinile, din punct de vedere psihologic se
definesc ca structuri de personalitate.
In structura competentei, rolul atitudinilor este de
orientare valorica si de energizare afectiva si
motivationala a actiunii, interactionand cu abilitatile
socio-afective ale persoanei.
Sarcina
Sarcina este unitatea de baza a actiunii
competente.
O sarcina reprezinta una sau mai multe operatii ce
trebuie efectuate sau probleme pe care o persoana
trebuie sa le rezolve.
Frecvent, activitatile cuprind sarcini multiple si
variate, organizate in retele si succesiuni.
In functie de combinatia de solicitari ale sarcinii vor
fi puse in actiune anumite resurse din arsenalul de
resurse potentiale ale unei competente sau anumite
competente.
Analiza de sarcini este primul pas in construirea
competentelor vizate de un program de formare, atat
in ceea ce priveste structura interna a unei
Situatia
Situatia, cadrul alcatuit din conditiile concrete in care persoana,
individul sau un grup, efectueaza una sau mai multe sarcini.
Conditiile ce alcatuiesc o situatie pot fi clasificate:
Contextul
Contextul este ansamblul integrativ al conditiilor si interactiunilor
in care se desfasoara o anumita activitate si care influenteaza in
mod direct sau indirect activitatea respectiva. (context = mediul
inconjurator)
In cazul situatiilor de invatare a competentelor se disting trei
orizonturi contextuale:
contextul sau mediul didactic imediat care
include: spatiul scolar, dotari materiale, orar scolar, strategii,
metode, material didactic, forme de organizare a activitatii etc.
(dispozitivul didactic)
contextul institutional scolar analizat din punct de
vedere al atmosferei psiho-sociale ce domina in scoala din punct
de vedere pedagogic, administrativ, managerial, echipament in
dotare, etc.
Mobilizare
Mobilizarea resurselor este demersul fundamental al actiunii
competente, este demersul care face trecerea de la a dispune de
resurse la a fi competent.
A mobiliza resursele inseamna a le actualiza si a le pune in serviciul
efectuarii unor sarcini sau/si rezolvarii unor probleme intr-o situatie
data.
Mobilizarea resurselor implica demersuri cognitove si meta-cognitive.
Ea solicita cunosinte conditionale care permit persoanei sa decida
cand si de ce trebuie sa utilizeze o anumita informatie, o anumita
procedura.
Mobilizarea solicita meta-cunostinte care permit persoanei sa-si
gestioneze baza de cunostinte, sa evlueze posibilitatile si limitele
acesteia.
A mobiliza inseamna in egala masura a orienta si a sustine energetic
actiunea de actualizare si de punere in practica a resurselor
competentei, ceea ce angajeaza emotiile, motivatia, vointa si
Integrarea
A integra inseamna a adapta transformand atat noua achizitie cat si
achizitiile existente si a reorganiza noul ansamblu de resurse in
functie de cerintele sarcinii si ale situatiei.
Integrarea cunostintelor si abilitatilor in retele ori sisteme de
operare intervine in insusi demersul mobilizarii resurselor
respective.
Integrarea noilor achizitii in cele anterioare se realizeaza prin
construirea situatiilor care sa angajeze efectiv integrarea.
Integrarea vizeaza asimilarea noilor achizitii in reteaua celor
existente, asamblarea competentelor de diferite tipuri si reunirea
intr-un ansamblu coerent de elemente compatibile resurselor
interne si a resurselor externe ale competentei.
Transferul
Transferul este demersul prin care cunostintele si abilitatile
dobandite sunt mobilizate si utilizate intr-o situatie noua, mai mult
sau mai putin diferita de cea in care au fost invatate.
A invata o competenta nu se rezuma la a mobiliza si a integra
cunostinte si abilitati intr-o situatie data (unica si irepetabila), ci
presupune dobandirea capacitatii de a le transfera de la o situatie la
alta. Deci o competenta este invatata numai atunci cand a dobandit
atributul transferabilitatii resurselor ce o alcatuiesc.
Se pot identifica trei tipuri de transferuri:
transferul acadrmic, care corespunde capacitatii de a aplica, in
scoala competentele dobandite in cadrul aceleiasi discipline sau de
la o alta;
transferul operational care corespunde capacitatii de a aplica
competentele in afara scolii sau in afara contextului in care au fost
invatate;
transferul integral, care corespunde capacitatii de a exercita
competentele activitati libere sau in activitati profesionale.
Autonomia si responsabilitatea
Autonomia se defineste prin masura in care o persoana sau grupul are
sau nu nevoie de asistenta sau/si de supraveghere in realizarea
sarcinilor, in situatiile si in contextele in care acestea sunt solicitate.
Autonomia trebuie evaluata in functie de intregul context de conditii si
de factori care alcatuiesc actiunea competenta(sarcinile, situatia,
contextul) si in stransa legatura cu responsabilitatea ce ii este asociata.
Autonomia este corelata direct cu responsabilitatea; la un anumit grad
de autonomie persoana dispune de o anumita marja de responsabilitate
sau invers la o anumita marja de responsabilitate persoana dispune de
un anumit grad de autonomie.
Responsabilitatea se prezinta sub doua ipostaze:
ca responsabilitate asumata in baza capacitatiide a actiona
autonom de care persoana crede ca este capabila in raport cu tipul
sarcinii;
ca responsabilitate acordata in baza capacitatii de a actiona
autonom pe care persoana a dovedit-o.
Competente cheie
Competentele cheie reprezinta un pachet multifunctional,
transferabil de cunostinte, abilitati si atitudini de care au nevoie
toti indivizii pentru mplinirea si dezvoltarea personala,
incluziunea sociala si gasirea unui loc de munca. Acestea trebuie
sa se fi dezvoltat la sfrsitul educatiei obligatorii si trebuie sa
actioneze ca fundament pentru nvatare ca parte a educatiei pe
tot parcursul vietii.
Competentele cheie cuprind trei aspecte ale vietii:
a. mplinirea personala si dezvoltarea de-a lungul vietii (capital
cultural): competentele cheie trebuie sa dea posibilitatea
oamenilor sa-si urmeze obiectivele individuale n viata, condusi
de interesele personale, aspiratii si dorinta de a continua
nvatarea pe tot parcursul vietii;
b. cetatenia activa si incluziunea (capital social):
competentele cheie trebuie sa le permita indivizilor sa
participe n societate n calitate de cetateni activi;
c. angajarea ntr-un loc de munca (capital uman): capacitatea