Introducere in lingvisticd peeing eerie otek nel 2 ee Elaborati de un colectiy condus de 10 2B acad, prof. AL. GRAUR a4 Edifia a Wa revizuita si adaugita | 443imba stu- 8 existe fi plstrat ob atit de 1a vina ‘eased ox sau ficut 2 romana tonire din sarturisim tineascx" sso ino slngtia", Tind,ca & vident. de texplicat neatestat, i roméie, itun prin: 1 yechin} ak ar fi 2 > eleste. Ja’ Buda: dj, plus Nisl yolis himbat ¢ “lageo on i exis dupt ei- a Stating Jatint 5 sre0e di faco A explico Le o gre: rit pola ro limbh + demon i lng", tie, si. uteri" 7. Texleogratia. Adelle preconcepute nu pot duce, evident, deolt.la.rozultate negtinttic, {antetiste, Lingvistul trebuie si aibit 0 atitudine obiectivs, strict gtimfiticg, ‘trebuie st gtie of adevaral este intotdeauna unul singur si sk-si dea oatenean, RL deseopers. acolo unde e. ee t BIBLIOGRAFIE Al. Graur, Btimologit romdnesti, Bucurssti, 1969, Th. Hristo, Probleme de ctimologic, Bucuresti, 1968. A: Moillot, Prefete ta Oscar Bach gi W. con Wartburg, Dictionnaire dtymologiqu de 4a langue frangaise, Paris, 1950 V. Pisant, L'Btimotogi, Milano, 4967 (Lraduosre rust, Moscova, 1956). A ietioagain - Dunk gum sa. putut observa din eapitolele precedente, euvintul poate fi studiat din diferite puncte de vedere: fonetio, semantic, etimologio. Pertia, - PA ytalitaten cuvintclor — vocabularul — inci limbi si ie usor stindiate, {frebuie si fie pusk la disporitia cereotatorilor sana marelui public mac g formi ordonati. Acoasta formé 0 conalituio diotionaral, Prin urmaare dicts parele cuprind material Jexical al unei limb fn intregul Tui, sau pdotiah Fumal anuiite eategorit de euvinte —, clasate fio i ordine strict aifaeticd, fie po familii de cuvinto, De roblema alodtuirii Giotionsrelor pe bazo ptiinfitice se coups disciplina lingvistict numitk lexicografte, Beotrece ovpriad informatii din toate domeniile viefii cultutale a socie- ag ema defonarela it un ejatr pros pena tote eaepele socialo, Dintre lucrdrile sau studiile do epecialitate, dictionarele sint ca mca string logate do practicd, ele se adzeseard, de obicei, marelui public, care 1a poate folosi far ai aibi nevoio de o progitire deasebité, Dicfionarele corespund unor necesitafi culturale reale, jar pentru satista- coren acestora s-au intocmit numeroase tipuri de astiel de iuerdnt Gol mai simp tip eate dicjionarul ortografie, in care euvintele int ingi- ruite tn ordino alfabetici. Dictionavul ortografic no araté cum se scriu eorect euvintele, aga cit tn Tata ui intr numai cuvintelo care prezinti greutiti In scriere + tademeni Jn 1959, a apitrut, Mieul dictionar ortografic al limbii romane. Foarte ase: Logealio esto dicfionaral ortoepic, care aratt pro- ™ coreett a cuvintelor, de asemonea, indiot formele. gramaticale Pea. cantabite de pronun|tri gregile, Jatt eltova oxemple din Dicfionarul ortosys al limit romdrie. npitrat tn 4956 satiora ram se or amenajtnd amenajure Mm tanenajteiIIL. Loxieologi ‘Eademia BSR. a reunit cele dous tipuri in Indreptar ortografi, ortoepic $i de punctuapic (Bucuresti, 1965). In 1971 Bditura “Academy ublicat © nou editie a acestui indreptar. Dictionarul bilingo © un tip foarte cunoscut Toman-frances, german diofionar cere ‘un efort sust elaboreardi trebuie s& canoasck foarte bing sensuril Pe care Te pot avea euvintole tn diferite contexte, oo at oath gist corespondentelo cole mai exacts in limba in care tenes (prin Tradeon) pul’ #4 cunoascd perfot gi limba din care traduce gi pe see ta ein vine, Creutatile nu stat puino: cel care aro de tradus th Mis Ini reliant gmunese dor nu prea gisepte corespondentul exact. Uneor pentru nofiuni destul de aproiate, ca intr-o limba i existe acclagi cu- Fint, pe cind in alta limb& si existe ouvinte separate: in nebo romana, Braue degetnl do la ming i cel doa picior exitd acelagi ouvint, inencor sok fe desparte: daigt Ia ining, ortet Ia picior, De accoa, eind © nevore de preci- Zares,hentru traducerea cuvintelor respective, limba romani adit Greet, SRUEK 's pevitrage, Guvintul rus cou inseamnk gi ysomn” gf vis" Gariare] align Pronto aro o aferd de sons foarte largs, eave poate Wi Sconente tod fie grou ou tradueorile gata, ,pregltit%, spo noaglaptatet, alee (raspunsul Ia telefon). Pronto poate s& insemne'gi ‘iiediat’ Exist& tn fiecare limb oxpresit $pecilice (idiomatize) cate nu pot fi redate oe apencuvint fn alta Timbi: a da sfoard tn fard, a sri tn ocht. (e) Gye erimeene te. Dac am tradues envint ou euvint, am reedita o> i Peau si voia sil facd pe Gulif’ tambour ct fi ilustrate. prin diferite citate, din aro si teiast’ sendul, ie ecltor scrire este foarte diféritd de pronuntare (Francesd, fasleri), dictionarele dau indicalii de promunfare (apar ouvintsle (ane fonetic), este mareat accentul, sint trosute gi tnele Torme prance eS ‘complicate. Ja noi au apirut si sint in curs de aparijie diverse dictiondre Dilingve, foarte variate ca dimensiuni. Hxista 9! dicfionare tn tnai multe limbi (dictionare poliglote). Ui asttel de Gistionar a apirat in 4825 si © ounoscit sub numele de Lericoval dé aite Cea ti Antreg : Lesicon romnese, ungurese, nemese, latinese, ove de se Tait autor tm cursul a 20 95 mai maljé ant s-au Tuer). Au eolaborat le cet {aires lub, reprezontantii Soolii ardclone. Lucraroa ‘este importasth ieee ea dati istorios. 0 aituatio eseminitoare aro diofionarul aleXtuit do A. gi V. Popoy tn 1902 (Varsovia) tn opt limbit rusk, francezt, germant, englesd, italics spaniola, Portughezt, olaridbad. Mat important gi mai folositor este diofionarul in mai multe limbi care dinteg re ecap teoretic, a demonstreae gradul de apropiero, de inrudive, {atre unele Hmbi, Astfel este, de exomplo, Dictionaral seurt ty tare limba, fie (rochea slavi, russ, bulgara, sttba, echa gt polona) dar st ty fraveot # germand, apiirut ‘in 1885, sub ted Miklosich. ictionarele exxplicative a drept cu ajutorul perifrazclor gi al sinonimelor, Difer ionato, por- Rindu-so de la colo proprii ctitre cole figurate, pot fi lustrate pre, eatoe any ‘utort avindu-se tn vedore unclo prosiniri de’folosiro In context. in diet 150 lin cia con aps4, Lexieogratia, narele explicative so poate porni fie de la sensul cel mai vecki, fie de Ja cel mai rispindit, Ca proportii, pot i : iprind, in.general, toate gnvintele unet limbi—axhaisme, neologisme, cuvinte tehnice, dialeotale, elemente de jargon. Alte dictionaro oxplicative so mérginesc la cele msi sis’ Pindite cuvinte din limba contemporani. Dintre diofionarele romanesti mai vochi sint cunoscute Digfionarul univer- sal al limbié romanesti de Laxtr Stineana, Dictionaral encislopedic. ilustret de I. A. Candrea si Gh, Adamescu. Institutul de lingvisticd din Bucuresti, in colaborare cu cet din Cluj, a pu- Dlicat tntre anil 195 gi 1957 Dicfionarul limbit romdne lilerare contempordne, cuprinzind cuvinte din secolele al XIX-lea si al XX-ea (sint Bxoluso arhais: mele, regionalismele, cuvintele tehnice, argotice gi de jargonoafe nu figureazi. {m texte literare moderne), in patru volume. Ficeare articol cuprinde un mare numir de citate din care si reissi toati bogifia de sensurt a cuvinuulul, Un dicfionar explicativ trebuie si fie un ajutor in folosirea corecta a cu Mintelor i a tmbiniiii lor im propoziti, indictnd, in cele mai multe cazuri, fi pronunfarea exact. Astfel a fost aloktuit dictlonaral explicativ al limbil Tuse Toaxoawit caoeaps pycexozo aswea, Iuerat do un colectiv. de. lingvisti sub redactia lui D. N. Uyakov gi publieat in patru volume tntre 1934 $i 1940, In acest diofionar sint cuprinse gi explicate mai mult de 85.000 de cuvinte, La Institutul de lingvistiex din Bucuregti se lucreazi la dichionaral tezaur 41 limbii romane, cu colaborarea Institutului de lingvistiek din Cluj gia con ectivului de lingvistick din Tagi Dictionarele etimologice stabilese originca cuvintelor. gi formele interme: fare. De asemenea, indie prima atestare a cuvintului in limba. Pentru Timba romand a aparut in secolul al X1X-lea (la Frankfurt pe Main, 1870-— 1879), rodactat, in limba francezil, Dictionnaire @étymologie daco-romane Iuerarea lui A. de Cihae, in dou volume: primul volum ouprindo elementele do origine lating, al doilea, cuvintele de alta origine. Lucrarea a avut meritul ed a ropus in drepturi clementelo slave, dup incercarea latinistilor de a Te elimina, A omis inst multe cuvinte dialectale. Asti’ lucrarea e Invechita, In 1905, la Heidelberg, a apirut tn limba germanti un dictionar etimologic al limbii roméne (elomentul latin) do S. Puscarin (Biymologisches Worterbuch der ruminischen Sprache), astizi, tn parto, deptgit, Dichionarul ctimologic. al timbii romdne, elementele latine (Bucuresti, 1908), redactat do Ov. Densusianu gi I. A. Candrea, este o lucrare foarte prefioasi’ dar, din ptcato, 60 opregte la litera p (a putea). Dictionnaire élymologique de la langue francaise, do O. Bloch si W. v. Warburg (Paris, 1964), prefafat, Ja odifitle anterioara do A, Moillet, pune efteva probleme de’ prinoigin foarte importante. ‘Un dlfionar otimologio al mot molior tinbi tneudite inbilor romanice (Nomanisches Etymologisches Wérterbuch) Laabko, Tn articololo diohionarului, autorul pornegte do 1a etimonul lating Uurmizoglo ovolufia lui in fiecare dintre Timbile roman colectiv do spe- igi progittegto tn momontal de Taji un dicfionne etimologic. wl lini romdno, Vipurily do diefionare 16 pot Intavpitrunde. Un diefionar elaborat dup o concophio ytintifici yi eu otimologii oxacty onto, col publicat ptirut Ante 80% gi 1925. In lark do faptal ef enty IneratUl, Lexieologia (romana gi germana), ¢ in acelagi timp: explicativ Yeohii Academii Romane a fost coneeput dupa P gtimologic. Munea pontra realizarea lui a durat fo i otimologic, Dictionarial nepal explcali goel arte mult, In 4859. tnd Societatea Academict Romana a hotarit intoomirea dictionarului, sarcina ale&tuirii Ini au primit-o A. ‘T. Laurian gi I. C. Massim, Concretizarea acti- vitaitii Lo dat la luming intre ani 1873 TeEY le' Yolume ale dic- fonaralui, Primul gi al doilea volum eonfin sekaae erigino lating, al rales cuvintele de origina stefinf: Diclionarul oglindeste conceptia grosita trav be ace Hmpltigoau dello curentului Tatinish, Asti eee Srout in votumul al treilea (care nu ¢ considerat ca o parte « dicfionarului, ci fimba, Peg? 24208) 0 serie do cuvinte, mai ales slave, importagce ‘pentru n fclul lor ins, au! excomunieat si cuvinte de origine Tatin’, pe care nu Je-au recunosout. Brintre cuvintele do origine lating, or teen a2 multe ori fi romAnosti sau cuvinto de imprumut, pentra san propus etimo- logit fanteriste latinosti. De exemplu norigor” format oudcen we ‘roméneste din nor cu sufixul diminutival -igor, este dat sub forma nuerisiore gi explicat Prin cuvintul latin nubeewa ,nor mio". Lucrarea lor ate ¢ rater ‘stiinfified foarte mi In 1884, B. P. Hasdeu a primit din partea Academiei Romane sarcina si aloituiaged dicfionarul. Hasdeu a Iierat. multi ani la, one oper, dar vemtry Ct baza be care o porniso era prea langk (liooare cuvint tratey oe ae varatys monografie), Ztymologicum iSaerian Romaniae a rimas neterminat Materialul, apirut in trei volume, abia ajunge si tratene Hera si prea putin din B (pind Ia cuvintul bdrbes) Din 4897 pink dupa cel de-al doilca rizboi mondial, au Tuorat la dicfionar, po-rind, Tutnd-o do la inceput, mal iui lingvigt,intte care Al. Philippido fi Sextil Puscario. Intr-un timp attt do tndelungat —- aprospo Sider ee din dictionar au apirat numai A, B, C, F, G, H, I gio parte din D si L. Definifiile Solar neert Necorespunaitoare.’Taid oe ao’ afirmis de exemphyia eon boier: »Prin eonvenfia de la Paris (1858), privileile fier suprimate, boie- Timea a ineetat de a mai fio clasd sociala Privilegiata, deosebits de pene - Poralnt Aeubl. 2.) (dost in fapt mogioriten afost deatingats agate ay ). Ultimele fascicule cuprind detinifii sf citate seem Reluindu-so munca la Digfionarul’ general. af cit romdne, institutele de lingvisticd ale Academiei R.S.R. redacteazii acum, in continuare, literele dela Mla Z, urmind ai roia apoi lterele dela inceputdl allabornce ie ‘noua sone af aparat deja 43 fascioalo din litera MC (plus o fascicars we introducoro B ducese nen bitera N (format do tom — tom VIN, partea 1, 1971) onan, 0 fiaerati do colectival din Cluj) — tom. ViT partea 4 Hous 1960, Gat parte wrong, ©8010 fark do aparifio, ir litera Hao aflé tntr-o feak Reena Progitire, Fin 1058 aptirat Dicfionarul limbii roméne moderne intr-um ‘volum — aloittuit tn cadrul institutului din Bueures sti, pe baza Dictionarului limbii ro- cant, iierare contemporane, deci este explicativ, dar #2 micvoret ie olor, to schimab so indicd etimologia euvintelon iar dotinitate at. Insotite to ilustrafit gi plange, Din poate, etimologie slat aces dup 0 coneoptie Invoohith i adasoa stat gropite. In prezent ost dchines pe ae meet do reelaborare (probabil va Primi gi alt titlu), 182+ 2, Lexteogratia Toate diofionarele discutate pink acum au un caracter mai general, so adre- fount lmnor cereuri largi, Exist insd gi dictionare inure deosebite, dei tot, cu caracter lingvistio, DPE shite de diction oste Dicfionarul invers, in care euvintelo sins clasate dup stiyital lor, mu dupa inoeputs aba aoiea aba coed ‘musaca ete, ota, oda Jabs, loboas lab broboda % talabs horboda = Tingvisticd din Bucuresti a publicat un Be fe eittor entra studiile de formare'a cuvintelor ny Si ca dicfionar do rime, aq itionatele de sinonime urmirese idiomatice cuprind, dispuse tn ondine alfabetict, oxpresiile Specifice unei limbi. In afark do dictionarcle dis ist gi lucriri spe- lo tn care sint explicayi diferifi termoni tohnic i, politici, fimanciar- eoonomici, muzicali oto. BIBLIOGRAFIR 4 Gan aren, Inirodueciin « ta lsicerafia moderna, Madrid, 1950 (ad, ta limba rasa, Moscova, 4958 M: Behe, Seis de iri lsizografiei rmne (Jo a origin pnt 1880), Hucures 1966. Me Boob, Schit de inerie « eszografei romine, vol. 11 (do Ia 1890 pind ast), Duouregti, 1969,