BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO Cap4.3

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR
DIN ROMANIA
AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA

MEDIULUI
Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841
Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350
e-mail: office@anpm.ro; www.anpm.ro
Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii

Documentul de Referinta al Celor mai Bune
Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a
Gazului Rezidual/ Sistemele de Management in
Sectorul Chimic
Februarie 2003
Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville - Spain

Telephone: direct line (+34-95) 4488-284, switchboard 4488-318. Fax: 4488-426.
Internet: http://eippcb.jrc.es, e-mail: JRC-IPTS-EIPPCB@ cec.eu.int
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu

Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a
organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai
Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de
informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii
integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va
imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane
de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat.
Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection AgencyNEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare
pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere in
implementarea conventiei bilaterale.
In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in
perioada octombrie 2006 martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul
Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea
si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile
corespunzatoare din Romania.
Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti
din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri
oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se
utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana.
Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania
(ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine Cele mai bune tehnici disponibile ).
Realizarea traducerii in limba romana:
S.C. ANCARMA S.R.L.
Departament Traduceri
Coordonator-traducator Anca Armasescu
Ursani Str. No. 54, Horezu; Valcea, Romania
Tel.: 0744.64.23.18
e-mail: ancarma@yohoo.com
Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville - Spain

Telephone: direct line (+34-95) 4488-284, switchboard 4488-318. Fax: 4488-426.
Internet: http://eippcb.jrc.es, e-mail: JRC-IPTS-EIPPCB@ cec.eu.int
Rezumat
REZUMAT
INTRODUCERE
BREF-ul (Best Available Techniques reference document documentul de referinta asupra

celor mai bune tehnici disponibile) pentru tratarea apei reziduale si a gazului rezidual si pentru
managementul in sectorul chimic reflecta un schimb de informatii desfasurat sub incidenta
articolului articolului 16(2) al Directivei Consiliului 96/61/EC. Rezumatul conceput a fi citit
in legatura cu explicatiile prefatei BREF-ului asupra obiectivului, utilizarii si termenilor legali
descrie principalele constatari, concluzii BAT si nivelurile de emisie aferente. Poate fi citit si
inteles ca un document de sine statator insa, fiind un rezumat, nu prezinta toate complexitatile
intregului BREF. De aceea nu este conceput ca un substituent pentru intregul text al BREF-ului
ca un instrument in luarea deciziei BAT.
Manipularea apei uzate si a gazului rezidual a fost identificata ca fiind o problematica orizontala
pentru sectorul chimic asa cum este descrisa in anexa I, 4 a Directivei. Inseamna ca termenul
cele mai bune tehnici disponibile (BAT) este evaluat in acest document pentru intregul sector
chimic, independent de procesele particulare de productie si de modul si marimea uzinei
chimice implicata.
De asemenea inseamna ca termenul de BAT necesita includerea in afara tehnologiilor de tratare,
o strategie de management pentru a realiza prevenirea sau controlul optim al deseurilor.
Astfel scopul documentului se compune din:
aplicarea sistemelor de management al mediului si instrumente

aplicarea tehnologiei de tratare a apei reziduale si a gazului rezidual asa cum este utilizata in
mod uzual sau aplicata in sectorul chimic, incluzand tehnologiea de tratare a namolului din
apa uzata, daca este operat pe amplasamentul al unei uzine chimice
identificarea concluziei asupra celor mai bune tehnici disponibile bazata pe doua aspecte
mentionate anterior, constand intr-o strategie de reducere optima a poluarii si in nivelurile
de emisie aferente BAT- in conditii adecvate - la momentul evacuarii in mediu inconjurator.
Doar tehnicile aplicate sau aplicabile in mod obisnuit pentru industria chimica sunt abordate in
acest document, lasund-se ca tehnicile specifice procesului sau tehnicile integrate in proces (de
ex. tehnicile neutilizate la tratare) sa fie dezbatute in BREF-urile verticale. Desi restrictionate
doar la industria chimica, este recunoscut faptul ca acest document poate contine de asemenea
informatii valoroase si pentru alte sectoare (de ex. sectorul rafinariilor).
TEMATICI GENERALE (CAPITOLUL 1)

Evacuarile in aer si apa sunt principalele impacturi asupra mediului cauzate de evacuarile din
instalatiile chimice.
Principalele surse de apa uzata din sectorul industrial chimic sunt:
sintezele chimice
sistemele de tratare a gazelor reziduale
prepararea apei de proces
scurgerile din sistemele de alimentare cu apa a cazanelor
scurgerile de slam din ciclurile de racire
spalarea in contracurent a filtrelor si schimburile de ioni
Waste Water and Waste Gas Treatment
Rezumat
apa infiltrata in depozitele permanente de deseuri

apa pluviala din zonele contaminate, etc.,
principalul lor impact fiind caracterizat prin:
incarcare hidraulica
continutul substantelor poluante (exprimat in cantitate sau concentratie)
pontentialele efecte sau periclitari asupra apei receptoare, exprimate in parametrii principali
se de insumare)
efectele asupra organismelor din apa receptoare, exprimata in date de toxicitate.
Emisiile gazului rezidual apar ca:
emisii captate, acestea fiind si singurele emisii ce pot fi tratate

emisiile difuze
emisiile fugitive (volatile).
Principalii poluatori atmosferici sunt:
COV
Compusii sulfului (SO2, SO3, H2S, CS2, COS)
Compusii azotului (NOx, N2O, NH3, HCN)
Compusii halogentati (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr)
Compusii rezultati in urma arderii incomplete (CO, CxHy)
Pulberile.
SISTEMELE DE MANAGEMENT SI INSTRUMENTELE (CAPITOLUL 2)

Managementul de mediu este o strategie pentru manipularea evacuarilor (sau a prevenirii lor)
din activitatile industriale (chimice), luand in considerare conditiile locale, imbunatatindu-se
asfel performanta integrata a amplasamentului chimic. Acesta ii ofera operatorului:
o vedere in mecanismul de generare al poluarii din procesele de productie
sa faca decizii echilibrate referitor la masurile de mediu
sa evite solutiile temporare si investitiile neprofitabile
sa actioneze adecvat si proactiv referitor la evolutiile noi din domeniul mediu.
Un sistem de management al mediului (sectiunea 2.1) urmareste in mod normal un ciclu de
proces continuu, etapele variate fiind sustinute de o serie de instrumente de management si
industrie (sectiunea 2.2), fiind clasificate in ansamblu ca:
ii
instrumente de inventariere oferind ca punct de plecare informatii detaliate si transparente

pentru deciziile necesare prevenirii, reducerii si controlului deseurilor. Acestea includ:
- inventarul amplasamentului, dand informatii detaliate asupra locatiei, proceselor de
productie si instalatiilor respective, sistemului de canalizare existent etc.
- inventarul fluxurilor (apa reziduala si gazul rezidual), dand informatii detaliate despre
fluxurile de deseuri (cantitate, continut de poluanti, variabilitatea lor, etc.), sursele lor,
cuantificarea, evaluarea si validarea cauzelor emisiilor, terminandu-se intr-o gama de
fluxuri variate pentru a identifica o lista de optiuni si prioritati pentru viitoarele
imbunatatiri.
- O evaluare a tuturor efluentilor si o evaluare a reducerii utilizarii apei si a evacuarilor de
apa uzata fac parte de asemenea din inventar
- Analiza energetica si a fluxului de material, care tinde sa imbunatateasca eficienta de
operare a proceselor (in ceea ce priveste consumul de energie, de materii prime si
eliberarile nocive)
Rezumat
Instrumentele operationale pentru a transforma deciziile managementului de mediu in

actiuni. Acestea includ:
- Monitorizarea si intretinerea regulata
- Stabilirea si revizuirea periodica a obiectivelor interne sau a programelor pentru
imbunatatirea contiua a mediului
- Metodele de control al calitatii, utilizarea in rezolvarea problemelor trouble shooters
cand un proces de tratare existent iese de sub control sau nu poate indeplini cerintele
stabilite. Astfel de metode sunt de ex. diagrama efectelor si cauzelor, analiza Pareto,
diagrama de flux sau controlul statistic al procesului
Instrumentele strategice, cuprind organizarea si operarea deseurilor pe intreg
amplasamentul chimic intr-un mod integrat, evaluand optiunile de mediu si economice.
Acestea includ:
- Evaluarea riscului ca o metoda comuna de calcul al riscului uman si ecologic ca un
rezultat al activitatilor proceselor de productie
- Benchmarking ca un proces de comparatie al realizarilor unei instalatii sau ale unui
amplasament cu altele
- Evaluarea ciclului de viata ca un proces de comparatie al efectelor de mediu potentiale
ale diferitelor modalitati de operare
Instrumente de siguranta si pentru cazuri de urgenta, necesare in cazul evenimentelor
neplanificate precum accidentele, incendiile sau pierderile prin scurgeri.
TEHNICILE DE TRATARE (CAPITOLUL 3)

Tehnicile identificate de Grupul Tehnic de Lucru si descrise in acest document sunt acelea
utilizate in intreg sectorul chimic. Acestea sunt introduse in ordine logica, urmand calea
poluantilor.
Tehnicile de tratare descrise pentru APA REZIDUALA sunt:
Tehnici de separare sau limpezire, utilizate in principal in combinatie cu alte operatii, fie
ca prima etapa (pentru a proteja alte instalatii de tratare impotriva deteriorarii, colmatarii
sau ancrasarii datorate corpurilor solide) sau etapa de limpezire finala (pentru a indeparta
substantele solide sau uleiul format in operatia de tratare precedenta) :
- Separarea nisipului fin
- Sedimentare
- Flotatia aerului
- Filtrarea
- Microfiltrarea / ultrafiltrarea
- Separarea uleiului de apa
Tehnicile de tratare fizico-chimice pentru apa uzata nebiodegradabila, utilizate in

principal pentru contaminatorii anorganici sau organici greu biodegradabili (sau inhibitori),
deseori utilizate ca o etapa de pretratare a unei instalatii biologice (centrale) de tratare a apei
uzate:
- precipitarea/sedimentarea/filtrarea
- cristalizarea
- oxidarea chimica
- oxidarea aerului umed
- oxidarea apei supra-critice
- reducerea chimica
- hidroliza
- nanofiltrarea / osmoza inversa
- adsorptia
- schimbul de ioni
- extractia
- distillarea / rectificarea
- evaporarea
iii
Rezumat
striparea
incinerarea
tehnici de tratare biologice pentru apa uzata biodegradabila:

- procedee de descompunere anaerobe, precum procedeele de contact anaerobe, procedeul
UASB, procedeul cu pat fix, procedeul cu pat extins, indepartarea biologica a
compusilor de sulf si a metalelor grele
- procedee de descompunere aerobe, precum procedeul complet cu amestec de namol
activ, procedeul cu biorecatorul cu membrana, procedeul de filtrare prin picurare,
procedeu cu pat fix si biofiltru
- nitrificarea / denitrificarea
- tratarea biologica centrala a apei uzate.
Tehnicile descrise de tratare a NAMOLULUI DIN APA REZIDUALA pot fi vazute ca optiuni
singulare sau ca o combinatie a optiunilor singulare. Urmatoarea lista nu indica o ordine.
Disponibilitatea (sau indisponibilitatea) unei cai de evacuare poate fi un factor decisiv, cel putin
la nivel local, in alegerea unei tehnici adecvate de control a apei reziduale. Tehnicile de tratare a
namolului provenit din apa reziduala sunt:
operatii preliminare
operatii de ingrosare a slamului
stabilisarea slamului
conditionarea slamului
tehnici de deshidratare a slamului
operatii de uscare
oxidarea termica a namolului
depozitarea permanenta a slamului pe amplasament.
Tehnicile descrise de tratare a GAZULUI REZIDUAL nu pot fi clasificate pur si simplu ca fiind
tehnici de recuperare sau epurare. Depinde de aplicarea etapelor de separare aditionale pentru ca
substantele contaminatoare sa fie recuperate. Unele tehnici pot fi utilizate ca tehnici de control
individuale, altele doar ca etapa de pretratare sau finisare finala. Cele mai multe tehnici de
control al gazului rezidual solicita tratare in continuare dupa procesul principal atat pentru apa
reziduala cat si pentru gazul rezidual generate in timpul procesului de tratare. Tehnicile sunt:
pentru COV si compusi anorganici:

- separare cu membrana
- condensare
- adsorptie
- spalare la umed
- biofiltrare
- bio-spalare
- bio-percolare
- oxidare termica
- oxidare catalitica
- ardere la facla
pentru pulberi:
- separator
- ciclon
- electrofiltru
- desprafuitor la umed
- filtru textil
- filtru catalitic
- filtru de pulbere in doua trepte
iv
Rezumat
filtru absolut (filtru HEPA)

filtru de aer cu randament ridicat (HEAF)
filtru de vapori
pentru poluantii gazosi din gazele de ardere:

- injectarea uscata a sorbentului
- injectarea semi-uscata a sorbentului
- injectarea la umed a sorbentului
- epurarea non-catalitica a NOx (SNCR)
- epurarea selctiva catalitica a NOx (SCR).
CONCLUZIILE REFERITOARE LA CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (CAPITOLUL 4)

Industria chimica acopera o gama larga de intreprinderi: la un capat sunt intreprinderile mici cu
cateva produse intr-un proces si cu una sau cateva surse de deseuri iar la celalalt capat sunt
intreprinderile cu productie multi-mixta cu multe fluxuri complexe de deseuri. Desi nu exista
probabil doua amplasamente chimice comparabile total prin gama de productie, situatia de
mediu si cantitatea si calitatea emisiilor de deseuri, este posibil sa se descrie BAT pentru
tratarea apei uzate si a gazului rezidual din intreg sectorul chimic. Implementarea BAT in
instalatiile noi nu reprezinta in mod normal o problema. In cele mai multe cazuri are sens din
punct de vedere economic planificarea proceselor de productie si evacuarile lor de deseuri
pentru a reduce emisiile si consumul de materiale. Oricum, avand amplasamentele existente,
implementarea BAT nu este in general o activitate usoara datorita infrastructurii existente si a
circumstantelor locale. Acest document nu face distinctie intre BAT pentru instalatii noi si
existente. O astfel de deosebire nu ar ajuta la imbunatatirea situatiei de mediu pe
amplasamentele industriale prin adoptarea BAT si nu ar reflecta angajamentul industriei
chimice de continuare a imbunatatirii conditiilor de mediu.
Management
Asa cum indica descrierea detaliata a managementului de mediu in capitolul 2, conditia unei
performante de mediu bune este un Sistem de Management de Mediu (EMS). In analiza finala
realizarea adecvata si consistenta a unui EMS recunoscut va conduce la o performanta optima
de mediu a amplasamentului industrial chimic, astfel realizand BAT.
Pornind de la aceasta premiza, BAT este implementarea si adoptarea unui EMS ce include:
Implementarea unei anarchii transparente a responsabilitatii personale, persoana

responsabila raportand direct la nivelul managementului de top
Pregatirea si publicarea unui raport annual al performantei de mediu
Stabilirea obiectivelor de mediu interne (specifice amplasamentului sau companiei),
revizuirea cu regularitate si publicarea lor in raportul anual
Realizarea unui audit regulat pentru a asigura conformarea la principiile EMS
Monitorizarea regulata a performantei si a progresului cu privire la realizarea politicii EMS
Practicarea continua a evaluarii de risc pentru identificare a pericolelor
Practicarea continua a comparatiei tip benchmarking a proceselor (productia si tratarea
deseurilor) dpdv al consumului apei si energiei, al generarii deseurilor si al efectelor intermedia
Implementarea unui program de training adecvat pentru personal si instructiuni pentru cei
care lucreaza la contractarile din domeniul Sanatatii, Sigurantei si Mediului (HSE) si al
urgentelor
Aplicarea unor practici bune de intretinere.
Rezumat
BAT reprezinta si implementarea sistemului de management al apei uzate / gazului rezidual (sau
al evaluarii apei reziduale / gazului residual), ca un subsistem al EMS, utilizand o combinatie
adecvata a:
inventarului pe amplasament si inventarului fluxului

verificarii si identificarii celor mai relevante surse de emisie pentru fiecare mediu si listarea
lor in functie de cantitatea de poluant
verificarii mediului receptor (apa si aer) si a tolerantei emisiilor utilizand rezultatele pentru
a determina daca este necesara o tratare mai puternica sau daca emisiile pot fi acceptate
realizarea evaluarii toxicitatii, persistentei si potentialului de bioacumulare a apei uzate
pentru a fi descarcata in apa receptoare si a trimiterea rezultatelor la autoritatile competente
verificarea si identificarea proceselor relevante pentru consumul de apa si listarea lor in
functie de consumul de apa
cautarea optiunilor de imbunatatire, concentrarea asupra fluxurilor cu concentratii rididcate
si in cantitati mai mari, potentialul lor de periculozitate si impactul asupra apei receptoare 1
evaluarea celor mai efective optiuni prin compararea randamentelor totale de eliminare, a
efectelor totale inter-media, a fezabilitatii tehnice, economice si organizationale etc.
BAT este si :
evaluarea impactului asupra mediului si a efectelor asupra instalatiilor de tratare cand se

planifica activitati noi sau se modifica activitatile existente
practicara reducerii emisiei la sursa
datele de productie cu datele asupra cantitatii emisiilor pentru a compara evacuarile actuale
si calculate
tratarea fluxurilor contaminate de poluatori la sursa in locul diluarii si in final a tratarii lor
centrale, daca nu exista argumente rezonabile impotriva acesteia
utilizarea metodelor de control a calitatii pentru a evalua tratarea si / sau procesele de
productie si / sau de prevenire a defectarii lor
utilizarea unor practici bune de proces (GMP) pentru curatarea echipamentelor pentru a
reduce emisiile din apa si aer
amenajarea utilajelor / procedurilor pentru a permite detectarea la timp a abaterilor ce ar
putea afecta utilajele de tratare conectate dupa proces, pentru a evita o defectare a
instalatiilor de tratare
instalarea unui sistem central eficient de alarmare ce va anunta toate defectarile si
disfunctiunile
implementarea unui program de monitorizare in toate utilajele de tratare a deseurilor pentru
a verifica functionarea lor corespunzatoare
stabilirea strategiilor de tratare a apei utilizate la stingerea incendiilor si a scurgerilor
stabilirea unui plan de actionare in cazul poluarilor accidentale
alocarea costurilor pentru tratarea apei reziduale si a gazului rezidual aferent productiei.
Masurile de process integrate nu fac scopul acestui document, insa sunt de o importanta desebita
pentru optimizarea performantei de mediu in procesele de productie. Astfel, BAT inseamna:
utilizarea masurilor integrate in proces in locul tehnicilor la final de proces, acolo unde este
posibil
evaluarea instalatiilor existente de productie cu privire la optiunile de luare masurilor de
retehnologizare integrate in proces si implementarea lor daca este fezabil, cel tarziu cand
instalatia se supune modificarilor majore
vi
Apa reziduala
Un Stat Membru doreste o definitie mai precisa a fluxurilor cu concentratii ridicate care sa include valorile de incarcare si /
sau ale concentratiilor. O parere divergenta a fost raporatata. Alte detalii sunt date in capitolul 4.
Rezumat
Un SISTEM DE COLECTARE A APELOR REZIDUALE adecvat joaca un rol esential in

reducerea efectiva a apei reziduale si / sau a tratarii ei. Acesta conduce fluxurile de apa uzata
catre echipamentul de tratare adecvat lor si previne amestecul apei contaminate cu apa
necontaminata. Asfel BAT este si:
Separarea apei de rpoces de apa pluviala necontaminata si de alte eliberari de apa

necontaminata. Daca amplasamentele existente nu realizeaza inca separarea apei, se poate
instala cel putin partial - daca sunt realizate modificari majore pe amplasament
Separarea apei de process in functie de cantitatea contaminanta
Instalarea unui acoperis deasupra ariilor posibil contaminate, daca este fezabil
Instalarea sistemelor de drenare separate pentru arii cu risc de contaminare, incluzand
pompe de captare a pierderilor prin scurgere sau prin deversare
Utilizarea canalelor de suprafata pentru apa de proces in interiorul amplasamentului
industrial intre utilajele de generare a apei reziduale si cele de tratare finala. Daca conditiile
climatice nu permit sistemele de canale de suprafata (temperaturi semnificante sub 0 C),
atunci in conducte subterane accesibile sunt adecvate pentru a le substitui. Multe
amplasamente industriale sunt in continuare dotate cu canale subterane iar construirea
imediata a sistemelor noi de canalizare nu este fiabila de obicei, insa masurile se pot efectua
in etapele cand sunt planificate modificari majore la instalatiile de productie sau la sistemul
de canalizare
Instalarea capacitatii de retentie pentru cazurile defectelor in functionare si pentru apa de la
stingerea incendiilor corespunzator rezultatelor evaluarii riscului.
TRATAREA APEI REZIDUALE in sectorul chimic urmareste cel putin patru strategii diferite:
Tratarea centrala finala intr-un WWTP biologic pe amplasament

Tratarea finala centrala intr-un WWTP municipal
Tratarea centrala finala a apei anorganice reziduale intr-un WWTP mecano-chimic
Tratamente descentralizate.
Nici una nu este mai preferata decat cealalta, daca nivelul de emisie echivalent este garantat
pentru protectia mediului, in totalitate, si nu conduce la niveluri de poluare mai mari in mediu
[Articolul 2(6) al Directivei]. Se presupune ca la acest nivel s-au luat deciziile de management
adecvate pentru efluent, a fost evaluat impactul asupra apei receptoare, au fost epuizate toate
optiunile practice de prevenire si reducere a apei uzate si au fost luate in considerare toate
masurile de siguranta, adica de la acest punct se vor considera doar solutiile de la finalul
procesului.
Pentru apa pluviala, BAT este:
Trimiterea apei pluviale necontaminate direct in apa receptoare, traversand prin by-pass
sistemul de apa reziduala din sistemul de canalizare
Tratarea apei pluviale din ariile contaminate inainte de a fi eliberata in apa receptoare.
In unele cazuri utilizarea apei pluviale ca apa de proces pentru a reduce consumul de apa
proaspata poate fi benefic pentru mediu.
Instalatiile adecvate de tratare sunt:
Captarea pietrisului fin

Bazine de retentie
Rezervoare de sedimentare
Filter de nisip.
vii
Rezumat
BAT reprezinta indepartarea uleiului si/sau hidrocarburilor cand apar in forma de aglomerari
sau cand sunt incompatibili cu alte sisteme, cu scopul de a maximiza recuperarea prin aplicarea
unei combinatii adecvate de:
Separarea uleiului/ apei printr-un ciclon, microfiltrare sau separator API (American
Petroleum Institute), cand sunt preconizate aglomerari mari de hidrocarburi si uleiuri; altfel
utilizarea separatoarelor cu placi paralele si placi ondulate reprezinta alternative
microfiltrarea, filtrarea medie a granulatului sau flotatie cu gaz
tratare biologica.
Nivelurile de emisie aferente BAT

a
Concentratie
Parametru
[mg/l]
Continutul total de
0.05-1.5
hidrocarburib
BOD5
2-20
COD
30-125
a
media lunara
Exista o neconcordanta a metodelor analitice de evaluare a
hidrocarburilor ce nu a putut fi rezolvata in cadrul TWG.
b
BAT reprezinta indepartarea si/sau descompunerea emulsiilor la sursa.

Pentru substantele solide suspendate (TSS) (TSS, ce contin compusi de metale grele sau
namol activ, necesita alte masuratori), BAT inseamna indepartarea lor din fluxul de apa
reziduala daca acestea pot cauza defectiuni sau deteriorari ale utilajelor de dupa proces sau
inainte de a fi eliberate in apa receptoare. Tehnicile obisnuite sunt:
sedimentarea / flotatia aerului pentru prinderea cantitatii principale de TSS

filtrarea mecanica pentru reducerea in continuare a substantelor solide
microfiltrarea sau ultrafiltrarea cand este necesara apa reziduala fara componente solide.
Sunt preferate technicile ce permit recuperarea substantelor.

BAT este si
controlul mirosului si al zgomotului prin inchiderea instalatiei si conducerea aerului uzat

catre o alta tratare a gazului rezidual, daca este necesar
depozitarea finala a namolului, fie prin cedarea acestuia unui contractor licentiat fie prin
tratarea ei pe amplasament (vezi sectiunea asupra tratarii namolului).
Deoarece metalele grele sunt elemente chimice ce nu pot fi distruse, recuperarea si reutilizarea
sunt singurele moduri de a preveni ca acestea sa fie emise in mediu. Orice alte optiuni determina
transferul acestora intre diferite medii: apa uzata, aer uzat si deseuri.
Astfel, pentru metalele grele, BAT inseamna a realiza toate cele ce urmeaza:
separarea apei uzate ce contine compusi de metale grele, cat de mult este posibil si
tratarea fluxurilor de apa uzata separate la sursa inainte de amestecarea lor cu alte fluxuri
utilizarea tehnicilor ce permit o recuperare cat mai mare posibila si
facilitarea altei eliminari a metalelor grele intr-un WWTP final ca etapa de post-spalare, cu
tratare finala a namolului, daca este necesara.
Tehnicile adecvate sunt:
viii
Rezumat
precipitarea / sedimentarea (sau flotia aerului alternativ) / filtrarea (sau microfiltrarea sau
ultrafiltrarea alternativ)
cristalizarea
schimbul de ioni
nanofiltrarea (sau alternative osmoza inversa).
Deoarece nivelurile de emisie, ce pot fi realizate prin aceste tehnici de control, depind foarte
mult de procesul-sursa de la care provin metalele grele, TWG n-au putut sa identifice niveluri de
emisie aferente BAT ce pot fi valide pentru intreg sectorul chimic. A fost recomandat ca acest
subiect sa fie abordat in BREF-urile aferente proceselor.
Continutul de sare anorganica (si/sau de acid) din apa reziduala poate influenta atat biosfera
apei receptoare, de ex. raurile mici cand sunt confruntate cu cantitati mari de sare, si sistemele
de canalizare utilizate de ex. corodarea conductelor, valvelor si pompelor sau defectarea tratarii
biologice de dupa proces. In cazul uneia sau ambelor acestor posibilitati, BAT este controlul
continutului de sale anorganic, de preferat la sursa si de preferat cu tehnici de control ce permit
recuperarea. Tehnicile adecvate de tratare (neincluzand tehnicile de tratare a metalelor grele sau
a sarurilor de amoniu) sunt:
evaporarea
schimbul de ioni
osmoza inversa
indepartarea sulfatului biologic (utilizat doar pentru sulfat, insa cand sunt prezente si metale
grele, si acesta este indepartat).
Poluantii nepotriviti pentru tratarea biologica sunt, de ex. TOC greu de descompus si/sau
substatele toxice ce inhiba procesul biologic. Astfel devarsarea lor intr-o instalatie de tratare
biologica trebuie sa fie prevenita. Nu este posibila o prognozare a contaminatorilor inhibitori
pentru procesele biologice intr-o WWTP deoarece aceasta depinde de adaptarea microorganismelor, ce actioneaza intr-o anumita instalatie, la contaminatori speciali. Asftel BAT este
evitarea introducerii apei reziduale in sisteme de tratare biologica cand acestea pot cauza
disfunctia acestor sisteme si tratarea fluxurilor secundare de apa uzata, ce contin parti
nebiodegradabile, cu tehnici adecvate.2
alternativa 1: tehnici ce permit recuperarea substantelor:

- nanofiltrarea sau osmoza inversa
- adsorptia
- extractia
- distilarea / rectificarea
- evaporarea
- striparea
alternativa 2: tehnici de reducere fara necesar de combustibil suplimentar, atunci cand
recuperarea nu este fezabila:
- oxidarea chimica, insa trebuie sa se acorde atentie agentilor ce contin cloruri
- epurarea chimica
- hidroliza chimica
alternativa 3: tehnici de reducere ce determina un consum considerabil de energie, daca
nu exista alte alternative de reducere a toxicitatii sau efectelor de inhibare sau
daca sistemul se poate auto-sustine:
- oxidarea aerului la umed (presiune joasa sau presiune ridicata)
- incinerarea apei reziduale
Un Stat Membru insista asupra unei definitii mult mai exacte al criteriului parte relevanta nebiodegradabila. S-a inergistrat o
parare divergenta in capitolul 4.
ix
Rezumat
in cazurile in care alimentarea si consumul de apa reprezinta o problema de mediu, tehnicile

ce necesita cantitati considerabile de apa de racire sau sistemele de spalare la umed pentru
tratarea aerului uzat, trebuie sa fie evaluate. Acestea sunt de ex:
- extractia
- distilarea / rectificarea
- evaporarea
- striparea.
Apa uzata biodegradabila poate fi tratata in sisteme de control biologice, fie ca fluxuri
secundare in cadrul sistemelor de (pre)tratare special construite de ex. sistemele puternic
incarcate anaerobe si aerobe, sau ca apa reziduala mixta in instalatia de tratare biologica centrala
a apei uzate, sau ca etapa de post-tratare dupa instalatia centrala de tratare a apei uzate. Astfel
BAT este reprezentat de indepartarea substantelor biodegradabile prin utilizarea unui sistem
biologic adecvat de tratare (sau o combinatie adecvata a lor) precum:
pretratarea biologica pentru reducerea solicitarii produse de cantitatea ridicata

biodegradabila in instalatia centrala biologica pentru tratarea apei uzate (sau ca etapa finala
de spalare finala). Tehnicile adecvate sunt:
- procesul de contact anaerob
- procesul anaerob de contact cu namol
- procesul anaerob si aerob cu pat fix
- procesul anaerob cu pat expandat
- process complet de amestecare cu carbune active
- bioreactor cu membrana
- filtru cu picurare (percolare)
- proces cu pat fix si biofiltru
nitrificarea / denitrificarea cand apa reziduala contine o cantitate relevanta de azot
tratarea biologica centrala, evitandu-se introducerea poluantilor non-biodegradabili ai apei
uzate, daca acestia pot cauza disfunctia sistemului de tratare si cand instalatia nu este
adecvata pentru ai trata. In general nivelul de emisie aferent BAT pentru BOD dupa tratarea
centrala biologica este < 20 mg/l. In cazul namolului activ, utilizarea tipica consta dintr-o
etapa biologica putin incarcata cu o cantitate zilnica de COD de 0.25 kg/kg namol.
Nivelurile de emisie aferente BAT pentru devarsarea finala in apa

3
receptoare :
Niveluri de
Randament
Parametru a
emisie
[%]
b
[mg/l]
c
TSS
10-20
COD
76-96 d
30250
N e total anorganic
5-25
P total
0.5-1.5 f
AOX
a
pentru BOD vezi sectiunea anterioara despre tratarea biologica centrala

media zilnica, exceptia TSS
media lunara
d
randamente joase pentru concentratii mici de poluanti
e
suma NH4-N, NO2-N si NO3-N (un parmetru si mai recomandat ar fi N total.
Datorita lipsei de informatie despre N total, este utilizat aici N total anorganic)
f
valorile scazute sunt de la alimentarea cu agenti nutritive in WWTP biologica,
valorile superioare din procesele de productie
b
c
Un Stat Membru insista asupra nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX si metale grele la punctual final de devarsare.
O parere divergenta este raportata. Detalii asupra stadiului discutiilor sunt date in capitolul 4.
Rezumat
Namolul provenit din apa reziduala
Cand se manipuleaza namol provenit din apa uzata de pe amplasamentul chimic industrial, BAT
inseamna utilizarea uneia sau mai multor alternative (fara preferinte) dintr urmatoarele:
Procese de pretratare
Procese de ingrosare a namolului
Stabilizarea namolului
Conditionarea namolului
Tehnici de deshidratare a namolului
Procese de uscare
Oxidarea termica a namolului
Depozitarea permanenta a namolului pe amplasament.
Tratarea in afara amplasamentului nu a fost luata in considerare deoarece nu face scopul acestui
document. Acest fapt in nici un caz nu reprezinta o concluzie BAT impotriva tratarii externe de
catre contractori terti.
Gazul rezidual
SISTEMELE DE COLECTARE A GAZELOR REZIDUALE sunt instalate pentru a directiona emisiile

gazoase catre sistemele de tratare. Acestea constau din capsularea sursei de emisie, supape
pentru gazul evacuate si condcute. BAT inseamna:
Reducerea fluxului de gaz la unitatea de control prin inchiderea surselor de emisie daca
aceasta este fezabil
Prevenirea riscului de explozie prin:
-
Instalarea unui detector de flacari in interiorul sistemului de colectare cand riscul

aparitiei unui amestec inflamabil este semnificant
- Mentinerea in siguranta a amestecului de gaz sub limita de explozie inferioara sau
deasupra limitei de explozie superioara
Instalarea adecvata a echipamentului pentru prevenirea aprinderii amestecurilor inflamabile
de gaz-oxigen sau pentru a reduce efectele acesteia.
Sursele gazelor reziduale se disting in acest document ca:
Surse cu temperatura redusa, precum procesele de productie, manipularea chimicalelor,

pregatirea produselor
Surse cu temperaturi inalte, precum procesele de ardere, care include instalatii precum
cazanele, instalatiile electrice, incineratoarele include facilities such as boilers, power
plants, process incinerators and thermal and catalytic oxidisers.
Surse cu temperaturi reduse

Poluantii ce trebuiesc controlati in gazele reziduale evacuate de la surse cu temperature joase
(gazele din procesul de produtie) sunt pulberile (particulele fine), COV-urile si compusii
anorganici (HCl, SO2, NOx etc.).
BAT este indepartarea pulberilor/particulelor sedimentabile din fluxurile gazelor uzate, fie ca
tratare finala fie ca pretratare pentru a proteja instalatiile de dupa process, utilizandu-se
recuperarea materialelor de cate ori este fezabil. Consumul de energie si apa a tehnicilor de
tratare necesita sa fie luat in considerare. Tehnici adecvate de control sunt:
Tehnici de pretratare cu potential de reucuperare:
xi
Rezumat
separator
ciclon
filtru de vapori (de asemenea ca filtru pentru spalarea finala pentru aerosoli si
picaturi)
Tehnici finale de tratare
spalare la umed
filtru electrostatic
filtru textil
filter variate cu randamente ridicate, in functie de felul particulelor sedimentabile.
BAT reprezinta indepartarea COV din fluxurile de gaz uzat. Tehnicile de control al aplicarii
depind foarte mult de procesul din care sunt eliberate si de gradul pericolului pe care il
reprezinta.
alternativa 1: tehnicile de recuperare a materialelor prime si/ sau a solventilor, deseori

aplicate ca pretratare pentru a recupera principalii COV inainte de instalatiile de
reducere situate dupa proces sau pentru a proteja instalatiile situate dupa proces
ca aspect al sigurantei. Tehnicile adecvate sunt:
- spalarea la umed
- condensarea
- separarea cu membrana
- adsorptia
sau combinatii ale acestora:
-condensarea / adsorptia
-separarea cu membrane / condensarea
alternativa 2: tehnicile de reducere atunci cand recuperarea este fezabila, fiind de preferat
tehnicile cu consum energetic redus
alternativa 3: tehnicile de ardere (oxidarea termica sau catalitica), daca nu sunt

disponibile alte tehnici echivalente eficiente.
Daca sunt aplicate tehnici de ardere, BAT reprezinta implementarea gazului rezidual de la
ardere atunci cand sunt preconizate cantitati considerabile de poluanti. Utilizarea flamei este
considerata BAT doar pentru indepartarea de siguranta a surplusului inflamabil de gaz de ex. de
la lucrari de mentenanta, sisteme defecte sau supape neconectate la sistemele de reducere.
Pentru alti compusi decat COV, BAT inseamna indepartarea acestor poluanti prin aplicarea de
tehnici adecvate:
spalarea la umed (apa, solutia acida sau alcalina) pentru hidrogen halogenat, Cl2, SO2, H2S,
NH3
spalarea cu solvent insolubil pentru CS2, COS
adsorptia pentru CS2, COS, Hg
tratarea gazului biologic pentru NH3, H2S, CS2
incinerarea pentru H2S, CS2, COS, HCN, CO
SNCR sau SCR pentru NOx.
Daca este fezabil, tehnicile de recuperare sunt preferate fata de tehnicile de reducere, de ex.:
xii
Recuperarea hidrogenului clorurat cand se utilizeaza apa ca mediu de spalare in prima etapa
de spalare pentru a produce o solutie de acid clorhidric
recuperarea NH3.
Rezumat
TWG n-a putut ajunge la o concluzie referitor la nivelurile de emisie aferente BAT pentru
gazele reziduale din procesele de productie, ce s-ar putea aplica intregii industrii chimice.
Nivelurile de emisie aferente BAT pentru gazele de proces depind foarte mult de procesul actual
de productie si s-a recomandat sa se abordeze acest subiect in BREF-urile aferente proceselor
respective.
Sursele cu temperaturi ridicate

Poluantii ce trebuiesc controlati in gazele reziduale din procesele cu temperaturi ridicate (gazele
de ardere evacuate) sunt pulberile (particulele sedimentabile), compusii halogenati, monoxidul
de carbon, oxidul de sulf, NOx si posibilele dioxine.
BAT reprezinta indepartarea pulberilor / particulelor sedimentabile prin implementarea unuia
dintre urmatoarele:
electro-filtru
filtru sac (dupa schimbatorul de caldura la 120-150 C)
filtru catalitic (conditii comparabile cu ale filtrului sac)
spalarea la umed.
BAT inseamna recuperarea HCl, HF si SO2 prin utilizarea a doua etape de spalare la umed sau
indepartarea prin injectare uscata, semi-uscata sau umeda a agentului de absorbiere. Cu toate
acestea spalarea la umed este de obicei cea mai eficienta tehnica de reducere si de recuperare.
Pentru NOx, BAT reprezinta implementarea SCR in locul SNCR (cel putin pentru instalatiile
mari) deoarece are randamente de indepartare si de mediu mai bune. Pentru instalatiile existente
ce opereaza dispozitive SNCR, timpul luat in considerare pentru modificare poate fi acela cand
sunt planificate modificari majore pentru instalatia de incinerare. Cu toate acestea, SCR este
BAT in sensul general, pentru ca exista cazuri individuale (instalatii tipice mai mici) unde
SNCR reprezinta cea mai buna tehnica din punct de vedere economic si tehnic. Alte masuri
necesita sa fie evaluate pentru abilitatea lor de a furniza o imbunatatire generala mult mai buna
decat o retehnologizarea unei tehnici SNCR.
xiii
Rezumat
Niveluri de emisie aferente BAT pentru tratarea gazului de ardere
evacuat
Niveluri de emisie
Parametru
3 1
[mg/Nm ]
pulberi
<5-15
HCl
<10
HF
<1
SO2
<40-150 2
NOx (cazane pe gaz/arzatoare)
20-150 3
NOx (cazane pe lichid/arzatoare)
55-300 3
4
NH3
<5 5
dioxine
0.1 ng/Nm3 TEQ
1
media orara, oxigenul de referinta cu continut de 3 %

valorile inferioara pentru combustibilul gazos, valorile superioare pentru combustibilul
lichid
3
valori ridicate pentru instalatiile mici ce utilizeaza SNCR
4
scurgere de NH3 cu SCR
5
valoarea pentru noi catalizatori, insa apar emisii ridicate pentru NH3 atunci cand
catalizatorul se uzeaza
2
OBSERVATII FINALE SI RECOMANDARI (CAPITOLUL 6)

Au existat patru pareri divergente exprimate de catre un Stat Membru urmand o a doua intalnire
TWG.
1. opinia exprimata de acestia a fost asupra faptului ca datele BAT pentru managementul apei
reziduale si al gazului rezidual sunt partial prea generale referindu-se la exemplele pentru
fluxurile cu concentratii si cantitati ridicate de poluant (asa cum s-a mentionat in sectiunea
2.2.2.3.1).
2. o opinie exprimata era referitoare la faptul ca acel criteriu partea relevanta nonbiodegradabila trebuie sa fie definit mai exact prin stabilirea valorilor de referinta pentru
TOC greu de descompus in fluxurile de apa reziduala.
3. ei au insistat asupra numirii nivelurilor de emisie aferente BAT petru metalele grele bazate
pe exemplele date in anexa 7.6.4. Dupa parerea lor, cand se urmareste strategia prevenirii,
pretratarii si tratarii centrale asa cum s-a evidentiat mai sus (vezi sectiunea metalelor grele),
este posibil sa se numeasca valorile de emisie aferente BAT pentru metalele grele valabile
pentru multe amplasamente chimice. Ei sustin in continuare ca valorile sunt influentate de
partea de productie relevanta pentru metalele grele si astfel depind de amestecul din
productie ce poate cauza valori mai mari in special in productia de chimicale fine.
Considerand deversarile in sistemele de canalizare publice, va trebui sa fie luat in
considerare efectele WWTP astfel incat sa se asigure faptul ca metalele grele nu sunt
transferate la alte medii.
TWG n-a dat curs acestei cerinte, sustinand ca nu ar fi util sa se numeasca nivelurile de
emisie aferente BAT influentate de combinatii deosebite ale fluxurilor de apa reziduala
asupra amplasamentelor individuale de productie, rezultand valori ce pot fi valabile sau nu
pot fi valabile in cazurile reale. Astfel a fost inregistrata o parere divergenta.
4. ei au insistat in numirea nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX bazate pe exemple
date in anexa 7.6.2. Ei sustin ca nivelurile de emisie aferente BAT pot fi date chiar daca
daca valorile de emisie pentru AOX sunt influentate puternic felul sintezelor clor-organice a
amplasamentelor chimice, daca tratarea apei uzate este realizata conform concluziilor BAT
de mai sus (vezi sectiunea poluantilor neadecvati pentru tratarea biologica).
TWG n-a dat curs acestei cerinte. In exemplele prezentate (vezi anexa 7.6.2) este vorba de
date statistice diferite care nu permit stabilirea unor valor BAT. S-a mentionat chiar si faptul
ca unul dintre nivelurile de emisie cele mai reduse de AOX prezentate ca exemplu a fost
inregistrat pe amplasamente cu performante reduse de mediu, iar nivelul de emisie superior
a fost raportat de pe un amplasament cu performante ridicate de mediu. In aceste conditii
TWG considera neadecvata stabilirea nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX. De
aceea a fost inregistrata ca opinie divergenta.
xiv
Rezumat
Schimbul de informatie nu a fost complet. Este dificil sa se inteleaga considerand eforturile

anterioare din industria chimica in domeniul apei uzate si a gazelor reziduale. De asemenea a
fost dificil schimbul de informatii cu un anumit numar de State Membre.
Se recomanda ca lacunele existente sa fie indepartate la revizuirea BREF-ului. Revizuirea va
avea loc cand toate BREF-urile verticale din sectorul chimic vor fi finalizate. Pentru ca
revizuirea sa aiba sens, va fi necesar totusi sa se concentreze mai mult asupra informatiei utile
autoritatilor de reglementare. Alte detalii pot fi gasite in capitolul 6.
CE lanseaza si sustine prin programele sale RTD o serie de proiecte ce abordeaza tehnologiile
curate, tratarea efluentilor aparuti si tehnologiile de reciclare si strategiile de management.
Aceste proiecte ar putea oferi o contributie utila la revizuireile BREF viitoare. Cititorii sunt
invitati astfel sa informeze EIPPCB asupra oricarei cercetari rezultate relevante pentru scopul
acestui document (vezi de asemenea si prefata acestui document).
xv
Prefata
PREFATA
1. Statutul acestui document
Daca nu s-a specificat altfel, referirile la Directiva din acest document inseamna Directiva
Consiliului 96/61/CE asupra prevenirii si controlului integrat al poluarii. Asa cum se aplica
Directiva fara a prejudicia prevederile Comunitatii referitoare la sanatatea si siguranta la locul
de munca, la fel procedeaza si acest document.
Acest document formeaza parti de serii ce prezinta rezultatele unui schimb de informatii intre
Statele Membre UE si industriile implicate referitoare la cea mai buna tehnica disponibila
(BAT), aferenta monitoringului si evolutiilor. Este publicata de Comisia Europeana conform
articolului 16 (2) din Directiva, si de aceea trebuie luat in considerare in concordanta cu
articolul IV din Directiva cand se determina cele mai bune tehnici disponibile.
2. Obligatiile legale relevante ale Directivei IPPC si definitia BAT
Pentru ca cititorul sa inteleaga contextual legal in care acest document a fost elaborat, unele
dintre cele mai relevante prevederi ale Directivei IPPC inclusive definitia termenului de cele
mai bune tehnici disponibile sunt descrise in aceasta prefata. Aceasta descriere este inevitabil
incompleta si este data doar pentru informare. Nu are valoare legala si nu prejudiciaza sau
anuleaza prevederile actuale ale Directivei.
Scopul Directivei este de a realiza un control si o prevenire integrata a poluarii rezultate in
activitatile anexei I, conducand la un nivel de protectie ridicat a mediului, in intregul sau. Baza
legala a Directivei se raporteaza la protectia mediului. Implementarea sa ar trebui sa ia in
considerare de asemenea obiectivele Comunitatii precum competitivitatea industriei din
Comunitate astfel contribuind la dezvoltarea durabila.
Mai specific este prevazut pentru un sistem de reglemantare a anumitor categorii de instalatii
industriale solicitandu-se ambilor, atat operatorilor cat si autoritatilor, sa priveasca in ansamblu
potentialul de poluare si consum al instalatiei. Obiectivul general al unei asemenea abordari
trebuie sa fie acela de a imbunatati managementul si controlul proceselor industriale pentru a
asigura un nivel ridicat de protectie pentru mediu, in intregul sau. In centrul acestei abordari se
afla principiul general dat in articolul 3, asupra faptului ca operatorul ar trebui sa ia in
considerare toate masurile adecvate de prevenire a poluarii, in special prin aplicarea celor mai
bune tehnici disponibile permitandu-se sa-si imbunatateasca performanta de mediu.
Termenul de cele mai bune tehnici disponibile este definit in articolul 2(11) al Directivei ca
fiind nivelul cel mai efectiv si avansat in evolutia activitatilor si a metodelor de operare ce
indica potrivirea practica a tehnicilor speciale, oferind in principiu baza valorilor limita de
emisie dezvoltate pentru a preveni si, unde nu este practicabil, in general pentru a reduce
emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau. Articolul 2 (11) clarifica in continuare
aceasta definitie, dupa cum urmeaza:
tehnicile includ atat tehnologia utilizata cat si modul in care instalatia este proiectata,
construita, intretinuta, operata si scoasa din uz;
disponibile sunt acele tehnici dezvoltate la o scare care permite implementarea in sectorul
industrial relevant, in conditii economice si tehnice viabile, luand in considerare costurile si
avantajele, daca tehnicile sunt sau nu utilizate sau produse in Statul Membru respeciv, atata
timp cat acestea sunt rezonabile si accesibile operatorului;
cele mai bune inseamna cele mai efective in atingerea unui nivel inalt de protectie a mediului
in intregul sau.
xvii
Prefata
Si mai mult, Anexa IV a Directivei contine o lista de consideratii de avut in vedere in general
sau in cazuri specifice, cand se determina cele mai bune tehnici..tinand cont de costurile
aprobximative si de beneficiile unei masuratori si de principiile precautiei si prevenirii. Aceste
consideratii includ informatia publicata de catre Comisie conform articolului 16(2).
Autoritatile competente responsabile pentru emiterea autorizatiilor sunt solicitate sa ia in
considerare principiile generale stabilite in articolul 3 atunci cand se determina conditiile
autorizatiei. Aceste conditii trebuie sa includa valorile limita de emisie, suplimentare sau sa le
inlocuiasca acolo unde este adecvat prin parametrii echivalenti sau masurile tehnice. Conform
articolului 9(4) din Directiva, valorile limita de emisie, parametrii echivalenti si masurile
tehnice trebuie, fara sa prejudicieze, sa se conformeze la standardele de calitate a mediuui, sa se
bazeze pe cele mai bune tehnici disponibile fara sa prescrie utilizarea unei tehnici sau a unei
tehnologii specifice, insa luand in considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei respective,
locatia geografica si conditiile de mediu. In toate circumstantele, conditiile autorizatiei trebuie
sa includa prevederile referitoare la reducerea poluarii pe distante mari sau a poluarii
transfrontaliere si trebuie sa asigure un nivel inalte de protectie pentru mediu in intregul sau.
Statele Membre au obligatia, conform articolului 11 din Directiva, sa asigure faptul ca
autoritatile competente urmaresc sau sunt informate asupra evolutiilor din cele mai bune tehnici
aplicate.
3. Obiectivul acestui Document
Articolul 16(2) din Directiva se refera la Comisie care sa organizeze un schimb de informatii
intre Statele Membre si industriile interesate de cele mai bune tehnici disponibile, monitoringul
aferent si evolutiile in acestea si publicarea rezultatelor schimbului de informatii.
Scopul schimbului de informatie este dat in aliniatul 25 al Directivei , care specifica ca
dezvoltarea si schimbul de informatie la nivel de Comunitate referitoare la cele mai bune
tehnici disponibile va ajuta la redresarea inechilibrului tehnologic din Comunitate, va promova
diseminarea la nivel global a valorilor limita si tehnicile utilizate in Comunitate si va ajuta
Statele Membre in implementarea eficienta a acestei Directive. Comisia (DG Mediu) a infiintat
un forum pentru schimbul de informatie (IEF) pentru a sprijini activitatile ce intra sub incidenta
articolului 16(2) si cateva grupuri tehnice de lucru au fost infiintate in subordonarea IEF.
Ambele, IEF si grupurile tehnice de lucru, includ reprezentanti ai Statelor Membre si ai
industriei, asa cum se solicita in articolul 16(2).
Scopul acestor serii de documente este de a reflecta exact schimbul de informatii avut loc asa
cum se solicita in articolul 16(2) si sa ofere informatii de referinta pentru a fi luate in
considerare la determinarea conditiilor de autorizare de catre autoritatile de reglementare. Prin
furnizarea informatiilor relevante referitoare la cele mai bune tehnici disponibile, aceste
documente ar trebuie sa actioneze ca instrumente valoroase ce conduc la performanta de mediu.
4. Sursele de informare
Acest document reprezinta un rezumat al informatiei colectate de la mai multe surse, incluzand
in special expertiza realizata de grupurile infiintate pentru a sprijini Comisia in activitatea sa, si
verificate de serviciile Comisiei. Tuturor celor care au contribuit li se multumeste.
5. Cum sa se inteleaga si utiliza acest document
Informatia oferita in acest document este gandita sa fie utilizata ca un input in determinarea
BAT in cazuri specifice. Cand se determina BAT si se stabilesc conditii de autorizare bazate pe
BAT, trebuie sa se ia in considerare scopul general de realizare al unui nivel inalt de protectie
pentru mediu, in intregul sau.
xviii
Prefata
Restul acestei sectiuni descrie tipul de informatie oferita in fiecare sectiune a documentului.
Capitolul 1 ofera o descriere generala a apei uzate si a gazului rezidual, inclusiv informatiile
generale asupra sistemelor de management si tratare.
Capitolul 2 descrie managementul de mediu si al efluentilor si instrumentele adecvate de
implementare.
Capitolul 3 ofera descrierea tehnicilor de tratare pentru apa uzata si gazul residual commune in
sectorul chimic. Tehnicile include procesele de recuperare si reducere.
Capitolele 2 si 3 sunt principalele din acest Document de Referinta ce furnizeaza informatia
necesara de determinare a concluziilor BAT din capitolul 4.
Capitolul 4 prezinta tehnicile si nivelurile de emisie aferente ce se considera a fi compatibile cu
BAT in sensul general. In gasirea celor mai potrivite tehnici de tratare pentru situatii specifice,
termenul tehnici din acest context al documentului orizontal include mai mult decat doar
tehnologia; include de asemenea si strategii de management. Scopul este acela de a furniza
indicatii generale referitoare la nivelurile de emisie si consum ce pot fi considerate ca un punct
de referinta pentru a spriini in determinarea conditiilor de autorizare bazate pe BAT sau pentru a
stabili reguli obligatorii generale sub incidenta articolului 9(8). Cu toate acestea trebuie
accentuat faptul ca acest document nu propune valori limita de emisie. Determinarea conditiilor
de autorizare adecvate vor implica considerarea factorilor locali, specifici amplasamentului si
conditiile locale de mediu. In cazul instalatiilor existente, se va lua de asemenea in considerare
viabilitatea tehnica si economica a retehnologizarii lor. Chiar si singurul obiectiv de asigurare a
unui nivel inalt de protectie a mediului, in intregul sau, va implica deseori rationamente
alternative intre diferite tipuri de impacturi de mediu, iar aceste rationamente vor fi influentate
deseori de consideratiile locale.
Desi s-a facut o incercare de abordare a unora dintre aceste problematici, nu este posibil ca
acestea sa fie luate in considerare complet. Tehnicile si nivelurile prezentate in capitolul 4 nu
vor fi in mod necesar adecvate pentru toate instalatiile. Pe de alta parte, obligatia de asigurare a
unui nivel ridicat de protectie a mediului inclusiv minimizarea pe distanta lunga sau poluarea
transfrontaliera arat faptul ca cerintele de autorizare nu pot fi stabilite doar in baza
consideratiilor locale. De aceea este foarte important ca aceste informatii continute in acest
document sa fie complet luate in considerare de catre autoritatile de reglementare.
Deoarece cele mai bune tehnici disponibile se modifica de-alungul timpului, acest document va
fi revizuit si actualizat in mod adecvat. Toate comentariile si sugestiile vor fi inaintate Biroului
European IPPC la Institutul pentru Studii Tehnologice de Perspectiva, la urmatoarele adrese:
Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville, Spain

Telefon: +34 95 4488 284
Fax: +34 95 4488 426
e-mail: eippcb@jrc.es
Internet: http://eippcb.jrc.es
xix
Documentul de Referinta al Celor mai bune Tehnici Aplicate in

Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual/ Sistemele de
Management in Sectorul Chimic
REZUMAT ................................................................................................................................................. I
PREFATA............................................................................................................................................ XVII
SCOPUL ........................................................................................................................................... XXVII
1
DESCRIERE GENERAL .............................................................................................................. 1

1.1 Apele reziduale i gazele reziduale n Industria Chimic ................................................................ 1
1.1.1 Apele reziduale......................................................................................................................... 1
1.1.2 Gaze reziduale .......................................................................................................................... 3
1.2 Managementul mediului privitor la apele reziduale i la gazele reziduale........................................ 4
1.3 Tehnologia de tratare ........................................................................................................................ 6
1.3.1 Msuri integrate in proces ........................................................................................................ 7
1.3.2 Tehnicile la final de proces....................................................................................................... 8
1.3.2.1 Tratarea Apei Reziduale................................................................................................... 8
1.3.2.2 Tratarea gazelor reziduale .............................................................................................. 11
1.4 Impactul avut asupra Mediului de Tratarea apei reziduale i a gazelor reziduale i Interdependena
lor 13
MANAGEMENTUL APEI REZIDUALE/GAZELOR REZIDUALE ....................................... 17

2.1 Sistemul De Management Al Mediului (EMS)............................................................................... 17
2.2 Instrumente manageriale ................................................................................................................. 21
2.2.1 Instrumente manageriale pentru inventariere ......................................................................... 21
2.2.1.1 Inventarierea amplasamentului ...................................................................................... 21
2.2.1.2 nregistrarea sau Inventarierea Fluxului......................................................................... 22
2.2.1.2.1 Evaluarea ntregului efluent (WEA)......................................................................... 23
2.2.1.2.2 Reducerea Consumului de ap i a Deversrii de ap rezidual............................... 28
2.2.1.2.3 Cuantificarea Emisiilor De Gaze Reziduale ............................................................. 29
2.2.1.3 Analiza Fluxului de Materiale i Energie (EMFA) ........................................................ 31
2.2.2 Instrumente de Management Operaional............................................................................... 32
2.2.2.1 Monitorizarea................................................................................................................. 32
2.2.2.2 Stabilirea i Revizuirea regulat a Scopurilor sau a Programelor Interne ...................... 32
2.2.2.3 Alegerea Opiunilor de Tratare ...................................................................................... 34
2.2.2.3.1 Selectarea Sistemului de Control al Apei Reziduale ................................................ 35
2.2.2.3.2 Selectarea sistemului de control al gazului rezidual................................................. 39
2.2.2.4 Alegerea Sistemului de colectare ................................................................................... 41
2.2.2.4.1 Selecia Sistemului de colectare a apei reziduale i a Sistemului de Separare ......... 41
2.2.2.4.2 Alegerea Sistemelor de colectare a gazelor reziduale .............................................. 42
2.2.2.5 Implementarea opiunilor pentru controlul emisiilor selectate....................................... 43
2.2.2.6 Metodele de control al calitii....................................................................................... 43
2.2.3 Instrumente de Management Strategic ................................................................................... 45
2.2.3.1 Evaluarea riscului........................................................................................................... 46
2.2.3.2 Benchmarking ................................................................................................................ 46
2.2.3.3 Evaluarea ciclului vieii (LCA)...................................................................................... 47
2.2.4 Instrumente pentru Siguran i pentru Situaiile de Urgen ................................................. 48
2.2.4.1 Coordonarea apei pentru stingerea incendiilor i a deversrilor importante .................. 48
2.2.4.2 Planificarea Interveniei n Incidentele poluatoare......................................................... 50
TEHNOLOGIA DE TRATARE APLICAT............................................................................... 53

3.1 Informaiile din acest capitol........................................................................................................... 53
3.2 Informaii n privina costurilor, coninute n acest Document Orizontal ....................................... 54
3.2.1 Costurile de instalare totale vs. Costurile echipamentului furnizorului.................................. 54
Costuri indirecte........................................................................................................................ 55
3.2.2 Costuri Greenfield vs, Costuri de nnoire............................................................................... 56
3.2.3 Costurile de capital vs. Costurile de operare .......................................................................... 57
3.2.4 Costurile pentru controlul emisiilor iniiale vs. Costurile crescute pentru control ................. 57
3.3 Tehnicile de tratare a apei reziduale................................................................................................ 57
xxi
3.3.1 Msuri integrate de proces ......................................................................................................57

3.3.1.1 Extracia in contra curent ca exemplu de proces de economisire a apei.........................58
3.3.1.2 Operaiuni de recirculare i de uz multiplu.....................................................................58
3.3.1.3 Rcire indirect cu faze de vapori ..................................................................................58
3.3.1.4 Procese fara apa reziduala pentru generarea de vid ........................................................59
3.3.1.5 Procese fara rezultarea apei uzate utilizate la curarea aerului evacuat ........................59
3.3.1.6 Recuperarea substanei sau retenia ei din soluia mam sau prin procese optimizate ...60
3.3.1.7 Folosirea materiilor prime si secundare putin contaminate ............................................60
3.3.2 Balana fluxului.......................................................................................................................61
3.3.3 Capacitatea De Depozitare Sau De Retenie In Cazuri De Defectiuni....................................61
3.3.4 Tehnicile La Final De Proces..................................................................................................64
3.3.4.1 Ageni contaminai insolubili / Separare mecanic ........................................................66
3.3.4.1.1 Separarea substantelor solide ....................................................................................67
3.3.4.1.2 Sedimentarea substantelor solide ..............................................................................68
3.3.4.1.3 Flotatia aerului ..........................................................................................................74
3.3.4.1.4 Filtrare.......................................................................................................................79
3.3.4.1.5 Microfiltrarea i ultrafiltrarea....................................................................................83
3.3.4.1.6 Separare Ulei-Ap.....................................................................................................87
3.3.4.2 Ageni contaminatori non-biodegradabili solubili sau inhibitori /
Tratare Fizico-Chimic..................................................................................................................90
3.3.4.2.1 Precipitarea ...............................................................................................................90
3.3.4.2.2 Cristalizarea ..............................................................................................................93
3.3.4.2.3 Oxidarea chimic ......................................................................................................97
3.3.4.2.4 Oxidare aerului umed..............................................................................................100
3.3.4.2.5 Oxidare supercritic in ap (SCWO) ......................................................................105
3.3.4.2.6 Reducerea chimic ..................................................................................................107
3.3.4.2.7 Hidroliz chimic....................................................................................................109
3.3.4.2.8 Nanofiltrarea (NF) i Osmoza Invers (RO) ...........................................................111
3.3.4.2.9 Adsorbia.................................................................................................................116
3.3.4.2.10 Schimb de ioni ........................................................................................................122
3.3.4.2.11 Extracia ..................................................................................................................125
3.3.4.2.12 Distilarea / Rectificarea...........................................................................................127
3.3.4.2.13 Evaporarea ..............................................................................................................128
3.3.4.2.14 Striparea..................................................................................................................130
3.3.4.2.15 Incinerarea apei reziduale .......................................................................................134
3.3.4.3 Contaminantii biodegradabili solubili / Tratarea biologica ..........................................137
3.3.4.3.1 Tratarea anaeroba....................................................................................................138
3.3.4.3.2 Indepartarea biologica a compusilor de sulf / metalele grele ..................................142
3.3.4.3.3 Tratamentul aerob ...................................................................................................145
3.3.4.3.4 Eliminarea biologica a azotului...............................................................................153
3.3.4.3.5 Tratarea centrala a apei uzate biologice ..................................................................158
3.3.4.4 Controlul apei pluviale si a celei utilizate la stingerea incendiilor ...............................161
3.3.4.4.1 Bazine de retentie....................................................................................................162
3.3.4.4.2 Filtrele cu nisip .......................................................................................................163
3.4 Tehnicile de tratare a namolului ....................................................................................................164
3.4.1 Ingrosarea si deshidratarea namolului...................................................................................166
3.4.2 Stabilizarea i Condiionarea ................................................................................................171
3.4.3 Reducerea termic a nmolurilor ..........................................................................................173
3.5 Tehnologii de tratare la finalul proceselor a gazelor uzate evacuate .............................................179
3.5.1 Tehnici de recuperare pentru COV i compuii anorganici .................................................181
3.5.1.1 Separare prin membrane...............................................................................................181
3.5.1.2 Condensarea .................................................................................................................185
3.5.1.3 Adsorptia ......................................................................................................................193
3.5.1.4 Scrubere umede pentru purificarea gazelor ..................................................................199
3.5.2 Operatiuni si Procese de Reducere a VOC si a Compusilor Anorganici..............................209
3.5.2.1 Filtrare biologica ..........................................................................................................209
3.5.2.2 Bio-spalarea..................................................................................................................213
3.5.2.3 Bio-stropire...................................................................................................................218
3.5.2.4 Oxidarea termina ..........................................................................................................222
3.5.2.5 Oxidarea catalitica ........................................................................................................228
3.5.2.6 Ardere cu flama ............................................................................................................233
3.5.3 Tehnologii pentru recuperarea i reducerea particulelor .......................................................241
3.5.3.1 Separator.......................................................................................................................241
xxii
3.5.3.2 Ciclonul........................................................................................................................ 243

3.5.3.3 Filtru electrostaic (ESP) ............................................................................................... 246
3.5.3.4 Scruber umed de praf ................................................................................................... 252
3.5.3.5 Filtrul textil .................................................................................................................. 261
3.5.3.6 Filtrul catalitic .............................................................................................................. 266
3.5.3.7 Filtru de praf cu 2 trepte............................................................................................... 268
3.5.3.8 Filtru absolut (filtru HEPA) ......................................................................................... 272
3.5.3.9 Filtru de aer cu randament ridicat (HEAF) .................................................................. 274
3.5.3.10 Filtru de vapori............................................................................................................. 275
3.5.4 Tehnici de recuperare i reducere pentru poluani gazoi din gazele reziduale .................... 277
3.5.4.1 Tehnici de injectare cu sorbent ca FGD ....................................................................... 278
3.5.4.2 Reducerea selectiv a NOx (SNCR si SCR)................................................................. 285
4
CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE DE TRATARE A APELOR UZATE / A

GAZELOR REZIDUALE / MANAGEMENTUL N SECTORUL CHIMIC ........................ 289
4.1 Introducere .................................................................................................................................... 289
4.2 BAT generale................................................................................................................................ 291
4.3 BAT specifice ............................................................................................................................... 294
4.3.1 Seciunea ape uzate............................................................................................................... 294
4.3.2 Sectiunea Gazul Rezidual..................................................................................................... 318
TEHNICI DEZVOLTATE ........................................................................................................... 333
CONCLUZII FINALE .................................................................................................................. 335
REFERINTE .......................................................................................................................................... 339

7
ANEXE ........................................................................................................................................... 349

7.1 Anexa I. Exploatarea n comun a Staiilor de tratare a apelor uzate menajere i industriale ........ 349
7.2 Anexa II. Exemplul EFMA: Tehnologia Pinch............................................................................. 351
7.3 Anexa III. Monitorizarea unei statii de epurare WWTP centrale biologice.................................. 357
7.4 Anexa IV. Standarde de monitorizare........................................................................................... 358
7.5 Anexa V. Planul de actiune in caz de poluare............................................................................... 363
7.6 Anexa VI. Exemple de tratare a apei uzate i a gazelor de ardere ................................................ 364
7.6.1 Informaii tehnice despre staiile de tratare a apei uzate (exemple)...................................... 364
7.6.2 Informaii despre deversarea apei uzate (exemple) .............................................................. 371
7.6.3 Informaii despre sistemele de tratare a apei uzate de pe intreg amplasamentul (exemple) . 374
7.6.4 Exemple de deversri de metale grele .................................................................................. 379
7.6.5 Exemple de uzine pentru tratarea gazelor de ardere ............................................................. 382
7.7 Anexa VII. Legislatia statelor membre privind apa reziduala si gazele de ardere provenite din
sectorul chimic..................................................................................................................................... 384
CLASA............................................................................................................................................ 445
GLOSAR DE TERMENI SI ABREVIERI .......................................................................................... 471
xxiii
Lista imaginilor
Figura 1.1: Tehnicile de manevrare a apelor reziduale .................................................................................6
Figura 1.2: Tehnici de manevrare a gazelor reziduale ..................................................................................7
Figura 2.1: Ciclul Sistemului de Management al Mediului (EMS) ............................................................18
Figura 2.2: Strategia unui EMS orientat spre amplasament........................................................................19
Figura 2.3: Complexitatea unui EMS orientat asupra amplasamentului ...........................................20
Figura 2.4: Procedura general pentru reducere Consumului de ap i a Aparitiei apei reziduale .............29
Figura 2.5: Diagrama lurii deciziei n privina Sistemului de Control al Apei Reziduale.........................36
Figura 2.6: Diagrama Cauz Efect a Calitii Slabe a Efluentului..............................................................45
Figura 3.1: Circuit-tampon independent cu umplere alternativ ................................................................62
Figura 3.2: Circuit-tampon conectat, inundat discontinuu..........................................................................63
Figura 3.3: Circuit tampon conectat, inundat continuu...............................................................................63
Figura 3.4: Sistemul de limitarea a scurgerii ..............................................................................................64
Figura 3.5: Ordinea tehnicilor de tratare a apei uzate raportate la tipul de contaminanti ...........................65
Figura 3.6: Camera de captare a nisipului cu flux orizontal profilat dupa forma canalului........................67
Figura 3.7: Camera nisipului circular........................................................................................................67
Figura 3.8: Camera de separare a nisipului aerata ......................................................................................68
Figura 3.9: Rezervor de sedimentare sau de decantare ...............................................................................70
Figura 3.10: Rezervor cu depunere pe fund................................................................................................70
Figura 3.11: Bazin de decantare din tabl sau tubular ................................................................................71
Figura 3.12: Sistem DAF:...........................................................................................................................75
Figura 3.13: Compararea Eficienei separrii metodelor DAF i Sedimentarea ........................................76
Figura 3.14: Filtru multi-mediu pentru fluxul descendent convenional ....................................................80
Figura 3.15: Filtru sub presiune..................................................................................................................80
Figura 3.16: Filtru rotativ sub vid...............................................................................................................81
Figura 3.17: Separatorul Institutului American al Petrolului (Separator API)............................................87
Figura 3.18: Interceptor cu plci paralele (PPI)..........................................................................................88
Figura 3.19: Interceptor placi ondulate (CPI) .............................................................................................88
Figura 3.20: Principiul Procesului de Cristalizare ......................................................................................93
Figura 3.21: Aplicatia multi-funcitonala a cristalizarii intr-o productie chimica........................................94
Figura 3.22: Diagrama de flux a instalatiei Loprox ..................................................................................102
Figura 3.23: Diagrama simplificata a procesului SCWO..........................................................................105
Figura 3.24: Aranjament RO ....................................................................................................................113
Figura 3.25: Funcionarea a dou coloane de adsorbie conectate n serie ...............................................117
Figura 3.27: Bilantul de carbon in compusii organici de degradare microbiologica aerobica (A) si si
anaerobica (B).......................................................................................................................138
Figura 3.38: Exemplu unui WWTP central (Mechanico-Biologico-Chimic) ...........................................159
Figura 3.41: Presa cu filtrare prin curea....................................................................................................167
Figura 4.1: Calea de decizie a tratamentului apei uzate pe un amplasament industrial chimic: Baza
concluziilor BAT ..................................................................................................................296
Figura 7.1: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia inainte........................................352
Figura 7.2: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia noua ...........................................353
Figura 7.3: Tehnologia Pinch-analiza, sursa si curbe de adancime ..........................................................355
Figura 7.4: Exemplu de Strategie de Conservare Apa inainte si dupa Analiza Pinch...............................356
Figura 7.5: Situaia produciei chimice n amplasamente complexe (exemplul XXI) ..............................376
Figura 7.6: Tratament central pentru apa uzata pentru produsele farmaceutice si pesticide produse pe
amplasament .........................................................................................................................378
xxiv
Lista tabelelor
Tabelul 1.1: Agenti majori de contaminare a apei reziduale si tehnicile lor de tratare ................................ 9
Tabelul 1.2: Selecia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale n relaie cu Poluantul ce
trebuie ndeprtat .................................................................................................................... 12
Tabelul 1.3: Selecia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale n relaie cu Rata de
curgere a Fluxului de gaz rezidual.......................................................................................... 13
Tabelul 1.4: Potentialul impact al instalatiilor de tratare al apei reziduale................................................. 14
Tabelul 1.5: Impactul potenial al instalatiilor de tratare a gazelor reziduale............................................. 15
Tabelul 3.1: Exemple de costuri ale unui Proiect real................................................................................ 55
Tabelul 3.2: ndeprtarea Contaminanilor apei reziduale prin coagulare.................................................. 69
Tabelul 3.3: Caracteristicile Microfiltrrii (MF) i Ultrafiltrarrii (UF) .................................................... 83
Tabelul 3.4: EliminareaCOD din diverse substante ca o functie in utilizarea H2O2 [cww/tm/132] ........... 99
Table 3.5: Caracteristici ale Nanofiltrrii (NF) i a Osmozei Inverse ...................................................... 112
Tabelul 3.17: Randamente, Consumabile i Costuri ale diferitelor variante de absorbere
umede pentru praf ................................................................................................................................... 259
Tabelul 3.18: Textile utilizate uzual......................................................................................................... 261
Tabelul 4.1: Tehnici de tratare a apei pluviale cum sunt descrise n Capitolul 3 ..................................... 298
Tabelul 4.2: Niveluri de emisie pentru uleiuri libere / hidrocarburi evacuate ntr-o ap receptoare ........ 299
Tabelul 4.3: Tehnici de tratare a fazei solide suspendate, aferente BAT ................................................. 302
Tabelul 4.4: Tehnici de tratare asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele................................... 305
Tabelul 4.5: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru sruri anorganice (metalele grele nu
sunt incluse).......................................................................................................................... 306
Tabelul 4.6: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru substane nepotrivite tratrii biologice
.............................................................................................................................................. 310
Tabelul 4.7: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru tehnici de tratare biologic............... 314
Tabelul 4.8: Niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea de ape uzate n apele
receptoare ............................................................................................................................. 316
Tabelul 4.9: Tehnici de tratament aferente BAT pentru tratamentul special al fluxurilor normale ale
gazelor reziduale................................................................................................................... 324
Tabelul 4.10: Tehnici de tratament associate cu BAT pentru tratamentul VOC si componente anorganice
din volumul normal al gazului rezidua ................................................................................. 328
Tabelul 4.11: Niveluri de emisie aferente BAT si randamente pentru tratarea gazului evacuate din
combustie din sectorul chimic .............................................................................................. 331
Tabelul 7.1: Monitorizarea WWTP.......................................................................................................... 357
Tablul 7.2: Debite de ap uzat i detaliile tratrii n amplasamente chimice complexe (exemplul XXI)375
Tabelul 7.3: Niveluri de emisie pentru metale grele in punctul final de descarcare................................. 381
xxv
Scopul
SCOPUL
Documentul de Referinta orizontal BAT (BREF), intitulat Tratarea apei reziduale si tratarea
gazului uzat /Sistemele de Management in Sectorul chimic (CWW), acopera intregul sector
chimic si este conceput ca support si ghid pentru autoritatea de reglementare ce trebuie sa ia o
decizie de autorizare referitoare la eliberarile apoase si/sau gazoase rezultate din instalatiile
chimice. Este una din seriile BREF-urilor referitoare la industria chimica, tot ce este conceput sa
fie citit impreuna. Acestea sunt:
Producerea clor-alcalilor
Chimicalele organice voluminoase (LVOC)
Chimicalele anorganice voluminoase (LVIC)
Polimeri
Chimicale organice fine (OFC)
Chimicale anorganice speciale (SIC)
Si BREF-urile orizontale
Sistemele industriale de racire

Emisiile din depozitarea materialelor voluminoase si periculoase
Sisteme de monitorizare
Aspecte economice si inter-media.
Industria de rafinare considera acest BREF ca relevant pentru sectorul de rafinare. Deoarece
exista numeroase optiuni pentru tratarea apei uzate si/sau gazul rezidual in industria chimica,
acest document trebuie sa se auto-restrictioneze la acele tehnici utilizate de obicei sau
aplicabile in sector. Aceasta inseamna ca metodele de tratare aplicate pe un singur amplasament
si/sau proiectate dar pentru un proces special de productie nu sunt acoperite de acest document.
Acestea sunt abordate in documente verticale adecvate. Pe de cealalata parte, tehnicile de tratare
ce nu au fost inca exploatate in industria chimica, insa care sunt de succes in alte sectoare, sunt
abordate cand sunt considerate a fi aplicate in mod util.
Tehnicile de process integrate sunt abordate in acest document cand pot fi utilizate in mai multe
procese, sau daca aplicatia lor este recunoscuta in general. Aspectele tipice specifice
amplasamentului sau cele specifice procesului referitoare la tratarea apei uzate/ a gazului
rezidual nu sunt acoperite aici insa sunt considerate intr-o abordare generala explicand cum sa
se lucreze cu conditiile specifice.
Un alt punct principal in acest Document de Referinta este managementul apei uzate si al
gazelor reziduale ca parte a managementului operational. Management inseamna adaptarea
conditiilor locale (precum specificitatea productiei, legislatie, situatia de mediu locala,
disponibilitatea si calitatea materialelor brute si/sau auxiliare si aspectele climatice) la derularea
proceselor economica si ecologica a amplasamentului industrial, in intregul sau. Sarcina acestui
document este descrierea abordarii unei decizii de management pentru a minimiza impactul
total de mediu al emisiilor apelor uzate si gazelor reziduale.
Termenul de impact asupra mediului asa cum este utilizat in intreg BREF-ul, include de ex.:
Consumul resurselor precum apa din ape naturale, energia, materii prime, substante
chimice, etc.; aceasta are o semnificatie mare cand resursele limitate sunt implicate de ex.
apa in conditii climatice nefavorabile sau energia neregenerabila
Emisii in apa si/ sau in aer, incluzand zgomotul si mirosul
Generarea deseurilor
Emisiile rezultate din evenimente precum pornirea / oprirea.
xxvii
Scopul
Organizarea depozitarii permanente a namolului sau reziduurilor solide din tratarea apei
reziduale si a gazului rezidual face parte din decizia operatorului asupra amplasamentului
chimic. Deoarece exista amplasamente echipate cu instalatii de tratare adecvate pentru namolul
din apa reziduala, tratarea acestuia este abordata in acest document. Tratarea deseurilor separata
de namolul rezidual face parte din obiectivul documentelor verticale pentru alte sectoare ale
anexei 1 din Directiva. Oricum acest BREF nu anticipeaza BREF-ul pentru incinerarea
deseurilor, ce urmeaza sa se elaboreze.
Pentru evitarea pe cat posibil a muncii duble si a suprapunerii tematicilor cu BREF-urile
relevante orizontale si verticale, au trebuit sa se traseze limite. Ca de exemplu, limita intre
BREF-urile chimice verticale si acest document orizontal este explicata pentru apa reziduala si
o situatie comparabila pentru gazul rezidual in figura I.
Reactia
Chemical
chimica
Reaction
Amestecul
Reaction
din
reactie
Mixture
Preparare
Work-up
Produsul
Product
Product
Izolarea
Isolation
produsului
Auxiliare,
Auxiliaries,
solventi,
Solvents,
Water
apa
P
P
R
O
O
D
D
U
U
C
C
T
TI
I
O
N
E
Aqueous
Reziduu
Residue
apos
Recuperare
Recovery
Apa
uzata
Waste
Water
Tributary
Tratarea
suplimentara
Stream
a Treatment
fluxului
C
O
N
T
R
O
L
Central
Sisteme
Treatment
centrale
de
Systems
recuperare
vertical
orizontal
horizontal
Figura I: Limita intre Relevanta productiei si controlului, sau intre BREF-ul orizontal si vertical
xxviii
Scopul
Astfel, scopul acestui Document de Referinta orizontal cuprinde:
Prezentarea managementului de mediu cu privire la apa reziduala si gazul rezidual si la

aplicarea lui pe amplasament in cel mai avantajos mod posibil pentru mediu
Descrierea masurilor integrate de proces aplicabile in general (de ex. aplicabil cu un scop
identic in procese de productie distincte)
Descrierea tehnicilor de tratare aplicate apei uzate si gazului rezidual cu privire la impactul
lor asupra mediului, randamentul/eficienta tratarii, limitarile si avantajele, si costurile lor
Descrierea tehnicilor de tratare pentru namolul din apa uzata, daca sunt exploatate pe
amplasamente chimice
bazandu-se pe informatia data mai sus, descrierea schemelor cu optiuni pentru a asigura ca
tehnicile si/sau combinatiile acestora pentru tratarea apei uzate si a gazului reziduale
contribuie la aplicarea BAT la exploatarea amplasamentului chimic, in ansamblu.
Exemplele ilustrate ce arata performanta realizabila exemplificand concluziile BAT nu sunt

concepute pentru a arata ca valorile date pot fi atinse cu fiecare aplicatie individuala in toate
conditiile de lucru, ci pentru a arata ca recomandarile si propunerile sunt valabile in general.
Documentul este valabil in special pentru sectorul chimic. Oricum este recunoscut de catre
TWG ca aspectele descrise sistemele de management si instrumentele, tehnicile de tratare a
apei uzate si a gazului residual contin informatii utile si pentru alte sectoare. Insa aplicatia
acestei informatii in cadrul altor sectoare necesita o evaluare cu grija a fiecarui caz.
xxix
Chapter 1
1 DESCRIERE GENERAL
Legile tiinifice generale cum ar fi echilibrul fizic i/sau chimic fac s fie inevitabil apariia
reziduurilor n timpul proceselor chimice (sintez), astfel nct produsele secundare nedorite s
fie ndeprtate. Caracterul i scala acestor emisii sunt extrem de variabile i depind de
compoziia materiilor prime, a produilor principali, a produilor intermediari, auxiliari, a
condiiilor de desfurare a procesului tehnologic, etc.
Reziduurile care apar n timpul acestor procese pot fi mprite n:
Ape reziduale
Gaze reziduale
Reziduuri solide sau lichide
Reziduurile solide i cele lichide (non-apoase) care rezult din producia de produse chimice i
manevrarea produselor chimice vor fi discutate separat de obicei n BREF-ul vertical, ele
nefiind subiectul acestui document.
Capitolul 1 ofer un rezumat al aspectelor generale ale:
Apelor reziduale i gazelor reziduale

Managementului mediului
Tehnologiei de tratare
Impactului asupra mediului al tratrii apelor reziduale i a gazelor reziduale,
fr a intra n detalii.
1.1 Apele reziduale i gazele reziduale n Industria Chimic

1.1.1 Apele reziduale
Din punct de vedere calitativ, majoritatea apelor reziduale din industria chimic, de obicei, nu
rezult direct din etapele de reacie chimic. Dei apele reziduale pot aprea direct din reacii, de
exemplu ca ap de reacie sau ap condensat, deversrile de ape din procesele fizico-chimice
secundare ale mixturii de sintez sunt de obicei mai mari. Produii i/sau intermediarii din
fiecare sintez sau din fiecare etap de sintez sunt izolai i purificai prin operaiuni cum ar fi
filtrarea i centrifugarea din soluiile apoase din reacie sau prin splri ale produilor de reacie
prin, de exemplu, extracie sau prin distilare.
Asemenea fluxuri de ape reziduale care apar n asociere direct cu sinteza chimic apa de
proces sunt, de exemplu:
Soluii-mam
Ap de splare rezultat din curatarea produilor
Condensri ale vaporilor
Ap de rcire
Ape reziduale rezultate din aerul evacuat / epurarea gazului de ardere
Ape reziduale rezultate ca urmare a curatirii echipamentelor
Ape reziduale rezultate din generarea de vid
Fluxurile de ape reziduale secundare din alte surse de pe amplasament, precum:
Splarea gazelor evacuate din incinerare i din combustie

Condiionarea apei menajere
Chapter 1
Scurgeri din sistemele de alimentare cu ap a cazanului (probabil coninnd inhibitori

corozivi, biocide, depuneri)
Deversri din cicloanele de rcire
Splarea n contracurent a filtrelor
Instalatiile pilot sau laboratoare
Ateliere
Colectarea apelor reziduale pentru canalizare
Colectarea apei pluviale din zonele contaminate
Extragerea materialului de umplutur,
contribuie, de asemenea, la poluarea general a apei. Aadar, apa conine n general, drept
contaminatori aproape fiecare compus prezent sau care apare n timpul reaciei, cum ar fi:
Materialul iniial ce nu reacioneaz

Reziduuri de producie
Produi auxiliari, n cazul n care ei nu sunt recuperai din evacuarile de ape
Compui intermediari
Produse secundare nedorite
Dac sinteza este realizata prin utilizarea solvenilor organici sau a altor produi auxiliari, de
obicei acetia produc majoritatea poluanilor organici emii catre instalatiile de tratare a apelor
reziduale. Pe de alt parte, produsele secundare i compuii iniiali adeseori pot fi responsabili
de biodegradarea slab a cantitatii totale de ape reziduale.
Majoritatea apelor reziduale de proces (70-90%) este alctuit din fluxuri secundare cu un nivel
sczut de poluare [cww/tm/82], exemplu:
Ap de curire
Ape reziduale rezultate din generarea de vid
Ap de splare rezultat din epurarea aerului uzat
Ape reziduale rezultate de la echipamente cum ar fi pompele din producie.
Fluxurile secundare, cum ar fi soluiile de baza, evacuarile iniiale de apa, evacurile din
cicloanele de curare i condensrile vaporilor realizeaza restul de 10-30% [cww/tm/82].
Dac lum n considerare cantitatile poluante, raportul se inverseaz. Fluxurile secundare de ape
reziduale mult mai concentrate (10-30% din totalul apelor reziduale), conin n general pn la
90% din canitatile poluante relevante [cww/tm/82].
Consecinele avute de agenii contaminatori din fluxurile de ape reziduale complexe nu sunt
suficient de bine reprezentate de cantitatile sau de concentraiile acestora. Impactul agenilor
contaminani toxici sau periculoi, aflai n concentraii apropiate de limita de detecie, poate fi
semnificant fata de cel al concentraiilor ridicate de substane non-toxice. Astfel, apele reziduale
din industria chimic ar putea avea efecte toxice. Alternativ, efectele sinergetice a diferitor
fluxuri individuale, care nu au un efect toxic, pot fi observate atunci cnd sunt amestecate fie n
sistemul de canalizare sau n apa receptoare.
Apele reziduale i impactul lor asupra mediului sunt caracterizate n mod normal prin:
Coninutul i emisia de poluani, exprimate prin masa i/sau concentraia unei singure
substane, cum ar fi ionii NH4 +, NO3 -, NO2 -, PO4 3-, fiecare metal greu, acizii anorganici i
srurile, uleiul.
Efectul i/sau potenialul de periculozitate al apei receptoare, exprimat de un surogat sau de
parametrii nsumai, cum ar fi TSS, BOD, COD, AOX/EOX, VOX, pH, conductibilitate i
temperatur.
Chapter 1
Efectul avut asupra organismelor din apa receptoare, exprimat prin datele referitoare la
toxicitate, cum ar fi: toxicitatea acut, toxicitatea cronic sau efectele mutagene.
Proprieti cum ar fi masa hidraulic.
1.1.2 Gaze reziduale

Fluxurile de gaze reziduale pot fi, cu aproximaie, mprite n emisii canalizate sau necanalizate
(difuze, fugitive). Doar emisiile captate pot fi tratate. n ceea ce privete emisia fugitiv,
obiectivul managementului gazelor reziduale este prevenirea i/sau minimalizarea (ex. prin
captarea lor ntr-un sistem de captare).
Gazele reziduale i emisiile de aer evacuat din industria chimic sunt:
Emisii captate, cum ar fi:

- Emisii de proces evacuate printr-o conduct de aerisire de ctre utilajele
procesului, fiind inerente funcionrii instalatiei;
- Fluxuri de gaz provenite din unitile furnizoare de energie, cum ar fi arderile
de proces, cazanele cu aburi, uniti combinate pentru furnizarea energiei i a
cldurii, turbine ce funcioneaz cu gaz, motoare ce funcioneaz cu gaz
- Gazele reziduale rezultate din echipamentul de control al emisiilor, cum ar fi
filtrele, incineratoarele sau adsorbantele, predispuse s conin poluani nedistrusi
sau poluani generai n sistemul de epurare
- Gaze reziduale rezultate din recipientele de reacie i din condensatori
- Gazele reziduale rezultate din regenerarea catalitic
- Gazele reziduale rezultate din regenerarea solventilor
- Gazele reziduale rezultate din sistemul de ventilaie de la depozitare si
manevrare (transferuri, ncrcri i descrcri) a produselor, a materiilor prime i
produilor intermediari
- Gazele reziduale rezultate din gurile de evacuare sau din utilajele de prenclzire care sunt utilizate doar la iniierea sau la ncheierea operaiunilor
- Descrcri din dispozitivele de siguran (ex. supape de siguran, valve de
siguran)
- Evacuri din sistemul de ventilaie general
- Evacuri din deschideri ale surselor difuze i/sau fugitive captate, ex sursele
difuze instalate ntr-o cldire sau ncpere.
Emisii difuze (vezi Glosarul), ce rezult din surse volumetrice, de suprafata, liniare sau
punctiforme n condiii de operare normale [cww/tm/158]:
- Emisii de proces rezultate din utilajele implicate n proces i inerente
funcionrii uzinei, eliberate de pe o suprafa mare sau prin deschizturi, etc.
- Emisii ne-captate (ex pierderi in timpul procesulului i prin aerisire, atunci cnd
nu sunt capturate i canalizate) rezultate de la echipamentele de depozitare sau
aprute n timpul operaiunilor de manipulare (ex umplerea recipientelor, ncrcarea
camioanelor sau a containerelor)
- Emisii neobinuite rezultate din operaiuni altele dect operaiunile de rutin
din cadrul uzinei, incluznd emisii aprute n timpul operaiunilor de pornire, de
oprire, sau n timpul operaiunilor de ntreinere
- Emisii rezultate din flcri
- Emisii secundare rezultate din manevrarea sau depozitarea deeurilor (ex
materiale volatile provenite de la canale, de la utilajele de manevrare a apelor
reziduale sau a apei de rcire).
Emisii fugitive (vezi Glosar), cum ar fi:

- Scurgeri provenite de la utilajele prevzute cu pompe de la garniturile de
etansare a compresoarelor, de la valve, flane, conectori sau alte sisteme de
Chapter 1
conducte sau alte echipamente, cum ar fi inchideri sau etanseizari ale drenajelor si
supapelor.
Principalii ageni poluani ai aerului rezultai din procesele chimice i din furnizarea de energie
sunt:
Bioxidul de carbon
Oxizii de sulf (SO2, SO3) i ali compui ai sulfului (H2S, CS2, COS)
Oxizii de azot (NOx, N2O) i ali compui ai azotului (NH3, HCN)
Halogenii i compuii lor (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr)
Compui rezultai din combustia incomplet, cum ar fi CO i CxHy
Compuii organici volatili (VOC) sau compuii organic-siliconici care ar putea ngloba
compui cu potenial carcinogenic
Materii sub form de particule (cum ar fi: praf, funingine, alcali (baze), metale grele) cu
posibile proprieti criogenice.
1.2 Managementul mediului privitor la apele reziduale i la

gazele reziduale
Managementul mediului, ca parte a sistemului general de management, devine din ce n ce mai
important. Acesta conine structura organizaional, responsabiliti, practici, proceduri, procese
i resurse necesare dezvoltrii, implementrii, realizarii, revizuirii i monitorizrii politicii de
mediu a companiei industriale. n privina apelor reziduale i a gazelor reziduale acesta
stabilete reguli pentru implicarea n gasirea conceptului, planificarea, evaluarea, proiectarea,
construirea, funcionarea i ntreinerea unui amplasament chimic, adic, se dezvolt o strategie
care s ntruneasc toate obiectivele legate de apele reziduale si /sau de gazele reziduale. De
exemplu, acorda un sprijin n urmtoarele domenii:
Luarea n considerare a efectelor posibile asupra mediului n momentul planificrii noilor
linii de producie sau n planificarea extinderii actualelor linii
Deciziile n privina procesului de producie planificat
Deciziile n privina implementrii msurilor integrate in proces
Deciziile n privina etapelor din producie
Deciziile n privina alegerii cii de deversare
Deciziile n privina implementrii tratarii centralizate sau descentralizate sau n privina
controlului
Deciziile n privina metodei ce trebuie aplicate pentru minimalizarea contaminrii
Deciziile n privina crerii unei infrastructuri corespunztoare, sau alterarea celei existente,
pentru a mbunti calitatea apelor reziduale i/sau a gazelor reziduale
Evaluarea efectelor inter-media in urma diferitelor strategii de tratare
Deciziile n privina prevenirii emisiilor fugitive prin modificarea sau nlocuirea utilajelor
vechi care au tendina de a avea o rat a scurgerilor ridicat
Deciziile n privina implementrii unui Program pentru Detectarea Scurgerilor i pentru
Reparaii (LDAR)
Dup cum se poate observa din cele cteva exemple de mai sus, rationamentul managementului
de mediu are legtur strns cu luarea de decizii, prin alegerea ntre mai multe opiuni, avand
la baza situaii particulare. i, bineneles, are legtur cu situaia economic i cu
competitivitatea. Principala ntrebare la care managementul mediului ajut s se rspund, este:
Cum poate cineva s opereze ntr-un amplasament complex i s-i gestioneze cererea de resurse
i nevoia de depozitare a deeurilor avnd cel mai mic posibil impact asupra mediului, in
intregul sau, i n acelai timp cu cea mai mare eficien economic i fr pierderi n ceea ce
privete calitatea produsului final? Raspunsul la aceasta intrebare este unul dintre punctele
dezbatute in Capitolul 4, din concluziile BAT.
Chapter 1
Pentru a menine la un nivel minim efectul asupra mediului cauzat de apele reziduale i/sau de
gazele reziduale, operatorii ar trebui s-i dezvolte o strategie de mediu integrat i general.
Este important ca aceast strategie s reflecte urmtoarele aspecte:
Apa devine din ce n ce mai mult o resurs valoraoasa, iar o importan deosebit o are
reciclarea apei reziduale tratate, atunci cnd aceasta este posibila i cnd este necesar n
situaiile speciale. Astfel, scopul tratrii efluenilor este reciclarea i recuperarea de ap, precum
i mbuntirea calitii apei deversate. Rezultatul unei asemenea strategii generale n privina
apelor reziduale ar putea fi, n analiza final, specific amplasamentului, aplicabil doar n aceast
situaie particular. Totusi abordarea prin care se ajunge la acest rezultat, urmeaz n mod
normal traseul descris n Capitolele 2 i 4.
Dei aerul nu este o surs de diminuare, puritatea sa este esenial pentru via (cu aspecte
importante ca de ex schimbarea climatica i epuizarea stratului de ozon), astfel c mai multe
eforturi trebuie depuse pentru a evita eliberarea poluanilor n atmosfer i pentru reciclarea lor
n procesul de producie sau utilizarea lor altundeva n cadrul amplasamentului.
n contrast cu apele reziduale, exist componeni ai gazelor reziduale substaniali a
gazelor reziduale necaptate ce nu mai pot fi tratai. Ei trebuie abordai de tehnicile de
prevenire. Managementul emisiilor fugitive este legat de metodele de detectare, de cuantificare,
de selecia de utilaje, de gospodrire i de msurile preventive de ntreinere.
Cnd un proces de producie se planific i se proiecteaz, primul obiectiv ar trebui s fie
prevenirea evacuarilor de deeuri n mediu. Alegerea de tehnologii curate i materii prime
curate ajut la ndeplinirea acestui obiectiv.
Cnd un sistem de tratare a gazelor reziduale este planificat i proiectat, aspectul cel mai
important este decizia asupra folosirii tehnicilor cu sau fr consum de ap (ex curare umed,
biofiltrare, refrigerare prin rcire cu ap), mai ales n regiunile unde apa este o problem.
Dac dup cum se ntmpl de obicei prevenirea complet a deeurilor nu este
practicabil, pasul urmtor este minimalizarea, nu numai a volumului de deeuri, ci i a
efectelor cauzate de substanele periculoase ce pot fi nlocuite n procesul de producie.
Dac toate msurile de minimalizare sunt luate, pasul urmtor este controlarea deversrilor
inevitabile prin implementarea celui mai eficient sistem de tratare posibil, pentru ca impactul
total asupra mediului s fie redus. Alegerea unui asemenea sistem de tratare se bazeaz pe o
evaluare a:
- eficienei sale n privina controlului
- nevoii sale de energie
- necesitilor sale de spaiu
- a posibilei generari de ape reziduale sau a gazelor reziduale, de deeuri
obinuite sau de zgomot
- a consumului su de resurse
- a costurilor sale
- a interferenei sale cu alte uniti i cu problemele de siguran
- a necesitilor sale n privina ntreinerii.
Calitatea mediului receptor, n care amplasamentul industrial i va deversa deeurile, ar
putea fi n aa fel nct s necesite cerine speciale i mai stringente asupra calitii apelor
reziduale i/sau a gazelor reziduale.
Planificarea acionrii este doar o parte a managementului de mediu. Urmtorul i cel mai
important pas este un proces de continu mbuntire a situaiei date, adic toate stadiile i
etapele diferite trebuie fcute i refcute de mai multe ori de-a lungul timpului. Acest fapt este,
de obicei, prevzut de politica companiei n privina problemelor de mediu pentru toate
amplasamentele sale i de legislaia statului membru.
Chapter 1
Baza managementului de mediu sau managementul apelor reziduale i a gazelor reziduale

aplicat n controlul deeurilor este evitarea sau cel puin minimalizarea introducerii de ageni
poluatori n sistemele de tratare finale, ageni ce nu mai pot fi ndeprtai.
Oportunitile pentru introducerea sau pentru aplicarea managementului de mediu sunt diferite
pentru uzinele noi i pentru cele existente. n noile uzine, msurile preventive de control,
msurile integrate de proces i/sau de tratare a fluxului de deeuri din uzin pot fi luate n
considerare eficient n etapa de proiectare a instalatiei. Pentru instalatiile existente,
retehnologizarea n instalaiile i n infrastructura existent poate implica constrngeri de ordin
tehnic i organizaional i la modul general este mult mai scump. ns, abordarea i principiul
ns nu i rezultatul managementului de mediu dup cum sunt ele propuse n acest document
sunt n esen aceleai att pentru instalatiile noi, ct i pentru cele existente.
O descriere detaliat a sistemelor de management al mediului i instrumentele necesare
implementrii lor sunt oferite n Capitolul 2.
1.3 Tehnologia de tratare

Sursele diferite de emisie (apoase i/sau gazoase) i varietatea de ageni contaminatori i
cantitatea lor fac din implementare s fie un sistem mai mult sau mai puin complex n
conformitate cu complexitatea produciei de tehnici de manevrare (prevenire i/sau control),
bazat pe decizii manageriale, inevitabile pentru operarea unui amplasament de industrie
chimic. Un asemenea sistem de manevrare este alctuit din:
Msuri integrate de proces, cum ar fi: re-folosirea apei, economisirea apei i prevenirea
polurii
Tratare la finalul proceselor (echipamente individuale i/sau centrale)
Modul de integrare a tipurilor de tehnici de manevrare n domeniul ce este tratat n acest
document este ilustrat n Figura 1.1 n ceea ce privete apele reziduale i n Figura 1.2 n ceea ce
privete gazele reziduale. Barele verticale semnific limitele acestui BREF orizontal.
Tehnicile pentru apele
reziduale
Masuri
integra
te
de
proces
Tratare la finalul
proceselor
Central
Individual
Tratar
finala
Pr
tratare
Receptor
Figura 1.1: Tehnicile de manevrare a apelor reziduale
Sgeile din Figura 1.1 simbolizeaz fluxul de ap rezidual. Aceast ilustrare, ns, nu
sugereaz c trebuie sa existe intotdeauna instalatii de pretratare dac se utilizeaza o instalatie
de tratare central.
Chapter 1
W a sTehnicile
t e g a sgazului
te c h n
iq u e s
rezidual
Pentru
f o r f uemisiile
g itiv e
a n d d si
i f fdifuze
use
fugitive
e m is s io n s
Pentru
f o r demisiile
u c te d
captate
e m is s io n s
Masuri
P r o de
cessin te g r a te d
proces
m e a su re s
integrate
Tratare
E n d -lao final
f - p i de
pe
tr e a tm e n t
proces
Captate
C a p tu re
I n Tratare
d iv id u a l
individuala
T
r e a t m e (cu
nt
sau
(w
i t hfara
or
pretratare)
w
ith o u t
p r e tr e a tm .)
G r o upe
p
Tratare
T r e a t(cu
m esau
nt
grupuri
(
w
i
t
h
o
r
fara pretratare)
w ith o u t
p r e tr e a tm .)
C e ncentrala
tra l
Tratare
T (cu
r e asau
t m fara
ent
(pretratare)
w ith o r
w ith o u t
p r e tr e a tm .)
S
TACK
COS
Figura 1.2: Tehnici de manevrare a gazelor reziduale
Figura 1.2 prezint faptul c emisiile difuze i cele fugitive sunt n afara domeniului prezentat n
acest document. Cnd aceste emisii pot fi capturate ele intr n sfera tehnicilor de tratare pentru
emisiile captate.
1.3.1 Msuri integrate in proces

Dei, spunnd lucrurilor pe nume, msurile de proces integrate pentru prevenirea i diminuarea
evacuarilor de poluanti prin intermediul apelor i gazelor reziduale, fac obiectul de lucru al
BREF-ului vertical, ns sunt menionate n acest document orizontal atta vreme ct sunt
aplicabile n procesele de producie chimice. Oricum sunt aspecte ale unei practici manageriale
bune i de luat n considerare atunci cnd se implementeaz un sistem de management al apelor
i gazelor reziduale n cadrul unui amplasament.
Protecia de mediu avansat trece din ce n ce mai mult de la metodele de tratare la final de
proces la masurile de proces integrate sau de producie integrate. Masurile integrate de proces
sunt sursa mbuntirii semnificante a mediului att n instalatiile noi, ct i n cele existente.
Intenia lor este de a reduce sau chiar de a evita producerea de reziduuri direct la surs
nainte ca ele sa fie evacuate. Adeseori aceste mbuntiri de proces ajut la scderea
costurilor adiionale n privina msurilor de tratare, precum i la creterea eficienei economice
prin creterea eficienei produciei i/sau prin scderea consumului de materii prime. Costurile
depozitrii deseurilor i limitrile tratrii la final de proces pot influena acest schimb in directia
msurilor de proces integrate. Dei prevenirea n domeniul deeurilor, i astfel i implementarea
msurilor de proces integrate, devin din ce n ce mai importante, tehnicile de tratare a deeurilor
vor rmne factori de contribuie eseniali n procesul de controlare a emisiilor eliberate n
mediu, (n principal atunci cnd msurile integrate in proces nu sunt fezabile pentru producia
existenta).
O protecie de mediu integrata in proces, corect, folosete toate tehnicile fizice, chimice,
biologice i inginereti posibile pentru prevenirea, diminuarea i reciclarea reziduurilor.
Exemple ar fi:
Noi modaliti de sintez

Folosirea agenilor de proces sau de alimentare mai puri sau chiar diferii
Folosirea de combustibili mai puri sau de tip diferit
Optimizarea etapelor din cadrul procesului
mbuntirea tehnologiei instalatiei, a controlului procesului i etapei de reacie
Adaptri tehnice la proces
Folosirea mbuntit a catalizatorilor i/sau a solvenilor
Chapter 1
Reciclarea produselor auxiliare (ex apa de splare, gaze inerte, solveni, catalizatori)
Reciclarea imediata a reziduurilor n timpul procesului
Folosirea reziduurilor ca materii prime pentru alte procese de producie (integrarea
produsului n cadrul i/sau n afara amplasamentului)
Folosirea reziduurilor pentru generarea de energie
Evident c dezvoltarea unor metode complet noi pentru sinteza aplicat n instalatiile existente
va rmne o excepie n principal din motive economice i se va limita la produse en-gros
sau la produse cu valoare economic mare. n practica curent, protecia de mediu integrata in
producie va progresa continuu ca o sum a mai multor mbuntiri individuale rezultate de-a
lungul timpului.
1.3.2 Tehnicile la final de proces

Tehnicile de la finalul proceselor sunt acele tehnici care trateaz fluxul ce apare dintr-o unitate
de depozitare sau dintr-o unitate de proces sau dintr-o anumit zon sau parte a acestei zone
pentru a-i reduce coninutul poluant (vezi Fig 1.1 i Fig 1.2).
1.3.2.1 Tratarea Apei Reziduale
De vreme ce msurile integrate in proces sunt preferate pentru a fi implementate n instalatiile
noi construite sau n procesele de producie datorita limitrilor de ordin economic ca urmare a
costurilor ridicate sau a limitrilor de retehnologizare (ex lipsa spaiului) in cadrul celor
existente, industria chimic i majoritatea altor sectoare industriale apeleaz la tehnicile de
tratare de la finalul procesului pentru a reduce apele reziduale i poluanii pe care acestea le
transport. Ele presupun pretratarea sau tratarea final a apelor reziduale separate, precum i
tratarea central a apelor reziduale colectate nainte de a fi evacuate n apa receptoare. Diferitele
tehnici de tratare la final de proces i aplicabilitatea lor n controlul principalilor ageni
contaminani din industria chimic sunt prezentate n Tabelul 1.1.
Tehnica
Sedimentare
Flotaie cu ajutorul
aerului
Filtrare
MF/UF
Separare petrolier
Precipitare
Cristalizare
Oxidare chimic
Oxidare umed prin
aer
SCWO
Reducere chimic
Hidroliz chimic
NF/RO
Adsorbie
TSS
BOD
COD
TOC
(X)
X
(X)
COD
Refractar
AOX
EOX
Ntotal
NH4-N
(NH3)
PO4-P
(X)
(X)
Metale
grele
(X)
(X)
(X)
Feno
li
Ul
ei
X
X
Chapter 1
Tehnica
Schimb de ion
Extracie
Distilare/Rectificare
Evaporare
Decopertare
Incinerare
Anaerobare biologic
Aerobare biologic
Nitrare/Denitrificare
TSS
BOD
COD
TOC
(X)
COD
Refractar
AOX
EOX
Ntotal
NH4-N
(NH3)
PO4-P
X
X
(X)
(X)
Feno
li
Ul
ei
X
X
(X)
(X)
(X)
Metale
grele
X
(X)
(X)
X
X
doar solid
coninut organic nedizolvat
c
dispersat final i concentrare sczut
d
specii organice ionice
e
coninut organic ne-volatil
f
coninut organic volatil
g
sunt necesare utilaje de incinerare speciale
h
doar partea biodegradabil
j
compui ai metalelor grele nedizolvai
k
transferat n cenu sau n ap rezidual ce provine din incinerator
l
n combinare cu precipitat de sulfat sub form de sulfur
b
Tabelul 1.1: Agenti majori de contaminare a apei reziduale si tehnicile lor de tratare
Amplasamentele de producie a produselor chimice complexe au in mod normal un sistem

extins pentru colectarea i tratarea apei de proces. Exist mai multe abordri n domeniul tratrii
apei reziduale, fiecare avnd avantajele i dezavantajele sale, n funcie de situaie:
Instalatiile de tratare a apei reziduale descentralizate, tratnd efluenii de ap direct la surs
i deversndu-se ntr-o ap receptoare (adic, nu exist o instalatie central de tratare a apei
reziduale pe amplasament)
Tratare centralizat a apei reziduale, n mod normal folosindu-se o instalatie de tratare a
apei reziduale (WWTP), central (principal)
WWTP-ul central, avnd pretratare n aval a fluxului secundar direct la surs
Deversare a apei reziduale direct ntr-un WWTP municipal
Deversare a apei reziduale direct ntr-un WWTP municipal cu pretratare direct la surs pe
amplasament,
ultimele dou sub-puncte fiind situaii speciale ale sub-punctelor precedente (dou).
Avantajele tratrii descentralizate a apei reziduale sau tratrii la surs (sau dezavantajele tratrii
centralizate a apei reziduale) sunt:
Operatorii multor instalaii de producie au o atitudine mai responsabil fa de eflueni n
momentul n care sunt fcui direct rspunztori pentru calitatea deversrilor proprii de ap
rezidual
Mai mult flexibilitate pentru lrgirea domeniului muncii sau n reacionarea la condiiile
schimbtoare
Instalatiile pentru tratarea direct la surs sunt executate dupa fiecare caz in parte i astfel au
in mod normal o mai bun performan
n contrast cu tratarea central biologic, nu exista (sau n cantiti foarte mici) lamuri
active, n exces, de care s ne debarasm.
Performana tratrii realizata de tehnicile non-biologice este independent de
biodegrabilitatea fluxurilor de ape reziduale
Evitarea dilurii prin amestecarea diferitelor fluxuri de ape reziduale, n mod normal
rezultnd ntr-o eficien mai ridicat a tratrii, etc.
Chapter 1
Raportul costuri/beneficii poate fi mai mult bun la tratarea fluxurilor secundare dect la
tratarea central.
Tratarea descentralizat a apei reziduale este opiunea preferat n momentul n care se ateapt
s apar fluxurile secundare de ap rezidual ce au proprieti complet diferite.
Principalele avantaje ale utilizrii WWTP centralizat (sau dezavantajele instalatiilor de tratare
descentralizate) sunt:
Folosirea efectelor sinergice de apele reziduale biodegradabile amestecate, adic efectele
care activeaz degradarea microbiologic a agenilor contaminani speciali n amestec cu alii
(sau chiar dilundu-se n alte fluxuri de ap rezidual) dat fiind faptul c fluxul secundar singur
are o slab biodegradabilitate
Folosirea efectelor datorate amestecrii, cum ar fi reglarea pH-ului sau a temperaturii
Folosirea mai eficient a compuilor chimici (ex agentii nutritivii) i a utilajelor, astfel
reducndu-se costurile de operare relative.
Apa rezidual ce provine din amplasamentele industriale chimice este de asemenea tratat
mpreun cu apa rezidual menajera, fie mpreun n WWTP-UL menajer sau n instalatii
construite special pentru tratarea combinat a apei menajere i industriale. Tratarea n comun
este n mod frecvent organizat astfel nct, din cauza ncrcrii biologice organice iniiale i a
tendinei de a diminua ratele de degradare din apa rezidual diluat, apa rezidual industrial
trece printr-o etap de performan ridicat (ncrcare ridicat), iar apoi este amestecat cu apa
rezidual menajera n a doua etap biologic (ncrcare sczut).
Experiena a artat c tratarea n comun a apei reziduale menajere i a celei provenit din
industria chimic nu are cel puin la prima aproximare nici efecte sinergetice, nici
antagonistice asupra apei receptoare [cww/tm/82] (un exemplu opus al operrii coordonate a
unei WWTP menajere i chimice este descris n Anexa 7.1). Poluantii depozitati sunt, n
general, adugati.
Avantajele [cww/tm/82] a unei tratri n comun a apelor reziduale pot fi:
Stabilitatea operaional a tratrii biologice n comun pot fi influenate favorabil de:

- mbuntirea condiiilor nutritive
- Optimizarea temperaturii apei reziduale i prin aceasta a cineticii degradrii
- Egalizarea ncrcrii de alimentare, atta vreme ct liniile de progres zilnice ale
celor dou fluxuri sunt structurate corespunztor sau se potrivesc una cu alta
- Anularea efectelor toxice sau inhibitoare ale constituienilor apelor reziduale
prin scderea concentraiilor sub limita critic
Tratarea n comun a apei reziduale i exces de lam activ pot, n situaii individuale, s
realizeze economii n costurile de operare.
Dezavantajele pot fi:
Sistemele cu scurgere n comun i fr recipiente tampon corespunztoare pentru ploile n

exces pot avea de suferit din cauza greutatii hidraulice n cazul apariiei unei ploi toreniale care
ar putea conduce la o deversare crescut de poluant nsoit de pierderi de bacterii din
compartimentul lamului activ al WWTP-ului central [cww/tm/82]
Performan n curare sczut datorat deranjamentelor produse n operaiunile de
producie care la rndul lor conduc la poluare crescut a apei din cauza tratrii insuficiente att a
apei reziduale menajere ct i industriale [cww/tm/82]
Un numr important de compui chimici pot, chiar i la concentraii sczute, se diminueze
nitrificarea. Dac etapa de nitrificare eueaz, ar putea fi nevoie de cteva sptmni pentru
recuperare i pentru a asigura iar suficient eliminare a azotului. Astfel, pentru minimalizarea
riscului tratrii n comun a apelor reziduale este important studierea i monitorizarea cu grij a
10
Chapter 1
fluxurilor de ap rezidual ce provin din cadrul industriei pentru orice factor inhibitor sau
disturbator. [cww/tm/82]
Tratarea combinat a fluxurilor de ap rezidual provenite din origini diferite prezint riscul
evitrii controlrii (cteodat chiar i a detectrii) de catre agenii contaminatori persisteni,
precum metalele grele si compusi non-biodegradabili, din cauza diluiei. Acetia se vor deversa
fr a fi degradai ntr-o ap receptoare, se vor adsorbi in lamul activ sau vor fi stripati n
cadrul aerrii n atmosfer. Aceasta se va opune obligaiei de a preveni sau controla aceste
substane direct la surs. Acest dezavantaj afecteaz toate aciunile de tratare combinat a
fluxurilor de ape reziduale.
Tratarea combinat poate avea ca rezultat un lam prea contaminat pentru a mai putea fi
utilizat sau tratat prin, spre exemplu, descompunerea anaerob.
Un alt aspect important al sistemului apelor reziduale este manipularea apei de ploaie i a apelor
de la spalare. In cateva complexe industriale chimice europene este prezent doar un sistem de
canalizare, iar apa pluviala, de la spalare, de rcire i cea de proces sunt colectate la un loc n
acest sistem i direcionate spre instalatiile de tratare a apelor reziduale. n special n timpul
perioadelor de ploi puternice, acest fapt ar putea conduce la deteriorri ale WWTP-ului i la
deversri ridicate. Amplasamentele chimice avansate din punct de vedere tehnic de obicei au un
sistem de canalizare separat pentru colectarea apelor pluviale necontaminate i a apelor de
rcire. Detalii sunt oferite n Seciunea 3.3.4.4.
1.3.2.2 Tratarea gazelor reziduale
Tehnicile de tratare a gazelor reziduale se ocup, n general, cu reducerea:
Materiilor sub form de particule

Vaporilor substanelor volatile lichide
Ageni contaminani gazoi
Tratarea gazelor reziduale are loc n mod normal direct la surs. Foarte rar se pot trata simultan
fluxurile diferite de gaze reziduale ntr-o singur unitate central de tratare. Un motiv principal
pentru care se ntmpl acest lucru este faptul c unitile de tratare sunt n mod normal special
proiectate pentru un anumit tip de compoziie de gaz rezidual. Un alt motiv important este
atenia special ce trebuie acordat eliberrii de compui toxici i periculoi i a efectului lor
asupra peisajului nconjurtor precum i n privina siguranei instalatiei. n industria chimic,
datorit caracteristicilor toxice i/sau periculoase a multor compui i a volumelor mari de
substane ce trebuie manevrate i procesate, sigurana este un element crucial.
O selecie a tehnicilor selectate pe agentul poluant este prezentat n Tabelul 1.2 i pe rata
curgerii fluxului gazului rezidual n Tabelul 1.3 [ambele cww/tm/70].
Miros
Componenti organici gazosi sau vaporosi
Componenti anorganici gazosi sau sub forma de vapori
Particule organice
Particule anorganice
Materie umeda
Materie uscata
Technica
Separator (pre)
Recuperarea si reducerea prafului

x
x
x
x
Ciclonare (pre)
Epurare a prafului umed (FT)
Precipitare electrostatic (FT)
Filtre textile (incl. Filtru ceramic)
(x)
(x)
(FT)
Filtrare catalitic (FT)
11
Chapter 1
Miros
Componenti organici gazosi sau vaporosi
Componenti anorganici gazosi sau sub forma de vapori
Particule organice
Particule anorganice
Materie umeda
Materie uscata
Technica
Filtru de praf n dou etape (pol)
Filtru absolut (HEAP) (pol)
HEAF (pol)
Filtru de nor (pre, pol)
(x)
Recuperarea gazului
x
Separare de membran (pre)

Condensare (pre)
(x)
Crio-condensare (pre, FT)
(x)
Adsorbie (FT)
Spalare la umed a gazului (ap)
(x)
(x)
(x)
(x)
(x)
(x)
(x)
(x)
(x)
(x)
(x)
(x)
(x)
(x)
(x)
(x)
(FT)
Epurare la umed a gazului
(oxidare alcalin) (FT)
Epurare la umed a gazului (acid)
(FT)
x
Biofiltrare(FT)
Bioepurare(FT)
Filtru precolator (Biofiltru) (FT)
Separare de membran (pre)
(x)
Epurarea gazului
Oxidare termic(FT)
Oxidare catalitic(FT)
Evazare (flaring) (FT)
Tratarea gazului de combustie

Injectare la uscat alcalin (FT)
Injectare semi-uscat alcalin (FT)
Injectare ud cu ap de var (FT)
SNCR (FT)
SCR (FT)
(x)
X = utilizare principal
(X) = utilizare secundar
(pre): n principal ca uzin de pretratare
(FT): tehnic de tratare folosit ca tehnic de tratare final
(pol): n principal ca tehnic de finisare dup ce au fost utilizate tehnicile standard
Tabelul 1.2: Selecia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale n relaie cu
Poluantul ce trebuie ndeprtat
Technica
100
3
[Nm /h]
1000
3
[Nm /h]
10000
3
[Nm /h]
100000
3
[Nm /h]
xx
Recuperarea i reducerea prafului

Separator
xx
Filtru ciclon
xx
xx
xx
xx
xx
xx
xx
Spalare a prafului la umed

Electro-Filtru
Filtru textil
Filtru ceramic
12
Chapter 1
100
3
[Nm /h]
x
Technica
Filtrare catalitic
1000
3
[Nm /h]
x
10000
3
[Nm /h]
x
Filtru de praf n dou etape
100000
3
[Nm /h]
Filtru absolut (HEAP)
HEAF
xx
xx
xx
xx
xx
Filtru de vapori
Recuperarea gazului
Filtrare prin membran
Condensare
Crio-condensare
Adsorbie
xx
xx
Spalarea gazului la umed (ap)
xx
xx
Spalarea gazului la umed (alcalin)
xx
xx
Spalarea gazului la umed (oxidare alcalin)
xx
Spalarea gazului la umed (acid)
xx
xx
Epurarea gazului
x
xx
xx
xx
Bio-spalare
Filtru precolator (Biofiltru)
Oxidare termic
xx
Oxidare catalitic
xx
Biofiltrare
Tratarea gazului de ardere

Injectare la uscat alcalin
xx
Injectare semi-uscat alcalin
xx
xx
xx
Injectare ud cu ap de var
SNCR
SCR
X = utilizare
XX = cele mai ntlnite utilizri
Tabelul 1.3: Selecia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale n relaie cu Rata de
curgere a Fluxului de gaz rezidual
1.4 Impactul avut asupra Mediului de Tratarea apei reziduale i

a gazelor reziduale i Interdependena lor
Dei, n general, sistemele de tratare a apei reziduale reduc emisiile cedate in ap, operarea
acestor sisteme are propriul efect asupra mediului. Deosebit de relevante n privina emisiilor de
aer din tratarea apei reziduale sunt acele fluxuri de ap care sunt poluate cu compui organici
volatili (VOC) sau compui anorganici volatili (de exemplu: amoniac, hidrogen sulfurat sau
acid clorhidric). n momentul n care aceste fluxuri de ap se afl n conexiune cu atmosfera,
emisiile (mirositoare) ale acestora pot aprea. O atenie special trebuie acordat aerrii
bazinelor de tratare biologic a apei reziduale, operaiunilor de agitare, rezervoarelor tampon
deschise, rezervoarelor de decantare i unitilor de absorbie a apei reziduale. n toate aceste
cazuri, emisiile de poluani pot fi trecute din compartimentul ce conine ap n aer. Astfel c
este nevoie de un tratament adiional al gazelor reziduale. Emisiile n aer pot i ele s evolueze
din amestecarea fluxurilor de ap ce au diferite temperaturi sau din adugarea de acizi sau de
alcali pentru reglarea pH-ului.
Impactul potenial al instalatiilor de tratare a apei reziduale asupra sectoarelor de mediu este
rezumat pe scurt n Tabelul 1.4 [cww/tm/84].
13
Chapter 1
Sectorul de mediu
Emisia/efectul potenial
Aer
Evaporare / Formare de miros (exemplu: H2S, NH3, mercaptani,

etc.)
Formare de aerosoli
Curent de aer purttor de micro-organisme provenind de la

instalatia de tratare
Emisii VOC (evaporate sau prelevate din ap)
Dac este generat biogaz i nu este folosit drept combustibil pentru

furnizare de energie, este n mod normal ars, avnd ca rezultat apariia
de emisii n aer
n principiu, reducere semnificativ de emisii de ap
Cnd este tratat apa pluviala odat cu apa de proces, sistemul de

tratare ar putea s fie supra-incarcat n cazul unei ploi toreniale care la
rndul su poate provoca emisii poluatoare adiionale din cauza faptului
c sistemul de tratare nu poate funciona corect
lamul din tratarea apei reziduale i soluiile de epurare
WWTP-ul central consum energie. n unele cazuri, biogazul este

generat i poate fi utilizat ca surs de energie.
Ap
Deeuri
Altele
Tabelul 1.4: Potentialul impact al instalatiilor de tratare al apei reziduale
Alte puncte relevente de interes sunt consumul de energie i generarea de lam n timpul
aplicrii tehnicilor de tratarea a apei reziduale. Generarea i manevrarea lamului (de exemplu:
deshidratarea, incinerarea) consum o mare parte din necesarul de energie i sunt responsabile
de o parte important din impactul asupra mediului avut de WWTP. Pe de alt parte, exist
sisteme de tratare care s aib o balan a energiei benefic. De exemplu, n unitile de tratare a
apei reziduale biologice, gazul generat de tratare (biogazul) poate fi utilizat drept combustibil.
Altfel, el ar trebui ars cauznd emisii netratate n aer.
Ceea ce s-a spus despre sistemele de tratare a apei reziduale n paragrafele precedente este de
asemenea valid i pentru tehnologiile de tratare a gazelor reziduale. Impacturile lor relevante
asupra mediului sunt emisii n aer i ap. Procedurile de spalare la umed, de exemplu, implic
tratarea apei reziduale ntr-o etap de tratare ulterioar. Oxidarea gazelor reziduale produce un
flux de gaz ce conine ageni contaminani gazoi ce nu sunt prezeni initial, care ar putea s
necesite o tratare ulterioar. La fel ca i n tratarea apelor reziduale, i n tratarea gazelor
reziduale se consum ap i energie, apa fiind o problem esenial n conditii climatice
speciale. Acest fapt este rezumat pe scurt n Tabelul 1.5.
Sectorul de mediu
Aer
Ap
Deeu
14
n principiu (i n principal), reducere semnificanta a emisiilor

contaminante
nlocuirea VOC (compui organici volatili) cu ageni contaminani

sub form de gaze, cum ar fi: oxizi de carbon, derivai halogenai, bioxid
de sulf, oxizi de azot, dioxini, n cazul oxidrii termice/catalitice
Emisii rezultate din arderi
Procese de adsorbie/epurare transfer agenii contaminani din

sectorul aer n sectorul ap
Unele procese de tratare necesit ap n exces (ex epurare,

condensarea apei)
lam provenit din tratarea secundar a apei reziduale rezultate din

tratarea gazelor reziduale
Reziduuri provenite din instalatiile de tratare a gazelor reziduale (ex

solide separate, lichid condensat nereciclat, adsorbant consumat,
Chapter 1
Sectorul de mediu
Altele
catalizator consumat)
Instalatiile de tratare a gazelor reziduale consum n mod normal

energie.
Tabelul 1.5: Impactul potenial al instalatiilor de tratare a gazelor reziduale
n plus fa de oxidrile prin ardere i cea termic/catalitic, un numr mare de uniti pentru
siguran i pentru mediu se pot regsi n industria chimic. Scopul principal al acestor unitati
este reducerea impactului asupra mediului sau creterea siguranei operrii instalatiilor.
Instalatiile variaz n mrime de la uniti ce iau simple msuri la uniti de tratare complexe.
n general, efectele generale ale instalatiilor de mediu i de siguran ar trebui s fie benefice
(pozitive). Acesta fiind motivul principal al nfiinrii lor. Oricum, din cauza legilor
fundamentale conservatoare , majoritatea tehnologiilor de tratare pot avea, n plus fa de
posibilitile lor de epurare, impacturi negative asupra mediului. Exemple ale acestor efecte ar
putea fi: deeurile generate de filtre, apele reziduale generate de spalatoare i consumul ridicat
de energie al sistemelor de tratare. Este greu s se indice punctul n care efectele pozitive
depesc pe cele negative ale msurilor de tratare luate, de vreme ce acestea sunt puternic
influenate de condiiile locale. n mod empiric se poate spune c sigurana i calitatea mediului
locale trebuie s aib prioritate. Mai mult, n general se consider c este de preferat ca
poluatorii s fie n starea cea mai concentrat i mai controlabil. Acest fapt oferind cele mai
bune oportuniti de reciclare, tratare ulterioar i depozitarea controlat.
Pentru a rezuma, tratarea apelor reziduale i a gazelor reziduale, n plus fa de impacturile lor
individuale asupra mediului, se afecteaz reciproc una pe alta n mai multe moduri:
multe tehnici de tratare a apei reziduale au ca rezultat emisii de gaze care trebuie canalizate
spre instalatiile de tratare, adeseori presupunnd etape de construcie complexe
tehnologiile de tratare a gazelor reziduale au ca rezultat eliberri gazoase i/sau apoase care
necesit tratare ulterioar a apelor reziduale i/sau gazelor reziduale rezultate.
Fiecare aspect (eliberrile gazoase de la instalatiile de tratare a gazelor reziduale sau cele apoase
de la instalatiile de tratare a apelor reziduale) poate influena n mod normal instalatiile existente
situate in continuare, dei n majoritatea cazurilor ele conduc spre o mica ncrcare. Exemple
contrare ar fi spalarea la umed a gazelor de ardere sau striparea materialului volatil n cadrul
WWTP.
15
Capitolul 2
2 MANAGEMENTUL APEI REZIDUALE/GAZELOR REZIDUALE

Capitolul 2 adaug mai multe detalii descrierii generale fcute n Capitulul 1 i descrie
managementul apelor reziduale i a gazelor reziduale n contextul IPPC-ului. Se subliniaz
semnificaia managementului n atingerea unui nivel ridicat de protecie a mediului, luat ca un
ntreg, cand se exploateaza un amplasament sau o instalatie chimic. Unde este posibil,
abordarea comun n privina emisiilor de gaze i apa este meninut; referine de mediu apar
doar atunci cnd sunt implicate strategiile si instrumentele specifice mediilor.
Acest capitol descrie managementul de mediu ca fiind inter-relaionarea dintre sistemul
managerial i instrumentele de management i nu se rezum doar la problemele privind apele i
gazele reziduale, ci i la cerinele IPPC-ului. Altfel nu ar indeplini obiectivul referitor la o
abordare integrata.
Implementarea unui sistem de management al mediului ntr-un anumit amplasament depinde de
impactul avut asupra mediului de ctre activitile desfurate acolo i trebuie s ia n
considerare situaia specific de mediu de la amplasamentul respectiv i din jurul su. Acest
capitol prezint programul general i instrumentele relevante pentru implementarea unui sistem
de management al mediului valid pentru amplasamentele chimice.
2.1 Sistemul De Management Al Mediului (EMS)

Dup cum s-a menionat pe scurt n Capitolul 1, importana managementului mediului, deseori
referindu-se la acesta ca managementul Sntii, Siguranei i a Mediului (HSE), nu poate fi
supraestimat. Acesta are multe avantaje ca:
nelegere mbuntit n privina aspectelor de mediu ale companiei
Bazele lurii deciziilor se mbuntesc
Motivarea personalului mbuntit
Oportuniti adiionale pentru reducerea costurilor de operare i mbuntirea calitii
produsului
mbuntirea performanei de mediu
mbuntirea imaginii companiei
Reduce responsabilitatea, costurile cu asigurrile, ne-conformitatea
Crete gradul de atractivitate pentru angajai, clieni i investitori
mbuntete relaia cu autoritile i cu gruprile de mediu
n general un EMS este alctuit dintr-o repetare de aspecte strategice, dup cum este prezentat
n Figura 2.1 [cww/tm/132]. Aceste aspecte sunt [cww/tm/132]:
Politica de mediu, care semnific o declaraie public aprobat i avizat de poziiile cele
mai nalte din management n care se enun inteniile, principiile de aciune i obiectivele
care guverneaz managementul companiei n privina mediului
Organizare i structur pentru implementarea politicii de mediu a companiei
Registru cuprinzator al legislaiei aplicabile i a standardelor companiei
Prelevare de probe regulat i program de monitorizare pentru strangerea datelor n registre
Stabilirea unui program de mediu individual al amplasamentului, pe baza obiectivelor
globale i pe termen lung stabilite la cel mai mare nivel abordabil, alturi de datele preluate din
registrele de eviden a efectelor asupra mediului
Auditul de mediu
Revizuirea i evaluarea regulat a eficienei i corectitudinii unui EMS, rezultatul avnd
influen asupra politicii de mediu, astfel ncheindu-se ciclul i relundu-se ia.
17
Capitolul 2
EMS
Politic
Organizaie
Revizuiri
Audite
Programe
Standarde
Monitorizare
Figura 2.1: Ciclul Sistemului de Management al Mediului (EMS)
Acest ciclu semnific faptul c EMS-ul nu este un proces ntr-un singur ciclu ci o modalitate
iterativ (repetabil) de optimizare a situaiei de mediu sau a atitudinii unei companii sau a unui
amplasament n care se desfoar activiti industriale.
Standardele acceptate pentru un EMS sunt:
ISO 9001 / 14001 (Organizaia Internaional pentru Standardizare)
EMAS (Comisia European, Hotrrea Consiliului 761/2001 Eco-Management i Schema
de Audit), care au asimilat cerinele ISO 14001
ngrijire Responsabil (Responsible Care) Industria Chimic
Carta Afacerilor ICC pentru Dezvoltare durabil (Camera de Comer Internaional-ICC)
Ghidurile pentru protecia Mediului CEFIC (Consiliul European de Industrie Chimic)
Nu face parte din domeniul prezentat n acest document s ofere o prezentare detaliat a
ntregului EMS pentru un amplasament chimic, iar de aceea, termenul EMS se limiteaz la
implicarea sa n managementul apelor i gazelor reziduale n contextul problemelor ridicate de
IPPC.
EMS-ul este un aspect excelent de mbuntire a performanei de mediu integrate a unui
amplasament industrial. El ofer managementului unei companii posibilitatea:
s ctige nelegere n privina mecanismelor de generare a polurii din procesele de
producie
s adopte hotrri echilibrate n ceea ce privete msurile de mediu
s evite adoptarea de soluii temporare i de inverstiii ne-returnabile
s se comporte n mod corespunztor i pro-activ n ceea ce privete noutile aprute n
domeniul mediului
n mod normal EMS-ul urmeaz o startegie a unui proces ciclic:
18
Capitolul 2
Analizarea sau caracterizrea / evaluarea polurii proceselor de fabricaie pentru a nelege

modul n care poluarea este generat, folosind instrumente ce sunt detaliate n Seciunea 2.2.1.
Identificarea posibilitii de reducere a polurii prin adoptarea urmtoarelor msuri:
- Luarea n considerare a impactului asupra mediului n momentul planificrii deschiderii
unor noi linii de producie sau a mririi capacitii liniilor existente de producie
- Re-gndirea i re-proiectarea technologiei de prelucrare, ex: adoptarea unei tehnologii de
prelucrare mai curate, materii prime mai curate i/sau utilaje de producie mbuntite
- Msuri de prevenie integrate in proces
- Posibiliti de reciclare i de recuperare a coninutului de deeuri
- Opiuni pentru mbuntirea captarii i controlului emisiilor, ex: optimizarea eliberrilor
prin pretratare
- Msuri la finalul proceselor
- Evaluri n privinaa tratrilor la final de proces centralizate sau descentralizate
Evaluarea celor mai eficiente opiuni, lund n considerare:
- Beneficiile i impactele de mediu, cum ar fi: eficiena general n ceea ce privete
eliminarea generala, echilibrul general al efectelor inter-media
- Fezabilitate tehnic, organizaional sau financiar
- Constrngeri si optiuni specifice amplasamentului (cum ar fi cerinele de spaiu vs.
limitrile de spaiu existente, calitatea mediului receptor)
- Problemele ce privesc sigurana
- Resursele necesare i utilitile
Atingerea scopului i monitorizarea realizarii acestuia n conformitate cu un plan de aciune,
care conine aspecte de tipul:
- Programul aciunilor
- Responsabilitatea aciunii
- Datele ce trebuie evaluate
- Metoda de monitorizare i frecvena
- Ghidurile pe care se bazeaz procesul de monitorizare i de evaluare i care este urmat
de evaluarea rezultatelor.
Ciclul este ilustrat n figura 2.2. Evaluarea re-incepe ntregul ciclu de vreme ce, dup cum a fost
menionat mai sus, EMS-ul este un proces iterativ.
Pollution i
Caracterizarea
characterisation
evaluarea polurii
and evaluation
Identification
of
Identificarea
options
forde
opiunilor
improvement
mbuntire
Execution,
Execuie,
monitoring i
monitorizare
and evaluation
evaluare
Evaluarea celor
Assessment
mai eficiente
of most
opiuni
effective
options
Figura 2.2: Strategia unui EMS orientat spre amplasament
19
Capitolul 2
Parte din EMS este evaluarea impactului de mediu n etapele primare ale proiectrii dezvoltrii
procesului de producie i/sau a noilor activiti. Trebuie decis n privina (folosind ciclul din
figura 2.2):
Care este sau ar putea fi impactul lor?
Ce se va ntmpla cu deeurile?
Pot fi ele tratate n instalatiile existente?
Sunt toxice (acut toxice) ele n ceea ce privete mediul receptor sau instalatiile de tratare
existente?
Pot fi sau trebui s fie evitate?
Aplicarea unui EMS este o procedur complex din cauz c ciclul din figura 2.2 trebuie urmat
pentru fiecare dintre unitile de preparare individuale de toate aspectele de mediu relevante n
conformitate cu rezultatele obinute n cadrul amplasamentului. Figura 2.3 prezint o impresie a
acestei prezentri complexe, nimic altceva dect unele dintre aspectele de mediu principale, o
strategie de tratare a polurii orientat pe uzin, i dou uniti individuale sunt incluse. Etapele
1 i 4 corespund celor din Figura 2.2.
Unitatea individual de
Individual
process
procesare
numrul
1
Unitatea
individual
Individual
processde
procesare
numrul
2
unit
2
unit 1
etc.
Pasul 1
First step
Caracterizarea
Characterisation
apei of
reziduale
WW
Characterisation
Caracterizarea
ofgazului
off-gas
Characterisation
Caracterizarea
of waste
deeurilor
Characterisation
Caracterizarea
WW
apeiofreziduale
Characterisation
Caracterizarea
of off-gas
gazului
rezidual
Characterisation
Caracterizarea
of Waste l
deeurilor
Abordare
Preventive
preventiv
approach &i
identificarea
identify options
opiunilor
Pasulstep
2
Second
Abordare
Preventive
preventiv
approach &i
identificarea
identify
options
opiunilor
Abordare
Preventive
preventiv
approach &i
identificarea
identify
options
opiunilor
Abordare
Preventive
preventiv
approach i
&
identificarea
identify options
opiunilor
Abordare
Preventive
preventiv
approach &i
identificarea
identify
options
opiunilor
Abordare
Preventive
preventiv&i
approach
identificarea
identify options
Identificarea
Identify
WW
oportunitilor de
treatment
tratare a apei
opportunities
reziduale
Identificarea
Identify
off-gas
oportunitilor
treatment de
tratare a gazului
opportunities
rezidual
Identificarea
Identify
waste
oportunitilor
treatment de
tratare a
opportunities
deseurilor
Identificarea
Identify WW
oportunitilor
treatment de
tratare a apei
opportunities
reziduale
Identificarea
Identify
off-gas
oportunitilor
treatment de
tratare a gazului
opportunities
rezidual
opiunilor
Identificarea
Identify waste
oportunitilor de
treatment
tratare a
opportunities
deseurilor
Pasul
3
Third
step
Evaluarea scenariilor
Assessment of WW
elaborate n privina
treatment
tratrii
apeiscenarios
reziduale
Pasul
Step 11
Evaluarea
scenariilor
Assessment
of offelaborate
pt.tratarea
gas treatment
gazelor evacuate
scenarios
Evaluarea
scenariilor
Assessment
of
elaborate
n privina
waste treatment
tratrii deseurilor
scenarios
Evaluare
Evaluation
Pasulstep
4
Fourth
Figura 2.3: Complexitatea unui EMS orientat asupra amplasamentului
20
Capitolul 2
EMS-ul este dus la ndeplinire cu ajutorul rationamentului expertilor sprijinit de instrumentariul

managerial. Tipuri diferite de instrumente sunt explicate n Seciunea 2.2.
2.2 Instrumente manageriale

Pentru a aplica un EMS n jurul ciclului de aspecte strategice (vezi Figura 2.1) sunt
utilizate mai multe tipuri de instrumente (manageriale i tehnice). Ele pot fi categorizate cu
aproximaie dup cum urmeaz:
Instrumente de inventariere, ce ofer informaii n privina locaiei, produciei,

circumstanelor de mediu, emisiilor, etc. care aparin de amplasament i astfel
ajutnd la detectarea emisiilor ce pot fi prevenite sau pot fi reduse
Instrumente operaionale, care ajut n deciderea n privina planificrii,
proiectrii, instalrii, operrii i mbuntirii prevenirii polurii uzinelor de
tratare
Instrumente strategice, ce se ocup de organizarea i operarea manevrrilor
emisiilor din ntregul amplasament de industrie chimic ntr-o manier integrat
Instrumente de siguran i pentru situaiile de urgen, necesare pentru
adaptarea la cazurile neateptate.
2.2.1 Instrumente manageriale pentru inventariere

Pentru operarea unui amplasament industrial n conformitate cu un EMS bun este
esenial s deinem informaie detaliat i transparent n privina:
Amplasamentul i circumstanele sale de mediu

Procesele de producie
Caracteristicile poluanilor ce in de procesele de producie individuale
Caracteristicile fluxurilor emise
Situaia la nivel local
Fr aceste informaii nu este posibil s se dezvolte o strategie coerent, eficient i

profitabil. Dei, adeseori este imposibil s cuantificm emisiile fiecrui agent
contaminant prezent n fiecare flux emis, o cale de reducere a parametrilor necesari
poate fi n mod normal descoperit (ex numrul de msurtori) fr o pierdere relevant
de informaie.
2.2.1.1 Inventarierea amplasamentului
Un inventar al amplasamentului este alctuit din:
Localizarea (hart, schi)

Climat, caracteristici geografice, calitatea solului i a apelor subterane, vecintatea, apa
receptoare
Mrimea amplasamentului (suprafaa total, zona construit, zona drenat, zona
acoperit)
Numr de angajai
Uniti de producie
Lista uzinelor de producie cuprinznd, pentru fiecare, date n privina:
- Clasificarea instalatiilor de producie conform Directivei, Anexei I,4. Industrie
Chimic, 4.1 4.6
21
Capitolul 2
- Datele tipice pentru producia instalatiei

Informaie n privina proceselor de producie, pentru fiecare proces oferindu-se:
- O scurt descriere
- O schem(e) simplificat care s cuprind sursele de fluxuri de reziduuri
- Detalii n privina reaciilor chimice (reacii principale i secundare) i n
privina operaiunilor de ajutorare a acestora
- Informaii n privina materiilor de operare, produselor intermediare i finale
- Modul de operare (funcionare) (procese de producie continue sau grupate sau
operaiuni de tip campanie)
- Situaii poteniale de urgen (deversri, scurgeri)
Sistemul de canalizare (canale, WWTP, drenajul apei pluviale).
2.2.1.2 nregistrarea sau Inventarierea Fluxului

Compilarea datelor de baz relevante n privina compoziiei i cantitii de ap rezidual i de
gaze reziduale fiecare individual este fcut n cadrul unui registru sau inventar al fluxului
respectiv (registru al apei reziduale, registru al gazelor reziduale). Fluxurile emise sunt listate n
funcie de sursa lor, adic procesele de producie din care apar. Acest fapt este un element-cheie
n ceea ce nseamn evaluarea gradului de contaminare i a naturii agenilor contaminani,
precum i posibilitile existente de reducere direct la surs. Sursele de ap rezidual sunt listate
n Seciunea 1.1.1., cele de gaze reziduale n Seciunea 1.1.2.
Un registru de flux este alctuit din:
Informaii n privina procesului de producie chimic, cum ar fi:
Informaii n privina fluxurilor emise, cum ar fi n privina:
Componentelor i a variabilitii lor

Datelor relevante n privina concentraiei i ncrcrii componentelor
semnificative i a valabilitii lor (incluznd metoda de monitorizare i
frecvena)
Rata fluxului i variabilitatea ei (ex doza de impulsuri, fluxul continuu
sau discontinuu)
Temperatura
pH-ul (apei reziduale)
Conductivitatea (apei reziduale)
Inflamabilitatea (gazului rezidual)
Limitele explozibile (limita inferioar a exploziei LEL, i limita
superioar a exploziei HEL)
Reactivitatea (gazului rezidual)
Agenii contaminani relevani i/sau parametrii relevani, de tipul:
Date n privina biodegradabilitii (pentru apa rezidual), cum ar fi:
22
Formula reaciei chimice, incluznd compuii iniiali, produii i produii

secundari
Schema simplificat a fluxului tehnologic ale unitii de producie
corespunztoare, prezentnd: reactorul, izolarea produsului i al
activitatii i prezentnd originea exact a aporturilor avute de diferitele
emisii
COD/TOC, NH4+, NO3- i NO2-N, fosfor, metale grele, hidrocarburi

halogenate, poluani organici persisteni (POP) cnd este ateptat apariia
lor i toxicitatea din apa rezidual
Clor, brom, fluor, acid clorhidric, oxizi de sulf (SOx), hidrogen
sulfurat, mercaptani, monoxid de carbon, oxizii de azot (NOx), materii sub
form de particule, metale grele i compuii lor, compui organici volatili
(VOC) din gazele reziduale
Capitolul 2
Concentraii BOD
Rezultatele obinute din Testul Zahn-Wellens modificat
ncrcrile refractare COD/TOC
Potentialul inhibator de denitrificare
Prezena altor substane (pentru gazele reziduale) care ar putea avea un

impact asupra sistemului de tratare sau ar putea fi subiecte de discuie n
privina siguranei, cum ar fi: oxigen, azot, vapori de ap, praf.
Scopul unui inventar al fluxului este identificarea celor mai relevante (importante) surse
de emisii (pentru fiecare tip de mediu, ap rezidual sau gaz rezidual) i pentru permite
o prioritizare a etapelor de reducere a emisiilor. n general, aceast operaiune are patru
etape:
Listarea surselor
Evaluarea cauzelor emisiilor provenite de la fiecare surs
Cuantificarea cantitii de emisii provenite de la fiecare surs
Validarea rezultatelor cu ajutorul unui bilan al materialelor
O clasificare corect a fluxurilor distincte secundare (adic, individual pentru apele reziduale i
pentru gazele reziduale), corespunztor cu caracteristicile i ncrcarea agenilor contaminani,
este o parte hotrtoare n ceea ce privete inventarul i o baz atractiv pentru identificarea
potenialului ulterior de reducere a eliberrilor (vezi Seciunea 2.2.1.3.), fluxurile respective
care se situeaz n fruntea clasificrii respective devenind principalii candidai pentru metoda de
reducere a emisiilor cea mai eficient.
n cadrul amplasamentelor chimice, msurile aplicate pentru reducerea emisiilor sunt cel mai
bine nelese pentru acele procese chimice unde un raport optim al beneficiilor fa de costurile
de mediu ar putea fi atins. Pentru instalaiile existente, ar putea fi tolerate rate de eliminare nonoptime n privina fluxurilor emise minore ce nu conin o ncrcare semnificativ, atunci cnd
eforturile se concentreaz pe fluxurile cu ncrcare semnificativ i, astfel, reducnd emisiile
generale i impactul asupra mediului.
2.2.1.2.1 Evaluarea ntregului efluent (WEA)
Deversrile efluenilor au fost foarte mult evaluate i reglementate pe baza

proprietilor fizice i chimice, cum ar fi COD, BOD, TSS pH-ul i concentraiile
specifice ale substanelor periculoase. Aceste proprieti furnizeaz o baz
corespunztoare n ceea ce nseamn controlarea efluenilor ce conin ageni
contaminai relativi puini i bine conturai ce au proprieti toxicologice bine definite i
nelese. ns, oricum, este dificil cteodat de evaluat semnificaia de mediu a
efluenilor variabili i compleci, evaluare fcut pe baza compoziiei i proprietilor
fizico-chimice.
Evaluarea ntregului efluent reprezint o metodologie elaborat pentru a evalua
fluxurile complexe de ap rezidual i este adiional fa de folosirea parametrilor surogat sau
sum de tipul COD, AOX i EOX. Scopul este evaluarea caracterului posibil periculos al
efluenilor ce ar fi insuficient controlat atunci cnd se bazeaz doar pe indicaiile chimice
furnizate de acei parametri sum sau de limitele elaborate pe compui chimici individuali.
Evaluarea ntregului efluent furnizeaz o modalitate de evaluare adiional sau poate chiar mult
mai direct a impactului potenial al efluenilor asupra mediului acvatic i este probabil c va
juca un rol important n regularea deversrilor, suplimentnd sau poate nlocuind msurile
tradiionale luate n privina calitii efluenilor n cadrul monitorizrii mediului i evalurii
riscurilor. Cooperarea i nelegerea reciproc ntre regulatorul i deversorul respectiv va fi
esenial pentru asigurarea controlului corespunztor i potrivit al deversrilor efluenilor
compleci.
23
Capitolul 2
Metodele de testare biologic, metodele de bioevaluare, sunt folosite pentru

evaluarea toxicitii ntregului efluent, ex bioevaluarea la peti, alge, bacterii i
crustacee. Avantajul lor fa de analizele chimice efectuate asupra unei singure
substane este acela c proprietile toxice ale probelor de ap sunt determinate ntr-o
manier integrat i efectele interactive, ce pot aprea n prezena ctorva poluani, sunt
datorate integral acestora. Cu ajutorul metodelor de testare biologice se poate determina
semnificaia de mediu a efluenilor compleci. Aceste metode sunt de obicei mai rapide
i mai ieftine dect caracterizarea chimic vast i, astfel, simplificnd regulile. Ele
acoper o gam de substane i produc rezultate ce pot fi interpretate destul de uor. n
plus, permit obinerea unor concluzii ce trebuie trase n privina eficienei uzinelor de
tratare a apelor reziduale n eliminarea substanelor toxice.
Alegerea fcut pentru metodele de bioevaluare i alegerea designului experimental
depind de aplicaie, adic dac rezultatele trebuie folosite pentru evaluarea pericolelor,
monitorizare sau pentru concordan. Metodele de bioevaluare pentru diferite metode vor avea
cerine diferite.
Exist foarte mult experien n ceea ce privete msurarea toxicitii acute i sunt
dou proceduri utilizate n mod binuit pentru evaluarea datelor toxicitii:
Abordarea ECx/LCx ce folosete date statistice analizeaz acolo unde sunt necesare cel puin
cinci perechi de date ale concentraiei/rspunsului, ntre 0% i 100% procent de rspuns.
Abordarea LID (Diluia ineficient inferioar) care are ca rezultat diluarea fluxului de ap
rezidual original pn n momentul n care nu mai sunt observate efecte, adic echivalentul a
1/NOEC. Nu are nevoie de o relaionare concentraie/rspuns i astfel procedura de testare a
ntregului este simpl, ns nu sunt disponibile evaluri statistice i limite ale siguranei.
Evaluarea ntregului efluent (WEA) furnizeaz informaii asupra efluenilor prin utilizarea unei
game de metode chimice, fizice i/sau biologice prin care le examineaz potenialul de
producere a efectelor biologice. Metodologia WEA este concentrat pe determinarea posibilelor
efecte adverse ale efluenilor i se ocup n principal de aceeai parametrii de efect care sunt
utilizai ntr-o abordare orientat pe substan:
Toxicitatea acut
Mutagenitatea sau (preferabil) genotoxicitatea
Toxicitatea cronic
Bioacumularea
Persistena sau (bio)degradabilitatea

Compuii chimici care sunt persisteni (P), toxici (T) i/sau predispui la
bioacumulare (B) sunt de interes special n ceea ce privete mediul acvatic. Abordarea
orientat pe compuii chimici se concentreaz pe msurarea substanelor periculoase
care au fost selectate i li s-a determinat prioritabilitatea folosind criteriul P-T-B. Un
program WEA bine alctuit poate furniza management de mediu care s conin msuri
integrate n privina efluenilor compleci. Avantajele folosirii parametrilor cu efect
biologic sunt:
WEA ia n considerare toi compuii apelor reziduale fr a ine seama de

proveniena lor i detectabilitatea lor prin analiz chimic. Compuii nu trebuie
identificai neaprat. Produsele secundare i metaboliii sunt de asemenea
evaluai.
Efectele toxice asupra organismelor acvatice sunt afiate direct; efectele
combinate sunt luate de asemenea n considerare.
Sursele de eflueni periculoi (etapele de producie i punctele fierbini) din
interiorul zonelor industriale pot fi identificate n multe cazuri (reurmrire)
efortul necesar aplicrii de teste n cadrul WEA este comparabil cu aplicarea
unei analize asupra unei singure substane dintr-un efluent complex.
Avantajele menionate mai sus sunt avantaje mai mult sau mai puin tiinifice, ns
WEA poate s aplice i practici de producie curente:
O combinare de msurtori directe i indirecte a unei game de efecte
poteniale poate fi utilizat de ctre managementul mediului, n special
24
Capitolul 2
cnd efluenii coninnd substane ce sunt slab cunoscute fa de

persistena lor n acei eflueni, bioacumularea i toxicitatea lor.
Avnd n vedere c rezultatele toxicitii pot fi aplicate uor, ex n
calculele diluiei, n bioacumulare i n persistena din cadrul unui
efluent, ele nsele nu sunt elocvente pentru efectele produse, ci mai
degrab sunt legate de o evaluare a expunerii cronice.
Furnizeaz informaii n privina riscurilor poteniale ale mediului,
aducnd informaii anticipate operatorilor i reglementatorilor.
Folosind tehnici specifice, poate fi utilizat pentru identificarea
componentelor periculoase din eflueni i ajutarea operaiunilor pentru a
reduce deversarea acestor tipuri de componente
Aplicarea WEA nfrunt greuti provocate de comunitatea tiinific.
Incluznd:
concentrare continu pe componenta toxicitate a P-T-B ului n combinare cu

o lips a unui acord n ceea ce privete testele standardizate pentru
bioacumulri i pe persisten.
WEA nsui, n general, nu ia n considerare protecia sedimentelor i cile de
expunere a lanului trofic, care, oricum, pot fi examinate ntr-un proces vast de
evaluare a riscului.
Este important comunicarea rezultatelor testrii WEA n contextul prelevrii
de probe spaiale i temporale din efluent, aplicarea de metode, elaborarea
presupunerilor i aplicarea analizei statistice la datele deinute. Este necesar
aplicarea de standarde internaionale i acorduri ulterioare asupra unor
asemenea probleme.
n general, WEA poate fi utilizat ca un instrument n cadrul unui EMS pentru a
oferi informaii n privina caracteristicilor unui efluent. Dup cum a fost notat n
Seciunea 2.2.1, este aproape imposibil s cuantifici emisiile fiecrui agent
contaminator prezent n fluxul efluentului. Oricum, un program WEA bine alctuit
poate furniza operatorilor msurri integrate a calitii efluentului. WEA poate fi una
din msurtorile utilizate ntr-un registru al fluxului efluentului dup cum a fost descris n
Seciunea 2.2.1.2.
Aplicaii posibile ale WEA includ:
Reglementri sau ghidri n privina toxicitii efluenilor.
Unele jurisdicii specific criteriul numeric al toxicitii n permisele pentru
deversare, n timp ce altele folosesc datele toxicitii ca un instrument de
evaluare sau de planificare. Stabilirea criteriului de toxicitate asigur o evaluare
complet a efluenilor: aciuni de constrngere sau de management sunt aplicate
doar cnd efluentul pic n mod repetat criteriul toxicitii. Alternativ,
abordri mai puin formale pentru utilizarea datelor toxicitii pot reduce
incertitudinile n privina riscurilor deversrilor efluenilor cu ajutorul
completrii datelor convenionale chimice ale efluenilor. n plus fa de datele
toxicitii, evaluri ale persistenei i a bioacumulrii pot fi utilizate n acelai
fel.4
Clasificarea (poziionarea) riscului de mediu al deversrilor ntr-un sistem
acvatic
WEA poate fi utilizat pentru a evalua riscul relativ alctuit de deversrile
multiple, cu obiectivul de a canaliza atenia acolo unde este nevoie de ea
Identificarea Toxicitii / Evalurile Reducerii (TIE / TRE)
TIE/TRE este utilizat pentru a detrmina de ce un efluent este toxic i ce poate
fi fcut pentru a reduce acea toxicitate la un nivel acceptabil (vezi:
http://www.setac.org/wettre.html). TRE poate fi definit ca fiind un studiu
4
Abordrile sunt descrise n: de Maagd, R.G.-J.2000. Testul Bioacumulrii aplicat n testarea ntregului efluent. Env.
Toxicol. & Chem. 19 (1): 25-35
25
Capitolul 2
specific amplasamentului aplicat cu ajutorul unei proceduri n trepte5, alctuit

pentru a:
Identifica agentul care produce toxicitatea efluentului
Izola sursa toxicitii
Evalua eficiena opiunilor de controlare a toxicitii, i
Confirma reducerea toxicitii efluentului.
TIE este definit ca un set de proceduri care identific agentul specific

responsabil de toxicitatea efluentului (i aceasta poate fi un subset de instrumente
utilizate n TRE). Reducerea toxicitii pn la un nivel acceptabil poate fi ndeplinit
prin identificarea i controlul sursei toxicitii sau identificarea i implementarea unei
strategii de tratare care reduce toxicitatea la un grad acceptabil. TIE/TRE poate varia de
la foarte simple la foarte complexe i furnizeaz un proces logic pentru operatori pentru
ca acetia s poat rezolva o problem semnificativ de toxicitate. TRE poate ghida
eforturile de tratare pentru a se concentra pe minimalizarea costurilor mbuntirii
efluenilor. Acest tip de studiu, ns, trebuie s fie fcut de personal experimentat cu
ajutorul unui bun laborator (cu faciliti pentru analize chimice i de toxicitate). Prin
convenie, TIE/TRE evalueaz toxicitatea, ns elemente att ale persistenei ct i a
bioacumulrii pot fi o adugare n cadrul procesului (ex PIE/PRE sau BIE/BRE).
Prioritatea msurilor de tratare a reziduurilor.
Evalurile de identificare/reducere (dup cum au fost ele descrise mai sus) pot fi utilizate
pentru a prezice eficiena diferitelor msuri de tratare a reziduurilor i pentru a poziiona
contribuia lor la o reducere a pericolelor implicate de eflueni. De exemplu, datele
provenite din testele toxicitii pot oferi o msurare integrat a mbuntirilor aduse
tratrii reziduurilor (ex. Testarea toxicitii efluenilor din uzinele la scal pilot). Acest
tip de informare ajut pe cei desemnai s ia decizii astfel nct s obin cel mai bun pre
pentru investiia lor n tratarea (apei reziduale) reziduurilor.
Judecarea eficienei mbuntirilor tratrii
Odat ce o companie i-a mbuntit sistemul de tratare a reziduurilor (a apei reziduale),
testarea toxicitii i alte tipuri de testare a efluentului de-a lungul unei perioade de
funcionare pot fi utilizate pentru a evalua mbuntirile aduse tratrii reziduurilor de-a
lungul timpului. Un studiu comparativ asupra toxicitii diferiilor eflueni a prezentat
faptul c mbuntirile aduse tratrii prin folosirea abordrilor convenionale nu
garanteaz absena toxicitii acute6.
Urmrirea efectelor observate n mediile receptoare
Dac condiiile de mediu din mediul receptor prezint impacturi negative, WEA
(adeseori ntr-o gam de concentraii care s corespund diluiei din mediul receptor)
poate fi utilizat pentru a ncerca stabilirea unei cauze i a unui efect. De exemplu,
ipoteza prin care se presupune c flora i fauna marin comunitar, mai bine zis calitatea
lor ar fi influenat de o deversare a unui efluent, se poate testa folosind un WEA alctuit
cu grij. n plus, metode pentru evaluarea efluentului pot fi utilizate pentru a evalua
calitatea mediului receptor, permind o comparare direct ntre cele dou.
Evaluarea riscurilor/pericolelor specifice amplasamentului
Riscul de mediu al unui efluent poate fi prezis sau evaluat folosind o metod de
evaluare a riscului, unde una dintre metodele ce probabil vor evalua efectele biologice va fi
USEPA. 1991. Document tehnic pentru calitatea apei bazat pe controlul toxicitii. Washington DC: Biroul Apelor EPA /
505 / 2-90-001.
Tonkes, M., P.J. F. De Graaf i J. Graansma 1999. Evaluarea efluenilor industriali compleci n Olanda prin folosirea
unei metode (abordri) de evaluare toxicitii ntregului efluent (sau umed). Water Science and Technology 39
(19-11):55.
26
Capitolul 2
WEA7. Ar fi important o aa-numit validare a terenului de orice efect biologic printr-o legare
a datelor provenite dintr-o WEA de efectele biologice msurate din comunitile acvatice8.
Dup cum a fost demonstrat n exemplele de mai sus, WEA poate fi utilizat pentru a ajuta
deciziile luate n privina BAT, n mai multe moduri practice. Fiecare jurisdicie poate opta
pentru o combinaie de aplicaii care s se poat potrivi politicilor i practicilor proprii de
control a efluenilor. WEA susine majoritatea metodelor (abordrilor) din managementul
deversrii efluenilor, indiferent dac se concentreaz strict pe emisii sau combinat cu o
metod care se ocup de calitatea apei.
WEA este foarte utilizat, att n interiorul sau n exteriorul Uniunii Europene. Una dintre
diferenele principale dintre metodele utilizate de fiecare ar este combinaia i tipurile de teste
care sunt utilizate (toxicitate/genotoxicitate, persistena i/sau bioacumularea). n cadrul Uniunii
Europene, implementarea WEA-ului n contextul reglementrilor existente se afl doar la
stadiul cercetrii i dezvoltrii, ns exemplele de mai jos prezint o gam de utilizri ale
metodelor respective n cadrul WEA:
Germania folosete n mod regulat toxicitatea acut i genotoxicitatea drept

standarde ecotoxicologice n privina efluenilor din cadrul ctorva sectoare
industriale [cww/tm/130] i, de asemenea, exist un program de dezvoltare i
cercetare WEA (ex. Dezvoltarea testelor n privina icrelor (ou) de pete).
n ultimii 6 ani, Irlanda a avut limite obligatorii ale emisiilor n termeni de Uniti
Toxicologice (TU) pentru efluenii deversai n apele din Industriile de Control
Integrat al Polurii. Limitele TU variaz de la 5 la 10 i sunt prevzute n
documentele ghid ale BATNEEC publicate [cww/tm/95] elaborate pentru
diferite sectoare de activitate. n plus, industriilor ce deverseaz n WWTP (Uzina
de Tratare a Apei Reziduale) municipal li se va cere, de asemenea, s aplice o
combinaie de teste respirometrice i asupra toxicitii.
n Suedia, caracterizarea efluentului (incluznd WEA) este utilizat pentru a
evalua dac tratarea efluentului pentru o anumit operaiune este adecvat. Acest
fapt se ntmpl sub forma unei verificri a unitilor noi de producie (instalaii
n-proces i capt-de-conduct) care a fost n vigoare o perioad de timp ca parte a
procesului de obinere a aprobrilor. Aceast abordare, ns, poate fi utilizat n
orice moment pentru a evalua nevoia nfiinrii unor instalaii ulterioare.
n Regatul Unit al Marii Britanii se trece spre Evaluarea Direct a Toxicitii
(DTA) pentru deversrile de eflueni9, aplicndu-se cercetri i dezvoltri
laborioase, ct i un program de demonstrare.
Olanda se afl n stadiul final al cercetrii WEA i n faza de dezvoltare n care se
vor cntri n mod egal (geno)toxicitatea, persistena i bioacumularea. WEA va fi
aplicat conform legilor n vigoare pn n anul 2005.
Pe o scar mai larg, de nivel european, OSPAR (Convenia de la Oslo i de la Paris
pentru Protecia Mediului Marin din Atlanticul de Nord) a abordat problema evalurii
ecotoxicologice a apei reziduale ca baz a evalurii calitii efluenilor prin Grupul
Surselor Difuze sau de tip Punct (PDS) n anul 1994. n Noiembrie 1999, Agenia de
Mediu a Germaniei Federale a emis un document de fond n privina folosirii WEA-ului
n evaluarea apei reziduale [cww/tm/130]. Un Grup de experi Intersesionali (IEG) a
fost format n anul 1999 n mod special pentru a dezvolta un WEA n contextul
Strategiei OSPAR n privina Substanelor Periculoase (OSPAR, 2000,
http://www.ospar.org). Grupul a examinat posibilitatea de folosire a WEA pentru
7
Chapman, P.M. 2000. Testarea toxicitii ntregului efluent utilitate, nivelul proteciei i evaluarea riscului. Env.
Toxicol. & Chem. 19(1):3-13
Grothe, D.R., K.L. Dickson i D.K. Reed-Judkins (eds.) 1996. Testarea toxicitii ntregului efluent: o evaluare a
metodelor i a prediciilor impacturilor asupra sistemului receptor. Societatea de Chimie i Toxicologie de Mediu.
Pensacola. Florida USA
Boumphrey, R., Tinsley, D., Forrow, D. i R. Moxon, 1999. Evaluarea ntregului Efluent n UK. Workshopul OSPAR cu
tema Evaluarea ntregului Efluent, Lelystad, Olanda, 28-29 Oct. 1999
27
Capitolul 2
diferite ramuri ale industriei (pn n prezent, industria fabricrii celulozei i hrtiei i
cea farmaceutic). n plus, grupul a elaborat o revizuire a metodelor persistenei i
bioacumulrii i, de asemenea, pentru distrugerea endocrin i genotoxic (amndou n
preparare).
n concluzie, WEA este un instrument util pentru prevenia i controlul polurii integrate, ns
mai degrab va completa metodele tradiionale de control bazate pe compui chimici, dect s le
nlocuiasc. Din experien se tie c atunci cnd sunt implementate ntr-un program WEA bine
alctuit msurri ale P-T-B ului ele au ca rezultat reduceri ale eliberrilor de substane
periculoase din cadrul apelor reziduale. Elementul-cheie este ca WEA s fie astfel proiectat
nct s completeze alte msuri de control ce se gsesc n cadrul unui sistem de management al
mediului eficient.
2.2.1.2.2
Reducerea Consumului de ap i a Deversrii de ap rezidual
Din cauza importanei crescnde n multe zone din Uniunea European, este
normal s acordm un paragraf n plus conservrii apei (adic, reducerea consumului de
ap i al aparitiei apei reziduale) i/sau re-utilizrii ei, ca un instrument de management
al apei. Conservarea apei, de exemplu, adeseori ajut la reducerea impacturilor negative
ale transferului poluant din mediul gazos n cel apos. Probabil nu este o exagerare
afirmaia c extinderea re-utilizrii i reciclrii apei este limitat de creativitatea i
dorina oamenilor implicai n acest proces i nu de barierele impuse de tehnic. Acest
fapt depinde, ns, de circumstanele locale. Aspectele ce trebuie considerate sunt, de
exemplu:
Dezvoltarea de strategii care s minimalizeze consumul de ap (proaspt) i
aparitia apei reziduale din cadrul proceselor de producie [cww/tm/67d], cum ar
fi:
- Alterare in timpul procesului care ar putea conduce spre o reducere a apei
necesare, ex. substituirea apei de rcire cu aerul de rcire
- Reciclare direct a apei de rcire, adic re-utilizarea apei reziduale uor
contaminate n cadrul altor procese ce nu sunt influenate de aceti ageni
contaminatori care va avea ca rezultat reducerea apei proaspete i a apei
reziduale fr a schimba ncrcarea contaminant.
- Pretratarea apei reziduale i reutilizarea ei ulterioar (n acelai sau n alt
proces) care are ca rezultat reducerea apei proaspete, a apei reziduale i a
ncrcrii cu ageni contaminani
Reducerea consumului de ap folosite la rcirea aparaturii folosit n cadrul
tehnicilor de diminuare a gazelor reziduale (ex. filtre, biofiltre, frigidere cu racire
pe apa, cicloane umede, separatoare electrostatice la umed)
Procedura de reducere a consumului de ap i a apei reziduale, n general, urmeaz
modalitatea ilustrat n figura 2.4. [cww/tm/67d].
Ca un prim pas, este alctuit un bilan al apei i al principalilor ageni contaminani care
ar putea preveni reutilizarea sa direct. Cnd colectarea de date pentru registrul apei reziduale
nu aduce date consistente, este necesar revizuirea datelor mpreun cu msurtori adiionale.
Bazndu-se pe echilibrul staionar in masa, diferitele opiuni pentru minimalizarea
consumului de ap pot fi dezvoltate i evaluate pentru operabilitate. Pentru a minimaliza
cantitatea de ap (rezidual) ar fi util colectarea i amestecarea unor fluxuri din cteva procese
de producie diferite i reciclarea complet a amestecului, crescnd astfel potenialul de
precipitare i corodare. Instrumentele care administreaz aceste realizari de proces sunt descrise
n Seciunea 2.2.1.3.
28
Capitolul 2
ns, nu trebuie trecut cu vederea faptul c mbogirea poluanilor ce nu pot fi

ndeprtai prin indepartare intern sau prin tehnici de epurare poate limita reutilizarea apei n
cadrul ciclurilor apei.
Informaii n on
Information
privina tehnicilor
waste
water
de tratare a apei
treatment
reziduale
techniques
Modelare
Chemical
chimica
modelling
Collection
Colectare and
i
reconciliation
revizuirea
datelor
of
data
Bilanul
agenilor
Contaminant
contaminani
balance
Dezvoltarea
Development
soluiei
of economical
economice
solution
Generarea de
Generation of
opiuni
options
Optimizarea
Operation
operatiei
optimisation
Specificarea
Specification
calitatii
apei
of water
quality
Figura 2.4: Procedura general pentru reducere Consumului de ap i a Aparitiei apei reziduale
2.2.1.2.3
Cuantificarea Emisiilor De Gaze Reziduale
Emisiile de gaze reziduale din unele surse pot avea cauze diferite i astfel emisiile rezultate din
fiecare cauz trebuie s fie evaluate separat pentru a cuantifica emisiile totale ce apar prin
aceast surs. Mai mult, reducerea surselor va insemna concentrarea asupra cauzelor producerii
emisiilor i nu pe sursa prin care sunt ele emise.
Cuantificarea emisiilor pe fiecare surs
Emisiile pot fi cuantificate pentru fiecare surs n modul descris de Directiva Consiliului
Europei 1999/13/EC (Directiva VOC) [cww/tm/88].
Pentru a pregti un inventar al gazelor reziduale, emisiile din toate sursele poteniale trebuie
cuantificate. Acest lucru poate fi realizat fie prin estimare, calculare sau msurare n
conformitate cu tipul de emisii i importana lor relativ fa de emisiile de gaze reziduale
totale. Unele emisii sunt cel mai bine estimate cu ajutorul unei surse a ieirii, altele cu ajutorul
cauzelor emisiilor. n particular, emisiile necaptate sunt foarte greu de msurat. Ele necesit
cuantificare contribuind deoarece contribuie la cauza generala.
Urmtoarele exemple sunt oferite prin ilustraie:
Emisiile produsului (n mod normal VOC) pot fi estimate atunci cnd coninutul gazos al
produsului este cunoscut. Cantitatea de solvent coninut de produs, de exemplu, este bine
definit i cantitile vndute sau recuperate sunt de asemenea cunoscute.
Dac substanele gazoase se regsesc n reziduuri, coninutul lor trebuie msurat, sau
identificat pentru a calcula cantitatea ce ar putea fi emis. Aceasta va depinde, de asemenea, de
metoda folosit pentru ndeprtarea reziduului.
29
Capitolul 2
Emisiile captate n atmosfer pot fi cuantificate prin msurarea adecvat a ratei fluxului de
aer i a concentraiei de gaz rezidual (preferabil n diverse stadii ale procesului). Aceast
msurare poate fi, ns, destul de scump i poate fi complicat de dificultile de acces, de
prezena vaporilor de ap sau materiilor sub form de particule sau altor cauze i ar putea
reprezenta doar o parte a situaiei care adeseori este variabil n timp. O metod de calcul este
de obicei preferat unde msurtoarea nu este o opiune fezabil. Aceast posibilitate depinde
de cauza emisiei. De exemplu, dac o emisie captat este produs de evaporarea unui solvent
ntr-o operaiune de uscare (emisie VOC), este normal uoar calcularea cantitii de solvent
evaporate prin msurarea coninutului de solvent din produs nainte de uscare avnd n vedere
faptul c poluanii din gazele emise din combustie (NOx, SOx, etc) sau poluanii periculoi
necesit msurarea n coul respectiv.
Cantitile necapatate ntr-un sistem de diminuare pot fi calculate dac sunt cunoscute
cantitile trimise spre sistem i randamentul reducerii lor
Emisiile necaptate sunt prin natura lor dificile i adeseori cost mult pentru a fi msurate i
trebuie evaluate prin luarea n considerare a cauzelor emisiilor i a metodelor de evaluare
relaionate ce sunt detaliate mai jos. Cu toate acestea, nainte de a abandona posibilitatea
msurrii, ar trebui fcut o evaluare a fezabilitii sale.
Cuantificarea emisiilor in functie de cauz
O cuantificare a emisiilor bazat pe cauzele lor, ar putea fi singura soluie practic, n special
pentru emisiile necaptate, ns adeseori i pentru emisiile captate. Exist cteva metode pentru a
executa aceste calcule. Toate metodele de calcul ofer estimri, care n anumite cazuri indic
doar ordinul de mrime.
Exemple ar putea fi:
Cuantificarea emisiilor de proces trebuie s se bazeze pe o nelegere detaliat a procesului
care are loc. n multe cazuri se furnizeaz o evaluare corect a cantitii emise, care uneori ar
trebui confirmat prin msurtori. n executarea acestor calcule i msurtori, trebuie acordat o
anumit atenie variabilitii ce ar putea fi inerent pe parcursul procesului. Aceasta poate fi o
variabilitate n timp n cadrul proceselor discontinue cantitatea emis variaz tipic pe msur
ce procesul discontinuu progreseaz sau o variabilitate a clasei diferite clase ale produselor
emit diferite cantiti. Calculele trebuie s reflecte cele de mai sus i n momentul n care sunt
executate msurtori condiiile de operare din timpul executrii fiecrei msurtori trebuie
nregistrate cu grij i, de asemenea, trebuie efectuate msurtori suficiente pentru a acoperi
ntreaga gam de variabiliti. Un bilan al materialelor anual trebuie s ia n considerare
producia anual pentru a surprinde corect efectul clasei.
Calculele emisiilor provenite din recipientele de depozitare se pot baza pe metodologia
alctuit de USEPA (Agenia de Protecie a Mediului din Statele Unite) [cww/tm/89]. Calculele
sunt greoaie i necesit cunotine n privina unor date meteorologice ce pot fi obinute de la
institutul local de meteorologie. Emisiile semnificative provenite din depozitare pot fi generate
din recipientele atmosferice de la suprafa. ns scurgerile din recipientele subterane sau din
recipientele sub o presiune mai mare dect cea atmosferic sunt n mod semnificativ reduse.
Pierderile din timpul lucrului depind de numrul de transferuri pe an (adic, de cte ori volumul
recipientului a fost umplut/golit n timpul unui an) i ele sunt sczute pentru transferurile puine.
Dac bilanul vaporilor se aplic n timpul umplerii recipientelor, pierderile din timpul lucrului
sunt eliminate. Astfel, n multe construcii emisiile din cadrul depozitelor sunt sczute
comparndu-le cu alte emisii. Este recomandabil s fie evaluate pierderile din cadrul
depozitelor, bazndu-ne pe bilanul materialelor nainte de a trece la calcule detaliate. Dac
calculele detaliate sunt necesare, se recomand utilizarea instrumentului computerizat TANKS
[cww/tm/90] dezvoltat de ctre USEPA, o versiune computerizat a metodei de calculare
USEPA.
30
Capitolul 2
Emisiile provenite din manevrare pot fi calculate presupunnd un coninut de vapori al

aerului ce este evacuat dintr-un container ncrcat, corespunztor presiunii vaporilor produsului
ncrcat, la temperatura de ncrcare, nmulit cu un factor de saturaie. Factorul saturaie
depinde de metoda de ncrcare i reprezint gradul de saturaie atins n medie n spaiul ocupat
de vapori n timpul ncrcrii. Factorii de saturaie pentru recipientele de transport rutier ale
BLC-urilor sunt [cww/tm/72]:
ncrcare n imersiune ntr-un rezervor de cargou curat: 0,5
ncrcare n imersiune ntr-un rezervor de cargou umed (service specializat): 0,6
ncrcare de stropire: 1,45 (un factor mai mare de 1 reprezint supra-saturare
cauzat de picturi de ap ce sunt evacuate alturi de vapori).
Calculele emisiilor provenite de la scurgerile echipamentelor se bazeaz pe metodele
dezvoltate de USEPA i variaz de la simple (bazate pe numrarea punctelor de scurgere i pe
emisiile medii ale unui punct) la complexe (bazate pe corelaiile dintre o concentraie ppm
msurat la interfaa scurgerii i rata specific a scurgerii i tipul de echipament considerat).
Descrieri adiionale sunt furnizate n Protocolul USEPA 453 care este detaliat n cadrul
proiectului IMPEL Emisiile VOC Difuze [cww/tm/154]. Aceste metode de calcul furnizeaz
estimri ale actualelor emisii i de obicei o metod de calcul mult mai sofisticat produce
rezultate mai slabe. Calculele bazate pe numrarea echipamentului sunt singurele ce nu necesit
msurtori fcute cu ajutorul unui analizator al vaporilor organici n fiecare punct potenial de
scurgere. Dac aceste calcule furnizeaz un rezultat satisfctor n acest scop, nu mai este
necesar o analiz ulterioar. Dac emisiile provenite de la scurgerile echipamentelor devin
importante, trebuie implementat un Program de ntreinere i Monitorizare (numit i Detecia i
Repararea Scurgerii LDAR), impunnd msurarea fiecrui punct potenial de scurgere i ansa
pentru repararea scurgerilor descoperite. Aceast lucrare necesit pregtire n executarea
msurtorilor i nregistrarea lor n baza de date, astfel c, este cel mai bine dus la ndeplinire
de contractori specializai.
Emisiile ne-obinuite cauzate de operaiunile de pornire, oprire i de ntreinere trebuie luate
n considerare. Acestea depind foarte mult de metodologia de operare. Nu exist metode
acceptate de toat lumea pentru estimarea acestor emisii. Ele, ns, pot s devin importante n
operaiunile discontinue cu vase cu nchidere/deschidere frecvent. n aceste cazuri cea mai
bun metod practic este pregtirea unei campanii de msurare pentru cuantificarea emisiilor
din fiecare etap de operare.
Emisiile accidentale nu ar trebui s apar. n momentul n care ele apar pierderile relaionate
ale solventului ar trebui reflectate n bilanul de materiale. Se recomand ca aceste incidente
s fie urmrite i inut un registru al cantitii estimate a fi emise n timpul fiecrui
eveniment.
2.2.1.3 Analiza Fluxului de Materiale i Energie (EMFA)

EMFA cuprinde o ntreag gam de instrumente pentru a optimiza consumul de energie, materii
prime, ap i deversarea efluentului prin urmrirea fluxurilor interne de energie i materiale
folosite n procesele de producie. Astfel, este fie parte fie o extensie a unui inventar al fluxului,
utiliznd datele obinute pentru a trage concluziile necesare. Pentru a rezolva aceast problem
este disponibil un soft de calculator disponibil n diferite grade de complexitate. Procedura
normal a EMFA-ului este:
Se ncepe cu o analiz a intrrilor-ieirilor procesului
Procedur repetat (iterativ) pentru identificarea potenialului de mbuntire prin
comparare cantitativ a datelor de intrare i de ieire avnd valori-int.
Simulare a diferitelor scenarii (proiect al procesului) cu evaluri individuale a impactului
lor asupra mediului
Identificarea celei mai bune soluii conform scopului propus (eficiena de cost, prevenirea
reziduurilor, economisirea resurselor, etc.)
31
Capitolul 2
Scopul implementrii unui instrument EMFA este pentru a opera procesele de producie mai
eficient i pentru a scdea impactul acestora asupra mediului (ex. reducere a deversrii de
reziduuri i/sau a consumului de ap) i eventual scderea costurilor.
Un exemplu de abordare EMFA este detaliat n Anexa 7.2.
2.2.2 Instrumente de Management Operaional

Cu toate c instrumentele de management ale inventarierii furnizeaz toate informaiile necesare
fr de care nici o decizie asupra prevenirii eficiente a deseurilor, asupra minimalizrii i/sau a
tratrii reziduurilor, nu se poate lua, instrumentele de management operaional furnizeaz baza
aplicrii acestor decizii.
2.2.2.1 Monitorizarea
Monitorizarea formeaz un pod ntre instrumentele de inventariere i cele operaionale, ns
este, de asemenea, legat de instrumentele strategice i de siguran. Cantitatea de informaie
furnizat de instrumentele de inventariere, de ex. registrul (registrele) fluxului, este colectat cu
ajutorul sistemelor i programelor de monitorizare. Probabil cel mai important aspect este
controlarea operrii corecte a proceselor de producie i de tratare, pentru a vedea dac scopurile
de mediu stabilite sunt atinse i pentru a identifica i pentru a ajuta la urmrirea accidentelor
(incidentelor).
Nu poti tine sub control ceea ce nu poi msura. Astfel, pentru a msura eficiena unui EMS,
sunt necesare date reale n privina efectelor precise ale activitilor din cadrul unui
amplasament industrial asupra mediului i asupra oamenilor. Astfel, este necesar aplicarea
unui program regulat i planificat de monitorizare i prelevare de probe.
Parametrii ce trebuie monitorizai ar trebui s includ [cww/tm/132]:
Surse punctiforme, emisii fugitive i difuze eliberate n atmosfer, ap sau canalizare
Reziduuri, n special reziduuri periculoase
Contaminarea terenului, apei i aerului
Folosirea apei, combustibilului, energiei, oxigenului, azotului sau a altor gaze (de ex. argon)
Eliberari de energie termic, zgomot, miros sau praf
Efecte asupra prilor specifice din cadrul mediului i a ecosistemului (vezi exemple n
Seciunea 2.2.1.2.1.)
Accidente sau incidente abia evitate din cadrul amplasamentului
Rniri ale personalului
Accidente din timpul transportului
Plngeri din partea locuitorilor din cadrul comunitii
Monitorizarea, ns, nu se rezum la msurarea analitic. Include de asemenea ntreinere
regulat, verificri vizuale i pentru siguran.
n paralel cu acest document este produs un BREF n privina Monitorizrii la care cititorul
poate apela pentru alte informaii mai amnunite. Monitorizarea n contextul apei reziduale i
gazului rezidual este detaliat n Capitolul 3; standarde ale parametrilor analitici sunt listate n
Anexa 7.4.
2.2.2.2 Stabilirea i Revizuirea regulat a Scopurilor sau a Programelor Interne
32
Capitolul 2
EMS-ul trebuie s stabileasc un program de mediu acolo unde sunt stabilite scopuri specifice
amplasamentului, stabilite pe termen lung i sunt interne. Scopurile globale i pe termen lung
fac parte din politica companiei, astfel c nu sunt incluse n acest BREF, ns se afirm c o
asemenea politic este un item necesar.
Parametrii pentru care scopurile interne sunt stabilite trebuie selectai n conformitate cu
relevana lor. Pentru a limita numrul acestor parametrii, finalitatea stabilirii scopurilor trebuie
reinut, adic, o funcionare optim a procesului de producie i a operaiunilor de diminuare
trebuie asigurat, astfel minimaliznd impactul asupra mediului luat ca ntreg. De obicei, nu este
necesar stabilirea nivelului scopului pentru fiecare parametru implicat, ns se folosesc aanumiii parametrii-surogat pentru a descrie emisiile.
Nivelurile scopurilor msurabile trebuie stabilite astfel nct s poate fi realizate specificatiile
autorizatiei i s fie ntrunite condiiile specifice locale.
Exist mai multe clase de scopuri, una dintre ele fiind standardul general, alta standarde
specifice amplasamentului. Exemple de standarde-generale:
Cerinele cuprinse n Obiectivele Calitii Mediului (EQO) sau n Standardele Calitii
Mediului (EQS) precum i standarde tehnologice i Practica pentru o Bun Producie (GMP)
Cerinele generale pentru Calitatea Bazinului Rului (Directiva Cadrul de lucru al Apei sau
reglementrile n privina calitii apei)
Cerinele generale n ceea ce privete aerul, programe naionale i internionale
Cerinele impuse de standardele interne ale companiei pentru toate amplasamentele ce-i
aparin, independent de cererile locale n privina emiterii de aprobri
Exemple de standarde specifice amplasamentului:
Cerine n privina atingerii condiiilor de obinere a aprobrilor (ex. asigurarea unei
conformiti continue cu valorile limit ale emisiilor)
Limitri specifice n privina coninutului ecotoxic al oricrei scurgeri finale n conformitate
cu limitele stabilite pentru mediul receptor (ap subterane, aer), de exemplu n Germania
valorile care pot fi atinse n ceea ce privete deversarea final ntr-un corp de ap sunt10:
- TF = 2 (teste pe peti)
- TD = 4 (teste pe dafnia)
- TA = 8 (teste pe alge)
- TL = 16 (teste pe bacterii luminescente)
- TM = 1,5 (mutagenitatea)
Ca un scop pe termen lung, pentru viitor, industria chimic German (conform declaraiei VCI
din mai 2000 [cww/tm/166]) dorete s-i reduc mai mult impactul toxic al deversrilor de ape
reziduale proprii, lund n considerare:
- Toxicitatea acut la peti, dafniii i bacterii
- Toxicitatea cronic la alge
- Mutagenitatea
n final ei vor dori ca efluenii lor deversai n apa receptoare s nu depeasc factorii de diluie
Tx = 2 (TM = 1,5); toxicitile cauzate de concentraiile de sruri nu sunt incluse.
n momentul stabilirii scopurilor, trebuie alctuit i un plan pentru luarea de aciuni n
momentul n care un nivel dorit pentru un scop ale unuia sau a mai multor fluxuri afluente sau a
deversrii finale, este depit pentru un anumit interval de timp. Aceste aciuni trebuie definite
clar i desemnate responsabilitile i competena pentru aceste aciuni.
Exemple de scopuri interne:
10
Unitile toxice (Valorile-T i cteodat Valorile-G) sunt exprimate sub forma factorilor de diluie, Tx = 2 ceea ce
nseamn c fluxul de ap rezidual trebuie diluat la jumtate din concentraia sa original pentru organismele
testate s supravieuiasc. De asemenea, vezi Seciunea 2.2.1.2.1.
33
Capitolul 2
Reducere continu a ncrcrilor poluante

Conformitate cu cerinele autorizatiei
Reducerea efectelor eco-toxice (vezi Seciunea 2.2.1.2.1.)
Rolul avut de monitorizare n stabilirea scopurilor este menionat n Seciunea 2.2.2.1.

Procesele dinamice implicate de stabilirea scopurilor, meninnd c industria chimic i
condiiile n care ea opereaz (funcioneaz) sunt n continu dezvoltare i schimbare, presupun
o revizuire regulat, fr a ine cont dac au fost sau nu introduse noi cerine legale n acest
sens. Astfel, alctuirea unui plan care s rezolve aceste schimbri trebuie stabilit. Scopul
revizuirii regulate este mbuntirea continu n ceea ce nseamn performana de mediu a unui
amplasament de industrie chimic luat ca ntreg. Pentru a atinge acest scop, un program de
reducere trebuie stabilit care s conin urmtoarele elemente:
O evaluare periodic a practicilor manageriale de mediu asociate cu funcionarea i utilarea,
considernd:
- Impacturile de mediu
- Legislaia n continu schimbare
- Preocuprile publicului
- Implementarea mbuntirilor continue
Stimularea implementrii aciunilor de eficientizare a costurilor i recunoaterea
contribuiilor semnificative n scopurile de reducere a emisiilor, ca de exemplu:
- Stabilirea costurilor tratrii apelor i gazelor reziduale prin introducerea unui
sistem de stabilire a preurilor, de exemplu introducerea unui Principiu
Poluatorul Pltete intern pentru deversrile din unitile individuale de producie,
care vor fi taxate intern cu costurile impuse de unitile de tratare conform prii lor
din totalul poluant; aceast msur este un bun stimulent pentru minimalizarea
emisiilor i astfel, reducnd costurile de tratare comune ale unitii de producie
- Premii interne (bonusuri) pentru propunerile de mbuntire operaional
fcute de personal
Includerea unor obiective necesare pentru prevenia eliberrilor, n cadrul proiectului
procese i construcii noi sau mbuntiri aduse lor, ca de exemplu:
- Introducerea reciclrii produilor sau compuilor iniiali n momentul n care
sunt planificate modificri ale instalaiilor
- Introducerea msurilor de conservare a apei, n aceleai condiii menionate mai
sus.
ntreinere preventiv i tehnologie corect de control pentru minimalizarea emisiilor i a
pierderilor
Implementarea procedurilor i controlului operaional i tehnic innd cont de criteriul de
operare pentru mbuntirea preveniei, deteciei timpurii i reinerea deversrilor/eliberrilor
fie prin
- Supraveghere monitorizat, fie prin
- Msuri organizatorice, folosind puterea personalului, de tipul: serii de controale
regulate sau instalarea de sisteme de retenie cu volum de colectare suficient
Investigarea i evaluarea deversrilor/eliberrilor ce au aprut, pentru a identifica aciunile
corectoare pentru prevenirea recurenei
Comunicarea cu angajaii i cu membrii ai publicului n ceea ce privete informaiile legate
de emisii, progresul fcut n atingerea reducerilor propuse i planurile de viitor care ar trebui s
includ un dialog structurat n ceea ce privete preocuprile i ideile att a angajailor, ct i a
membrilor publicului larg.
Aceast revizuire ar putea conduce la luarea unor decizii care s modifice sau s adapteze
obiectivele, programele sau politicile de mediu.
2.2.2.3 Alegerea Opiunilor de Tratare
Trecnd de etapa n care s-au obinut informaiile necesare n privina emisiilor ce apar dintr-un
amplasament chimic i n care scopurile i cerinele de mediu au fost definite, urmtoarea etap
34
Capitolul 2
este selectarea opiunilor corecte de control. De obicei scopul este descoperirea unei metode de
tratare eficient din punct de vedere al costurilor oferind n acelai timp o performan de mediu
optim. O alegere corect necesit n mod normal studii n privina tratabilitii i/sau studii
pilot.
Opiuni de control disponibile sunt n general evaluate i selectate n conformitate cu:
Caracteristicile fluxului emis, ca de exemplu:
- Rata fluxului
- Concentraiile i proprietile agenilor contaminani
- Prezena impuritilor
- Temperatura
- Presiunea
Cantitatea din partea ce necesit tratare
Scopurile i finalitile ce trebuie ndeplinite, recuperarea poluantului fiind prima alegere
Cerinele legale
Opiunile de control ce exist pentru fiecare caz dat
Procesul de selecie i evaluare datele necesare obinute cu ajutorul inventarului fluxului (vezi
Seciunea 2.2.1) ntotdeauna are ca rezultat concluzii adiionale n privina specificitii
amplasamentului ce trebuie luate n considerare, factori cheie ce variaz de la amplasament la
amplasament, etc.:
Localizarea uzinei
Mrimea i instalarea amplasamentului
Performana economic i de mediu actual ale instalaiilor n discuie, vrsta lor, proiectul
lor i durata de via anticipat
Integrarea in proces potenial i gradul ei n interiorul unei instalaii sau ntre mai multe
instalaii
Tipul i calitatea mediului receptor
Impactul asupra mediului rezultat ca urmare a unei emisii reale sau prevzute
Durata de via rmas i performana echipamentului pentru diminuarea polurii
Disponibilitatea resurselor
sigurana
limitrile i constrngerile unei instalaii impuse de alt legislaie
rezultatele obinute n urma analizrii de-a lungul mediului (consumul de ap, producia de
reziduuri, consumul de energie)
capitalul i costurile de operare
cnd sunt implicate uzinele de tratare centrale sau finale, opiunile de reducere la surs trebuie
luate n considerare. Ca urmare a consideraiilor menionate mai sus, selectarea sistemului de
tratare corespunztor se va face prin considerarea opiunilor pentru:
reducerea la surs
sistemul de colectare (drenaj)
metodele de tratare
Problemele speciale n privina apelor i gazelor reziduale sunt tratate n Seciunile 2.2.2.3.1. i
respectiv n 2.2.23.2.
2.2.2.3.1
Selectarea Sistemului de Control al Apei Reziduale
Figura 2.5. ilustreaz o cale de luare a deciziei pentru descoperirea sistemului de tratare a apei
reziduale cel mai potrivit pentru fluxul de ap rezidual individual [cww/tm/132]. Liniile
punctate simbolizeaz opiuni alternative.
Urmtoarelor ntrebri, care conin principalele obiective ale Directivei prevenie,
minimalizare i control ar trebui s li se rspund individual pentru fiecare tip de ap
rezidual.
Poate fi redus cantitatea i nivelul contaminrii sau chiar eliminatprin mijloace integrate
in proces sau de alt tip?
Are nevoie fluxul de ap rezidual n totalitatea lui de tratare sau un sistem segregativ arn fi
mai de ajutor?
35
Capitolul 2
Fluxul de ap rezidual se poate trata biologic sau trebuie s fie pretratat descentralizat?
Productionde
Procesul
process
producie
NO
Nu
YES
Da
Waste
Apa
water?
uzata?
MinimisaMinimalizare
or
sau tion
evitare?
YES
Da
avoidance?
Nu
NO
NO
Nu
ContaContamin
minated?
at?
YES
Da
NuNO
Pretreatment
Pretratare
Organic
Contaminan
ti contamiorganici?
nants?
YES
Da
Biologically
nonNedegradabil
degradable?
biologic?
Contine
Containing
POPs?
Da
YES
Pretreatment
Pretratare
POPs?
NO
Nu
Central
or
WWWTP
centrala
sau municipala
municipal
WWTP
APA RECEPTOARE
RECIPIENT WATER
Figura 2.5: Diagrama lurii deciziei n privina Sistemului de Control al Apei Reziduale
Drept exemplu de criteriu pentru priotizarea unei examinri mult mai amnunite a fluxurilor
afluente de ap rezidual a fost utilizat n unele zone ale Germaniei prezena unei ncrcri
TOC recalcitrante de nivelul a 20 50 Kg/d. Ali parametri relevani n acest context sunt
metalele grele, compuii organici halogenai i toxicitatea.
Selectarea procedurii urmeaz paii menionai n Seciunea 2.2.2.3.:
Reducerea la surs
Opiunile pentru reducerea apei reziduale la surs trebuie luate n considerare primele. De multe
ori acestea vor rezulta din consideraiile privind procesul de producie descrise n documentul
omonim BREF vertical. Sugestii n privina cauzelor contaminrii ce apar n mod frecvent sunt:
Apa de proces. Consumul de ap rezidual depinde de procesul de fabricaie. Concentraia ei
de ageni contaminani depinde n principal de solubilitatea fluxului de proces n ap.
Urmtoarele sugestii ar trebui luate n considerare:
36
Capitolul 2
- Separarea apei de proces de apa de ploaie sau din ali eflueni de ap, pentru a
permite re-utilizarea sau reciclarea, precum i minimalizarea cantitii de ap ce
necesit tratament, instalarea unui acoperi peste anumite zone ce adpostesc etape
de proces, magazii n care se ncarc sau se descarc diferite materiale, etc., este de
asemenea o opiune ce poate fi luat n considerare
- Folosirea apei de proces recilabila, de cte ori este fezabil din punct de vedere
economic, folosind un numr maxim de reciclri nainte de deversare
- Evitarea unui contact direct la sistemele de rcire ori de cte ori este fezabil
- O revizuire important n ceea ce privete nevoia de ap n cadrul sistemelor de
purificare sau, atunci cnd sunt folosite, investigarea potenialului pentru
regenerarea i re-utilizarea apei (vezi Seciunea 2.2.1.2.2.)
- Minimalizarea fluxului de ap pentru splare i pentru sistemele de etaneizare
ce sunt necesare n mod frecvent pentru motive de siguran, ns trebuie s nu fie
lsate s curg fr un anumit control sau un anumit grad de restricie
- ndeprtarea petrolului liber spre un sistem de splare al reziduurilor petroliere
nainte de a fi deversat n canalizare
- O separare eficient ap/hidrocarbon ct se poate de practic efectuat n cadrul
echipamentelor din dotarea procesului nainte de a deversa apa n canalizare
- Dac este fezabil, folosirea unui fluid de proces n locul unui flux n cadrul
aparatelor cu jet Venturi sau n cadrul unei pompe cu inel lichid, este de asemenea
preferabil s utilizm un fluid de proces ca lichid de etaneizare, sau n cadrul unei
pompe de vid uscat pentru a minimaliza contaminarea generat de aparatele de vid
- Dup cum este posibil captarea deversrilor provenite de la valvele de
siguran, valvele de eliberare termice, scurgerile provenite din izolaia palanului
dublu sau valvelor de etaneizare duble, pentru c nu este recomandabil deversarea
lor n zone unde apa de ploaie curat este colectat.
- Colectarea efluentului provenit din laborator ntr-un recipient de splare
Eliberri neintenionate operaionale Acesta se pot evita n general (deversarea lor n
canalizare) printr-o atenie sporit a operatorului. Instrumentar adiional sau colector de
reziduuri petroliere vor fi elemente de ajutor care s activeze operatorii n efectuarea sarcinilor
lor n mod eficient. De asemenea, unitile de colectare a reziduurilor petroliere sunt
recomandabile unde apare n mod frecvent eliberare de hidrocarbon lichid. Pentru a reduce
eliberrile neintenionate operaionale, trebuie luate n considerare urmtoarele sugestii:
- Astuparea sau acoperirea cilor de ventilare sau de scurgere atunci cnd nu sunt
folosite
- Permiterea colectrii apei de splare ntr-un sistem de colectare a reziduurilor
petroliere dect s fie trimis direct n canalizare, aici fiind de preferat utilizarea
unor sisteme prob cu circuit nchis sau valve prob care nu necesit splare (ex.
Valve prob de tip piston), recipiente prob n mrime corespunztoare astfel nct
suprancrcarea s fie evitat i frecvena colectrii de probe i chiar probele
meninute n limita minim.
- Pentru a evita supraplinul vaselor sau recipientelor, cauzat de instalarea unui
nivel adecvat al instrumentarelor sau al procedurilor corespunztoare.
- Minimalizarea folosirii furtunurilor
- Luarea n considerare a folosirii unor amenajri pentru colectarea scurgerilor
provenite de la furtunuri
- Amenajarea unor acoperiuri peste rampele de ncrcare
- Instalarea unor borduri pentru a asigura retenia deversrilor
- Instalarea unui instrumentar corespunztor pentru protecia mpotriva
supraplinului recipientelor pentru transport rutier
- Evitarea apariiei pierderilor n timpul scurgerii apei de pe fundul recipientelor
- Instalarea unor instrumente bune pentru detectarea nivelului de separaie
- Turnarea n lingotiere a liniilor, n loc de splare i drenare, ori de cte ori este
posibil.
- Curarea prin vacuum a deversrilor ori de cte ori este posibil, dect folosirea
unui jet de ap sau tratarea lor cu aburi direcionndu-i spre canalizare.
37
Capitolul 2
- Lsarea n funcionare a furtunurilor de ap doar cnd este nevoie de ele,

aceasta fiind o practic bun de management/de fabricare
Economisirea apei prin msuri integrate in proces sau alte tipuri de msuri conduce la fluxuri de
ap mult mai concentrate care ar putea s fie reciclate i exploatate n mod profitabil pentru o
producie mai ridicat sau pentru tratarea lor cu o mai mare eficien. Aadar, orice mijloace
pentru diminuarea consumului de ap poate conduce spre o reducere a cantitii de contaminani
evacuai prin canalizare
Activiti de ntreinere. Adeseori activitile de ntreinere au ca rezultat contaminare
semnificativ a apei. Pentru a minimaliza aceste activiti de ntreinere este nevoie de
planificare atent anterioar, de tipul:
- Identificare amplasamentului pentru curarea echipamentului corespunztor,
dotat cu amenajri corespunztoare pentru recuperarea hidrocarburilor i a
reziduurilor solide, fcnd din acest amplasament, pe ct posibil, locaia obligatorie
a currii echipamentului (ex. Curarea grupului de schimb)
- Planificarea atent a echipamentului de drenaj pentru a evita eliberrile nedorite
n canalizare
- Evaluarea atent a necesitilor de curare a echipamentelor i metodelor
folosite n acest scop.
- Identificarea unui traseu de depozitare al efluentului de curare
Eliberrile rezultate din defeciuni ale echipamentului. Acestea sunt, prin natura lor,
imprevizibile. ntreinerea preventiv a echipamentului i implementarea unui program de
monitorizare sunt modaliti de asigurare a minimalizrii acestora. Ca de exemplu:
- Evitarea pe ct posibil a defectrii etaneitii pompelor
- Instalarea unor pompe fr etaneitate, a monitorizrii vibraiilor sau a unor
alarme mpotriva scurgerilor etaneizrilor
- Detectarea scurgerilor apei de rcire rezultate din defeciunile aprute la
schimbtorul de cldur prin verificarea periodic a coninutului de hidrocarbur, a
nivelului pH-ului i a conductivitii electrice a apei de rcire din retur
- Repararea scurgerilor detectate n cel mai scurt timp
- Analizarea frecvent a sistemelor de scurgere pentru a identifica cel mai bun tip
de echipament, mod de ambalare, tip de etaneizare, etc.
Contaminarea de fond cauzat de sistemele de canalizare poate fi minimalizat, de exemplu,
prin:
- Verificare periodic a camerelor de inspectare din sistemele de canalizare
pentru a verifica existena, de exemplu. a hidrocarburilor libere, pentru a le pompa
prin vacuum, dac este nevoie, n fluxul deversor.
- Curarea canalelor murdare care ar putea cauza o contaminare semnificativ a
fondului
Selectarea Sistemelor de Drenaj (vezi Seciunea 2.2.2.4.1.)
Instalarea Capacitii Tampon

Instalarea acestei capaciti este benefic pentru anumite fluxuri de ap rezidual din cadrul
uzinelor de producie, precum i pentru fluxurile de ap rezidual colectate nainte de intrarea
WWTP-ului central, n cazul apariiei unei defeciuni de funcionare. Mai multe detalii sunt
oferite n Seciunea 3.3.3.
Metode de tratare
Opiunile n ceea ce privete tratarea sunt:
- Pretratarea unui flux de ap rezidual individual prin tratare biologic central
amplasata spre sfarsitul fluxului tehnologic; de exemplu: un flux ce conine metale
grele sau COD refractar. Pentru a reduce agenii contaminani la surs ceea ce ar
38
Capitolul 2
preveni diluarea i dispersia nedorit a agenilor contaminani care altfel ar scpa

nedetectai i netratai n apa receptoare.
- Tratarea final n cazul unui flux de ap rezidual i apoi deversare direct n
apa receptoare
- Tratarea apei reziduale distribuite, sub forma pretratrii sau tratrii finale
- Tratarea central pentru un amplasament (ntreg), de exemplu: uzin de tratare
mecanico/biologic (WWTP central biologic), uzin n care au loc
precipitarea/flocularea/sedimentarea sau a uzinei de tratare a apei de ploaie
contaminate
- Nu se trateaz fluxurile de ap rezidual individual contaminat la un nivel
sczut sau a apei de ploaie necontaminate
Diversele tehnici de tratare sunt descrise n Capitolul 3.
2.2.2.3.2
Selectarea sistemului de control al gazului rezidual
Procedura de selecie urmeaz secvena menionat n Seciunea 2.2.2.3. n momentul n care se

planific modificri fie ale reducerii la surs, fie a tratrii la final de proces, trebuie reinut
faptul c toate schimbrile pot avea implicaii de siguran importante, n special atunci cnd
avem de-a face cu substane inflamabile. Astfel este important evaluarea amnunit a efectului
avut de orice schimbare din sistemul de siguran a instalaiei.
Reducerea la surs
Controlarea emisiilor la un nivel eficient din punct de vedere al costurilor necesit, n primul
rnd, investigarea posibilitilor de reducere la nivelul sursei. Planificarea atent este necesar
pentru a optimiza recuperarea poluantului i, n consecin, optimizarea capitalului aferent i a
costurilor de operare.
Investigaia poate dezvlui posibiliti ulterioare pentru reducerea la surs a emisiilor. n
majoritatea cazurilor investiia corespunztoare este mai sczut dect pentru tratarea la final de
proces. O investigaie amnunit a posibilitilor de reducere la surs este, astfel, recomandat
cu trie. Ar trebui s se bazeze pe cauzele emisiilor. Astfel, o bun cunoaterea a importanei
relative a fiecreia dintre cauze va fi esenial pentru stabilirea prioritii. Dup ce toate
posibilitile fezabile de reducere la surs au fost epuizate, ar putea fi nc nevoie de un
tratament la final de proces.
Colectarea emisiilor (vezi Seciunea 2.2.2.4.2)
Selectarea tehnologiei de tratare

Cnd msurile de reducere nu conduc spre dorita reducere a emisiilor, este necesar un tratament
la final de proces. Toate echipamentele de tratare pot prelucra doar emisii captate. Astfel, dac
emisiile necaptate trebuie tratate prin alte procedee afar de reducerea la surs, cu ajutorul
dispozitive de colectare i cu ajutorul unui sistem de ventilare (inclusiv amenajrile necesare n
privina siguranei), trebuie tratate n aval de sistemul de tratare la final de proces. Costurile
instalaiei pot fi semnificative pentru aceste sisteme de ventilare. De aceea aceste sisteme
trebuie proiectate innd cont de eficiena economic. Investiia necesar pentru tratarea la final
de proces va fi fcut, n general, innd cont de rata fluxului total de gaz ce va fi tratat, astfel c
eforturile depuse pentru minimalizarea acestei rate a fluxului i vor arta roadele. n sfrit,
alegerea unei tehnologii bune va avea un impact semnificativ n ceea ce privete impactul
asupra capitalului necesar i n privina costurilor de operare.
Problemele-cheie ale proiectului sistemelor de tratare a gazelor reziduale sunt: rata de curgere a
fluxului de gaz, concentraiile sale contaminante i, n plus fa de valorile maxime, gradul lor
de variabilitate. Natura sau chimia contaminanilor are o importan ridicat de vreme ce
toate sistemele de tratare sunt limitate n acest domeniu, de exemplu:
- Doar vaporii inflamabili se pot incinera
- Agenii contaminani ce conin halogen i/sau sulf necesit tratare cu gaze de
ardere situata dupa oxidarea catalitic i termic
39
Capitolul 2
- Eficiena condensrii depinde de presiunea vaporilor contaminanilor aflai la

temperatura de condensare, astfel c substanele cu presiune mai ridicat a vaporilor
sunt mai puin potrivii n procedeul condensrii.
- Doar compuii de mrime molecular mic pot fi absorbii i desorbii eficient
- Biofiltrarea compuilor non-biodegradabili nu va fi eficient
- Membranele lucreaz mai bine asupra unor compui specifici
- Eficiena filtrrii umede depinde de solubilitatea i presiunea vaporilor
contaminatorilor.
Valoarea produsului emis va determina necesitatea recuperrii ei din gazul rezidual, astfel c, cu
ct mai valoros produsul cu att mai mult folosirea tehnicilor ce permit recuperarea (de
exemplu: adsorbia, condensarea, membranele) vor fi preferate tehnicilor de distrugere (de
diminuare), (de exemplu: oxidarea termic i catalitic, biofiltrarea).
Prezena impuritilor n gazul rezidual afecteaz proiectul sistemului. Cteodat impuritile
trebuie s fie ndeprtate ntr-o etap de pretratare, de exemplu:
- Vapori de ap care afecteaz eficiena adsorbiei, sistemele de condensare, n
special sistemele criogenice sau de refrigerare sau sistemele de filtrare
- Praful care cauzeaz probleme adsorbrii, absorbrii sau oxidrii catalitice n
care particulele de praf acoper ambalarea sau stratul adsorbant.
- Otrvuri catalitice care distrug eficiena incineratorului catalitic sau a filtrului
catalitic
- Acizii care afecteaz activitatea de biofiltrare/bioepurare
Trebuie luat n considerare concentraia emisiilor. Majoritatea tehnologiilor sunt limitate n
ceea ce privete eficiena ndeprtrii i, n special, condensarea, absorbia i biofiltrarea nu
ating 100% din eficiena ndeprtrii. Acesta este unul dintre avantajele sistemelor de oxidare
termic i catalitic care ating nivele de eficien a distrugerii ridicate, de pn la 99%, ns pe
de alt parte, consumul adiional de energie i combustibil i deversarea gazului de ardere
trebuie avute n vedere. Sistemele de adsorbie sunt, de asemenea, foarte eficiente, atta timp ct
se are n vedere evitarea saturrii adsorbantului.
Problemele n privina siguranei au o importan special pentru sistemele de oxidare termic i
catalitic. Majoritatea amestecurilor VOC/aer sunt inflamabile dac concentraia VOC-urilor
depete 40 g/m3 la o temperatur de 20 C0 i la presiune atmosferic. Pentru a evita returul
flcrii, de exemplu: propagarea flcrii n conductele de intrare ale unui incinerator, trebuie s
ne asigurm c acea concentraie de admisie este ntotdeauna mult sub LEL. Opiunea opus
concentrarea VOC mult peste HEL trebuie s se asigure faptul c aceast concentraie nu va
scdea sub nici o form sub acea limit ridicat. Un dispozitiv de decuplare a detonrii sau un
tambur de etaneizare pot fi furnizate pentru a preveni riscul apariiei returului flcrii n cazul
concentraiilor neateptat de mari. Pe lng aceasta, incineratorul trebuie instalat ntr-un loc n
care nu exist riscul prezenei vaporilor inflamabili, iar o analiz detaliat este necesar pentru a
asigura sigurana instalaiei. De asemenea, sistemele ce folosesc alte tehnologii trebuie i ele s
fac obiectul unei revizuiri detaliate n ceea ce privete sigurana. Multe sisteme (ex: adsorbia,
membranele) vor avea ca rezultat fluxuri mult mai concentrate, probabil productoare de
concentraii din intervalul inflamabil. Pentru sistemele de adsorbie, riscurile supranclzirii
nveliului trebuie evaluate. Majoritatea sistemelor includ compresoare i ventilatoare care pot
avea implicaii n siguran. n general, o revizuire detaliat n privina siguranei fiecrei
instalaii este necesar i ar putea avea un impact semnificativ asupra seleciei sistemului.
Astfel, problemele de siguran sunt importante pentru precipitoarele electrostatice
(desprfuirea gazelor inflamabile trebuie evitat) i pentru filtrele sintetice (aprinderea fiind
posibil datorit gazelor fierbini, prafurilor piroforice i scnteilor).
Investiia necesar sistemului este, evident, de importan major. Cnd se evalueaz investiia
necesar, trebuie avut grij pentru includerea costurilor implicate de toate amenajrile. n
special furnizarea de utiliti, captarea gazelor n unitatea de diminuare i necesitile de
echipament auxiliar (ex: un tambur de etaneizare pentru un incinerator, unitate de tratare pentru
o condensare) ar putea avea un impact semnificativ asupra costului.
Dei investiia iniial este important, s-ar putea s fie mai importante costurile de operare.
Aici incluznd consumul de utiliti, nlocuirea catalizatorului, mediul adsorbant sau
membranele adsorbant, costurile produselor chimice, a operaiunilor i a ntreinerii, depozitarea
produselor secundare, pre- i post- tratare, etc. Cnd sunt evaluate, trebuie avut grij la
40
Capitolul 2
cuantificarea costurilor asociate fiecrei etape de operare (operare normal, regenerare,

funcionarea n gol). De exemplu, oxidatorii termici n mod normal se potrivesc cu liniile
refractare. Refractarea este sensibil la umiditate, astfel c trebuie inut cldu tot timpul.
Cantitatea de combustibil necesar meninerii temperaturii n timpul funcionrii n gol trebuie
avut n vedere pentru sistemele ce nu funcioneaz 24 de ore pe zi, 7 zile pe sptmn.
Meninerea unui sistem regenerativ sau fr flacr la o anumit temperatur necesit o
fraciune (o parte) din combustibilul folosit ntr-un oxidator termic simplu.
Constrngerile impuse de planul general pot juca un rol important. Sistemele de incinerare
trebuie poziionate n afara locaiei n care pot aprea vapori inflamabili. Instalarea unui sistem
ntr-o zon ce prezint pericole presupune proiectare n conformitate cu aceasta a sistemelor
instrumentale i electrice care ar putea afecta n mod semnificativ costurile unitii. Necesitile
de acces n unitate trebuie luate, de asemenea, n considerare.
Un alt aspect important (cheie) ar fi disponibilitatea utilitilor n selectarea celei mai bune
tehnologii de diminuare. Disponibilitatea unui combustibil potrivit este necesar de determinat
pentru un sistem de incinerare, iar costurile implicate de acesta ar putea avea un impact
important asupra costurilor de operare. Sistemele de adsorbie cu nveli fixat folosesc pentru
desorbie aburul; ns, dac acest abur nu este disponibil n cantitate suficient, trebuie adaptat
proiectul. Pentru sistemele de condensare trebuie s existe furnizare suficient de energie i de
ap pentru sistemele de epurare a apei.
Sistemele de tratare sunt descrise n Capitolul 3.
2.2.2.4 Alegerea Sistemului de colectare
Alegerea unui sistem de colectare bun este influenat de alegerea sistemelor de tratare i, astfel,
depinznd de sarcinile i scopurile tratrii apei i gazului rezidual. Metodologia de selectare este
descris n urmtoarele seciuni care se ocup de drenajul apei reziduale i de captarea gazului
rezidual.
2.2.2.4.1
Selecia Sistemului de colectare a apei reziduale i a Sistemului de Separare
Avnd n vedere rezultatele din registrul apei reziduale, alegerea unui sistem de colectare a apei
reziduale potrivit asigur deversarea optim de ap rezidual cu cel mai mic posibil impact
asupra mediului. n funciile de necesitile de tratare dupa proces, trebuie instalat un sistem de
drenaj care s ntruneasc necesitile de :
Scurgere a apei de ploaie
Scurgere a apei de rcire, n conformitate cu nivelul de poluare
Scurgere a apei reziduale pentru a putea fi deversat direct fr tratare
Scurgere pentru apa rezidual folosit
Scurgere pentru apa rezidual, innd cont de originea ei
Scurgere pentru uzinele de tratare descentralizate sau centralizate (din amplasament sau din
afara lui)
Scurgere separat pentru apa rezidual organic i apa rezidual anorganic fr ncrcare
organic relevant, evitndu-se astfel diluarea ambelor ce ar presupune o scdere a eficienei
tratrii.
Aceste pre-rechizite, precum i factorii economici, necesit implementarea i ntreinerea
sistemelor de separare/segregare a apei reziduale. Apa rezidual ce nu necesit tratare ex: ap
de ploaie sau ap de rcire necontaminat este segregat din apa rezidual ce trebuie supus
tratrii, astfel reducnd ncrcarea hidraulic a drenrii i a sistemului de tratare.
Fluxurile de ap rezidual care nu ntrunesc standardul calitii tratrii centrale vor fi tratate n
operaiuni speciale de pretratare. Astfel, pentru fiecare flux de ap rezidual, procesul
decizional ilustrat n Figura 2.5 trebuie urmat i sistemul corespunztor de canalizare proiectat
corespunztor.
Apa rezidual poate fi colectat fie prin canale i drenaje subterane sau de suprafa. Uzinele
existente adeseori utilate cu sisteme subterane pentru c acestea pot fi utilizate drept canalizri
gravitaionale, economisnd energia necesar pomprii, iar conductele nu sunt n calea
41
Capitolul 2
instalaiilor de proces. Colectoarele subterane au avantajul c scurgerile i breele pot fi

detectate mult mai uor nainte ca s fie afectat foarte tare rezervorul subteran. Dac nivelul apei
subterane dintr-un amplasament industrial este aproape de zero, cum se ntmpl cu
amplasamentele care se gsesc n vecintatea construciilor de retenie, estuarelor sau a zonelor
de coast, nu exist de obicei alt soluie dect aceea de captare a canalizrii la suprafa.
Tehnologia avansat folosete canale subterane din motive de ntreinere, nnoire i reparaii ce
sunt mult mai uor de fcut i astfel, operarea lor este economic. Un dezavantaj este
necesitatea captoarelor presurizate i riscul formrii unor emulsii cauzate de pompare. Pot fi,
ns, o problem situaiile climaterice, pentru canalizrile subterane (ex: zone cu perioade lungi
de nghe).
2.2.2.4.2
Alegerea Sistemelor de colectare a gazelor reziduale
Sistemele de colectare a gazelor reziduale sunt adeseori mult mai puin lungi comparativ cu
sistemele de colectare a apei reziduale. Ele sunt instalate n principal:
Sub form de sisteme de colectare ventilatie, legnd cteva ventilatoare la un sistem de
tratare obinuit
Pentru captarea emisiilor difuze i/sau fugitive prin protejri ale extraciei i captarea lor
ntr-o unitate de tratare
Sub form de sisteme de evazare care sunt instalate n principal pentru a permite
depozitarea n condiii de siguran a gazului rezidual n timpul situaiilor de urgen
Pentru a minimaliza rata fluxului de aer n unitatea de control, este recomandabil nchiderea
surselor de emisii pe ct de mult posibil prin partiionri ce separ sursele de mediul lor
nconjurtor. ns, acest procedeu prezint probleme ce in de operabilitate (acces la
echipament), siguran (evitarea concentraiilor apropiate de LEL) i igien (locul unde oamenii
au acces trebuie s fie nuntrul nchiderii). nchiderea trebuie s fie astfel proiectat nct s fie
prevenit eliberarea vaporilor, acest fapt fiind asigurat printr-o suficient velocitate a aerului ce
trece prin deschizturi (este recomandat un nivel minim de 0,5 m/s). Rata total a fluxului ar
trebui s fie suficient pentru a asigura diluia vaporilor pn la o valoare mult sub LEL. Acolo
unde aceast concentraie va fi cel mai probabil depit, instalarea unui detector LEL nuntrul
nchiderii este necesar, inclusiv a unui echipament de control corespunztor. n majoritatea
cazurilor, sistemul de tratare a emisiilor va fi instalat n punctele existente de captare a emisiilor
sau n cadrul sistemelor de colectare ventilate. O revizuire important a acestor sisteme
existente trebuie fcut nainte de determinarea ratei totale a fluxului din sistemele de tratare.
Aceast revizuire este necesar din dou motive principale:
Ratele reale ale fluxului furnizate de ctre ventilatoare pot fi destul de mult diferite fa de
cele din proiect din cauza cderilor de presiune dupa proces i din amonte. Cele reale regsite la
mai puin de 50% din capacitatea proiectat a ventilatorului, sunt des ntlnite. Astfel, baznd
rata fluxului din sistemul de tratare pe suma ratelor fluxului ventilatoarelor care sufl spre
unitatea de control, acest fapt poate conduce la tratare la final de proces supradimensionat.
Msurarea ratelor reale ale fluxului este astfel recomandat. Trebuie alocai bani n proiectul
sistemului final, anticipat pentru schimbrile n cadrul ratelor fluxului (creteri sau scderi) care
pot aprea datorit instalrii unitii de tratare. n cazul unei scderi a ratei fluxului trebuie
verificate, de asemenea, implicaiile de siguran.
Sistemele existente de extragere a fumului sau gurile de aerisire s-ar putea s nu fi fost
proiectate innd cont de minimalizarea ratei fluxului. Ajustri mici ale proiectului pot conduce
la reduceri semnificative n rata fluxului i n consecin la economii n costurile de tratare la
final de proces.
Pentru sistemele de colectare a VOC aspectele cele mai importante sunt sigurana personalului
i igiena. Aparatele care pot fi instalate pentru a preveni aprinderea amestecurilor inflamabile
gaz-oxigen sau s le minimalizeze efectul prin prevenirea exploziilor sunt:
42
Opritor al detonrii
Tambur de etaneizare
Capitolul 2
Etaneizri ale apei
Concentraia din sistemele de colectare a VOC trebuie meninute mult sub sau peste intervalul
exploziv, ceea ce nseamn c amestecul corect de gaze reziduale este foarte important.
2.2.2.5 Implementarea opiunilor pentru controlul emisiilor selectate
Odat ce msurile pentru controlul emisiilor au fost selectate, implementarea lor trebuie
planificat n detaliu, fr a lua n considerare dac sunt de natur organizaional sau in de
echipare. n momentul n care sunt identificate problemele neprevzute, n timpul planificrii
detaliate i/sau n timpul revizuirii, selectarea opiunilor de control al emisiilor trebuie
regndite. Se cunoate foarte bine c o implementare de succes a tehnicilor de control necesit o
etap a proiectrii bun. Dac nu performana opiunii de control va prezenta un standard sczut
de mediu i un raport slab costuri-benefcii al investiiei de mediu.
Timpul necesar implementrii msurilor de control al emisiilor depinde foarte mult de natura
msurilor i de tipul de amenajare n care ele trebuie implementate:
Msurile organizaionale (ex: revizuirea procedurilor de operare sau practicile de
programare) pot, de obicei, s fie implementate relativ rapid
Msurile de control (ex: programele de optimizare controlate de calculator) pot avea nevoie
de cteva luni, sau chiar mai mult, pentru a dezvolta i testa mediul n care se opereaz.
Msurile privitoare la echipare (ex: implementarea aparaturii de control sau modificri de
proces canalizate spre reducerea la surs) pot avea nevoie de cteva luni pn la civa ani,
depinznd de proiectele existente i de abilitatea implementrii lor ntr-un mediu n care se
desfoar activitatea unei uzine. Aceast perioad include proiectarea amenajrilor,
obinerea avizelor, proiectare tehnic detaliat, procurarea echipamentelor, instalarea i
pornirea. n multe cazuri o oprire complet a unei uzine este necesar pentru a elabora
modificri ale uzinei, iar n operaiuni petro-chimice sau chimice aceasta se poate ntmpla
o dat la civa ani.
2.2.2.6 Metodele de control al calitii
Aceste metode sunt instrumente ce sunt utilizate pentru a rezolva problemele atunci cnd
procesul nu mai poate controla sau mplini cerinele pentru obinerea avizelor. Eliberrile
provenite din instalatia de tratare depind de caracteristicile sale influente i de eficiena
operaiunii de tratare. Pentru a verifica dac procesele de tratare funcioneaz corect, calitatea
produsului este judecat n comparaie cu un anumit set de standarde. Dac aceste standarde nu
sunt ndeplinite, este nevoie s se restabileasc performana conform standardelor prin
[cww/tm/129]:
Detectarea schimbrii
Identificarea cauzei schimbrii
Aplicarea de aciuni corectoare pentru restabilirea sistemului la status quo
Rezolvarea problemei i mbuntirea sistemului necesit oprirea ntregii uzine sau a ntregului
amplasament, iar aciunile corectoare necesit cooperare din partea mai multor departamente. n
cele ce urmeaz sunt ilustrate aceste metode de tratare a apei reziduale, metoda de control a
tratrii gazului rezidual fiind corect.
Exercitarea controlului. [cww/tm/129]
Unele variabile pot fi controlate de ctre un operator al unei WWTP, variabile ca: supapa de
descrcare a agentului de limpezire, alimentarea cu oxigen dizolvat i cu produse chimice care
se pot ajusta n momentul n care se impune din cauza circumstanelor existente. Altele sunt n
afara controlului ei/lui, spre exemplu: rata fluxului de ap rezidual i caracteristicile ei. Aceste
variabile pot influena n mod sever funcionarea WWTP-ului i pot, n ultim instan, avea un
impact asupra calitii apei deversate.
Aspectele controlabile sunt toate ajustate n conformitate cu schimbarea din sistem. Ajustarea
condiiilor de operare este o activitate de feedback ce dorete s produc rezultate constante
43
Capitolul 2
chiar dac intrrile sunt inconstante. Variabilele ce nu pot fi controlate sunt manevrate n mod
predictiv sau anticipnd nevoia de alimentare. Testarea i monitorizarea on-line va da un
avertisment n avans WWTP-ului n ceea ce privesc schimbrile aprute la intrare.
Control/mbuntire. [cww/tm/129]
Modul obinuit n care funcioneaz o WWTP este acela a controlrii procesului. Se vor face
doar acele operaiuni ce trebuie s ntruneasc anumite standarde i s rmn controlabile n
ceea ce privete calitatea efluentului, pierzndu-se astfel o parte a controlului sistemului. Paii
ce trebuie urmai pentru a rectiga controlul n momentul n care acesta s-a pierdut sunt binecunoscui ca fiind: de detectare, identificare i aciune corectoare (vezi mai sus). Opiunea cea
mai uoar i anume aceea a nu face nimic este de neaacceptat n majoritatea cazurilor.
n termeni calitativi a fi n control nseamn c sistemul manevreaz variaiile ct poate de
bine, ns sistemul s-ar putea s nu fie capabil s fie conform, din punct de vedere statistic cu
standardele n vigoare pentru eflueni, pentru c fie exist noi standarde sau fluxul de intrare s-a
schimbat. Un nou set de standarde necesit aducerea unor mbuntiri, care vor rezulta dup
parcurgerea unei etape de remediere care s ating noua zon de control ce este impus de noile
standarde.
Instrumente de mbuntire a calitii. [cww/tm/129]
Scopul mbuntirii calitii este respingerea standardelor obinuite i atingerea unor nivele de
performan niciodat atinse, extinznd obiectivele rezolvrii problemelor dincolo de corectarea
problemelor evidente. n timp ce este important ca s se fac ca sistemul s funcioneze, s-ar
putea ca s fie mult mai important revizuirea i identificarea zonelor de mbuntire
potenial. Calea de ndeplinire este printr-un proces n trei etape:
Identificarea cauzelor problemelor poteniale
Obinerea datelor i analiz
Controlul statistic al procesului
Prima etap n rezolvarea problemei i n mbuntirea calitii este concentrarea pe un numr
limitat de probleme poteniale i ncercarea de a identifica cauzele lor principale. O diagram
cauz efect, prezentat sub forma unei Diagrame Fishbone ISHIKAWA, dup cum este
prezentat n Figura 2.6, furnizeaz un mod eficient de organizare i afiare a diferitelor idei
avute asupra a ceea ce ar putea fi acele cauze principale.
Un alt instrument este Analiza Pareto care este o comparaie organizat a factorilor legai de o
anumit problem. Este un mod grafic de identificare i concentrare pe cei civa factori i
probleme vitale.
O diagram a fluxului furnizeaz etapele necesare pentru obinerea unui rezltat dorit i ar
putea fi utilizate pentru clarificarea procedurilor utilizate i pentru a oferi o nelegere uzual a
procesului general.
A doua etap a rezolvrii problemei i a mbuntirii calitii este achiziia de date corecte i de
ncredere, ct i analiza lor cu ajutorul obinerii informaiilor necesare i pregtirii datelor
pentru o utilizare mai bun, ex: sub form de histograme i/sau grafice ale tendinei. Acest fapt
va permite vizualizarea gradului de variaie a procesului i identificarea problemelor speciale.
A treia etap din cadrul procesului de mbuntire a performanei unui WWTP este folosirea
unui control statistic al procesului (SPC). SPC utilizeaz metode pentru studiul, analiza i
controlul variaiei n cadrul unui proces. Este un adevrat vehicul prin care cel interesat poate
extrage informaia util n privina unui proces astfel nct aciunea corectoare, acolo unde este
nevoie, poate fi implementat. SPC este utilizat pentru a cuantifica variaia datelor i pentru a
determina matematic dac un proces este stabil sau nu, predictibil sau imprevizibil. Un grafic
SPC este un instrument ce poate rspunde urmtoarelor ntrebri:
WWTP-ul are aceleai rezultate pe care le-a avut ntotdeauna?
Se afl cumva ntr-o stare de controlare statistic sau exist anumite cauze de
neconformitate evidente?
Funcioneaz (opereaz) exact cum ar fi de ateptat, avnd n vedere constrngerile fizice la
care este supus?
Cnd sunt certe exact aciunile corectoare i cnd ar trebui lsat sistemul n pace?
Trebuie aplicate msuri corectoare care s cuprind schimbarea procesului sau schimbarea
procedurilor?
44
Capitolul 2
OAMENI
PEOPLE
Poor maintenance
ntreinere
slab
METODE
METHODS
MATERIALS
MATERIALE
Wrong equipProgramri
greite a
ment
settings
utilajelor
Wrong
product
Produsul
este
greit
Lips
a ateniei
Lack
of attention
Improper
proFabricare
incorect
duct
makedown
a
produsului
Rata de
alimentare
greit
Wrong
feed rate
Lipsa
Lackpregtirii
of training
Proceduri
incorecte
Incorrect
procedures
Punct de alimentare
Wrong
feedpoint
greit
Insufficient
staff
Personal
insuficient
Citiri greite
Wrong
equip-ale
echipamentelor
ment
readings
Poor influent
Influent
slab
Insufficient
mixing
Amestec
insuficient
Control slab
Efect
Effect
Calitate slab
Poor
a efluentului
quality ale
(nclcri
effluent
autorizaiilor)
(permit
violations)
Poor control
Oxigen
insuficient
dizolvat
Insufficiently
dissolved
oxygen
Reziduu/reciclare
insuficient
Insufficient
waste/recycle
SVI slab
ncrcare
hidraulic
Excessive
hydrauexcesiv
lic loading
Poor SVI
Nutritivi
insuficieni
Not enough
nutrients
MACHINES
MAINI
MSURTORI
MEASUREMENTS
SVI:
Index
volum
namol
SVI:
Sludge
Volume
Index
Figura 2.6: Diagrama Cauz Efect a Calitii Slabe a Efluentului
n construirea unui grafic SPC sunt calculate cu ajutorul datelor limitele statistice superioare i
inferioare. Aceste limite sunt impuse de ctre proces i se bazeaz pe performana anterioar.
Ele nu trebuie confundate cu limitele controlului operaional, adic cu limitele utilizate pentru a
opera un WWTP sau pentru a ndeplini limitele impuse de emiterea avizelor. Limitele de
control operaional trebuie s fie cuprinse n limitele statistice (superioare i inferioare).
Atenie i aciune imediat este necesar atunci cnd:
datele sunt n afara limitelor statistice i astfel sunt considerate a fi un motiv special de
variaie, ex: o procedur de colectare a probelor, o vrsare a unui lichid sau un instrument ce
necesit calibrare
limitele statistice sunt prea mari i valorile reale ntr-un final se vor poziiona n afara
intervalului de control sau n afara limitelor impuse de avize.
Cnd limitele statistice definite de ctre proces sunt n afara standardelor i cerinelor de
operare, operatorul reacioneaz probabil corect la schimbrile pe care le observ n proces. El
se lupt cu un sistem care se presupune c funcioneaz ntr-un interval care nu este, din punct
de vedere statistic, capabil s funcioneze bine. Datele indic faptul c exist prea mare variaie
n operarea corect unei WWTP i c schimbrile sistemului trebuie s fie implementate pentru
a ctiga controlul.
2.2.3 Instrumente de Management Strategic

Aceste instrumente sunt descrise n momentul n care ele se aplic organizrii i operrii
manevrrii eliberrilor. Aplicarea lor n managementul de proces ar putea aparine de
45
Capitolul 2
obiectivele de lucru ale respectivului BREF vertical sau BREF-ului alctuit pe probleme
economice sau care apar de-a lungul mediului de lucru. Asemenea instrumente care s evalueze
opiunile avute n privina mediului sau opiunile de ordin economic, sunt:
evaluarea riscului
benchmarking
evaluarea ciclului vieii (LCA),
2.2.3.1 Evaluarea riscului
Evaluarea riscului este o metod obinuit de lucru pentru calcularea riscurilor ecologice i
umane aprute ca rezultat al activitilor desfurate n cadrul proceselor de producie. Ar putea
lua n considerare emisiile continue i discontinue, pierderile datorate scurgerilor, emisiile
accidentale. Este un proces repetabil i n trepte, cuprinznd cel puin urmtorii 5 pai
[cww/tm/132]:
identificarea pericolului, adic identificarea capacitii substanei de a cauza efecte adverse
evaluarea relaiei concentraie-efect, adic estimarea relaiei dintre nivelul de expunere la o
anumit substan i incidena i severitatea efectelor ei
evaluarea expunerii, adic estimrile concentraiilor sau dozelor la care ar putea fi expuse
prile componente ale mediului (inclusiv populaia uman)
caracterizarea riscului, adic estimarea incidenei i a severitii efectelor adverse care pot
aprea
estimarea riscului, adic cuantificarea probabilitii estimate ntr-o caracterizare a riscului.
n momentul n care n primul pas nu se identific nici un pericol n cadrul fluxului de
deversare, aplicarea unui proces repetabil (iterativ) nu este o metod nvechit.
Acel proces repetabil menionat mai sus caracterizeaz riscul, identific cine sau ce este n
pericol, precum i nivelele, sursele i cile de propagare a expunerii. Urmtoarea etap este ca
rezultat al procesului de evaluare reducerea riscului i diminuarea consecinelor avute de un
efect advers [cww/tm/132]. Astfel, evaluarea riscului poate oferi recomandri valoroase n
privina cerinelor impuse de uzinele de tratare, precum i pentru dezvoltarea msurilor de
minimalizare i prevenie.
n cadrul unei evaluri de mediu s-ar putea descoperi c:
un flux emis are proprieti toxice ce nu permit expunerea sa n mediu deloc, ceea ce
presupune c este necesar o reciclare sau o diminuare aproape complet a sa
instalarea unui anume proces s-ar pute s nu fie posibil din cauz c mediul receptor este
deja pre-contaminat ntr-un asemenea grad nct o contaminare adiional ar avea ca rezultat
expuneri periculoase
un alt tip de tratare ar putea fi avantajos cnd este comparat cu unul mai comun, mai des
ntlnit
ar putea fi necesar o schimbare n cadrul procesului de producie pentru a satisface
standardele calitii mediului.
Procesul lurii deciziei n privina aplicrii msurilor corespunztoare nu se afl n cadrul
obiectivelor evalurii riscului. Consideraii de ordin socio-economic sau politic pot influena
aceste decizii. De aceea este important separarea evalurii riscului bazndu-ne doar pe datele
tehnice provenite din acest proces politic [cww/tm/132] care n mod normal include consideraii
n privina riscului-beneficiului incluznd alocarea costurilor i adeseori impune o judecat
subiectiv. Aceste gnduri vor fi luate n considerare n BREF-ul pe probleme economice i n
privina mediului de lucru.
Programele de calculator exist pentru aplicarea proceselor de evaluare a riscului [cww/tm/84].
2.2.3.2 Benchmarking
Benchmarking este un proces n care se compar realizrile unui anume amplasament sau
instalatie cu realizrile altora. Este un instrument al operatorului pentru evaluarea modului
propriu de executare, de exemplu modul propriu de manageriere (administrare) sau tratare a
apei i gazului rezidual, prin referire la activiti similare de altundeva. Elementele principale
46
Capitolul 2
sunt: metoda de calcul a clasrii i verificarea performanelor obinute. Benchmarking poate fi

un instrument folosit pentru mbuntirea situaiei de mediu dintr-un amplasament.
2.2.3.3 Evaluarea ciclului vieii (LCA)
LCA implic compararea efectelor de mediu poteniale avute de diferite moduri de operare.
Principalele obiecte de investigare sunt produsele i serviciile, ns pot fi, de asemenea,
transferate n rute de depozitare sau alte amenajri i astfel sprijinindu-se pe subiectul acestui
document. LCA are urmtoarele faze [cww/tm/132]:
identificarea scopurilor i stabilirea obiectivelor
analiza inventarului, inclusiv fluxul de energie i de materiale att de intrare ct i de ieire
de-a lungul ntregului ciclu de via
evaluarea impactului, implicnd o determinare a impacturilor poteniale asupra mediului
interpretarea rezultatelor, este folosit pentru a selecta variantele cele mai favorabile din
punct de vedere ecologic.
LCA se afl nc n stadiul de dezvoltare avnd ca cea mai avansat parte analiza inventarului i
cea mai puin avansat fiind interpretarea. n ciuda metodei de evaluare, parial subiectiv, LCA
este un foarte bun instrument de luare de decizie, pentru c relaiile complexe pot fi sistematic
reduse spre cteva seturi de date comparabile. LCA este aplicat conform unor reguli unanim
recunoscute, ca de exemplu [cww/tm/132]:
ISO 14040: Managementul de mediu evaluarea ciclului vieii principii i linii directoare
(ghiduri)
ISO 14041: Managementul de mediu evaluarea ciclului vieii analiza inventarului
ciclului de via
ISO 14042: Managementul de mediu evaluarea ciclului vieii evaluarea impactului
ciclului de via
ISO 14043: Managementul de mediu evaluarea ciclului vieii evaluarea mbuntirii
ciclului de via
LCA are n vedere doar aspectele de mediu, un singur element n ceea ce privete luarea de
decizii, n timp ce aspectele socio-economice sunt elemente adiionale i nu integrale, construite
pe rezultatele obinute de LCA. Cu ajutorul LCA, relevana din punct de vedere al mediului al
obiectelor investigaiei, ca de exemplu: linii de producie i serviciile de tratare, poate fi
determinat ntr-un mod clar i reproductibil ce va fi baza pentru optimizarea ecologic, adic
selecia unor alternative mai bune din punct de vedere ecologic. LCA poate fi utilizat pentru a
determina urmtorii itemi:
Rutele de depozitare optime din punct de vedere ecologic
Punctul de performan ecologic pentru reciclare i alte practici de protecie a mediului
Punctele slabe din ciclul de via al obiectului investigaiei
Prioritile aciunilor necesare [cww/tm/132]
Datorit metodologiei implicate n LCA exist nite limitri, cum ar fi[cww/tm/132]:
ncrcrile mediului datorate unui obiect al investigaiei nu pot fi determinate n termeni
absolui, ci doar relativ, pentru c nu este accesibil adevratul impact asupra mediului
Nu se pot face inferene n ceea ce privete compatibilitatea cu mediul a materialelor,
auxiliarelor i a mediului de lucru, pentru c nici utilizarea intenionat a lor i nici beneficiul
lor anticipat nu sunt cunoscute
Afirmaiile generale n privina rutelor de depozitare pot fi derivate numai n momentul n
care valorile referin pentru reziduul n cretere sunt cunoscute (ceea ce nu este n mod normal
cazul).
LCA nu poate dicta deciziile, abia dac poate ajuta n luarea acestora. Astfel, este insuficient s
bazm luarea unei decizii n ceea ce privete mediul doar pe rezultatul LCA-ului, dac modul n
care rezultatul este obinut nu a fost luat n considerare.
47
Capitolul 2
2.2.4 Instrumente pentru Siguran i pentru Situaiile de Urgen

De vreme ce toate amplasamentele industriale au potenialul de a provoca pagube semnificative
mediului i s amenine rezervele de ap i sntatea public, trebuie luate anumite msuri
pentru a evita pe ct se poate riscurile sau pentru a reaciona la accidente n aa fel nct s le fie
minimalizate efectele. Dei cade n sarcina inginerilor s construiasc echipamente i s
conduc o uzin astfel nct s nu apar nici un accident, rezult din experiena avut c acest
fapt nu este un succes n toate cazurile.
Deversrile de produse chimice i de petrol sunt ameninri evidente n cadrul amplasamentelor
chimice. ns, materialele care nu sunt periculoase pentru oameni pot provoca probleme de
mediu serioase, dup cum scurgerile aprute n cazul unui incendiu. Pagubele provocate
mediului pot fi pe termen lung, iar n cazul apei subterane poate persista pentru cteva decade
sau chiar mai mult. Rurile, canalizrile, canalele de scurgere, tuburile de scurgere, sistemele de
distribuie a apei i alte servicii, toate pot transporta poluani n afara amplasamentului i
efectele unei deversri pot fi vizibile pe distane mai mari. n majoritatea cazurilor, incidentele
poluatoare importante pot fi prevenite dac sunt instaurate msuri de prevenie a polurii
corespunztoare sau sunt disponibile imediat. Planificarea reteniei este cheia succesului i att
msurile preventive ct i strategiile de intervenie ntr-un incident, folosite ca instrumente de
management, trebuie s fie alctuite cu grij [cww/tm/147].
Eliberrile gazoase accidentale trebuie, n mod normal, s fie prevenite prin folosirea
echipamentelor corespunztoare din punct de vedere al siguranei i prin operarea corect a
instalaiilor, pentru c n majoritatea cazurilor eliberrile nu pot fi prinse. Excepie fac gazele
ce pot fi amestecate cu ap, cum ar fi acizii sau amoniacul, ce pot fi filtrate printr-o diagram de
ap, devenind astfel un item n tratarea apei reziduale.
Poluanii ar putea scpa din perimetrul amplasamentului n mediul apos printr-o varietate de ci,
cum ar fi [cww/tm/147]:
Sistemul de drenaj al apei subterane aparinnd amplasamentului, fie direct, fie prin
canalele apei subterane din afara amplasamentului
Scurgerea direct n afara amplasamentului, n apropierea cursului de ap sau pe suprafaa
terenului, avnd un risc potenial asupra apei subterane
Prin sistemul de drenaj al impuritilor, avnd poluani care au trecut fie neafectai prin
lucrri de tratare, fie au afectat performana lucrrilor, rezultnd n afectri ale mediului
ulterioare
Prin eliberri atmosferice, cum ar fi penele de vapori.
2.2.4.1 Coordonarea apei pentru stingerea incendiilor i a deversrilor
importante
Concentrarea principal n cadrul acestui tip de management este pe strategiile elaborate n
privina reteniei i echipamentul ce trebuie folosit pentru a manevra aceste deversri. ns, alte
instrumente de management, cum ar fi instrumentele operaionale i strategice, trebuie, de
asemenea, luate n considerare i prevzute n planurile de intervenie n incidentele ce implic
poluanii sau n planurile elaborate pentru sistemele de retenie (vezi Seciunea 2.2.4.2.) pentru a
reduce impactul oricrui eveniment neplanificat care ntr-adevr apare [cww/tm/147].
Primul pas n acest sens este luarea n considerare a strategiilor de stingere a incendiilor i a
metodelor posibile pentru reducerea cantitii de ap consumat i deversat de lupta cu focul,
ex: folosirea mai degrab a sprayurilor i nu a jeturilor, arderii controlate i exploatarea
posibilitii de reciclare a apei utilizate n stingerea incendiilor, acolo unde este sigur practic
folosirea lor [cww/tm/147].
Sistemele de Retenie
48
Capitolul 2
Probabil vor exista unul sau mai multe nivele de contaminare n cadrul unui amplasament
chimic. n deciderea n ceea ce privete nivelul corespunztor de contaminare este util o
evaluare a riscului (vezi Seciunea 2.2.3.1.). operatorul ar trebui s ia n considerare materialele
periculoase ce se gsesc n cadrul amplasamentului, riscul implicat de ctre accidente, foc,
inundaii i de actele de vandalism, posibilitatea ruperii primului sistem de retenie (adic,
recipientul sau vasul n care este depozitat materialul), sensibilitatea mediului receptor i
importana prevenirii oricrei deversri rezultate n el.
n multe cazuri, sistemul de retenie principal i cel local vor preveni ca orice incident s
cauzeze poluare. ns, acolo unde nu este un sistem de retenie local sau nu exist o evaluare a
riscului, este un semn c este nevoie de mai mult siguran, de exemplu: pentru a reine
scurgerile de ap de la stingerea incendiilor, care ar putea ajunge la mii de metri cubi, apoi ar
putea fi necesare sisteme de retenie aflate la distan mare. Ele pot fi utilizate singular sau n
combinaie cu sistemul de retenie local acoperind totul de la o mic zon pn la un numr de
instalaii mari. S-ar putea s trebuiasc s protejeze att sistemul de drenaj al apei subterane ct
i cel al apei infestate [cww/tm/147].
Pentru calcula capacitatea necesar a sistemelor de retenie ndeprtate, trebuie inut cont de:
Paguba potenial provocat de ctre apa folosit la stingerea incendiilor (metode de
evaluare bazate pe frazele-R pot di utilizate drept sisteme ca i conceptul VCI German elaborat
n privina capacitii de retenie a apei pentru stingerea incendiilor, acolo unde sunt definite
clasele de periculozitate).
Capacitatea primar (adic, capacitatea vasului n care materialul este depozitat sau
manevrat).
Cantitatea potenial de ploaie care ar putea aprea n timpul unei situaii de urgen.
Apa pentru stingerea incendiilor i cea de rcire.
Spum (cea folosit ca mediu de stingere a incendiilor)
Efecte dinamice, cum ar fi valul de lichid i de vnt iniial.
Sistemele de retenie ndeprtate pot conine:
Lagune de retenie (sau bazine de retenie ndiguite cu pmnt), dac topografia
amplasamentului i condiiile terenului i solului sunt corespunztoare, lagunele fiind destul de
impermeabile
Rezervoare (recipiente), construite pentru acest scop, iar mrimea lor real, standardele de
proiectare i finisrile de protecie sunt influenate de ratingul de risc al amplasamentului, de
timpul necesar pentru retenie, de cantitatea i natura materialelor depozitate.
Valve de presiune i stvilare, operate manual sau declanate cu ajutorul senzorilor
automai, folosite pentru a izola o parte sau ntregul amplasament.
Separatoare de petrol.
Dei amenajrile permanente de retenie ar trebui s existe la multe amplasamente, ar putea
exista circumstane n care o deversare nu poate fi administrat cu ajutorul lor, de exemplu: dac
apare n afara zonei de retenie. n alte cazuri, n special la amplasamentele de mici dimensiuni,
amenajrile pentru retenia apei folosite la stingerea incendiilor ar putea s nu poat fi utilizate,
s nu fie practice, din cauza costurilor i a spaiului. n asemenea cazuri, sistemele de retenie
temporare sau materialele pentru controlul polurii ar trebui luate n considerare [cww/tm/147].
Exemple de msuri pentru retenia n situaiile de urgen includ [cww/tm/147]:
Ariile de sacrificiu, proiectate pentru a permite infiltrarea i pentru a preveni deversrile,
prevzute cu un sistem de consolidare impermeabil pentru prevenirea dispersiei n alte straturi
sau n ape subterane.
Un parc de vehicule de diferite tipuri i alte mijloace fixe
Cariere i canale, prevzute cu un sistem de consolidare, n special n zone care au o
vulnerabilitate ridicat a apei subterane
Rezervoare portabile, butoaie pentru suprancrcare i cisterne
Materiale i Echipamente pentru Situaiile de Urgen.
49
Capitolul 2
Sunt disponibile o gam variat de produse pentru a face fa deversrilor sau pentru a reine
deversare n zonele speciale de retenie pentru situaiile de urgen. Orice material sau
echipament care este folosit trebuie foarte bine ntreinut i plasat strategic n locaii accesibile
care s fie foarte bine marcate cu avertismente prin care s se explice clar utilizarea lor. Planul
pentru intervenia ntr-un incident poluator (vezi Seciunea 2.2.4.2.) ar trebui s identifice
materialele i echipamentele pentru prevenirea polurii i locaia lor. Asemenea materiale i
echipamente sunt [cww/tm/147]:
Nisip i pmnt pentru a absorbi deversrile de petrol i de substane chimice i pentru a fi
folosii n saci pentru balast
Absorbani brevetai
Aparate pentru sigilat i substane folosite pentru containerele avariate
Etaneizri pentru scurgeri
condri de rezerv.
Trebuie instaurate anumite msuri pentru a scpa, ct de curnd posibil, de orice deversare, de
orice material contaminat i de orice ap provenit de la stingerea incendiilor. Acolo unde este
posibil re-folosirea, materialul deversat trebuie returnat pentru a fi depozitat n cadrul
amplasamentului. Dac este necesar s se scape de acele materiale n afara amplasamentului,
aceasta se poate face prin [cww/tm/147]:
n orice amenajare de depozitare a reziduurilor, a gunoiului
Deversare ntr-un canal de scurgere a resturilor (a murdriilor) cu aprobarea operatorului
acelui sistem de canalizare
Tratarea apei contaminate cu hidrocarburi cu ajutorul separatoarelor de petrol.
2.2.4.2 Planificarea Interveniei n Incidentele poluatoare
Un plan de intervenie n incidente poluatoare, dup cum am mai menionat de cteva ori n
Seciunea 2.2.4.1., este n principal o strategie elaborat pentru a propaga toate informaiile
necesare, ntr-un mod ct mai eficient ctre toi cei interesai. Modalitatea general de
implementare a unui asemenea plan este [cww/tm/148]:
Furnizarea de detalii ale amplasamentului ctre cei crora le este important s cunoasc
detalii despre uzin.
Alctuirea unei liste care s cuprind numere de telefon ale persoanelor i serviciilor de
contact importante (cheie), cum ar fi: serviciile de urgen, instituii reglementatoare de mediu,
operatorii locali ai sistemului de canalizare i de furnizare a apei, HSE executiv, etc.,
proprietarul principal i personalul de contact, consultani de specialitate.
Trebuie avut gata pregtit un plan de drenare a amplasamentului care s conin o diagram
clar a acestuia, prezentnd schema amplasamentului i detalii n privina cilor de acces,
punctele de deversare n afara amplasamentului pentru apa de suprafa i efluentul n discuie,
etc.
Furnizarea unui inventar al amplasamentului n privina petrolului, produselor chimice i a
altor tip de produse
Detalierea procedurilor instaurate pentru situaiile de urgen, identificnd obiectivele
activitii respective, responsabilitile personalului i procedurile instaurate n cazul apariiei
unor evenimente de tipul: deversri i scurgeri din containere.
Instaurarea unor reguli n privina pregtirii personalului i efectuarea periodic a unor
exerciii
Tot personalul i toi contractorii care lucreaz n cadrul amplasamentului trebuie contientizai
n privina planului i ar trebui s-i cunoasc rolul propriu dac apare un incident. Un exemplu
elocvent de plan de intervenie ntr-un incident poluator este prezentat n Anexa 7.5.
50
Capitolul 2
51
Capitolul 3
3 TEHNOLOGIA DE TRATARE APLICAT

Acest capitol ofer mai multe detalii n privina consideraiilor introduse n cadrul Seciunilor
1.3 i 2.2.2.3 i descrie tehnicile de tratare pentru apa rezidual i pentru gazul rezidual n
conformitate cu performana lor de mediu i impactul lor, precum i viabilitatea lor economic.
ns, variantele tehnologiilor bine-cunoscute, cu mici diferene n ceea ce privete procesul
general, nu sunt menionate separat.
Cadrul fizic i chimic al tehnicilor de tratare poate fi descoperit foarte uor n crile de
specialitate i de aceea nu este repetat n acest BREF. Operaiunile i procesele care sunt tratate
n acest capitol sunt tehnicile la final de proces care sunt folosite n mod obinuit n industria
chimic; astfel c sunt incluse tehnicile de tratare folosite n mod normal pentru eliberrile
provenite de la centralele electrice i de la procesarea reziduurilor, de vreme ce amplasamentele
chimice de mari dimensiuni sunt adeseori dotate cu propria unitate de producie a energiei
(energie, abur) i propria unitate de incinerare a reziduurilor. ns, pentru mai multe detalii,
trebuie s fie consultate BREF-urile relevante ce au fost elaborate pentru uzinele de combustie
de mari dimensiuni i pentru incinerarea reziduurilor. Msurile integrate in proces sunt descrise
n momentul n care sunt n uz i nu sunt legate de procese de producie speciale.
Prezentarea sistematic din acest capitol urmeaz calea poluantului i prezint tehnicile de
aplicare a lor ntr-un amplasament chimic. Detalii ulterioare pot fi gsite n Seciunile 3.3.4. i
3.5.
3.1 Informaiile din acest capitol

Descrierea tehnicilor de tratare urmeaz o ordine precis pentru furnizarea informaiilor utile
pentru ajutarea celui care elaboreaz avizul n implementarea BAT-ului unei instalaii n
sectorul chimic. Informaiile sunt oferite pentru a ajuta operatorul s ndeplineasc cerinele
BAT i s elaboreze o cerere de obinere a avizului corespunztoare. Aceast structur a fost
aleas pentru a ne asigura c pentru toate operaiunile i procesele de tratare este colectat i
prezentat acelai tip de informaie i o comparaie dintre diferitele opiuni de tratare este
fezabil. Descrierea operaiunilor i proceselor de tratare este divizat n urmtoarele paragrafe:
Descriere
Aplicare
Avantaje/Dezavantaje
Nivelurile de emisii/Ratele de performan
Efectele de-a lungul mediului
Monitorizare
Economie
Primul paragraf descriere subliniaz elementele fundamentale a tehnicii de tratare fr a intra n

detalii. Cadrul teoretic fizic i chimic este lsat deoparte intenionat. Informaii n aceast
privin se pot gsi ntr-un numr mare de cri de specialitate bune. Folosirea formulelor i
ecuaiilor matematice i chimice este evitat acolo unde este posibil fr a pierde informaie.
Acest paragraf ofer, de asemenea, un rezumat al tipurilor de echipamente folosite n cadrul
aplicrii acestei tehnici i modalitatea de operare a ei. Cnd este disponibil informaie pe
suport grafic, fie ca o schi, fie ca o diagram a fluxului, ea va fi utilizat pentru a nlocui
explicaiile verbale, cu condiia ca s nu existe nici o pierdere de informaie util.
Al doilea paragraf, numit aplicare, descrie cum i unde tehnica n discuie ar putea fi, n
general, aplicat, considernd, de asemenea, folosirea sa n sectoarele conexe, atunci cnd se
ateapt s fie util n sectorul chimic. Include, de asemenea, poluatorii coneci ce trebuie
tratai. O parte din acest paragraf este alctuirea unei liste care s cuprind limitele de aplicare
posibile i restriciile.
53
Capitolul 3
Al treilea paragraf, denumit avantaje/dezavantaje, ncearc s sublinieze unele beneficii i

probleme asociate cu fiecare tehnic, innd cont c unele legi fundamentale ale economiei
energiei i materialelor ne mpiedic s controlm i s diminum efectele oricrui produs fr a
lsa vreo urm n mediu.
Al patrulea paragraf, denumit nivelurile de emisii atinse/randamentele, prezint performana
tehnicii. Enumer nivelurile de emisii atinse i/sau ranamentul ndeprtrii. Valorile prezentate
sunt cele care pot aprea n condiii de funcionare bune i regulate. Aceste valori, ns, nu pot
sugera c ele pot fi atinse n orice condiii i cu ajutorul tuturor aplicaiilor. Explicarea
termenului niveluri de emisii atinse este prezentat n Seciunea 4.1. Randamentele sunt citate
n conformitate cu ncrcarea de alimentare; rezultatul fiind urmtorul: alimentarea slab
prezint randamente sczute, n timp ce alimentare ridicat prezint randamente ridicate, dei
concentraia rezidual ar putea fi nc destul de ridicat.
Al cincilea paragraf, denumit efectele de-a lungul mediului, prezint impactul asupra mediului,
impact provenit de la aciunea acestei tehnici, de exemplu: generarea lamului, nclzirea
reziduului, eliberrile gazoase, zgomotul, mirosul, etc., precum i consumabilele intrate, cum ar
fi: apa, energia i substane auxiliare.
Al aselea paragraf, denumit monitorizare, descrie fluxul de intrare i cel de ieire, ct i
funcionarea normal a aparaturii tehnice n conformitate cu cea mai bun practic de
monitorizare.
Al aptelea paragraf se ocup de economie. ncearc s furnizeze informaii n privina
costurilor tehnicii respective, dup cum aceasta a fost fcut s fie disponibil. Pentru a clarifica
ceea ce nseamn costuri n cadrul acestui document, Seciunea 3.2 prezint unele explicaii fr
a avea pretenia prezentrii unor probleme economice speciale, probleme pentru care referirea la
BREF-ul pe probleme economice i efecte de-a lungul mediului este recomandat.
3.2 Informaii n privina

Document Orizontal
costurilor,
coninute
acest
Costurile instalrii unei tehnologii de control a emisiilor noi, readaptarea tehnologiilor existente
sau implementarea msurilor integrate in proces sunt dependente extrem de mult de problemele
specifice amplasamentului i de cele specifice produciei. Astfel, costurile absolute ale
construirii sau instalrii tehnologiei de tratare nu au nici o valoare real de informare pentru
abordarea orizontal, pentru c nu se pot compara cu nimic. Costurile implementrii
infrastructurii necesare i corespunztoare nu sunt, de asemenea, incluse. Un alt factor
important n selecia unei tehnici de tratare potrivite este perioada de rambursare a msurii
integrate in proces. De vreme ce costurile implicate vor fi ntotdeauna specifice procesului
tehnologic i/sau uzinei, acest document orizontal nu poate lua n considerare aceasta n mod
adecvat. ns, subliniaz costurile echipamentelor furnizorului n relaie cu o capacitate de
producie, cu fluxul de gaz / ap rezidual sau cu cantitatea de material poluant (adic, costurile
pe tona de produs, m3 de ap rezidual sau 1000 Nm3 de gaz rezidual sau Kg de material
poluant). Itemii ce trebuie luai n considerare cnd se evalueaz datele n privina costurilor, o
care nu sunt inclui n acest document din cauz c sunt explicate caracteristicile lor specifice
amplasamentului i procesului tehnologic n urmtoarele paragrafe [cww/tm/48].
3.2.1 Costurile de instalare

furnizorului
totale
vs.
Costurile
echipamentului
In momentul n care se ncearc determinarea costurilor tehnicilor de control a emisiilor, se

crede a fi mai uoar selectarea unei tehnici care pare s se potriveasc necesitilor imediate i
54
Capitolul 3
solicitarea unei estimri a costurilor de la furnizor. n timp ce aceast abordare este rapid i
convenabil, ea poate conduce la estimri greite ale costurilor reale ale tehnicii de controlare a
emisiilor. Aceasta apare pe baz absolut, cum ar fi costurile pe tona de emisii diminuate, iar pe
baz relativ atunci cnd se compar opiunile n privina tehnologiei. Tehnici diferite pot avea
adeseori distribuii foarte diferite ale elementelor de cost individuale ntre diferite tipuri de
costuri care sunt cuprinse n costul de instalare total. n mod obinuit, 20 30% din costurile de
instalare totale sunt alocate cumprrii de echipamente importante, ns poate fi i doar n
proporie de 10%.
Costurile de operare trebuie luate n considerare atunci cnd se efectueaz comparaii n privina
costurilor relative i/sau absolute ale diferitelor tehnici de control. Acestea pot fi trecute cu
vederea atunci cnd se au n vedere echipamentele folosite n cadrul tehnologiei de control,
dup cum se face adeseori cnd se implementeaz tehnicile. Este important s lum n
considerare faptul c aceste costuri de operare pot varia foarte mult ntre aceste tehnologii,
depinznd de folosirea utilitilor, de consumul de produse chimice auxiliare, de cerinele de
munc, de potenialul de generare a deeurilor i costurile depozitrii acestuia, etc.
Costurile furnizorului vor include doar costul echipamentului specific furnizat. Adeseori aceste
costuri sunt doar o mic parte din costul total al proiectului. n plus, costurile tehnice asociate cu
designul proiectului i cu supervizarea sunt adeseori ignorate, ns pot foarte uor s egaleze
costurilor echipamentului furnizorului. Alte cheltuieli care nu se iau n considerare atunci cnd
se estimeaz costul proiectului includ itemi cum ar fi necesitatea:
Relocrii construciilor existente

Opririi produciei n timpul readaptrii
Mririi i/sau mutrii conductelor existente ale canalizrii
Executrii de investigaii asupra solului
Dezvoltrii de diagrame instrumentare i de proces noi drept schie de construcie
Modificrii conductelor i construciilor existente cum ar fi ventilatoare, pompe, etc.
Un exemplu este prezentat n Tabelul 3.1 [cww/tm/48] pentru o unitate de purificare a gazului
rezidual prezentndu-se costurile de instalare totale, preurile din 1997 sunt prezentate n euro.
Costurile directe ale echipamentelor sau costurile furnizorului sunt n valoare de 7,9
milioane EUR, n comparaie cu costurile totale n valoare de 29,4 milioane EUR, adic doar
27% din costurile de instalare totale.
Descriere
Costurile echipamentelor (costuri la vztor)
Materiale
Catalizatori i produse chimice
Subtotal
Costuri indirecte
Proiect tehnic detaliat
Supraveghere la faa locului
Proprietar
Subtotal
Costuri directe nu echipamente
Subcontracte
Construcii temporare i consumabile
Subtotal
Capital total
Cheltuieli
Taxa de licen
Subtotal
Total Final
Milioane EUR
7.3
0.6
7.9
8.0
1.6
2.4
12.0
8.6
0.4
9.0
28.9
0.5
0.5
29.4
Tabelul 3.1: Exemple de costuri ale unui Proiect real

55
Capitolul 3
3.2.2 Costuri Greenfield vs, Costuri de nnoire

Instalaiile Greenfield i exploatrile existente i unitile individuale necesit n mod esenial
aceeai tehnologie pentru mbuntirea performanei de mediu (de exemplu: controlul
poluanilor specificai i atingerea valorilor limit ale emisiilor specificate). Diferenele ntre
aceste dou tipuri de instalaii sunt conduse esenialmente de faptul c n cadrul unui
amplasament greenfield este posibil ca s se asigure faptul c toate cerinele eseniale sunt luate
n considerare explicit atunci cnd este proiectat cldirea. n cazul unei re-utilri (sau
modernizri), alegerile fcute n proiectul iniial pot avea ca rezultat n tehnici de control altfel
disponibile sau chiar preferate ce au aplicabilitate limitat sau chiar nefezabile.
Evaluarea specific a convenabilitii unei tehnici pentru nnoire este necesar, ns multe din
tehnicile menionate n seciunile urmtoare ale acestui capitol au fost re-utilizate cu succes n
cadrul instalaiilor chimice i au rezultat performane de mediu echivalente cu ceea ce se
ateapt a fi n cadrul noilor uzine. Proiecte de modernizare aplicate instalaiilor sau
amplasamentelor existente se lovesc de o varietate de probleme manageriale i tehnice, cele mai
ntlnite fiind subliniate mai jos. Aceste probleme nu sunt scuze utilizate pentru a evita
adoptarea de tehnici de mbuntire a mediului, ns sunt unii dintre factorii pertineni pentru o
modernizare:
O faz de definire a proiectului mai complex i care necesit mai mult timp
Probe de funcionare sau studii pilot pentru a evalua impactul avut de o schimbare asupra
ntregului proces
Consideraii, n stadiul de proiectare, fcute asupra efectelor directe avute asupra tuturor
construciilor existente
Studii fcute asupra construciilor existente n stadiul de elaborare a proiectului tehnic
detaliat pentru a defini exact amplasarea tuturor legturilor. Disponibilitatea spaiului poate
implica constrngeri (de exemplu: echipament amplasat ntre-o structur mai nalt, traseul
conductelor, necesitatea relocrii unor construcii existente, construirea unor construcii
temporare)
Precauii speciale luate pentru ca lucrrile s fie duse la ndeplinire n siguran i fr a
produce pagube, chiar i atunci cnd instalatia continu s funcioneze
Profitarea de pe urma unei opriri planificate pentru a ndeplini unele lucrri de construcie
care nu pot fi fcute n timpul operaiunilor normale. Aceste evenimente multi-anuale pot
implica programri pentru modernizare
O oprire mai lung sau mai timpurie ce a planificat (cu implicaii financiare sau comerciale)
decomisionarea i dezafectarea echipamentului vechi, redundant.
Pregtirea personalului pentru operarea noului echipament
Documentaia revizuit a uzinei (de exemplu: instruciuni de operare, revizuirea permiselor,
manuale pentru ntreinere, inspecie i siguran).
Pe lng scopul principal, acela de performan de mediu mbuntit, nnoirea instalaiilor
chimice poate aduce alte beneficii semnificative. Unele tehnici (de exemplu: tehnici de
pretratare ce au potenial de recuperare, msuri de proces integrate) pot aduce rezultate
economice importante sub forma, de exemplu, a unei eficiene crescute i a unor rezultate
ridicate sau a unor reduceri n privina costurilorasociate cu economia de energie i ap (sau
reducerea ncrcrilor din deversri, unde se aplic un asemenea regim), care pot decala
investiia i costurile de operare a re-utilrii. nnoirea poate aduce, de asemenea, avantaje
competitive prin prezentarea ctre cumprtorii produsului i persoanelor interesate (ce de
exemplu: acionari, comuniti locale, agenii regulatorii sau grupuri de mediu) faptul c
compania a adoptat tehnologie de ultim or.
Consideraiile n privina faptului dac o tehnologie este o tehnic corespunztoare pentru o
aplicaie de re-utilizare, se ocup n principal de capacitatea instalaiilor existente de a ntruni
cerinele de proces, fizice i structurale ale unitilor de control. Distincia dintre tehnologia
disponibil ce poate fi aplicat construciilor existente sau celor noi este important pentru a fi
56
Capitolul 3
inclus n orice determinare a tehnicilor. Acolo unde este disponibil informaia, acest capitol
ofer informaii n privina potenialului de re-utilizare a unei tehnici.
3.2.3 Costurile de capital vs. Costurile de operare

Tehnicile de control diferite (tehnici procedurale i de control asupra echipamentelor) pot diferi
foarte mult n termeni de distribuire a costurilor ntre cheltuielile de operare i de capital. Un
anumit tip de echipament care este scump ar putea s aib cheltuieli de exploatare sczute, n
timp ce echipamentul ieftin implic creteri destul de ridicate n ceea ce se numete cost de
operare cum ar fi: fora de munc, utilitile sau produsele chimice consumabile. n general, este
mult mai uor s se cuantifice costurile echipamentului dect s se cuantifice toate implicaiile
avute de cheltuielile probabile aprute odat cu instalarea unei tehnici. De asemenea, pri ale
echipamentelor vor deveni de-a lungul timpului mai scumpi datorit inflaiei, etc.
Costurile cu fora de munc sunt unul din elementele importante din cadrul costurilor de operare
i poate avea diferite consecine n privina lurii deciziei n favoarea sau mpotriva unei
anumite tehnici, depinznd de diferitele rate ale salariilor din cadrul Statelor Membre. Astfel,
dac costurile cu fora de munc vor fi discutate n acest document, vor fi oferite, de asemenea
(sau n locul acestora), orele de lucru atunci cnd aceasta este posibil.
3.2.4 Costurile pentru controlul emisiilor iniiale vs. Costurile crescute

pentru control
O mare parte din costul aplicrii unei tehnici este legat eficiena schimbtoare a costurilor a unei
tehnologii date ce depinde de punctul de control de la care se pleac n calcularea eficienei
costului. De obicei costurile i eficiena prezentat ca o reducere a emisiilor procentual sau
tonele de emisii reduse unei instalri sau implementri ale unei tehnici sunt prezentate n
opoziie cu o operaiune de baz necontrolat. ntr-un asemenea caz calcularea eficienei
costului este fcut uor prin mprirea costurilor la reducerea emisiilor atins.
Exist multe situaii n care anumite nivele ale controlului exist deja n cadrul anumitor
amplasamente industriale specifice. n aceste cazuri costurile necesare realizrii unei anumite
reduceri de emisii cresc n mod semnificativ peste valorile iniiale ale eficienei costului pentru
o operaie de baz necontrolat. De acest lucru trebuie inut cont n determinarea eficienei
costurilor unei tehnologii sau tehnici.
Astfel, n ceea ce privete costurile reglajului diferenial, eficiena costurilor Keff (Kg reducere /
unitate etalon) se poate calcula astfel:
Keff = (B A)/C
B: reducerea emisiilor pentru tehnica considerat (Kg)
A: reducerea emisiilor pentru tehnica deja instalat (Kg)
C: costurile pentru tehnica considerat
3.3 Tehnicile de tratare a apei reziduale

3.3.1 Msuri integrate de proces
Unele msuri integrate in proces importante i n mod normal uor de nnoit relevante pentru
apa rezidual sunt descrise mai jos. Unele exemple elocvente sunt menionate n Seciunea
3.3.1.3. Introducerea lor, de exemplu: sub form de msuri pentru economisire a apei, ns,
trebuie evaluat cu mare grij. Dei influena lor este n mod normal benefic mediului, s-ar
putea ca n anumite circumstane specifice s conduc spre efecte negative n alte
compartimente de mediu, efecte care are putea s umbreasc beneficiile economisirii apei sau
diminuarea agentului poluator.
57
Capitolul 3
3.3.1.1 Extracia in contra curent ca exemplu de proces de economisire a apei

Procesele de splare ale produsului convenionale sunt extracii multiple lucrnd discontinuu
prin tratarea fazei produsului cu ap pentru a ndeprta srurile sau alte componente minore
solubile. Cantitatea de ap folosit este n general de cteva ori mai mult dect cantitatea de
produs ce trebuie splat. n fiecare etap de extracie individual exist pierderi ce nu pot fi
evitate ale produsului, cauzate de solubilitatea, emulsificarea sa i formarea straturilor solide n
faza de separaie, etc.
Optimiznd procesul de extracie, i/sau introducnd procese de extracie avansate, cum ar fi
extracia contra curentului, se poate obine o considerabil reducere a apei reziduale (i a
reziduurilor). O cretere simultan a concentraiei agentului poluator ar putea permite o tratare
mai uoar i/sau mai eficient sau, n circumstane speciale, o reciclare a materialului. Gradul
i metoda de optimizare depinde de capacitatea de producie i dac avem sesiuni de producie
frecvente. Extracia contra curentului este specific din punct de vedere economic uzinelor de
dimensiuni mari. Ea poate fi croit pe un proces de producie particular. Pentru uzinele ce se
ocup cu produse finale mici, producii la scar pilot sau campanii de producie de uz sczut,
pentru acestea alte procese vor fi mai potrivite.
3.3.1.2 Operaiuni de recirculare i de uz multiplu
Trebuie fcut aici o distincie ntre:
Apa rezidual ce i are originea direct din procesul de producie (de exemplu: ap de
reacie, produi de distilare, ap de splat, produi rezultai din filtrare)
Apa rezidual rezultat din curarea echipamentului (de exemplu: n timpul lucrrilor de
ntreinere, splarea blocajelor, dopurilor sau aglutinarea produsului, curarea echipamentului
cu funcionri multiple din cauza schimbrii produsului sau a campaniei)
Etapele de tratare specifice pentru ndeprtarea constituenilor interferatori pot mbunti
eficiena unei operaii de recirculare. Astfel, de exemplu, neutralizarea, ndeprtarea sau filtrarea
fluxurilor de ap de proces poate determina refolosirea apei, de exemplu: sub form de ap
brut sau furnizare de ap utilitar. Refolosirea apei de proces (ap de recuperare, soluii-mam)
este posibil atunci cnd constituienii, cum ar fi produii secundari sau srurile nu vor afecta n
mod negativ calitatea produciilor de dupa proces. n realitate pentru splarea produsului n
stagii multiple, fluxurile de ap pentru splat pot fi utilizate n mod frecvent ca ap de
recuperare sau drept ap de intrare n cadrul unui stagiu de splare antecedent.
Reutilizarea apei provenit din splare, cltire i din curarea echipamentului, are, n plus pe
lng reducerea ncrcrii apei reziduale, avantajul recuperrii produsului i creterii
productivitii, cu condiia ca apa s fie recirculat n cadrul procesului. Aceasta are nevoie de
construcii pentru colectare, diminuarea sau depozitarea apei reziduale, ceea ce ar putea fi un
factor de limitare.
3.3.1.3 Rcire indirect cu faze de vapori
Injectarea apei ntr-o faz gazoas se folosete pentru rcirea sau condensarea
vaporilor.contactul direct al apei n faze de vapori, ns, genereaz cantiti mari de ap
rezidual poluat de ageni contaminani sub form de vapori. Introducerea schimbtorilor de
cldur de suprafa n locul condensatorilor injectori / ventilatoarelor de rcire evit generarea
de fluxuri de ap de rcire poluate, poluanii rmnnd n cadrul condensrii. Astfel,
rcirea/condensarea indirect conduce la economisirea apei. Pentru a oferi o imagine n ceea ce
privete potenialul de economisire, este necesar pentru rcirea unei tone de abur pn la 350C
(temperatura general acceptat ca limita superioar pentru deversare), de 27m3 de ap. Prin
58
Capitolul 3
rcire indirect aceast cantitate este trecut printr-un ciclu de rcire [cww/tm/82] nlocuind
doar pierderea de ap datorat evaporrii.
Efectele avute de economisirea apei sunt diminuate atunci cnd particulele antrenate, materialul
sublimat, cristalele sau materialul ars mbrac suprafeele cu schimb de cldur sau nchid
spaiile dintre suprafeele de schimb, astfel c este nevoie de ntreinere regulat.
ns, exist procese unde o transformare n rcire indirect nu ar fi potrivit [cww/tm82]:
Va fi necesar pentru cristalizare agitarea unui lichid organic alturi de ap cldu sau
fierbinte, iar apoi se aduce rapid temperatura sub temperatura de solidificare prin adugare de
ghea sau de ap rece (oc termic). Scopul acestei proceduri este obinerea unei suspensii fr
cocoloae i excrescene.
Un alt exemplu ar fi diazotizarea aminelor. n cadrul acestui proces temperatura se menine
la un nivel constant sczut prin adugare de ghea pentru a preveni descompunerea termic a
compusului diazoniu, precum i depunerea pe echipament, care altfel ar reprezenta un adevrat
risc de explozie.
Un alt exemplu este rcirea fluxurilor gazoase, unde este injectat apa rece n acel flux
gazos pentru ai scdea temperatura att de eficient i de rapid nct reacia componentelor
prezente n cadrul fluxului gazos este prevenit (de exemplu: reacii de recombinare din
gazele de ardere rezultate din procesele de ardere i avnd ca rezultat generarea de PCDD i
PCDF) i simultan se diminueaz efectul unuia dintre agenii poluani (de exemplu: HC1).
3.3.1.4 Procese fara apa reziduala pentru generarea de vid
Generarea de vid fara apa reziduala poate fi obinut prin folosirea unei proceduri n circuit
nchis a sistemelor de pompare mecanice, deversnd doar o mic cantitate ca purjare sau cu
ajutorul pompelor cu funcionare uscat. Aceste cantiti de deversare nu depesc 5% din ceea
ce a trecut dat prin sistem [cww/tm/82]. n unele cazuri generarea prin vid a apei rezidualelibere poate fi obinut prin folosirea produsului ca lichid barier ntr-o pomp cu vid mecanic
sau prin folosirea unui flux gazos din afara procesului de producie.
Dac este sau nu posibil realizarea generrii de vacuum fara apa reziduala, aceasta trebuie
determinat n fiecare caz particular. Pentru a selecta procesul corespunztor, trebuie inut cont
de fiecare dintre posibilele probleme, n special cele legate de coroziune, tendina de coacere,
riscul exploziv, sigurana uzinei i sigurana n funcionare. Limitri corespunztoare trebuie
luate n considerare, n special n cazul pompelor cu vid mecanice cu circuit nchis, de tipul
pompelor cu inel lichid, pompelor rotative cu palete sau pompelor cu vid prevzute cu
membran (diafragm). Aici, de exemplu, vaporii pot s diminueze vascozitatea uleiului.
Dac se previne condensarea gazului n pomp prin, de exemplu: temperatur de ieire ridicat
a gazului, pompele cu funcionare uscat sunt o opiune atractiv cnd trebuie recuperai
solvenii sau atunci cnd este necesar un vid naintat. Aceste pompe nu vor putea fi folosite dac
fluxul gazos conine cantiti mari de material condensabil, formator de praf sau de acoperire.
3.3.1.5 Procese fara rezultarea apei uzate utilizate la curarea aerului evacuat
Aproximativ o treime din sistemele de curare (purificare) a aerului evacuat din cadrul
industriei chimice funcioneaz pe baza unui proces de epurare cu ap sau alcalin (caustic).
Acestea n special capteaz compuii anorganici de genul: acid clorhidric gazos, bioxidul de sulf
i substane organice solubile n ap.
Tehnologiile fara apa reziduala pentru epurarea aerului evacuat sunt folosite, n special, atunci
cnd substanele periculoase sau cele organice non-biodegradabile ar ptrunde n cadrul uzinei
de tratare a apei reziduale, iar acolo ele ar putea cauza probleme sau ar putea fi deversate n apa
receptoare.
59
Capitolul 3
Exemple de tehnici fara apa reziduala pentru epurarea aerului ar fi:

Colectare i oxidare implicit termic sau catalitic a fluxurilor gazelor calorice, de preferat
cu recuperare a energiei
Instalarea unui echipament de desprfuire uscat corespunztor (de exemplu: separator de
picturi, cicloane, precipitatoare electrostatice, filtre cu esturi) pentru a separa particulele de
aerosoli
Folosirea de tratri ale gazului uscate sau semi-uscate (de exemplu: adsorbie a carbonului
activ, injecie de var/bicarbonat de sodiu) pentru fluxurile gazoase ncrcate cu contaminani
gazoi organici sau anorganici
Folosirea solvenilor organici regeneratori (sau a uleiurilor) n locul apei drept lichide de
epurare pentru ageni contaminani gazoi specifici.
3.3.1.6 Recuperarea substanei sau retenia ei din soluia mam sau prin
procese optimizate
Recuperarea substanei constituenilor apei reziduale cu un consum rezonabil este, n mod
normal, fezabil pentru fluxurile de ap rezidual concentrate. Deci este de obicei limitat la
soluiile mam. n funcie de metoda de sintez, soluiile mam sunt n general soluii apoase
meninute dup separarea produsului sau a apei de splare. Recuperarea ar putea cuprinde, de
exemplu:
ndeprtarea compuilor individuali utilizabili, de tipul materiilor prime, produselor,
solvenilor sau catalizatorilor
Conversia materialului cu recuperarea subsecvent de substan, de exemplu: oxidare
termal sau catalitic cu recuperarea clorului (din clorurile organice) sub form de acid
clorhidric
Recuperarea substanei este viabil pentru concentraii ridicate de ap rezidual (de exemplu: 10
g/l sau mai mult). Dac compuii ce se pot ndeprta uor sunt i ei implicai, de exemplu:
compui volatili, solizi, precipitabili sau extractibili, procesele de recuperare ar putea fi viabile
chiar i la concentraii mai sczute.
Retenia substanei cu ajutorul proceselor optimizate conine modificarea etapelor procesului,
precum i msuri adiionale, cum ar fi mbuntirea finisrii soluiei mam.
Retenia substanei pe lng prevenia polurii prin modificarea formulaiei sau mbuntirea
productivitii se poate obine prin ndeprtarea agentului poluator, exemplu: adsorbie sau
extracie, sau prin conversie, exemplu: oxidare sau incinerare.
3.3.1.7 Folosirea materiilor prime si secundare putin contaminate
Materialele prime i/sau auxiliare pot aduce poluani n lanul de producie i astfel ajungnd n
sistemul apei reziduale. Exemple:
Metale din grsimile vegetale crude
Compui cloro-organici (AOX/EOX) i alte impuriti provenite din acidul clorhidric de
nivel tehnic
Mercurul sub form de agent contaminator n hidroxidul de sodiu n cadrul electrolizei cloralcali folosind procesul amalgam
Contaminani, n special, ai intermediarilor i a precursorilor achiziionai din afar
Abilitatea operatorului de a influena aceast situaie este limitat de:
Informaii insuficiente de la furnizori
Creterea importului de ageni contaminani din cauza materialelor reciclate
Transferarea problemelor legate de emisii n alte locaii prin finisarea materialului brut
Purificarea materiei prime poate fi implementata de ctre productori care dein construcii
tehnice pentru reducerea i depozitarea corect a agenilor contaminani ndeprtai, cum ar fi:
60
Capitolul 3
schimb de rin pentru acidul clorhidric sau pentru filtrare/adsorbie pentru hidroxidul de sodiu
crud.
3.3.2 Balana fluxului

n general, uzinele de tratare a apei reziduale opereaz cel mai bine (eficient) n condiii ct mai
constante de ncrcare hidraulic (sau rata fluxului) i de ncrcare cu ageni contaminani. n
practic, ns, att rata fluxului, ct i ncrcarea cu ageni contaminani pot fluctua evident
datorit unor factori de tipul:
Condiiilor de desfurare a procesului
Folosirea apei pentru splare
Tratarea apei de balast
Momentele de ntreinere
Ploaia
Pentru a proteja producia mpotriva variaiilor pe termen scurt (zilnice) sau pe termen lung
(sptmnale), egalizarea construciilor ar trebui avut n vedere, fie descentralizat n anumite
amplasamente de producie fie centralizat n sau aproape de WWTP. Uneori pot fi instalate i
dupa WWTP. Capacitatea corespunztoare a sistemului de retenie tampon depinde de fluctuaii
[cww/tm/132]. Sistemul de retenie tampon poate fi instalat fie n linie sau ca flux lateral spre
care fluxul poate fi deviat n perioadele de vrf sau n cazul apariiei problemelor de producie i
poate fi scurs la o rat controlat cnd fluxul este moderat. Pentru apele de proces care pot emite
n mediu, recipientele sunt folosite pentru acest scop, n timp ce pentru drenajul apei de
suprafa se folosesc lagune deschise sau iazuri de retenie (vezi Seciunea 3.3.4.4.1.)
[cww/tm/48].
Rezultatul tamponului i egalizrii este:
Egalizarea ncrcrii, cum ar fi:

- ncrcarea organic
- Concentraiile srurilor
- ncrcarea cu azot, de exemplu: drept pre-rechizit, alturi de o ncrcare TOC
pentru o denitrificare optim
Ajustarea raportului C:N:P necesar
Neutralizarea fluxurilor de ap rezidual alcaline i acide
Egalizarea ratei fluxului de ap rezidual
Realizarea cerinelor legale prin diminuarea deversrii apei reziduale
Echilibrarea sau limitarea fluxului ar putea fi de asemenea folosite ca modaliti de control a

afluxurilor neobinuite aprute la WWTP i, astfel, capacitatea sistemului tampon de retenie ar
putea s nu fie determinat numai de fluctuaii, dup cum a fost menionat mai sus, ci i de
mrimea potenialului de apariie a pericolelor. Detalii sunt prezentate n Seciunea 3.3.3.
3.3.3 Capacitatea De Depozitare Sau De Retenie In Cazuri De Defectiuni

Ruperile aprute n timpul funcionrii, scurgerile echipamentelor, contaminarea neintenionat
a apei de rcire sau alte probleme aprute n producie sau n unitile de depozitare pot conduce
fie la o cretere a deversrii poluanilor n apa receptoare prin WWTP sau pot conduce la
funcionarea sa incorect. Riscul unor asemenea evenimente poate crea necesitatea nfiinrii
unor amenajri receptoare (sau tampon) centralizate sau descentralizate. Pentru operarea unui
sistem de tip tampon sau de tip barier, este foarte important detectarea din timp a ruperii.
Aceast detecie se poate face att prin mijloace analitice ct i prin mijloace organizaionale
[cww/tm/132].
Se folosesc n acest sens cteva mecanisme tampon. Capacitatea lor trebuie s fie suficient
pentru a depozita toat apa rezidual, incluznd probabil i apa de ploaie, care apare n timpul
61
Capitolul 3
unei ruperi n cadrul procesului de producie. Ele pot fi combinate cu recipiente (rezervoare)
pentru echilibrarea fluxului.
Unul din aceste mecanisme (vezi Figura 3.1), circuit-tampon independent, conine dou
rezervoare tampon care pot s recepteze fluxul de ap rezidual alternativ. n timp ce unul din
recipiente este umplut, cellalt este verificat, iar apoi eliberat n apa rezidual deversat sau
dupa WWTP sau este depozitat ca reziduu, totul depinznd de rezultatul verificrii.
Capacitatea receptoare a fiecruia dintre recipiente trebuie s fie suficient de mare pentru a
recepiona ntreaga cantitate de ap rezidual care apare n timpul perioadei de analiz sau al
golirii recipientului. n cazul amplasamentelor chimice mari i complexe care genereaz
cantiti mari de ap rezidual aceasta reprezint una dintre opiunile n selectarea fluxurilor de
ap rezidual, pentru c altfel necesarul de volum al recipientului ar fi imens. Cu ct este mai
mare recipientul cu att este mai mare timpul de golire i invers, care ar putea rezulta ntr-un
cerc vicios fr ieire.
Un alt mecanism este circuitul tampon conectat, inundat fie discontinuu (vezi Figura 3.2), fie
continuu (vezi Figura 3.3). circuitul tampon discontinuu este deconectat atunci cnd nu
funcioneaz, adic atunci cnd nu este raportat nici o rupere de ctre sistemul de alarm i
control. n timpul funcionrii normale apa rezidual neal sistemul tampon i numai atunci
cnd sistemul de control detecteaz un eveniment neobinuit se umple recipientul-tampon.
Capacitatea necesar a recipientului este cantitatea de ap rezidual care apare n timpul unei
defeciuni. Acest mecanism este folosit la instalaiile de producie unice, la colectarea apelor
reziduale selectate i la cantitatea total de ap rezidual. Volumul necesar este, n mod normal,
mult mai mic dect la circuitul-tampon independent menionat mai sus.
Ap de proces
Process
water
Sistemul de canalizare
Sewer system
no
segregation
Fr
separare
Disposal
pathway
Calea
de depozitare
Alternate
filling
Umplere alternativ
Deversare
Dischargedup
verificare
after Check
Waste
water pathway
Calea urmat
de apa
rezidual
Figura 3.1: Circuit-tampon independent cu umplere alternativ
62
Capitolul 3
Ap de proces
Process water
SistemulSewer
de canalizare
system
Calea de depozitare
Disposal pathway
Deversare
Dischargedup
verificare
after check
Wasteurmat
water de
pathway
Calea
apa
rezidual
Figura 3.2: Circuit-tampon conectat, inundat discontinuu
Circuitul tampon conectat, inundat continuu poate fi, de asemenea, folosit ca un egalizator sau
ca un recipient de echilibrare a fluxului. Un sistem de control i alarm trebuie s se asigure c
supapa de golire a WWTP-ului este imediat nchis n cazul apariiei unui eveniment neobinuit.
Capacitatea recipientului trebuie s fie corespunztoare, pentru a primi apa rezidual care
continu s curg, pn cnd ruperea este remediat astfel c acest sistem este recomandabil
doar pentru fluxurile secundare. nainte de reluarea activitii cu fluxul de intrare obinuit de
ap rezidual, recipientul trebuie golit.
Ap de water
proces
Process
Calea depathway
depozitare
Disposal
Sistemul
de canalizare
Sewer system
Waste
water pathway
Calea urmat
de apa
rezidual
Figura 3.3: Circuit tampon conectat, inundat continuu
Un sistem ulterior (vezi Figura 3.4) este potrivit pentru receptarea i protejarea pierderilor prin
scurgere atunci cnd aceste scurgeri sunt colectate n canalizri separate. O astfel de canalizare
este folosit drept sistem de drenaj pentru zonele externe posibil poluate prevzute, de exemplu,
cu instalaii de producie i linii de recipiente. Capacitatea recipientului se potrivete cu cea mai
mare pierdere posibil prin scurgere plus cantitatea de ap de ploaie ateptat. Acest sistem de
atenuare este aplicabil instalaiilor ce au scurgeri separate pentru apa de proces i drenaj al
zonelor de risc. Evenimente ce ar putea influena fluxul de ap rezidual nu pot fi controlate.
63
Capitolul 3
Avantajul ei este posibilitatea de colectare a pierderilor provenite din scurgeri n stare

concentrat pentru a activa reciclarea.
Ap de proces
Process water
Sistemul de canalizare
Sewer system
Calea
de depozitare
Disposal
pathway
Deversare dup
Discharge
after checkverificare
Sewer de
system
(only process
water)
Sistemul
canalizare
(doar apa
de proces)
Waste
pathway
Calea water
urmat
de apa
rezidual
Figura 3.4: Sistemul de limitarea a scurgerii
3.3.4 Tehnicile La Final De Proces

Pentru a introduce o ordine logic n descrierea tehnicilor de tratare, relaia dintre agentul
poluator i tehnologia de tratare tipic respectiv este privit ca punct de raportare, dup cum a
fost subliniat n Seciunea 1.3.2.1 i ilustrat Figura 3.5.
Prima etap de tratare pentru apa rezidual i cea de ploaie i adeseori este i ultima etap
este separarea solidelor suspendate i a lichidelor nemiscibile (referitor la ap) din fluxul de ap
principal. Tehnicile de separare sau decantare sunt:
Separare Gravitaional [Separare a nisipului (vezi seciunea 3.3.4.1.1.), Sedimentarea (vezi
Seciunea 3.3.4.2.) Separarea Ap-Ulei (vezi Seciunea 3.3.4.1.6.)]
Flotaia prin aer (vezi Seciunea 3.3.4.1.3.)
Filtrarea [Filtrarea (vezi Seciunea 3.3.4.1.4.), Filtrare prin membran (vezi Seciunea
3.3.4.1.5.)].
Sunt folosite n principal n combinaie cu alte operaiuni, fie ca etap de decantare iniial, fie
final. Ca etap de decantare iniial, ele protejeaz alte amenajri destinate tratrii de alte
pagube, colmatri sau alte deteriorri provocate de solide. Ca etap final ele ndeprteaz
solidele formate ntr-o etap sau proces de tratare precedent sau ndeprteaz uleiul nainte de o
tratare biologic ulterioar. Adeseori urmeaz tehnici de tratare aplicate agenilor poluani
solubili atunci cnd acetia sunt transformai n solide. Exemple sunt oferite mai ncolo n acest
capitol.
64
Capitolul 3
Eliberare
de ap
Waste water
rezidual
release
Tratarea
lamului
Sludge treatment
ngroare
Thickening
Deshidratare
Dewatering
Stabilizare
Stabilisation
Condiionare
Conditioning
Reducere
termic
Thermal reduction
Solide suspendate i
Suspended solids and

lichide insolubile
insolublepietriului
liquids
Separarea
Grit separation
Sedimentare
(incl.
Sedimentation
(incl. coaCoagulare/floculare)
gulation/flocculation)
Flotarea prin aer
AirFiltrare
flotation
Filtration
Filtrare prin
membran (MF,
Membrane filtration
UF) (MF, UF)
Oil-water
Separareseparation
Ap-Ulei
Coninut
solubil
Inorganic
/ non-biodeanorganic/nongradable / poorly debiodegradabil/slab
gradable
soluble content
degradabil
Precipitation
Precipitare
Crystallisation
Cristalizare
Chemical
oxidation
Oxidare
chimic
Wet air oxidation
Oxidare prin
aeroxidation
umed
Supercritical
water
Oxidare
prin
ap
supercritic
Chemical reduction
Reducere
chimic
Chemical hydrolysis
Hidroliz chimic
Nanofiltration/reverse
osmosis
Nanofiltrare/Osmoz
Adsorption invers
Adsorpie
Ion
exchange
Schimb
de Ion
Extraction
Extracie
Distillation
/ rectification
Distilare/rectificare
Evaporation
Evaporare
Stripping
ndeprtare
Incineration
Incinerare
Coninut solubil
biodegradabil
Biodegradable
soluble
content
Tratare anaerob
Anaerobic
treatment
- Proces
de contactare
anaerob
- Anaerobic
contact process
-- UASB
Proces
UASB
process
- Proces
strat
(filtru)
fix
- Fixed
bed (or
filter)
process
Proces strat
extins
- -Expanded
bed process
ndeprtarea
biologic
a sulfului
i a
Biological removal
of sulphur
and heavy
metalelor
metalsgrele
Trataretreatment
aerob
Aerobic
Proces
amestec
activat
- Complete-mix activatedlam
sludge
process
complet filter process
- Trickling (percolating)
- Proces
filtrare
prin
scurgere
- Expanded
bed
process
(extragere
prin dizolvare)
- Biofilter fixed-bed
process
- Proces
stratelimination
extins
Biological
nitrogen
- Proces strat (biofiltru) fix
Eliminare a azotului biologic
Receptor
RECIPIENT
Figura 3.5: Ordinea tehnicilor de tratare a apei uzate raportate la tipul de contaminanti
Apa rezidual fr solide poate fi fie separat n pri biodegradabile i non-biodegradabile sau
agenii contaminani responsabili de non-biodegradabilitate ar putea fi separai nainte de
tratarea urmtoare. Tehnicile de tratare pentru prile non-biodegradabile din apa rezidual se
bazeaz pe operaiuni fizice i/sau chimice, de tipul:
Precipitare/sedimentare/filtrare (vezi Seciunea 3.3.4.2.1.)
Cristalizarea (vezi Seciunea 3.3.4.2.2.)
Reacii chimice [Oxidarea chimic (vezi Seciunea 3.3.4.2.3.), Oxidarea n aer umed (vezi
Seciunea 3.3.4.2.4.) Oxidarea cu ap supercritic (vezi Seciunea 3.3.4.2.5.), Reducia chimic
(vezi Seciunea 3.3.4.2.6.) i Hidroliza chimic (vezi Seciunea 3.3.4.2.7)]
Filtrarea prin membran (Nanofiltrare i Osmoz inversat) (vezi Seciunea 3.3.4.2.8)
Adsorbia (vezi Seciunea 3.3.4.2.9)
Schimb de ion (vezi Seciunea 3.3.4.2.10)
65
Capitolul 3
Extracia (vezi Seciunea 3.3.4.2.11)

Distilarea/Rectificarea (vezi Seciunea 0)
Evaporare (vezi seciunea 3.3.4.2.13)
ndeprtarea (vezi Seciunea 3.3.4.2.14)
Incinerarea (vezi Seciunea 3.3.4.2.15).
Dup o tratare adecvat, fluxul de ap rezidual poate fi fie deversat n apa receptoare, ntr-o
WWTP biologic central susbsecvent sau ntr-o WWTP municipal.
Ap rezidual biodegradabil sau partea din apa rezidual care rmne dup eliminarea cauzei
non-biodegradibilitii n mod normal i sunt aplicate tehnici de tratare, fie centralizate, fie
descentralizate, care se bazeaz pe procesele biologice de tipul:
Descompunerea anaerob [Proces de contact anaerobic (ACP), Proces UASB, Proces strat
fix, Proces strat extins (vezi Seciunea 3.3.4.3.1) i ndeprtarea biologic a compuilor sulfului
i a metalelor grele (vezi Seciunea 3.3.4.3.2)].
Descompunerea aerob [Proces amestec lam activat complet, Proces de bioreacie prin
membran, Proces filtrare prin scurgere, Proces strat extins, Proces strat (biofiltru) fix (vezi
Seciunea 3.3.4.3.3)].
Nitrificare/denitrificare (vezi Seciunea 3.3.4.3.4)
Tratare biologic central a apei reziduale (vezi Seciunea 3.3.4.3.5).
Apa rezidual degradat prsete instalatia de tratare biologic i este canalizat spre un stadiu
de decantare.
Multe din tehnicile de tratare a apei reziduale necesit sau utilizare opional ajutor n
tratare, ajutor care n majoritatea cazurilor const din folosirea de produse chimice sau
mediul/echipamentul de tratare are nevoie de rentreinere ceea ce ar putea cauza eliberarea
produselor chimice. Aceste ajutorri sau etape di cadrul procesului ar putea genera, n general
aceasta depinznd de condiiile la nivel local, o poluare ce trebuie luat n considerare cnd se
are n vedere utilizarea unei tehnici de tratare. Astfel, o evaluare a ajutoarelor implicate n
procesul de tratare i a produselor chimice eliberate din cadrul amenajrilor de rentreinere i a
destinului lor n timpul ntregului proces, ar putea fi necesar n situaii specifice.
Aproape toate tehnicile de tratare a apei reziduale au un lucru n comun: producerea de solide n
timpul procesului ceea ce permite agentului poluator s fie separat de mediul apos, sub form de
lam activat n exces sau filtrat sau depus, provenit din filtrare sau din sedimentare. Dac lamul
nu este reciclat, trebuie depozitat tratare extern i depozitare sau tratat la faa locului.
Tehnicile de tratare a lamului sunt de exemplu:
ngroare (vezi Seciunea 3.4.1)
Deshidratare (vezi Seciunea 3.4.1)
Stabilizare (vezi Seciunea 3.4.2)
Condiionare (vezi Seciunea 3.4.2)
Reducere termic a lamului (vezi Seciunea 3.4.3).
3.3.4.1 Ageni contaminai insolubili / Separare mecanic
Coninutul insolubil din apa rezidual din industria chimic ar putea fi alctuit din substane
inerte cum ar fi praful din drenarea apei de ploaie sau nisipul (sb form de balast din materiile
prime ca varul). ns ar putea fi alctuit i din materiale periculoase de tipul metalelor grele i
compuii acestora, care apar din procesul de precipitare al operaiunilor de tratare anterioare sau
procesele de producie ce folosesc catalizatori. Chiar i bioxizii pot fi adsorbii pe coninuturile
de solide (de exemplu: catalizatorul produciei clorurii de vinil prin oxiclorinare). Pe de alt
parte, agenii contaminani insolubili nu trebuie neaprat s fie particule solide. Lichidele
nemiscibile (care nu se pot amesteca) cu apa, cum ar fi uleiul, substanele cu consisten
uleioas, lubrifianii i coloizii ce aparin de asemenea de aceeai categorie. Apa rezidual care
66
Capitolul 3
conine ageni contaminani insolubili trebuie s fie curat de acetia prin procese de separare
aa cum sunt ele descrise mai jos.
3.3.4.1.1
Separarea substantelor solide
Descriere
Camerele de separarea nisipului nseamn ndeprtarea nisipului din apa de pluviala. Camerele
pentru nisip sunt folosite pentru acest scop din cauz c nisipul ar putea fi altfel depozitat n
locuri neconvenabile, deranjnd procesul de tratare i conducnd la abraziunea (roaderea) rapid
a interiorului pompelor [cww/tm/132].
Camerele de separare a nisipului fac parte din WWTP i de obicei sunt situate imediat dupa
plasa instalate drept protecie mpotriva materialului fibros sau macrogranular. Sunt proiectate
astfel nct s poat face fa ratei orizontale a fluxului (aproximativ 0,3 m/s), adic doar nisipul
este separat n timp ce solidele mai uoare sunt transportate mai departe cu fluxul de ap
rezidual.
Exist 3 tipuri diferite de camere de captare a nisipului [cww/tm/132]:
Camer pentru flux orizontal de forma unui canal, camer care menine rata fluxului
necesar n combinaie cu un canal difuzor de aer potrivit fluctuaiilor fluxurilor de ap
rezidual (Figura 3.6) [cww/tm/132]
Figura 3.6: Camera de captare a nisipului cu flux orizontal profilat dupa forma canalului
Camer circular, unde este introdus apa tangenial provocnd circularea coninutului i
splarea nisipului nspre centru astfel ca s poat fi ndeprtat prin ridicare cu ajutorul unui
jet de aer; acest tip de camer este mai puin potrivit ratelor de flux extrem de fluctuante
(Figura 3.7.) [cww/tm/132]
Aer
comprimat
Aer
comprimat
Figura 3.7: Camera nisipului circular
Camer aerat n care circulaia coninutului este cauzat de injecia aerului astfel nct s se
ating rata fluxului necesar la fundul camerei; acest tip de camer nu cauzeaz probleme
atunci cnd apar rate fluctuante ale fluxului (Figura 3.8) [cww/tm/132].
67
Capitolul 3
Aer
comprimat
Nisip
Figura 3.8: Camera de separare a nisipului aerata
Instalatii de depozitare pentru nisipul separat sunt necesare pn cnd este deversat.
Aplicare
Camerele sunt utilizate atunci cnd WWTP-ul trebuie s fac fa apei de ploaie care n mod
normal antreneaz o cantitate considerabil de nisip [cww/tm/132].
Limitele i restriciile aplicrii:
Rata fluxului
Fluctuaia ratei
fluxului
Limite/restricii
Rata fluxului de aproximativ 0,3 m/s este necesar pentru a
se asigura faptul c doar nisipul este separat.
Restriciile ratelor fluxului, dependente de tipul camerei
folosite
Avantaje i Dezavantaje
Nu este relevant echipament esenial.

Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Ratele performanei
Camerele nu sunt instalate pentru protecia mediului ns ca msur de protecie pentru
echipamentul poziionat dupa proces.
Efecte de-a lungul mediului
Nisipul separat trebuie deversat sau re-utilizat n alt mod, depinznd de contaminarea
sa.
Consumabile pentru pompele apei reziduale sunt energia electric i jetul de aer.
Camera, fcnd parte din WWTP, contribuie la emisiile de zgomot i miros ale uzinei
principale, n funcie de tipul de ap uzat ce trebuie tratat. mprejmuirea echipamentului ar
putea fi necesar.
Monitorizarea
Rata necesar a fluxului de ap rezidual de 0,3 m/s trebuie s fie controlat.
3.3.4.1.2
Sedimentarea substantelor solide
Descriere
Sedimentarea sau decantarea nseamn separarea particulelor suspendate i a materialului ce
plutete, prin depunere gravitaional. Solidele depuse sunt ndeprtate sub form de lam de pe
68
Capitolul 3
fund, n timp ce materialul ce plutete este ndeprtat de pe suprafaa apei. Atunci cnd
particulele nu pot fi ndeprtate prin intermediul gravitaiei, de exemplu: atunci cnd sunt prea
mici, densitatea lor sete prea apropiat de cea a apei sau ele formeaz coloizi, se adaug produi
chimici speciali pentru a determina solidele s se depun, de exemplu:
Sulfat de aluminiu
Sulfat feric
Clorur feric
Var (oxid de calciu)
Poli-clorur de aluminiu
Poli-sulfat de aluminiu
Polimeri organici cationici
Aceste produse chimice cauzeaz destabilizarea particulelor coloidale i a celor mici suspendate
(de exemplu: argil, bioxid de siliciu, fier, metale grele, solide organice, uleiul din apa
rezidual) i emulsiile care asimileaz solidele (coagularea) i/sau aglomerarea acestor particule
n floculani suficient de mari ca s se depun (floculare). n cazul floculrii sunt utilizai, de
asemenea, polimeri anionici i non-ionici.
Influena avut de coagulare este prezentat ca exemplu n Tabelul 3.2 [cww/tm/27]. Nivelele
ndeprtate prezentate n acest tabel nu trebuie confundate cu randamentele ce pot fi atinse de o
tehnic de tratare.
Substana
ndeprtarea [%]
Mercur anorganic
70
Cadmiu i compui
98
DDT [1,1,1 -tricloro-2. 2-di (p-clor-fenil)

etan]
HCB (hexaclorbenzen)
75-80
59
Aldrin
100
Dieldrin
50
Endrin
43
PCB (bifenili policlorinai)
3040
Compui tributilici
>90
Tetracloretan
36
Percloretan
30
Tabelul 3.2: ndeprtarea Contaminanilor apei reziduale prin coagulare
Sedimentrile (sau decantrile) cele mai ntlnite sunt:

Rezervoare ntinse sau de sedimentare, fie rectangulare, fie circulare, ambele echipate cu un
screper corespunztor i de o asemenea dimensiune astfel nct s furnizeze timpul necesar
de reinere de aproximativ 1 la 2 ore (vezi Figura 3.9 pentru un exemplu de rezervor
circular [cww/tm/4])
69
Capitolul 3
Pod
Alunecare
spuma
balustrada
Suporturi
Unitate de
actionare
Masa rotativa
Suprafata
maxima a apei
Groapa
depune
re
Conducta
decantare
spuma
Capac coloana
cu guri de iesire
Racleta plutitoare
Racleta de
suprafata
Varful
rezervorului
Taler decantare
Dig efluent
Taler afluent
Conducta centrala si
conducta de ridicare a
afluentului
Suporturi
racleta
Coloana de
antrenare
Lame
razuire
Conducta
influent
Conducta evacuare
namol
Jgheab
efluent
Racla
ajustabila
Figura 3.9: Rezervor de sedimentare sau de decantare
Rezervor cu depunere pe fund, care are flux vertical, de obicei ne-echipat cu sistem de
ndeprtare mecanic al lamului (vezi Figura 3.10 [cww/tm/132])
efluent
afluent
namol
Figura 3.10: Rezervor cu depunere pe fund
Bazin de decantare de tabl sau tubular n care se folosesc table pentru mrirea suprafeei de
sedimentare (vezi Figura 3.11 [cww/tm/91]).
Echipamentul pentru coagulare i/sau floculare este instalat ca parte a rezervorului. Nevoia de
amestecare rapid n cazul coagulrii este ndeplinit prin:
Dozajul simultan al coagulanilor prin puncte multiple de injecie
Alegerea preferenial a sistemelor de curgere n blocuri (n buoane), acolo unde este
posibil aa ceva
Mixer sau amestecare rapid, n care coagulantul se adaug la sau nainte de mixerul
respectiv, mixerul static sau alte orificii.
Pentru floculare este adugat o camer pentru amestecare. Un gard de rui sau mixere cu
vitez sczut sunt folosite, cauznd amestecarea hidraulic n cadrul fluidului pe msur ce
acesta se scurge prin rezervor. Reciclarea parial a agentului floculant n floculator poate avea
ca rezultat o structur mai bun a agentului floculant i o exploatare optim a floculantului.
Pentru a asigura o decantare optim este instituit, n mod normal o etap de descompunere a
emulsiei sau o separare a uleiului n amonte pentru a ndeprta substanele interferatoare.
Echipamentul din dotarea amenajrilor instituite pentru sedimentare trebuie s fie n aa fel
nct s nu existe transferare a apei reziduale n pmnt, mcar atunci cnd rezervorul ar putea
70
Capitolul 3
conine substane periculoase pentru apa din pnza freatic. Construciile pentru depozitarea
produselor chimice coagulante/floculatoare, iar lamul sedimentat trebuie mbuntit pentru a
corespunde caracteristicilor lamului.
Orificii de distributie a fluxului
Canale evacuare
Cutie alimentare
Cutie de supraplin
Rezervor pentru cuagulare
Rezervor amestec
scanteie
Supraplin
(efluent)
Sustinere
cuagulare
Alimentare
(influent)
Placute
lamelare
Sistem
vibrare
Palnie colectare
namol (detasabila)
Scurgere
(namol)
Figura 3.11: Bazin de decantare din tabl sau tubular
Aplicare
Sedimentarea este o tehnic de separare utilizat destul de mult n diferite scopuri i de obicei
nu este utilizat doar ea. Exemplele relevante ar fi:
Decantarea apei de ploaie colectat din coninutul de solid, solid de tipul nisipului sau
prafului dintr-un rezervor de sedimentare
Decantarea apei reziduale de proces din coninuturile inerte de tipul nisipului sau a
particulelor comparabile
Decantarea apei reziduale de proces provenite din materialul de reacie de tipul compuilor
metalici emulgtori, polimerii i monomerii lor, ajutat de adugarea unor produse chimice
corespunztoare
Separarea metalelor grele sau a altor componente dizolvate dup precipitarea anterioar
(vezi Seciunea 3.3.4.2.1.), adeseori cu ajutorul produselor chimice, urmat la final de procese
de filtrare (vezi Seciunea 3.3.4.1.4 i 3.3.4.1.5)
ndeprtarea lamului activat ntr-o etap primar sau secundar de decantare din cadrul
unei WWTP biologic (vezi Seciunea 3.3.4.3.5), adeseori cu ajutorul produselor chimice.
71
Capitolul 3
Limite i restricii n aplicare:

Limite/Restricii
Mrimea particulei Particulele trebuie s fie suficient de mari pentru a se decanta,
altfel produsele chimice de coagulare i/sau floculare trebuie
s fie adugate
Prezena
Substanele volatile trebuie s fie evitate din cauza duratei
substanelor volatile lungi n care sunt prezente n rezervor (precum i n aciunea
de amestecare cnd sunt utilizate coagularea i/sau flocularea)
cernd astfel potenialul de eliberare a VOC-urilor
Concentrarea
Fr limite, cu condiia ca etapa apoas s fie n continuare
solidelor
separabil
pH-ul (n cazul
Variaia controlat a pH-ului este esenial n timpul
coagulrii /
funcionrii, altfel performana n cazul decantrii este slab
floculrii)
Emulsii
Emulsiile stabile nu pot fi separate i descompuse cu ajutorul
coagulrii/floculrii; descompunere anterioar a emulsiei este
necesar
Avantaje i dezavantaje
Avantaje
Simplitatea instalrii, rezultnd astfel neexistena eecului
Eficiena ndeprtrii poate fi crescut prin
adugarea produselor chimice de coagulare
i/sau de floculare
Dezavantaje
Nu este potrivit pentru material fin i
pentru emulsii stabile, chir i cu ajutorul
coagulanilor i a floculanilor
Agentul floculant poate ncorpora ali
ageni contaminani care pot cauza probleme
n depozitarea lamului
Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente

Cnd sedimentarea este utilizat n amonte de etapele de tratare subsecvente, scopul ei principal
este protejarea amenajrilor de dupa proces, deci eficiena sa de ndeprtare trebuie s fie
suficient de mare pentru a-i ndeplini scopul. Atunci cnd este utilizat ca metod de tratare
final, performana sa depinde de proprietile particulelor ce trebuie ndeprtate.
Nivelurile posibil de atins ale emisiilor, niveluri raportate, sunt:
Randamentul
Parametru
[%]
Nivelul
emisiei
Observaii
[mg/l]
6090
<10 1
TSS
Solide decantabile
Metale grele
1
Dup decantarea final a WWTPului central
9095
ntr-o form particular, vezi

Seciunea 3.3.4.2.1
[cww/tm/67c]
TSS-ul include, de asemenea, materii organice sub form de particule, adic sedimentarea va
reduce de asemenea TOC/COD, ct vreme este prezent sub form de material solid insolubil.
Eficiena sa de ndeprtare, ns, depinde de proporia TOC-ului solid n TOC-ul total.
72
Capitolul 3
Efecte inter-media
lamul sedimentat i spuma ndeprtat, dac nu mai pot fi recilate sau utilizate n alt mod,
trebuie depozitate drept deeuri. n funcie de originea apei reziduale, acest reziduu ar putea
conine compui periculoi ce trebuie tratai corespunztori. Aceti compui pot fi carbonai,
floruri, sulfide sau hidroxide (oxide) ale metalelor grele, spum uleioas, etc. i n anumite
situaii chir i dioxine.
Surse de zgomot sunt pompele ce pot fi capsulate (nchise) i sistemele de ndeprtare a
lamului/spumei.
Cnd apa rezidual conine substane odorizante ar pute fi nevoie s se acopere rezervorul de
sedimentare sau cel puin unitatea de coagulare sau de floculare i s se capteze gazul
rezidual, dac este nevoie, spre un sistem de tratare. Echipamentul necesar conducte i
ventilatoare trebuie, probabil, s fie prevzute cu sisteme de siguran corespunztoare, de
exemplu un sistem de scurgere cu azot gazos presurizat, pentru a evita riscul apariiei exploziei.
Consumabile pot fi:
Consumabile
Cantitate
Produse chimice (coagulante/floculante)a
53 93 [Kg/t ulei, solid]1

0,5 100 [g/m3 ap rezidual]2
Energie electric [kW]b

Azot pentru atmosfera inert
0,5 1,5
polimer organic
pentru un diametru al rezervorului de 25 35 m
[cww/tm/96]
[cww/tm/128]
Monitorizare
Efluentul (fluxul de ieire) trebuie monitorizat regulat din cauza coninutului de solid, adic
solidele suspendate, a solidelor ce se pot decanta sau a turbiditii. Cnd produsele chimice (de
exemplu coagulanii i floculanii) sunt folosite pentru a mbunti procesul de decantare, pHul trebuie controlat el fiind parametrul operaional principal.
Situaia economic
Costuri de
capital
[milioane]
Rezervor de sedimentare
Decantor de tabl sau
tubular1
EUR 1.2 a
BEF 4.8 b 1
BEF 4 c
Costuri de
operare
BEF 20100 per m3
pe un volum al rezervorului de 1000m3

capacitate de 100 m3/h
c
capacitate de 25 m3/h
1
[cww/tm/128]
b
73
Capitolul 3
3.3.4.1.3
Flotatia aerului
Descriere
Flotaia este un proces prin care particulele sau granulele solide sau lichide sunt separate de apa
rezidual prin ataare pe unele bule de aer. Particulele flotabile se acumuleaz la suprafaa apei
i sunt colectate cu ajutorul spumei [cww/tm/4].
Aditivii floculani, cum ar fi srurile ferice sau de aluminiu, silice activate i diferii polimeri
organici, sunt utilizai n mod obinuit pentru a ajuta procesul de flotaie. ntrebuinarea lor, pe
lng coagulare i floculare, este crearea unei suprafee sau a unei structuri capabile s absoarb
sau s rein bulele de aer.
Exist trei metode de flotaie, deosebite de modul n care este adugat aerul:
Flotaia prin vid, n care aerul este dizolvat la presiune atmosferic, etap urmat de o
cdere a presiunii pentru a permite formarea bulelor
Flotaia prin aer indus (IAF), n care bulele delicate sunt atrase n apa rezidual printr-un
dispozitiv de inducie cum ar fi plac cu perete separator venturi sau cu orificiu
Flotaia prin aer dizolvat (DAF), n care aerul comprimat (0,4 0,8 Mpa sau 1,0 1,2 Mpa
pentru compuii de aluminiu) este dizolvat n apa rezidual sau ntr-o parte a apei reziduale
totale i apoi eliberat pentru a forma mici bule.
Un dispozitiv DAF tipic este prezentat n Figura 3.12 [cww/tm/4].
n funcie de coninutul apei reziduale, s-ar putea s fie nevoie de acoperirea bazinului de
flotaie i de captarea aerului expulzat spre un dispozitiv de epurare a gazului. Sunt necesare
amenajri pentru depozitarea produselor chimice de floculare/coagulare i a materialului
ndeprtat prin colectarea spumei de pe suprafa.
74
Capitolul 3
Linie de
afluent
alimentare
Mecanism racleta
Ecran
Supraplin
ingrosat
chimicale
Efluent
subnatant
Rezervor flotatie
Rezervor
de amestec
al
chimicalel
or
Amestecare
Pompa de
alimentare
Evacuare
solide
depuse
Colector de namol la partea inferioara
Valva de control
a presiunii
Pompe
de
presurizare
Rezervor sub
presiune
Supraplin
ingrosat
Mecanism racleta
Efluent
subnatant
Linie alimentare
afluent
Rezervor flotatie
Subnatant
Colector de namol la partea inferioara reciclat
Amestecare
Chimicale
Valva de
control a
presiunii
Rezervor
de amestec
al
chimicalel
or
Ecran
Aer
Evacuare
solide
depuse
Pompa de
alimentare
Rezervor sub
presiune
Conectare
suplimentara
auxiliara (rezervor primar
sau efluntul instalatiei)
Pompe
de
presurizare
Figura 3.12: Sistem DAF:

a) cu reciclare, b) fara reciclare
Aplicatia
Flotaia este aplicat cnd sedimentarea nu este corespunztoare, de exemplu atunci cnd:
Particulele au caracteristici de decantare slabe (n cazul unui index volumetric al lamului
slab (SVI), ns, nu exist nici un avantaj fa de sedimentare)
Diferena de densitate dintre particulele suspendate i de ntre apa rezidual este prea mic
Exist o constrngere datorat spaiului de la amplasamentul real
Uleiul i grsimea trebuie ndeprtate
Exemple ar fi:
n cadrul rafinriilor sau a amplasamentelor petrochimice ca o tratare subsecvent dupa
separarea uleiului i nainte de WWTP-ul biologic
La ndeprtarea coloranilor i pigmenilor din apa rezidual din producie respectiv
75
Capitolul 3
La recuperarea produsului sau a materiei prime, de exemplu: toluenul din emulsiile

toluen/ap [cww/tm/132], halogenura de argint din producia de produse chimice utilizate n
tehnica fotografiei, butiltionul sau polisilanii din fluxurile de ap rezidual
Separarea metalelor grele din apa rezidual
Separarea lamului activat din tratarea apei reziduale biologice, fie dup decantarea final
[cww/tm/67b], fie nlocuirea sa.
ngroarea lamului activat din WWTP-ul biologic.
Restricii i limite de aplicare:
Prezena substanelor
Limite/Restricii
Detergenii spumani trebuie exclui
Dei extrem de eficient n ndeprtarea uleiului liber din apa
rezidual, uleiul brut deshidratat nu poate fi manipulat
Ulei
Randamentul de indepartare a solidelor (%)
Avantaje
Volum mai mic i astfel costuri de capital
mai reduse dect n cazul sedimentrii
Eficiena procesului de ndeprtare nu este
afectat de schimbrile ratei fluxului fiind,
stfel, superioar sedimentrii, vezi Figura 3.13
[cww/tm/132]
Recuperarea materialului este posibil
Cu ct eficiena separrii este mai ridicat,
cu att este mai mare coninutul de
materie-uscat.
Dezavantaje
Este posibil obturarea valvelor
Potenial ridicat pentru eliberare de
mirosuri, deci este necesar n mod normal o
acoperire
Costuri operaionale ridicate dect pentru
sedimentare.
flotatie
sedimentare
Rata de incarcare hidraulica a apei reziduale (m/h)
Figura 3.13: Compararea Eficienei separrii metodelor DAF i Sedimentarea 11
11
76
Insolubles content 90 450 mg/l, pressurised water addition for flotation 20 %
Capitolul 3

Parametru
Randament
[%]
Nivel al emisiei
[mg/l]
Vezi Figura 3.13
9098
TSS
8596 1
1020 1
1020 ppm 2
Ulei
210
Sulfide metalice
1
2
3
95
Observaii
lam activat dup decantarea

final, intrare 20-250 mg/l
Rafinrie, tratare DAF i IAF
Producia chimic, dup cteva
API-uri
Rafinrie, tratare DAF i IAF
[cww/tm/67b]
[cww/tm/131]
[cww/tm/93]
COD/TOC sunt ndeprtate cu condiia ca ele s fie prezente ca solide sau ca suspensii ale
picturilor.
Efecte inter-media
Materialul separat, dac nu este reciclabil, este depozitat sub form de deeu. Cantitatea depinde
de materialul ce trebuie ndeprtat i cantitatea de produse chimice coagulante sau floculante.
Acestea pot fi destul de diferite, n conformitate cu aplicarea respectiv a flotaiei prin ae.
Consumabile ar fi:
Consumabil
Aer comprimat
Tratarea DAF a
lamului activat1
0.530.55
Doza floculantului
Mg/l
Kg/t
3.7
53-93
0.61.2
2.44.7
c
3
Energie [kWh/1000m ]
a
Flotaia prin aer

pentru apa
rezidual a
rafinriei2
20.6
3
exprimat ca aer comprimat relativ la apa sub presiune [m /m ]
concentraia floculantului n apa rezidual
cantitatea de floculante relativ la greutatea solidului suspendat din apa rezidual
[cww/tm/67b]
[cww/tm/96]
Sursele de zgomot sunt: pompele, mixerul i compresorul la care trebuie luate msuri adecvate
pentru reinerea zgomotului.
Eliberarea unor mirosuri sau a altor substane volatile dac se crede c pot aprea pot fi
prevenite prin acoperirea vasului (recipientului) sau prin operarea n cadrul unui rezervor nchis
i prin captarea aerului expulzat ntr-un sistem de epurare a gazului.
Monitorizare
Pentru a se asigura o operare corespunztoare turbiditatea efluentului trebuie monitorizat
pentru a observa perturbaiile. Orice spum care apare trebuie detectat la momentul oportun.
Detectarea n efluent a COD/TOC-ului i a TSS-ului este obligatorie.
Situaia economic
Costul unei uniti de flotaie variaz mult, n funcie de scop:
77
Capitolul 3
DAF / lam activat1

2
DAF / rafinrie
IAF / rafinrie
DAF / drept tratare

final descentralizat3
Costuri de capital
[milioane]
Costurile anuale
de funcionare
(operare)
[mii]
1200
DEM 5.0
DEM 800
300800
EUR 1.61.8
EUR 20130
400820
EUR 0.52.1
EUR 55130
50
DEM 4500
3
100 m /h
3
100 m /day
DAF 4
1
Rata
fluxului
[m3/h]
BEF 40
BEF 4
[cww/tm/67b] incl. Costuri de capital, proiect tehnic, lucrri tehnice civile, pregtirea amplasamentului,
etc.
2
[cww/tm/48]
[cww/tm/132] costuri de funcionare totale, incl. Produsele chimice pentru neutralizare, precipitare i
floculare, deshidratarea flotatului, incinerarea lamului

4
[cww/tm/128]
Capitalul elocvent i costurile de operare pentru o uzin DAF sunt prezentate relativ la rata
fluxului. Dei aceste valori nu sunt apropiate de cifrele reale, ele estimeaz gradul de cretere a
costurilor odat cu dezvoltarea uzinei [cww/tm/92]:
Rata fluxului
[m3/h]
Costuri de capital
[GBP, milioane]
10
100
1000
10000
0.1
0.1
0.5
1.0
Costuri anuale de
funcionare
[GBP, mii]
10
2030
5080
500-800
Costurile flotaiei, ea fiind cea mai ntlnit abordare n separarea lichid-solid din cadrul tratrii
apei reziduale descentralizate, sunt mai sczute dect n cazul evaporrii sau incinerrii (cu un
factor egal cu aproximativ 10). ns beneficiile evaporrii i incinerrii sunt mai mari, de vreme
ce ele au ca rezultat ndeprtarea complet a efluentului super-contaminat, n timp ce
precipitarea i flotaia pot trata doar parial un flux contaminat moderat. De vreme ce valoarea
acestui tratament parial este obiectul unei anumite dispute, nu s-a gsit nc rspunsul la
ntrebarea dac este nelept s se cheltuiasc 10 DEM pe metrul cub de ap rezidual (sau 4,5
milioane DEM pe an pentru un flux de ap rezidual de 50 m3/h), costuri de operare pentru
pretratarea unui flux care cuprinde doar o parte mic din cantitatea total de ap rezidual a unei
uzine chimice de mari dimensiuni [cww/tm/132].
n comparaie cu sedimentarea, flotaia prezint avantaje destul de mari n multe situaii, nu
numai n tratarea apei i recuperarea materialelor valoroase, ns i n separarea i ngroarea
lamului. De regul, conduce la un coninut de materie uscat ridicat al concentratului rezultat.
Din cauza ratelor ridicate de ncrcare hidraulic i timpilor de staionare mai mici, aparate de
mici dimensiuni (volume) sunt, de asemenea, necesare. Aceasta, n schimb, presupune costuri
de capital mai sczute, dei cu preul unor costuri de operare mai ridicate. O comparaie poate
conduce spre un necesar de spaiu pentru sedimentare de 50 de ori mai mare dect pentru
flotaie. Pe de alt parte, costurile cu energia pentru floculare/flotaie pot fi cu aproximativ 50
de ori mai ridicate fa de cele necesare floculrii/sedimentrii. Opiuni mai bune avem n cazul
flotaiei dect n cazul sedimentrii pentru controlarea i adaptarea la condiii fluctuante de
operare, n ciuda faptului c exploatarea acestor oportuniti necesit disponibilitatea de
personal cu pregtire foarte bun (studii superioare) [cww/tm/132].
78
Capitolul 3
3.3.4.1.4
Filtrare
Descriere
Filtrarea descrie separarea solidelor din efluenii apei reziduale ce trec printr-un mediu poros.
Filtrele necesit de obicei operaiuni de curire splare n contracurent cu u curent invers de
ap proaspt i cu materialul acumulat rentors n rezervorul pentru sedimentare (Seciunea
3.3.4.1.2).
Tipurile de sisteme de filtrare des utilizate sunt:
Filtru pentru granule medii, sau filtrul de nisip, ce se folosete foarte mult ca aparat de
tratare a apei reziduale (mediul de lucru al filtrelor de nisip nu trebuie s fie literalmente nisip),
este utilizat n principal pentru coninuturi sczute de solide.
Filtru cilindric/rotativ gravitaional, folosit pentru tratarea apelor de canalizare i
ndeprtarea lamului activat, eficiena sa depinznd de structura sitei.
Filtru vid rotativ, corespunztor filtrrii stratului de acoperire, este folosit pentru
deshidratarea lamului uleios i de-emulsificarea scursurilor petroliere.
Filtru cu membran (vezi Seciunea 3.3.4.1.5.)
Pres cu filtru cu band care este utilizat foarte mult pentru deshidratarea lamului, ns i
pentru operaiuni de separare lichid/solid.
Prese cu filtre care sunt de obicei folosite pentru deshidratarea lamului, ns i pentru
operaiunile lichid/solid, potrivite pentru coninuturi ridicate de solid.
Filtrele de nisip sunt alctuite dintr-un strat filtrant al granulelor medii cu flux descendent sau
ascendent. Stratul filtrant poate fi mono- sau multi-mediu. Operaia poate fi semi-continu
filtrarea i splarea n contracurent aprnd secvenial sau continu filtrarea i splarea
funcionnd simultan. Diferena principal ntre cele dou moduri de operare este:
Filtrele de nisip cu funcionare semi-continu sunt pornite pn la pragul de turbiditate,
moment n care coninutul de solid din efluent ncepe s creasc, sau pn la pierderea de
sarcin limitatoare.
Filtre de nisip cu funcionare continu nu au prag de turbiditate sau pierdere de sarcin
terminal.
Filtrele de nisip funcioneaz fie cu ajutorul forei gravitaionale sau cu ajutorul unei fore de
presiune aplicat. Sunt prezentate unele exemple n Figura 3.14 [cww/tm/4] pentru un curent
descendent multi-mediu convenional, pentru filtru cu flux gravitaional i n Figura 3.15
[cww/tm/4] pentru filtru presurizat.
Filtrele cilindrice sunt alctuite dintr-un cilindru pe care suprafaa de filtrare este izolat. Ele
sunt folosite fie ca filtre cilindrice gravitaionale ce pot fi ncrcate pe dinuntru sau pe din afar
sau ca filtru cu vid rotativ cu interiorul sau cu exteriorul cilindrului nchis i conectat la o
pomp de vid. Stratul de colmatare este ndeprtat de pe cilindru prin diferite metode. Un
exemplu este prezentat n Figura 3.16 [cww/tm/132].
Presele cu filtre cu benzi i presele doar cu filtre, considerate drept construcii tipice de
deshidratare a lamului, sunt descrise n Seciunea 3.4.1.
Mediul filtrului poate fi caracterizat dup anumite criterii de tipul [cww/tm/132]:
Dimensiunea seciunii, adic mrimea particulei ce poate s treac prin mediul de filtrare
Permeabilitatea, o permeabilitate crescut este caracterizat de o cdere de presiune sczut
Stabilitatea chimic, privitor la produsul filtrat
Tendina de blocare, n special pentru produsele textile din filtrarea materialului aglomerat
Tria mecanic n relaie cu ncrcrile impuse n aerul insuflat invers sau n micarea
pnzei pentru filtru
Suprafa lucioas pentru facilitarea ndeprtrii materialului aglomeratl.
79
Capitolul 3
Nivelul efluentului
in timpul filtrarii
Nivelul apei in
timpull spalarii in
contra curent
Rigola pentru apa
de spalare
Afluent
Nisip
Efluentul
de drenare
Scurgere
Aer
Pietris
Apa de spalare in
contra curent (de
obicei efluent
secundar filtrat si
clorinat)
Sistem de
control
Sistem sub drenaj
Figura 3.14: Filtru multi-mediu pentru fluxul descendent convenional
Taler
Suprafata de filtrare
Afluent
Distribuitor
si laterale
Efluent
Robinet
pentru
prelevare
Mediu de filtrare
Pietris
Umplutura de ciment
Figura 3.15: Filtru sub presiune

80
Capitolul 3
Evacuare depunere
Filtrat
Slam
Figura 3.16: Filtru rotativ sub vid

a Zona deshidratare, b Valva rotativa, c Zona sedimenatre, d Zona extragere
Suspensiile alctuite din solide relativ fine, moi sau compresibile, adeseori blocheaz mediul de
filtrare dac aceast blocare nu este prevenit prin ajutoare de filtrare, adic material uor
granular filtrabil. Aceste ajutoare formeaz un strat permeabil peste produsul filtrat i n acelai
timp duce la ndeplinire funciile unui material aglomerat nedens al filtrului. Particulele reinute
sunt depozitate pe acest ajutor de filtrare. Exemple de ajutoare de filtrare sunt
[cww/tm/132]:
Diatomit
Perlite (roc vulcanic)
Roc Fuller
Sticl pisat
Preparri ale crbunilor
Fibre de celuloz
Celuloz de lemn
Past de hrtie
Celuloz din trestie de zahr
Talc
Plasticuri
Ajutoarele de filtrare sunt utilizate n pre-depunere, adic un strat din acest ajutor de filtrare este
depus pe mediul de filtrare nainte de a ncepe filtrarea. n timpul filtrrii este adugat n mod
continuu la lam pentru a menine raportul necesar pentru o filtrare eficient i corect.
Aplicare
n tratarea apelor reziduale filtrarea este frecvent utilizat ca etap de separare final dup
procesul de sedimentare (vezi Seciunea 3.3.4.1.2) sau dup flotaie (vezi Seciunea 3.3.4.1.3),
dac se dorete apariia emisiilor de particule, de exemplu:
Separarea floculatorului, a hidroxizilor metalelor grele, etc., dup sedimentare pentru a se
conforma cerinelor impuse n privina deversrilor
ndeprtarea lamului activat dup WWTP-ul central, pe lng sedimentare, pentru
mbuntirea calitii efluentului apei reziduale tratate biologic
Deshidratarea lamului, flotantului, etc.
Recuperarea uleiului liber cu ajutorul filtrelor cilindrice rotative i a adaosurilor de polimeri
81
Capitolul 3
Coloizi, emulsii
Limite i restricii
Nu pot fi separate fr tratare chimic adiional
Produs final dispersat, sau

solide de lam
Pot bloca mediul de filtrare, dac nu se utilizeaz ajutoare

pentru filtrat
Avantaje
Eficien a separrii ridicat
Poluanii, alii dect solidele suspendate,
cum ar fi uleiul, pot fi ndeprtai n anumite
condiii
Funcionare ntr-o varietate de condiii
Dezavantaje
Procesele de colmatare i depunere sunt
posibile cu ajutorul filtrelor de nisip semicontinue
Sprturile pot cauza poluri adiionale ale
efluentului

Parametrii
Randament
[%]
Nivel de emisie
[mg/l]
<10 mg/l
TSS
5099.99 1
Ulei
Floculantul lamului
activat
Filtru de nisip, ce depinde
de ajutoarele aduse
filtrrii
<5 mg/l
Dup precipitare, vezi

Seciunea 3.3.4.2.1.
Metale grele
1
Observatii
[cww/tm/128]
Efecte inter-media
Cnd filtrul granular, de exemplu filtru de nisip, este utilizat, materialul splat n contracurent
este n mod normal recirculat spre procesul de la care provine, de exemplu spre rezervorul
pentru sedimentare sau bazinul pentru lamul activat din cadrul WWTP-ului biologic. Reziduul
provenit de la alte tipuri de filtre (filtru cilindric, filtrul cu band, etc.) poate fi fie reciclat sau
trebuie deversat sub form de deeu sau este supus unei tratri ulterioare.
Filtrarea nisipului, luat ca exemplu de filtrare a stratului n profunzime necesit splarea n
contracurent mai puin dect filtrarea pojghiei depuse (filtre cilindrice, cu band) i astfel este o
necesitate mai redus de ap pentru splare n contracurent. Din aceast cauz, ultimul tip de
filtrare se aplic n tratarea apei reziduale doar n cazuri excepionale (exemple sunt oferite mai
sus n acest capitol) [cww/tm/132].
Sunt consumabile:
Consumabile
Ap
pentru
splare
contracurent
Ap pentru generare de vid
Ajutoare ale filtrului
Energie [kWh/1000 m3]
Variatia presiunii
Filtru de nisip
Filtru cilindric
Echipamentul pentru funcionare poate fi o surs relevant de zgomot care poate fi controlat
prin mprejmuirea (capsularea) surselor principale.
82
Capitolul 3
Dac substanele mirositoare se elibereaz, s-ar putea s fie necesare dispozitive nchise. Filtre
sub presiune i presele cu filtre sunt amplasate n vase (recipiente) nchise, iar aerul expulzat
este canalizat spre un sistem de epurare a gazului.
Monitorizare
Pentru a asigura o funcionare corect trebuie monitorizat turbiditatea efluentului filtrului
pentru a identifica problemele sau executarea unei sprturi n filtrul de nisip semi-continuu.
Cderea de presiune trebuie s fie nregistrat pentru a indica colmatarea sau pornirea.
Situaia economic
Filtru de nisip 1
1
Rata
fluxului
[m3/h]
Costuri de
capital
[milioane]
Costuri de
funcionare
(operare)
100
BEF 4
BEF 2/m3
[cmm/tm/128]
3.3.4.1.5
Microfiltrarea i ultrafiltrarea
Descriere
Microfiltrarea (MF) i Ultrafiltrarea (UF) sunt procese tehnologice bazate pe utilizarea
membranei, procese care segregheaz un lichid, ce trece printr-o membran, n permeant, care
trece de membran, i n concentrat, care este reinut. Fora conductoare a procesului este
diferena de presiune de-a lungul membranei. Ambele sunt tehnici de filtrare complexe i
speciale, fiind deja menionate n capitolul precedent.
Membranele folosite pentru MF i pentru UF sunt membrane tip por ce funcioneaz ca nite
site. Solventul i particulele de mrime molecular pot trece prin pori, n timp ce particulele
suspendate, particulele coloidale, bacteriile, viruii i chiar i macromoleculele mari sunt
reinute.
Caracteristicile tipice sunt prezentate n Tabelul 3.3.
Parametru
Diametrul porului [m]1
Presiune de funcionare
[Mpa]2
Mrime prag
Microfiltrare
Ultrafiltrare
0.1-1
0.0010.1
0.020.5
0.21
>100, include
i bacteriile
10-100, include
macromolecule,
virui, particule colodiale
1000100000 g/mol pentru solutii
Flux permeabil
[l m-2 h-1]
Viteza fluxului de ntretiere
[m/s]
Tipul de membran3
Configuraia membranei3
1
2
3
501000
<100
2-6
1-6
Ceramic sau polimeric

simetric, 10 150 m n
grosime
Bobinat n spirale
Fibre tubulare
Tubular
Ceramic sau polimeric asimetric

Bobinat n spirale
Fibre tubulare
Tubular
[cww/tm/27]
[cww/tm/132]
[cww/tm/93]
Tabelul 3.3: Caracteristicile Microfiltrrii (MF) i Ultrafiltrarrii (UF)

83
Capitolul 3
Membranele pentru MF i pentru UF sunt disponibile n game diferite de materiale i de

configuraii. Modificarea optim pentru o aplicaie special va depinde de natura apei reziduale,
de vreme ce diferite materiale au rezistene variabile la substanele dizolvate.
Materialele din care sunt alctuite membranele pentru MF sunt, de exemplu:
Fibr de sticl
Policarbonai
PVDF (poli florur de viniliden)
Acetat de celuloz
Poliamide
Materialele potrivite pentru UF sunt de obicei polimerii organici, de exemplu:
Acetat de celuloz
Poliamide
Poliimide
Policarbonai
Policlorur de vinil
Polisulfoni
Polietersulfon
Poliacetat
Copolimeri ai acrilonitrilului i a clorurii de vinil
Compleci polielectrolitici
Alcool polivinilic legat ntre catene sau poliacrilai.
Membranele PVDF au avantajul c pot fi curate cu acizi puternici, sod caustic i nlbitori.
Procesul de filtrare prin membran este de obicei aplicat cu ajutorul unui flux tangenial, adic
fluxul permeabil este direcionat perpendicular spre fluxul de alimentare. Impuritile rmn n
alimentare care, reducndu-se n volum, prsete sistemul membranei sub form de flux de
reziduu concentrat.
Ar trebui s fie disponibile pentru concentrat amenajri pentru depozitare.
Aplicare
Filtrarea prin membran (MF i UF) este aplicat cnd se dorete o ap rezidual fr solide n
instalatiile de dupa proces, de exemplu osmoza invers sau ndeprtarea complet a agenilor
contaminani de tipul metalelor grele. Alegerea ntre MF i UF depinde de mrimea particulei.
Aplicaiile MF obinuite includ [cww/tm/93, cww/tm/67a]:
Procese de degresare
Recuperarea particulelor metalice
Metalizarea n tratarea apei reziduale
Separarea amului dup etapa prelucrrii lamului activat din WWTP-ul central biologic,
nlocuind un proces de decantare secundar (proces ce folosete membran activat), dei UF
poate fi de asemenea utilizat.
Aplicaiile UF obinuite includ:
ndeprtarea poluanilor degradabili non-toxici cum ar fi proteinele i ali compui
macromoleculari i componente nedegradabile toxice, de exemplu coloranii i vopselele, care
au mase moleculare mai mari de 1000.
Segregarea emulsiilor ulei/ap
Separarea metalelor grele dup complexare sau precipiatre
Separarea componentelor nedegradabile uor din efluenii de tratare din canalizare care mai
apoi vor fi reciclate n stadiul biologic
Etap de pretratare nainte de osmoza invers sau de schimbul de ion
84
Capitolul 3
Restricii i limite aplicative:

Limitari / restrictii
Materialul
membranei
Vulnerabil la atacuri chimice, depinznd de coninutul apei

reziduale
Avantaje
Dezavantaje
Eficiena separrii ridicat
Procesele de colmatare, depunere i
Sisteme modulare, adic sunt flexibile n cimentare sunt posibile.
exploatare
Compactarea are loc n prezena
emolienilor
Presiune ridicat a funcionrii, rezultnd
astfel nevoie de energie ridicat pentru
pompare
Nu exist stabilitate mecanic
Parametru
Performan
[%]
Nivelul
emisiei
[mg/l]
aprox 100
Aroape de 0
TSS
COD
Metale grele
Observaii
Vezi sectiunea 3.3.4.2.1
Efecte inter-media
Tratarea cu ajutorul membranelor produce un reziduu (concentrat) n procent de aproximativ
10% din volumul original de alimentare, n care substanele int sunt prezente n concentraii
de aproximativ 10 mai mari dect concentraia lor din fluxul de alimentare iniial. O evaluare
trebuie fcut pentru a se ti dac acest reziduu poate fi ndeprtat.
n cazul substanelor organice suspendate creterea concentraiei ar putea s mbunteasc
condiiile necesare procesului oxidant subsecvent de distrugere. n cazul substanelor
anorganice suspendate, etapa concentrrii poate fi utilizat ca parte a procesului de recuperare.
n ambele cazuri, apa permeabil dintr-un proces ce folosete o membran are potenialul de a fi
re-utilizat sau reciclat n cadrul procesului tehnologic industrial, reducndu-se astfel
alimentarea cu ap i deversarea.
Consumabile ar fi:
Consumabile
MF
UF
-
Material pentru membran

Produse chimice (antidepunere,
antistratificare, splare n
contracurent, etc.)
3
Energie [kWh/m ]
Variatie de presiune
2-20 1
vezi Tabelul 3.3
1-10
vezi Tabelul 3.3
Pare surprinztor faptul c MF, procesul cu cea mai mic cdere de

presiune, consum mai mult energie dect procesele cu cdere de presiune
ridicat. n cadrul MF, i n mai mic msur UF, acest fenomen este
extrem de sever i rezult ntr-un declin drastic al fluxului [cww/tm/161].
1
85
Capitolul 3
Consumul de energie este direct legat de rata fluxului tangenial i de necesarul de presiune. n
general este asociat cu meninerea unei dinamici minime de aproximativ 2 m/s de-a lungul
suprafeei membranei.
O surs de zgomot este echipamentul de pompare ce poate fi izolat (inchis).
Monitorizare
Pentru a asigura funcionare corespunztoare, diferena de presiune de-a lungul membranei
trebuie monitorizat continuu.
Situaia economic
Rata
fluxului
[m3/h]
Costuri de capital
GBP 4001500
per m2 de
MF
Costuri de
nlocuire
GBP 80350 1 per
m2 de membran a
BEF 40000 2
per m2 de
membran
UF
membran a
GBP 4001500
2
per m de
Costuri de
operare
BEF 2-200 2 per

m3 de ap
rezidual
membran a
BEF 60000-200000
per m2 de
1
GBP 80350 per
2
a
m de membran
membran b
pentru fibre cilindrice, membrane ceramice sau spiralate
b
membrane organice cu coeficient sczut, membrane anorganice cu coeficient ridicat
1
[cww/tm/93]
2
[cww/tm/128]
a
Costurile de capital, inclusiv amenajrile pentru curire automat, pot fi mprite aproximativ
dup cum urmeaz [cww/tm/93]:
Pompe
30%
Componente ale membranei ce pot fi nlocuite 20%
Module ale membranei (carcase)
10%
Sisteme de conducte, valve, cadre
20%
Sistemul de control
15%
Altele
5%
Costurile de funcionare [cww/tm/93] sunt derivate din:
Costul energiei folosite la meninerea presiunii hidrostatice i a ratei fluxului sistemelor
Durata de viai ateptat a membranei
Regimul necesar pentru curare
Factori specifici amplasamentului, cum ar fi, de exemplu, necesarul de for de munc.
O clasificare ar putea arta aproximativ aa [cww/tm/93]:
Componente ce pot fi nlocuite ale membranei 35 50%
Curire
12 35%
Energie
15 20%
For de munc
15 18%
86
Capitolul 3
3.3.4.1.6
Separare Ulei-Ap
Descriere
Separarea uleiului i a apei i ndeprtarea subsecvent a uleiului poate fi divizat n:
Separare gravitaional a uleiului liber, folosind echipamente speciale de separare
Dezemulsionare, folosind produse chimice pentru dezemulsionare, cum ar fi:
- Sruri metalice polivalente, cum ar fi: alaunul, triclorur de aluminiu, clorur
feroas, sulfat de fier
- Acizi mineralieri de tipul: acidului sulfuric, clorhidric, azotic
- Adsorbani, de tipul: argilei pulverizate, apei de var
- Polimeri organici, de tipul: poliaminelor, poliacrilailor, i o etap subsecvent
de dezemulsificare a uleiului prin coagulare/floculare i flotaie prin aer (vezi
seciunea 3.3.4.1.3).
Separatorii ulei-ap cei mai ntlnii sunt:
Separatorul Institutului American al Petrolului (API) este cel mai simplu tip de
separator, fiind alctuit dintr-un bazin rectangular deschis i un transportor cu raclete, ultimul
ducnd lamul la fosa de colectare i uleiul la dispozitivul de ndeprtare a spumei (de
separare) care este capabil s preia cantiti mari de lam petrolier (vezi Figura 3.17
[cww/tm/91])
Interceptor cu plci paralele (PPI) dup cum spune i denumirea sa este echipat cu plci
paralele fa de curent care mresc aria active foarte mult i cu un dispozitiv de ndeprtare a
spumei care nu poate intercepta cantiti mari de lam (vezi Figura 3.18 [cww/tm/91])
Interceptor cu plci ondulate (CPI) echipat cu pachete de plci ondulate plasate n
contracurent i cu un dispozitiv de ndeprtare a spumei pentru ulei care nu poate intercepta
cantiti mari de lam, dar avnd o eficien a separrii bune (vezi Figura 3.19
[cww/tm/91]).
Dig
reglabil
efluent
Unitate de
actionare
Racleta rotativa
pentru crusta
afluent
Nivelul apei
deflector
Adancime variabila a
apei
Colector mobil
sina
Conducta de namol
Palnie namol
Figura 3.17: Separatorul Institutului American al Petrolului (Separator API)
Pentru a colecta uleiul i pentru al ndeprta fie prin recuperare, fie prin tratare ulterioar, se
utilizeaz cteva tipuri de echipamente de separare:
Separatoare cu conducte fixe
Separatoare cu canale rotative
Separatoare cu tambur sau disc rotativ.
Sunt necesare depozite pentru uleiul separat i pentru lam dac nu se poate recicla imediat
uleiul.
87
Capitolul 3
Racleta de ulei
Ulei separat
Opritor ulei
Clapeta
iesire
Amestec
de afluent
apa - ulei
de
Efluent
de
apa curata
Drenaj
Drenaj
Ansamblu de placi de
fuzionare
Clapeta intrare
Figura 3.18: Interceptor cu plci paralele (PPI)
Clapeta
reglabila de
iesire
Racleta de ulei
Strat ulei
Globule ulei
Intrare reglabila a
apei
Intrare
Ciment
Iesire
Canal de iesire a
apei curate
Ciment
Sediment
Captare sedimente
Ansamblu de placi ce contine 24

sau 48 placi paralele, ondulate
Namol
Groapa de
namol
Figura 3.19: Interceptor placi ondulate (CPI)
Aplicare
Separarea ulei-ap se aplic pentru ndeprtarea uleiului i a altor lichide insolubile mai uoare
dect mediul apos al apei reziduale, n principal n cadrul amplasamentelor petrochimice i a
rafinriilor. n mod normal nu este un proces singular, el fiind urmat de flotaie (IAF sau DAF),
ajutat de coagulare/floculare (vezi Seciunea 3.3.4.1.3.). API este folosit de asemenea ca un
dispozitiv de control pentru a proteja utilajele situate dupa proces mpotriva resturilor uleioase
(petroliere), care pot aprea, spre exemplu, dintr-o defeciune n funcionare, n timp ce PPI i
CPI prezint o mai mare eficien n ceea ce nseamn ndeprtarea picturilor mici de ulei.
Avantaje
Uleiul poate fi recuperat i reciclat n cadrul

unitilor de proces
Cretere a eficienei n ordinea API PPI CPI

n privina ndeprtrii picturilor mici de ulei i
a raportului suprafeelor active de suprafa /
subteran
88
Dezavantaje
Numai API-ul poate intercepta cantiti mari de

lam alctuit din ulei liber i solide (cum este cazul
situaiilor de urgen)
n situaia PPI-ului i a CPI-ului plcile se pot

murdri crescnd astfel cerinele n ceea ce
nseamn ntreinerea
Nu se pot separa substanele solubile
Capitolul 3

Parametru
Performan
[%]
9095
Nivelul emisiei
[mg/l]
6-90 mg/l 1
4070 mg/l 2
Oil
Solid
Observaii
API, rafinrie
API, industria chimic
9095
[informaii particulare]
2
[cww/tm/93]
Efecte inter-media
Uleiul separat este de obicei trimis napoi la unitile de preparare, unde este re-utilizat dup
aplicarea unor operaiuni minore de epurare. Dac nu atunci el este considerat reziduu chimic i
trebuie ndeprtat n mod corespunztor alturi de solidele separate.
Separatoarele ulei-ap, cnd nu sunt acoperite, sunt principalii factori determinani ai
eliberrilor VOC-urilor din cadrul sistemelor de tratare ale apei reziduale din care fac parte i
astfel fiind principala surs de miros i riscuri asupra sntii. Acoperirea suprafeei implic o
reducere a eliberrilor VOC-urilor n valoare de 95% [cww/tm/48]. Pe de alt parte, acoperirea
poate cauza probleme n cadrul procesului de separare, iar funcionarea echipamentului nu poate
fi verificat uor. Situaia de la faa locului va determina aplicarea uneia dintre opiuni. Dac
separatorul este acoperit, gazul rezidual trebuie captat spre un sistem de epurare (diminuare)
care s dispun de un sistem adecvat de siguran, cum ar fi azot sub presiune pentru a evita
riscul apariiei exploziei.
Pompele sunt surse de zgomot, ele fiind n mod norma capsulate (nchise) i dispozitivele de
separare sunt i ele surse de zgomot. Unde este cazul, msuri de control trebuie aplicate.
Consumabile ar fi:
API
Consumabil
Nitrogenul din sistemul aflat

sub presiune ce este folosit
drept dispozitiv de
siguran a
Energie [kWh/m3]
a
PPI
CPI
0.05 m/h
fluxul de azot sub form de gaz este relativ la arie [m /(m h)]
Monitorizare
Gura de evacuare trebuie monitorizat vizual n mod regulat pentru a se asigura funcionarea
corect, de exemplu verificarea acumulrilor uleioase. Dispozitivul de separare i ndiguirea
uleiului trebuie supuse ntreinerii permanente.
Situaia economic
Rata fluxului
Costuri de capital
[m /h]
[milioane]
API
PPI
1200
EUR 2.0 1
CPI
100
BEF 210
Costuri de operare
Observaii
3 2
BEF 24 / m
a
costuri for de munc 3 h/zi

[cww/tm/48]
2
[cww/tm/128]
1
89
Capitolul 3
3.3.4.2 Ageni contaminatori non-biodegradabili solubili sau inhibitori / Tratare FizicoChimic

Agenii contaminatori ai apei reziduale ce sunt solubili non-biodegradbili sau inhibitori pot fi
mprii n trei clase de compui:
Compui anorganici: sruri sau compui ai metalelor grele
Compui organici ca surs pentru TOC refractar
Compui inhibitori organici sau anorganici care deregleaz procesul biologic din cadrul
unei WWTP biologic.
Compuii anorganici nu sunt afectai de tratarea biologic i au, ca i TOC refractar, tendina s
deregleze procesul biologic din cadrul WWTP-ului biologic. Ambele au de obicei nevoie de
pretratare special n amonte de WWTP-ul central. Operaiunile de pretratare sunt:
Transformri chimice pentru formarea produselor solide care sunt separate ntr-un proces
ulterior, dup cum a fost descris n Seciunea 3.3.4.1 (vezi Seciunea 3.3.4.2.1 i 3.3.4.2.2)
Procese de degradare chimic pentru formarea agenilor contaminani biodegradabili (vezi
Seciunile de la 3.3.4.2.3 la 3.3.4.2.7)
Procese de eliminare fizic (vezi Seciunile de la 3.3.4.2.9 la 3.3.4.2.14)
Procese de incinerare pentru formarea reziduurilor gazoase i solide care pot fi separate de
fluxul de ap rezidual (vezi Seciunea 3.3.4.2.15)
n Germania n cadrul noilor amplasament chimice este o practic obinuit utilizarea
operaiunilor de pretratare (sau n locul lor se aplic msuri integrate in proces) asupra fluxurilor
secundare ce au o ncrcare relevant non-biodegradabil (de exemplu ratele de eliminare TOC
sub 80% i ncrcarea TOC refractar de aproximativ 20 Kg/d, 300 Kg/yard i 1 Kg/ton de
produs, independent de situaia de la faa locului). Asupra celor existente sunt aplicate acele
msuri care pot atinge o performan optim, lund n considerare raportul dintre beneficiile i
costurile implicate de mediu; pentru detalii vezi Seciunea 2.2.1.2.
3.3.4.2.1
Precipitarea
Descriere
Precipitarea este o modalitate de formare chimic a particulelor ce pot fi separate printr-un
proces adiional, cum ar fi sedimentarea (Seciunea 3.3.4.1.2), flotaia prin aer (Seciunea
3.3.4.1.3), filtrarea (Seciunea 3.3.4.1.4) i, dac este nevoie, urmat de MF sau Uf (Seciunea
3.3.4.1.5). Separarea fin prin tehnici de separare cu ajutorul membranei ar putea fi necesare
pentru a proteja instalatiile situate dupa proces sau pentru a preveni deversarea de particule
periculoase . De asemenea, ar putea fi o tehnic util pentru ndeprtarea precipitatelor
coloidale (de exemplu sulfuri ale metalelor grele).
O amenajare pentru precipitare este alctuit n mod normal din unul sau dou recipiente de
amestecare prevzute cu agitatoare, unde este adugat agentul sau sunt adugate alte produse
chimice posibile, apoi un recipient (un rezervor) pentru sedimentare i recipiente pentru
depozitarea agenilor chimici. Dac este nevoie dup cum s-a menionat mai sus sunt aduse
utilaje pentru tratare ulterioar. Recipientul pentru sedimentare ar putea fi nlocuit dupa proces
prin alte sisteme de colectare a lamului.
Produse chimice tipice sedimentrii sunt:
Var (cu ap de var dispozitivele de preparare fac parte din unitatea de tratare) (pentru
metale grele)
Dolomit (magnezit) (pentru metale grele)
Hidroxid de sodiu (pentru metale grele)
90
Capitolul 3
Sod calcinat (carbonat de sodiu) (pentru metale grele9

Sruri de calciu (altele dect varul) (pentru sulfai i fluoruri)
Sulfur de sodiu (pentru mercur)
Sulfuri poliorganice (pentru mercur).
Aceste produse chimice sunt adeseori nsoite de floculani pentru a ajuta separarea ulterioar,
floculani de tipul:
Sruri feroase i ferice
Sulfat de aluminiu
Polimeri
Sulfuri poliorganice
Aplicare
Precipitarea se poate aplica n diferite etape de evoluie ale fluxului rezidual, de exemplu:
Direct la surs pentru ndeprtarea mai eficient a metalelor grele pentru a evita diluia
datorat fluxurilor nencrcate.
Ca tehnic de tratare central pentru ndeprtarea fosfailor, sulfurilor i fluorurilor, cu
condiia ca s nu fie de ateptat apariia diluiei inadecvate
Pentru ndeprtarea fosfatului dup etapa biologic din cadrul WWTP-ului central, n care
lamul este colectat n bazinul de decantare final.
Performana avut de separrile lichid/solid ulterioare depind de factori ca pH-ul, calitatea
amestecului, de temperatura sau timpul staionrii n cadrul etapei de precipitare, de condiiile
reale ce se pot descoperi printr-un studiu fcut de la caz la caz.
Limite / Restricii
Ajustarea pH-ului
Substane ce formeaz
compleci
Intervalul optim al pH-ului pentru metale grele, fosfai, fluoruri:

pH 9-12,
cnd sunt utilizate sulfurile, hidrogenul sulfurat apare n condiii acide
Pot preveni precipitarea metalelor grele, ca nichelul, cuprul
Avantaje
Cu varul drept agent
Prevenia creterii coninutului de sare din apa
rezidual
Creterea capacitii tampon a WWTP-ului
biologic central
mbuntirea sedimentrii lamului
ngroarea lamului
mbuntirea capacitii de deshidratare
mecanic a lamului
Reducerea timpului ciclului deshidratrii
Costuri sczute.
Pentru sulfura de sodiu
Scderea cantitii de lam (aproximativ 30%
n volum, comparat cu tratarea cu var)
Scderea cantitii de produse chimice utilizate
(aproximativ 40%, comparat cu tratarea cu var)
Produce nivele ale metalelor mai sczute n
cadrul efluentului tratat
Nu sunt necesare pre- sau post- tratri
Foarte eficient n ndeprtarea metalelor
dizolvate sau suspendate din fluxul de ap
rezidual
Dezavantaje
Cu varul drept agent
Probleme de funcionare asociate cu
manevrarea, depozitarea i alimentarea cu var
[cww/tm/4]
Creterea cantitii de lam datorit excesului
de hidroxid de calciu
Probleme de ntreinere [cww/tm/4].
Pentru sulfura de sodiu

Generarea de hidrogen sulfurat n momentul n
care doza devine acidic din cauza unei defeciuni.
Probleme cu mirosurile asociate cu sulfura de
sodiu..
91
Capitolul 3
Parametru
Nivelul emisiei
[mg/l]
Agent
Observaii
Mercur
Cadmiu
Cupru
Nichel
Plumb
Crom (III)
Crom (VI)
Zinc
Staniu
Aluminiu
Fier (III)
Fier (II)
Sulfur
Fosfat
Fluorur
Nivelele ce pot fi atinse pentru metale grele variaz foarte mult, n funcie de o situaie particular, cum ar
fi:
ndeprtarea unei singure specii de metal greu din matricea apei reziduale anorganice
ndeprtarea mixturii de metale grele din matricea apei reziduale anorganice
ndeprtarea metalelor grele din matricea apei reziduale organice cu tendin spre formarea de
compleci metalici, de exemplu ageni colorani.
n momentul elaborrii acestei lucrri, informaia necesar pentru completarea tabelului de mai sus nu era
disponibil.
Precipitanii de obicei trebuie s fie ndeprtai sub form de lam. Adeseori acest lam este reziduu
chimic, cel puin dac sunt implicate metalele grele. Acest reziduu ar putea conine carbonai, fluoruri,
hidroxizi (oxizi), fosfai, sulfai, sulfuri ale metalelor grele.
Sunt surse de zgomot: pompele i amenajrile instituite pentru ndeprtarea lamului. Msuri
corespunztoare pentru controlul zgomotului trebuie luate.
Dac este de ateptat apariia substanelor volatile i mirositoare, precipitarea trebuie aplicat n
recipiente nchise sau n bazine acoperite prevzute cu conducte care duc la amenajrile pentru epurarea
gazului.
Consumabile ar fi:
Consumabile
Agent pentru precipitare (var, magnezit,
sruri ferice sau feroase, sulfat feros /
sulfur de sodiu, sulfat de aluminiu,
polimeri, sulfuri poliorganice)
Energie [kWh/m3]
Cantitate
Depinde de ncrcarea
cu agent contaminant
Monitorizare
n timpul procesului de precipitare valoarea pH-ului i dozajul agenilor, floculanilor i/sau a
coagulanilor trebuie ajustate cu grij.
Situaia economic
Tip de cost
Costuri
Rata fluxului
Observaii
[m /h]
Costuri de capital
Costuri de operare (funcionare)
92
Capitolul 3
3.3.4.2.2
Cristalizarea
Descriere
Cristalizarea este strns legat de precipitare. n opoziie cu aceasta, precipitatul nu se formeaz prin
reacie chimic n cadrul apei reziduale, ns apare pe material mrunt (granular) ca nisipul sau
mineralele, acionnd ntr-un proces tip strat-fluidizat regim de reacie cu granule. Granulele cresc i se
mic spre fundul reactorului. Fora conductoare a procesului este dozajul reactivului i ajustarea pH. Nu
apare lam rezidual. Principiul care st la baza dispozitivului de cristalizare este ilustrat n Figura 3.20
[cww/tm/97].
diametru
efluent
inaltime
Granule pat fluidizat
Injectarea periodica a
granulelor (0.2-0.6 mm)
Eliberarea periodica a
peletilor (1-2 mm)
Duze
injectie
chimicale
afluent
Figura 3.20: Principiul Procesului de Cristalizare
Dispozitivul de cristalizare este alctuit n principal din:

Reactor cilindric prevzut cu influent (flux de intrare) n partea de jos i cu efluentul (flux
de ieire) n partea de sus
Material mrunt (granular), adic granule care pot fi nisip sau minerale din filtre, meninnd
fluidizarea stratului
Sistemul de circulare prevzut cu pomp pentru recirculare.
Viteza influentului de ap rezidual (40 120 m/h) menine stratul de granule ntr-o stare
fluidizat [cww/tm/97]. Condiiile de desfurare ale procesului n partea de jos a reactorului
sunt alese astfel nct s apar o suprasaturaie a srurilor dorite. Stratul fluidizat ofer o
suprafa foarte mare de cristalizare (5000 10000 m2/m3), astfel c, n cadrul unei reacii
rapide i controlate, aproape toi anionii i tot coninutul metalic cristalizeaz pe granule.
Periodic o parte dintre granule este deversat i nlocuit de un nou material mrunt. De obicei
aceast nlocuire are loc odat pe zi.
Principiul de funcionare a sistemului de circulare este amestecarea fluxului de intrare a apei
reziduale cu fluxul de circulare mbogit cu metale i cu anioni n concentraie sczut. Din
cauza sistemului de circulaie reactorul poate lucra mult mai flexibil, de exemplu:
Fluctuaiile din cadrul fluxului de intrare i a compoziiei sunt eliminate uor
Toate tipurile de ap rezidual avnd concentraii n intervalul 10 100000 ppm pot fi
tratate doar prin simpla adaptare a coeficientului circulaiei (ap rezidual mai concentrat
necesit un coeficient de circulare mai mare)
93
Capitolul 3
Fluidizarea granulelor este, de asemenea, meninut dac nu este alimentat reactorul cu ap

rezidual.
Dac trebuie ndeplinite standarde foarte stricte, efluentul poate fi cizelat prin filtrare prin
membran sau cu filtru de nisip convenional sau continu. Etapa filtrrii poate fi situat fie n
bucla de circulare, fie aproape de fluxul efluent. Efluentul ete utilizat pentru splarea n
contracurent a filtrelor de nisip convenionale. Materialul adus i care este ndeprtat cu ajutorul
filtrelor este re-dizolvat prin amestecarea cu acid adugat i rentors n reactor. Un exemplu de
proces de cristalizare n producia de produse chimice este prezentat n Figura 3.21
[cww/tm/97].
Aditivi
Rubbercauciucati
additives
Pesticide
Pesticides
Apa
reziduala
Waste
water
Continut
Doarzinc
zinc
Containing: only
Doar
nichel
only nickel
Doartellurium
teleriu
only
CrystalliUtilaj
sation
cristalizare
device
NaOH
Na2CO3
Bunker
Pelletpeleti
bunkers
MnSO4
ZnCO3
NiCO3
MnTeO3
Figura 3.21: Aplicatia multi-funcitonala a cristalizarii intr-o productie chimica
Aplicatia
n majoritatea cazurilor cristalizarea este aplicat pentru ndeprtarea metalelor grele din
fluxurile de ap rezidual i pentru a fi recuperate ulterior pentru a fi utilizate n continuare, ns
fluorurile, fosfaii i sulfaii pot fi de asemenea tratai. Exemple de utilizare n cadrul industriei
chimice sunt [cww/tm/97]:
94
Capitolul 3
Recuperarea zincului, nichelului i/sau a telurului n producia de aditivi ai cauciucului,

avnd concentraii la alimentare ntre 50 i 250 ppm.
Recuperarea nichelului i a aluminiului n producia elastomerilor, dispozitivul pentru
cristalizare este amplasat naintea WWTP-ului biologic central, avnd concentraii la alimentare
ntre 50 i 400 ppm pentru nichel i respectiv pentru aluminiu.
n principiu, aproape toate metalele grele, metaloizii i anionii pot fi ndeprtai din toate
tipurile de ape reziduale prin cristalizare. Formarea de granule de sruri este fezabil atunci
cnd solubilitatea srii generate este sczut i metalul sau anionii se cristalizeaz rapid ntr-o
reea cristalin stabil. n timp ce metalele sunt n mod normal extrase drept carbonai, hidroxi
carbonai, hidroxide, sulfuri, fosfai, sulfai, fluoruri, etc., anionii sunt n general ndeprtai sub
form de sruri de calciu [cww/tm/97].
Rata fluxului
Coninutul poluant
Capacitatea de
ndeprtare
Limite / restrictii
0.110000 m3/h
10 mg/l100 g/l
Pn la 100 Kg metal/anion pe or pe unitate
Avantaje
Dezavantaje
Uniti compacte i flexibile, astfel c este

activat setarea modular i selecia materialelor
foarte bune
Nu se produce lam
Granule fr ap cu puritate ridicat ce
activeaz reciclarea sau re-utilizarea coninutului
de metal n alte sectoare
Recuperarea / Reciclarea materiilor prime
Proces aproape fr reziduuri
Se poate aplica doar componentelor ionice

formnd sruri insolubile sau greu solubile
Reactivii sunt limitai la substanele
nepericuloase
Coninutul total de sare al apei reziduale nu
este micorat

The main purpose of crystallisation is the abatement or recovery of heavy metals. Achievable
effluent emissions are:
Parametru
Zinc
Nivel emisie
[mg/l]
11
Nichel
1
Telur
Aluminiu
1
11
20 1
Agent
Observaii
Sod
calcinat, sod
caustic
Sod
calcinat, sod
caustic
Sulfat de
magneziu,
sod causti
Alimentare 50-250 mg/l, pH 10
Sulfat, sod
caustic
Alimentare 50-400 mg/l
Alimentare 50-250 mg/l sau 1000

mg/l, pH 10
pH 9, dup filtrare
[cww/tm/97]
95
Capitolul 3
Efecte inter-media
Pentru a atinge rezultate satisfctoare n privina ndeprtrii, reactivii necesari formrii
precipitailor sunt n mod normal adugai n supra-doz. Aceasta nseamn c ndeprtarea unei
substane are drept consecin adugarea unui alt compus care nu era prezent n fluxul de ap
rezidual iniial.
n mod normal, nu apare nici deeu i nici lam, de vreve ce srurile precipitate sunt ataate
granulelor. Ele sunt aproape fr impuriti i coninutul lor de ap atinge doar pn la 5-10%
dup uscarea n atmosfer [cww/tm/97]. Astfel c granulele pot fi utilizate pentru a recupera
substanele poluante epurate.
Sunt surse de zgomot: pompele, ce ar putea necesita ngrdire pentru diminuarea zgomotului.
Consumabile ar fi:
Consumabil
Produse chimice necesare cristalizrii
Energie [kWh/m3]
Cantitate
Monitorizare
Parametrii importani ce trebuie controlai sunt:
Fluxul de ap, pentru ca s menin funcional stratul fluidizat

Concentraia / ncrcarea de metale sau de anioni n discuie din influent
Dozajul reactivului, pentru meninerea condiiilor optime cristalizrii
pH, din acelai motiv
Concentraia de metal sau de anioni din efluent
Situaia economic
Situaia economic este [cww/tm/97]:
Tipuri de costuri
Costuria
[USD/Kg]
Observaii
Costuri de capital
Costuri de operare:
Depreciere
Produse chimice
Energie
Personal
ntreinere
325
0.502.50
0.25
n funcie de capacitate
n funcie de concentraie
O or pe zi
3-5% din investiie
Beneficii:
Re-utilizare
96
014.50
Reducerea deeului chimic
28
Reducerea costurilor de
operare pentru precipitare
0.503
Economii n ceea ce privete

investiia fcut pentru
instalatia de precipitare
312
Reducerea taxei de deversare
30-40
n funcie de anion sau de metal

n funcie de concentraia din lam
n cazul pretratrii
n cazul tratrii finale
n cazul tratrii finale
per kg anion sau metal recuperat
Capitolul 3
3.3.4.2.3
Oxidarea chimic
Descriere
Oxidarea chimic este procesul de transformare a poluanilor cu ajutorul agenilor de oxidare
chimic, alii dect oxigenul/aerul sau bacteriile, ns mult mai puin vtmtori sau cu ajutorul
compuilor periculoi i/sau prin componente organice uor biodegradabile i legate cu catene
scurte. Agenii oxidrii chimice sunt, de exemplu:
Clorul
Hipocloritul de calciu sau de sodiu
Bioxidul de clor
Ozonul (cu sau fr iradiere prin UV)
Ap oxigenat / iradiere UV
Ap oxigenat / sruri feroase (agentul lui Fenton).
Operaiuni frecvente legate de oxidarea chimic sunt:

Oxidare prin ozon
Oxidare prin ap oxigenat
Oxidare prin ozon / iradiere UV
Oxidare prin ap oxigenat / iradiere UV
Oxidare prin ozon, ap oxigenat i iradiere UV
Oxidare prin clor, hipoclorit.
Proiectarea unui reactor pentru oxidare depinde de scopul su special:
Procesele de oxidare sunt de obicei aplicate la o presiune de pn la 0,5 MPa [cww/tm/82].
Dac iradierea UV se comport ca un accelerator, echipamentul reactorului trebuie s furnizeze
sursa de iradiere, de exemplu: lamp cu mercur la presiune mic. ntr-un asemenea caz reactorul
este alctuit din tuburi cuarate, transparente la raze UV, reinnd apa rezidual i cu lmpi de
UV n afar sau n interiorul tuburilor cuarate ce vor fi acoperite de apa rezidual.
Dac ozonul este implicat n proces, atunci din cadrul procesului va face parte i un
generator de ozon din cauz c ozonul ca i compus instabil nu poate fi transportat i trebuie
fabricat la faa locului. Condiiile de siguran n manevrarea ozonului sunt stricte.
Folosind apa oxigenat ca agent al oxidrii, un adsorbant GAC (vezi Seciunea 3.3.4.2.9)
este necesar pentru a se elimina agentul n surplus.
Folosirea clorului presupune echipament special, cum ar fi recipiente fabricate din titan.
Instalaii adiionale sunt necesare pentru eliminarea surplusului de clor sau de hipoclorit prin, de
exemplu, sulfit.
Depozitele trebuie construite pentru aceti ageni oxidani, innd cont de pericolul potenial al
acestor substane.
Aplicare
Oxidarea chimic se aplic n mod normal atunci cnd apa rezidual conine contaminani care
nu sunt uor biodegradabili, sau nu sunt deloc biodegradabili (de exemplu componente
anorganice), ce pot deregla procesul fizico-chimic sau biologic n cadrul unei WWTP situata
dupa proces sau au proprieti prea vtmtoare pentru a le permite eliberarea n sistemul de
canalizare obinuit. Exemple ale unor asemenea contaminatori sunt:
Uleiuri i lubrifiani
Fenoli
Hidrocarburi policiclice aromatice (PAH)
Haloizi organici
97
Capitolul 3
Colorani (inclusiv agent Fenton)

Pesticide
Cianuri
Sulfuri
Sulfii
Compleci ai metalelor grele
Unii dintre aceti contaminatori sunt biodegradabili ntr-o anumit msur i pot fi tratai n
mod alternativ cu microorganisme special adaptate n acest sens. n aceste cazuri, depinde de
situaiile la nivel local dac se prefer oxidarea chimic celei biologice. Cnd sunt implicate
mici cantiti de ap rezidual sau cnd nu exist biotratare disponibil n cadrul
amplasamentului, oxidarea chimic ar putea fi o metod recomandat pentru tratare n locul
instalrii unei WWTP biologic central.
Reaciile de oxidare cu oxigen activ (ozon, ap oxigenat), adeseori nsoite de iradiere cu raze
UV, sunt utilizate, de exemplu, pentru tratarea scurgerilor de leie de pe terenuri sau pentru
ndeprtarea COD refractar, componentelor mirositoare sau a pigmenilor.
Oxidarea cu ajutorul clorului sau a cloritului de sodiu poate fi utilizat n anumite condiii
pentru ndeprtarea contaminanilor organici, chiar i a haloidelor organice. Un exemplu n
acest sens este Procesul-SOLOX prin care se elimin (la temperatur i presiune ridicate)
COD/TOC i AOX din apa rezidual rezultat din producia epiclorhidrinei. ns folosirea
clorului, hipocloritului, cloritului (sau a compuilor halogenai respectivi) trebuie s fie
examinat cu mare grij n fiecare caz, din cauza riscului generrii haloidelor organice din
coninutul organic al fluxului de ap rezidual.
Limitele i restriciile aplicrii:
Limite / Restricii
Iradiere UV
Turbiditatea ridicat are ca rezultat transmiterea slab a razelor UV
Coninutul de amoniac trebuie s fie sczut, concurnd cu substanele

organice care consum radicalii [cww/tm/27]
Substanele care au tendina de a se depune vor scdea eficiena
Oxidarea incomplet sau formarea unor contaminani intermediari pot

mpiedeca eficiena procesului
Avantaje
Dezavantaje
Poate fi tratat apa rezidual avnd concentraii ale
Consum de energie ridicat: generarea ozonului,
COD refractar ntr-un interval de la g/l pn la mai puin
generarea razelor UV, presiune i nclzire pentru
de 1g/l [cww/tm/77]
oxidarea cu clor.
Pot fi tratate substane anorganice.
Necesiti pentru alimentare de nalt calitate.
Pot fi administrate fluctuaiile mari.
Generarea haloidelor organice este posibil, atunci
Timpi mai mici de staionare i astfel volum necesar
cnd compuii halogeni sunt utilizai ca ageni ai oxidrii
al recipientului mai mic (oxidarea cu H2O2 ncepe la

presiune atmosferic i la temperatura camerei dup 6090 de minute [cww/tm/132])
Procesul poate fi combinat cu oricare altul pentru a
se
ajunge
la
rezultate
optime
(adsorbie
GAC,
ndeprtare, biologia lamului activat)

n cazul apei oxigenate folosite ca agent al oxidrii, eliminarea COD din diferite substane
organice ca efect al utilizrii acesteia este ilustrat n Tabelul 3.4.
98
Capitolul 3
Dozaj
H2O2/COD
[%]a
Eliminarea
COD
[%]b
Utilizarea
H2O2
[%]
Morfolina
2-Aminoetanol
Dietilenglicol
Polietilenglicol
Hexametilentetramin
2,4-Difluoro-5-clor-6-metilpirimidin
Feniltrifluoretilcarbamid
100
100
100
100
100
100
80
20
37
45
35
32
30
75
20
37
45
35
32
30
94
Trifluortilditiocarbamat de Amoniu
80
79
99
Substan
a
b
procentajul cantitii stoichiometrice

procentajul valorii iniiale
Tabelul 3.4: EliminareaCOD din diverse substante ca o functie in utilizarea H2O2 [cww/tm/132]
Performane ce pot fi atinse ulterior:

Parametru
Randamentul
Agentul oxidant
Observaii
[%]
TOC
AOX
>90 1
Clor / hipoclorit
Alimentare la aproximativ 1 g/l
80 1
Clor / hipoclorit
Alimentare la aproximativ 40
TOC
mg/l AOX
Ulei
Fenoli
PAH
Cianur
Sulfur
Sulfit
1
[cww/tm/82], SOLOX proces
n momentul n care este tratat ap rezidual ce are componente organice refractare, sarcina
principal este desfacerea acestor componente n compui uor degradabili / mai puin
periculoi. innd cont de acest fapt, sursa cea mai important de informaie n privina
performanelor atinse s-ar putea s nu fie eficiena de ndeprtare a procesului de oxidare ci, mai
degrab, diminuarea general a acestor contaminani, obinut i cu ajutorul proceselor de
tratare precedente i a celor subsecvente (ulterioare).
Efecte inter-media
n timp ce oxidarea cu ajutorul ozonului i/sau a apei oxigenate nu creeaz n mod normal o
problem n transferul din ap n aer sau nspre unitatea de depozitare, folosirea clorului sau a
hipocloritului trebuie s fie validat pentru fiecare aplicaie. Dup cum a mai fost menionat,
clorul i hipocloritul ar putea n contrast cu exemplul procesului SOLOX s genereze
compui organici clorinai care sunt slab degradabili i/sau toxici. Acest lucru poate fi detectat
atunci cnd apa rezidual ncrcat cu compui organici este amestecat cu alte fluxuri care
conin hipoclorit n surplus provenit din etapele anterioare de oxidare. Apa rezidual tratat prin
oxidare cu clor trebuie s fie eliberat de clorur sau hipocloritul aflat n surplus, nainte de a fi
deversat n sistemul general de canalizare.
99
Capitolul 3
Consumabile ar fi:
Consumabil
Agent al oxidrii
Agentul ce trebuie s distrug
surplusul oxidant
Energie [kWh/m3]
Pentru producia de ozon [kWh/Kg O3]
Cantitate
99-12 (1-3 wt-% ozon din oxigen; valoarea se

dubleaz cu ajutorul aerului uscat)
Monitorizarea
n timpul procesului de oxidare o monitorizare amnunit a parametrilor de funcionare este
crucial, de exemplu:
pH
potenialul de oxidare i reducere
concentraia de ozon (concentraii ale ozonului de 15 20% din aer sunt extrem de instabile
i au tendina de a se descompune [cww/tm727])
concentraii ale oxigenului (din motive de siguran)
coninutul de oxigen n surplus din efluent
coninutul AOX din efluent, dac ageni care se bazeaz pe clor sunt utilizai.
Situaia economic
Oxidarea chimic nu funcioneaz economic atunci cnd exist concentraii ale contaminanilor
ridicate, din cauz c sunt necesare cantiti mari de agent decontaminator. Procese avansate de
oxidare de tipul:
UV / ap oxigenat
UV / ozon
UV / ap oxigenat / ozon
presupun costuri de capital i de operare ridicate i necesit pretratare a apei reziduale mult mai
extins dect procesele ce folosesc iradiere liber.
Tipul de cost
Costuri
Observaii
Costuri de capital
Costuri de operare
3.3.4.2.4
Oxidare aerului umed
Descriere
Oxidarea aerului umed este reacia cu oxigenul n mediu umed la presiune i temperatur
ridicat. Reacia are loc adeseori n prezena catalizatorilor. Produii de reacie sunt (n funcie
de coninutul apei reziduale):
Monoxid de carbon provenit din coninutul de substane organice
Bioxid de carbon provenit din coninutul de substane organice
Ap provenit din coninutul de substane organice
Azot provenit din hidrazin sau din amoniu/amoniac i din substanele organice ce conin
azot, dac este utilizat catalizator
Azotat din azotit i din substane organice ce conin azot
Amoniu, n absena catalizatorului
(hidrogen) Clorura din cloruri organice
100
Capitolul 3
Sulf din sulfuri, sulfite din tiocianai

Fosfat din compui cu coninut fosforic
Pentru o mai bun evaluare a intervalului potenial pentru aplicaiile oxidrii umede, s-a
dovedit c este avantajoas dezvoltarea a dou variante de proces pentru dou condiii diferite
de reacie:
Oxidarea umed la presiune sczut

Oxidarea umed la presiune ridicat.
Diferenele corespunztoare n temperatur i presiune sunt de asemenea asociate cu diferene

importante n cadrul factorilor tehnici ai procesului, n consideraiile luate n privina
materialelor folosite i n carul cerinelor de siguran ale uzinei [cww/tm/132].
Proprieti tipice ale celor dou variante sunt:
Interval temperatur [C]

Interval presiune [Mpa]
Timp de staionare [h]
Presiune
sczut
Presiune ridicat
30200
0.52
0.53
150340
>2
0.5-3
Echipamentele i proiectul necesar oxidrii prin aer umed la presiune sczut sunt [cww/tm/51]:
Vas al reactorului n conformitate cu presiunea i temperatura aplicat, de exemplu:

- O coloan verticale de bule bine amestecate fr amestecare mecanic
- Un reactor orizontal prevzut cu compartimente agitate legate n serie
- Un reactor prevzut cu o camer adnc
- Reactor cu strat nchis, avnd catalizator
Pomp de mare presiune pentru apa rezidual sau pentru transportul lamului
Compresorul necesar furnizrii de aer/oxigen
Separatorul gaz/lichid
Valve pentru reducerea presiunii
Sistemul pentru schimb de cldur prevzut cu amenajri pentru pre-nclzirea apei
reziduale care intr n sistem
Necesarul de materiale pentru piesele de schimb care se nclzesc foarte mult este foarte ridicat.
Echipamentul potrivit pentru temperaturi de pn la 160 C trebuie emailat i cptuit cu PTFE,
piesele metalice care funcioneaz la temperaturi de peste 200 C trebuie s fie fabricate din
titan sau aliaje ale titanului i prevzute cu aprtoare. Necesitile pentru varianta presiune
ridicat sunt pentru zonele nclzite, aliajele titanului speciale i pentru cele reci oel inoxidabil
rezistent la clor [cww/tm/132].
Un exemplu de proces de oxidare umed la presiune sczut este prezentat n Figura 3.22.
101
Capitolul 3
Apa uzata bruta
Auxiliare
Catalizatori, acid
Gaz evacuat
Abur
Apa tratata spre epurarea biologica

Figura 3.22: Diagrama de flux a instalatiei Loprox
exploatata la 120 200 C si 0.3 2.0 MPa cu un timp de stationare < 3 h [cww/tm/132]
Aplicatia
Oxidarea prin aer umed se folosete asupra apei reziduale ce conin contaminani care fie nu
sunt biodegradabili uor, fie ar putea deregla procesul biologic din cadrul WWTP-ului sau care
au proprieti mult prea vtmtoare pentru a le permite s fie eliberai ntr-un sistem obinuit
de canalizare. Este de asemenea utilizat i la tratarea lamului (vezi Seciunea 3.4). Substanele
luate n considerare cu precdere pentru aceast tehnic sunt, de exemplu:
Azotitul ce este transformat n azotat n cadrul unui proces de o singur etap la 30 50 C
Sulfitul rezultat din producia de colorani care este transformat n sulfat n cadrul unui
roces n dou etape catalizat omogen la 120 140 C i la 0,6 MPa [cww/tm/132]
Fenolul i derivatele naftenei care sunt transformate la 120 150 C
Hidrocarburi aromatice clorinate care sunt transformate printr-un proces catalizat la 120
190 C,
folosindu-se variante cu presiune sczut, i
Compui nitro organici care sunt transformai n azot
Compui amino organici sau hidrocarburi aromatice ce conin atomi de azot eterogeni care
sunt transformai n amoniac
Compui ai sulfului ce sunt transformai n sulfai
Compui fosforici organici care sunt transformai n fosfai
Compui organici clorinai care sunt transformai n acid clorhidric,
utiliznd varianta cu presiune ridicat.
Exemple de procese de producie n care este aplicat oxidarea prin aer umed [cww/tm/160]:
Producia de colorani i de produse intermediare
Oxidarea sulfonailor aromatici
Producia produselor derivate din fenol i naftol
Producia de hidrocarbuir aromatice.
Oxidarea prin aer umed ar putea de asemenea s nlocuiasc WWTP biologic, dac cantitatea
de ap rezidual este att de mic nct s garanteze n locul unei asemenea uzine dac nu este
disponibil o tratare biologic.
102
Capitolul 3
Limite / Restricii
Concentraia
contaminantului
Fluctuaiile apei
reziduale
Nu exist nici un avantaj pentru concentraii ale COD sczute;

recomandabil pentru concentraii COD ntre 5000 i 50000 mg/l
[cww/tm/160], concentraii ntre 6000 i 8000 mg/l fiind autotermice
[cww/tm/132].
Concentraii peste 100000 mg/l necesit diluie [cww/tm/27]
n ceea ce privete varianta sub presiune ridicat, concentraii COD

peste 50000 mg/l sunt necesare pentru a egala ntreaga necesitate de
energie a procesului [cww/tm/132]
Concentraii de fluoruri conforme cu produsul solubilitii fluorurii de

calciusunt suficiente pentru a declana coroziunea la un pH <5 (varianta
presiune ridicat) [cww/tm/132].
ncrcrile de sruri trebuie s fie minimalizate pe ct posibil, cel

puin n cazul variantei presiune ridicat, din cauza coroziunii
[cww/tm/82], de exemplu [cww/tm/160]:
Sare <150g/l
Clor <50g/l
Fosfat <400mg/l
NH4-N <2,5mg/l
Ca, Fe, Al, Cu <100mg/l
Necesitile de ap rezidual ce trebuie colectate i egalizate n amonte
de amenajrile n care se desfoar oxidarea
Avantaje
Ap rezidual cu concentraii COD relativ
ridicate poate fi tratat
Contaminanii anorganici pot fi fie eliminai,
fie transformai n substane mai puin periculoase
Poate fi combinat cu alte metode de tratare
Dezavantaje
Pot fi generate dioxine [cww/tm/82]

Cnd scopul principal este eliminarea coninutului organic refractar i/sau a inhibitorilor prin
tratare biologic subsecvent, acest lucru se realizeaz cu ajutorul unei abordri n dou etape:
Descompunerea componentelor refractare n compui uor degradabili sau cu caten scurt

Apoi aceast ap rezidual la WWTP biologic (central) situata dupa proces.
Astfel, dovada performanei nu este evaluat doar privind eficiena procesului de oxidare, ci i
prin luarea n considerare a eficienei procesului biologic subsecvent.
n cazul variantei cu presiune sczut, au fost prezentate urmtoarele date:
Parametru
Performan
Observaii
6090 % 1
Exemplu: 85% reducere prin oxidare umed (190C, 2Mpa),

urmat de 90% reducere dup decantarea biologic, n total 98%
reducere COD3
COD
50 % 2
AOX
BOD/COD
Sulfur de sodiu
60>90 1,3
Crescnd de 3la
0.1 to 0.5
<1 mg/l 4
90% dup tratarea biologic

Temperatur de reacie de 190C
Temperatur de reacie de 190C
Concentraia iniial de 30g/l, 160C, 0,9Mpa
[cww/tm/82]
2
[cww/tm/160]
3
[cww/tm/132]
4
[cww/tm/149]
103
Capitolul 3
n cazul variantei cu presiune sczut, au fost prezentate urmtoarele date:

Parametru
Randamentul
[%]
COD
99 1
TOC
95
80
AOX
Amine aromatice
Cicluri eterogene de azot
Compui azoici
Acizi nitrosulfonici
Cicluri eterogene de oxigen
Acizi sulfonici ce conin Cl
Acizi aminosulfonici
Acizi aminopolisulfonici
Compui azotici
Compui ai oxigenului
Ap rezidual amestecat
1
2
3
Observaii
initial concentratie 30 g/l, 250 C, 7 MPa
280 C, 12 MPa
280 C, 12 MPa
7683
initial TOC 14.6 g/l, pH 1.1-10, 280-300 C
7792
initial TOC 1.1-14.3 g/l, pH 1.1-10, 280-300 C
9799
7684
8087
initial TOC 52 g/l, pH 11.5, 280-300 C
9093
initial TOC 3.5 g/l, pH 1.6, 280-300 C
8088
initial TOC 20-24 g/l, pH 1.4-2.2, 280-300 C
6465
9394
initial TOC 6 g/l, pH 9.3, 280-300 C
7581
7781
[cww/tm/149]
[cww/tm/160]
[cww/tm/132]
Ca exemplu al aplicrii oxidrii prin aer umed la presiune ridicat asupra concentraiilor sczute
TOC, ndeprtarea pesticidelor este prezentat sub forma [cww/tm/27]:
Contaminant
Concentraia influentului
Concentraia efluentului (fluxul
(fluxul de intrare)
de ieire)
[g/l]
[g/l]
500
21000
18400
3600
<50
<300
291
<100
180
<3.1
Aldrin
DDT
Endosulfan
Endrin
2,4-diclorfenol
Observaii
Efecte inter-media
n condiii grele (adverse), generarea sau regenerarea de dioxine poate aprea, astfel c
reziduurile ar putea avea nevoie de tratare ulterioar. Efluenii provenii din acest proces apoi
i gaze reziduale (monoxid de carbon, hidrocarburi n concentraii sczute trebuie s sufere
tratare dupa proces, de exemplu: tratare biologic, adsorbie sau ndeprtare a apei reziduale,
epurare a gazului, biofiltrare sau oxidare termic/catalitic a gazului rezidual.
Consumabile ar fi:
Consumabil
Cantitate
Aer, oxigen
Energie [kWh/m3]
Consumul de energie depinde de ncrcarea TOC. Cnd coninutul TOC depete intervalul
autotermic, cldura generat poate fi utilizat cu ajutorul dispozitivelor instalate ce folosesc
schimb de cldur.
104
Capitolul 3
Monitorizare
De-a lungul ntregului proces o monitorizare amnunit a parametrilor operaionali, de tipul:
presiune, temperatur i coninut de oxigen, este vital pentru a se asigura o funcionare fr
repro
Situaia economic
Tip de cost
Costuri
de
capital
Costuri de
operare
1
2
Costuri
Observaii
DEM 5/m3 1
DEM 2040/m3 1
EUR 1.5/kg TOC 2
la 100 C
la 200 C
[cww/tm/132]
[cww/tm/160]
3.3.4.2.5
Oxidare supercritic in ap (SCWO)
Descriere
SCWO este o aplicaie special a variantei cu presiune ridicat a oxidrii prin aer (vezi
Capitolul 3.3.4.2.4.). reacia de oxidare are loc n zona spercritic a apei, adic la temperaturi de
peste 374 C i presiuni de peste 22,1 MPa. Procesul este ilustrat n Figura 3.23.
Apa rezidual este adus la presiunea supercritic cu ajutorul unei pompe sub presiune
ridicat nainte de a intra n economizator, unde alimentarea este prenclzit de
efluentul reactorului. La pornire sau dac concentraia organic din apa rezidual este
mai mic de 4%, alimentarea trebuie nclzit n continuare pentru a ajunge la intervalul
de temperatur supercritic. Cnd este adugat oxigen n alimentare, temperatura din
reactor va crete la aproximativ 600C.
abur
Steam 1 MPa
CO2, O2, N2
Cooler
racitor
Pressurede
Reducere
release
presiune
Steampe
boiler
Cazan
abur
Apa de
Feed water
alimentare
Gas/liquid
Separator
separator
gaz/lichid
Apa pura
Pure
water
Economiser
Incalzitor
Gas-fired
alimentat cu
heater
gaz
Pompa
apa
Feed alimentare
water pump
400 C
Waste
water
Apa
uzata
Gaz
Gas
Oxygen
Oxigen
Reactor
Rezervor
Tank
27.5 MPa
Oxygen
Vaporizator
vaporiser
oxigen
600 C
Pompa
presiune inalta
High-pressure
pump
Oxygen
pump
Pompa
oxigen
Figura 3.23: Diagrama simplificata a procesului SCWO

105
Capitolul 3
Efluentul reactorului curge spre economizor, apoi trece printr-un generator de abur cu
recuperare de cldur i printr-un dispozitiv de rcire a efluentului. La urm o valv de control
scade presiunea efluentului la condiiile atmosferice, iar lichidul i gazul sunt separate.
Coninutul organic din apa rezidual este redus la dioxidul de carbon, ap i azot.
Caracteristicile SCWO sunt:
Solubilitate complet a compuilor organici n apa supercritic.
Precipitare complet a solidelor anorganice, cum ar fi srurile.
Timpii de reacie necesari unei distrugeri complete se situeaz ntre 30 i 60 de secunde,
depinznd foarte mult de temperatura de reacie.
Reacia se desfoar la aproximativ 25MPa i la 400-600C
Transformare complet a coninutului organic, adic:
- Carbonul organic este transformat n bioxid de carbon
- Azotul organic i anorganic este transformat n azot sub form de gaz
- Halogenii organici i anorganici sunt transformai n acidul corespondent
- Sulful organic i anorganic este transformat n acid sulfuric
Distrugere a solidelor volatile
Oxidarea metalelor grele pn la starea de oxidare a lor cea mai ridicat.
Separarea tuturor substanelor inerte drept cenu fin, ce nu mai poate fi dezalcanizat
Aplicare
SCWO se aplic asupra agenilor contaminani care au o biodegradabilitate sczut i/sau o
toxicitate ridicat, din cadrul industriei chimice, petrochimice i farmaceutice. Distruge de
asemenea dioxinele i PCB (bifenili policlorinai), n timp ce intervalul de temperatur relativ
sczut de 400-600 C face ca s fie improbabil producerea NOx (adic, oxizii de azot,
excluznd N2O).
Un alt domeniu de aplicare a SCWO este tratarea lamului industrial i municipal, pentru a se
distruge compuii organici toxici, inclusiv dioxinele.
Avantaje
Tot coninutul organic, fr a conta proprietile sale,
este distrus
Eficien a diatrugerii foarte ridicat la temperaturi
relativ mici, neavnd ca rezultat emisii de oxizi ai
azotului.
Nu sunt generate dioxine.
Timp foarte scurt de reacie, care are ca rezultat timpi
de staionare mai mici i astfel un volum al reactorului
redus.
Poate fi combinat cu alte tratri dupa proces.
Dezavantaje
Urme de gaz ilariant (N2O) i
de acid acetic pot fi descoperite.
Solidele
anorganice
se
precipiteaz i pot cauza coroziune.

Parametru
Randamentul
Observaii
[%]
Compui organici
>99
1,2,4 Triclorbenzen
99,991
495C, 3,6min
4,4 Diclorbifenil
>99,991
500C, 4,4min
DDT
>99,991
505C, 3,7min
106
Capitolul 3
PCB 1234
PCB 1254
Dioxina
1
[cww/tm/27]
99,991
99,991
>99,991
510C, 3,7min
505C, 3,7min
574C, 3,7min
Efecte inter-media
n funcie de influentul de ap rezidual, efluentul gazos conine urme de gaz ilariant i de acid
acetic generate de proces, ns i haloizi de hidrogen sub form de produi ai degradrii
haloizilor organici, care trebuie tratai n amenajrile de tratare a gazului rezidual dupa proces.
Solidele anorganice trebuie deversate dac nu pot fi reciclate sau utilizate n alt parte.
Instalaia este o surs de zgomot, din cauza generrii presiunii necesare. Pentru a diminua
zgomotul, echipamentul trebuie mprejmuit (nchis).
Consumabile ar fi:
Consumabil
Cantitate
Aer, oxigen
Energie [kWh/m3]
Monitorizare
De-a lungul ntregului proces, o monitorizare amnunit a parametrilor de operare, ca
presiunea, temperatura i coninutul de oxigen, va putea furniza informaii n privina
funcionrii corecte.
Situaia economic
Tipul de cost
Costuri de capital
Costuri de operare
3.3.4.2.6
Costuri
Observaii
Reducerea chimic
Descriere
Reducerea chimic este transformarea poluanilor cu ajutorul agenilor de reducere chimic n
compui similari, dar mai puin vtmtori sau mai puini periculoi. Ageni obinuii ai
reducerii sunt, de exemplu:
Bioxid de sulf
Sulfit/Metabisulfit acid de sodiu
Sulfat feros
Sulfur de sodiu i sulfur acid de sodiu
Ureea sau acidul amidosulfonic (la un pH sczut).
Sunt pui n contact cu speciile reziduale n avnd concentraii i pH corespunztoare.
Reducerea chimic are n mod normal ca rezultat produse care pot fi tratate mai uor n cadrul
construciilor amenajate pentru tratare dupa proces, prin precipitarea chimic. Proiectul unui
reactor pentru tratare depinde de scopul pentru care este utilizat. Principala component este un
reactor prevzut cu un rezervor (recipient) agitat continuu (CSTR), construit anterior n
conformitate cu cerinele de proces, de exemplu: din material rezistent la presiune i coroziune
sau acoperit i prevzut cu conducte pentru emanaiile gazoase. Instalaii adiionale ar trebui
furnizate pentru eliminarea agentul de reducere aflat n surplus, de exemplu hipocloritul sau apa
oxigenat pentru a transforma prin oxidare sulfitul n sulfat. Modificri ale proiectului i a
107
Capitolul 3
parametrilor de operare, de exemplu prin controlul potenialului de reducere oxidare (ORP) i a

pH-ului, ar putea uura rezolvarea acestei probleme. Uzinele ce folosesc reducerea chimic nu
trebuie s fie sofisticate i scumpe n mod special. Acolo unde prepararea continu/automatizat
se potrivete, costurile de capital ar putea fi ridicate, ns sunt n mod normal compensate de
costurile de operare care sunt mai mici. Procesul este executat n cadrul unor uniti complet
automatizate acionate prin monitorizarea unui parametru de indicare-surogat, de obicei ORP-ul.
Sunt necesare depozite pentru agenii de reducere, innd cont de pericolul potenial al acestor
substane.
Aplicare
Reducerea chimic se aplic asupra apei reziduale ce conine contaminani care nu sunt uor de
ndeprtat sau care au proprieti prea vtmtoare pentru a fi permis eliberarea lor n sistemul
obinuit de canalizare. Contaminanii care sunt vizai sunt compuii anorganici; este mai puin
eficient cu compuii organici.
Exemple ale unor asemenea contaminani:
Crom (VI), ce este redus la Crom (III)
Clor i hipoclorit, care sunt redui la clorur
Apa oxigenat, care este redus la ap i oxigen
Azotitul (nitritul), folosind ureea sau acidul amidosulfonic la un pH mic
Operaiunea de dupa proces care se desfoar constant n conexiune cu reducerea chimic este
precipitarea chimic.
Substane
pH, ORP
Condiii
reacie
Limite / Restricii
Numrul substanelor anorganice afectate este limitat
Performana depinde foarte mult de pH sau de ORP, astfel c este necesar
(esenial chiar) un control strict al acestor parametrii
de Este necesar o agitare bun
Avantaje
Dezavantaje
Apa rezidual poate fi tratat, ea putnd avea un Formarea de gaze este ceva obinuit;
interval al concentraiilor mare (de la cteva g/l pn cu sulfuri, generarea de hidrogen
la mai puin de 1 mg/l)
sulfurat este posibil
Eficienele dobndite ale ndeprtrii sunt extrem de ridicate:
Parametru
Randamentul Agent al reducerii Observaii

[%]
Crom (VI)
Clor
Hipoclorit
Ap oxigenat
Efecte inter-media
Nu exist probleme speciale de mediu care s fie luate n considerare. Gazele emanate sunt
captate i canalizate spre construciile n care se trateaz gazul rezidual.
Consumabile ar fi:
Consumabil
Cantitate
Agent de reducie
108
Capitolul 3
Agent chimic necesar distrugerii agenilor de reacie aflai n surplus

Energie [kWh/m3]
Consumul de agent de reducie depinde de ncrcarea cu contaminant; consumul de produse
chimice necesare distrugerii surplusului de reactani depinde de calitatea procesrii.
Monitorizarea
Reacia este monitorizat i controlat prin cicluri de control independente:
Adugare de acid / de caustic prin controlare a pH-ului
Adugare agent de reducie prin controlul ORP-ului
Efluentul trebuie verificat pentru a se vedea coninutul de ageni de reducie n surplus.
Situaia economic
n combinaie cu concentraii ale contaminantului ridicate i cu cantiti mari de agent, ar putea
exista n aceast situaie tehnici de tratare care s fie mai eficiente din punct de vedere al
costurilor.
Tipuri de costuri
Cost de investitie
Cost de functionare
3.3.4.2.7
Costuri
Observaii
Hidroliz chimic
Descriere
n principal, hidroliza este o tehnologie distructiv. Este o reacie chimic n care constituenii
organici i anorganici reacioneaz cu apa, descompunndu-se n compui mai mici. n unele
cazuri, reacia continu i alte produse de obicei, cu caten scurt i uor biodegradabili sunt
formate. Tratrile dupa proces ale fluxului hidrolizat chimic sunt, n general, imperative, de
exemplu ntr-o WWTP biologic central.
Proiectul unui reactor hidrolitic depinde de scopul su. n mod normal, procesele de hidroliz
sunt aplicate la temperatura i presiunea nconjurtoare. Cnd este necesar temperatura
ridicat, reactorul trebuie prevzut cu un sistem de schimb al cldurii cu amenajri pentru
prenclzire necesare intrrii de ap rezidual. n unele cazuri ar putea fi necesare autoclave,
asigurnd astfel temperaturi mult peste 100C i presiuni peste 0,6-1MPa. Procesele au la baz
funcionarea n serii i necesit personal care s ncarce i s descarce vasul. Dac compuii de
fierbere (mai) mici sunt obinui din degradarea chimic a polunailor, atunci instalatia poate fi,
de asemenea, prevzut cu amenajri ce furnizeaz vid necesar ndeprtrii lichidului i
vaporilor contaminani i se activeaz aplicarea mai multor temperaturi i cicluri ale presiunii
fr a fi nevoie s se deschid vasul.
De vreme ce acidul sau baza trebuie s fie neutralizate dup operaiunea de tratare, sunt
necesare instalaii adiionale. Cerinele n privina siguranei manevrrii acizilor i bazelor
puternice sunt stricte. Utilizarea lor presupune utilizarea unui echipament special rezistent la
coroziune.
Depozitele sunt necesare pentru acizi i baze, innd cont de pericolul potenial al acestor
substane.
Aplicare
Hidroliza chimic este aplicat fluxurilor de ap rezidual ce conin contaminani care nu sunt
uor biodegradabili sau care ar putea deregla procesul biologic dintr-o WWTP biologic situat
n aval sau care au proprieti mult prea vtmtoare pentru a putea fi eliberate n canalizarea
obinuit. Exemple ale unor asemenea ageni contaminatori:
109
Capitolul 3
Halogeni organici
Pesticide
Cianuri organice
Sulfuri organice
Fosfai organici
Carbamai (sruri i esteri ai acidului carbamic)
Esteri
Amide
Operaiuni utilizate frecvent n conexiune cu hidroliza chimic:
Neutralizarea chimic
Oxidarea chimic
Precipitarea
Reacia depinde foarte mult de structura chimic, pH i de temperatur:
Creterea temperaturii presupune creterea ratei hidrolizei
pH ridicat sau sczut poate crete rata de reacie, n funcie de reactiv, de exemplu esterii
acizi fosforici i clorurile organice sunt hidrolizai, de preferin, n condiii alcaline
Catalizatorii pot crete rata de reacie
Limite / Restricii
pH
Temperatura
Intervalul
concentraiilor
Proprietile
substanelor
Solubilitatea apei
Fie acidic, fie alcalin

15-80C, pn la 120C
1 mg/l-100g/l
Substanele ce necesit condiii de funcionare prea drastice nu se
potrivesc
Solubilitatea sczut n mediu acvatic poate limita aplicabilitatea
Avantaje
Apa rezidual ce are un interval larg
al COD refractar, poate fi tratat
Procesul poate fi combinat cu foarte
multe operaiuni de tratare dupa proces,
cum ar fi adsorbia GAC, deburare
aer/vapor, biologia amului activat
Dezavantaje
Neutralizarea chimic a fluxului hidrolizat este
necesar de obicei, presupunnd astfel ncrcarea
adiional cu sruri a receptorului i/sau lam
adiional care trebuie ndeprtat
Gaze i vapori ar putea fi eliberate
Presiunea ridicat i/sau nclzirea saunt
necesare adeseori, avnd ca rezultat un consum
considerabil de eenrgie

Eficiena ndeprtrii depinde de structura chimic a compusului, pH i de temperatur.
Degradarea cantitativ poate fi obinut, ns sunt necesar a fi efectuate studii pilot pentru a
cunoate condiiile de tratare individuale.
Parametru Randamentul Condiii de reacie Observaii
[%]
COD
AOX
De vreme ce scopul principal este eliminarea coninutului organic refractar i/sau a inhibitorilor
prin tratare biologic subsecvent, dovada performanei nu este evaluat doar prin evaluarea
110
Capitolul 3
eficienei procesului hidrolitic, ci i prin luare n considerare a eficienei proceselor biologice

subsecvente.
Efecte inter-media
Hidroliza chimic efectuat cu alcali puternici NaOH i Ca(OH)2 sau cu acizi H2SO4 nu
creaz de obicei transfer de-a lungul mediului, de exemplu din ap n aer i/sau n ap rezidual,
transfer care poate fi ndeprtat.
Eliberrile de substane volatile i/sau mirositoare dac se ateapt apariia acestora sunt n
mod normal prevenite prin acoperirea vasului sau funcionarea ntr-un recipient acoperit i
captarea aerului expulzat spre un sistem de epurare a gazului rezidual.
Consumabile ar fi:
Consumabile
Cantitate
Produse chimice
Abur / ap fierbinte pentru nclzire
Energie [kWh/m3]
Monitorizarea
n timpul procesului de hidroliz, o monitorizare amnunit a parametrilor de operare este
crucial, parametrii de tipul:
Temperatur
pH
Presiune
Timp de staionare
Efluentul trebuie s fie verificat n ceea ce privete compuii specifici degradai i ageni
acid/baz aflai n surplus.
Situaia economic
Costurile ar fi:
Tipul costului
Costuri de capital
Costuri de operare
3.3.4.2.8
Costuri
Observaii
Nanofiltrarea (NF) i Osmoza Invers (RO)
Descriere
Un proces ce folosete o membran nseamn permeaia (ptrunderea) unui lichid printr-o
membran pentru a fi segregat ntr-un permeabil care trece de membran i concentrat pentru a
fi reinut. Fora conductoare a acestui proces este diferena de presiune de-a lungul membranei.
Membranele din cadrul NF i RO pot s rein toate particulele pn la mrimea unor molecule
organice sau chiar a unor ioni. Cu condiia ca fluxul de alimentare s fie fr particule, aceste
membrane pot fi utilizate n principal atunci cnd se dorete reciclarea complet a permeantului
i/sau a concentratului.
Caracteristici tipice ale membranelor din procesele NF i RO sunt ilustrate n Tabelul 3.5:
Parametru
Diametrul porului [m]1
Presiunea de funcionare
[MPa]
Nanofiltrare
0,01 0,001
0,5 32
Osmoz invers
<0,001
2-1003
111
Capitolul 3
Mrimea de tiere [nm]2

Flux permeabil [lm-2h-1]
Viteza
fluxului
de
intersectare [m/s]2
Tipul de membran
Configurarea membranei
1
[cww/tm/27]
2
[cww/tm/132]
3
[cww/tm/159]
>1
<100
1-2
<1000 g/molecul
10-35
<2
Asimetric polimeric sau

material compozit
Tubular cu bobinare spiralat
Asimetric polimeric sau

material compozit
Tubular cu bobinare spiralat
Table 3.5: Caracteristici ale Nanofiltrrii (NF) i a Osmozei Inverse
Membranele sunt disponibile n diferite variante de configurare i de materiale. Modificarea

optim ce trebuie efectuat pentru o aplicaie particular va depinde de natura apei reziduale, de
vreme ce materialele diferite au rezistene diferite la dizolvarea substanelor. Materiale din care
este alctuit membrana pentru procesul NF:
Acetat de celuloz
Poliamide
Materialele din care este alctuit membrana pentru procesul RO sunt polimerii organici, de
tipul:
Acetat de celuloz
Poliamide
Polimide
Policarbonai
Policlorur de vinil
Polisulfonai
Polietersulfonai
Poliacetai
Copolimeri de acrilonitril i clorur de vinil
Compleci polielectrolitici
Alcool polivinilici reticulai
Poilacrilai
Membranele constituite din poliamide sunt n mod normal superioare celor constituite din
acetai, membrane necesare ndeprtrii urmelor de molecule organice.
Procesele NF i RO sunt aplicate prin flux n cruce, adic fluxul permeabil este direcionat
perpendicular pe fluxul de alimentare. Impuritile rmn n alimentare care, reducndu-i
volumul, prsete sistemul prevzut cu membran sub forma unui flux rezidual concentrat.
Chiar i cu aplicarea celor mai bune programe i regimuri de pretratare, membranele se vor
murdri i se vor deteriora, sczndu-le performana dac nu este asigurat curarea. Astfel c
sistemele prevzute cu membran trebuie proiectate astfel nct acele module s fie preluate din
linia de lucru i curate fie mecanic, fie chimic.
O uzin ce folosete acest sistem cu membran, de obicei, este alctuit din trei seciuni
separate:
Seciunea pretratare, unde alimentarea este tratat prin decantare chimic (precipitare,
coagulare/floculare sau flotaie) i filtrare subsecvent sau prin filtrare i UF subsecvent.
Seciunea n care se folosete membrana, unde presiunea este aplicat ridicat i apa
rezidual curge de-a lungul membranei.
Seciunea post-tratare, unde permeabilul este preparat pentru a fi re-utilizat sau pentru a fi
deversat i amestecul de concentrat este colectat pentru finisri ulterioare sau pentru depozitare.
Un exemplu de instalaie RO este ilustrat n Figura 3.24 [cww/tm/4].
Unitile membranei sunt aranjate ca nite module fie n paralel pentru a furniza capacitatea
hidraulic necesar sau n serie pentru a crete gradul de eficien.
112
Capitolul 3
Turbina de
recuperare
Evacuarea apei
sarate
Apa sarate
Rezervor de retentie
a apei sarate
Injectare acid
Clorinare
Control pH
Pompa
filtru
Solutie
alimentare
R.O unitati
membrana
Pompa
centrala
Ansamblu
filtrare
Produs
Bazin alimentare
Catre
depozitare
Rezervor de
retentie apa
Figura 3.24: Aranjament RO
Aplicare
NF i RO au aplicaii diferite din cauza proprietilor lor diferite manifestate n cadrul migraiei
particulelor moleculare peste suprafaa lor.
NF se aplic pentru a ndeprta moleculele organice mari i ionii multivaleni pentru a recicla i
re-utiliza apa rezidual sau pentru a-i reduce volumul i, n acelai timp, s-i creasc
concentraia de contaminani astfel nct procesele subsecvente de distrugere s fie fezabile.
RO este un proces prin care se separ apa i constituienii dizolvai pn la specii ionice. Este
aplicat atunci cnd este necesar un grad ridicat de puritate. Apa segregat este reciclat i reutilizat. Exemple:
Desalinare
ndeprtarea final a, de exemplu:
- Componentelor degradabile dac tratarea biologic nu este disponibil
- Metalelor grele
- Componentele toxice
Segregarea poluanilor n scopul concentrrii lor sau pentru procesarea lor ulterioar.
NF i RO sunt adeseori utilizate n combinaie cu tehnici de post-tratare a permeabilului, de
exemplu schimb de ion sau adsorbie GAC.
Restricii i limite de aplicare:
NF
Mrimea
particulei
Limite / Restricii
Capacitate restrns necesar reinerii particulelor suspendate cu greutate
molecular <20
113
Capitolul 3
Concentraia
RO
Ambele
Solubilitatea srii
Monomeri
polimerizrii
Materialul
membranei
ai
Soluii concentrate ce au presiune osmotic att de mare nct fie

depete presiunea disponibil pentru funcionare, fie nu este viabil din
punct de vedere economic
Soluiile saline cu solubilitate sczut au tendina de a se precipita i
astfel cauznd murdrire
Contaminanii ce au tendina de a polimeriza cauzeaz murdrirea
Rezisten termic i chimic sczut ce limiteaz aplicarea lor la un
anumit pH i interval de temperatur (18 30 C)
Avantaje
Eficien a separrii ridicat
Sisteme modulare, adic sunt flexibile
n utilizare
Reciclarea
permeabilului
i
concentratului este posibil
Temperaturi ale funcionrii sczute
Posibilitatea funcionrii complet
automatizate
Dezavantaje
Este posibil apariia proceselor de colmatare,
blocare i murdrire
Compactarea n prezena agenilor de
nmuiere
Sunt necesare presiuni ridicate. Fluxuri slab
permeabile.

Parametru
Mercur anorganic
Mercur organic
Compui ai Cadmiului
Tetraclormetan
1,2-dicloretan
Triclorbenzen
Percloreten
Atrazin
y-hexaclorociclohexan
DDT
Aldrin
Dieldrin
Diclorvos
Simazin
Trifluralin
Fenitrotion
Metil-azinfos
Malation
TOC
1
[cww/tm/27]
2
[cww/tm/160]
Randamentul
[%]
NF
RO
1
>90
>901
>901
961
711
961
90-921
>701
84-971
991
1001
1001
1001
981
951
991
991
981
991
2
80-90
Observaii
Efecte inter-media
Tratarea ce folosete membran produce un flux rezidual (concentrat) de aproximativ 10% din
volumul de alimentare original, n care substanele sunt prezente la nivele de 10 ori mai mari
dect concentraia avut n apa rezidual. O evaluare trebuie fcut pentru a vedea dac acest
reziduu poate fi reciclat, depozitat sau are nevoie de tratare ulterioar, de exemplu: oxidare
umed (concentrat rezultat din producerea coloranilor [cww/tm/132]).
114
Capitolul 3
Prin substane organice atunci creterea concentraiei ar putea mbunti condiiile de

desfurare a proceselor subsecvente oxidative distructive. Prin substane anorganice, etapa de
cretere a concentraiei poate fi folosit ca parte a procesului de recuperare. n ambele cazuri,
apa permeabil provenit dintr-un asemenea proces ce folosete o membran are potenialul de
a fi reutilizat sau reciclat n cadrul procesului industrial reducnd astfel fluxul de intrare a
apei i deversarea ei.
Consumabile ar fi:
Cantitate
Consumabil
Materialul membranei
Produse chimice
Energia [kWh/m3]
a
aplicare la presiune sczut, <2,5 MPa
1
[cww/tm/161]
NF
RO
1-3a1
1-3a1
Consumul de energie este direct legat de rata fluxului i de necesitile n privina presiunii. Este
n principal asociat cu meninerea unei viteze minime de aproximativ 2 m/s de-a lungul
suprafeei membranei.
Monitorizare
Pentru a se asigura funcionare corespunztoare, diferen de presiune i flux de-a lungul
membranei, trebuie monitorizare continu.
Situaia economic
Rata
fluxului
[m3/h]
NF
Costuri de capital
Costuri de
funcionare
GBP 350-110 1 per m2 de

membrana
GBP 350-110 1 per m2 de

membrana
EUR 10-12 milioane pe 1000
m3/h ap rezidual
a
pentru membrane tubulare i spiralate
1
[cww/tm/93]
2
[cww/tm160]
RO
Costuri de nlocuire
GBP 60-140 1 per m2
de membrana
EUR 3,3/kg
TOC2
GBP 60-140 1 per m2

de membrana
Costurile de capital, incluznd aici i amenajrile pentru curire utomat, pot fi mprite
aproximativ dup cum urmeaz [cww/tm/93]:
Pompe
30%
Componente ce se pot nlocui ale membranei
20%
Module ale membranei (construcii)
10%
Lucrri pentru ncadrare, asupra conductelor i a valvelor 20%
Sistemul de control
15%
Altele
5%
Costurile de operare [cww/tm/93] sunt derivate din:
Costul energiei necesare meninerii presiunii hidrostatice i a ratei fluxului sistemelor
Durata de via probabil a membranei
Regimul de curare necesar
115
Capitolul 3
Factori specifici ai amplasamentului, de exemplu necesarul de for de munc

Ele pot fi mprite aproximativ dup cum urmeaz [cww/tm/93]:
Componente ce pot fi nlocuite ale membranei
Curare
Energie
For de munc
3.3.4.2.9
35-50%
12-35%
15-20%
15-18%
Adsorbia
Descriere
Adsorbia nseamn transferul substanelor solubile (substane dizolvate) din apa rezidual pe
suprafaa solidului, foarte poroase, sub form de particule (adsorbantul). Absorbantul are o
capacitate finit pentru fiecare compus ce trebuie ndeprtat. Cnd este epuizat aceast
capacitate, adsorbantul este cheltuit i trebuie nlocuit cu material nou. Adsorbantul
cheltuit, fie trebuie s fie regenerat, fie incinerat.
Adsorbanii poteniali necesari purificrii apei reziduale adsorbante sunt prezentai n Tabelul
3.6 [cww/tm/132].
Volumul porului
[cm3/g]
Granular
Pudr
Granular, pudr
Aria suprafeei
specifice
[m2/g]
5001000
6001500
200250
y-oxid de Aluminiu
Granular, pudr
300350
Rini adsorbante
Granule
400-1500
0.40.5
porositate
3565 v-%
Adsorbant
Form
Carbon activ
Cocs de lignit
0.30.8
0.3-1.0
<0.1
Densitatea n
grmad
[g/l]
300550
despre 500
700800
650-700
Tabelul 3.6: Adsorbani folosii n mod obinuit i proprietile lor
Procesele de adsorbie se mpart n [cww/tm/132]:

Amestecare, de obicei folosit n tratarea discontinu
Percolare, aplicabil tratrii continue, de obicei cu un absorbant prevzut cu strat fix
ncadrat de dou coloane ce sunt folosite alternativ n funciunea i pentru splarea n
contracurent
Procese ce folosesc strat-puls sau strat-mobil, ca percolare continu, apa rezidual i
adsorbantul fiind conduse n contracurent prin coloan
De vreme ce suprafaa activ a adsorbantului este adeseori predispus la colmatare i blocaj, apa
rezidual trebuie, pe ct posibil, s nu aib coninut de solide care adeseori determin o etap de
filtrare n amonte.
Un exemplu de funcionare a unui adsorbant cu strat fix pe dou coloane conectate n serie este
prezentat n figura 3.25 [cww/tm/132].
Vasele de adsorbie sunt, de obicei, construite cu ajutorul materialelor rezistente la coroziune,
de exemplu oel carbon turnat, oel inoxidabil sau plastic ntrit cu fibr de sticl (FRP).
Pentru adsorbani sunt necesare depozite.
116
Capitolul 3
Figura 3.25: Funcionarea a dou coloane de adsorbie conectate n serie

A)
B)
C)
D)
Succesiunea I la II, la nceputul procesului,

Succesiunea I la II, atunci cnd filtrul I trebuie nlocuit
Succesiunea II la I, la scurt timp dup nlocuirea lui I
Succesiunea II la I, atunci cnd filtrul II trebuie nlocuit
Aplicare
Adsorbantul cel mai rspndit din cadrul industriei chimice este carbonul activ. Este folosit sub
form de granule (GAC) n coloane sau sub form de pudr (PAC) administrat unui recipient
sau bazin de tratare. Ali adsorbani utilizai n mod frecvent sunt cocsul de lignit, oxidul de
aluminiu activ, rini de adsorbie i zeolite.
Adsorbie GAC este aplicat pentru ndeprtarea contaminanilor organici, n principal
aceia cu caracteristici refractorii, toxice, colorai i/sau cu miros, i pentru ndeprtarea
cantitilor reziduale de contaminani anorganici, de tipul: compui ai azotului, sulfuri i metale
grele. Filtrele cu mediu granular, de exemplu, filtrele de nisip sunt utilizate, de obiei, n amonte
de adsorbantul GAC pentru ndeprtarea solidelor suspendate prezente.
Aplicaii reprezentative sunt [cww/tm92]:
- Textile sau materii colorante: ndeprtarea TOC-ului, culorii, colorantului
- Rafinarea petrolului i industria petrochimic: ndeprtarea COD, BOD
- Detergeni, rini, produse chimice: ndeprtarea TOC, COD, xilenei, alcooli,
fenoli, produi intermediari rinoi, resorcin, aromani azotici, polioli.
- Erbicide, Insecticide: ndeprtarea clorfenolilor, crezolului
- Produse farmaceutice: ndeprtarea fenolului
- Explozive: ndeprtarea fenolilor azotoi
GAC-ul este n mod normal regenerat prin reactivare termic la temperaturi de aproximativ
900-1000C
Adsorbie PAC este aplicat aceluiai tip de ageni contaminani ca GAC-ul. Este
administrat apei reziduale care este tratat ca lam i apoi ndeprtat prin procese de separare
de tipul: sedimentare i filtrare. PAC-ul se poate de asemenea aduga fluxului de ap rezidual
117
Capitolul 3
n acelai moment ca i coagulanii anorganici i ndeprtat cu ajutorul dispozitivelor de filtrare

i de sedimentare. Este preferat, de obicei, unde necesarul de ndeprtare a organicelor este
intermitent sau variabil. Poate fi administrat individual dup cum i cnd este nevoie. O alt
aplicaie este utilizarea sa n cazurile de urgen pentru a ndeprta substanele refractare, toxice
sau periculoase care au ajuns n recipientul de sedimentare, de lam activat sau din alte
recipiente. PAC-ul poate fi de asemenea adugat n bazinul de aeraie din cadrul unui sistem al
lamului activat, n cadrul cruia procesele microbiologice sunt mrite prin procese de
adsorbie. Adsorbanii PAC utilizai de obicei cu un decantor-mixer sau cu un adsorbant al
lamului n combinare cu ageni de coagulare/floculare, cu adugare de PAC n etapa floculrii,
sedimentrii sau filtrrii.
PAC-ul nu este n mod normal regenerat, ns devine parte a lamului care va fi depozitat.
Cocs de lignit acesta este procesat i aplicat drept GAC i l-ar putea nlocui atunci cnd
efecte de curire mai mici sunt suficiente. Preul su sczut este obstrucionat de eficiena
adsorbiei care este sczut, astfel fiind nevoie de cantiti mari de adsorbani sau de cicluri de
regenerare mult mai frecvente.
Oxid de aluminiu activ este utilizat pentru adsorbia substanelor hidrofilice, de exemplu
fluorura i fosfatul. Cnd este contaminat cu substane organice, este regenerat termic la o
temperatur de aproximativ 750C. Dac este contaminat cu substane anorganice, este
regenerat pe cale chimic.
Rini adsorbante se aplic n scopul ndeprtrii att a contaminanilor organici
hidrofilici, ct i hidrofobici, de exemplu pentru a facilita recuperarea compuilor organici.
Rinile au tendina de a se umfla de-a lungul timpului prin absorbia compuilor organici.
Rinile adsorbante sunt regenerate chimic prin solveni de tipul metanolului sau acetonei.
Zeoliti sunt aplicate pentru a fi ndeprtat amoniacul sau metalele grele, de exemplu
cadmiul. Cnd este aplicat pentru ndeprtarea amoniacului, ele sunt eficiente doar n fluxurile
cu concentraii slabe (pn la 40 mg/l). Sunt regenerate prin eluie cu soluii de clorur de sodiu
(sarea de buctrie), cu sod caustic sau cu ap de var.
Limite / Restricii
<20mg/l cu adsorbani cu strat fix1
<10mg/l cu absorbani cu strat mobil2
Concentraia poluantului
<100g/l (fr recuperarea adsorbantului)2
<500g/l (cu recuperarea adsorbantului)2
Masa molecular
Eficiena este sczut dac masa molecular este sczut
Lungimea catenei carbonului
Eficiena este sczut dac se crete lungimea catenei
Ramificaiile
catenelor Eficiena este sczut dac crete numrul ramificaiilor
carbonului
Polaritatea
Eficiena este sczut dac apare polaritate ridicat
Solubilitatea n ap
Eficiena este sczut dac apare solubilitate ridicat
Gradul de disociere
Eficiena este sczut dac crete disocierea
Macromolecule
Eficiena
este
sczut
dac
exist
structur
macromolecular
1
[cww/tm/4]
2
[cww/tm/51]
TSS
118
Capitolul 3
Influena polaritii este demonstrat n Tabelul 3.7 [cww/tm/91]:

Substan
ndeprtare Capacitate
[%]
[mg/g]
Benzen
95
80
Etilbenzen
84
19
Acetat butilic
84
169
Acetat etilic
51
100
Fenol
81
161
Metil etil ceton (MEK)
47
94
Aceton
22
43
Piridin
47
95
Amin dietanol
28
57
Amin monoetanol
7
15
Acetaldehid
12
22
Formaldehid
9
18
Alcool isopropilic
22
24
Alcool metilic
4
7
Tabelul 3.7: Caracteristici tipice de performan a adsorbiei GAC cu concentraii ale alimentrii de
aproximativ 1000 mg/l
Avantaje
Dezavantaje
Mare eficien n ndeprtare (nu i cocs de lignit)
Activeaz ndeprtarea compuilor organici

refractori i/sau toxici (GAC, PAC, cocs de lignit, rini)
De obicei cerine sczute de spaiu adiacent
Sisteme automatizate
Recuperarea compuilor este posibil (de preferat

cu zolite)
Mixturi de compui organici pot cauza reducere n

mod semnificativ a capacitii de adsorbie.
Coninutul ridicat de compui macromoleculari

diminueaz eficiena i pot cauza blocaj ireversibil al
amplasamentului activ.
Efectul de eroziune din unitatea lamului activat

cauzeaz probleme importante de eroziune (PAC)
Adsorbantul consumat trebuie regenerat (consum

ridicat de energie) sau depozitat (cauznd nevoia de a
incinera deeul).

Eficiena proceselor de adsorbie variaz foarte mult n funcie de compoziia apei reziduale i a
concentratului de alimentare, fapt de care trebuie inut cont atunci cnd se citeaz anumite surse
de informare n privina emisiilor ce pot fi atinse sau n privina eficienei ndeprtrii.
Ratele performanei ce pot fi atinse sunt:
Parametru
Randamentul
Hg anorganic
GAC
80 1
Hg organic
80 1
yHexaclorciclo
hexan
93 1
DDT
PAC
Lignit
Al2O3
Observaii
Resin
Zeolit
alimentare 29
g/l
alimentare
redusa
alimentare7.7
g/l
99 1
alimentare10 g/l
PAC 85 mg/l
97 1-99.9
88-93 1
119
Capitolul 3
Parametru
Aldrin
Randamentul
GAC
88-93 1
Dieldrin
86-98
Atrazin
84 1
alimentare10
g/l,
PAC 126 mg/l
Alimentare:
29g/l
Alimentare la un
nivel sczut
Alimentare:
7,7g/l
Alimentare
10g/l
PAC 85mg/l
50 2
75 2
60-80 3
[1-2 mg/l]
99 1
[0.1 g/l]
99
1
99
67-75 3
[<100 mg/l]
Zeolit
70-93 1
Fenitrotion
Azinfosfometil
Amoniac
Resin
PAC 5-20 mg/l
99
TCB
AOX
Observaii
Al2O3
90-99 1
<0.1 g/l
Biclorvos
Fenoli
Lignit
Endrin
COD
PAC
98
[0.5 mg/l]
PAC 5-20mg/l
Alimentare
10g/l
PAC 126mg/l
Alimentare
0,61g/l
Alimentare
10g/l
>90 2
[cww/tm/27]
[cww/tm/82]
[cww/tm/96]
Sistemele de tratare PAC [cww/tm/77] trateaz apa rezidual ce conine COD mai mult de
60000mg/l, inclusiv compui organici volatili toxici mai mari de 1000mg/l avnd o reducere a
produselor chimice specifice pn la mai puin de limita de detectare, adic o reducere de
aproximativ 100%.
Efecte inter-media
Cnd capacitatea adsorbtiv a adsorbantului a fost epuizat eal va fi nlocuit i regenerat
subsecvent (cu excepia PAC-ului care este depozitat alturi de alte lamuri de ap rezidual).
Dup cum a mai fost menionat mai sus, adsorbanii au propriile metode de regenerare. Ceea ce
este comun acestor metode este c ele necesit energie i/sau substane chimice pentru a
funciona.
GAC, lignitul i oxidul de aluminiu activat (atunci cnd sunt ncrcate organic) se regenereaz
termic la temperaturi de pn la 750-1000C. Rini, zeolite i oxidul de aluminiu activat care
au ncrcare anorganic sunt eluionate cu ajutorul substanelor chimice, fie cu solveni organici,
fie cu soluii anorganice.
De exemplu, procesul de regenerare a eliberrilor gazelor reziduale GAC ce conin produse de
descompunere termic i chimic ale compuilor adsorbii. Cu fiecare regenerare o proporie de
aproximativ 10% va fi pierdut [cww/tm/27] i va trebui nlocuit cu GAC proaspt. Aceast
rennoire continu trebuie s fie adecvat meninerii calitii generale a GAC-ului din strat.
Regenerarea GAC-ului trebuie ndeplinit, n mod normal, de ctre companii specializate care
au n dotare cuptoare de regenerare. Aceste companii vor transporta GAC-ul de la instalatia de
tratare consumatoare la cuptoarele pentru regenerare i invers. Pentru c regenerarea este relativ
120
Capitolul 3
scump, uzinele sunt de obicei proiectate pentru a garanta o perioad minim de 6 luni ntre
ciclurile de regenerare.
Generarea de gaze reziduale n cazul regenerrii cauzeaz tratare subsecvent, dac nu la
amplasamentul chimic atunci la amplasamentul companiei care se ocup de procesul de
regenerare.
Dac GAC-ul nu poate fi regenerat, trebuie depozitat ca deeu chimic i incinerat. Aceasta ar
putea fi cazul n care este contaminat GAC-ul cu PCB-uri, dioxine, metale grele sau cu
diclorbrompropan (DCBP) [cww/tm/77].
Regenerarea adsorbantului zeolit genereaz un flux concentrat de amoniac care este captat spre
o uzin convenional de tratare a apei reziduale pentru a fi tratat biologic sau, alternativ, este
supus unui tratament format din epurarea a aerului pentru recuperarea amoniacului, urmat de o
adsorbie n acid diluat pentru a forma un ngrmnt care ulterior poate fi valorificat.
Consumabile ar fi:
Consumabile
GAC
10 % pierderi pe
regenerare
Adsorbent
PAC
3
0.5-1.0 kg/m
1
apa uzata
Lignit
Al2O3
Resina
Zeolit
NaCl/NaOH
sau var
10-30
2
volume
Chimicale
pentru
regenerare
Energie
3
[kWh/m ]
1
2
[cww/tm/128]
[cww/tm/27]
Impacturi ulterioare asupra mediului sunt:

Transportul GAC consumat la i de la locul n care se efectueaz regenerarea
Operaiunea de regenerare nsi de la amplasamentul companiei specializate
Consumul de energie pentru procesul de regenerare
Eliberarea agenilor contaminani n aer i/sau ap n timpul acestui proces de regenerare
Sursa de zgomot, de exemplu pompele care pot fi nchise.
Monitorizarea
Trebuie monitorizate intrrile i ieirile din dispozitivul de adsorbie conform compuilor n
discuie. n mod normal, o msurare TOC (pentru determinarea contaminanilor organici) sau o
msurarea a conductivitii pentru determinarea contaminanilor organici ar fi metodele
dezirabile pentru un avertisment n cazul apariiei unei sprturi.
Situaia economic
Costs
Capital
Exploatare
GAC
GBP 30000 1
3
[14 m /h]
GBP 75000 1
3
[60 m /h]
GBP 110000 1
3
[120 m /h]
FIM 20-30 million 3
[350 m3/h]
GBP 1000-2000 1
a
pe tona GAC
2
BEF 200000
pe tone GAC b
FIM 0.7/m3 apa
3
uzata
PAC
Lignit
Al2O3
Rasina
Zeolit
121
Capitolul 3
a
costuri de regenerare GAC

cost GAC inclusiv regenerare
1
[cww/tm/92]
2
[cww/tm/128]
3
[cww/tm 96]
b
3.3.4.2.10
Schimb de ioni
Descriere
Schimbul de ion nseamn ndeprtarea constituienilor ionici periculoi sau nedorii din apa
rezidual i nlocuirea lor cu ioni mai acceptabili dintr-o rin de schimb, unde ei vor fi
temporar reinui i apoi eliberai ntr-un lichid pentru regenerare sau pentru splare n
contracurent.
Echipamentul necesar pentru un schimbtor de ion, este alctuit de obicei din:
Un vas cilindric vertical sub presiune, cu linii rezistente la coroziune ce conin rini, de
obicei sub forma unei coloane mpachetate care are cteva configuraii posibile
Un sistem de conducte i de valve de control care direcioneaz fluxul de ap rezidual i
soluiile de regenerare spre locaiile corespunztoare.
Un sistem pentru regenerarea rinii, alctuit din echipamente de dizolvare a srii i de
control a diluiei.
Un sistem de distribuie prin racorduri este localizat fie sus, fie jos n cadrul vasului i
furnizeaz o distribuie egal a influentului de ap rezidual, pentru a preveni scobirea spre n
afar a canalelor fluxului n stratul de rin. Se comport de asemenea i ca un colector al apei
pentru splare n contracurent.
Pentru schimbul de ion sunt utilizate de obicei rinile granulate macroporoase cu grupuri
funcionale anionice sau cationice, de tipul:
Schimbtor cationic acid puternic (SAC), neutralizeaz bazele puternice i transformnd
srurile neutre n acizii lor corespunztori.
Schimbtor cationic acid slab (WAC), capabil s neutralizeze bazele puternice i folosit
pentru dezalcanizare.
Schimbtor anionic baz puternic (SBA), neutralizeaz acizii puternici i transformnd
srurile neutre n bazele lor corespunztoare.
Schimbtor anionic baz slab (WBA), neutralizeaz acizii puternici i este utilizat pentru
demineralizare parial.
Ciclul operrii schimbului de ion cuprinde:
Operaiunea efectiv de schimbare de ion
Etapa splrii n contracurent, incluznd ndeprtarea particulelor acumulate i
reclasificarea stratului de rin al schimbului de ion.
Etapa de regenerare, folosind o soluie de volum mic cu concentraie mare de regenerare,
rencrcnd rina schimbului de ion cu ionul respectiv i elibernd speciile ionice nedorite n
soluia de regenerare.
Deslocuirea, sau limpezirea lent, cu un flux de ap lent deslocuiete soluia de regenerare
prin strat.
Limpezirea rapid, ndeprteaz urmele care au rmas de soluie de regenerare, incluznd
orice particule dure reziduale, din stratul de rin.
Sunt necesare depozite pentru substanele chimice implicate n procesul de regenerare:
Aplicare
Schimbul de ion se aplic pentru a ndeprta speciile nedorite ionice i ionizabile din apa
rezidual:
122
Capitolul 3
Ioni ai metalelor grele cationici sau anionici, de exemplu: Cr3+ sau cadmiul i compuii
si, cu concentraii sczute de alimentare, CrO42- cu concentraii ridicate de alimentare
Compui anorganici ionizabili, cum ar fi H3BO3
Compuii organici ionizabili sau ionici, solubili, cum ar fi acizii carboxilici, acizii sulfonici,
unii fenoli, amine sub form de sruri acide, amine cuaternare, sulfat alchil i mercur organic,
pot fi ndeprtai
Schimbul de ion este fezabil ca metod e tratare la final de proces, ns importana sa se
regsete n potenialul su de recuperare. Este utilizat n mod obinuit ca operaiune integrat
n tratarea apei reziduale, de exemplu pentru recuperarea apei de limpezire i a substanelor
chimice din procesul tehnologic. Concentraiile tipice din influent se situeaz ntre 10 i
1000mg/l. Particulele suspendate din fluxul de alimentare trebuie s fie mai mici de 50mg/l
pentru a se preveni colmatarea, astfel c filtrarea cu ajutorul membranei sau a gravitii sunt
procedee corespunztoare de pretratare.
Limite / Restricii
Concentraia ionilor
Duritatea ionic ridicat poate cauza nghiirea
particulelor rinoase
Temperatura
Limitele termice ale rinilor anionice se situeaz
n general n vecintatea nivelului de 60C
Agenii corozivi
Acidul nitric, acidul cromic, apa oxigenat, fierul,
magneziul, cuprul pot cauza deteriorri ale
rinilor
Compuii
de Compuii anorganici cum ar fi precipitaii de fier
interferen
pot cauza adsorbia ireversibil n rin
Avantaje
n principiu toate speciile ionizabile i ionii
pot fi ndeprtai din lichidele apoase
Se aplic cnd este nevoie, insensibil la
variaiile fluxului
Este posibil eficien ridicat
Este posibil recuperarea speciilor
valoroase
Este posibil recuperarea apei
Sunt disponibile o gam larg de rini
specifice.
Dezavantaje
Este obligatorie prefiltrarea
Dezvoltarea bacteriilor pe suprafaa rinii
i murdrire ce este cauzat procesele de
precipitare i de adsorbie
Interferene cauzate de ionii din apa
rezidual
Uzura particulelor rinoase, datorit
regenerrii sau impacturilor mecanice
Apa i lamul rezultate din procesul de
regenerare trebuie tratate sau depozitate

Concentraiile ionice tipice din efluent care pot fi atinse se situeaz ntre 0,1-10mg/l la
concentraii n influent de 10-1000mg/l.
Parametru
Ionii din efluent
Concentraie
[mg/l]
Rata de
performa
[%]
0.110
8099 1
Observaii
Concentraii n influent
de 101000 mg/l
Cupru
Nichel
Cobalt
Zinc
123
Capitolul 3
Crom (III)
Crom (VI)
Fier
Sulfat
Nitrat
1
[cww/tm/128]
Efecte inter-media
Regenerarea rinilor din procesul schimb de ion are ca rezultat un volum mic de acid
concentrat sau de soluie de sare, coninnd ionii ndeprtai ce i au originea n rini. Acest
lichid mbogit trebuie s fie tratat separat pentru ndeprtarea acestor ioni, de exemplu
metalele grele prin precipitare. Apa de cltire provenit din procesul de regenerare conine
aceeai ioni ca i apa srat, ns n concentraii relativ sczute. Dac acestea trebuie deversate
sau trebuie supuse tratrii depinde de concentraiile reale.
Consumabile ar fi:
Consumabile
Rin pentru schimbul de ion
Lichid pentru regenerare (acid clorhidric,
acid sulfuric, clorur de sodiu, hidroxid
de sodiu, etc)
Substane chimice, de exemplu limitator
microbiologic a murdririi
Ap pentru splare n contracurent i
pentru cltire
Energie [kWh/m3]
Cantitate
Depinde de cantitatea de rin
Pompele sunt surse de zgomot, ele putnd fi nchise.

Monitorizare
Influentul i efluentul din recipientul n care are loc schimbul de ion trebuie monitorizai cu
mare atenie pentru a observa apariia vreunei crpturi. Parametrii ce trebuie controlai sunt:
scderea presiunii
conductivitatea electric
pH
concentraia n efluent a ionilor ce trebuie controlai
Situaia economic
Costurile de capital i de funcionare depind de natura fluxului de alimentare.
Tipuri de
costuri
Costuri
capital
Costuri
de
GBP 60000
Observatii
1
+ GBP 20000 1
BEF 80000/m3 2
BEF 200000/m3 2
Costuri pentru
funcionare
124
nlime de1m i diametru de 1m pentru

mpachetare, recipientul, valvele i rina
fiind incluse; pentru un diametru
adiional de 0,5m
Schimbtorul de ion cationic
Schimbtorul de ion anionic
BEF 200/m3 2
Capitolul 3
1
2
[cww/tm/92]
[cww/tm/128]
3.3.4.2.11
Extracia
Descriere
Extracia nseamn transferarea contaminanilor solubili din apa rezidual n solvent.
Proprietile dezirabile ale solvenilor potrivii sunt:
Solubilitate i miscibilitate sczut n ap; de exemplu: petrol brut uor, toluen, pentan i
hexan.
Capacitate de disoluie mai mare a contaminantului dect apa
Separare uoar a solventului i a apei reziduale, de exemplu din cauza diferenei mari de
densitate
Separare uoar a contaminanilor, de exemplu: din cauza temperaturii de evaporare sczute
cnd se aplic distilarea
Toxicitate sczut
Stabilitate termic
Extracia este aplicat pe coloane acolo unde apa rezidual este pus n contact cu solventul
organic pe diferite ci, de exemplu:
Cascade contracurent
Contactoare mixer-decantor
Coloane cu taler reticulare
Coloane mpachetate
Turnuri pentru pulverizare
Contactoare cu discuri rotative
Contactoare centrifugale pentru diferenele n densitatea la un nivel sczut
Amenajrile situate n aval sunt utile pentru separarea i distilarea lichid/lichid a fraciunii de
solvent. Apa rezidual rmas n mod normal trebuie s scape de solventul de extracie dizolvat,
de exemplu prin ndeprtare sau prin adsorbie GAC.
Trebuie furnizate depozite pentru solventul de extracie i pentru reziduu, echipate cu sisteme de
siguran pentru prevenirea eliberrii emisiilor n aer i n sol.
Aplicare
Extracia solventului este utilizat pe o gam larg de ageni contaminani organici i complexe
metalice, atunci cnd este disponibil un solvent potrivit i cnd concentraia agentului
contaminant nu este prea mic. La concentraii sczute, extracia nu se potrivete cu adsorbia
sau cu tratarea biologic. Adeseori este utilizat ca o etap de pretratare nainte de unitile de
adsorbie i/sau de tratare biologic.
Exemple [cww/tm/82]:
ndeprtarea fenolilor (proces fenosolvan)

Reciclarea metalelor, cum ar fi zincul
Reciclarea substanelor provenite din soluiile-mam
ndeprtarea esterilor acizi fosforici
ndeprtarea cloro-aromaticilor
Pretratarea concentraiilor de acizi sulfonici
125
Capitolul 3
Limite / restrictii
Solide suspendate
Solvent
Apa rezidual este de preferat a fi fr solide

suspendate i/sau fr emulsii
Ct este de potrivit solventul (vezi mai sus)
Lipsa solventului presupune costuri i impact
asupra mediului
Regenerarea solventului poate fi foarte complicat
i foarte costisitoare
Avantaje si dezavantaje
Avantaje
Dezavantaje
Activeaz ndeprtarea i ndeprtarea

compuilor organici refractari i/sau toxici
i a unor metale.
Reziduurile trebuie depozitate sau

incinerate.
Aplicare limitat din cauza
caracteristicilor solventului.

Parametru
Fenoli
COD
AOX
Zinc
Randament
[%]
99
Nivelul emisie
[mg/l]
<1
Observatii
alimentare 10 g/l
Esteri acizi fosforici

Efecte inter-media
Pierderea de solvent organic n timpul funcionrii cauzeaz emisii de agz rezidual sau de
reziduu al solventului n apa rezidual. Ultimul necesit de obicei tratare adiional, de exemplu
ndeprtare, iar primul ndeprtare canalizat spre oxidare termic/catalitic sau adsorbie.
Dup recuperarea solventului (distilare sau rectificare), reziduul de pe fund, ce conine ageni
contaminani extrai, trebuie ndeprtat sub form de reziduu chimic, n mod normal prin
incinerare.
Consumabile ar fi:
Cantitate
Consumabil
Solventul, nlocuirea pierderilor
Energia [kWh/m3]
Energia consumat cu tratarea subsecvent [kWh/m3]
Monitorizarea
Trebuie verificat fluxul de intrare n unitatea de extracie pentru a se preveni intrarea solidelor
nedorite, care pot cauza dereglri n cadrul procesului sau distrugeri cauzate uzinei. ntreinerea
regulat este necesar pentru a se preveni sau pentru a se detecta pierderile cauzate mediului.
Situaia economic
Costurile sunt:
126
Capitolul 3
Tipurile de costuri Costurile Observaii

Costuri de capital
Costuri de funcionare
3.3.4.2.12
Distilarea / Rectificarea
Descriere
Distilarea sau rectificarea nseamn separarea apei reziduale de contaminanii si prin
transferarea lor n starea gazoas. Starea gazoas mbogit este condensat mai trziu.
Aplicarea procesului n condiii de vid scade temperatura de fierbere i permite separarea
substanelor vulnerabile.
Distilarea i rectificarea sunt executate pe coloane, echipate cu materal dispus n plci sau
mpachetat i un dispozitiv de condensare situat n aval. nclzirea este adeseori executat prin
injectarea direct de abur pentru a se evita supranclzirea local.
Depozitele echipate cu sistemele de siguran necesare sunt construite pentru reziduuri i pentru
produsele distilrii.
Aplicare
Aceast metod au o aplicare limitat. Este adeseori utilizat ca o msur procesual-integrat
pentru recuperarea materialului iniial i/sau a produselor provenite din soluiile-mam. Ca
operaiune de tratare a apei reziduale este aplicat:
Pentru recuperarea solventului dup extracia apei reziduale
Pentru recuperarea solventului din apa rezidual, de exemplu separarea alcoolilor din
producia de celuloz metilic
Pentru tratarea emulsiilor uleioase
Ca metod de pretratare pentru ndeprtarea coninutului principal de contaminant din
fluxul de ap rezidual, pentru a fi recuperate i ulterior deversare a apei reziduale n sistemele
de tratare dupa proces.
Pentru recuperarea substanelor organice din soluiile de epurare.
Limite i restricii ale aplicrii:
Concentraia
alimentrii
Temperatura
fierbere
Limite / Restricii
Trebuie s fie suficient de mare pentru ca distilarea s devin fezabil din
punct de vedere economic
de Suficient diferen de temperatur ntre temperaturile de fierbere ale
apei reziduale i a contaminanilor
Amestecuri azeotropice au nevoie de ajutorare sau separarea prin distilare
nu este posibil
Avantaje
Este posibil recuperarea materialului
Activeaz ndeprtarea compuilor
refractari i/sau toxici
Dezavantaje
Reziduurile trebuie ndeprtate, de obicei
organici prin incinerare
Consum mare de energie

Rata de performan Nivelul emisiei
Observaii
[%]
[mg/l]
Fenoli
961
2000
Alimentare 50g/l
1
Metanol
97,5
2000
Alimentare 80g/l
Epiclorhidrin (ECH)
901
700
Alimentare 7g/l
Parametru
127
Capitolul 3
97,51
901
Anilin
Clorbenzen
1
[cww/tm/82]
100
10
Alimentare 4g/l
Alimentare 100mg/l
Efecte inter-media
Consumabile ar fi:
Cantitate
Consumabil
Abur (pentru nclzire)
Energie [kWh/m3]
Energie necesar tratrii subsecvente [kWh/m3]
Monitorizare
Trebuie verificat fluxul de intrare pentru a se preveni ptrunderea solidelor nedorite care ar
putea cauza dereglarea procesului sau ar produce distrugeri uzinei. ntreinerea regulat este
necesar astfel nct pierderile de solvent n mediu s nu apar sau s poate fi detectate la timp.
Situaia economic
Costurile sunt:
Tipul de cost
Costul Observaii
Costuri de capital
Costuri ale funcionrii
3.3.4.2.13
Evaporarea
Descriere
Evaporarea apei reziduale nseamn un proces de distilare n care apa este substana volatil,
lsnd concentratul drept reziduu pe fundul vasului pentru a fi ndeprtat ulterior. Scopul acestei
operaiuni este reducerea volumului de ap rezidual sau pentru concentrarea soluiilor-mam.
Aburul volatil este colectat ntr-un condensator i apa condensat este reciclat, dac este nevoie
dup tratarea subsecvent.
Aplicat sub vid scade temperatura de fierbere i activeaz reciclarea substanelor care altfel sar descompune.
Sunt multe tipuri de substane pentru evaporare. Conformitatea acestora depind de cerinele
individuale. Exemple ar fi:
Evaporator cu circulaie natural, potrivit pentru materialul care nu este sensibil la cldur
Evaporator cu tub-scurt vertical, potrivit pentru lichidele ne-corozive i ne-cristalizatoare
Evaporator tip-co, la fel cu evaporatorul cu tub scurt vertical
Evaporator cu pelicul descendent, utilizat n industria produselor de fertilizare pentru a
concentra ureea, acidul fosforic, azotatul de amoniu, etc.
Evaporator cu pelicul subire, folosit pentru concentrarea, fracionarea, deodorizarea i
ndeprtarea n cadrul procesului de producie a produselor farmaceutice, a polimerilor, a
substanelor chimice organice i anorganice.
Evaporatorii sunt de obicei aplicai n serii, serii n care cldura de condensare din cadrul unei
etape nclzete substana ce trebuie condensat (adic, apa rezidual) n etapa precedent.
Aplicarea sub vid minimalizeaz necesarul de energie. Condiiile normale de aplicare sunt: 1220kPa i 50-60C
Reziduurile trebuie depozitate nainte de a fi reciclate (sau aruncate la gunoi).
128
Capitolul 3
Aplicare
Evaporarea este aplicat atunci cnd sunt dorite fluxuri de ap rezidual concentrate sau ele sunt
recomandate, de exemplu:
Pentru concentrarea soluiilor-mam i a soluiilor provenite din epurarea gazelor, pentru a
fi reciclate substanele valoroase
Pentru evaporarea i cristalizarea solidelor, fie pentru recuperarea, fie pentru ndeprtarea
lor din efluentul de ap rezidual
Drept pretratare pentru a concentra fluxul de ap rezidual nainte de valorificarea termic,
de incinerarea apei reziduale sau depozitarea drept reziduu periculos.
Unitile n care se efectueaz evaporarea trebuie s funcioneze astfel nct energia termic
necesar este livrat prin valorificarea cldurii reziduale provenite din procesele de producie
[cww/tm/82].
Cnd scopul principal este recuperarea materialului este necesar o operaiune de pretratare
nainte ca evaporarea s nceap. Exemple de pretratare sunt:
Adugarea de acizi, baze, etc. pentru a scdea volatilitatea compuilor moleculari
Separarea lichidelor libere insolubile, de exemplu: uleiul
Operaiuni fizico-chimice necesare separrii metalelor grele i/sau a altor solide
Este necesar tratarea ulterioar, de exemplu incinerarea, dup evaporare, dac concentratul nu
este reciclat.
Limite / restricii
Schimbtorii de cldur au tendina s se
murdreasc
Corpul evaporatorului i schimbtoarele de
cldur sunt vulnerabile la substanele corozive
Substanele generatoare de spum i de particule
suspendate i coloidale deregleaz procesul;
substanele organice/anorganice volatile la fel.
Murdrire
Coroziunea
Substanele
Avantaje
Dezavantaje
Este posibil recuperarea materialului

Activeaz ndeprtarea compuilor organici
refractari i/sau toxici din apa rezidual
Reduce cantitatea de ap rezidual
Reducerea cantitii i volumului de reziduuri
periculoase.
Reziduurile trebuie ndeprtate, n mod normal

prin incinerare, dac nu sunt potrivite pentru a
fi reciclate
Contaminanii volatili polueaz substana ce
trebuie
condensat
(provocnd
tratare
subsecvent) sau sunt emanai drept gaz
rezidual
Predispunere spre murdrire, coroziune i
spumare
Consum mare de energie.
Parametru
Randamentul
[%]
Observaii
129
Capitolul 3
Contaminani
1
[cww/tm/128]
99
Condensatul nu este reciclat
Efecte inter-media
Evaporarea este n mod normal un proces fr ap rezidual, pentru c substana ce trebuie
condensat va fi reciclat cu sau fr tratare ulterioar i concentratul va fi reciclat sau
ndeprtat drept reziduu, de exemplu prin incinerare.
Consumabile ar fi:
Consumabil
Cantitate
Substane chimice necesare pretratrii
Abur (pentru nclzire)
5-16 ap/kg de abur
3
Energie [kWh/m ]
Monitorizare
ntreinerea corespunztoare a schimbtorilor de cldur este extrem de important. ncrustarea,
murdrirea i corodarea deregleaz transferul de cldur spre lichid i scade economisirea de
energie. Concentraia contaminanilor sau a parametrilor surogat (TOC, pH, conductivitatea,
etc.) aflai n condensat trebuie monitorizai continuu pentru a se preveni transferul de poluani.
Situaia economic
Costurile sunt:
Tipul de cost
Cost de capital
Cost al funcionrii
1
[cww/tm/128]
3.3.4.2.14
Costuri
Observaii
BEF 100-2000 pe m3 de condensat 1
Striparea
Descriere
Procesul de ndeprtare aplicat apei reziduale este o operaiune prin care apa rezidual este
adus n contact cu un flux concentrat de gaz pentru a transfera poluanii volatili din starea
lichid n starea gazoas. Poluanii sunt ndeprtai din gazul folosit pentru ndeprtarea lor
pentru a putea fi reciclai n cadrul procesului i re-utilizai. Substanele organice i anorganice
volatile sunt transferate din apa rezidual n gazul rezidual, crescnd foarte mult suprafaa de
expunere a apei contaminate. Evaporarea apei, ns, scade temperatura apei reziduale reducnd
astfel volatilitatea contaminanilor.
Gazele utilizate sunt aerul i aburul:
ndeprtarea prin aer poate fi aplicat cu sau fr nclzirea coloanei n care se execut
ndeprtarea, nclzirea fiind utilizat pe compuii foarte vulnerabili sau volatili. Energia
necesar nclzirii este furnizat de obicei prin valorificarea cldurii din cadrul procesului.
ndeprtarea prin abur este o metod alternativ la cea prin aer aplicndu-se pe compuii
care sunt mai puin volatili i/sau mai puin vulnerabili. Aburul este n mod normal furnizat cu
ajutorul echipamentelor speciale generatoare de abur existente n cadrul amplasamentului sau
prin valorificarea cldurii reziduale. Dac nu exist acest echipament, atunci aceast metod ar
putea s nu fie fezabil.
Construciile tipice necesare acestei metode sunt:
130
Capitolul 3
Un turn compact n care se efectueaz ndeprtarea, prevzut cu puncte de sprayere n

partea de sus pentru a distribui apa rezidual peste mpachetare, gazul de ndeprtare fiind
condus n contracurent prin aceast mpachetare, un bazin de decantare n partea de jos pentru a
colecta apa decontaminat, echipat adiional cu un dispozitiv de nclzire a aerului (pentru
epurarea aerului), un sistem de control automat i unul de control a emisiilor din aer (unitate
GAC, oxidant catalitic sau incinerator)
Un recipient (rezervor) pentru ndeprtare n cadrul cruia compuii volatili sunt ndeprtai
cu ajutorul bulelor gazoase (aer, abur) canalizate spre recipientul de colectare a apei reziduale.
Echipamentul este alctuit din:
Un recipient-tampon pentru apa rezidual
Un recipient pentru pretratare pentru ajustarea pH-ului
Coloana(ele) pentru ndeprtare, care funcioneaz n contra-flux
Prenclzitor al alimentrii, recupernd cldura ce provine de la condensator subsecvent al
aburului care a fost folosit n procesul de ndeprtare
Condensator, rcit cu aer sau cu ap
Amenajri situate n aval pentru tratarea gazului
Amenajrile pentru ndeprtare pot fi operate continuu sau discontinuu, ultima asigurnd
performan ridicat i eficien n economia energiei dect unitile ce sunt operate continuu.
ndeprtarea subsecvent a poluanilor volatili din starea gazoas poate fi ndeplinit prin:
Adsorbia pe rini GAC, zeolitice sau sintetice
Adsorbia prin solveni non-lichizi i adsorbie subsecvent
Adsorbia prin solveni lichizi, cum ar fi acizii puternici (pentru a adsorbi amoniacul)
Condensarea sau condensarea parial i tratarea ulterioar subsecvent
Oxidare termic sau catalitic.
Un exemplu de proces de ndeprtare, ndeprtarea prin aer/abur a amoniacului, este ilustrat n
figura 3.26 [cww/tm/78].
Striparea cu amoniac
Incinerare
Concentrare
Absorptie
Coloana
stripare
Abur, aer
Apa
stripata
Flux afluent
Rezervor tampon
alcalizare
Figura 3.26: Striparea amoniacului, aerului si a aburului
Aplicarea
ndeprtarea este aplicat pentru a separa agenii contaminani volatili din ap, de exemplu:
Hidrocarburile clorinate, cum ar fi tricloreten, percloreten, triclormetan, dicloretan,
tricloretan
Sulfura hidrogenat i de amoniac, volatilitatea lor depinznd foarte mult de temperatur i
pH, astfel controlul pH-ului este esenial (pH>9,5 la amoniac; ph 2-3 la sulfura hidrogenat)
131
Capitolul 3
Sulfura hidrogenat i de amoniac, ambele odat ntr-o unitate de ndeprtare prin abur n
dou etape [cww/tm/149]
Solvenii organici, benzina, motorina, aromaticii slabi, fenolul, mercaptanii
Dac se aplic ndeprtarea prin aer sau prin ap depinde de:
Vulnerabilitatea agenilor contaminani

Dac trebuie recuperai contaminanii
Disponibilitatea fluxului
Condiii de siguran (doar o problem legat de ncrcrile ridicate de VOC-uri), etc.

Limite / restricii
Murdrire
Schimbtorii de cldur au tendina de a murdri
Solide suspendate <5ppm
Dezavantaje
Avantaje
Eficien ridicat de ndeprtare
n anumite condiii (fier >5mg/l, duritatea apei
Recuperarea
materialului
este >800mg/l) exist o capacitate ridicat de murdrire (de
posibil
exemplu ndeprtarea apei sulfuroase n rafinrii) i
Cdere de presiune sczut
astfel sunt necesari ageni anti-murdrire.
Consum sczut de energie
Gazul folosit n ndeprtare trebuie tratat.
Este necesare curare frecvent a coloanei
Parametru
Rata de performan
[%]
Air
Steam
Nivelul emisiei
Air
Steam
<5 1
Amoniac
99 2
>92 4
<50 2
70 4
NH4-N
53
N total anorganic
73
Volatile organics
99 1
Metanol
97
<1 1
Chlorometan
Amoniac
NH4-N
132
99 1
90-98 2
65 2
69-92 2
Observaii
Rafinrii: concentraii sczute la

alimentare i condiii optime
(exemple: ndeprtarea apei
sulfuroase)
Alimentare 10g/l
Produs al filtrrii din tratarea lamului
activat, alimentare 500-1200mg/l, rata
alimentrii 19-24m3/h
Rafinrii: proces n dou stadii,
alimentare 1372mg/l NH4-Na
alimentare 1373mg/l N total anorganic
Rata de alimentare 1m3/h, concentraia
2g/l (diclormetan, triclormetan,
benzen, toluen, xilen, ester, eteri
Rata de alimentare 3,4m3/h,
concentraia 36g/l
>200mg/l
Rata de alimenatre 4m3/h, concentraia
5g/l
Turn compact, aer/ap 5-35:1
Turn compact, aer/ap 35:1
Turn compact, aer/ap 4-30:1
Capitolul 3
Parametru
N total anorganic
Substane organice
volatile
Metanol
Clormetan
Rata de performan
[%]
Air
Steam
90 2
95 2
Nivelul emisiei
Air
Steam
Aeraie prin pulverizare
Turn compact, aer/ap 5:1
Aeraie prin pulverizare
90 2
99 1
Diclormetan
Tetraclormetan
1.1 3
>99 1
1,2-Dicloretan
<20
Tricloretilen
Percloretilen
<20
99-99.6 5
Observaii
50-200 5
0.1 3
0.5
Metilal
37 3

30g/l
alimentare 98mg/l hidrocarburi
Alimentare 400m3/h, concentraie 5001000mg/l BTX
Rafinrii: ndeprtarea gazului
(petrolier) sulfuros
Rafinrii: ndeprtarea gazului
(petrolier) sulfuros
Alimentare 7-8m3/h, concentraie 2040g/l
alimentare 182mg/l fenoli
alimentare 1323mg/l sulfur
alimentare 14400mg/l COD
stripped ammonia concentrated to 10 % solution and used for de-NOx process in another plant
[cww/tm/82]
[cww/tm/27]
3
[cww/tm/149]
4
[cww/tm/146]
5
[cww/tm/96]
1
2
Efecte inter-media
Procesul de ndeprtare nu se utilizeaz singular. Are nevoie de cel puin tratare n aval a
gazului. Volatilele ndeprtate sunt fie reciclate spre a fi folosite ntr-un proces de producie fie
sunt tratate (epurare, adsorbie, oxidare catalitic, termic). n general, tratarea gazului folosit la
ndeprtare este o etap din cadrul procesului esenial i cteodat mai complicat dect nsi
operaiunea de ndeprtare (de curire). Pentru a obine o tratare eficient n total, att etapa de
ndeprtare, ct i tratarea gazului provenit din procesul de ndeprtare trebuie s fie ajustate cu
grij.
Dac nivelul atins al emisiilor n cazul apei reziduale nu este suficient (vezi nivelurile de emisii
ce pot fi atinse), tratare n aval ulterioar va fi necesar.
Consumabile ar fi:
Consumabile
Substane
chimice
necesare
ajustrii pH-ului (acid, sod
caustic, ap de var)
Agenii anti-murdrire
Abur
Energie [kWh/m3]
Electricitate
Gaz (pentru nclzire)
[m3 gaz / m3 ap]
Cantitate
Striparea cu aer
Striparea cu abur
Stoichiometric
Stoichiometric
0.1-0.3 tone/m3 1,2,

680 3 b
1.8 4 a
0.5 4
133
Capitolul 3
Consumabile
Cantitate
Striparea cu aer
Striparea cu abur
Stoichiometric
Stoichiometric
Substane
chimice
necesare
ajustrii pH-ului (acid, sod
caustic, ap de var)
Agenii anti-murdrire
0.1-0.3 tone/m3 1,2,
Abur
680 3 b
Energie [kWh/m3]
4 a
1.8
Electricitate
a
echipamente ce funcioneaz cu motoare cum ar fi pompele i ventilatoarele
b
inclusiv generarea de abur
1
[cww/tm/27]
[cww/tm/82]
[cww/tm/96]
4
[cww/tm/146]
2
3
Monitorizare
Parametrii ce trebuie controlai sunt:
pH, n special dac amoniacul sau hidrogenul sulfurat sunt implicate
alimentarea
presiunea
temperatura
controlul nivelului de lichid
raportul refluxului coloanei
Situaia economic
Tipul
cost
de
Costuri
Aer
Abur
1
Costuri de BEF 4milioane
capital
BEF 80milioane 1
2
EUR 4,0-5,3 milioane
Costuri ale BEF 200/m3 1
BEF 200/m3 1
funcionrii
1
[cww/tm/128]; 2 [cww/tm/48]; 3 [cww/tm/92]
3.3.4.2.15
Observaii
100m3/h
50m3/h
Dispozitiv de curare a apei
sulfuroase din cadrul rafinriei,
30-32m3/h
Incinerarea apei reziduale
Descrierea
Incinerarea apei reziduale nseamn oxidarea prin aer a contaminanilor organici i anorganici ai
apei reziduale i evaporarea simultan a prilor lichide la presiune normal i la o temperatur
ce variaz ntre 730 i 1200C sau sub acest interval cnd sunt utilizai catalizatori. n industria
chimic incinerarea este adeseori aplicat central sau ca metod de co-incinerare n uzinele de
ardere a reziduurilor. Produii de reacie sunt: bioxidul de carbon, apa, ali compui anorganici
(azot, oxizi, oxizi de sulf, halide hidrogenate, fosfai, compui ai metalelor grele), n funcie de
tipul contaminantului prezent.
Incinerarea este doar auto-ntreinut dac ncrcarea organic este suficient pentru a asigura
suport energetic adecvat pentru procesul de vaporizare i pentru nclzirea apei (COD >50g/l).
n cazul unei ncrcri organice sczute instalatia n care se execut incinerarea trebuie s
134
Capitolul 3
funcioneze cu combustibil de susinere. Cantitatea de energie adiional este redus prin

scderea coninutului apei, de exemplu prin evaporare n aval (vezi Seciunea 3.3.4.2.13),
folosind cldura rezidual. Instalarea unui boiler ar fi o modalitate convenabil pentru generarea
aburului din cldura provenit din ardere care ar putea fi folosit n procesul de evaporare
[cww/tm/132].
Dispozitivele n care are loc incinerarea apei reziduale pot fi construite sub forma unor cuptoare
de ardere obinuite sau incineratoare cu strat-fluidizat. Trebuie ca materialul din care este
confecionat instalatia trebuie s fie foarte stabil i s reziste la coroziune. Cuptoarele de ardere
sunt adeseori construite din material ceramic.
Incinerarea poate fi de asemenea aplicat ntr-o uzin obinuit de ardere a reziduurilor folosind
apa rezidual ca flux de intrare adiional. Pretratare ar putea fi necesar pentru a elimina
particulele ce depesc mrimea maxim pentru a se preveni blocajul jetului.
Aplicarea
Incinerarea este aplicat pe apa rezidual care conine compui care fie nu sunt uor
biodegradabili, fie ar putea deregla procesul biologic din cadrul WWTP-ului biologic sau care
au proprieti prea vtmtoare pentru a fi eliberai ntr-un sistem obinuit de canalizare.
Asemenea compui sunt:
reziduurile lichide din producia de colorani
reziduuri lichide din producia de cauciuc ce conin cantiti extrem de mari de sare
extracte lichide din producia de pesticide
reziduuri lichide din producia de poliesteri
Incinerarea apei reziduale este preferat altei tehnici de tratare care are acelai scop cu ea atunci
cnd se dovedesc a fi ne-economice. Se potrivete n mod special atunci cnd [cww/tm/132]:
constituenii organici nu pot fi reutilizai sau atunci cnd sunt reciclarea lor devine
neprofitabil
contaminanii constituie o mixtur (amestec) din mai muli compui n care att concentraia
ct i raia de amestecare variaz continuu
n afar de coninutul organic, se regsete o considerabil cantitate de material anorganic
apa rezidual este slab biodegradabil sau toxic
coninutul de sare este prea ridicat pentru tratarea biologic sau numai dup o diluie
considerabil
incinerarea permite reciclarea materialului de alimentare indestructibil, ca de exemplu:
srurile, sau produce produse valoroase
Fluxul de ap rezidual potrivit pentru incinerare acoper, n general un interval ntre 2 i 30
m3/h, avnd concentraii COD ntre 50000 i 100000mg/l. Concentraii mai sczute au nevoie de
combustibil de ajutorarea a arderii. Apa rezidual care necesit cldur pentru ardere sczut
poate fi injectat ntr-un cuptor rotativ de ardere pentru a fi ars mpreun cu deeurile.
Limite i restricii n aplicare
Halogeni, sulf
Temperatura de combustie
Solide, sruri
Limite / Restricii
Coninutul de halogen sau de sulf necesit gaz de tratare special
Odat cu creterea temperaturii de combustie crete cantitatea de oxizi
de nitrogen
Pot bloca injectoarele, astfel c este nevoie de echipament adecvat
Avantaje
Coninut organic ridicat va fi
aproape complet ndeprtat
Eliminarea poluanilor poate fi
fcut i cu concentraiile ridicate de
Dezavantaje
Concentraii organice sczute au nevoie de combustibil
de ardere de ajutorare
Reziduurile solide (cenu depus sau din aer) trebuie
depozitate
135
Capitolul 3
sare
Cldura rezidual poate fi utilizat
Incinerarea compuilor sulfului i/sau a halidelor ar

putea necesita tratare prin gaz de ardere cauznd apariia
apei reziduale i a deeurilor solide.

Parametru Randamentul Nivel al emisiei
Observaii
[%]
[mg/l]
TOC
>991
VOC
922
302
Alimentare 375mg/l, incinerare catalitic
1
[cww/tm/82]
2
[cww/tm/96]
Nivelurile de emisie ce pot fi atinse i ratele de performan cuprinse n tabel sunt legate de
fluxul de ap rezidual care este tratat prin incinerare. Emisiile eliberate n aer i deversrile n
apa rezidual provenite de la gazele arse n curare sunt reglementate de Directiva pentru
Incinerarea Deeurilor 2000/76/EC [cww/tm/155], prezentat n Anexa II, IV i V. Informaie
ulterioar poate fi gsit n BREF-ul elaborat n privina incinerrii reziduurilor.
Efecte inter-media
Incinerarea apei reziduale are ca rezultat gaz rezidual (gazul evacuat din combustie poate
conine HCl, SOx, NOx, etc.), gaz care, n funcie de coninutul su, poate avea nevoie de tratare
ulterioar care rezult n ap rezidual i deeu solid adiionale. Cnd procesul nu funcioneaz
autotermic, este nevoie de combustibil de ajutorare a arderii. Pe de alt parte, atunci cnd
cldura rezidual nu poate fi recuperat sau reutilizat, cantiti de cldur se eliberreaz n
mediu.
Consumabile ar fi:
Cantitate
Combustibil pentru ajutarea arderii (coninut TOC sczut) 4,5Kg/m3 ap rerzidual
12,5Kg/Kg VOC1
3 b
Energie [kWh/m ]
0.091
a
combustibil uor, coninut organic 375mg/l, incinerare catalitic
b
energie electric pentru pompe, arztoare, etc.
1
[cww/tm/96]
Consumabile
Monitorizare
De-a lungul ntregului proces, monitorizarea este necesar pentru parametrii de operare, cum ar
fi: coninutul de oxigen, temperatura, coninutul de oxizi de sulf, de oxizi de azot, halide
hidrogenate, praf pentru a fi asigurat o funcionare fr cusur.
Situaia economic
Tipul de cost
Costuri de capital
Costuri ale funcionrii
1
136
Costuri
Observaii
FIM 2.4/m3
FIM 6.6/kg VOC1
3
8m /h, concentraie VOC 375mg/l, incinerare catalitic
[cww/tm/96]
Capitolul 3
3.3.4.3 Contaminantii biodegradabili solubili / Tratarea biologica

Linia principal de producie n industria chimic este producerea i manevrarea substanelor
organice. Astfel c o partea important din apa rezidual din industria chimic este ncrcat cu
contaminani organici care sunt mai mult sau mai puin biodegradabili sau potrivii pentru a fi
supuse tehnicilor de tratare biologic. Substanele care pot deregla degradarea biologic trebuie
s fie ndeprtate din timp (vezi Seciunea 3.3.4.2).
Tratarea biologic nseamn degradarea substanelor organice dizolvate cu ajutorul microorganismelor bacterii folosite drept ageni de moxidare. Azot organic i fosforul se
transform n amoniac i respectiv n fosfat. Biodegradabilitatea fluxului de ap rezidual poate
fi, n mod empiric, estimat cu ajutorul raportului BOD/COD (naintea nceperii tratrii):
BOD/COD <0,2 ap rezidual relativ nedegradbil

BOD/COD 0,2-0,4 degradabil moderat
BOD/COD >0,4 degradabil
Exist trei tipuri de procese metabolice:
Procese aerobe, folosind oxigen dizolvat

Procese anoxice, folosind reducerea biologic a donorilor de oxigen
Procese anaerobe, fr furnizare de oxigen
Proprietile principale ale acestor procese metabolice legate de tratarea apei reziduale sunt
prezentate n Tabelul 3.8 [cww/tm/1321].
Parameteru
Oxigenul dizolvat [mg/l]
Consum de energie
Producere de lam
Sensibilitate la substane toxice
Eficiena ndeprtrii COD-urilor
Eficiena ndeprtrii azotului
Anaerobic
0
Sczut
Sczut
Ridicat
<85%a
0
Anoxic
0
Sczut
Ridicat
Sczut
Variabil, depinznd de
denitrificare
45-90% (este necesar
nitrificarea n prima
etap)
Da
Nu
Aerobic
>0
Ridicat
Ridicat
Sczut
>85%
0
Potrivit pentru pretratare

Da
Da
Potrivit pentru tratare n ultima
Nu
Da
etap
a
valoare normal, poate fi destul de mare pentru aplicaiile speciale (vezi seciunea 3.3.4.3.1, nivele
ale emisiilor ce pot fi atinse / randamente)
Tabelul 3.8: Parametrii specifici ai procesului care sunt asociai n mod normal cu biologia aerob,
anaerob i anoxic
O comparatie a balantei de carbon a proceselor aerobe si anaerobe este ilustrata in Figura 3.26
[cww/tm/132].
137
Capitolul 3
Carbon in
Efluent brut
in carbon
organic 100%
Carbon in
namol
Efluent brut
in carbon org
Carbon org. Rezidual

Carbon org. Rezidual in namol in exces
in efluentul tratat
Figura 3.267: Bilantul de carbon in compusii organici de degradare microbiologica aerobica (A) si
si anaerobica (B)
Un avantaj al tratarii biologice de apa reziduala independent de tipul procesului metabolic

este adaptabilitatea mai mult sau mai putin rapida a microorganismelor la o varietate larga de
medii nutritive.
Tehnicile de tratare biologice uzuale in industria chimica apar in urmatoarele sectiuni.
3.3.4.3.1
Tratarea anaeroba
Descrierea
Tratamentul anaerob al apei reziduale transforma continutul organic al apei reziduale, cu
ajutorul microorganismelor si fara input de aer, intr-o varietate de produse precum metanul,
dioxidul de carbon, sulfura etc. Biogasul consta in 70% metan, 30% dioxid de carbon si alte
gaze precum hidrogenul si hidrogenul sulfurat [cww/tm/128]. Procesul are loc in reactorul
rezervor etans la aer, microorganismele sunt retinute in rezervor ca biomasa (namol).
Exista mai multe tipuri de reactoare disponibile. Cele mai uzuale sunt:
Reactorul anaer de contact (ACR)

reactorul cu stratde namol anaerob cu flux ascendent(UASB)
reactorul cu pat fix
reactor cu pat extins.
In procesul de contact anaerob (ACP) apa uzata este amestecata cu namolul de reciclare si
amestecate intr-un reactor etans, amestecul de namol/apa uzata sunt separate extern
(sedimentare, Sectiunea 3.3.4.1.2, sau flotatia in vid 3.3.4.1.3) iar partea plutitoare (supernatant)
este devarsata catre un tratament ulterior. Namolul anaerob este reciclat in reactor. [cww/tm/4].
O imagine schematica este data in Figura 3.28.
138
Capitolul 3
gas
feed
alimentare
Sludge
Depunerea
settling
namolului
Figura 3.28: Procesul de contact anaerob
In procesul UASB , apa uzata este introdusa pe la baza reactorului, de unde curge ascendant
printr-un strat de namol format din granule sau particule formate biologic. Gazele produse
determina amestecul cantitatii de apa uzata. Apa uzata trece intr-o camera de sedimentare unde
continutul solid este separat; gazele sunt colectate in domuri in varful reactorului cww/tm/4].
Principiul este ilustrat in Figura 3.29 [cww/tm/132].
Decantor
Strat namol
Pat namol
Figura 3.29: Reprezentarea schematica a procesului UASB

a) intrare namol lichid
b) filtru de gaz
c) namolul sedimentat se intoarce spre intrare
In procesul cu pat fix sau anaerob, apa uzata curge ascendant sau descendent (in functie de
continutul de solide din influent) printr-o coloana cu tipuri variate de substante solide pe care
microorganismele anaerobe cresc si sunt retinute. [cww/tm/4].
In procesul cu pat extins, apa uzata este pompata ascendant prin stratul unui mediu adecvat
(nisip, carbune, polietena, etc.) pe care s-a dezvoltat un strat biologic in forma de biofilm.
Efluentul este reciclat pentru a dilua fluxul de apa uzata si pentru a furniza un flux adecvat
pentru a mentine stratul-pat intr-o conditie extinsa [cww/tm/4].
Excesul de biomasa este indepartat de la suprafata si tratat dupa bioreactor. Acolo nu mai este
necesara o recirculare de namol, purtatorul biofilmului asigurand o concentratie ridicata a
biomasei in interiorul reactorului. Avantajul acestei versiuni de tratament anaerob este spatiul
139
Capitolul 3
necesar redus avand aceeasi performanta. Sistemul este mai rezistent la momente de solicitare
maxima, care altfel ar cauza deversari toxice.
Pentru cresterea eficientei tratamentului anaerob a fost introdusa o varianta in doua etape asa
cum este aratat mai jos in Figura 3.30.
Acizi grasi
Fatty acids
Zahar
Sugar
Amino
acizi
Amino acids
Alcool
Acid lactic
Alcohols
Acizi
grasi de
Lactic acid
marime
redusa
Small fatty acids
pH 4 - 7
CH4, CO2
Iesire
Outlet
pH 6.5 - 7
Acetogenic,
methanogenic
Bacterie
acetogenica,
bacteria
metanogenica
Acidogenic
Bacterie
bacteria
acidogenica
Figura 3.30: Prezentarea schematica a procesului de tratare anaerob in doua etape
Aplicatie
Tratamentul anaerob de apa uzata este utilizat in mod esential doar la pre-tratarea apei uzate,
caracterizata de o incarcare organica ridicata (>2 g/l) si cu o cantitate mai mult sau mai putin
constanta [cww/tm/132]. Este aplicabil cel mai mult in sectoarele cu efluenti consistenti de
BOD ridicate.
Tratamentul anaerob al apei uzate industriale a devenit din ce in ce mai important in ultimii ani
ca un rezultat al consturilor mari ale energiei si problemelor cu depozitoarea excesului de namol
format in procesele de tratare aeroba. Eforturile se fac acum in indepartarea contaminantilor
organici pe cat posibil fara surse externe de energie, profitand de biogazul produs, unde este
realizat un nivel dorit de puritate cu o etapa secundara de sedimentare aeroba biologica
[cww/tm/132].
Limitele de aplicare si restrictiile sunt:
Temperatura
pH
Substantele toxice
Limite / restrictii
2040 C
6.57.5, pH >8 opriori pentru procesul de
formare a metanului
Prevenirea substantelor toxice , deorece
procesul este sensibil
140
Avantaje
Consumul redus de energie, comparat cu
procesul aerob.
Producerea gazului energic, probabil utilizabil
sub forma de combustibil de calitate inferioara
pentru utilizare locala.
Cantitatea comparativ redusa (fata de procesul
aerob) de namol de decantare (o zecime din
Dezavantaje
Sensibilitatea ridicata a substantelor toxice, c
ear putea conduce la evacuarea crescuta a
namolului active, atunci cand apar substante
toxice.
Producerea posibila a gazelor reziduale
inflamabile, toxice sau mirositoare.
O pornire foarte inceata.
Capitolul 3
procesul aerob) (vezi Figura 3.26).

In prezenta sulfatului sau compusilor de sulf
organic, compusii de metale grele se
transforma in sulfati si precipita.
Nu se formeaza aerosoli si substantele volatile
nu stripeaza (comparat cu procesul aerob).
Rata de performanta nu este suficienta pentru

etapa finala a tratamentului (indepartarea COD
normal <85 %), astfel fiind necesara tratarea in
continuare.
Niveluri de emisie realizabile / Rate de performanta

Proces
ACP 1
UASB 1
Pat fix 1
Pat extins 1
1
Input COD
[g/l]
1.55
515
1020
5-10
Timp de
detentie
[h]
210
412
2448
5-10
Incarcare organica
[kg/(m3 d)]
0.482.40
4.0012.0
0.964.81
4.819.62
Indepartarea
COD
[%]
7590
7585
7585
8085
[cww/tm/4]
Rata de performanta a indepartarii COD depinde foarte mult de biodegradabilitatea substantelor

organice responsabile de continutul COD . Astfel cerintele principale pentru tratamentul
anaerob si pentru tratamentul biologic este de a evita introducerea fluxurilor de apa
reziduale nedegradabile cat de mult posibil.
In combinatie cu tratamentul aerob ulterior, randamentele de performanta sunt:
Parametru
BOD
COD
Randament
[%]
9999.8
9597
Efecte inter-media
Procese anaerobe normale se desfasoara in etape de incarcare ridicata biologic ace necesita un
tratament ulterior biologic (aerob) suplimentar. Avantajul unui pre-tratament anaerob este
cantitatea redusa de namol activ produs in timpul procesului, aprox. 10% in comparatie cu
procesul aerob de namol active. In acest mod partea principala a cantitatii organice degradabile
(75-85 %) este indepartata cu o zecime din formarea normala (de ex. aeroba) a namolului in
exces, adica comparata cu tehnicile aerobe doar 10% din deseuri necesita sa fie depozitate
permanent.
Procesul de degradare anaerob are ca rezultat un amestec de metan si dioxid de carbon intr-un
raport de 1-3 : 1, astfel producandu-se un gaz combustibil cu un continut de energie ridicat
utilizat in mod normal pentru inlocuirea combustibilului sau pentru alte instalatii energetice.
Comparativ cu procesele aerobe consumul energetic este considerat mai putin, deoarece nu
exista necesar de energie pentru alimentarea cu oxigen sau aer pentru reactor, insa doar pentru o
activare eficienta. In ansamblu , acesta contribuie la reducerea dioxidului de carbon.
Aparitia gazelor combustibile si formarea de metaboliti precum o retea redusa de acid carboxilic
face inevitabil utilizarea uneui echipament inchis pentru a prefeni fluxul de miros. Reducerea
mirosului reprezinta un tratament esential ulterior procesului principal.
Consumabilele sunt:
Consumabile
Auxiliare (pentru sedimentare, flotatie, etc.)
Energie [kWh/m3]
Cantitate
141
Capitolul 3
Monitorizarea
Monitorizarea tratamentului biologic al apei uzate este ilustrata in anexa 7.3.
Situatia economica
Tipuri de costuri
Costuri de investitie
Costuri
BEF 120 milioane
NLG 3.5 milioane 2

BEF 40/m3 1
Costuri de operare
3 2
NLG 0.3/m
[NLG 20000/yr]
NLG 210000/yr 2
Beneficii (biogas)
1
2
NLG 1.5 milioane/yr 2
Observatii
3
UASB reactor, 25 m /h, brut
COD 30 g/l
3
206 m /d, incarcare COD brut
7300 kg/d or 35 g/l
3
UASB reactor, 25 m /h, brut
COD 30 g/l
206 m3/d, brut COD incarcare
7300 kg/d or 35 g/l
3
206 m /d, brut COD incarcare
7300 kg/d or 35 g/l
Comparat cu incinerarea
excesului de namol
[cww/tm/128]
[cww/tm/100]
Reducerea efectiva a contaminantilor organici apare o data cu producerea de biogas utilizabil

ca si combustibil si o reducere considerabila de exces de namol active. Plecand de la idea ca
biogazul poate fi utilizat, aspectele ecologice si economice devin mutual interdependente, de ex.
o situatie de castig-castig pe o perioada lunga de timp, cand tratamentul anaerobic / tratamentul
final aerob cu incarcare redusa este comparat cu tratamentul aerob final cu incarcare ridicata si
costuri aferente (incinerarea namolului sau depozitarea permanenta).
3.3.4.3.2
Indepartarea biologica a compusilor de sulf / metalele grele
Descrierea
Indepartarea biologica a metalelor grele si a compusilor de sulf reprezinta o aplicatie speciala a
tratamentului anaerob. Acesta consta din trei etape de proces:
Reactia biologica a sulfatului si a altor compusi de sulf oxidati in sulfuri prin intermediul
bacteriei de reducere a sulfatului
Reactia secundara a ionilor de metale grele cu sulfati si precipitarea sulfatilor de metale
grele
O a doua reactie biologica pentru indepartarea excesului de sulfat si transformarea in sulf
Procesul profita de solubilitatea cu mult mai redusa a sulfatilor fata de hidroxizii lor.
Un exemplu de instalatie de tratare este dat in Figura 3.31.
142
Capitolul 3
Bio-gas
Transfer
handling
bio-gaz
Ventilation
Ventilatia
air handling
aerului
Flocculant
SF
FFR
TPS
UASB
reactor
Influent
Aer
Air
Etanol+Ag
Ethanol
enti +
nutritivi
Nutrients
Sulf
Sulphur
Sulfura
de
Zinc sulphide
zinc
Effluent
Subst. solide
Solids to
catre
instalatia
de
zinc plant
zinc
UASB:
Sludge
Blanket
UASB: Up-flow
Strat de Anaerobic
namol superior
anaerob
FFR:
Fixed-Film
Reactor
FFR: Reactor
cu film
fix
TPS:
Tilted-Plate
Settler
TPS: Decantor
cu placi
SF: Filtru
deFilter
nisip
SF:
Sand
Figura 3.31: Diagrama de proces a instalatiei de reducere biologica a metalului si sulfatului
Componentii principali:
reactorul UASB, unde reducerea biologica a sulfatului se termina in sulfura

sistemul de manipulare a biogazului pentru a utiliza sau controla gazul rezidual rezultat din
UASB
reactorul cu film fix, unde sulfura este transformata aerob in sulf, bacteria atasandu-se de un
material purtator
sedimentatorul cu placi pentru a separa sulful
ultima instalatie de spalare, de ex. filtrul de nisip epurat continuu.
Procesul biologic necesita donori de electroni, determinati in mod normal de continutul de COD
in apa uzata. Daca continutul de COD nu este suficient, electronii donori trebuie sa fie adaugati.
Posibilii electroni donori sunt de ex.:
hidrogen
amidon
etanol
acid formic
esteri de acetate sau saruri
esteri propioni sau saruri
lactate.
In afara acestor substante chimice, reziduurile poti fi utilizate ca donori de electroni, precum:
praful de lemn
melasa.
143
Capitolul 3
Daca influentul necesita neutralizare, o parte din apa uzata de dupa sedimentatorul cu placi sau
filtru cu nisip poate fi recirculat deoarece conversia din sulfura in sulf creste alcalinitatea.
Operarea biogazului de catre reactorul UASB si din ventilatia aerului din reactorul fix al
filmului permite o operatie fara miros.
Aplicatia
Operatia de tratare biologica este aplicata pentru toate fluxurile de apa reziduala ce contine o
cantitate considerabila de sulfat. In timp ce indepartarea sulfatului este posibila fara prezenta
compusilor de metale grele, reducerea metalelor grele necesita suficient sulfat pentru a livra
cantitatea necesara de sulfura pentru reactia de precipitare. Prezenta continutului sufficient de
COD favorizeaza randamentul. O posibila aplicare este de ex. apa uzata din productia de fibre
vascoase, unde zincul si sulfurile sunt principalii poluanti.
Limitele aplicarii si restrictiile sunt:
Timpul de stationare
COD/rata de sulfat
Dozarea de floculant in
sedimentatorul cu placi
(indepartarea sulfului)
1
Limitele / restrictiile
6 h pentru reactorul UASB 1
1 : 1, daca continutul de COD este prea
redus, trebuie adaugat electronul dono
Doza de floculant trebuie sa fie optimal
reglata la sedimentator pentru a realiza o
operatie stabila
[cww/tm/101]
Avantaje
Tratarea sulfatului fara adaugarea
chimicaleleor de precipitare.
Este posibila indepartarea simultana a
metalelor grele si a sulfatului.
Metalele grele sunt separate din apa uzata in
forma de sulfura putand fi reutilizat.
Sulfurile de metal au o solubilitate mai mica
decat hidroxizii respectivi, astfel ca se pot
indeplini conditiile pentru efluent.
La finalul retelei exista sulful ce poate fi
utilizat ca material initial in productii (de ex.
productia de acid sulphuric) sau pentru
recuperare.
COD si nitratul pot fi de asemenea indepartati
Procesul stabil, precum fluctuatiile si
disturbarile din debitul de apa uzata
influenteaza cu greu eficienta.
Dezavantaje
Continutul COD deseori additional este
necesar ca electron donor, fapt ce mareste
costurile operationale.
Sulfurile de metal amestecate cu namolul
biologic in reactorul UASB.
Indepartarea metalelor grele fara sulfat nu este
posibila.
Niveluri realizabile de emisie / Randamente

Parametru
Randament
[%]
1
Zinc
99.8
Cadmiu
>99 1
Sulfat
94
Nivel de emisie
[mg/l]
0.05-0.15
<0.01
75
Observatii
influent 100 mg/l
influent 1 mg/l
influent 1170 mg/l, prezenta metalelor grele
[cww/tm/102]
2
[cww/tm/101]
144
Capitolul 3
Efecte inter-media
Reziduurile proceselului de tratare sunt:
Sulfurile de metale grele, daca metalele grele sunt prezente in debitul de apa reziduala,
apestecata cu excesul de namol din reactorul UASB
Sulfura, probabil amesteca cu particulele solide, din sedimentatorul cu placi.
Sulfurile pot in functie de tipul de material sa fie reutilizate pentru a recupera metalul.
Fractiunea de sulf atunci cand se recupereaza separate, este produsa in forma de crusta de sulf,
ce contine 60% parte solida cu o puritate de pana la 95%. Poate fi utilizata la productia de acid
sulfuric in instalatiile pentru acid sulfuric cu instalatii de ardere a acizilor reziduali sau a
namolurilor.
Datorita biogazului si a aerului ventilat necesar din motive de siguranta, procesul opereaza fara
emisii de mirosuri. Din punct de vedere al zgomotului, sursele obisnuite sunt pompele si
supapele inchise.
Consumabilele:
Consumabile
Agenti de neutralizare
Electron donor
Floculant
Energie [kWh/m3]
Cantitate
Monitorizarea
Alcalinitatea corecta si raportul optim COD /sulfat (minimum 1:1) influenteaza eficienta
procesului de tratare, astfel ca monitorizarea influentului apei uzate pentru pH si continutul
COD reprezinta un aspect important. De asemenea este essential ca influentul sa nu contina
substante ce pot distruge bacteria de sulf activ sau sa infraneze cresterea lor. Astfel ca influentul
trebuie sa fie protejat de astfel de substante. Efluentul este monitorizat pentru poluantii tratati,
precum metalele grele, sulfatul, COD etc.
Situatia economica
Tipul de costuri
Costurile de investitie
Costurile operationale
3.3.4.3.3
Costurile
Observatiile
Tratamentul aerob
Descrierea
Tratamentul aerob reprezinta oxidarea biologica a substantelor organice dizolvate cu oxigen ce
utilizeaza metabolismul microorganismelor. In prezenta oxigenului dizolvat injectat ca aer sau
oxigen pur compusii organici sunt transformati (mineralizati) in dioxid de carbon, apa sau alti
metaboliti si biomasa, namolul active.
Continutul apei uzate toxice poate inhiba procesul biologic. Cateva astfel de substante toxice
sunt aratate in tabelul 3.9 [cww/tm/132].
145
Capitolul 3
Substanta
Cadmiu (Cd2+ )
2Bicromat (CrO4 )
Cupru (Cu2+)
Nichel (Ni2+)
Zinc (Zn2+)
Clor (Cl2)
Cianura (CN-)
Uleiuri minerale
Fenoli
Hidrogen sulfurat/sulfuros
Concentratia inhibatoarea
[mg/l]
25
310
15
210
520
0.21
0.32
>25
2001000
530
Tabelul 3.9: Praguri de concentratie pentru substantele representative toxice pentru namolul activ
Toxicitatea potentiala a unei substante in cadrul unei WWTP biologice nu este constanta
predeterminat ci o functie a conditiilor de expunere si a organismului prezent. Termenul de
toxicitate se refera la o interactiune intre substanta si organism. Prinr-o alimentare continua a
concentratiilor scazute ale substantelor toxice, efectul inhibitor se diminueaza datorita adaptarii,
ducand la marirea microorganismului cu rezistenta marita si un potential de degradare marit
[cww/tm/132].
Tehnicile uzuale aerobe biologice sunt:
Procesul complet cu amestec de namol activ

Proces cu biorector cu membrana
Proces de filtrare cu stropire si percolare
Proces cu pat extins
Proces cu biofiltru cu pat fix.
Astazi procesul complet cu mix de namol activ este o metoda utilizata deseori in cadrul
industriei chimice si ca majoritatea tehnicilor de tratare pentru apa reziduala biodegradabila.
Micro-organismele sunt mentinute ca suspensie in apa uzata iar intregul amestec este aerat
mechanic. Amestecul de namol active este trimis catre o instalatie de separare de la care
namolul este reciclat catre rezervorul de aerare. Separarea instalatiei poate fi:
sedimentarea sau rezervorul de saturare

instalatia de flotare a aerului
membrane MF sau UF (bioreactorul cu membrana, vezi paragraful de mai jos).
Intregul proces de amestec este realizat in mai multe variante, in functie de cantitatea de apa
reziduala, disponibilitatea spatiului, cerintele pentru emisia atmosferica etc. Exemplele de
variante sunt:
146
agentul oxidant: aer sau oxigen pur, ultimul avand avantajul efectelor mai putine de stripare
si a mirosurilor mai putine, deoarece mai putin gaz este pulverizat in apa reziduala si de o
reactie mai rapida si mai efectiva din punct de vedere biologic
camera de aerare: o biologie a unui rezervor mai putin plat sau o biologie a unui turn,
ultimul luand in considerare randamentul sporit in degradare datorita bulelor de aer mici ce
urca intr-o coloana inalta de apa uzata si astfel crescand considerabil cantitatea de apa uzata/
aer, Figura 3. [cww/tm/132]
etapa de decantare: sedimentarea sau filtrarea cu membrana (bioreactorul cu membrane,
vezi mai jos) ultima necesitand mai putin spatiu, prima suportand probabil o etapa de
flotatie
Capitolul 3
Evacuare gaz
Efluent
Post-limpezire
Activare
Namol in exces
Namol reciclat
Aer
Apa uzata
Figura 3.32: Exemple de biologie a turnului
Procesul cu biorector si membrana, ca o combinatie a tratamentului cu namol activ biologic

si separare cu membrane, reprezinta un proces de tratare biologic utilizat pentru apa uzata
industriala si urbana. Diferitele variatii ale acestui proces:
ciclul extern de recirculare intre rezervorul de namol active si modulul de membrane

imersia modului membrana in rezervorul cu namol activ aerat, unde efluentul este filtrat
printr-o membrana fibroasa gaurita, biomasa ramanand in rezervor; aceasta varianta
consuma mai putina energie si se utilizeaza in instalatii mai compacte.
Aceste variante impreuna cu procesul de namol activ conventional sunt aratate in Figura 3..
Ancrasarea, ca problema majora pentru membrane, este diminuata de:
aerare
spalarea in contra-curent a membranei,
cu conditii specifice adaptate pentru fiecare instalatie de tratare.

Ca bariera fizica, membranele permit ca biomasa sa fie retinuta in rezervor, rezultand:
concentratii ridicate de namol (TSS 10-20 g/l)

un namol cu o vechime mare (sau timp de stationare, MCRT).
Un bioreactor cu membrana reprezinta o facilitate compacta (pana la de 5 ori mai compact decat
o instalatie conventionala cu namol activ, modulul membranei inlocuind rezervorul de
decantare) aceasta producand exces de namol semnificant mai putin. Pe de cealalta parte,
consumul de energie poate fi semnificant mai mare decat la procesele conventionale cu namol
activ, datorita pomparii.
In procesul de filtrare prin picurare sau percolare microorganismele sunt atasate de un
mediu foarte permeabil prin care apa uzata va picura sau percola. Mediul de filtrare in mod
normal consta dintr-o roca sau diferite tipuri de plastic. O imagine schematica este data in
Figura 3. [cww/tm/132].
Lichidul este colectat intr-un sistem de drenaj subteran si trimis catre un rezervor de
sedimentare iar o parte din lichid este reciclat pentru a dilua rezistenta apei uzate.
Procesul cu pat extins functioneaza ca tratare anaeroba (vezi Sectiunea 3.3.4.3.1) cu distinctia
ca aerul sau oxigenul este introdus iar bacteria aeroba in loc de anaeroba este fixate in biofilm.
147
Capitolul 3
Avantajul acestei versiuni a tratamentului aerob este de a reduce necesarul de spatiu cu aceeasi
performanta.
Conventional
activated sludge
Namol
activ conventional
Apa
uzata
Waste
water
Effluent
Rezervor
Aeration
de aerare
tank
Clarifier
Decantor
Namol
exces
Excessinsludge
Namol
reciclat
Recycled
sludge
Bioreactor
cu membrana:
extern
Membrane
bioreactor: ciclu
external
loop
Namol
reciclat
Recycled
sludge
Apa
uzata
Waste
water
Effluent
Aeration de
Rezervor
tank
aerare
MF or UF
Module
MFmodules
sau UF
Bioreactor cu membrana: membrana de imersie

Membrane bioreactor: immersed membranes
Apa
uzata
Waste
water
Effluent
Exces
namol
ExcessdeSludge
Figura 3.33: Variante de bioreactor cu membrana, comparat cu procesul de namol active
conventional
Suprafata
de crestere
Filme
apoase
Biofilm
Aer
Namol in
exces
Figura 3.34: Imaginea schematica a filtrului picurator

Q: Apa uzata
QR: Apa reciclata
148
Capitolul 3
In procesul cu biofiltru cu pat fix biofilmul este mentinut la suprafata purtatorului. Debitelul
de apa uzata este tratat cand trece prin acest biofilm; substantele solide suspendate sunt retinute
in filtru, din care sunt spalate in contra-curent cu regularitate. Aceasta tehnologie a fost
dezvoltata ca alternativa compacta (cu o randament ridicat pe volum si cu renuntarea la
decantorul secund) si fara miros la procesul conventional cu namol activ (vezi Figura 3.).
Proces conventional
namolprocess
activ
Conventional
activatedcu
sludge
Apa uzata
Waste water
Primary
Decantare
settling
primara
Apa uzata tratata
Proces
cu namol
Activated
sludge
activ
process
Limpezire
Clarification
Treated waste water
Proces
cu biofiltru
Biofilter
process
Apa uzata
Waste water
Primary
Decantare
primara
settling
Biofiltru
Biofilter
Apa uzata tratata
Treated waste water
Figura 3.35: Procesul cu biofiltru in comparatie cu procesul conventional cu namol activ
Cele mai scufundate biofiltre se bazeaza pe un singur mediu de filtrare. Fluxul de apa dintr-un
filtru este un flux ascendent sau descendent cu mediu de scufundare sau plutire. Biofiltrele pot
avea o structura mono sau cu multe straturi. Daca biofiltrele cu mai multe straturi sunt
alimentate cu apa bruta fara decantare primara, filtrele cu un singur strat sunt utilizate de obicei
dupa un tratament primar pentru a indeparta substantele solide suspendate.
Frecventa spalarilor in contra-curent depinde de caracteristicile efluentului. O frecventa normala
inseamna o spalare pe zi cu o cantitate mare de apa, insa aceasta trebuie adaptata la fiecare caz.
Spalarea in contra-curent functioneaza in diferite etape:
doar cu apa
doar cu aer
apa si aer.
O varietate a materialului purtator este cocsul lignit datorita abilitatii lui de a adsorbi in porii sai
contaminantii organici, oxigenul si materialul bacterial, care mareste timpul de reactie mult
peste timpul de stationare. Astfel, COD rezistent este mul mai redus decat in procesul complet
cu amestec de namol active, ca rezultat al combinatiei dintre biodegradabilitatea sporita si
adsorptia materialului purtator. Cocsul lignit acopera suprafata rezervorului si serveste ca un
filtru de aer uzat, fapt ce reduce considerabil emisiile de miros.
Aplicatia
Tratamentul aerob al apei uzate reprezinta in general etapa finala biologica. Acesta ofera
avantajul unui grad inalt de inmultire al namolului care nu numai ca permite manipularea mai
multor componente de apa uzata toxica insa ofera si un grad eficient de indepartare COD ce este
superior de obicei tratamentului anaerob.
149
Capitolul 3
In general procesul complet cu amestec de namol este aplicabil tuturor fluxurilor de apa uzata
biodegradabila, fiind o pre-tratare a incarcarilor mari ale fluxurilor secundare sau o parte
centrala a WWTP.
Bioreactorul cu membrana este utilizat in tratarea apei uzate municipale si industriale, ultima
avandu-si originea din industria chimica, industria de fabricare a alimentelor sau din industria
de celuloza si hartie, precum si depozitarea permanenta a lesiilor. Se potriveste in principal:
efluentilor cu incarcare rididicata de COD si/sau amoniu

reciclarea apei uzate
reglementari stringente ale deversarii
apele receptoare sensibile
namolul greu de sedimentat
innoirea instalatiilor existente
instalatiile compacte
problemele neplacute (de ex. mirosul)
desinfectia apei.
Cand se utiliezaza filterul de picurare in industria chimica, acestea functioneaza ca parte a

WWTP centrala pentru a reduce contaminantii cei mai usor de degradat si de a imbunatati
calitatea namolului intr-o etapa de aerare secundara.
Biofiltrele sunt utilizate pentru a trata apa uzata comunala si o parte din cea industriala (de ex.
efluentul foarte incarcat cu COD din industria celulozei si hartiei), insa si pentru a retehnologiza
o instalatie existenta de namol active (acesta fiind si cazul reactorilor cu pat extins). Avantajul
biofilmului fix pe material purtator consta in vulnerabilitatea redusa fata de cantitatea mare de
sare si in conditiile mai bune pentru bacteriile cu o crestere inceata datorita mentinerii de durata
in sistem. Biofiltrele sunt de asemenea utilizate ca o pre-tratare directa sau etapa finala de
spalare catre un proces cu namol activ.
Biofiltrele pot fi incarcate de 2 - 3 ori mai mult decat o instalatie de namol activ puternic
solicitata si pot inca reduce 90% din COD [cww/tm/164]. O comparatie a incarcarilor tratate de
diferite biosisteme este aratata in Tabelul 3.10 [cww/tm/164]. Biofiltrarea atinge aceeasi
performanta ca nitrificarea / denitrificarea, insa cu o solicitare mai mare.
Namol activ
COD
[kg/(m3/d)]
BOD
[kg/(m3/d)]
NH4-N
[kg/(m3/d)]
NO3-N
[kg/(m3/d)]
0.4-6
0.35-3 a
0.04-0.1
0.24-0.72
0.4-1.5
0.7-6
2-5 b
Namol active cu aerare imbogatita

Biofiltru
3-25
Filtru de picurare
(cu suport plastic)
Bioreactorul cu membrana c
1.3-10 a
1-5 b
2-3 d 1
0.9 e 1
BOD5
BOD7
1
concentratia de namol 11-25 g/l
d
3
varfuri intre 1.6 si 8.5 kg COD/(m /d)
e
din lichid din tratament termic
1
[cww/tm/163]
b
c
Tabelul 3.10: Comparatia cantitatilor volumetrice tratate de o variatie a proceselor aerobe
150
Capitolul 3
Limite de aplicatii si restrictii:
Nutrienti
Concentratia
Inhibitori
Temperatura
Cantitatea de sare
BOD:N:P ar trebui sa fie 100:5:1;
Rapoartele critice ce nu ar trebui sa fie depasite
pentru a asigura o operatie adecvata sunt BOD:N
32:1 si BOD:P 150:1
Concentratiile ridicate de substanta (chiar si ale
substantelor non-toxice) trebuie sa fie evitate
vezi Tabelul
Temperaturile apei uzate >35 C pot fi critice
pentru micro-organisme
Cantitatile mari de sare (>30 g/l) pot deranja
procesul biologic prin prejudicierea
microorganismelor; tehnicile cu film fix sunt mai
putin vulnerabile
Avantaje
Tratamentul cu costuri effective ale
contaminantilor organici.
Impactul de mediu mai redus decat cu alte
procese de tratare.
Cantitatile mari de deseuri pot fi tratate.
Eficienta energetica relativ mare in comparatie
cu sistemele non-biologice de tratare. Energia
este produsa in cea mai mare parte de metode
durabile (metabolisul microorganismelor cu
aer si apa).
Degradarea consta in principal in compusi
nedaunatori.
Dezavantaje
Consum ridicat de energie pentru a furniza
oxigen in apa.
Productia unei cantitati considerabile de namol
de decantare (cu exceptia bioreactorului cu
membrana sau a biofiltrelor cu pat fix).
Procesul de aerare cauzeaza efecte de stripare
pentru compusii volatili ce rezulta din
eliberarile volatile, acestea fiind deseori cauza
mirosurilor si aerosolilor.
Procese cu amestec complet pot cauza marirea
volumului, fapt c educe la evacuarea in exces a
precipitatilor floconosi activi.
Procesele biologice pot fi inhibati de
contaminanti.
Cu bioreactorii cu membrana: murdarirea
membranelor poate fi o problema.
Variatia puternica de presiune, echivalenta cu
cresterea consumului de energie electrica.

Principalul parametru de verificare a performantei sau eficientei tratamentului biologic este
BOD, degradarea COD depinzand de gradul pre-tratamentului precedent si continutul
contaminantilor greu degradabili. Deoarece COD rezistenti (sau concentratiile de contaminant
ice actioneaza ca niste COD rezistenti) nu se potrivesc pentru tratamentul biologic, si astfel ar
trebui lasati in afara pe cat posibil din WWTP biologic, este necesar sa se listeze nivelurile
realizabile de COD.
151
Capitolul 3
Randamente
[%]
Parametru
Namol active
complet
amestecat
Bioreactor
cu
membrane
TSS
99 5
Turbiditate
99 5
BOD
9799.5 1
97 5
COD (TOC)
7696 c 1
>90-96 5
Index fenol
>99 e 4
Filtru
picurator
Strat
expandat
4090
a 2
8595
NH4-N
90 b 1
2668 d 3
7598 3
5598 3
AOX
N
total
anorganic
>98
Filtru cu strat
fix
82
450 3
96-98 5
doua etapa
3 bioreactoare in serie, adsorptie GAC suplimentara rezulta din reduceerea TOC de 98 %, reducerea de
COD de 99 %
c
96 % cu oxigen pur
d
degradarea COD rezistent, instalatia opereaza ca amestec pentru spalare inainte de WWTP pentru namol
activ
e
3
input de fenol 30 mg/l, 2200 m /d apa uzata
1
[cww/tm/132]
2
[cww/tm/4]
3
[cww/tm/151]
4
[cww/tm/96]
5
[cww/tm/163]
b
Efecte inter-media
Principalele aspecte de mediu a tratametnului biologic aerob sunt:
Introducerea oxigenului in sistem si efectele sale

Aparitia namolului active ca rezultat al procesului biologic.
Oxigenul este introdus prin aerare, fapt ce solicita energie multa si striparea continutului de apa
uzata volatile continuta in atmosfera, provocand mirosul. Acest impact poate fi controlat prin
mai multe feluri:
Inlocuirea aerului cu oxigen pur sau aer imbogatit cu oxigen, injectarea de gaz redus la
aprox. 20% din injectarea necesara de aer iar la aceasta reducere, efectul de stripare precum
si necesarul energetic; avantajul acestei variante de process necesita oricum sa fie evaluate
cu grija in comparative cu impacturile productiei de oxigen, de ex. consumul energetic,
aspectele de siguranta, dificultatile de inlaturare a CO2, etc.
Acoperirea rezervoarelor de aerare si trimiterea aerului uzat captat la un sistem de reducere
aflat in aval (precum un adsorber GAC, incinerator, biofiltru sau scruber umed)
Utilizarea tehnicilor de tratare biologica pentru materialul suport (biofiltru cu pat fix), fie cu
echipamentul acoperit sau materialul purtator (cocs de lignit), serveste ca adsorbent.
Tratamentul biologic aerob produce o cantitate relativ mare de exces de namol activ, ce necesita
sa fie depozitat permanent. Tratarea speciala a namolului activ implica tehnicile de tratare a apei
uzate biologice aerobe, atat in afara cat si pe amplasament, aspect detaliat in Sectiunea 3.4.
152
Capitolul 3
Consumabilele sunt
Namol active
complet
amestecat
Consumabile
Bioreactor
cu
membrana
Filtru
picurator
Pat extins
Biofiltru cu
pat fix
Oxigen
(aer
sau gay pur)
Chimicale de
neutralizare
300-550 kg/tone
a 1
COD
23-42 kg/tone
b 1
COD
Floculanti
Agenti nutritivi
Purtator
Energie
3
[kWh/m ]
9.5 c 1
2
0.1 kWh per p.e.
floculant: ferosulfate
acid o-fosforic
c
inclusive incinerarea namolului
1
[cww/tm/96]
2
[cww/tm/128]
b
Monitorizarea
Monitorizarea unei instalatii de tratare a apei uzate biologice ilustrata in Anexa 7.3
Situatia economica
Costuri
Namolul active
complet amestecat
Filtru
picurator
Pat extins
Biofiltru
cu pat fix
FIM 15-20 milioane a
Costuri de
investitie
Costuri
operationale
a
Bioreactor
cu
membrana
aprox 2 % din
2
costurile de capital
DEM
0.2/m3 3
FIM 0.60/m3 a 1
aprox. 90 m /h, COD 500-900 mg/l

[cww/tm/96]
2
[cww/tm/128]
3
[cww/tm/151]
1
Costuri de investitie si operationale sunt foarte dependente de incarcarea hidraulica si

contaminanta, instalatiile necesare implementat precum API, neutralizarea, echipamentul de
separare a namolului etc. Astfel informatiile asupra costurilor la acest nivel pot oferi doar
informatii generale si necesita o detaliere din punctual de vedere al echipamentului si solicitarii
instalatiei.
3.3.4.3.4
Eliminarea biologica a azotului
Descrierea
Azotul, sau mai prcis amoniul, este indepartat printr-un tratament biologic special ce consta
din doua etape:
Nitrificarea aeroba, unde microorganisme specilale oxideaza amoniul (NH4+) intr-un nitrit
intermediar (NO2-) transformat in nitrat (NO3-)
Denitrificarea anoxica, unde microorganismele transforma nitratii in azot gazos.
153
Capitolul 3
Ca toate procesele biologice, nitrificarea / denitrificarea este vulnerabila la substantele de

inhibare sau toxice. Oricum, asa cum s-a mentionat mai sus, alimentarea precauta a
concentratiilor reduse ale acestor substante toxice pot duce la adaptarea microorganismelor si
astfel la completarea pierderii efectelor inhibitoare, daca concentratia nu este crescuta
considerabil. Substantele cu efecte inhibitoare sunt listate in tabelul Tabelul 3. [cww/tm/27].
Compusi
Tiourea
Tiosemicarbazide
Sodium methyldithiocarbamate
Metil isocanat
Allyl isotiocianat
1,1-Dicloroetan
1,1-Dicloroetena
1,2-trans-Dicloroetena
1-Naftilamina
2,2-Bipiridine
Amonia-N
Benzen
Dihidroclorura de benzindina
Benzocaina
Benzilamina
Tetraclorometan
Clorobenzen
Triclorometan
Dimetilgloxim
Dimetilftalate
Dodecilamine
Etilendiamina
Hexametildiamina
Monoetanolamina
Metilamina
Sulfat de metil tiouronium
Scatole
Sodiu dimetildithiocarbamate
Sodiu ciclopentametilenetiocarbamate
Guanidine carbonate
Allil alcool
Clorura benzil tiouronium
Diguanide
Alliltiourea
Tioacetamide
Ditio-oxamide
Mercaptobenztiazol
N-Metilalanine
Naftalena
Naftiletilena diamina
dihidroclorura
Ninhidrina
p-Aminopropiophenone
p-Nitroaniline
p-Nitrobenzaldehida
p-Fenilazoaniline
Fenol
Acid tanic
Toluen
Trietilamina
Zinc
Cupru
Cianura
Cromiu(VI)
Plumb
Mercur
154
Concentratia
inhibitoare
[mg/l] dissolved
1
1
1
1
1
125
75
75
15
16 / 20
200
500
20-100
>100
>100
50
100
18
>100
100
<1
17
85
>100
<1
10
10
20
Reducerea in
rate
[%]
50
50
50
50
50
Punct initial
20
50
20
20
20100
20100
1
1
1
1
1
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
23
50
>100
43
31
87
72
3
>100
350
127
0.080.5
0.0050.5
0.34
0.25
0.5
1
50
50
50
50
50
30
50
Punct initial
50
50
50
50
50
50
50
75
50
50
50
50
50
50
50
50
50
Punct initial
Punct initial
Punct initial
Punct initial
Punct initial
Capitolul 3
Compusi
Benzopiridina
p-Benzocinone
Tetrametiltiuramtiocarbamate
Piridina
Cresols
Cetil trimetil amoniu
Tetrametilthiuram disulfid
Hidrazina
8-Hidroxi-quinoline
Diallil ether
Disulfura de carbon
Diciandiamide
Hidroclorura stricnina
Potasium thiocianat
EDTA (Ethylene diamine tetra
acetate)
N-Methylalanine hydro-chloride
Cetyl pyridinium chloride
Azida de sodiu
Diclorofen
Hidroclorura de trimetilamina
2,4,6-Tribromofenol
Albastru de metil
Streptomicina
Concentratia
inhibitoare
[mg/l] dissolved
10
10
20
20
20
20
20100
20100
20100
20100
20100
>100
>100
300
Reducerea in
rate
[%]
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
50
350
50
550
20100
20100
20100
>100
>100
100
400
50
50
50
50
50
50
50
Tabelul 3.11: Inhibitori substantiali de nutrificare
Atunci cand nitrificarea / denitrificarea are loc, aceasta poate fi incorporata in mod tipic intr-o
WWTP centrala. Un factor vital pentru denitrificare este raportul azot oxigenat (nitrat / nitrit) si
BOD (ca agent de reducere). Exista doua aspecte majore:
Etapa de nitrificare ca parte a sectiei aerate; daca raportul necear de N/BOD este
imbunatatita prin adunarea TOC usor biodegradabil, de ex. metanol, la etapta de
denitrificare secundara (vezi Figura 3.)
Denitrificarea ca prima etapa, utilizand apa uzata netratata imbogatita cu BOD pentru
alimentarea cu energie, urmata de aerarare (nitrificare), o mare parte din apa uzata nitrata sa
fie reciclata in zona de denitrificare (vezi Figura 3.).
Daca doar fluxurile secundare necesita tratament de nitrificare / denitrificare, este recomandata
sa se opereze separate de la instaltia de tratare centrala.
Nitrificarea/denitrificarea pot fi potrivite sa se retehnologizeze intr-o WWTP biologica prin
modificari in constructie, precum:
Instalarea peretilor separati

Instalarea conductelor de intoarcere pentru apa uzata ce contine nitrati
Reutilizarea volumului existent in rezervor
Utilizarea unui decantor existent sau
Reglarea sau controlul de adaptare a procesului.
155
Capitolul 3
Methanol
metanol
Oxygen
Oxigen
Entry
Intrare
Bazin de nitrificare
Nitrification
Bazin
de
basin
denitrificare
Denitrification
basin
reciclare
Recycle
Intermediate
Aerare
aeration
intermediara
Final
Decantor
final
clarifier
Exces
de
Excess
namol
sludge
Discharge
evacuare
Figura 3.36: Nitrificarea / Denitrificarea in serii
Oxygen
Oxigen
Intrare
Entry
Bazin de
Denitrification
denitrificare
basin
Bazin
de
Nitrification
nitrificare
basin
Final
Decantor
final
clarifier
reciclare
Recirculation
Discharge
evacuare
reciclare
Recycle
Namol
in
Excess
exces
sludge
Figura 3.37: Nitrificarea/Denitrificarea cu denitrificarea ca prima etapa
Aplicatia
Nitrificarea/denitrificarea este aplicata fluxurilor de apa uzata ce contin o cantitate considerabila
de compusi de azot, in amine speciale si compusi de amoniu. Controlul evacuarii amoniului este
o masura importanta de protectie a calitatii apei de suprafata (de ex. rauri) datorita conversiei
amoniului in amoniac, in functie de pH, rezultand intoxicarea pestilor.
156
Capitolul 3
Aplicatarea limitelor si restrictiilor:

Limite / restrictii
>1215 C, temperaturile reduse restrang
cresterea bacteriilor in etapa de nitrificare
Anumite substante actioneaza ca inhibitori
(vezi Tabelul 3.)
Intr-o ordine 12 : 1 1
Intr-o ordine 10 : 1 1
<5 g/l 1
Temperatura
Substante toxice
Raport BOD/N
Raport TOC/N
Concentratia clorurilor
1
[cww/tm/160]
Avantaje si Dezavantaje
Avantaj
Eliminarea efectiva a compusilor de azot.
Procesul poate fi integrat in tratamentul
biologic existent, de ex. in CWTP.
Instalatiile existente pot fi retehnologizate
usor.
Dezavantaje
Operarea este sensibila la conditii variabile,
pH, temperatura, inhibitori (vezi Tabelul 3.),
continut de apa uzata.
Emisii gazoase in aer
Niveluri de emisie realizabile / Randamente
Parametru
N total anorganic
1
2
Randament
[%]
Nivel de emisie
[mg/l]
7080 1
1020 2
Observatii
[cww/tm/128]
[cww/tm/160]
Efecte inter-media
Cand etapa de nitrificare /denitrificare cace parte din WWTP centrala, se contribuie la eliberarea
de substante mirositoare si volatile. Celelalte emisii sunt cele normal preconizate de la
instalatiile de tratare biologica, ceea ce inseamna ca ar putea fi necesara acoperirea
echipamentulului, daca nu se exploateaza in vase inchise, si reducerea gazelor emanate.
Consumabilele sunt:
Consumabile
Alimentare cu carbon
Energie [kWh/m3]
Cantitate
Sursele obisuite de zgomot precum pompele, jeturile si amestecatoarele ar trebui considerate si

masurate adecvat, de ex. ca echipament inchis.
Monitorizarea
Monitorizarea instalatiei de tratare a apei uzate biologice este ilustrata in anexa 7.3.
Situatia economica
Tipuri de costuri
Costuri
Serii
Serii
nitri/denitri
denitri/nitri
Observatii
157
Capitolul 3
Costuri de operare
3.3.4.3.5 Tratarea centrala a apei uzate biologice

Descrierea
Partea principala a WWTP centrala este procesul aerob biologic cu namol active (vezi sectiunea
3.3.4.3.3). In jurul acestei instalatii centrale sunt grupate un complex de pregatire si operatii de
separare secundare. Instalatia centrala pentru apa uzata este echipata in mod normal cu:
Tampon sau volum de egalizare, daca nu este deja furnizat de alte instalatii aflate inainte de
proces
Statia de amestesc, unde se adauga si amestecate chimicaleled e neutraliazre si floculizare
(de obice lapte de var si/sau acizi minerali, sulfat de fier); inchisa sau acoperita daca este
necesar sa se previna eliberarile de substante mirositoare, aerul evacuat captat este trimis
catre un sistem de epurare
Decantor primar, unde agentul floculant este indepartat; inchis sau acoperit daca este
necesar sa se previna substantele mirositoare iar aerul evacuat captat este trimis catre o
instaltie de reducere
Partea de namol activ, e.g.
- Bazin de aerare cu alimentare cu nutritive la intrare, daca este necesar va fi inchis sau
acoperit iar aerul evacuate este trimis catre un sistem de epurare
- Sau rezervorul de reactie inchis (de ex. biologia turnului) cu conducta de gaz conectata
la un sistem de epurare a gazelor
Etapa de nitri / denitrificare (optionale) si eliminarea fosfatului
decantor intermediar optional, daca se desfasoara si o a doua etapa aeroba biologica, cu
recirculare de namol
partea de namol activa secundara optionala, pentru o biologie cu incarcare redusa
decantor final cu reciclarea namoluui si transferul la tratarea namolului; filtru alternativ de
nisip, echipament MF sau UF
instalatii de tratare speciale pentru eliminarea restului de COD rezistent, de ex. biofiltrul
(vezi sectiunea3.3.4.3.3)
optional alte instalatii de tratare dupa decantorul fina, de ex. flotatia aerului (vezi sectiunea
3.3.4.1.3)
instalatii optionale de tratare a namolului, precum:
- fermenti (vezi sectiunea 3.4.2)
- ingrosatori de namol (vezi sectiunea 3.4.1)
- deshidratare de namol (vezi sectiunea 3.4.1)
- incineratoare de namol (vezi sectiunea 3.4.3)
instalatii de epurare a gazului rezidual (aer evacuat) precum:
- adsorberi GAC (vezi sectiunea 3.5.1.3)
- oxidanti termici si catalitici (vezi sectiunea 3.5.2.4 si sectiunea 3.5.2.5)
- facle (vezi sectiunea 3.5.2.6).
Un exemplu este ilustrat in Figura [cww/tm/81]

Aplicatie
Tratarea centrala biologica a apei uzate este aplicata la un complex de apa uzata ce provine
dintr-o productie si procesare de chimicale organice, continutul furnizat fiind biodegradabil.
Astfel WWTP centrala sunt instalatii comune aflate la finalul proceselor (end-of-pipe) in
domeniul industrial chimic. Unele exemple ilustrate sunt date in anexa 7.6.1.
158
Capitolul 3
Conform descrierii date mai sus, WWTP biologic central este capabil sa indeparteze dou tipuri
de conaminanti:
susbstante solide suspendate

compusi biodegradabili.
Apa uzata cu o cantitate considerabila de contaminanti ce nu apartin de aceste grupuri, necesita

fie o pre-tratare ininte sa fie deversati in instalatia centrala fie un tratament special (vezi
sectiunea 3.3.4.2) si traversand instalatia centrala. Apa uzata, ce contine o cantitate mare
biodegradabila, este pre-tratat de asemeneea in mod normal (vezi Sectiunea 3.3.4.4.1
3.3.4.4.4).
Pentru limitele aplicatiei si restrictii, vezi sectiunile Sectiunile 3.3.4.3.3 si 3.3.4.4.4:
Tratarea apei uzate
Pretratare in
productie
Neutralizare si
Decantor primar
rezervor de floculare
Lapte de var Sulfat de fier

Canalizare
Statie
Amestec Pompar
ator
Decantor secundar
Rezervor aerare
Put de detectare
Apa
receptoare
Agenti nutritivi
Racleta de namol
Racleta de namol
Namol intors
Namol primar
Recircularea apei
Tratarea namolului
Incinerarea
Camera cu presa de
filtrare
Filtru rotativ in vid
Namol rezidual
Auxiliare de filtrare
Var si sulfat de fier
filtrat
Ingrosator de namol
decantare
Figura 3.27: Exemplu unui WWTP central (Mechanico-Biologico-Chimic)
Avantaje
Cantitatea mare de apa uzata este tratata.
Efectele sinergice pot creste eficient.
Eficienta energetica este mare in comparative
cu procesele precum adsorptia GAC,
incinerarea, oxidarea umeda. Energia este
furnizata in principal de metode durabile
(metabolismul micro-organismelor cu aer si
apa)
Degradarea are ca rezultat de obicei compusi
mai putin periculosi (unele exceptii cand
produsele degradarii reactioneaza la compusi
noi cunoscuti in productia farmaceutica si a
pesticidelor).
Dezavantaje
Procesele biologice pot fi inhibate de
contaminatori sau temperaturi prea redicate
(>35 ) sau prea reduse (<12 C).
Cantitatea mare de exces de namol trebuie sa
fie depozitata permanent.
Procesul de aerare cauzeaza striparea efectele
compusilor volatili ce au ca rezultat eliberarile
de mirosuri volatile si/sau aerosoli.

Principalul parametru de verificare a randamentului sau eficientei tratamentului biologic este
BOD, unde degradarea COD depinde de gradul de pre-tratare si de continutul de contaminanti
greu de descompus. Deoarece COD refractar (sau concentratiile de contaminant ce actioneaza
159
Capitolul 3
ca si COD refractar) nu este potrivit pentru tratamentul biologic, de aceea trebuind sa fie lasati
pe cat posibil in afara unei WWTP biologic, are sens lista de niveluri realizabile pentru COD.
Parametru
Randamentul
[%]
TSS
BOD
COD (TOC)
AOX
N total anorganic
9799.5 1,4
9999.8
6098 1,2,4
9597
7080 3
Nivelul de
emisie realizabil
[mg/l]
10 4
4
7-10
Pretratamentul anaerobic
98 % cu gaz oxigen
Pretratament anaerobic
<1 4
4
1020
3
Rata apei uzate 2200 m /d, input
30 mg/l fenoli
c
Masuratori in Germania
(selectari pana la 24)
c
c
c
>99 5
Fenoli
TF
2-3 b 6
TD
2-4 b 6
TA
1-16 b 6
TL
2-12 b 6
TM
1.5 b
Observatii
considerand faptul ca COD refractar a fost indepartat anterior

b
numere nedimensionate
c
valooarea mai ridicata de 90 procente
1
[cww/tm/132]
2
[cww/tm/105]
3
[cww/tm/128]
4
[cww/tm/160]
5
[cww/tm/96]
6
[cww/tm/162, 165]
Efecte inter-media
Asa cum s-a descris deja in Sectiunea 3.3.4.3.3, principalul impact al tratamentului biologic
aerob consta in necesarul de energie pentru aerare combinat cu amestecuri in bazinul de aerare,
aparitia unei cantitati considerabile de exces de namol ce necesita sa fie depozitat permanent si
tratat, efectul de stripare al aerarii ce cauzeaza eliberarea de aerosoli si substante volatile
mirositoare si zgomotul generat de instalatiile de tratare. Actiunile impotriva emisiilor constau
in inchiderea sau acoperirea ariilor sensibile precum statia de amestec, decantorul primar si
bazinul de aerare, captandu-se astfel aerul evacuat. O masura de control impotriva zgomotului
este inchiderea echipamentului precum pompele.
Consumabilele sunt:
Consumabile
Aerul sau oxigenul
Chimicalele de neutralizare
Agentii floculanti
Agentii nutrienti
Energia [kWh/m3]
Cantitatea
a 1
300-550 kg/tona COD

0.5-1.9 kg/tona COD b 2
c 1
23-42 kg/tona COD
c 2
3-5 kg/tona COD
d 1
9.5
2
0.74.0
0.1 kWh per p.e. 3
ferosulfat floculant
doar partea de tratare a apei uzate
c
acidul o-fosforic
d
inclusive incinerarea namolului
1
[cww/tm/96]
2
[cww/tm/105]
3
[cww/tm/128]
b
160
Capitolul 3
Cantitatea de namol ce apare in timpul tratarii centrale nu este usor de cuantificat in legatura cu
cantitatea de poluant. Aceasta cuprinde un interval mare intre 34 si 2000 kg substanta solida
uscata per tona de COD eliminat, avand media intre 250720 kg de substanta solida pe tona
eliminata de COD [cww/tm/105].
Monitorizarea
Monitorizarea instalatiei de tratare biologica a apei uzate este ilustrata in anexa 7.3.
Situatia economica
Tipurile de costuri
Costurile de investitie per m3
Costurile operationale per m3
Costurile
Observatii
Costurile de investitie si de exploatare depind foarte mult de instalatiile din jurul partii
biologice.
3.3.4.4 Controlul apei pluviale si a celei utilizate la stingerea incendiilor
Un punct esential pentru activitatile industriale este prevenirea efluentilor necontroloati de pe
amplasament. Pentru acest scop sistemul de drenaj al amplasamentului industrial poate fi
impartit pe suprafate de productie, de ex.
suprafata instalatiei de productie fara acoperis

arii cu rezervoare de depozitare
acoperisurile expuse la efluenti,
si pe parti cu suprafete de trafic normal, de ex.:
drumuri in cadrul amplasamentului

aria administrativa
suprafetele de acoperis necontaminat
ariile de parcare.
Apa pluviala din zonele de productie si apa provenita de la stingerea incendiilor sunt colectate
ori in colectoare la fata locului sau in alte instalatii centrale ce permit inspectia si apoi decizia
de luat asupra evacuarii lor directe in apa receptoare sau in instalatia de tratare a deseurilor.
Trebuie sa se ia masuri la prevenirea colectarii apei provenite de la stingerea incendiilor pentru
a nu se cauza intinderea incendiului.
Sistemul de drenaj al ariilor de trafic normal, acolo unde este adecvat, este conectat la
instalatiile de extra evacuare ce sunt de ex. instalate pentru
protejarea apei receptoare impotriva incarcarii hidraulice cu apa de pe ariile mari pavate
cauzata de ploile puternice
indepartarea scurgerilor de apei din precipitatii contaminate acumulate in perioadele uscate
prevenirea evacuarii neintentionate a scurgerilor accidentale pe drumuri si zone de parcaj.
Aceste instalatii includ deseori primul compartiment de scurgere a apei si de retentie a apei
pluviale, pentru a furniza efluentul care apare ca rezultat al primei ploi dupa o perioada relativ
uscata si un alt compartiment pentru caderile ulterioare de ploaie.
161
Capitolul 3
3.3.4.4.1
Bazine de retentie
Descriere
Un bazin de retentie retine permanent o cantitate de apa intr-un spatiu construit si se bazeaza pe
procese fizice, biologice si chimice pentru a inlatura poluantii din apa pluviala. Suplimentar,
acestea tin sub control fluxurile de apa pluviala pentru a preveni solicitarea apei receptoare
aflate in avalul proceselor. Cand bazinul este plin, apa pluviala inlocuieste continutul existent.
Marimea bazinului depinde de timpul hidraulic de stationare necesar. In functie de tipul
contaminantilor si timpul de stationare hidraulica, poate sa-si faca aparitia eutrofierea. De la un
timp la altul este necesar sa se indeparteze sedimentul.
Apa din cadrul bazinului este evacuata printr-o iesire ce consta dintr-o piesa mobila de ridicare
atasata la un cilindru orizontal ce transporta fluxul apei pluviale pe sub dig catre un recipient.
Iesirea este construita pentru a lasa apa sa treaca in timp ce se mentine un volum permanent.
Piesele mobile ce se ridica, sunt amplasate de obicei in sau pe coltul digului si sunt de obicei
prevazute cu o racleta pentru a preveni colmatarea. Pentru prevenirea poluarii difuze ca urmare
a apei pluviale sau a scurgerilor accidentale pe suprafete, bazinele de retentie sunt echipate cu
dispozitive de separare / interceptare a uleiurilor.
Aplicatie
Un bazin de retentie este utilizat pentru a evita supra-incarcarea hidraulica a dispozitivelor
aflate in aval si pentru a separa poluantii solizi din apa pluviala. Acesti poluanti pot include
sedimentele, materialele organice si , in anumite circumstante, compusi dizovolati de metal si
agenti nutritivi. Bazinul poate fi utilizat pe amplasamentele industriale cu suprafete putin
contaminate.
Nu exista limitari in aplicare sau restrictii.
Avantaje
La deversarile in receptori mici, bazinele de
retentie reduc potentialul de inundare in aval si
eroziunea malurilor.
Dezavantaje
Primele sistemele de spalare-evacuare nu
furnizeaza si un recipient de siguranta pentru
scurgeri, adica spatiul necesar pentru volume
suficiente.

Indepartarea realizabila a poluantilor depinde de conditii speciale, precum timpul hidraulic de
stationare (HRT) si tipul de poluant. Astfel sedimentarea si degradarea biologica din interiorul
bazinului poate apare intr-o anumita masura.
Efecte inter-media
Namolul de sedimentare trebuie in mod normal sa fie depozitat permanent. Substantele usor
degradabile colectate in interiorul bazinului de retentie pot cauza o deversare mirositoare.
Consumabilele sunt:
Consumabile
Energia [kWh/m3]
162
Cantitate
Capitolul 3
Monitorizarea
Mentinerea adecvata va asigura functionarea adecvata continua a bazinului de retentie. Aceasta
include [cww/tm/77]:
Indepartarea resturilor si molozului

Inspectii de rutina a digului si caii de deversare pentru a verifica integritatea structurala si
pentru a depista semne de eroziune sau habitat al animalelor
Reparatii periodice controlate ale digului, caii de evacuare de urgenta, intrarii si iesirii
Indepartarea sedimentelor si a algelor
Indepartarea vegetatiei lemnoase sau a copacilor de pe dig, care ar putea sensibiliza
potential digul
Mentinerea zonei deversare.
Situatia economica
Type of costs
Costuri de exploatare
3.3.4.4.2
Costs
Remarks
Forta de munca costa 3 h/luna
Filtrele cu nisip
Descrierea
O aplicatie speciala a filtrelor cu nisip este functia lor de a trata apa pluviala si de a indeparta
poluantii nedizolvati precum substantele solide suspendate, fosfatii nedizolvati si BOD soldie.
Acestia ofera un instrument efectiv ridicat de inlaturare a poluantilor din apa pluviala in timp ce
raman flexibili in aplicatie pentru a permite modificari in structura de baza pentru acomodarea
ariei specifice amplasamentului. Din timp in timp filtrul este spalat in contra-curent pentru a
indeparta cantitatea de contaminanti.
Filtrele cu nisip pentru tratarea apei pluviale sunt formate de obicei din doua componente:
Camera de sedimentare, pentru indepartarea sedimentelor plutitoare si a sediementelor grele

O camera de filtrare, pentru inlaturarea poluantilor suplimentari.
Exemplele sunt:
Bazinul cu suprafata de filtrare cu nisip

Filtrul cu nisip subteran
Filtrul cu nisip cu doua canale
Filtrul cu nisip cu canal de piatra tip rezervor
Filtru cu nisip si turba.
Aplicatia
Filtrul cu nisip se aplica deseori unde nu este mult spatiu de incorporare a unui bazin de retentie
pe un amplasament industrial. Este utilizat pentru tratarea apei pluviale de pe suprafetele usor
contaminate.
Nu exista limite de aplicare si restrictii.
163
Capitolul 3
Avantaje
Se poate realiza un randament ridicat de
indepartare.
Necesita spatiu putin.
Dezavantaje
Substantele dizolvate in apa nu sunt
indepartate; doar prin adsorptie se pot
indeparta.

Parametru
TSS
1
Randamente
[%]
8083 1
Observatii
[cww/tm/77]
Efecte inter-media
Namolul spalat in contra-curent trebuie sa fie depozitat permanent ca deseu.
Consumabilele sunt:
Consumabile
Energie [kWh/m3]
Cantitate
Monitorizare
Performanta filtrelor cu nisip poate fi mentinuta prin inspectii frecvente si inlocuirea regulate a
mediilor de filtrare. Resturile si molozul acumulat ar trebui inlaturare din filtrul de nisip de cate
ori este necesar.
Situatia economica
Costurile de investitie sunt dependente de sistemul ales de filtrare cu nisip, existand o paleta
foarte larga.
Tipurile de costuri
Costurile de investitie
Costurile de exploatare
Costurile
Observatiile
3.4 Tehnicile de tratare a namolului

Majoritatea proceselor de tratare ale apei reziduale au ca rezultat namolul, insa cantitatea,
consistenta si continutul depind de continutul apei reziduale si de tehnica de tratare. Acesta este
de obicei un lichid sau un lichid semi-solid cu continut solid intre 0.25-12 wt-% [cww/tm/4] ce
contine in principal poluanti indepartati din apa reziduala. Excesul de namol activ din WWTP
biologica consta in general din produse de degradare (minerale) si fibra bacteriala precum si in
forma de poluanti cum sunt metalele grele.
Namolul netratat nu poate fi deversat sau depozitat permanent, datorita:
164
continutului sau de poluanti daunatori aerului ce impiedica depunerea lui

continutului sau de poluanti daunatori apelor ce impiedica deversarea lui in ape receptoare
cantitatii mari de apa continuta de acesta, facand incinerarea o optiune neatractiva datorita
energiei necesare.
Capitolul 3
Namolul ce provine din apa uzata a industriei chimice nu este adecvata in general pentru
scopuri ale agriculturii, insa acest aspect depinde de legislatia Statului Membru. Un aspect critic
este continutul de metale grele, AOX/EOX si alti componenti persistenti ai namolului.
Operatiile de tratare pentru namolul WWTP sunt:
operatii preliminare (nedescrise in acest document), precum

- macinarea
- amestecarea
- depozitarea
- indepartarea pietrisului din namol
operatii de ingrosare a namolului (vezi sectiunea 3.4.1), precum

- ingrosarea gravitationala
- ingrosarea centrifugala
- ingrosarea prin flotatie (DAF)
- ingrosarea prin banda gravitationala
- ingrosarea printr-un tambur rotativ
stabilizarea namolului (vezi sectiuenea 3.4.2), precum

- stabilizarea chimica (varul)
- stabilizarea termica
- fermentarea anaeroba
- fermentarea aeroba
- stabilizarea duala a namolului
conditionarea namolului (vezi sectiunea 3.4.2), precum

- conditionarea chimica
- conditionarea termica
tehnici de deshidratare a namolului (vezi sectiunea 3.4.1), precum

- deshidratarea centrifugala
- prese cu filtre cu curele
- prese cu filtre
operatiuni de uscare (vezi sectiunea 3.4.3), precum

- uscarea rotativa
- uscarea prin pulverizare
- uscarea prin spalare
- evaporare
- uscare multipla pe vatra.
oxidarea termica a namolului (vezi sectiunea 3.4.3), utilizarea tehnicilor precum

- incinerarea in pat fluidizat
- oxidarea aerului umed
- oxidarea in coloana adanca
- incinerarea cu alte deseuri (de ex. solide).
Depozitarea permanenta a namolului pe amplasament (nu este descrisa in acest document).
Operatiile de tratare si caile de depozitare permanenta pot fi vazute ca optiuni individuale sau ca
o combinatie de optiuni individuale. Lista tehnicilor arata in principal metoda de reducere si nu
este gandita ca o ordine a tehnicilor. Ea trebuie sa fie mentionata deoarece disponibilitatea (sau
indisponibilitatea) caii de depozitare permanenta poate fi un factor decisiv in alegerea tehnicii
de trataer a apei uzate cel putin la nivel local.
165
Capitolul 3
3.4.1 Ingrosarea si deshidratarea namolului

Descrierea
Ingrosarea namolului si deshidratarea namolului sunt operatii de marire a continutului solid de
namol prin indepartarea unei fractiuni de apa. Beneficiul lor consta in reduceri multiple (aprox.
cinci sau mai multe) in volum pentru a facilita operatiile de tratare secundare precum si pentru a
reduce marimea necesara si capacitatea echipamentului de tratare. Ambele tratamente difera
doar gradul de indepartare a apei.
Tehnicile uzuale sunt:
Ingrosarea gravitationala sau sedimentarea, utiliazand un rezervor de sedimentare

Ingrosarea centrifugala (de asemenea ca tehnici de deshidratare), ideala pentru captarea
substantelor solide, actionata fie printr-o cupa solida centrifugala fie printr-un cos
neperforat centrifugal, ilustrat in Figura 3.9
Roata de
antrenare
Cutie de viteze
alimentare
Centrat
Evacuarea
crustei
Evacuarea
crustei
alimentare
Centrat
Figura 3.39: Ingrosator centrifugal pentru namol

(a) Centrifuga cu cupa solida, (b) Centrifuga cu cos neperforat
166
Ingrosarea prin flotatie, utilizand echipament DAF asa cum se ilustreaza in Figura 3.0
Ingrosarea cu curele gravitationale, utilizand o curea gravitationala ce se misca pe role,
namolul conditionat se aduna la un capat intr-o cutie de alimentare / distributie, namolul se
aduna si se cuteaza trecand printr-o serie de lame, permitand apei eliberate sa treaca prin
curea
Ingrosarea in tambur rotativ, unitatea consta dintr-un sistem de conditionare a namolului cu
alimentare cu polimeri si site cilindrice rotative, unde polimerul si namolul subtire sunt
amestecate pentru a se coagula si apoi a se separa de apa prin tamburi sita rotativi.
Capitolul 3
Purtator
efluent
racleta
Canal plutitor
efluentul
Evacuare
namol
plutitor
Sonda de imprastiere
Aspiratie de
reciclare
Aer presurizat
intrarea apei
reziduale
Taler de retentie
Colector
de namol
Evacuarea
namolului
sedimentat
Figura 3.40: ingrosator DAF pentru namol activ rezidual
Deshidratarea cu presare prin filtru curea, aici namolul este introdus intr-o sectie de drenaj
gravitational pentru a se ingrosa si se separa din apa ca urmare a gravitatiei; aceasta operatie
este sustinuta de vacuum ce sporeste simultan drenajul si reduce mirosul; apoi se aplica o
presiune intr-un sector cu presiune redusa, unde namolul este presat intre curelele poroase
opuse, pentru a elibera apa suplimentara (vezi Figura 3.28)
Etapa 1
Etapa 2
Etapa 3
Conditionarea
chimica
Drenaj
gravita
tional
Deschidratare
prin forfecare
si compresie
Amestescator
polimer namol
Namol
Spray de
spalare
Namol de
conditionare
Solutia
polimer
Spray de spalare
filtrat
Crusta de namol
deshidaratat
Apa de spalare
Figura 3.28: Presa cu filtrare prin curea
deshidratarea cu presare prin filtrare, aici are loc separarea solid/lichid la presiuni ridicate
(0.7-1.5 MPa) [cww/tm/4], namolul forteaza printr-o serie de filtre textile pentru a retine
particulele in forma de crusta filtrata iar filtratul este reciclat in instalatia de tratare a apei
uzate (vezi Figura 3.).
167
Capitolul 3
Evacuare
filtrat
Cap
stationar
Placa
infundata
Alimentare
namol
Cap mobil
Panou de
comanda
Ecran
usor
Comutator
mobila Stifturi de
comutare
Ghidaj de
centrare a
placilor
Rulaj
comutator
Opritor
comutator
Cilindru
hidraulic
Ecran usor
Suport
cilindru
Figura 3.42: Filtru pres cu plci
Aplicaii
Diferitele tehnici de ngroare i deshidratare n funcie de proprietile nmolului
Gravitaional
Nmol
netratat
Centrifugal
primar Nmol activ

ageni
floculare i
Nmol activ
adaos
Amestec
de polimeri
nmol primar i
nmol activ
Flotatie cu aer
cu Nmol activ
de
Amestec
de
cu
nmol primar i
de
nmol activ n
adiie
cu
polimeri
Filtru pres cu curea
Banda
gravitaional
Nmol activ
Tob rotativ
Nmol activ
Filtru pres cu placi
Toate tipurile de nmol cu adaos Toate tipurile de nmol cu

de floculani sau polimeri
adaos de floculani sau polimeri
Se utilizeaz cnd este necesar
cantitate mic de suspensii
solide n filtrat
168
Capitolul 3
Avantaje
Dezavantaje
ngroare gravitaional
Rezultate bune cu nmol primar netratat

D rezultate la instalaii mici cu concentraia ntre
4 i 6%
Consum de energie mic
Rezultate mediocre la instalaii mari

Aplicabil la nomoluri active cu concentraie mic
n substane solide
ngroare centrifugal
ngroare centrifugal
Manipulare uoar
Probleme reduse cu producerea mirosurilor
Eficien mare n producerea de turte deshidratate
si eliminarea mat. solide dificil de filtrat
Gabarit redus comparabil cu alte tipuri de sisteme
de deshidratare
Consum mare de energie pe unitatea de nmol

deshidratat
Concentraie mic a substanelor solide din turtele
deshidratate
Genereaz zgomot i vibraii
Personal calificat pentru ntreinere
ngroare cu flotare cu aer
Eficien mare la nmolurile active din procesele

biologice
ngroare cu curea gravitaional
Rezultate bune la nmoluri fermentate
Sensibil n caz de nghe

Produce mirosuri neplcute
ngroare cu tob rotativ

ntreinere uoar, consum mic de energie i spaiu
redus
Pres filtru cu curea
Eficien mare de deshidratare

ntreinere uoar
Limitri hidraulice
Sensibil la caracteristicile nmolului introdus
Durat mic de serviciu comparabil cu alte sisteme
de deshidratare
Pres filtru
Pres filtru
Eficien mare de dehidratare i concentraie mic

de substane solide n filtrat
Operare n arje
Structur special a suportului, personal calificat
Durat limitat a materialului filtrant
mbuntirea nivelurilor de emisii/ Performane

Tehnica
ngroare centrifugal
Deshidratare
centrifugal
ngroare cu flotare cu
aer
ngroare
cu
curea
gravitaional
Deshidratare cu
pres cu curea
Deshidratare cu
pres
Concentraia
Substan
nmolului
solid
[%]
[% ]
1,2
2-10
80-921
3-81
10-351,2
80-981
85-981
2-102
80-981
Observaii
Depinde de tipul de
nmol
Cu reactivi
4-62
filtru
3-41
15-301,2
15-301,2
90-981
85-981
Cu vacuum
Cu reactivi
filtru
20-501
90-981
Cu reactivi
169
Capitolul 3
1
[cww/tm/4]
[cww/tm/128]
Efecte inter-media
ngroarea i deshidratarea nmolurilor sunt tratamente preliminare pentru facilitarea
tratamentelor ulterioare cum ar fi distrugerea sau fertilizarea terenurilor. Efluentul lichid
(supernatantul, filtratul) se recircul la staiile de epurarea apelor.
Mirosurile i zgomotul sunt controlate prin includerea instalaiilor n interiorul cldirilor.
Consumabilele sunt:
Consumabile
Reactivi
Cantiti
1
Polimer 0-4 kg/pe solid

Polimer 1-3 kg/pe solid1
Ape de splare
Energie [kWh/m3]
2-6
2-3
4-5
Observaii
Centrifug cu vas neperforat
Centrifug cu vas perforat
Flotare cu aer
Curea gravitaional
Pentru filtre n contracurent
Centrifug cu vas neperforat
Pres filtru
[cww/tm/4]
Monitorizare
Pentru prevenirea disfuncionalitilor n procesul de ngroare a nmolurilor se procedeaz la
examinarea vizual. Trebuie monitorizat consistena nmolului la intrare ct i turbiditatea
apei. Se va evita intrarea nmolului n fermentaie. La instalaiile filtrante cu materiale filtrante
scumpe se vor verifica dimensiunile particulelor din efluent.
Criterii economice
Tehnica
Costuri
Investiie
Operare
15 milioane BEF a 1
8400 BEF/m3 a 1
6-8000 BEF/pe solid uscat1
ngroare centrifugal
40 milioane BEF a 1
4 milioane BEF b 1
ngroare
cu
gravitaional
curea
170
Capitolul 3
Pres filtru
capacitate 100 m3/h

capacitate 100 m3/zi
1
[cww/tm/128]
b
3.4.2 Stabilizarea i Condiionarea

Descriere
Stabilizarea nmolurilor este operaia prin care se [cww/tm/132]:
Reduce sau se elimin compuii odorani

Reduce cantitatea de substane biodegradabile solide
mbuntete deshidratarea
Reduce agenii patogeni
Reduce sau elimin potenialul de putrefacie
Tehnicile de stabilizare sunt [cww/tm/132]:
Stabilizarea chimic, utiliznd un pre tratament cu var sau post tratament dup deshidratare,
pentru ridicarea pH-ului >12 i distrugerea agenilor patogeni.
Stabilizare termic prin nclzirea nmolului n vase sub presiune la temperaturi peste 260
C i presiuni peste 2,8 Mpa timp de aproximativ 30 minute, aceasta fiind i o tehnic de
condiionare.
Fermentaia aerob, n rezervoare similar cu fermentarea aerob a nmolului activ pentru
epurarea apelor, cu adugare de aer sau oxigen prin agitare, rezultnd o reducere cu 75-80 %
a coninutului de nmol activ [cww/tm/4].
Fermentaie anaerob n rezervoare dup eliminarea aerului n condiii mezofile ( 30-38 C )
sau termofile ( 49-57 C ) cu producerea de biogaz ( coninnd 65-70% metan, 25-30%
bioxid de carbon, cantiti mici de azot, hidrogen, hidrogen sulfurat, etc. ) cu putere caloric
mic 22 MJ/Nm3.
Stabilizare dubl a nmolului combinnd fermentare aerobic termofil cu fermentare
anaerobic mezofil.
Condiionarea reprezint tratamentul aplicat nmolurilor n scopul mbuntirii codiiilor de

ngroare sau deshidratare. Tehnicile de condiionare sunt:
Condiionare chimic utiliznd clorur feric, var, alaun sau polimeri organici ( coagulani
sau floculani)
Condiionare termic prin nclzirea nmolului n vase sub0 presiune la temperaturi de 6080C (condiionare la temperatur joas) sau la 180-230C i 1-2,5 MPa (condiionare le
temperatur ridicat).
Aplicaii
Stabilizarea i condiionarea se aplic la nmolurile cu coninut organic n vederea ngrorii
sau deshidratrii. Folosirea metodelor depinde de condiiile specifice cum ar fi:
Spaiile disponibile pentru reactoare

Disponibilitatea energiei electrice pentru procesele de nclzire
Cantitile de nmoluri generate
Anumite tehnici aplicabile doar instalaiilor mari.
171
Capitolul 3
Avantaje/dezavantaje
Avantaje
Dezavantaje
Stabilizare i condiionare chimic:

Tehnologii standardizate fr necesitatea
unor tehnologii avansate
Metod eficient de a mbuntii filtrarea
(condiionarea) i de a reduce substanele
odorante i microorganismele patogene
Stabilizare i condiionare termic:
Necesit spaii reduse
Tratamente eficiente fr adaos de
reactivi,
asigurnd
deshidratarea
i
sterilizarea nmolurilor
Aplicabile nmolurilor organice dificil de
stabilizat prin alte tehnici.
Fermentaie aerob:
Reducerea substanelor puternic volatile
Rezult compost valoros lipsit de miros i
stabil biologic
Operare uoar
Investiii reduse comparabile cu
fermentaia anaerob.
Fermentaie anaerob:
Stabilizare i condiionare chimic:

Rezult cantiti mari de materii solide
(excepie face condiionarea cu polimeri).
Gazul rezultat poate fi utilizat, dupa tratament,

de ex. cu scruber umed sau uscat, drept
combustibil pentru procesele de ardere.
Utilizarea efectiva fara chimicale aditionale.
Datorita timpului lung de stationare,
minerealizarea eficienta a namolului .
Stabilizare i condiionare termic:

Investiii mari comparativ cu alte tehnici
Consum mare de energie
Degajare de substane odorizante issue.
Fermentaie aerob:
Necesar mare de energie pentru aerare cu
aer sau oxigen
Nmolul rezultat cu caliti ce fac dificil
deshidratarea mecanic
Procesul este sensibil la variaiile de
temperatur.
Fermentaie anaerob:
Necesitatea unor spaii mari small sites.
Efecte inter-media
Stabilizarea i condiionarea chimic produc mari cantiti de materii solide care necesit a fi
distruse, cu excepia folosirii polimerilor. n cazul stabilizrii cu var nu se distruge materia
organic pentru dezvoltarea bacteriilor, de aceia este necesar folosirea unor cantitii mari de
var pentru ridicare valorii pH-ului i meninerea acestuia la 12 [cww/tm/4].
n tabelele 3.12 i 3.13 se arat cantitile de var i de polimeri pentru stabilizarea i
condiionarea nmolurilor [cww/tm/4].
Nmol
Materie solid [%]
Dosare var a
[kg var/kg materie
solid]
36
Nmol primar
15
Nmol activ
67
Nmol fermentat aerob
14.5
Nmol fermentat anaerob
a
cantitatea de var necesar meninerii pH-ului 12 timp de 30 minute
120340
420860
280500
1801020
Tabelul 3.12: Dozarea varului pentru stabilizarea nmolului lichid
172
Capitolul 3
Nmol
Nmol primar
Nmol primar i nmol activ
Nmol primar si de picurare prin filtru
Nmol activ
Nmol primar fermentat anaerob
Nmol primar fermentat anaerob si
nmol activat cu aer
Nmol primar fermentat aerob si nmol
activat cu aer
kg polimer uscat/to materie solid

Filtru cu tob
Filtru cu
Filtru cu
rotativ cu vid
tob
tob
rotativ cu
rotativ cu
vid
vid
15
14
0.52.5
510
28
25
1.32.5
28
7.515
410
58
3.57
25
35
1.58.5
1.58.5
7.510
28
25
-
Tabelul 3.13: Niveluri tipice de polimeri necesare pentru diferite tipuri de nmol i diferite metode
de deshidratare
Principale cerin a fermentrii aerobe a nmolului este introducerea aerului sau oxigenului n
cantitate de 2,3 kg O2/kg materie solid degradat.
Din fermentarea anaerob rezult gaze combustibile care pot fi utilizate ca combustibil, dar
datorit coninutului de hidrogen sulfurat trebuiesc purificate n prealabil. Tratamentele aplicate
sunt spalarea gazului uscat sau umed. In instalatiile mari acestea pot fi utilizate ca si
combustibil in motoarele de ardere interne si pentru cazane.
Stabilizarea i condiionarea termic este un proces energo intensiv care renteaz n anumite
situaii. In timpul functionarii sunt generate substante mirositoare care trebuie reduse in mod
corespunzator .
Situatie economica
Tehnologie
Costuri
Capital
Functionare
Stabilizare chimic
Stabilizare/condiionare termic
Fermentare anaerob
Condiionare chimic
3.4.3 Reducerea termic a nmolurilor

Descrierea
Reducerea termic a nmolurilor n funcie de domeniul de aplicaie se divide n :
Uscarea la temperatur, prin reducerea cantitii de ap prin evaporare

Oxidarea nmolului uscat i mineralizarea coninutului organic
Uscarea se face cu ajutorul urmtoarelor instalaii:
Usctoare rotative
Usctoare prin pulverizare
Usctoare rapide
Evaporatoare
173
Capitolul 3
Usctoare cu vatr multipl
Prin oxidarea nmolului uscat substanele organice sunt transformate in compui oxidanti simpli
cum ar fi bioxidul de carbon si apa, evacuate ca si gaz i lasand un volum redus de materii
solide anorganice. De obicei reducerea termic se aplic nmolurilor deshidratate i
nestabilizate. Namolurile procesate prin reducere termica sunt de obicei deshidratate si
netratatem, de ex. namolurile nestabilizate. Procesele de stabilizare de exemplu prin fermentaie
anaerob produc reducerea coninutului de substane volatile, necesitnd creterea cantitii de
combustibili . Excepie face stabilizarea termic n vederea incinerrii. Daca namolurile tratate
termic se deshidrateaza foarte bine, acestea devin autocombustibile.[cww/tm/4]
Tehnicile uzuale pentru oxidarea termic (sau incinerarea)a nmolurilor sunt:
Incinerare n pat fluidizat (vezi figura 3.43), utilizata pentru incinerarea namolului constnd
dintr-un cilindru de oel avnd un pat de nisip si orificii cu aer pentru fluidizare; patul este
fluidizat cu ajutorul aerului sub presiune cca 20-35 kPa i temperatura controlat n jur de
760-820 C [cww/tm/4]. n cazul operrii n flux continuu sau cu opriri scurte, nu este
necesar alimentarea cu combustibili dup amorsarea arderii.[cww/tm/4]. Tehnica va fi
abordata in BREF-ul pentru incinerarea deseurilor, ce urmeaza sa fie elaborat.
174
Capitolul 3
Gaz evacuat si cenusa
Robinet presiune
Fereastra
de sticla
Spatiu de
expansiune
Arzator
Alimentare
nisip
Pat cu
fluidizat
Termocuplare
Intrare
namol
nisip
Arc refrectorizant
Intrare aer
fluidizat
Insuflare aer
Duze
Injectare combustibil
Robinet de presiune
Arzator de
preincalzire la
pornire pentru aer
cald
Figura 3.43: Incinerator cu pat fluidizat [cww/tm/4]
Oxidare cu aer umed procedeu descris n seciunea 3.3.4.2.4 i utilizat pentru nmolurile
netratate la temperaturi ntre 175-315C i presiune peste 20 Mpa; gazele, lichidele si cenusa
ce parasesc reactor, gazele pot fi dilatate pentru recuperarea puterii
Oxidare n sonda adnc ca o metod special de oxidare n aer umed, (vezi figura 3.44) de
ex. evacuarea namollului lichid intr-un mediu de temperatura si presiune controlate a unui
reactor tubular suspendat intr-o sonda adanca, oxigen sau aer injectat intr-un flux de namol,
cu temperatura de aprox. 290 C, cu un nivel de presiune intre 1014 MPa (presiune
hidrostatica); este o aplicatie speciala a oxidarii cu aer umed
175
Capitolul 3
Oxigen
Efluent
tratat
Afluent
Spatiu
monitorizat,
spatiu circular
Carcasa
sigilata
Vas de
proces
vertical
etansat
(reactor
Zona de
reactie
Figura 3.44: Reactor de oxidare cu sonda adanca [cww/tm/4]
Incinerare cu alte deeuri, metoda prezentnd avantajul reducerii costurilor prin utilizarea
aceleiasi isntalatii si avand avantajul producerii de caldura prin incinerarea deseurilor
necesare evaporarii continutului de apa din namol. Aceasta tematica va fi abordata in BREFul pentru incinerarea deseurilor
Toate tehnicile necesit tratamente ulterioare ale gazelor i lichidelor rezultate.

Aplicatie
Reducerea termic nu este o tehnologie neaprat necesar ce trebuie sa functioneze pe un
amplasament chimic. De obicei doar instalatiile mari opereaza tratarea namolului in asemenea
cantitati mari, alte trimitandu-si namolul catre o evacuare externa. Cauzele constau in necesarul
de personal calificat, costuri mari pentru ntreinere iar avantajele de recuperarea cldurii se
observ numai n cazul cantitilor mari de nmoluri deci la instalatiile ce sunt dotate cu o
asemenea tehnica.
Incinerarea cu alte deeuri este rentabil acolo unde deja funcioneaz o instalaie de incinerare
a deeurilor considerand ca incineratorul este echipat adecvat - sau acolo unde este prevzut
construcia unui astfel de incinerator.
Avantaje si dezavanje
Avantaje
Incinerare:
Distrugere eficient a materiei organice
din nmol.
176
Dezavantaje
Incinerare:
Necesar personal calificat
Consum suplimentar de combustibili
Capitolul 3
Avantaje
Incinerarea cu alte deeuri:

Caldura pentru evaporarea apei si
incinerarea namolului este furnizata de
incinerarea deseurilor solide, nefiind
necesara combustibilul suplimentar
Oxidare n aer umed:

Procesul poate fi construit pentru a-i fi
suficienta caldura sa cedata, uneori fiind
vorba si de recuperarea puterii.
Reactor cu sonda adnc:
Spaiu mic
Eliminare eficient a suspensiilor solide i
a materiei organice
Proces puternic exoterm
Emisii mirositoare minime in aer
Dezavantaje
Emisii gazoase i mirosuri
Incinerarea cu alte deeuri:
Poate conduce la emisii ridicate de
PCDD/PCDF si metale grele atunci cand
conditiile de ardere si sistemul de epurare
al gazului nu sunt reglate pentru aemstec
(de ex. masuri primare pentru reducerea
dioxinei , masuri secundare pentru
reducerea ambelor, a dioxinei si a
metalelor grele).
Oxidare n aer umed:
Producerea de deeuri lichide foarte greu
de reciclat
Necesar personal super calificat
Reactor cu sonda adnc:
Necesar personal calificat
Efecte inter-media
Principalul efect asupra mediului provocat de ctre metoda reduciei termice a nmolurilor
const n emisia de gaze i ape uzate din timpul procesului.
Emisiile gazoase din incineratoarele cu pat fluidizat constau din particule de cenu, oxizi de
azot, gaze acide, hidrocarburi sau metale grele funcie de compoziia nmolurilor sau tipul de
combustibil. Tehnologiile de spalare umed (vezi seciunea 3.5.1.4) sunt utilizate pentru
reducerea acestor emisii. Eliberarile apoase de la spalarea la umed contin materii suspendate si
gaze dizolvate ce necesita tratarea apei uzate. Emisiile in aer si eliberarile de apa uzata trebuie
sa se supuna Directivei Incinerrii Deeurilor 2000/76EC [cww/tm/135], Anexele II, IV i V.
n incineratoarele cu pat fluidizat nu rezult cenu la baza reactorului aceasta fiind antrenat de
gazele de combustie.
n procesele de oxidare cu aer umed, gazele, lichidele i cenua sunt evacuate din reactor.
Lichidele si cenusa sunt intoarse prin schimbatoarele de caldura pentru a pre-incalzi namolul,
gazele sunt separate de particule i picturile de lichid cu ajutorul cicloanelor si apoi eliberate in
atmosfera. n instalaiile de mari dimensiunii gazele evacuate pot destinde in turbine pentru
recuperarea energiei electrice [cww/tm/135]. Faza lichida este separata de partea solida si este
trimisa in rezervorul de sedimentare sau spre epurare. Lichidele rezultate conin de regul o
ncrctur organic mare ( CCO 10-15 g/l) .
Procesele de oxidare n sonda adanca necesit separarea amestecurilor solid-lichid i gaz-lichid
i supunerea acestora proceselor de epurare la fel i supernatantul rezultat. Aceste tratamente
reduc coninutul de CCO din nmoluri cu >80%[ cww/tm/4]
Necesarul de energie pentru reducerea termic a nmolurilor depind de puterea calorica a
acestora, de ex. de concentraia de ap i puterea calorific a nmolului uscat.
Monitorizarea
Procesul de incinerare (focar) este operat de un system de control al procesului si monitorizat
prin:
177
Capitolul 3
Msurarea volumelor
Msurarea temperaturilor
Msurarea presiunii
Analize.
Mecanismele de reglare automat constau n meninerea temperaturii specifice in zona de

incinerare iar fluxul de gaz primeste concentratia exacta de oxigen. Asigurannd timpul optim de
stationare, excesul de aer si temperatura, se va realiza o ardere completa a cenusii.
Monitorizarea trebuie s se conformeze Articolelor 10 i 11 din Anexa III a Directivei
2000/76/EC privind incinerarea deseurilor [cww/tm/155].
Situatia economica
Tehnica
Costuri de operare
Incinerare n pat fluidizat

Oxidare n aer umed
Oxidare n sonda adnc
Incinerare cu alte deeuri
178
Capitolul 3
3.5
Tehnologii de tratare la finalul proceselor a gazelor uzate

evacuate
Tehnologiile de tratarea a gazelor uzate evacuate sunt similare cu tehnologiile utilizate pentru
epurarea apelor uzate situate la finalul proceselor. Relaiile dintre diferitele tipuri de poluani i
tehnicile de epurare din seciunea 1.3.2.2 sunt ilustrate n Figura 3.45.
Evacuarea
Waste gas
gazelor
uzate
release
Production
Productie,
handling
manipulare,
work-Up
pregatire
Recuperarea
Substance
substantei
recovery
Recuperar
Energy
earecovery
energiei
Ardere
Combustion
Recovery
Tehnici
detechniques
recuperare
Membrane separation
Membrane
separatoare
Condensation
Adsorption
Condensare
Wet scrubbers
Absorbere
Separators
Scrubere
umede
Cyclones
Separatoare
Electrostatic precipitators
Fabric filters
Cicloane
Two-stage dustelectrostatice
filters
Precipitatoare
Absolute filters
Filtre
textile
High efficiency air filters
Filtre
de praf dou trepte
Mist filters
Filtre
absoluteand wet sorption
Dry, semi-dry
Filtre de nalt eficien
Filtre de condens
Absorbire umeda, uscata, semi-uscata
Compui
Volatile
organici
organic
volatili
compounds
Volatile
Compui
inorganic
anorganici
compounds
volatili
(incl. NOx,
SOxx, ,HCl,
SOx,
(NO
HF)
HCl,HF)
Particul
Partie culates
Particul
Partieculates
NOx
SOx
HCl, HF
Abatement
Tehnici detechniques
reducere
Biofiltre
Biofiltration
Bioscrubere
Bioscrubbing
Biofiltre
Biotricklingcu absorbie
Oxidare
termic
Thermal oxidation
Catalytic oxidation
Oxidare
catalitic
Flaring
Reducere
prin flama
Separators
Separare
Cyclones
Cicloane
Electrostatic precipitators
Fabric filters
Precipitatoare
electrostatice
Catalytic
filtration
Filtre
textile
Two stage dust filters
Filtre
de praf dou trepte
Absolute filters
Filtre
absoluteair filters
High efficiency
Filtre
de nalt eficien
Mist filters
Dry, semi-dry
and wet sorption
Filtre
de condens
SNCR / SCR
Adsorbie
umed, i uscat
SNCR/SCR
Figura 3.45: Ordinea Tehnicilor de tratare a gazelor uzate la finalul proceselor raportate la tipul
contaminantilor
179
Capitolul 3
Sursele gazelor reziduale de tratat sunt:
procese la temperaturi normale, cum ar fi procesele productie, manipulare si pregatire cu

urmtorii poluani principali:
-
compui organici volatili cum ar fi solvenii

compui anorganici ca derivai halogenai, hidrogen sulfurat, amoniac, monoxid de
carbon
- particule sub form de praf
procese de incinerare, cu principalii poluani:
- particule sub form de cenu i praf, coninnd negru de fum, oxizi de metale
- gaze arse cu monoxid de carbon, derivai halogenai, oxizi de sulf (SOx), oxizi de azot
(NOx)
Gazele reziduale rezultate sunt tratate prin tehnici unde:
coninutul gazelor reziduale este recuperat i reciclat la procesul iniial sau utilizat n alt
proces ca materie prima sau agent termic sau purttor de energie sau
poluanii sunt redui.
Compuii a cror recuperae este avantajos din punt de vedere economic includ:
compui organici volatili recuperai din vapori de solveni sau vapori ai produselor cu
temperatur joas de fierbere
compui organici volatili folosii ca purttori de energie n incineratoare sau cazane cu abur
acid clorhidric
amoniac reciclat n procesul de producie
dioxid de sulf, transformat n acid sulfuric, sulfur sau gips
materie prima sau finit cu coninut ridicat de praf.
Tehnologiile de prelucrare sunt - urmrind figura 3.45 - calasificate astfel:
tehnici de recuperare pentru compuii organici volatili i compuii anorganici:

- separare prin membrane (vezi capitolul 3.5.1.1)
- condensare (vezi capitolul 3.5.1.2)
- adsorbie (vezi capitolul 3.5.1.3)
- spalare la umed (vezi capitolul 3.5.1.4).
tehnici de reducere pentru compuii organici volatili i compui anorganici:

- filtrare biologic (vezi sectiunea 3.5.2.1)
- spalare biologic (vezi sectiunea 3.5.2.2)
- bio-picurare (vezi sectiunea 3.5.2.3)
- oxidare termica (vezi sectiunea 3.5.2.4)
- oxidarea catalitica (vezi sectiunea 3.5.2.5)
- flama (vezi sectiunea 3.5.2.6).
tehnici de recuperare i reducere pentru particule, folosind:

- separator (vezi sectiunea 3.5.3.1)
- ciclon (vezi sectiunea 3.5.3.2)
- filtru electrostatic (vezi capitolul 3.5.3.3)
- scruber umed pentru pulberi (vezi capitolul 3.5.3.4)
- filtru textil, inclusiv filtru ceramic (vezi sectiunea 3.5.3.5)
- filtru catalitic (vezi sectiunea 3.5.3.6)
- filtru de praf in doua trepte (vezi sectiunea 3.5.3.7)
- filtru absolut (filtra HEPA) (vezi sectiunea 3.5.3.8)
180
Capitolul 3
filtru de aer cu randament mare (HEAF) (vezi sectiunea 3.5.3.9)

filtru de vapori (vezi sectiunea 3.5.3.10).
tehnici de recuperare i reducere a gazelor evacuate de ardere:

- injectare de sorbent uscat (vezi capitolul 3.5.4.1)
- injectare de sorbent semi uscat (vezi capitolul 3.5.4.1)
- injectare de sorbent umed (vezi capitolul 3.5.4.1)
- reducere ne-catalitic selectiv a NOx (SNCR) (vezi capitolul 3.5.4.2)
- reducere catalitic selectiv a NOx (SCR) (vezi capitolul 3.5.4.2).
Majoritatea tehnologiilor de tratare nu pot fi calsificate simplu ca tehnici de recuperare sau

reducere deoarece recuperaarea poluanilor depinde de aplicarea unor etape suplimentare de
separare.
Unele tehnici desrise sunt operaii individuale i / sau procese, altele sunt utilizate numai ca
metode secundare de pretratare pentru a evita deteriorarea procesului principal sau pur i simplu
iau rolul unui prefiltru sau sunt utilizate pentru finisare. Altele pot fi folosite att ca tehnologie
individual ct i secundar. Vor fi date exemple n paragrafele care urmeaz.
Cele mai multe tehnici de prelucrare a gazului rezidual necesit n plus prelucrri aplicate dupa
proces, fie pentru creterea cantitilor de ap uzat, sau gazee ardere generate n timpul
procesului, i / sau distrugerea deeurilor solide. Aceasta problematica va fi discutata intr-un
capitol relevant ce va urma.
3.5.1 Tehnici de recuperare pentru COV i compuii anorganici

3.5.1.1 Separare prin membrane
Descriere
Separarea prin membrane a gazelor ine cont de permeabilitatea selectiv a vaporilor organici
cnd ptrund printr-o membran. Vaporii organici au o putere de ptrundere considerabil mai
ridicat dect oxigenul, azotul, hidrogenul sau dioxidul de carbon (de 10 pn la 100 de ori mai
mare [cww / tm / 74]). Gazul rezidual este comprimat i trecut prin membran. Efluentul
mbogit poate fi recuperat prin metode ca i condensarea (vezi capitolul 3.5.1.2) sau
adsorbia (vezi capitolul 3.5.1.3), sau poate fi redus, de exemplu prin oxidare catalitic (vezi
capitolul 3.5.2.5). Procesul este mult mai adecvat la concentraii nalte ale vaporilor. n multe
cazuri sunt necesare tratamente suplimentare pentru a atinge niveluri ale concentraiei suficient
de joase pentru ieire.
Separatoarele cu membrane sunt proiectate ca module, de exemplu module capilare (vezi figura
3.46) [c.w.w. / tm / 64], fabricate ca un strat de polimer.
181
Capitolul 3
Separator
capilar
Modul
capilar
Strat exterior
Concentrat
Alimentare
Permeat
Figura 3.46: Modul capilar membran tipic
Un sistem de separare prin membrane const din (vezi figura 3.47):
module membran
un compresor
un element de recuperare (de exemplu condensator, adsorber)
ventile i conducte
posibil o a doua treapt pentru prelucrri suplimentare.
Gaz rezidual
neepurat
Gaz rezidual
epurat
Supapa
Alimentare
Membrana
modul
Membrana
Permeat
Racitor
Condensat
Pompa de vid
Figura 3.47: Schema unui procedeu obinuit de separare prin membran
Pentru a crea diferena de presiune necesar dintre intrarea n membran i ieirea din
membran (0,1 1 MPa), sistemul funcioneaz fie cu o presiune mai mare la alimentare i vid
(aproximativ 0,2 kPa) la ieire, fie cu ambele [cww / tm / 64].
n timpul creterii concentraiei de vapori n interiorul membranei, nivelul concentraiei urc,
ajungnd la limite explozive, ceea ce dezvolt amestecuri explozive. De aceea sigurana este o
problem important i trebuie fcui pai pentru a evita aceste situaii.
182
Capitolul 3
Un exemplu de proces de separare cu membrane ca element de recuperare vapori (VRU) este

ilustrat n figura 3.48. Aici o a doua treapt de prelucrare (PSA, vezi capitolul 3.5.1.3)
mbunteter emisia, conform cerintelor.
Aplicatia
Separarea prin membrane este folosit de exemplu n industria chimic, industria petrochimic,
la rafinrii i n industria farmaceutic pentru a recupera vaporii de solveni sau vaporii de
combustibil din gazele de ardere sau aerul uzat. Exemple [cww / tm / 74] sunt recuperarea
urmtoarelor produse:
monomeri de olefine de la curenii de extracie a rinilor poliolefine

clorur de vinil de la fabricarea PVC
solveni i vapori de hidrocarburi de la umplerea cisternelor
hidrocarburi materii prime de la robinei de la rafinrii i cureni de gaz combustibil
hidrogen de la gazele de rafinrii.
Scruber
B1
Intrare
vapori
Compresor
V1
Prima treapt
membran
Trapta a
doua PSA
Ventil
Membran
Permeat
Reciclare
Intrare
lichid
Retur
Pomp de
vid
Figura 3.48: Aplicaia unui proces de separare cu membran ca element de recuperare vapori
(VRU)
Compuii care pot fi recuperai includ:
alcani
olefine
hidrocarburi aromatice
hidrocarburi clorurate
alcooli
eteri
cetone
esteri.
183
Capitolul 3
Limitele i restricii ale aplicarii:

Limite / restricii
Debitul gazului rezidual
depinde de suprafaa membranei,

se cunosc debite de 2100 3000 Nm3 / h
temperatura ambiantala, depinde de materialul
membranei
depinde de materialul membranei
foarte sczut, praful poate deteriora suprafaa
membranei, deci trebuie atinse mai nti
concentraii foarte sczute
pn la 90 %
Temperatura
Presiunea
Coninutul de praf
Concentraia compusilor organici volatili
Advantaje/Dezavantaje
Avantaje
este posibil refolosirea materiei prime.
procesul n sine este simplu.
nu rezult deeuri din proces.
Dezavantaje
sunt necesare prelucrri
ulterioare.
riscul exploziei.
si
tratari
Niveluri admisibile ale emisiei / randament

Parametru
Randament [ % ]
Hidrocarburi
90 991,a
Compui organici volatili
a
1
Pn la 90 991,a
Observaii
Proces
pentru
recuperare
de
hidrocarburi, sistem de condensare n
amonte
Recuperare de compui organici
volatili, sistem de condensare n
amonte i aval
pentru membrane soluii

[cww/tm/74]
Efecte inter-media
Combustibil
Materialul membranei
Agent de rcire
Energie [kWh/1000 Nm3]
Cdere de presiune [MPa]
1
2
Cantitate
250 1
0.11 2
Observaii
inclus energia electric pentru

ventilator
[cww/tm/70]
[cww/tm/64]
Separarea prin membrane este frecvent folosit ca o etap de concentrare pentru a uura
recuperri sau tratri ulterioare, ca de exemplu:
mbogirea fazei gazoase n compui organici volatili, crete punctul de condensare a

gazului rezidual, dei condensrile ulterioare au loc mult mai repede, economisndu-se bani
incinerarea unui gaz rezidual mbogit reduce necesitatea unui alt combustibil.
Compuii organici volatili rezultai din procesele de separare prin membran sunt de obicei
reciclai i nu rezult reziduuri din procesele actuale. Pot rezulta totui deeuri din tratri
ulterioare n funcie de tehnica utilizat. Emisii reziduale pot aprea de la apa de rcire sau de la
gazul rezidual tratat. Aceti cureni de gaze, fie se elibereaz n atmosfer, fie se trimit la o
tratare ulterioar a gazului rezidual cum ar fi adsorbia sau calcinarea.
184
Capitolul 3
Monitorizarea
Eficiena sistemului de separare prin membran este determinat prin monitorizarea
concentraiei compuilor organici volatili nainte i dup sistem. Compuii organici volatili pot
fi determinai ca i carbon total prin ionizarea n flacr. Performana este mbuntit prin
controlul concentraiei compuilor organici volatili de ambele pri ale membranei. Din motive
de siguran, raportul dintre compuii organici volatili i oxigen trebuie controlat cu atenie
(riscul exploziei).
Situatia economica
Tipuri de costuri
Costuri capitale
3
[per 1000 Nm /h]
Costuri pentru
exploatare
munca
utilitati
1
Costuri
EUR 300000
EUR 1500/yr
EUR 60000/yr per 1000 Nm3/h 1
Observatii
Un sistem de tratatare 200
3
Nm /h
4 zile pe an
[cww/tm/70]
Parametrii cu costuri relevante sunt cantitatea de gaz rezidual i serviciile tehnice pentru
membran. Profitul rezult din recuperarea compuilor organici volatili.
Costurile sistemului variaz n funcie de scopul urmrit prin recuperare, capacitate i design.
Perioadele de amortizare se aprecieaz a fi ntre patru luni i un an n condiii favorabile
[cww/tm/74]. Pe de alt parte s-ar putea s nu existe de loc amortizare. Procesul combinat, de
exemplu cu adsorbie sau absorbie s-ar putea dovedi mult mai profitabil, comparativ cu
procesul simplu de separare prin membran.
3.5.1.2 Condensarea
Descrierea
Condensarea este tehnica de eliminare a vaporilor de solvent dintr-un curent de gaz poluat prin
reducerea temperaturi acestora sub punctul de roua
n funcie de intervalul temperaturilor la care opereaz, exist diferite metode de condensare:
condensare liber, la temperaturi de condensare sub 25 C

condensare cu refrigerent, la temperaturi de condensare sub 2C
condensare cu amestec de rcire (amestec de ghea cu diferite sruri), la temperaturi de
condensare sub 10C
condensare cu amoniac, la temperaturi de condensare sub 40C ( condensare ntr-o
singur treapt ) sau 60C ( condensare n dou trepte )
condensare criogenic, la temperaturi de condensare sub 120C, n practic adesea
opernd ntre 40C i 80C n instalaia de condensare
condensare n circuit nchis cu gaz inert.
Condensarea se produce direct (ex. prin contactul dintre gaz i lichidul de rcire ) sau indirect (
rcire cu schimbtoare de cldur ). Condensarea indirect este preferat datorit faptului c nu
necesit o faz adiional de separare ca n cazul condensrii directe. Sistemele de recuperare a
condensului pot varia de la sisteme simple formate dintr-un singur condensator, pn la sisteme
multi-condensor proiectate pentru recuperarea energiei i vaporilor cu maxim de randament.
185
Capitolul 3
Condensatoarele n circuit nchis cu gaze inerte sunt proiectate pentru sisteme n ciclu nchis la
care concentraia vaporilor este ridicat. Acestea sunt constituite dintr-un volum fix de gaz
inert, n general azot, care este n mod continuu circulat ntre cuptor i instalaia de condensare.
Amestecul de azot-vapori este condus continuu n modulul de recuperare unde o serie de
schimbtoare de cldur rcesc i condenseaz vaporii.
Proiectarea i funcionarea condensatoarelor este strns legat de tipul rcitorului utilizat n
proces. De exemplu :
Instalaiile de condensare cu lichid de rcire (n afar de cele criogenice) funcioneaz cu

dou tipuri de schimbtoare de cldur:
Schimbtoare de cldur cu manta [cww/tm/71] care pot fi cu rcire cu ap sau cu rcire cu

aer. Eficiena condensrii poate fi mrit prin realizarea operaiei n dou faze, utiliznd ap n
prima faz si un lichid refrigerat ( ap, saramur etc.) ca agent de rcire n faza a doua. Un
sistem n dou trepte (vezi fig. 3.49 ) este compus din:
Recuperatorul, utiliznd un curent de gaz purificat ca agent de rcire

Pre-rcitorul utiliznd ap rcit sau un curent de gaz rece purificat
Condensatorul principal cu refrigerent
Ventile i conducte
O alt variant implic condensarea parial la o temperatur uor ridicat urmat de nlturarea
COV-urilor remanente din curentul de gaze prin diferite tehnici , ca de exemplu prin adsorpie (
vezi Seciunea 3.5.1.3 )
Pentru minimizarea formrii de cea, va fi utilizat o serie de condensatoare sau reducerea
turbulenei gazului n condensator.
Aer ncrcat
cu solvent
Recuperator
cu aer rece
purificat
Pre-rcitor cu
ap rcit sau
aer rece purificat
Condensator
cu refrigerent
Solvent
recuperat
Figura 3.49: Sistem de condensare n dou trepte
Schimbtoare de cldur elicoidal [cww/tm/71] fiind constituite n principal din dou

tubulaturi lungi introduse una n alta formnd o pereche de spirale concentrice. Agentul de
rcire ptrunde prin duze periferice n centrul spiralei i iese prin intermediul unor pipe la
periferia spiralei. Vaporii rezultai din proces ptrund prin partea inferioar a condensatorului si
se deplaseaz ctre partea superioar n contracurent.
n cazul turnurilor de rcire care folosesc ap de suprafa ca agent de rcire se acumuleaz
depuneri n schimbtoarele de cldur, fiind necesare operaiuni de curire sau tratarea apei.
n prezena unor compui acizi sau alcalini este necesar recircularea i dozarea de acizi sau
alcalii.
186
Capitolul 3
Condensarea criogenic se face utiliznd vaporizarea de azot lichid ca agent de rcire,

pentru condensarea vaporilor de COV-urilor pe suprafaa condensatorului. Evaporarea
azotului este este utilizat pentru a obine o ptur inert. O variant o constituie
condensarea n atmosfer inert, de ex. azot pentru a permite curentului de gaz s conin
concentraii mari de COV-uri. Exemple de condensare criogenic n figurile 3.50 i 3.51.
[cww/tm/71].
Atmosfer de azot
Rezevor cu
azot lichid
Reactor
Condensator
Azot
Rezervor
de solvent
Usctor
Solvent
recuperat
Azot + solvent
Figura 3.50: Sistem de recuperare integral prin condensare n atmosfer de azot
Aer solvent
Condensatoare de proces
Pre-condensator
Vaporizator
de azot
Solvent
recuperat
Econmizor
de proces
Econmizor
de azot
Solvent
Solvent
recuperat recuperat
Aer
purificat
Curent
de azot
Azot
lichid
Figura 3.51: Sistem de recuperare criogenic n atmosfer inert
187
Capitolul 3
Sistemul de condensare criogenic este constituit din:
Pre-condensatorul cu ap rcit sau gliocol

Condensatorul principal de proces
Economizorul de proces
Economizorul de azot
Vaporizatorul de azot
Conducte i ventile.
Un sistem clasic de condensare n gaz inert cu ciclu nchis ( vezi fig 3.52) [cww/tm/71]
const din:
-
Schimbtor de cldur, pentru pre-rcirea curentului de gaz

Condensatorul principal, refrigerat mecanic pn la 40C
Separatorul de solveni, alimentare cu azot.
Aplicatia
Condensare prin racire
Condensarea prin racire se aplic curenilor de gaz puternic saturai ( avnd punct de condensare
ridicat) cu compui volatili ( organici sau anorganici) sau substanelor odorante urmnd
extragerea acestora din curentul de gaz saturat cu ap unde apa condensat funcioneaz ca un
absorbant ( n cazul n care compuii sunt solubili n ap).
Condensarea coolant este esenial n pre-tratarea sau post-tratarea emisiilor gazoase ale
instalaiilor de tratarea a gazelor uzate, eliminarea principal a COV-urilor urmnd a se face n
instalaii de absorbie (vezi seciunea 3.5.1.3 ), scrubere (vezi seciunea 3.5.1.4) sau
incineratoare (seciunea 3.5.2.4). Pe de alt parte condensarea se poate aplica ca post-tratament
emisiilor gazoase mbogite de ex. membranelor de separaie (seciunea 3.5.1.1) striparea
(seciunea 3.3.4.2.14) sau distilarea (seciunea 3.3.4.2.12).
188
Capitolul 3
Azot
Refrigerent
Separator
de solvent
Condensator principal
Azot
curat
Solvent
recuperat
Schimbtor de cldur
Curen redus
pentru reciclare
Curire
final
Aer cu
solvent
Cuptor
Figura 3.52: Sistem de condensare cu gaz inert n circuit nchis
Limite si restrictii ale aplicatiei sunt [cww/tm/70]:

Limite i restricii
Debitul gazului
Temperatura de intrare
Coninutul de ap
Presiunea
Praf
Miros
Amoniac
100-100000 Nm3 /h
50-80C
gazul trebuie s fie lipsit de ap cnd
condensarea are loc sub 0C
atmosferic
< 50 mg/Nm3 ( nelipicios)
> 100000 uniti/Nm3
200-1000 mg/Nm3
Condensarea criogenic
Condensarea criogenic se aplic pentru toi compuii volatili organici sau anorganici indiferent
de presiunea vaporilor fiecruia. Aplicat la temperaturi sczute metoda permite condensarea cu
eficien ridicat permind un control eficient al emisiilor finale de COV-uri. Pe de alt parte
folosirea temperaturilor sczute sub punctul de nghe al apei face necesar folosirea de gaze
complect lipsite de umiditate. Aceast metod rspunde instantaneu modificrilor concentraiei
COV-urilor in emisii i permite recuperarea teoretic a oricrui tip de COV chiar n condiii
variabile. Aceast flexibilitate a procesului l face aplicabil pentru controlul COV-urilor n
fabricile cu profile multiple si producie continu sau n arje [cww/tm/150].
Limite i restricii ale aplicarii
Debitul gazului
Limite i restricii
pn la 5000 Nm3/h
189
Capitolul 3
Temperatura de intrare a gazului

Presiunea
1
[cww/tm/70]
pn la 80 C
2-600 kPa1
Avantaje / Dezavantaje
Avantaje
Tehnologie compact
Controlul eficient al procesului
Recuperarea solventului n condiiile n care
efluentul nu conine amestecuri greu de separat
Recuperarea cldurii.
Dezavantaje
Cantitatea de ap de rcire trebuie distribuit
n regiunile cu deficien de ap
Eficiena depinde considerabil de debitul
gazului si de compoziia acestuia
Prelucrarea si/sau tratarea suplimentara
necesara.
Condensare criogenic
Tehnologie compact
Recuperarea solvenilor organici posibil din
amestecul condensat
Eficien mare a nlturrii COV-urilor
Azotul este recirculat
Controlul eficient al procesului cu posibilitatea
calculrii aproximative a emisiilor finale .
Neaplicabil la emisii cu umiditate datorit
formrii de ghea care mpiedic transferul de
cldur
Necesitate producerii azotului pe plan local
sau aprovizionare de la ali productori
Agentul de rcire poate forma ghea sub 0C
pe schimbtoarele de cldur

Condensarea in rece
Parametru
Mirosul
Amoniacul
1
Randament
[%]
6090 1
2060 1
Nivelul emisiilor
[mg/Nm3]
Randamentul
[%]
Nivelul de
emisie
[mg/Nm3]
Observatii
initial > 100000 ou/Nm3
initial 200-1000 mg/Nm3
[cww/tm/70]
Condensarea criogenica
Parametru
Diclormetan
<20-<40 1
Toluen
<100 1
Metil-etil-ceton (MEK)
<150 1
Aceton
<150 1
Metanol
<150 1
COV
1
10005000 1
Observatii
la 95 C, initial
3
20-1000 g/Nm
la 65 C, initial
3
20-1000 g/Nm
la 75 C, initial
3
20-1000 g/Nm
la 86 C, initial
20-1000g/Nm3
la 60 C, initial
3
20-1000 g/Nm
Initial 2001000 g/Nm3
[cww/tm/70]
Efecte inter-media
Consumabile
Agent de rcire ( aer, ap,
saramur, amoniac-solutie sarata)
190
Cantitate
Observatii
Funcie de domeniul de
aplicaie
Ventile, pompe, instalaii
Capitolul 3
Variaia presiunii [kPa]
1
diverse
0.10.2 1
[cww/tm/70]
Cantitatea de ap uzat generat din instalaiile de condensare este direct proporional cu

cantitatea de condensat care la rndul lui este direct proporional cu coninutul de umiditate i
temperatura de rcire. Compoziia condensatului este:
Condensarea COV-urilor:
Condensarea amoniacului/amine:
200-1000 mg/l CCO

400-2000 mg/l azot Kjeldah.
Condensarea criogenica
Consumabile
Azot ca agent de rcire
Energie [kWh/1000 Nm3 ]

1
2
Cantitate
1015 kg/kW racire
70
25 2
Observatii
1
Funcie de tipul instalaiei,

tipul solventului, etc
Intrare la 80 C, ieire la
70C
[cww/tm/71]
[cww/tm/70]
Alte consumabile:
Abur ca agent de topire, atunci cnd condensatorul se acoper cu ghea datorit umiditii
din efluent
Aer lipsit de umiditate pentru operaiile pneumatice
Condensatul poate fi reutilizat, procesat sau eliminat.
Consumul de azot lichid se mparte n:
Procese stand-by (pentru meninerea temperaturii)
Rcirea curentului de gaz supus condensrii.
Dac dup procesul de condensare cantitatea de COV-uri este nc ridicat, este necesar
supunerea la alte tratamente ( de ex. adsorbie, incinerare).
Condensarea ciclica a gazului inert
Consumabil
Azot ca gaz inert pentru evacuari
de urgenta i/sau pentru
refrigerare
Energie [kWh/1000 Nm3 ]
Cantitate
Observatii
12 tone/zi 1
Ventile, pompe, instalaii
diverse

1
[cww/tm/71]
Monitorizare
Eficiena sistemelor de condensare ca sisteme de curire a aerului poate fi determinat prin
monitorizarea concentraiilor vaporilor de solvent nainte i dup proces. COV-urile pot fi
msurate ca carbon total, excluznd particulele, utiliznd detector de ionizare cu flam.
Reducerea eficienei pentru emisiile odorizante se determin prin luarea de probe n locuri de
191
Capitolul 3
prelevare apropiate i analizarea lor prin olfactometrie. Sistemele criogenice necesit

monitorizarea variaiei presiunii.
Sistemele criogenice necesit utilizarea controlerelor logice programabile standardizate pentru
controlul necesarului de azot pentru rcire. Automatizarea proceselor devine posibil prin
prevederea cu senzori i alarme, intervenia operatorilor fiind necesar numai n verificrile de
rutin.
n mod adiional n sistemele cu ciclu de gaze inerte, analiza oxigenului este necesar pentru
asigurarea atmosferei inerte n care cantitatea de oxigen nu trebuie s depeasc 5% din motive
de securitate. Dac coninutul de oxigen este prea ridicat se injecteaz azot pentru restabilirea
atmosferei inerte.
Situatia economica
Costuri
Condensarea
criogenica
Tipuri de costuri
Condensarea prin
racire
Costuri de investitie a
Costuri de exploatare:
Costurile cu forta de
munca
EUR 5000 b 1
EUR 500000 c 1
2 ore pe saptamana
1
+ 1 personal / zi pe an
1 personal /zi
1
/saptamana
Condenearea in
circuit inchis cu gaz
inert
pro 1000 Nm /h
excluznd pompe, conducte, turn de rcire
c
excluznd tehnologiile secundare i depozitul de azot
1
[cww/tm/70]
b
Beneficiile constau din recuperarea COV-urilor.

Factorii ce determina costurile [cww/tm/71]:
Factori
Influene/rezultate
Debitul efluentului
Necesitatea reducerii temperaturii, ncrcarea
agentului de rcire
Mrimea instalaiei
Costurile echipamentelor (direct proporionale)
Aprovizionarea cu agent de rcire (direct
proporionale)
Tehnici complicate de separare a evacurilor
(direct proporionale)
Tehnici de separare consumatoare de energie
Amestec de solveni
Solubilitatea solvenilor
Retehnologizare [cww/tm/71]:
192
Condensare cu gaz inert

n circuit nchis
Adaptare uoar cnd apa de

rcire este disponibil cu
schimbtoarele de cldur
amplasate n apropiere sau pe
partea
relevant
a
echipamentului
Montarea poate face n

deviaie, se poate nlocui
orice vaporizator cu azot,
trebuie instalat lng sursa
de azot lichid pentru a
minimiza lungimea pipelor
criogenice, sistemul poate fi
adaptat la o instalaie
Dificil de adaptat n
instalaii vechi, este mult
mai
potrivit
pentru
instalaii noi
Capitolul 3
existent
integrat
nou
sau poate fi
ntr-o instalaie
3.5.1.3 Adsorptia
Descrierea
Adsorbia este o reacie heterogen n care moleculele de gaz sunt reinute pe o suprafa solid
(adsorbantul) care are specificitate pentru anumii compui care astfel sunt eliminai din efluent.
Cnd absorbantul a reinut cantitatea maxim de compus, coninutul este desorbit, regenernduse astfel o parte din adsorbant. Prin desorbie produsul contaminant este de regul n
concentraii mari, astfel nct poate fi recuperat sau distrus.
Cele mai importante sisteme de adsorptie sunt:
Adsorbie n pat fix

Adsorbie n pat fluidizat
Adsorbie n pat cu micare continu
Adsorbie cu presiune oscilant
Adsorbia n pat fix (vezi fig 3.53) [cww/tm/71] este un proces larg rspndit. Gazele uzate,
aerul exhaustat, etc. sunt supuse procesului de rcire, condensarea parial a vaporilor de ap i
nclzire n scopul reducerii umiditii i minimizrii apei co-adsorbite. Alimentarea cu gaz a
adsorbantului se face la o temperatur de 40C, acesta parcurgnd patul adsorbant de sus n jos ,
ieind purificat. Pentru apermite regenerarea adsorbantului se opereaz de regul cu 2-3 paturi
adsorbante, n aa fel nct n timp ce unul funcioneaz unul va fi regenerat i al treilea va fi n
ateptare. Un proces de adsorbie cu pat dublu este ilustrat n fig 3.53.
Curent de
gaz inert
Valv
nchis
Valv
deschis
Aer purificat
Condensator
Pat de
adsorbie
1
Pat de
adsorbie
2
Solvent
recuperat
Ap
Decantor
Aer cu
solvent
Pre-rcitor
Filtru
Figura 3.53: instalaie tipic de adsorbie cu pat dublu
Adsorbia n pat fluidizat ( vezi fig. 3.54) [cww/tm/132] utilizeaz turbulena gazelor ( mai
ales n gama 0,8-1,2 m/s) pentru a menine adsorbantul ntr-o stare fluid. Acest sistem
presupune existena paturilor adsorbante rezistente la mbcsire. Acestea funcioneaz cu
adsorbie-desorbie continu, adsorbantul fiind regenerat continuu n schimbtorul de cldur de
unde este returnat n mod pneumatic napoi n patul fluidizat.
Adsorbia n pat cu micare continu (vezi fig. 3.55) [cww/tm/71] se desfoar prin
micarea continu a stratului absorbant n curentul de gaz introdus n contracurent. Adsorbantul
193
Capitolul 3
saturat aflat n partea inferioar a instalaiei este transferat ctre instalaia de regenerare
continuu a adsorbantului.
Adsorbia n presiune oscilant ( PSA) poate separa gaze sau vapori coninnd mixturi de
gaze, simultan regenernd adsorbantul. Aceasta se face n 4 etape:
Etapa 1: curentul de gaz ptrunde n adsorbant cu presiune ridicat
Etapa 2: adsorbia se face la presiune ridicat pn la obinerea de componeni puri
Etapa 3: depresurizare
Etapa 4: purjarea la presiune redus sau n vid.
Etapa 4 produce separarea componentelor corespunztor aderenei pe stratul adsorbant. Prin
mbuntiri aceast tehnic mrete capacitatea de recuperare i reutilizare a amestecurilor de
gaze.
Curent
de aer
Gaz purificat
A
B
Gaz
impurificat
Ap de rcire
C
Aburi
D
Ap de
rcire
E
Curent
de aer
Figura 3.54: Adsorptie in pat fluidizat

a) adsorbant regenerat, b) pat fluidizat, c) gaz inert, d) ventilator, e) separator
Adsorbani tipici sunt [cww/tm/71]:
194
Granule de crbune activ (GCA), cel mai comun adsorbant cu mare gam de utilizri i far
restriciila compui cu sau fr polaritate; GCA poate fi impregnat cu oxidani ca de ex.
permanganat de potasiu sau compui de sulf ( pentru mrirea capacitii de reinere a
metalelor grele) [cww/tm/70]
Zeolii cu proprieti care difer funcie de tip, funcionnd fie ca o sit molecular, ca
schimbtor de ioni selectiv sau adsorbant hidrofob de COV-uri
Particule de polimer macroporos, utilizat n form granular sau ca pat, ne fiind foarte
selectiv la COV-uri
Silica gel
Silicai de sodiu-aluminiu.
Capitolul 3
n funcie de metodele de regenerare continu sau simultan descrise anterior, exist diferite
metode de regenerare a adsorbantului din paturile fixe:
Regenerare prin oscilaii termice

Regenerare cu vacuum
Adsorbie n presiune oscilant ( PSA) descris mai sus.
Aer de stripare contaminat
Desorber
Noncondensabil
Abur
Condensator
Solvent
desorbit
Aer
purificat
Solvent
recuperat
Aer de
racire
Figura 3.55: Adsorbie i desorbie n paturi cu micare continu
Regenerarea prin oscilaii termice utilizeaz urmtoarele surse termice:
Abur, cel mai utilizat

Microunde
nclzitoare incluse
Gaze inerte fierbini, pentru exploatarea n siguran a granulelor de crbune activ
Aburii supranclzii sunt trecui prin materialul adsorbant i apoi condui n instalaia de
condensare, separare gravitaional sau prin distilare pentru separarea compuilor antrenai.
Folosirea aburilor supranclzii este metoda principal de regenerare a granulelor de crbune
activ, dar se aplic i metoda cu gaze inerte fierbini. Zeoliii pot fi regenerai cu cureni de aer
fierbinte. Adsorbanii pe baz de polimeri necesit temperaturi mult mai mici ale aburilor sau
gazelor calde pentru regenerare ( cca 80C)
Regenerarea cu vacuum permite desorbia la temperatura ambiant, permind recuperarea i
reutilizarea substanelor instabile. Aceast metod se poate aplica la adsorbanii cu crbune
activ, zeolii sau polimerii adsorbani.
195
Capitolul 3
Aplicatia
The application of adsorption encompasses:
Recuperarea COV-urilor ( materii prime, produs, solveni, alimentare cu combustibili, etc.)

pentru reutilizare i recirculare, pentru a mbuntii funcionarea altor procese de
recuperare cum ar fi folosirea membranelor filtrante ( vezi seciunea 3.5.1.1)
Reducerea poluanilor rezultai din instalaiile de tratare ca COV-uri, substane odorante,
urme de gaze etc. care nu pot recirculate sau utilizate sub alt form, cum ar fi carbune activ
care se incinereaz
ca filtre de gard la instalaiile de tratare finale.
Aplicarea ca tehnologii de tratare nu se recomand la emisii gazoase cu concentraii mari de

COV-uri deoarece regenerarea repetat va avea efect defavorabil asupra profitabilitii. Pentru
aceste emisii exist alte tehnologii recomandate.
Tehnologiile cu adsorbie sunt aplicabile pentru controlul, recuperarea, reciclarea sau prepararea
emisiilor de aer poluate cu COV-uri rezultate din:
Degresri
Pulverizare vopsele
Extracia solvenilor
Acoperiri cu pelicule metalice
Acoperiri cu pelicule de plastic
Tratarea hrtiei
Produse farmaceutice
Combustibili, gazolin, etc.
Limitri i restricii ale utilizarii:
Limite / restricii
Debitul gazului
[Nm3/h]
Temperatura [C]
Presiunea [MPa]
COV-uri
Dioxine [ng/Nm3
TEQ]
Umiditate relativ
1
GAC
100100000 1
Zeoliti
<100000 1
1580 1
0.12 1
maximum 25 % of LEL
<250 1
atmosferic 1
maximum 25 % LEL
Polimeri
maximum 25 % LEL
10100 1
maximum <70 %
cat de scazuta posibil
[cww/tm/70]
Avantaje /Dezavantaje
196
Avantaje
Eficien mare n eliminarea i recuperarea
COV-urilor
Tehnologie simpl i robust
Grad mare de saturare a adsorbantului
Instalaie simpl
ntreinere uoar.
Dezavantaje
Particulele din efluent pot cauza probleme n
exploatare
Mixturile pot cauza distrugerea prematur a
adsorbantului
Nu se pot aplica la gaze cu umiditate
Pericol de incendii
Posibil polimerizarea compuilor organici
nesaturai pe granulele de crbune activ.
Capitolul 3
Niveluri realizabile de emisie/ Randamente

Parametru
COV
Toluen
Miros
Mercur
Hidrogen sulfurat
Dioxine
1
Randament
[%]
8095 1
90 1
8095 1
8095
Nivel de emisie
[mg/Nm3]
<0.01-0.05 1
<0.1 ng/Nm3 TEQ 1
Observatii
GAC
GAC
GAC, Zeoliti
GAC
GAC
GAC
[cww/tm/70]
Efecte inter-media
Materiile consumabile sunt:
Consumabile
Aburi ( desorbie) [ kg/kg solvent
recuperat]
Azot gazos ( gaz fierbinte pentru
desorbie ) [Nm3/to solvent]
Ap de rcire (condensare) [m3/to
solvent]
Pierdere de adsorbant [kg/to solvent]
Energie [kWh/to solvent]
1
2
Cantitatea
Zeoliti
GAC
Observatii
Polimeri
1.5-6 1
35
3560 2
100150
Pentru toate 3
tehnicile de absorbtie
0.51
25 2
35100 2
130260
[cww/tm/71]
[cww/tm/64]
Regenerarea cu aburi produce ape uzate cu ncrctur relativ ridicat de contaminani care
trebuiesc apoi trecui prin staie de epurare a apelor. n situaiile n care nu este posibil
regenerarea, adsorbantul trebuie distrus de regul prin incinerare, cu excepia celor coninnd
mercur. Regenerarea i/sau distrugerea materialelor adsorbante pot fi fcute de ctre alte
companii.
n funcie de legislaia specific pot fi necesare i alte tratamente ale efluentului.
Toate procesele de adsorbie sunt exotermice, de aceia metoda nu e recomandabil compuilor
organici. Carbonul sau metalele adsorbite pe GCA sau pe zeolii pot cataliza reacii de oxidare
n condiii de temperaturi ridicate, rezultnd aprinderea patului adsorbant n cazul folosirii
GCA. Pericolul apare n cazul adsorbiei hidrocarburilor (de ex. cetone sau ali compui cu
grupri active) la temperaturi apropiate de temperaturile de oxidare. Aprinderea paturilor
adsorbante cu GCA pot obtura porii adsorbantului intact sau transform adsorbantul n scrum
cauznd grave defeciuni instalaiei. Aceste incidente pot fi evitate prin mrirea umiditii
aerului sau prin rcirea patului adsorbant.
Monitorizarea [cww/tm/79]
Eficiena sistemului poate fi determinat prin monitorizarea concentraiilor de COVuri/mirosuri nainte dup proces. COV-urile pot fi determinate ca carbon total (excluznd
particulele) utiliznd detectoare de ionizare cu flam. O analiz calitativ a emisiilor poate fi
fcut prin prelevarea de probe i analizate prin GC/MS sau GC/FID. Reducerea eficienei
197
Capitolul 3
pentru emisiile odorizante se determin prin luarea de probe cu prelevare n locuri apropiate i
analizarea lor prin olfactometrie.
Cel mai important parametru este msurarea variaiei presiunii la filtrele de praf sau n patul de
adsorbie. n filtre presiunea trebuie s se ridice constant dup regenerare sau curire. O
cretere prea rapid a presiunii creeaz pericolul unei presiunii mari mai trziu n cazul unei
ncrcri anormale cu praf.
n patul de adsorbie presiunea trebuie s rmn constant. Orice cretere poate indica o
scurtcircuitare a filtrului de praf sau particule de adsorbant desprinse din pat.
Temperatura ieirii gazelor n cazul adsorbantelor cu GCA trebuie monitorizat pentru a
prevenii izbucnirii incendiilor.
Sistemele de adsorbie sunt automatizate prin controlere logice programabile care verific
parametri din paturile de adsorbie, astfel ca n cazul creterii nivelurilor emisiilor peste un nivel
pre-stabilit se comand automat pornirea operaiei de regenerare.
Pentru evitarea pericolelor de incendii, sistemele de siguran vor fi proiectate s permit
concentraia solvenilor pn la max. 25% din LEL, acest lucru mrind eficiena ventilatoarelor
i reduce consumul de aburi. n cazul n care debitul i ncrcarea cu solvent este variabil este
necesar automatizarea variaiei vitezei ventilatoarelor i reglarea debitelor. [cww/tm/71]
Situatia economica
Tipul costurilor
GAC
Zeoliti
EUR 5000-10000
EUR 240000 1
Investitii
3
[per 1000 Nm /h]
Polimeri
Observatii
Excluzand regenerarea
Incluzand regenerarea a
Costuri operationale
Utilitati
Consumabile
EUR 6001300 per tona

GAC
Incluzand
finala
depozitarea
instalatie pentru 1000 Nm /h

[cww/tm/70]
Factori de cost [cww/tm/71]:

Factori
Rata emisiilor
Eficiena
adsorbiei
concentraia solvenilor
Tipul de solvent
Amestecuri de solveni
ncrcarea solvenilor
Prezena impuritilor
198
Influenta / rezultate
Mrire sistemului, necesare utiliti

solvenilor, Cantiti sporite de adsorbani
Alegerea tipului de adsorbant
Tehnici complicate de separare a
evacurilor (direct proporionale)
Tehnici de separare consumatoare de
energie (direct proporionale)
Utilizarea
de
abur
pentru
adsorbie/desorbie
i
degradarea
adsorbantului
Reducerea
duratei
de
via
a
Capitolul 3
Factori
Uurina desorbiei solventului
adsorbantului
Temperatura de desorbie
Retehnologizarea [cww/tm/71]:
GAC
Zeoliti
Polimeri
Daca spatiu suficient este disponibil, adaptarea unui sistem de adsorptie la un process
existent se face simplu. Necesarul de spatiu al unei adsorptii / desorptii este aproximativ de
25% din cea a sistemului cu adsorber cu dublu pat.
3.5.1.4 Scrubere umede pentru purificarea gazelor

Descriere
Spalarea la umed sau absortia reprezinta un transfer de mas ntre un gaz solubil i un solvent,
cel mai adesea ap, care vin n contact direct unul cu altul. Absorbia fizic este o metod
preferat de purificare a substanelor chimice cnd este necesar eliminarea sau reducerea
compuilor gazoi. Spalarea fizico-chimic ocup un loc intermediar. Componentele se dizolv
n lichidul absorbant, unde au loc reacii chimice reversibile care permit ulterior recuperarea
compuilor gazoi [cww/tm/132].
Exemple de aplicare a absorbiei la purificarea gazelor sunt:
nlturare poluanilor gazoi cum ar fi, halogenurile de hidrogen, SO2, amoniac, hidrogen
sulfurat sao solveni organici volatili
nlturarea SO2 sau a halogenilor hidrogenati
nlturarea prafului cu unele tipuri de scrubere (see Section 3.5.3.4)
n funcie de poluani de eliminat se utilizeaz mai multe tipuri de lichide absorbante:
Ap pentru eliminarea solvenilor si gazelor cum ar fi halogenurile de hidrogen sau

amoniacul atunci cnd scopul principal este nlturarea sau recuperarea acestor compui
Soluii alcaline pentru nlturarea componentelor acide cum ar fi halogenurile de hidrogen,
bioxidul de sulf, fenolii, clorul; utilizate de asemeni pentru faza a doua de absorbie
halogenurilor de hidrogen reziduale dup prima faz de absorbie cu ap; desulfurizarea
biogazului
Soluii alcaline oxidante: soluii alcaline de hipoclorit de , bioxid de clor, ozon sau peroxid
de hidrogen
Soluie de sulfit acid de sodiu pentru nlturarea mirosului ( de ex. la aldehide)
Soluie de Na2S4 pentru nlturarea mercurului din eflueni
Soluii acide pentru nlturarea amoniacului sau aminelor
Soluii de mono etanol amine sau di etanol amine pentru absorbia i recuperarea
hidrogenului sulfurat
Scruberele sunt de mai multe tipuri:
Scrubere cu pat de fibros
Scrubere cu pat mobil
Scrubere cu pat compact
Scrubere cu talere
Turn de pulverizare
Alegerea tipului de scruber depinde de :
Nivelul de performan cerut
199
Capitolul 3
Necesarul de energie
Reactivii
Proprietile efluentului
Proiectarea optim a scruberelor presupune obinerea unor concentraii mici la evacuare,
automatizarea operaiilor i alimentarea n contracurent a lichidelor sau gazelor. Scruberele
opereaz de obicei cu instalaii de prercire ( de ex. camere de pulverizare i de saturare) pentru
a reduce temperatura de intrare a gazelor i simultan satureaz curentul de gaz acest lucru
permind reducerea ratei absorbiei i evaporaiei solventului. Aceste sisteme adiionale
necesit mici variaii ale presiunii.
Scrubere cu pat fibros

Acest tip de scruber const dintr-o camer coninnd un material fibros care este pulverizat
cu lichid. Curentul gaz poate fi vertical sau orizontal. Materialul fibros poate sticl, plastic
sau oel. Acest tip de scruber este folosit la eliminarea compuilor acizi (acid fluorhidric,
acid clorhidric, acid sulfuric i acid cromic) sau compui organici sau anorganici din
efluent.
nfundarea duzelor de pulverizare, compactarea pachetului de fibre sau irigarea insuficient a
fibrelor poate cauza probleme instalaiei.
Efluentul gazos este adesea rcit nainte de intrarea n scruber pentru condensarea ct mai
mult posibil a lichidelor i de a mri dimensiunile particulelor de aerosoli coninute de
efluent. O instalaie de pre filtrare elimin particulele de dimensiuni mari nainte de intrarea
n scruber [cww/tm/110].
Scrubere cu pat mobil

Patul mobil const din zone cu pachete mobile de regul sfere de plastic. Recipientul
conine grile suport pe care se afl amplasate pachetele cu material mobil, orificii de intrare
i ieire a curentului de gaz i a lichidului absorbant i eliminator al condensului format.
Scruberele cu pat mobil se folosesc pentru nlturarea acidului fluorhidric, bioxidului de
sulf i mirosurilor. Se pot utiliza i pentru tratarea gazelor uzate care conin praf sau care
pot forma cruste. Astfel de instalaie tipic este artat n figura 3.56 [cww/tm/79].
Iesire gaz
Separator de
actionare
Intrare lichid
Sfere
gaurite
fluidizate
Intrare gaz
Curgere lichid
Figura 3.56: Scruber cu pat mobil
Scruberele cu pat mobil sunt echipate cu sfere de plastic cu densitate mic care se mic
libere ntre grilele suport. n acest tip de scruber fenomenul de compactare apare foarte rar
datorit faptului c sferele de plastic goale sunt inute n stare de constant de fluidizare i
200
Capitolul 3
agitaie. Coloana mobila de substrat este rezistent la blocare. Micarea constant i

suprafaa lucioas a bilelor previne aderena componentelor substratului.

Acestea sunt alctuite dintr-o carcas exterioar, coninnd un pat format din materiale cu
diferite forme aezate pe grile suport, distribuitoare de lichid, alimentare i evacuare pentru
gazul uzat i lichidul absorbant i eliminator de condens. Sunt proiectate cu funcionare
vertical (turnuri de absorbie) efluentul gazos ptrunde pe la partea inferioar iar lichidul
absorbant pe la partea superioar parcurgnd un traseul n contra curent. Sunt cele mai
rspndite instalaii de absorbie a gazelor pentru controlul polurii. Se folosesc pentru
absorbia bioxidului de sulf, acidului cromic, hidrogenului sulfurat, amoniacului, clorului i
COV-urilor. O instalaie tipic de acest gen este prezentat n fig. 3.57 [cww/tm/79].
Scruberele cu pat compact nu sunt corespunztoare pentru ncrcturile mari de particule
datorit apariiei compactrii. Aplicarea lor este limitat la un coninut n particule mai mic
ca 0,5 g/Nm3. Compactarea i formarea de cruste este o problem serioas a acestor tipuri
de scrubere datorit faptului c accesul i curarea acestora este foarte dificil comparabil
cu alte tipuri. Este necesar prevederea cu instalaii de reducere a pulberilor la accesul
eflentului n acest tip de instalaie.
Ieire gaz purificat
Anticondens
Intrare
lichid
Pat
absorbant
Eliminare
absorbant
Intrare gaz
impurificat
Dren
Figura 3.57: Scruber cu pat compact
Scrubere cu talere
Scrubere cu talere de ciocnire constau dintr-un turn vertical cu mai multe turn vertical
prevzut cu numeroase tvi perforate (site). Talerele se afla situate la distanta scurta
deasupra orificiilor din tavi. Principala aplicaie a acestor scrubere este pentru absorbia
acizilor, bioxidului de sulf i a mirosurilor. Un exemplu este dat n fig. 3.58 [cww/tm/79]
Scruberele cu tavi nu se potrivesc lichidelor spumante. Atunci cnd absorbia este folosit
pentru reducerea COV-urilor, scruberele cu pat compact sunt mai ieftine dect cele cu tvi,
acestea din urm fiind preferate acolo unde este necesar o rcire intern sau unde cantitatea
mic de lichid absorbant nu umecteaz corespunztor patul compact.
Scruberele cu tvi se utilizeaz datorit faptului c sunt eficiente i se ntrein uor. Ele sunt
proiectate s permit accesul operatorilor la fiecare tav permind curirea i ntreinerea
201
Capitolul 3
uoar. nlimea coloanei i cantitatea de suport pentru lichidul absorbant sau numrul de
tvi metalice ca i variaia presiunii n coloan determin debitul efluentului gazos. Variaia
presiunii este un factor determinant n alegerea tipului de scruber, iar din acest punct de
vedere scruberele cu tvi sunt mai eficiente ca alte tipuri din punct de vedere al costurilor.
La debite mari ale efluentului permit o mare variaie a presiunii i au capacitate mare de
reinere a lichidului.
Ieire gaz purificat
Anticondens
Perete
Intrare
lichid
Tvi
perforate
Intrare gaz
impurificat
Dren
Figura 3.58: Scruber cu talere
Absorbia chimic (chem-absoria) a noxelor gazoase ca bioxidul de sulf, clorul sau

hidrogenul sulfurat se face prin contactul curentului de aer cu reactivi specifici coninui n
tvi. Coloanele cu umplutur sunt preferate celor cu talere cnd avem de-a face cu materiale
corozive deoarece primele pot fi realizate din materiale ieftine i rezistente la coroziune
cum ar fi fibre de sticl sau PVC.
202
Turnuri de pulverizare
Turnurile de pulverizare sau scrubere cu pulverizare , sunt alctuite dintr-o serie de duze de
pulverizare prin care se dozeaz lichidul absorbant, iar efluentul gazos este introdus pe la
partea inferioar de regul n contra curent. Principala aplicare a turnurilor cu pulverizare
este la nlturarea acizilor sau a substanelor odorante. Un exemplu este dat n figura 3.59
[cww/tm/79].
Capitolul 3
( a)
Ieire gaz purificat

Acces separator
Acces lichid
Intrare gaz
impurificat
Evacuare lichid
( b)
Acces lichid
Acces separator
Intrare gaz
impurificat
Ieire gaz
purificat
Evacuare lichid
Figura 3.59: Turn de pulverizare, (a) n contra curent, (b) n curent
Colmatarea duzelor de pulverizar pot cauza probleme.

Turnurile de pulverizare sunt de fapt scrubere tipice la umed utilizate pentru a pune n
contact direct efluentul gazos cu lichidul absorbant. Acest tip de instalaie are cel mai sczut
randament i folosesc n special pentru nlturarea gazelor cu solubilitate mare.
Concentraia tipic a poluanilor trebuie s fie ntre 100 i 10000 mg/Nm3. n acest tip de
scruber depunerile se formeaz mai greu, ns e necesar o proporie mare a lichidului
absorbant/ gaz de purificat (>3 l/m3 ) pentru reinerea particulelor fine.
Pentru recuperarea gazelor este necesar desorbia acestora. Metoda clasic de
desorbie/regenerare const din distilare sau rectificare prin care compui trec n faz gazoas.
Compuii gazoi sunt apoi condensai i reutilizai. Prin rectificare compui sunt supui
ciclurilor de nclzire, condensare i colectare. Condensatul poate fi utilizat ca atare sau poate fi
supus unei alte operaii de distilare. Distilarea i striparea se fac n condiii de presiune redus
pentru a reduce temperatura i a micora riscul descompunerii substanelor organice
[cww/tm/71].
Un sistem tipic de absorie/desorbie este artat n Figura 3.60 [cww/tm/71]. Desorbia cu
vacuum asa cum este descrisa in figura 3.60, nu reprezinta un caz general, insa o optiune.
Aceasta simplifica fierberea i desorbia lichidului solvent, ns face condensarea dificil.
203
Capitolul 3
Pomp
de vid
Aer purificat
Condensator
Coloan de
absorie
Coloan de
absorie
Solvent
recuperat
Aer cu
solvent
Lichi absorbant
saturat
Regenerarea
absorbamntului
Abur
Figura 3.60: Sistemul tipic de absorptie/desorptie
Aplicatia
Absorbia este larg rspndit n industria materiilor prime sau pentru separarea COV-urilor
care au concentraie mari n efluenii gazoi i sunt solubili n ap cum ar fi: alcooli, acetona
sau formaldehida.
De asemeni aceast metod este potrivit pentru controlul emisiilor de solvenii organici care au
o mare solubilitate n gaze, au presiune de vapori mic i vscozitate mic.
Tehnica absorbiei gazelor ca metod de controlul final al emisiilor este folosit mai adesea
pentru compuii anorganici. Folosirea absorbiei ca metod de control al polurii depinde de:
Valoarea recuperrii poluantului

Costul epurrii apelor
Eficiena necesar a recuperrii
Concentraia poluanilor n efluentul gazos
Necesarul de solveni/reactivi chimici
Absorbia este mbuntit prin
Mrirea suprafeei de contact

Proporie mare a raportului gaz lichid
Concentraii mari ale compuilor n efluentul gazos
Temperatur sczut
Pentru concentraii mici ale COV-urilor coninute n efluenii gazoi metoda turnurilor de
absorbie nu este rentabil datorit necesitii unor instalaii foarte mari, a unui timp lung de
contact i a unui raport mare gaz/lichid absorbant. n astfel de situaii este mai rentabil
folosirea altor tehnici cum ar fi adsorbia cu GCA ( vezi seciunea 3.5.1.3) sau incinerarea
gazelor (vezi seciunea 3.5.2.4 i 3.5.2.5).
204
Capitolul 3
Limitele i restriciile de utilizare sunt:

Limitri / restricii
Debitul gazului [Nm3/h]
Temperatura [C]
Presiunea
ncrcarea cu poluani
[g/Nm3 ]
Particule [mg/Nm3]
50500000 1
1800170000 (scrubere cu pat fibros) 2
900130000 (scrubere cu pat compact) 3
1700130000 (scrubere cu talere) 4
2500170000 (turnuri de pulverizare) 5
580 (n general) 1
<60 (scrubere cu pat fibros) 2
438 (scrubere cu pat compact pentru poluani gazoi) 3
438 (scrubere cu talere pentru poluani gazoi) 4
438 (turnuri de pulverizare pentru poluani gazoi) 5
1040 (scrubere cu oxidare alcalin) 1
30 (desulfurizarea biogazului) 1
(Temperatura ridicat a gazelor produce pierderea ridicat a lichidului de
spalare prin evaporare)
atmosferic
0.211 (scrubere cu pat fibros) 2
450 (scrubere cu pat compact) 3
[cww/tm/70]
[cww/tm/110]
3
[cww/tm/113]
4
[cww/tm/111]
5
[cww/tm/114]
2
Avantaje /Dezavantaje
Avantaje
General
Dezavantaje
General
Este necesar compensarea pierderii de ap
sau de reactivi prin evaporare
Rezult ape uzate
Necesitatea adugri ide reactivi ( de ex. acizi,
baze, oxidani, emolieni)
Pulberile separate ca nmol trebuiesc supuse
tratamentelor n vederea reutilizrii sau
distrugerii
Structuri de rezisten pentru instalaiile fixate
pe acoperi
Pentru instalaiile exterioare este necesar
protecia la nghe
Materialul compact se mbcsete datorit
prafului sau unsorilor
Potential de corodare
Particulele separate pot fi contaminate i
necorespunztoare reciclrii
Evacurile de gaz necesit a fi renclzite
pentru evitarea penei de abur.
Gam larg de utilizare

Eficien mare
Instalaii compacte
Tehnologii simple i robuste
ntreinere uoar
Puine componente sensibile
Pot lucra cu compui volatili sau
inflamabili cu riscuri mici
Produc rcirea aburilor
Condens minim
Neutralizare uoar a gazelor i pulberilor.
Variaii de presiune mici sau medii

Instalaiile construite din PAFS pot
funciona n medii puternic corozive
Eficien mare a transferului de mas
Posibilitatea colectrii eficiente a gazelor
i particulelor
Investiii mici
Volum mic al instalaiilor.
Tendina de compactare a absorbantului

Costuri de ntreinere mari comparativ cu
alte tipuri de scrubere
Construciile din PAFS sunt sensibile la
temperatur
Costuri de intretinere mari
205
Capitolul 3
Avantaje
Dezavantaje
Scrubere cu talere
Scrubere cu talere
Flexibilitate n condiiile de operare ( Depunerea de praf pe valve sau pe talere
variaia presiunii)
Costuri mai ridicate ca alte scrubere.
Funcionare n condiiile de debite mici ale
efluentului sau cu cantiti mici de lichid
n aceeai instalaie se poate realiza i
absorbia gazelor i a pulberilor
nlturarea SO2 se face prin trecere rapid
Operare i ntreinere uoar.
Variaie de presiune mic

Construciile din PAFS pot opera n medii
puternic corozive
Consum mic de energie
Investiie mic
Lipsa compactrii absorbantului
Necesit spaiu mic
Capacitate de reinere a gazelor i pulberilor.
Eficien mic a transferului de mas

Eficien mic n eliminarea particulelor fine
Construciile din PAFS sunt sensibile la
temperatur
Costuri de operare mari.
Niveluri de emisie realizabile /Randament

Parametri
Randamentul
[%]
Alcooli
Acid fluorhidric
up to 95 1
>99 1
Acid clorhidric
>99 1
Acid cromic
Amoniac
Amine
Bioxid de sulf
Fenoli
Hidrogen sulfurat
Compui anorganici
COV-uri
>99.9 c
>99 1
8099 d 2
>90
9095 1
80->99 h 5
9599 d,f,h 2,3,5
5095 d,e 2
70->99 f,g 3,4
Nivelul
emisiilor
[mg/Nm3 ]
down to 100
1
<50
1
<1
1
<50
1
<10
1
<0.11
1
<1
1
<1
1
<40
Observaii
ap
ap
alcalin
ap
alcalin
ap
acid
acid
alcalin
alcalin
alcalin
a a
alimentare cu concentraie mare

alimentare cu concentraie mic
c
3
3
alimentare la concentraia de 25 g/Nm la ammoniac, concentraia efluentului < 10 mg/Nm
d
turn de pulverizare, multe tipuri de reactivi
e
poate atinge > 99%
f
scrubere cu pat compact
g
scrubere cu pat fibros
h
scruber cu talere
b
[cww/tm/70]
[cww/tm/114]
3
[cww/tm/113]
4
[cww/tm/110]
5
[cww/tm/111]
2
206
Capitolul 3
Efecte inter-media
Principalele utiliti i consumabilele pentru absorbie [cww/tm/71]:
Consumabile
Ap ca absorbant
Reactivi (acizi, alcalii, oxidani)
Posibiliti de desorbie
Ap rcit pentru condensator
Aburi pentru rectificare
1
2
Cantitate
Observaii
30-40 kg/1000 Nm3

efluent gazos(abur
120 C) 1
0.2-1 2
0.4-0.8 1
Depinde de tipul de absorbie,

nu se include desorbia
Depinde de tipul de absorbie
[cww/tm/71]
[cww/tm/70]
Se solicita de obicei prelucrarea lichidului circulantk, in functie de degradarea sa (de ex.

continutul solid insolubil) si pierderile prin evaporare.
Scruberele genereaz ape uzate pentru care este necesar, existena unor instalaii de epurare a
acestora. Cea mai folosit metod este desorbia gazelor mai ales atunci cnd scopul folosirii
scruberelor este tocmai recuperarea compuilor din efluent, ns desorbia poate cauza emisii n
atmosfer. Si necesarul de energie trebuie luat in considerare.
.
Monitorizare [cww/tm/79]
Eficiena scruberelor este determinat prin monitorizarea concentraiei poluanilor gazoi
nainte i dup tratare. Bioxidul de sulf este de regul monitorizat cu analizoare cu infrarou,
halogenurile de hidrogen prin analize cu soluii de reactivi, COV-urile se determin prin
dozarea carbonului total exceptnd particulele, prin utilizarea detectoarelor de ionizare cu
flam. O analiz calitativ a emisiilor poate fi fcut prin prelevarea de probe i analizate prin
GC/MS. Eficienei reducerii emisiilor odorizante se determin prin luarea de probe n cup n
locuri de prob apropiate i analizarea lor prin olfactometrie.
Determinri uzuale trebuiesc fcute pentru:
Msurarea variaiei presiunii n lungul coloanei, n scopul depistrii unor posibile anomalii
n funcionare care trebuiesc remediate
Determinarea debitului de intrare a apei
Debitul de recirculare a apei
Debitul de reactivi
n anumite situaii pH-ul, temperatura, conductivitatea electric i ORP.
Scruberele necesit inspecii periodice pentru identificarea oricror defeciunii, blocaje sau
zone cu coroziune. Accesul n interiorul instalaiei trebuie s fie uor, iar orice probleme trebuie
detectate rapid prin montarea unor senzori la evacuarea efluenilor din instalaii.
Se utilizeaz de regul sisteme computerizate de automatizare i control al instalaiilor (PLC)
sau digitale (DCS), care coordoneaza operatia in instalatie in mod automat (de ex. functionand
la valori pH si ORP stabilite, optimizate pentru o absorptie mare de gaz). Este disponibil si un
program care poate preconiza parametrii optimi de operare, adica cerintele de circulare si abur,
pentru o anumita componenta a gazului rezidual. Aceasta este in mod special util unde
modificarile concentratiilor din fluxul de gaz si /sau solvent vor fi semnificante.
Actiunea operatorilor instalatiei este minima, datorita inchiderii automate si a alarmelor reglate
la un sistem de control de ex. pentru un flux redus de lichid sau pierderi de vacuum.
207
Capitolul 3
Cerintele de intretinere sunt minore. Ele se limiteaza in principal la verificari de rutina asupra
sistemului de desorbier, doarece calitatea desorbirii reprezinta factorul cheie in performanta
absorbirii, si a partilor de echipament mobile. [cww/tm/71]
Situatia economica
Costuri
Tipuri de costuri
Scrubere cu pat
fibros
Investiii [per 1000

Nm3/h]
Costuri de operare
anuale
[per 1000 Nm3/h]
Costuri
efective
[/to/an/poluant
controlat]
USD 600-1800 1
USD 100021100 1
USD 40-710 1
Scruber
e cu pat
mobil
Scrubere cu pat
compact
Scrubere cu talere
Turnuri de
pulverizare
USD 6200-33500 2
USD 1300-7000 3
USD 500-2200 4
USD 9300-42300
USD 0.24-1.09 2
USD 1500-42000 3 USD 800-28100 4
USD 51-1300 3
USD 28-940 4
[cww/tm/110]
[cww/tm/113]
3
[cww/tm/111]
4
[cww/tm/114]
2
Factorii costurilor [cww/tm/71]:

Factori
Debitul efluentului
Eficiena recuperrii
Eficiena absorbiei
Tipul de solvent
Amestecuri de solveni
Degradarea lichidului absorbant

Uurina desorbiei solventului
Debitul efluentului
Dimensionarea corespunztoare a instalaiei
Lungimea coloanei de absorbie
Recircularea lichidului absorbant, necesitatea
pomprii
Alegerea tipului de absorbant
Pierderi prin purjare i costuri mari necesare
tratrii sau distrugerii acestuia
Temperatura de desorbie
Dimensionarea corespunztoare a instalaiei
Retehnologizare [cww/tm/71]:
Scrubere cu pat
Scrubere cu pat
Scrubere cu pat
Scrubere cu talere
Turnuri de
fibros
mobil
compact
pulverizare
n cazul existenei spaiului , sistemele de absorptie se pot retehnologiza relative usor in cadrul instalatiilor existente.
Retehnologizarile sistemelor existente de absorptie cu structura compacta imbunatatita si/sau lichide pot fi realizate
de asemenea pentru imbunatatirea functionarii echipamentului de recuperare.
208
Capitolul 3
3.5.2 Operatiuni si Procese de Reducere a

Anorganici
VOC si a Compusilor
3.5.2.1 Filtrare biologica

Descrierea
Curentul de gaz rezidual este trecut peste un strat de materiale organice ca turba, iarba neagra,
compost, sau material inert ca lutul, mangal sau poliuretan, unde este oxidat biologic de catre
micro-organisme natural prezente in dioxid de carbon, apa si biomasa.
Un filtru biologic este prezentat in Figura 3.61 [ cww/tm/79].
Gaz purificat
Material filtrant
Efluent
gazos
Dren
Figura 3.61: Constructia Filtrului Biologic
Filtrele biologice pot fi impartite in:

filtre biologice deshise
filtre biologice inchise
Un filtru biologic deschis este alcatuit dintr-un strat de material de filtru poros bazat pe o retea
de tuburi prin care aerul contaminat se sufla pe filtru. Aceste filtre necesita o lunga durata de
retenie, asadar au tendinta de a se largi. Ele pot fi folosite la valori scazute de gaze. O
alternativa constitue fltrele biologice multi-nivelate, unde citeva straturi sint suprapuse eludind
astfel nevoia de un spatiu larg. In spatii cu climat rece (inghetat), utilizarea filtrelor biologice
deschise este limitat.
z
z
Un filtru biologic inchis contine un strat de material care sustine o populatie corespunzatoare de
microbi si care este plasat sub un sistem de distribuire, care distribuie curentul de gaze reziduale
uniform peste filtru. Curentul de gaze este ventilat la filtru cu ventile electice. Scurgerea gazelor
este de sus in jos ori vice versa. Ventilatorul, sistemul de ventilatie si materialele componente
ale filtrului biologic trebuie sa minimalizeze efectele gazelor reziduale corozive, excesul de
condens si praf / namol.
Majoritatea filtrelor biologice in functiune sint filtre cu strat deschis, care sint mai putin
costisitoare decit filtrele biologice inchise dar mai putin eficiente. Deci sistemele de filtre
inchise cu alimentatie si scurgere de gaz controlat ar fi de preferat. Se presupune ca in multe
cazuri filtrele deschise nu ingaduie o suficienta indepartare a materialelor emise si adesea
impiedica articolele technologice de a realiza o reducere cuprinzatoare de VOX. Filtrele
209
Capitolul 3
biologice inchise de o inalta technologie, pot fi dezvoltate pentru a realiza a reducere pe scara
larga a componentelor xenobiotice.
Microorganismele sint introduse intr-un strat fixat. Grosimea materialului de filtru este intre 0.5
si 1.5 m, cu un maxim de doi ori trei straturi. Incarcatura specifica a stratului de filtru este intre
100 si 500 Nm3/h pe m2 de suprafata de filtru. Balanta de umiditate este de regula foarte critica
(umiditatea relativa de gaze de 95% sau mai mult este ceruta). Este regulata de un regulator de
umiditate sau epurator de gaze, citeodata in combinatie cu umidificarea materialului de filtru.
Umiditatea relativa a materialului de filtru trebue sa fie sub 60% pentru a evita infundarea.
Dispozitivul de umidificare trebuie protejat de inghet in regiunile unde tempetatura considerabil
sub 0 C este o problema.
Pentru aplicarea la curentii de gaze reziduale calde (> 35 C) racirea este necesara, ori prin
amestecare cu aer ori prin introducearea unui epurator de gaze sau schimbator de caldura.
Epurarea de gaze umeda poate fi aplicat ca pre-tratament cu scopul de-a reduce continutul
excesiv de particule, a incarcaturii poluante si valorii de poluanti care nu sint corespunzatoare
filtrarii biologice.
Durata de retenie pentru a permite o scadere efectiva de ex. a mirosului, depinde de
concentratia de poluanti. Ca aproximatie, scopul ar fi un minim de 30 pina la 45 de secunde
durata de retenie
Calitatea materialului si procesul de operare a instalatiei de filtru biologic necesita o protectie
impotriva corodarii. Trebuie asigurat indepartarea condensului de pe conducte [cww/tm/46].
Un proces tipic de filtrare biologica este prezentat in Figura 3.62 [cww/tm/64]. Acesta include
un spalator de gaze umed ca facilitate de pre-tratament.
Aplicatia
Filtrul biologic este folosit in industria chimiei si petrochimiei la fel ca si in statiile de epurare.
Este o modalitate de reducere, ce indeparteaza componentele gata biodegradabile, ca amine,
hidrocarburi, hidrogen sulfurat, toluen, stiren si odorizantele poluante.
Filtrarea biologica este potrivita in cazul concentratiilor scazute de poluanti, usor solubile in
apa. In mod normal nu este potrivit pentru ape reziduale care contin mai multi poluanti diferiti
/sau schimbatori. Mai mult, metanul nu este redus, pentru ca durata de retenie necesara ar fi
prea lunga pentru dimensiunile normale de filtru.
210
Capitolul 3
Gaz purificat
Strat
filtrant
Efluent
gazos
Ap
Figura 3.62: Proces tipic de filtrare biologica
Limite si restrictii de aplicare:

Limite/ restrictii
Curentul de gaz [Nm3/h]
Temperatura [ C]
Presiune
Concentratie de oxigen
Umiditate relativa [%]
Continut de praf, grasimi, uleiuri
Concentratie de hidrocarburi
[mg/Nm3]
Amoniac
Concentratia de miros [ou/Nm3]
Concentratie de toluen [mg/Nm3]
Concentratie de stiren [mg/Nm3]
Componente continind N, S sau Cl
Condnitii climatice
100-400 per m2 de suprafata de filtru1, pina la

200000
15-40 2
55, cu bacterii termofile
atmosferica 2
aproape nivelului ambient 1
>95, aproape saturat cu apa 1
cauzeaza infundari, deci necesita
pre-tratamen
200-2000 2,4
poate reduce eficienta degradarii pentru
hidrocarburi
se poate degrada la N2O
20000-200000 2
20-500 2
50-500 2
Pot acidifica si inactiva filtrul biologic fara
capacitate de tamponare, care cauzeaza
frecventa de inlocuire mai ridicata
Inghetul, ploaia si temperatura ridicata a
ambientului afecteaza materialul filtrului si
reduce eficienta
[cww/tm/64]
[cww/tm/70]
3
[cww/tm/132]
4
comentariu
2
211
Capitolul 3
Avantaje
Constructie simpla
In combinatie cu adsorbtie si absoptie este de
asemenea potrivit pentru componente abia solubile
Eficienta
ridicata
pentru
componente
biodegradabile ca ex. substante odorizante
Dezavantaje
Straturile uscate ale filtrelor din turba si compost
sint greu de rehidratat
Design relativ voluminos
Otravirea si acidificarea biomasei trebuie evitata
Fluctuatia in curentul de gaz are un mare impact
asupra performantei
Garnitura este sensibila la infundari din cauza
prafului
Nivele de emisie realizabile / Rate de performanta

Paremetri
Rate de performanta
[%]
Nivelul de
emisie
[mg/Nm3]
Hidrocarburi
7595 1
>5 1
Toluen
8095
>5 1
Stiren
8090 1
Miros
7595
Comentarii
>10 1
>5000 ou/Nm3 1
Mirosul filtrului biologic

3
200-500 ou/Nm
[cww/tm/70]
Eficienta filtrarii biologice depinde foarte mult de compozitia curentului de gaze reziduale.
Efecte inter-media
Principalele ustensile si materiale consumabile sint:
Materiale consumabile
Material de filtru a
Chimicale (nutriente,componente
alcalice sau acidice pentru
corectarea pH-ului)
Apa
Cadere de presiune [kPa]
Valoare
Comentarii
5 l/1000 Nm3 1
<1 1
0.52 1
longevitatea materialului de filtru depinde de fortarea lui prin acidificare, otravire, golire, tipic nu mai mult de 1
an
1
[cww/tm/70]
La filtre biologice deschise materialele de filtru trebuiesc prelucrate si inlaturate din cind in
cind. Canalizarea gazului rezidual se poate produce prin straturi de filtrare reducind astfel
eficacitatea filtrului biologic. Intrucit nu toate VOC trecute prin filtrul biologic sint
biodegradabile, materialul de filtru se poate incarca cu materiale contaminoase periculoase ce
trebuiesc a fi distruse (incinerate). Apa infiltrata prin materialul de filtru poate contine reziduri
organice si trebuie inlaturat. Filtrele biologice inchise de regula recicleaza materialul solubilizat.
Monitorizare
Echilibrul umiditatii trebuie examinata cu grija deoarece este un articol critic pentru operatiunea
exacta a filtrului biologic.
Eficacitatea pote fi determinata prin evaluarea gazelor intrate si iesite, metoda potrivita
depinzind de poluanti ce trebuiesc reduse. Este ceruta examinarea regulata a pH-ului apei de
infiltrate prin filtru.
212
Capitolul 3
Situatia economica
Tipuri de costuri
Cheltuieli de operarea
munca
utilitati
consumabile
Intretinere b
a
Costuri
EUR 500020000 1
[per 1000 Nm3/h]
2
ATS 4000180000
3
[per m filter]
ATS 1000020000 2
Observatii
1 h per saptamana pro filtru

1
+ 2 zile per an
EUR 200 per m3 material filtrant 1
ATS 5000300000 2
<ATS 1000 c 2
per an per 1000 Nm /h capacitate

per year
c
3
per year per 1000 Nm /h capacitate
1
[cww/tm/70]
2
[cww/tm/46]
b
Cheltuielile de intretinere si operare sint scazute, pentru ca nu se necesita carburanti sau

chimicale
Parametri relevanti de cheltuieli sint:
rata curentului de gaze reziduale

concentratia de poluanti in curentul de gaze
tipul de componenti in curentul de gaze
eficienta ceruta
caracterul materialului de filtru.
3.5.2.2 Bio-spalarea
Descrierea
Bio-spalarea combina spalarea de gaze umeda (absorbtia) (vezi sectiunea 3.5.1.4) si
biodegradarea, apa de spalare continind o populatie de microbi potrivite pentru oxidarea
componentelor de gaze nocive. Microbii sint suspendati in apa. Ca urmare, conditiile folosirii
epurarii biologice sunt:
sa fie posibila spalarea componentilor de gaze reziduale
componenti spalati trebuie sa fie biodegradabili in conditii aerobice
Un epurator biologic este aratat in figura 3.63 [cww/tm/132].
213
Capitolul 3
Gaz purificat
Efluent
Aer
Figura 3.63: Un epurator biologic tipic
(a) Absorbant, (b) Circulatia namolului activat, (c) Rezervor activant
Proiectul bioreactorului este bazat pe un namol activat sau sistem suport pentru nmol (detalii in
Sectiunea 3.3.4.3.1).
Mixtura apa-namol este recirculat in reactor. Poluantii absorbiti sint degradati in rezervoare cu
namol aerisite.
Turnul de epurare trebuie proiectat in asa fel incit sa fie asigurata o perioada de contact de
aproximativ o secunda, in functie de inpuritati.
Epuratoarele biologice sint frecvent inoculate cu namol activat ca de ex. ape reziduale
provenind din statiile de epurare a apelor reziduale biologice.In functie de compozitia gazelor
reziduale, performanta epuratorului biologic va atinge nivelul dorit numai dupa citeva saptamini
de adaptare. Inoculatia cu culturi preparate in cuve de fermentaie este in aplicat mai ales in
cazul inpuritatilor ce contin sulf (mercaptan, hidrogen sulfurat, sulfura de dimetil, etc.) sau
chlorine (hidrocarburi clorurate din seria metan, etan).
Un proces tipic de epurare biologica este prezentat in Figura 3.64 [cww/tm/64].
214
Capitolul 3
Gaz purificat
Efluent
Ap
tehnologic
Aer
Figura 3.64: Proces tipic de epurare biologica
Evaporation accompanied by mineralisation and dosage of nutrients and/or neutralisation agents

normally causes an increase of salt content in the absorbent. This effect might inhibit the
biological process, though it has been found that stable biodegradation rates can be maintained,
even with salt concentrations corresponding to a conductivity of up to 5000 S/cm
[cww/tm/53].
Evaporarea insotita de mineralizare si dozare de nutrienti si /sau agenti de neutralizare in mod
normal cauzeaza o crestere a continutului de sare in absorbant. Acest efect poate inhiba procesul
biologic, desi s-a constatat ca ratele stabile de biodergadare pot fi mentinute chiar si cu
concentratii de sare ce corespund unei conductivitati de pina la 5000S/cm [cww/tm/53].
Masuri de prevenire a formarii excesive de sare sint, de ex:
indepartarea adecvata a absorbantului si adaugarea simultana de apa proaspata

operatii cu apa dedurizata
saturatia de vapori a contracurentului de gaze reziduale
Componentele ce contin sulf, clorine si/sau nitrogen duc la acidificare (formarea acidului
sulfuric, hidrocloric sau nitric), ce este corectat prin controlul pH-ului.
Durata de retenie a absorbantului de 20-40 (maximum) zile s-a dovedit a fi suficienta.
Aplicatia
Epurarea biologica este folosita in industruia chimica si petrochimica la fel si in statiile de
epurare. Este o technica de reducere ce indeparteaza componentele gata biodegradabile, ca
amoniacul, aminele, hidrocarburile, sulfidul de hidrogen toluenul, stirenul, si odorizantele
contaminoase. Epurarea biologica este potrivita in cazul concentratiilor scazute de poluanti,
usor solubile in apa.
Utilizarile tipice si dovedite ale epuratorului biologic sint illustrate in Tabelul 3.14
[cww/tm/53].
215
Capitolul 3
Elimina- Hidrocarburi
rea
alifatice
mirosurilor
Rezervoare de
namol activat
ale statiilor de
epurare
biologica
Productia de
enzime
Productia de
mirosuri
Industria de
cauciuc
Reglarea risipei
de vopsea
Productia de
metionin
Productia de
polimerizare
Gaze de la
depozite de
reziduri
periculoase
Hidrocarburi
aromatic
e
Compon
ente pe
baza de
oxigen
Compon
en-te pe
baza de
sulf
Compone
n-te pe
baza de
nitrogen
X
X
NH3
X
X
X
X
H2S
Uleiuri
eterice
Hidrocarburi
halogena
te
Tabelul 3.14: Aplicare tipica a epuratorului biologic
Aplicabilitatea epuratorului biologic la grupurile de componente este [cww/tm/53]:

Foarte potrivit
Alcool (metanol, etanol, butanol,
glicol, diglicol, glicol bitiric)
Aldehide si ketoane
(formaldehida, acetaldehida,
aceton)
Acizi carboxilicesi esterele lor
(acid acetic, acid propionic, acid
butiric, acetat de butil, acetat de
etil, methacrilat de metil, acid
glicolic ester)
Fenoli (fenol, cresol)
Componente de sulf heterociclice
Mercaptani,
Amine,
Componente de nitrogen
heterociclice,
Clorofenoli, hidrogen sulfurat
Potrivit
Naftalina
Tioeteri (sulfide)
Amoniac
Nepotrivit
Hidrocarburi alifatice (metan,
pentan, hexan, hidrocarburi cu
lant lung, acetilena etc.,
ciclohexan)
hidrocarburi aromatice (benzen,
toluen, xilen, stiren) exceptind
naftalanul
Etere (tetrahidrofuran, di-etil,
eter, dioxan)
Disulfid de carbon
Nitro-componente
hidrocarburi halogenate
(diclormetan, tricloroetena,
percloretena, 1,1,1-tricloretan,
1,2-dicloretan, VCM), exceptind
chlorofenolul
Limite si restrictii de aplicare:

3
Curentul de gaz [Nm /h]

Temperatura [C]
Presiune
Concentratia de microorganisme
216
Limite /restrictii
1000-3000 Nm3/h pe m2 suprafata de
coloana
15-40 2
30-35 (optim) 3
Atmosferica 2
> 15 g/l substanta uscata 3
Capitolul 3
Concentratia de VOC in gazele 100-2000 mg/Nm3 2,3

reziduale
Concentratia de amoniac
50-200 mg/Nm3 2
3
Concentratia de miros [ou/Nm ]
> 20000 2
1
[cww/tm/64]
2
[cww/tm/70]
3
[cww/tm/53]
Avantaje
Concentratiile ridicate pot fi scazute datorita
conversiei ridicate de micobi
De asemenea potrivit la concentratii ridicate de
componente ce contin sulf, cloruri si /sau nitrogen
Dezavantaje
Structurile de biomasa trebuiesc inlaturate deoarece ca
deseu pot provoca blocaj in apa de circuit.
Componentele greu solubile sint mai grei de redus
Fluctuatia ex. concentratiile schimbatoare in curentul
de gaze au o mare influenta asupra performantei.
Apele de infiltrare trebuiesc tratate.

Paremetri
Nivelul de emisie
[mg/Nm3]
Observatii
80-90 1
8095 1
7080 1
VOC
Amoniac
Miros
1
Rate de
performanta
[%]
[cww/tm/70]
Efecte inter-media
Principalele utilitati si materiale consumabile sunt:
Consumabile
Cantitate
Chimicale (nutriente, componente

alcalice pentru corectia pH-ului)
Apa
Namol activat
0.20.5 1
0.20.5 1
Observatii
[cww/tm/70]
Datorita activitatii biologice in epuratorul biologic, concentratia de saruri in apa de circuit

creste, deci trebuie descarcat din cind in cind. Aceasta scurgere de apa reziduala trebuie tratata
sau inlaturata printr-o alta modalitate.
Surplusul de namol activat trebuie inlaturat, in functie de poluanti sau substante rezultate in
urma degradarii de ex. prin incinerare.
Mirosul poate aparea ocazional din rezervoarele ce depoziteaza apa ce circula, deci colectarea
aerului folosit si dirijarea lui ulterioara catre o modalitate de tratament poate fi obligatorie.
Monitorizarea
Eficacitatea este determinata prin analiza chimica sau evaluarea mirosului la gazele de intrate si
cele emise. Controlul de pH al procesului este o cerinta.
217
Capitolul 3
Situatia economica
Tipuri de costuri
[per 1000 Nm3/h]
Costuri de exploatare
munca
utilitati
consumbabile
1
Costuri
Observatii
EUR 500015000 1
zi per saptamana 1
[cww/tm/70]
3.5.2.3 Bio-stropire
Descriere
Stropirea biologica lucreaza in conditii similare ca epurarea biologica (spalarea biologica). In
contrast cu epurarea biologica, microbii sint fixati pe elemente se suport. Principiul procesului
este prezentat in Figura 3.65.
Ap recirculat
Efluent
Reactor
cu pat picurator
Reactor biologic
Transfer de masa gaz/lichide
Oxidare biologica a substantelor

absorbite la un biocatalizator
Gaz purificat
Ap uzat
Exces de nmol
Figura 3.65: Diagrama a procesului de bio-stropire
Intr-un reactor de stropire biologica, o faza umeda este circulata continuu printr-un strat de
material inert. Aceasta garnitura poate fi alcatuita din material gros, ca inele, sele etc. ori din
umpluturi structurate. La selectia materialelor compacte, in fiecare caz in parte trebuie sa se
asigure neblocarea pe termen lung a reactorului, chiar si in cazul formarii anticipate a excesului
de namol. Proprietatile de suprafata trebuie sa fie de asa fel incit biofilmul sa adere ferm.
Poluantii din gazele reziduale si oxigenul sint absorbite de faza umeda si sint transportate la
biofilm, unde are loc transformarea biologica. Calitatea maselor transferate de la gaz la faza
lichida si performanta de eliminare a reactorului depind in mod esential de suprafata ariei
218
Capitolul 3
umezite a garniturii. In vederea obtinerii unor rezultate optime de eliminare, adica de

maximalizare a suprafetei umezite, faza lichida trebuie distribuita uniform pe suprafata
biofilmului [cww/tm/53].
Imobilizarea biomasei si formarea biofilmului in general este un proces controlat natural, ce
incepe dupa inocularea fazei umede. Faza lichida in continua circulatie preia functia de
aprovizionare a populatiei de microbi cu nutrientii necesari. Totodata, excesul de namol activat
si produsele de reactie care la fel, pot fi inhibitori, ca de ex. hidrogenul clorurat in timpul
degradarii diclormetanului sint spalate din reactor. In faza lichida, conditiile esentiale ca pH-ul,
nutrientii, si acumularea de saruri trebuiesc controlate [cww/tm/53].
Ca si la epurarea biologiaca are loc o crestere a continutului de sare in absorbent. Masurile de
prevenire a formarii de sare in exces sint de ex:
indepartarea adecvata a absorbantului cu adaugare simultana de apa proaspata

operatii cu apa demineralizata
saturatie de vapori a contracurentului de gaze reziduale.
O instalatie de stropire biologica este ilustrata in Figura 3.66.
Filtru biotrickling
Aere purificat
Ap
Aer
ncrcat
cu solveni
Ap
uzat
Figura 3.66: Instalatie tipica de bio-stropire
Aplicatie
Aplicarea de stropire biologica este comparabila cu cea a epurarii biologice O mica diferenta exista in
componentele poluante pentru care ambele technici sint potrivite.
Aplicabilitatea stropirii biologice pentru grupele de componente este [cww/tm/53]. (compara cu tabelul
corespunzator in Sectiunea 3.5.2.2):
219
Capitolul 3
Foarte potrivit
Alcooli (metanol, etanol, butanol,
glicol, diglicol, glicol bitiric)
Aldehide si cetoane
(formaldehida, acetaldehida,
aceton, MIBK)
Acizi carboxilicesi esterele lor
(acid acetic, acid propionic, acid
butiric, acetat de butil acetat de etil,
metacrilat de metil, acid glicolic
ester)
Fenoli (fenol, cresol)
Mercaptani,
Amine,
Amoniac
Componente de nitrogen
heterociclice,
Diclormetan, 1,2 dicloretan,
Clorofenoli, hidrogen sulfurat
Potrivit
Nepotrivit
Stiren, Naftalina
Componente
sulfurice
heterociclice
Disulfid de carbon
Tricloretena, (VCM)
Hidrocarburi alifatice (metan,

pentan)
Perclorethena,
1,1,1-tricloretan,
Limite si restrictii de aplicare [cww/tm/70]:

Limite /restrictii
1
Temperatura [C]
Presiune
Concentratia de microorganisme
Concentratia de VOC in gazele
reziduale
[mg/Nm3]
Concentratia amoniacului
[mg/Nm3]
Concentratia de miros [ou/Nm3]
Concentratia de hidrogen sulfurat

[mg/Nm3]
Concentratia de mercaptan
[mg/Nm3]
1
3
1540
3035 (optim) 2
atmosferic 2
>15 g/l materie uscata 3
4002000 1,2
100400 1
>20000 1
50200 1
5100 1
[cww/tm/70]
[cww/tm/53]
Avantaje
Biodegradarea componentelor absorbate
Potrivit pentru concentratii medii de componente
acidificatoare ca sulful, clorinele si nitrogenul
Mici corectii ale pH-ului sint posibile.
Dezavantaje
Fluctuatiile curentului de aer introdus are mare
impact asupra eficacitatii
Componentele greu solubile sint mai grei de
redus
Concentratiile mari ale substantelor toxice si
acidificatoare trebuiesc evitate

Parametru
220
Rate de
performanta
[%]
VOC
80-95 1
Amoniac
8095 1
Nivel de emisie
[mg/Nm3]
Observatie
Capitolul 3
Miros
7090 1
Hidrogen sulfurat
8095 1
Mercaptani
7090 1
Disulfid de carbon
9899 2
Stiren
80 2
VCM
99 2
1
2
Concentratia alimentata
100 mg/Nm3
Concentratia
alimentata
arpox 160 mg/Nm3
Concentratia alimentata
3
pana la 100 mg/Nm
[cww/tm/70]
[cww/tm/53]
Efecte inter-media
Principalele utilitati si consumabile sunt:
Consumabile
Cantitate
Chimicale (nutriente,componente
alcalice sau acidice pentru
corectarea pH-ului)
Apa
Namol activat
<1 1
0.1-1 1
Observatii
[cww/tm/70]
Datorita activitatii biologice in biotrickler, creste concentratia de sare in apa de circulatie deci
trebuie eliminat din cind in cind. Acest curent de apa reziduale trebuie tratat sau eliminat printro alta modalitate.
Surplusul de namol activat trebuie inlaturat, in functie de poluanti sau substante rezultate in
urma degradarii de ex. prin incinerare.
Mirosul poate aparea ocazional din rezervoarele ce depoziteaza apa ce circula, deci colectarea
aerului folosit si dirijarea lui ulterioara catre o modalitate de tratament poate fi obligatorie.
Monitorizare
Eficacitatea stropirii biologice este determinata prin concentratia gazelor intrate si cele emise.
Compozitia apei absorbante trebuie monitorizata prin masurarea continua a parametrilor
[cww/tm/53].
pH
temperatura
concentratia de oxigen
conductivitate.
Situatia economica
Tipuri de costuri
[per 1000 Nm3/h]
Costuri
Observatii
EUR 500020000 1
Cheltuieli de
operare a
zi per saptamana 1
Munca
Utilitati
221
Capitolul 3
Materiale
consumabile
1
[cww/tm/70]
3.5.2.4 Oxidarea termina

Descriere
Oxidarea termica este procesul de oxidare a gazelor combustibile si a mirosurilor in curentul de
gaze reziduale prin incalzirea amestecului de componente contaminoase cu aer sau oxigen
asupra punctului de auto-aprindere intr-un cuptor, si mentinindu-l la temperatura ridicata timp
suficient pentru combustia completa in dioxid de carbon si apa. Timpul, temperatura (de 200400 C aupra punctului de auto-aprindere), turbulenta (pentru amestecare) si disponibilitatea de
oxigen, toate afecteaza rata de eficienta a procesului de combustie. Acesti factori furnizeaza
planul de baza pentru sistemul de oxidare VOC. In prezenta VOC halogenati, conditii speciale
pot fi necesare pentru a innabusi generarea (ori de-novo sinteza) de dioxina, desi in mod normal
are loc doar o formare neglijabila de dioxina cu combustia curentelor gazoase reziduale:
Timp de stationare 1 s [cww/tm/118 and 120]

temperatura 1100 C [cww/tm/118 and 120]
continut de oxigen >3 %
innabusirea fluxului de gaz dupa incinerator pentru a fi transmis catre deschiderea de
recombinare a dioxinei.
Este necesara instalarea unor facilitati additionale ca de ex. spalatorul alcalin pentru eliminarea
halogenilor de hidrogen.
Citeva tipuri de oxidatori termice sint utilizate:
oxidatorul termic direct, alcatuit dintr-o camera de combustie si fara a include recuperator
de caldura pentru aerul evacuat
oxidatorul termic regenerativ, urmarind procedeul [cww/tm/132]:

- curentul de gaz evacuat intra in oxidator printr-o deschidere comuna si trece in camera de
regenerare printr-un ventil fluture
- apoi trecind printr-o matri ceramic de schimb de caldur care ridica temperatura gazului
aproape la temperatura de oxidare
- apoi intra in camera de combustie, care este mentinut la cca. 800 C de catre arzatori, caldura
emanata reducind consumul de combustibil a arzatorilor
- apoi parasind camera de consumatie printr-o a doua matri ceramic de schimb de caldur
transfera energia termica pentru a fi re-utilizat la pregatirea ciclului urmator
- curentul de gaz curat este eliberat print-un ventil de emitere pentru descarcare.
Datorita temeraturii relativ ridicate a spatiului de combustie, excesul mare de aer si influentei
scazuta a flacarii, doar mici cantitati de monoxid de carbon si NOX se formeaza.
Acest sistem este potrivit mai ales pentru curentii de gaze reziduale cu rate de scurgeri
comparativ ridicate (pina la 200 Nm3/s). In general este realizat 90-97% recuperare de
caldura (pre-incalzire de gaze reziduale) [cww/tm/132].
222
Capitolul 3
Exemple de oxidare termica regenerativa sint aratate schematic pe Figura 3.67 [cww/tm/132]:
Gaz purificat
Combustibil
auxiliar
Gaz purificat
nline substrat
Efluent
Efluent
Temperatur
Gaz purificat
Gaz purificat
Efluent
Gaz purificat
Efluent
nline substrat
Temperatur
Combustibil
Efluent
Pat
Gaz purificat/efluent
Zon de prenclzire
Zon de oxidare
Zon de rcire
Figure 3.67: Scheme ale diferitelor sisteme de combustie regenerativa

A) Regenerator cu strat fix, B)Combi-schimbator, C)Regenerator Ljungstrom, D) Regenerator
cu strat mobil
oxidatorul termic recuperativ, este alcatuit dintr-o camera de combustie, din pre-incalzitor de
gaze reziduale si daca este potrivit, un al doilea schimbator de caldura cu recuperare de energie,
caldura fiind continuu transferat la pre-incalzitor. Acest sistem este potrivit mai ales pentru
curentii de gaze reziduale cu rate de scurgere relatic scazute (<14 Nm3/s). De regula este
realizata 50-80% recuperare de caldura [cww/tm/132].
motoarele de gaz sau/si boilerele cu aburi [cww/tm/133], cu 57-67% recuperare de energie.
Gazul rezidual este ars in motor, daca este necesar gaz este adaugat ca combustibil de sprijin.
Generatoare din directia curgerii produc electricitatea. Motorul contine un convertor catalitic,
special pentru oxidarea monoxidului de carbon in curentul de gaz. Motorul este cuplat cu
223
Capitolul 3
boilerul cu aburi pentru a folosi caldura risipita a gazului evacuatpentru producerea de aburi.
Apa pentru alimentatia boilerului este pre-incalzit de catre apa de racire a motorului. Cu
temperaturi scazute de combustie formarea de NOX este scazuta. Gazul de evacuare care
paraseste motorul de gaz este condus prin catalizatori de oxidatie pentru a reduce continutul de
monoxid de carbon.
Criteriul de design pentru un sistem de oxidare termica depinde in mare parte de natura
curentului de gaz rezidual, care detemina conditiile de combustie. Citeva dintre cele mai
importante articole sint:
Arzatoarele
Citeva tipuri de arzatori sint descrise in tabelul 3.15 [cww/tm/79].
Arzator
Caracteristici
Arzator distribuit
ofera o mult mai buna amestecare a combustibilului si al aerului de

combustie si a gazelor fierbinti cu aerul de ocolire. Acesta produce flacari
scurte permitind astfel o mai mare durata de retenie. In orice caz, numai
gazele curate si combustibilele gazoase pot fi utilizate. Este o reducere
limitata (ratia intre emiterea maxima si minima) si aerul de combustie cu
un continut mai ridicat de oxigen poate fi o cerinta.
Arzator cu singura
sursa
Este mai putin costisitor decit arzatorii distribuiti.

Poate prelua combustibil lichid sau gazos si aer curat sau murdar.
Arzator de difuzie
Arzator Vortex
Asigura o combustie eficienta si flacara scurta, dar o ventila capabila de

delivrarea a 500 mm calibru de apa este necesara, este o reducere
scazuta si pasivitate la murdarie.
Arzator de ulei
Ofera flacari mai lungi, este mai costisitor, necesita mai multa intretinere,
are mai multa reducere limitata si in general nu este la fel de curata ca un
arzator de gaz.
Tabelul 3.15: Tipuri de arzatoare
Sectiunea de amestecare [cww/tm/79]

O buna amestecare se poate obtine prin:
- difuziune natural intre curentii turbulenti
- influentarea curentului de gaze intr-un unghi
- schimbari in directia scurgerii, colturi rotunjite sau talere
Camera de combustie [cww/tm/79]
Conditiile pentru dimensionarea camerei de combustie sint:
- diametrul ei trebuie sa permita curent turbulent
- trebuie sa fie destul de mare sa preia flacara fara a o stinge
- lungimea ei este determinata de catre lungimea flacarii plus lungimea necesara realizarii
amestecului
- trebuie sa fie rezistent la temperatura si corroziune
- trebuie sa reziste la expansiune si contractiune frecventa
Pre-tratamentul gazelor reziduale [cww/tm/79]
Cind pre-tratamentul este necesar inainte de a intra in oxidatorul termic
- codensarea vaporilor de apa din gazel reziduale umede
- indepartarea materialelor contaminante solide sau lichide
224
Capitolul 3
- concentratia (de ex. de catre GAC sau absorbtie de zeolit si desorbtie ulterioara) pentru a
reduce volumul
total de gaz care urmeaza sa fie tratat de catre oxidator
- pre-incazire, care rduce cerintele de combustibi
Echipament de protectie [cww/tm/79]
Dispozitivele de protectie necesare sint:
- protectia impotriva fulgerilor reflectate de catre dispozitive, de ex. opritor de flcri cu plci
paralele,
multiplu opritor de flacari cu ecran, si sau /pecete de apa
- perioada de epurare a arzatorului la pornirea oxidatorului termic
- inchiderea curentului in caz de omisiune de flacara
- limitarea temperaturii de virf
Aplicatie
Oxidatorii termici sint utilizati in vederea reducerii emisiei la aproape toate sursele VOC,
incluzind supapele de reactor, supape de distilatie, operatii de dizolvare si operatii petrecute in
cuptoare, uscatorii si cuptoare de ardere.
Pot face fata unor fluctuatii minore in curgere, dare excesele de curgere solicita utilizarea unei
flacare.
Consumul de combustibil poate fi ridicat, cid gazele reziduale slab-incarcate sint alimentate,
deci unitatile termice sint cele mai potrivite pentru aplicarea in procese mai mici cu incarcari de
VOC de la moderat-pina la-inalt. Oxidatorii termici sint utilizati pentru a controla VOC de la o
mare varietate de procese industriale ca de ex:
depozitarea si incarcarea /descarcarea produselor din petrol si a altoe lichide organice
volatile.
curatirea vaselor (rezervoare de tren, rezervoare petroliere, plute)
prelucrarea de ventile in industria fabricatiei de materiale chimice organo-sintetice
fabricarea vopselelor
rubber products si fabricarea polimerilor
invelis de vinil si uretan flexibil
depozite de tratare si facilitati de eliminare a deseurilor periculoase.
Limite si restrictii de aplicare [cww/tm/70]:
Curgere tipica de gaz[

Nm3/h ]
Temperatura C
Concentratia de VOC in
gazele reziduale
Resedince time [s]
Substante
Limite /restrictii
900-86000 (oxidator termic direct si
regenerativ)1,2
90-86 000 (oxidator termic recuperativ)3
750-1000 4
980-1200 cu componente periculoase1,2,3
<25% LEL1,2,3
0,5-2 5 (in functie de temperatura
Nu se utilizeaza nici o substanta care poate
genera componente corrozive la motor de gaz
sau boiler cu aburi
[cww/tm/120]
[cww/tm/119]
3
[cww/tm/118]
4
[cww/tm/132]
5
[cww/tm/64]
2
225
Capitolul 3
Avantaje
Dezavantaje
Performanta inalta si constanta

Principii simple
De incredere in functiune
Oxidarea
termica
recuperativa
si
regenarativa au o inalta eficienta termica, cu
efect de consum scazut de combustibil
suplimentar, deci o emisie mai scazuta de
dioxid de carbon
Integrarea in proces a caldurii risipite sau a
generarii de aburi este posibila.
Emisia de monoxid de carbon si oxid de

nitrogen
Riscul formarii de dioxin, cind componente
ce contin clor
sint incinerate
Tratarea fumului de gaz este necesar pentru
VOC-uri ce contin sulf si /ori halide
Folosirea de combustibil additional este
necesar cel putin la operatia de pornire si
concentratia de VOC sub punctul de auto
aprindere

Paremetru
direct
98->99.9 1
25-99.9 1
VOC
PM10
50-99.9
Parametru
95-99 2
98-100 a 3
25-99.9 3
50-99.9 3
Nivel de emisie [mg/Nm3]

regenerativ
recuperativ
<1-20 b
VOC
a
direct
Randament [%]
regenerativ
recuperativ
Comentarii
Petrolul si produse pe baza
de carbuni
Chimicale si produse similare
Observatii
Continut de oxigen
3 v-%
>99.9999 %
nivel scazut pentru substante periculoase, nivele ridicate pentru cele mai putin periculoase1
[cww/tm/120]
2
[cww/tm/119]
3
[cww/tm/118]
Eficienta oxidarii termale pentru reducerea COV este mai mare decat oxidarea catalitica.
Efecte Inter-media
Principalele utilitati si materiale consumabile sunt:
Consumabile
Valoare
Combustibil in timpul de
pornire si conditii nonautotermale
38,1,2
15 1
a
interval autotermic pentru VOC 1-10g/Nm 3 1
1
2
Comentarii
[cww/tm/70]
[cww/tm/96]
Pe linga emisia de dioxid de carbon sint urme de monoxid de carbon si NOX in gazul afluent, in
functie de continutul gazelor reziduale neprelucrate si de operatia oxidatorului termic.
Continutul de monoxid de carbo este redus de ex. prin utilizareaunui catalist potrivit; cantitati
relevante de NOX pot trece prin tratamente suplimentare (vezi Sectiunea 3.5.4.2). Prezenta
sulfului si halogenului cere tratament suplimentar pentru fumul de gaze, de ex. apa sau
226
Capitolul 3
epuratorul de alcaline (vezi Sectiunea 3.5.1.4) pentru a absorba halidele de hidrogen, injectie de
var (vezi sectiunea 3.5.4.1) pentru a absorbi dioxidul de sulf ori adsorbtie GAC (vezi Sectiunea
0) pentru reducerea dioxinelor, daca combinatia/recombinatia dioxinului nu este prevenit in
timpul procesului de incinerare. Prezenta componentelor de organosilicon pot cauza dispersari
extreme de dioxid de silicon amorfos care necesita reducere prin technici de filtrare adecvate.
Tratarea additionala a gazelor pot cauza ape reziduale care, la fel trebuiesc tratate de ex. prin
sedimentatie (vezi Sectiunea 3.3.4.1.2) sau prin neutralizare.
Parametrele monitorizate pot cauza alarma cind valorie stabilite depasite sint:
temperatura de combustie
concentratia de VOC
concentratia monoxidului de carbon
presiune
alimentatia gazului lichefiat
alimentatia aerului comprimat
Un alt parametru important pentru monitorizare este continutul de oxigen a gazului de emisie,
care furnizeaza informatii despre conditiile de combustie. Acesta este crucial cind componentele
de halogen sint oxidate termic.
Eficienta de reducere a sistemului poate fi determinat prin monitorizarea concentratiei de VOC
si/sau de miros inainte si dupa oxidarea termica. VOC-urile pot fi masurate ca carbon total
utilizind detectorul de flcara ionizatoare. O analiza calitativa a emisiilor poate fi facut prin
adunarea mostrelor apucate la un punct se colectare potrivita si analizindu-le ulterior prin
olfactometru.
Arzatorii trebuiesc inspectate regulat si in caz de nevoie curatate. Daca depunerile se cladesc
rapid, masuri preventive trebuiesc luate. Pre-tratament efectiv poate fi necesar pentru curatarea
gazului rezidual contaminat, inainte de intrarea acestuia in arzator. Daca depunerile sint cauzate
de carbon , acesta poate indica utilizarea unei proportii gresite de gaz rezidual/combustibil, si
trebuie facuta verificarea monturii.
Situatia economica
Tipuri de costuri
Costuri
direct
Cheltuieli
capitale
[per 1000 Nm3/h]
Cheltuieli anuale
de operare a
USD 2800-59000 1
EUR 10000-40000 2
Munca
Ustensile
Materiale
consumabile
Efectivitatea
costului [pe tona
de poluanti pe an]
0.5 zile pe
saptamina
USD 24000-45000 1
regenerativ
USD 24000-89000 3
EUR 20000-30000 2
FIM 131000-174000 5
USD 2400-5900 3
recuperativ
Observ.
USD 8900-77000 4
EUR 10000-50000 2
USD 2800-14800 4
FIM 6500 5
USD 440-3600 1
2 zile
pe saptamina
USD 110-21000 3
USD 110-2200 4
[cww/tm/120]
[cww/tm/70]
3
[cww/tm/119]
4
[cww/tm/118]
5
[cww/tm/96]
2
227
Capitolul 3
Factori de cost [cww/tm/80]:

Factori
Volumul de gaze reziduale ce trebuiesc
tratate
Continutul de caldura a gazului rezidual
Temperatura de combustie
Instrumentatie
Optiuni de recuperare de caldura
Cerinte de instalatii (interior, exterior,
nivelul solului, virful acoperisului etc.)
Influente/rezultate
Dimensiunea camerei de combustie
Proiectul echipamentului de combustie,
cerinta de combustibil de suport
Materiale de constructie
Cuptoare de ardere si boilere pot fi utilizate pentru oxidarea termica a VOC, daca temperatura si
durata de retenie sint corelate. Acesta poate fi o optiune atractiva cind cuptorul de ardere sau
boilerul sint deja pe santier.
3.5.2.5 Oxidarea catalitica

Descrierea
Oxidatorii catalitici opereaza intr-un mod foarte similar cu oxidatori termici, diferenta majora
fiind, ca gazul dua ce trece prin area de flacari, trece printr-un un strat catalizator. Catalizatorul
are efectul de-a creste rata reactiei de oxidare, permitind conversarea la temperaturi de reactie
mai joase decit in unitatile de oxidare termica. Deci, catalizatorul la fel, permite ca oxidatori
mai mici sa fie utilizati. Principiul este illustrat in Figura 3.68 [cww/tm/79].
Aer purificat
Arztor
Schimbtor de
cldur
Catalizator
Admisie
ifluent
Figura 3.68: Principiul oxidarii catalitice
Gazele reziduale sint incalzite de catre arzatori auxiliari pinal la aproximativ 300-500 C inainte
de intrare in stratul catalizator. Temperatura maxima de evacuare proiectata a catalizatorului
este tipic 500-700C [cww/tm/116]
Metoda contactarii curentului de gaz cu stratul catalizator serveste la distingerea sistemului de
oxidare. Atit sisteme cu strat fixat cit si cele cu strat fluidizat sint utilizate.
228
Capitolul 3
Oxidatrul cu strat fixat poate folosi un catalizator monolitic sau catalizator cu strat pachetat.
Catalizatorul monolitic este un bloc solid poros, continind canele paralele, ne-intersectate
aliniate in directia curgerii de gaz. Avantajul este tocirea minima datorita intinderii termice /a
contractiei in timpul pornirii / a inchiderii si caderii generale de presiune. Catalizatorul cu strat
pachetat contine particule care sint sustinute sau intr-un tub ori in tavi putin adinci prin care
gazul trece. Comparind cu catalizatorul monolitic caderile lui de presiune sint considerabil mai
inalte si particulele catalizatoare tind sa se zdrobeasca datorita intinderii termice cind stratul
catalizator ingradit este incalzit/ racit in timpul pornirii / inchiderii.
Oxidatorii cu strat fluidizat au avantajul de rate foarte ridicate de transfer de masa, desi caderea
generala de presiune este ceva mai inalta decit la monolit. Un avantaj additional al straturilor
fluidizate este transferul inalt de caldura comparat cu un coeficient de transfer normal de
caldura de gaz. Un alt avantaj este tolreanta lor mai mare la particule in curentul de gaz decit la
catalizatorii cu strat fixat ori monolitic. Acesta se datoreaza corrodarii constante a firmiturilor
de catalizator, ce ajuta la indepartarea particulelor de pe exteriorul catalizatorului intr-un mod
continuu. Dezavantajul este pierderea treptata a catalizatorului prin tocire.
Catalizatorii utilizai la oxidarea compuilor organici volatili sunt fie metale preioase ca
platin, paladiu sau rodiu pe un suport ceramic sau metalic fie metale alcaline pe suport de bile
ceramice, amestecuri de oxizi ai metalelor de obicei susinute de un cadru metalic puternic ca
oxizi de cupru, crom, mangan, nichel, cobalt etc.
Catalizatori precum crom/aluminiu, oxizi de cobalt sau oxizi de cupru/oxizi de mangan sunt
folosii pentru oxidarea gazelor coninnd compui ai clorului. Catalizatorii pe baz de platin
sunt activi pentru oxidarea sulfului din compui organici volatili, dei sunt rapid dezactivai de
prezena clorului.
Prezena otrvurilor pentru catalizatori n gazul rezidual, precum particule sau substane
chimice, poate avea un impact semnificativ n durata de via a catalizatorului. Otrvirea sau
orbirea catalizatorului poate fi ireversibil, ex: acoperirea suprafeei catalizatorului cu ulei sau
grsimi reduce eficiena acestuia dar aceastp depunere poate fi ars prin creterea temperaturii.
ns, dac sunt prezente anumite substane chimice, otrvirea catalizatorului devine ireversibil.
Astfel de otrvuri pentru catalizatori sunt, ex:
Inhibitori care acioneaz rapid ca fosfor, bismut, arsenic, antimoniu, plumb, mercur,
cauznd o ireversibil pierdere a activitii catalitice ntr-un raport ce depinde de concentraie i
temperatur
Inhibitori cu aciune redus ca fier, cositor, silicon, cauznd o reducere ireversibil a
activitii dar sunt tolerate concentraii mai ridicate dect n cazul inhibitorilor care acioneaz
rapid
Inhibitori reversibili, ca sulf, halogeni, zinc cauznd n funcie de catalizator o acoperire
reversibil a suprafeei catalizatorului ntr-un raport ce depinde de temperatur i concentraie
Mti de suprafa cum sunt solide organice, cauznd acoperiri reversibile ale suprafeei
catalizatorului
Substane care erodeaz sau acoper suprafaa catalizatorului, precum particulel inerte,
cauznd acoperirea suprafeei active, plus eroziunea catalizatorului la un raport determinat de
dimensiunea particulelor, debitul masic i viteza gazului (cww/tm/80)
n oxidarea termic, cteva tipuri de oxidani sunt folosii:
Oxidani catalitici puternici

Oxidani catalitici regenerativi
Oxidani catalitici recuperativi
Condiiile normale de funcionare pentru oxidanii catalitici sunt:
Gazul natural este preferat drept combustibil (cnd este necesar combustibil suplimentar)
Arztorul utilizat s fie corespunztor
Camerele confecionate din oel inox sau carbon
229
Capitolul 3
Seciunea arztorului construit cu suficient lungime pentru a furniza chiar distribuirea

debitului i a temperaturii pe suprafaa catalitic
Ddebit uniform distribuit pe suprafaa catalizatorului
Gazul rezidual circulnd prin patul catalitic n curent uniform
Timp de rezisten 0,3-0,5s.
Aa cum n oxidarea termic, unele gaze reziduale necesit pretratament cum ar fi condensarea
vaporilor de ap coninui ntr-un gaz rezidual umed, ndeprtarea solidelor i lichidelor,
ndeprtarea otrvurilor pentru catalizatori. Cerinele de siguran sunt similare cu cele de la
oxidarea termic (vezi seciunea 3.5.2.4).
Oxidarea catalitic ar trebui proiectat n aa fel nct s faciliteze ndepratrera catalizatorilor
n scop de curare sau nlocuire.
Un exemplu de oxidator catalitic regenerativ este dat n Figura 3. [cww/tm/132].
Figura 3.69: Oxidator catalitic regenerativ

1) influentul exhaustat, 2 )pat din material ceramic fierbinte, 3)stratul de catalizator, 4) camera de
combustie, 5) ieirea stratului de catalizator , 6) camera de regenerare, 7) canal de evacuare, 8)
canal de tranziie
Aplicatie
Oxidarea catalitic este folosit pentru a reduce emisiile dintr-o multitudine de surse staionare.
Principala surs de emisie vizat este emisia de compui organici volatili din evaporarea
solvenilor. Oxidarea catalitic este larg utilizat n multe sectoare industriale din acest
domeniu. Exemple de sectoare industriale n care este utilizat acest metod pentru reinerea
COV:
Staii de ncrcare a petrolului n rezervoare

Procese de ventilaie din industria sintezelor chimice organice
Producerea cauciucului i fabricarea polimerilor
Producerea rinilor poliesterice, a polietilenei i polistirenului.
Oxidarea catalitica se potriveste cel mai mult sistemelor cu volume reduse de gaze evacuate,
daca exista o mica variatie in tipul si concentratia de COV si acolo unde nu are loc otravirea
catalizatorului sau murdarirea cu contaminanti. Alte componente de redus sunt monoxidul de
carbon si la un anumit grad particulele cu toate ca ultimele mentionate necesita dispozitive
speciale operationale.
230
Capitolul 3
Limitele de aplicare si restrictiile:

Debitul gazului influent

(Nmc/h)
1200 86000(oxidator catalitic regenerativ

sau drept)1,2
90 86000(oxidator catalitic recuperativ)3
300-500 nainte de cataliz
500-700 dup cataliz
Temperatura (0C)
< 25 % LEL1
0,3-0,5 (n funcie de volumul patului de
catalizator)
Concentraia COV n gazul rezidual

Timpul de contact (s)
1
[cww/tm/116]
[cww/tm/119]
3
[cww/tm/118]
2
Avantaje
compact dect
Mult mai
oxidatorul
catalitic
Solicit nclzire moderat sau de loc
Produce puin sau deloc oxizi de azot din
atmosfer (cca. 20-30% din cantitatea format
de oxidarea termic)
Monoxidul de carbon din gazul influent
este simultan ndeprtat de catalizator
Sunt poosibile performane mari, constate
i de ncredere
Oxidarea regenerativ sau recuperativ au
efficient termic redicat, cu efect ntr-un
consum sczut de combustibil i emisie
sczut de bioxid de carbon;
Este posibil integrarea proceselor de
nclzire rezidual sau producere de nclzire
Cerine reduse de izolare
Risc de incendiu redus n comparaie cu
oxidanii catalitici
Dezavantaje
Eficienta mai sczut n distrugerea COV
dect n cazul oxidrii termice
Sistem sensibil la schimbarea temperaturii
gazului
Risc de producere a dioxinelor cnd sunt
incinerai compui clorinai
Toi catalizatorii sunt sensibili la agenii
de otrvire, agenii de infectare i nbuire a
activitii
Particulele trebuie ndeprtate n prealabil
Catalizatorii uzati cnd nu pot fi regenerai
trebuiesc depozitate
Nivele de emisie atinse/Rapoarte de performan

Randamentul
[%]
Parametru
drept
VOC
PM10
CO
Odour
Parametru
VOC
95 1
98-99 a 1
25-99.9 1
regenerativ
90-99 2
Observatii
recuperativ
Produse din petrol sau
crbune
50-99.9 1
Produse chimice
>98
80-95 3
b 2
Nivelul de emisie
[mg/Nm3]
<1-20 c
Observatii
231
Capitolul 3
a
solicit un volum mare de catalizator i/sau temperaturi ridicate
catalizator din metal preios
nivele sczute pantru substane periculoase, nivele ridicate pentru substane nepericuloase
1
[cww/tm/116]
2
[cww/tm/119]
3
[cww/tm/70]
Efecte inter-media
Principalele utiliti i consumabile necesare sunt:
Consumable
Combustibil la pornire i
condiii mpotriva
supranclziriia
(Nmc metan pe 1000 Nmc)
Energie (KWh/1000Nmc)
Variatie de presiune (kPa)
Amount
Remarks
0100
12 1
15 1
domeniu de supranclzire pentru COV 1-2 g/Nmc (sistem regenerativ) i

3-5 g/Nmc(sistem recuperativ)
1
[cww/tm/70]
Emisia n mediu include urme de monoxid de carbon i datorit temperaturii relativ sczute cu
oxidarea termic, un coninut redus de oxizi de azot. Nivelurile de emisie atinse sunt de 15
mg/Nmc.
Catalizatorii au o durat de via de minim doi ani. Apoi trebuie regenerai sau depozitai ca
deeuri chimice sau chiar periculoase.
Cnd compuii organici volatili conin sulf i/sau halogeni, trebuie s ne ateptm la emisii de
dioxid de sulf i /sau halogenuri. Acestea trebuiesc ndeprtate prin tehnici corespunztoare.
Temperatura patului, cderea de presiune prin pat, temperatura de combustie i coninutul de
monixid de carbon i oxigen din efluentul gazos trebuiesc monitorizate pentru a controla
conbdiiile de combustie.
Eficiena sistmului poate fi determinat prin monitorizarea concentraiei compuilor organici
volatili i/sau a mirosurilor nainte sau dup oxidator. Compuii organici volatili pot fi msurai
ca total carbon, folosind un detector cu ionizare n flacr. O analiz calitativ a emisiilor poate
fi fcut prelevnd probe din anumite puncte selectate i analizarea lor prin GC/MS. Eficiena
pentru emisia de mirosuri este determinat prin prelevarea de probe din anumite puncte de
prelevare relevante i analizarea lor prin olfactometrie.
Arztoarele trebuiesc verificate cu regularitate i dac este necesar, curite. Dac depunerile
cresc rapid trebuiesc luate msuri preventive. Pot fi necesare msuri de pretratare pentru
curarea gazelorreziduale contraminate la intrarea n arztor. Dac depunerile se datoresc
carbonului aceasta nseamn c raportul gaz rezidual/combustibil este necorespunztor i
trebuie verificate dispozitivele de control.
Situatia economica
Tipul costurilor
Costuri de capital
(la 1000Nmc/h)
232
Costuri
Drept
USD 14000-58000 1
EUR 10000-80000 2
Regenerativ
USD 24000-89000 3
EUR 30000-40000 2
Recuperativ
Observaii
Capitolul 3
Costuri anuale de
operare
(la 1000Nmc/h)
Laboratoare, utiliti,
consumabile
Costuri de efficient (la
toan de poluant pe an)
USD 2800-21000 1
USD 3600-12000 3
0.5 zile pe saptamana
2 zile pe saptamana
USD 440-3600 1
USD 150-26000 3
[cww/tm/116]
[cww/tm/70]
3
[cww/tm/119]
2
Factori ce influeneaz costul (cww/tm/80):

Factori
Raportul debitului de gaz rezidual
Coninutul de cldur a gazului rezidual
Eficiena de distrugere a solveilor cerut
Influena/rezultat
Dimensiunea camerei de combustie
Proiectarea echipamentelor de combustie,
necesarul de combustibil
Cantitatea de catalizator necesar i
suprafea de contact
Tipul catalizatorului
Proceduri
Tipul schimbtorului de cldur
Cerinele instalaiilor (interioare, exterioare,
la nivelul solului, la nivelul acoperiului, etc)
3.5.2.6 Ardere cu flama

Descriere
Arderea cu flama este un proces de oxidare la temperatur nalt folosit pentru distrugerea
componenilor combustibili din gazele reziduale n procesele industriale. Exist dou tipuri de
ardere cu facle:
Facle inalte
Facle la sol.
Arderile cu facla la nlime, tipul uzual, au capaciti mai mari dect arderile la sol. ntr-o
ardere la nlime, debitul de gaz rezidual este trecut printr-un co variind ntre 10 i 100 metri
nlime i este ars n vrful coului. Flacra este expus la dispersia atmosferic (vnt,
precipitaii). Faclele de acest tip sunt n general proiectate pentru capaciti mari ( sute de tone
pe or) i sunt mult mai potrivite pentru variaii mari ale debitului de gaz.
O facla la nlime tipica (see
Figure 3. [cww/tm/143]) consists of [cww/tm/143]:
233
Capitolul 3
Flacr de
veghe
Arztor
Aprinztor
Arztor
de vrf
Co de
sifguran
Co de
flacr
Indtalaie de aprindere
Gaz de aprindere
Abur
Gaz pilot
Purjare gaz
Etanare cu ap
Camer de detent
Efluent
Drenaj
Figure 3.70: Sistem la facla la nlime tipic [cww/tm/143]
Cap de colectare a gazelor i instalaii pentru colectarea gazelor din fazele de producie
Cilindru de detent pentru ndeprtarea i stocarea lichidelor condensabile
Sigurana pentru ap sau purje de gaz cu rol de a preveni ptrunderea flcrii n interior
Unul sau mai multe arztoare i un co pentru flacr
Regulator pentru gaz i unaprinztor pentru a aprinde amestecul de gaz rezidual i aer
Dac este cazul, prevederi pentru fore externe (exhaustare sau rezistena aerului) pentru
reducerea fumului
Gazul natural, gazul combustibil, gazul inert sau azotul pot fi folosite ca gaz de purj.
n arztoarele facla la sol, combustia are loc la nivelul solului. Ele variaz n complexitate i
multe constau fie n arztoare cu facla convenionale cu descarcare orizontal fr mprejmuiri
fie n multiple arztoare montate n mprejmuiri din materiale refractare oelite. Ele sunt
proiectate pentru mici capaciti /10-100 tone/or) i trateaz gaze combustibile generate de
toate sursele fixe conectate la un sistem de aprindere n procesul normal de funcionare. Acestea
includ n principal emisiile de la valvele de siguran i de la orice pornire sau oprire a
proceselor.
Diametrul mare al echipamentului arztorului la sol ofer posibilitatea amplasrii mai multor
arztoare. Aadar arztoarele cu facla la sol pot fi ajustate la cantiti variabile a gazului de
ardere prin ajustarea numrului de arztoare cu care opereaz. Aceasta mbuntete condiiile
de combustie i conduce la eficiene ridicate ale combustiei.
Un nou tip de arztor cu facla la sol lucreaz ca sistem cu ardere la suprafata cu preamestec
(arzator inchis), unde preamestecul gaz-aer arde ntr-un mediu permeabil. Acest mediu const n
cteva straturi de fibre metalice i meninerea temperaturii la peste 1300 0C. Gazul este
alimentat printr-un injector Venturi la baza sistemului arztorului, injectorul introduce cantitatea
stoechiometric de aer necesar combustiei. Pot fi atinse rapoartate de aer de 1:12 i 1:19. In
difuzor, direct n vrful injectorului Venturi, viteza mixturii scade i presiunea crete, ceea ce
crete eficiena injectorului venturi i determin presiunea static s lase amestecul de gaz prin
234
Capitolul 3
mediul permeabil. Din difuzor amestecul de aer intr n camera de preamestec i trece prin
mediul permeabil unde este prins de un regulator de ardere. Arderea are loc chiar deasupra
mediului permeabil. Cldura este eliberat prin convecie, fcnd recuperarea energiei cu
schimbtor de cldur dac se dorete. Zona de combustie nchis previne descrcarea de
cldur i scntei. Tehnica este descris n Figura 3. [cww/tm/153].
Arztor cu
perei permeabili
Izolaie
Piloi
Perete
mobil
Perete articulat
Camer de
preamestec
Difuzor
Injector de
aer Venturi
Intrare aer
Figura 3.71: Principalele componente ale arztorului nchis
Materialul fibros este permanent rcit de un debit de aer sau gaz. Deoarece fibrele metalice au o
mare suprafa raportat la volumul lor, ele se rcesc rapid. Aceasta face de asemeni unitatea
rezistent la ntoarcerea flcrilor. Chiar i la debite mici amestecul este suficient pentru a rci
materialul aa nct partea de preamestec a materialului nu va depi 1500C(cww/tm/153).
Un singur modul cuprinde ase arztoare n dou bnci spate n spate cu o capacitate total de
90 MW pentru gazul natural ( Woobe index 47,8 MJ/Nmc). Flacra este protejat i direcionat
n sus de pereii izolai. Radiaia de cldur n zona mprejurtoare este redus i creterea
temperaturii mediului ambiant este limitat la mai puin de 5K (cww/tm/153).
Combustia complet cu sistem de flcri solicit sufiecient aer de combustie i un amestec
corespunztor de gaz rezidual i aer. Fum poate rezulta din combustie, n funcie de
componenii gazului rezidual i de calitatea i distribuia aerului de combustie. Gazele reziduale
coninnd metan, hidrogen, monoxid de carbon i amoniac ard de regul fr fum. Gazele
reziduale coninnd hidrocarburi grele ca parafine, olefine, compui aromatici produc fum.
Industria solicit de regul capacitate de reducere a fumului de 10-15% pentru arztoarele la
nlime i 100% pentru arztoarele la sol. O intervenie exterioar este necesar pentru
reducerea fumului, cum ar fi:
Abur, alimentat la peste 0,7 Mpa presiune, folosit uzual pe amplasamentele mari unde
aburul este disponibil
Aer, potrivit pentru aplicaii necesitnd instalaii mici i necostisitoare
Gaz de nalt presiune care este foarte costisitor
Ap, alimentat la presiuni de cca. 2 Mpa, potrivit unde apa este frecvent disponibil n
mari cantiti.
Intrervenii exterioare sunt rar necesare n arztoarele la sol.
235
Capitolul 3
Gazele reziduale pentru a fi aprinse trebuie s aib o capacitate caloric de minim 11 MJ/Nmc
pentru combustie complet, altfel trebuie adugat combustibil suplimentar. n unele cazuri,
chiar arderea gazelor reziduale care au capacitatea caloric minim necesar necesit nclzire
suplimentar. Dac combustibilul conine azot, pentru a minimiza formarea oxizilor de azot este
necesar o nmclzire suplimentar.
Amplasaamentele industriale exploateaz de obicei un sistem integrat de ardere, o combinaie
ntre un arztor la sol cu un arztor optim proiectat pentru gaz rezidual n timpul proceselor
obinuite de operare i un arztor la nlime pentru debite mari de emisie n caz de urgen sau
ntreruperea proceselor.
Diferite tipuri de arztoare sunt prezentat n Figura 3. Figura 3. [cww/tm/64].
Aer
Aer
Gaz combustibil
Abur
Efluent
Flacr amorsare
Figura 3.72: Arztor cu tij
236
Capitolul 3
Arztor
Aer pilot
Combustibil
Aer
Gaz
rezidual
Combustibil
auxiliar
Injector central
Figura 3.73: Arztor aprat
Combustibil
aer
Aer pentru
aprindere
Combustibil
auxiliar
Combustibil
Aer
Figura 3.74: Arztor nfurat
Aplicatie
Arztoarele sunt folosite n industria petrolului, gazului, petrochimic pentru eliminarea n
siguran a gazelor combustibile i a vaporilor cnd nu mai este posibil folosirea sau reciclarea
lor. Compuii organici volatili din ventilatoare, pompe i compresoare sunt colectate i conduse
la un sistem de ardere. O funcie important a arztoarelor este prevenirea acumulrilor nedorite
de gaze inflamabile ca o msur de siguran sau pentru condiiile de urgen. Tehnic, toate
sursele de gaze combustibile care perzint un potenial de inflamabilitate dintr-un amplasament
chimic sunt conectate la un sistem de ardere. Arztoarele nu sunt utilizate ca o msur continu.
Ele potr fi utilizate deasemeni pentru arderea gazelor reziduale generate de canalizri,
digestoare de nmol.
237
Capitolul 3
n timp ce arztoarele la nlime sunt n mod normal folosite ca arztoare de urgen,

arztoarele la sol sunt n general exploatate ca arztoare de rutin. Arztoarele la sol nu pot n
contrast cu cele la nlime s opereze cu debite cu fluctuaii mari. Cnd aceste fluctuaii nu
pot fi evitate, combinaia cu un arztor la nlime este necesar. Aa cum s-a menionat
(cww/tm/153), tipul arztorului cu camer de preamestec este recomandat i gazelor toxice sau
periculoase ex: amestecuri de gaze cu coninut de hidrogen sulfurat.
Limite de aplicare i restricii:
Natura gazului
Temperatura de combustie (0C)
Timpul de retenie n camera de combustie (s)

Domeniul de presiune (kPa)
Concentraia Cov n gazele reziduale
Coninutul de oxigen dup incinerare
Viteza flcrii ( m/s)
1
(cwww/tm/117)
2
(cww/tm/132)
3
(cww/tm/64)
Limite/restricii
0-1800000Nmc/h3 (limita superiuoar pentru
arderea la nlime)
600-210000 Nmc/d(Wobbe Index domeniu 15-52
MJ/Nmc) pentru arztoarele la sol cu camer de
combustie cu preamestec
> 8002
900-1260 C (arztoare la sol cu camer de
combustie cu preamestec)
1-22
0-0,73(arztoare la sol cu camer de combustie cu
preamestec)
0-100% LEL cu echipamente de siguran2
0-50% LEL fr echipamente de siguran2
> 5% 3 cu flacr acoperit
0-20 3 pentru a preveni ntoarcerea flcrilor
Avantaje
Generale
Sistem de eliminare eficient referitor la surplusul
de combustibil i existena unor gaze nereciclabile sau
emisia neateptat a unui debit mare de gaze
Poate fi utilizat pentru controlul emisiilor intermitente
sau fluactuante de gaze
Arztoare la nlime
ndeprtarea rapid i n siguran a unei mari
cantiti de gaz rezidual
Echipamente de intervenie n caz de urgen
Arztoare la sol
Aprinderea flcrii sigur (puin influenat de
vnt)
Flexibil; poate opera variaii de debite n limite
mici
Arztoare la sol cu camer de combustie cu

preamestec
Ardere complet
Sistem modular pentru ridicare i transport
238
Dezavantaje
Generale
Fr emisii de poluani(Sox, Nox, monixid
de carbon, halogenuri hidrogenate) dincolo de
flacr
Necesit echipamente de control a fumului
Cldura de combustie nu este reconvertibil
Cost ridicat n caz de rencrcare
Arztoare la nlime
Emisie de lumin
Emisie de zgomot
Dificulti n tratarea debitelor reduse
Formarea de turte poate cauza blocaje
Arztoare la sol
Capacitate limitat
Nu poate opera largi variaii de debite,
solicitnd combinarea cu arztoare la nlime
Risc crescut pentru siguran i sntate n
caz de funcionare necorespunztoare
Datorit calitii slabe a combustibilului
eficiena poate fi redus
Emisii de miros
Arztoare la sol cu camer de combustie cu
preamestec
Tehnic nou, de aceea nu este recunoscut
pente tot n lume
Capitolul 3
Domeniu foarte larg (1:30 cu Wobbe Index 15-52
MJ/Nmc)
Pornire direct la capacitate maxim fr a fi
nevoie de o perioad de pornire
Emisii reduse de Nox
Recuperarea energieie este o opiune
Emisii reduse de lumin i cldur
Costuri ridicate comparativ cu sistemele

convenionale

Parametru
VOC
NOx
Facle la inaltime
Randament
Nivel de emisie
[%]
[mg/Nm3]
a 1
>98
3
80-86
400 (200 ppm)
NO
Hidrocarburi
(inclusiv BTEX)
CO
Zgomot
a
Facle la sol
Randament
Nivel de emisie
[%]
[mg/Nm3]
a 2
>99
99.9 c 3
400 (200 ppm)
b,c
11.6 (3.9 ppmv)
8.6 (2.9 ppmv) b,c
<2.8 (<1 ppmv) b,c
73 dB(A) b,d
la condiii optime: coninut de cldur a gazelor reziduale >11 MJ/Nmc, debit redus i coninut de cldur sczut duce la o
efficient sczut
b
sistem cu csmer de preamestec
c
d
corectat la 3% oxigen
la 50m de cmpul liber de condiii
[cww/tm/117]
[cww/tm/84]
3
[cww/tm/153]
2
Nivele de emisie ce pot fi atinse menionate n tabel evideniaz distrugerea poluanilor aerului
(COV i hidrocarburi) prin ardere. Ali parametri (NO i NOX) se atribuie emisiilor cauzate de
ardere. Arztoarele nu conin instalaii de tratare a gazelor, ns emisia de poluani cauzai
incinerarea unor gaze cu coninut de sulf i/sau halogenil, NOx, monoxidul de carbon n mod
normal trebuie controlat. Din aceste motive, arztoarele la sol nu sunt potrivite pentru gaze
toxice sau periculoase. Combinarea/recombinarea reaciilor ctre obinerea dioxinei nu este
favorizat datorit lipsei geamului de recombinare i suprafeei metalice acionnd ca un
catalizator.
Performana de reducere a faclelor, aa cu este descris n tabel, este valabila numai de
condiiile optime de funcionare. Rata de performan n condiii non-optime acoper 0-98%
(cww/tm/84), ceea ce nseamn c faclele sunt foarte sensibile la schimbarea condiiilor. Aceast
fapt face ca faclele s nu prezinte ncredere cnd sunt utilizate n regim continuu.
Efecte inter-media
Principalele utiliti i consumabile sunt:
Consumabile
Instalaii pentru eliminarea fumului
(abur, aer, ap, gaz natural)
Gaz de ardere pentru iniiere
i
ntreinere (propan, butan)
Gaz de purj (azot sau combustibil)
pentru meninerea sistemului sub
presiune
Cantiti
Observaii
239
Capitolul 3
Gaz pilot
Energie (kWh/1000Nmc)
Cdere de presiune (kPa)
1
(cwww/tm/64)
11
Arztoarele pot produce zgomot. Cele mai importante surse de zgomot sunt (cww/tm/94):
Injecia dispersoarelor de fum

Procesul de combustie
Ventilatoarele
Orice sistem de utilizare a aburului produse zgomot, datorit presiunii ridicate a debitului de
abur, a injectoarelor i a procesului de combustie asociat cu hidrocarburile. Presiunea ridicat a
aburului genereaz zgomot de nalt frecven, care este foarte duntor pentru oameni, i
deasemeni mbuntete eficiena combustiei, deaceea crescnd emisia de energie i rata de
ardere, care din nouz conduce la un zgomot ridiact de combustie. Zgomotul de combustie este
n general zgomot de joas frecven, comparabil cu zgomotul de ventilatorului de la amestecul
gazului rezidual cu aer.
Eliminarea zgomotului este o problem de mediu important i de aceea un aspect de proiectare
important care trebuie abordat din faze premergtoare . Aspectele de evitare a zgomotului sunt:
Reducerea i atenuarea zgomotului de nalt frecven produs de jeturile de abur utiliznd
mai multe injectoare care pe de alt parte pot conduce la favorizarea dezvoltrii turtelor n
condiii de debit redus;proiectarea unor orificii pentru a face fa acestor dezavantaje este
esenial;
Aezarea injectoarelor astfel nct jeturile de abur s poat interaciona i reduce zgomotul
de amestec
Creterea eficienei prin forme de control mai bune
Reducerea presiunii aburului la <0,7 MPa
Utilizarea unui echipament de reducere a zgomotului n jurul injectorului de abur ca un scut
acustic pentru injector
Alte impacte prezint:
Lumina emis de arztoarele la nlime
Mirosul produs datorit combustiei insuficiente (n principal la arztoarele la sol).
Trebuie menionat c arztoarele sunt implicate ntr-un numr semnificativ de incendii i
explozii n industria chimic i petrochimic, aa cum este menionat de Miunisterul de Mediu
al Franei. Rezultatele pot fi gsite n baza de date AIDA, coordonat de organizaie.
Rata de emisie a fumului la arztoare trebuie verificat pentru a verifica dac s-a introdus
suficient dispersant dar nu mai mult dect este necesar pentru a preveni emisia de fum. Aceasta
poate fi atins n trei moduri:
De un ir de termocuple evaluate la cel puin 1000 grade C
De un detector de infrarou
Msurnd debitul de gaz ars rapoortat la debitul de dispesant. Controlul debitului se face de
obicei prin valve de control
O politic de control mult mai stringent este cerut pentru arztoarele la sol datorit riscului pe
care l prezint pentru sntate i siguran.
Un rspuns rapid al unui sistem de control este esenial, preferabil prin intermediul unbei
transmisii electronice de control a semnalelor dintre, telecomanda uzual, coul de ardere i o
camer de control. Instalarea unui monitor TV pentru a monitoriza flacra n camera de control
poate fi considerat c permite o intervenie manual n controlul dispersantului dac este
necesar.
240
Capitolul 3
Pentru pilot, echipamentele de monitorizare a funcionrii include:

Termocuple (dar fii atent la semnalele eronate)
Observarea direct a flcrii (observare pe monitor TV)
Monitorizare n infrarou, uneori completat cu monitorizare optic pentru a depi
absorbia IR n ap
Msurtori de luminozitate
Probe de ionizare
Alarm la joas presiune
Controlul gazului de purj
Este necesar un dispozitiv pentru determinarea continu a prezenei flcrii pilot.
Situatia economica
Tipul de costuri
3
[per 1000 Nm /h]
Costuri operationale
3
[per 1000 Nm /h]
Efectivitatea costurilor
[per tona de poluant
controlat pe an]
1
Facle ridicate
Facle la sol
USD 8300-560000
USD 420-36500
Observatii
USD 14-6400 1
[cww/tm/117]
Faclele discutate sunt acelea cu duzele intre 2,5 cm si 2.3 m in diametru, arzand 100% cu gaz
rezidual combustibil cu o valoare calorifica de aproximativ 17 MJ/Nm3 si exploatate intre 1 si
100 ore pe an. Faclele situate la costurile de investitie si exploatare cele mai joase au o
capacitate mai mare de ardere (aproximativ 300000 Nm3/h) cu un diametru al duzei de pana la
2.3 m si functionand 100 ore pe an sau mai mult. Faclele situate cu costurile de investitie si
operare cele mai ridicate au o capacitate de ardere mai mica (aprox. 36 Nm3/h), diametrele
duzelor fiind mici de 2.5 cm si operate pentru mai putin de 10 ore pe an.
Deoarece faclele sunt in principal utilaje de siguranta ce opereaza cu fluxuri de durata scurta (in
general in conditiile anormale sau eliberari in cazuri de accidente de la un proces) fata de un
utilaj de control care trateaza un flux rezidual continuu, nu este adecvat sa se compare costurile
de eficienta ale faclelor cu costurile altor dispozitive de control. Costul pentru o tona de poluant
controlat captat depinde de orele anuale de functionare. Utilizarea nefrecventa a faclei va avea
ca rezultat costuri mai mari pentru tona de poluant necontrolat, utilizarea frecventa insemnand
costuri mai mici de poluat controlat.
3.5.3 Tehnologii pentru recuperarea i reducerea particulelor

Particulele poluante sunt: praful, metalele grele i compuii lor, aerosoli, ceaa i negrul de fum,
care se ntlnesc frecvent n gazele uzate, gazele de ardere n aerul de combustie din industria
chimic. Particulele de praf i de metale grele (i/sau compuii) se gsesc n procesele de
producie n gazele reziduale cnd compuii solizi sub form de pulberi ce se formeaz, sunt
tratai i depozitai i deasemenea n gazele de ardere de la combustii, de exemplu la centralele
termice sau incinerarea deeurilor. Aerosolii i ceaa apar de exemplu n timpul reaciilor i
prelucrrilor de la obinerea amestecuriolr. Sistemele de tratare obinuite sunt descrise mai jos.
3.5.3.1 Separator
Descrierea
Curentul de gaz rezidual este trecut ntr-o camer unde praful, aerosolii i/sau picturile sunt
separate de gaz sub aciunea gravitaiei, efectul fiind crescut prin reducerea vitezei de distribuie
a gazelor, folosind mijloace ca: talere, plci sau plase metalice.
241
Capitolul 3
n interiorul camerei trebuie asigurat o vitez de distribuie uniform. Curgerea selectiv are un
efect contrar asupra eficienei. Folosirea unor mijloace de obstrucionare n interiorul
separatorului permite viteze mai mari ale procesului, ceea ce reprezint o reducere a volumului
separatorului, comparativ cu camerele de linitire. Dezavantajul const n creterea cderii de
presiune.
Aplicatia
Un separator este de obicei instalat ca etap preliminar la numeroase sisteme de filtrare,
scrubere, turnuri de rcire, etc. Este utilizat, de exemplu, pentru a preveni intrarea lichidului de
splare cu gazul rezidual purificat i/sau pentru ndeprtarea particulelor abrazive.
Limite i restricii [cww/tm/70]:
Limite/restricii
100-1000001
Fr restricii
Debit gaz rezidual [Nm /h]

Coninut de praf
Dimensiunea particulelor
Temperatura
1
2
n mod normal aprox.540 grade C, dar

depinde de materialul recipientului
[cww/tm/70]
[cww/tm/108]
Avantaje
Dezavantaje
Simplitatea execuiei , cost redus

Cderi de presiune foarte scute
Potrivitpentru temperaturi mai ridicate
Randament sczut n special la ndeprtarea

particulelor mici
Nu este potrivit cnd diferena de densitate
dintre gaz i particule este mic
Niceluri de emisie realizabile / Randamente

Parametru
PM
Randement(%)
10-901
1001
Picturi
1
Nivelul emisiei mg/Nm3
Observaii
Depinde de dimensiunea
particulei n separatorul de
picturi
[cww/tm/70]
Efecte inter-media
Consumabile
Apa(sistem de curire opional
pentru talere i plci)
Energie[kwh/1000Nm3]
Variatie de presiune [kPa]

1
Cantitatea
Observaii
100200 l/m
2 1
Doar pentru ventilator

<0.5 1
[cww/tm/70]
Reziduurile sunt constituite din praf i /sau din picaturile separate care trebuie eliminate atunci
cnd refolosirea /recircularea nu este posibila .In funcie de surs praful separat poate fi
impurificat cu compui toxici sau periculoi ceea ce trebuie luat n considerare pentru prelucrri
sau eliminri ulterioare .
242
Capitolul 3
Situatia economica
Costurile totale sunt sczute dar cum separatorul este de obicei integrat in alte sisteme,nu se
poate face o estimare total.
3.5.3.2 Ciclonul
Descrierea
Cicloanele folosesc ineria pentru a separa particulele din gaz sub aciunea forei centrifuge de
obicei n camere conice. Se creaz un turbion dublu n interiorul ciclonului .Gazele care intr
execut o micare circular spre partea inferioar. In partea de jos gazul se intoarce i cu o
micare elicoidal prin centrul ciclonului ese pe la partea superioar a acesteia.Particulele din
curentul de gaz sunt separate lng peretele ciclonului defor centrifuga i sunt n contrasens cu
gazul care circul i apoi iese din ciclon .Particulele de dimensiuni mai mari ,prsesc peretele
ciclonnnului i se depun intr-un buncar la partea inferioar in timp ce particulele mici prsesc
ciclonul mpreuna cu gazul care iese.
Cicloanele umede sunt agregatede mare randament ,pulveriznd ap n curentul de gaz rezidual
pentru a crete greutatea a particulei i astfel crete randamentul separrii particulelor fine.
Exist dou tipuri de cicloane : cu flux reversibil si intr-un singur sens [cww/tm/79]:
Ciclonul cu flux reversibil (vezi figura 3.75[cww/tm/79]),care estecel mai uzual const din :
-o carcas cilindric cu baz conic
-un buncr pentru colectarea prafului
-o intrare pentru aer ,tangenial sau axial
-ieiri.
Intrare axial
Intrare tangenial
Eficien mare
capacitate mic
Standard
Eficien mare
capacitate mare
Infurat
Eficien mare
capacitate mic
Curb
Figura 3.75: Ciclonul cu reversibil
Ciclonul cu un singur sens (vezi Figura 3. [cww/tm/79]) este echipat cu rotoare fixe sau
mobile,gazul intra sub form de spiral,gazul epurat se concentreaz de-a lungul axului
central iar particulele se concentreaza pe lng perei.
243
Capitolul 3
Vane fixe
Separator de
praf
Eflent
cu particule
de praf
Gaz purificat
Ctre circuitul
secundar
Figura 3.76: Ciclonul cu un singur sens
Aplicatie
Cicloanele sunt folosite pentru controlul prticulelor i n special pentru pM>10pm.Exista totui
cicloane cu randament ridicat proiectate pentru a fi eficiente chiar pentru PM2.5 [cww/tm/107].
In general cicloanele nu sunt adecvate pentru a face fa reglementrilor din domeniul polurii
aerului dar ele servesc ca pre-epurator pentru instrumente de control mult mai costisitoare cum
ar fi:filtru cu esturi(vezi capitolul 3.5.3.5)sau filtrele electrostatice (vezi capitolul 3.5.3.3).Se
utilizeaz dupa procese de uscare prin pulverizare i dupa procese de concasare ,mcinare i
calcinare. Sistemele de ncalzire industriale ce utilizeaza combustibil fosil,utilizeaza n mod
obinuit mai multe cicloane mult mai eficiente dect un singur ciclon i pot separa PM <2.5
m.
Limite i restricii sunt:
Debitul gaz rezidual [Nm3/h]
Coninutul de praf [g/Nm3]

Temperatur
1
2
244
Limite / restrictii
1-100.0001,2,(pentru sisteme cu un
ciclon)
Pn la 180.0002(mai multe cicloane n
paralel)
1-16.0002
<PM2.5-<PM2002
Depinde de materialul recipientului
,poate fi>1200 0C
[cww/tm/132]
[cww/tm/107]
Capitolul 3
Avantaje
Dezavantaje
simplicitatea instalaiei
recuperarea materiei prime
fara parti mobile, deci intreinere uoar i
costuri reduse
Colectare i ndeprtare uscat cu excepia
cicloanelor umede
Necesit un spaiu reletiv redus
Colectare relativ redus mai ales pentru PM

<10 m.
Cicloanele cu intrare axial nu pot fi folosite

cu particule capabile s determine corodarea
excesiva sau colmatarea paletelor .
Nu se poate utiliza in cazul materialelor
vscoase .
emisii de ape uzate la ciclonul umed.
zgomot
Nivelurile de emisie realizabile / Randamente

Cicloanele funcioneaz mult mai eficient cu ncarcaturi mai mari de poluant ,cu condiia
casistemul s nu se colmateze .ncrcturile mai mari de poluant sunt asociate n general unui
debit mai mare [cww/tm/107].
Eficiena ciclonului variaza ca o funcie de dimensiunea particulei i construcia ciclonului.
Aceasta crete cu[cww/tm/107]:
Dimensiunea i/sau densitatea particulei

Viteza de intrare a gazului
Lungimea corpului ciclonului
Numrul de cicluri ale gazului in ciclon
Raportul dintre diametrul corpului ciclonului i diametrul de la ieirea gazului
ncrcarea cu praf
Netezimea pereilor interiori ai ciclonului
Eficiena ciclonului scade cu [cww/tm/107]:
creterea vscozitii gazului

creterea densitii gazului
creterea suprafeei conductei de admisie a gazului
curgerea aerului prin orificiul de evacuare al prafului
Parametru
Conventional
7090 1
30-90 1
PM
PM10
PM5
PM2.5
1
0-40
Randament
[%]
Randament
Debit ridicat
ridicat
80-99 1
80-99 1
1
60-95
10-40 1
1
90
20-70 1
0-10 1
Observatii
Cicloane
multiple
80-95 1
[cww/tm/107]
Efecte inter-media
Consumabilele sunt:
Consumabile
Ap(cicloane umede)
Energie[kwh/1000 Nm3]
Variatie de presiune[kPa]
Cantitate
0.25-1.51
0.5-12
1-1.52
Observaii
Sisteme cu eficien sczut

Standard
245
Capitolul 3
2-2.52
Sisteme cu eficien nalt
1[cww/tm/64]
2[cww/tm/107]
Praful rezult reziduu i trebuie ndeprtat. Cantitatea depinde dencrcarea cu prafa gazului
rezidual. n funcie de surs, praful separat poate fi contaminat cu substane toxice i /sau
periculoase.
Exploatarea cicloanelor este o surs semnificativ de zgomot care trebuie redus ,de exemplu
prin nchiderea utilajului.
Performana ciclonului poate fi determinat monitoriznd concentraia particulelor din curentul
de gaz efluent ,folosind o sond de prelevare izocinetica sau o metod bazat pe msurare ,de
exemplu opacitate UV/vizibil,raze beta sau lovirea particulelor .
Exist puine cerine pentru ntreinerea cicloanelor trebuie s permit accesul pentru inspecia
periodic a coroziunii ciclonului .
Cderea de presiune de-a lungul ciclonului este monitorizat i este verificat sistemul de tratare
a prafului pentru a nu se bloca.
Situatia economica
Tipuri de costuri
Cheltuieli capitale[ per
1000 Nm3/ h]
Cheltuieli de exploatare
anuale [per 1000Nm3/h]
Cheltuieli
ptr.
Eficacitate[ per ton
poluant controlat per an]
1
2
Costuri
Ciclon singular i Ciclon multiplu
standard
USD 1200-1500 1
EUR 900 2
USD 700-7800 1
EUR 200 2
USD 1100-1400 1
USD 0.45-460 1
USD 0.32-50 1
Obsrvatii
USD 450-750 1
[cww/tm/107]
[cww/tm/70]
Pentru ciclonul singular standard, debitul se presupune a fi ntre 1800 i 43000 Nm3/h,
ncrcarea cu PM ntre 2,3 i 230 g/Nm3 i eficiena controlului 90 %. Pentru bateriile
decicloane debitul se presupune a fi ntre 36000 i 180000 Nm3/h iar ncrcarea cu particule i
eficiena ca mai sus .
Ca o regul, agregate mai mici care controleaz un curent de gaz rezidual cu o concentraie
sczut de particule vor fi mult mai scumpe ( per debit i per cantitate de poluant controlat)
dect un agregat mare care controleaz un gaz rezidual cu un coninutt mare de particule.
3.5.3.3 Filtru electrostaic (ESP)
Descrierea
Un filtru electrostatic este un sistem de control care folosete fora electrostatic ptr. a orienta
particulele care intr cu gazele reziduale spre plci colectoare.Particulele care intr sunt
ncrcate electric cnd trec peste un strat cu ion de gaz. Electrozii din centru sunt meninui la
tensiune ridicat i genereaz cmpul electric care npinge particulele spre pereii colectori.
Tensiunea pulsatorie necesar se ncadreaz nintervalul 20-100 kV.
246
Capitolul 3
Exist mai multe tipuri de filtre electrostatice:
filtru electrostatic uscat cu electrod - plci

filtru electostatic uscat cu tuburi electrod
filtru electrostatic umed cu plci electrod
filtru electrostatic umed cu tuburi electrod
La filtrul electrostatic uscat cu plci electrod ( vezi fig. 3.77) [ cww/tm / 79] ), gazul
rezidual curge orizontal i paralel la plcile verticale din material. Electrozii de nalt tensiune
sunt srme lungi care sunt ncrcate i atrm ntre plci. n fiecare traiectorie de curgere, fluxul
de gaz trebuie s treac de fiecare srm n parte la curgerea prin agregat.
La filtrul electrostatic cu tuburi electrod (filtru tubular) ( vezi figura 3.78 [ cww/tm/79], gazul
circul vertical prin tuburi, n general lucrndu-se cu mai multe tuburi n paralel. Electrozii de
nalt tensiune sunt srme lungi suspendate de un cadru din partea superioar a filtrului.
Distribuitor
de gaz
Admisie
Electrozi de
descrcare
Plci de reinere
Colectare
praf
Figura 3.77: ESP cu placa electrod
247
Capitolul 3
Fire de descrcare
IT
Direcia curentului
de gaz
Electrozi colectori
Recipientul
de reinere
praf
Figura 3.78: ESP cu tub electrod
La filtrele uscate, colectorii sunt scuturai prin variate mijloace mecanice ptr. decantarea
particulelor care alunec n jos ntr-un palnie. Procedeul de scuturare poate proiecta unele dintre
particule napoi n fluxul de gaz. Particulele reintrate n ultima sectiune a ESP nu pot fi
recapturate i astfel prsesc agregatul. O parte din gazul rezidual poate deasemenea curge n
jurul zonei de ncrcare. Din acest motiv sunt montate talere pentru a fora curentul infiltrat sa
se amestece cu curentul de gaz principal.
Filtrul electrostatic uscat cu tuburi poate fi curat acustic. Contrar filtrului cu plci, filtrul cu
tuburi nu prevede talere de a lungul zonei de colectare, dar neuniformitile pot permite unor
particule s evite ncrcarea.
La filtrul umed, colectorii sunt, fie intermitent, fie continuu splai cu ap, buncrul fiind
nlocuit cu un sistem de drenare. Efluentul umed este colectat i tratat. Filtrul umed necesit ca
surs de ap de splare s fie injectat sau pulverizat lng paartea superioar a tuburilor
colectoare, fie continuu, fie la intervale de timp. Acest sistem de splare nlocuiete mecanismul
de scuturare sau cel acustic, utilizat de obicei la filtrul uscat. Apa curge cu particulele colectate
ntr-un colector de ap, de unde fluidul este pompat sau golit. O parte din fluid poate fi reciclat
pentru a reduce cantitatea total de ap necesar.
Filtrele lucreaz ca filtre cu una sau dou trepte. La filtrul cu o trept, cmpul electric care
determin descrcarea prin efect CORONA, este deasemenea folosit s atrag, i astfel s
evacueze particulele ncrcate. La filtrul cu dou trepte, ncrcarea i evacuarea particulelor are
loc n cmpuri electrice diferitr, cel de al doilea fiind electrostatic.
Principala diferen dintre filtrele cu una i dou trepte este ilustrat n Figura 3. [cww/tm/79].
248
Capitolul 3
Plci colectoare
Electrozi de IT
Separare ntr-o singur treapt
Plci colectoare
Electrozi de IT
Separare n dou treapte
Figura 3.79: Diagrama schematic pentru filtrele cu una i dou trepte
Unul dintre principalii parametri operaionali este suprafaa specific de colectare (SCA)
suprafaa electrozilor de colectare raportat la debitul de gaz. SCA mai mare determin o
eficien mai mare, dar necesit i colectori mai mari. SCA se ncadreaz normal n intervalul
40-100 s/m.
Sistemele cu riscuri nalte, cum ar fi explozii sau foc, trebuie s fie echipate cu sisteme de
siguran, cum ar fi ieiri de incendiu sau sistem de stropire.
Aplicatie
ESP se utilizeaz pentru separarea particulelor pn la PM2,5 i mai mici i a poluanilor
periculoi din aer, cum ar fi cele mai multe metale. (cu excepia mercurului).
Sectoare de aplicaie n industria chimic i domenii nrudite sunt:
Domeniu
Cazane
Fabrici de produse chimice (ex. acid sulfuric)
Rafinrii
Calcinare
Tipul ESP
Cu plci uscate
Cu plci uscate i umede
Cu tuburi uscate i umede
Cu plci uscate
Cu plci uscate, cu tuburi uscate i umede
Filtrele umede se utilizeaz n situaiile n care varianta uscat nu este potrivit, de exemplu:
materiale umede i vscoase
amestecuri inflamabile/explozive
materiale cu rezisten ridicat
cnd se dorete o eficien de colectare mai mare
pentru a controla ceaa acid
Filtrele ntr-o singur treapt se utilizeaz n numeroase sisteme de prelucrare a gazului de
ardere ca de exemplu n centralele electrice i la incinerarea deeurilor pentru reducerea prafului
249
Capitolul 3
i cenuii zburtoare. Metalele grele i compuii lor din praf, sunt deasemenea eliminate i
ndeprtate mpreun cu alte particule. Sunt potrivite deasemenea pentru separarea aerosolilor i
a ceii.
Filtrul ESP n dou trepte se utilizeaz la ndeprtarea prafului i a picturilor de ulei. Este o
alternativ la filtrarea la suprafa (filtru HEPA). ESP n dou trepte se utilizeaz unde sunt
implicai cureni mici de gaze reziduale (<25 Nm3/s) i o proporie mare de particule
submicronice, ca de exemplu fum sau picturi de ulei.
Limitele i restriciile aplicaiei sunt:
Limite / restrictii
Debitul de gaz rezidual

[Nm3/h]
Temperatura
[C]
Coninutul specific de praf

[g/Nm3]
Rezisten
[ cm]
1
360000 1800000 (plci uscate)1

1800 1800000 (tuburi uscate)2
180000 900000 (plci umede)3
Pn la 700 (filtru uscat)1,2
< 80-90 (filtru umed)3,4
2 110 (plci electrod)1,3
1 10 (tuburi electrod)2,4
5 x 103-2 x 1010 1,3
(filtru uscat)
>PM1,0 (filtru uscat)
360000 1800000 (plci uscate)1
180000 900000 (plci umede)3
Pn la 700 (filtru uscat)1,2
< 80-90 (filtru umed)3,4
2 110 (plci electrod)1,3
1 10 (tuburi electrod)2,4
5 x 103-2 x 1010 1,3
(filtru uscat)
>PM1,0 (ESP uscat)
[cww/tm/125]
[cww/tm/124]
3
[cww/tm/127]
4
[cww/tm/126]
2
Advantaje
Dezavantaje
Eficien ridicat chiar i pentru particule mici

Potrivit pentru un domeniu larg de
temperatur, presiune i debit de gaz
Cdere de presiune joas, de aici i necesarul
de energie tinde s fie sczut
Filtrul umed poate trata particule vscoase,
picturi i praf cu nalt rezisten sau exploziv
Riscul exploziei la filtru uscat

Capacitatea de separare depinde de rezistena
particulelor de praf (la filtre uscate)
Coroziunea srmelor datorit scurgerii aerului i
condensrii acide, ceea ce este o problem la filtre
umede
Sensibilitate n ntreinere la o corect aliniere, de
exemplu la electrozi de descrcare
Sensibilitate la fluctuaiile din curentul de gaz
(debit, temperatur, compoziia gazului i a
particulelor)
Necesit un spaiu relativ mare
Necesit personal de nalt calificare
Precauii speciale pentru a proteja personalul de
tensiunile nalte
Filtrul uscat nu este recomandat n cazul
250
Capitolul 3
Advantaje
Dezavantaje
particulelor umede sau vscoase
Nivele de emisie realizabile / Randament

Dimensiunea filtrului ESP este factorul principal n determinarea eficienei colectrii. Ali
parametri care afecteaz eficiena sunt:
rezistena prafului
compoziia prafului i gazului
temperatura
distribuia mrimii particulelor
Randament
[%]
Parametru
total PM
PM10
PM2.5
Parametru
Praf
1
2
Observatii
ESP uscat
ESP umed
99.099.2 1
99.099.2 2
97.199.4 1
97.199.2 2
1
96.099.2
97.499.2 2
Nivel de emisie
[mg/Nm3]
ESP uscat
ESP umed
515
Observatii
Pentru filter ESP bine

proiectate i
dimensionate corect
[cww/tm/125]
[cww/tm/127]
Efecte inter-media
Consumabilele sunt:
Consumabile
Apa (pentru ESP umed)
1
2
Cantitate
0.52 1
0.050.3 1,2
0.5
Observatii
ESP cu o treapta
ESP cu doua trepte
[cww/tm/64]
[cww/tm/70]
Utiliznd ESP procedeul uscat, praful separat este eliminat ca deeu, n timp ce utiliznd ESP
procedeul umed, praful reinut fuzioneaz cu apa pulveriznd necesitnd o tratare ca ap uzat.
n funcie de sursa de provenien, praful reinut poate di contaminat ex: praful provenit de la
incinerare poate conine dioxine i /sau metale grele sau oxizi a acestora. Acest tip de praf poate
fi clasificat ca deeu periculos care trebuie depozitat n consecin.
Pentru evaluarea performaelor unui ESP, poate fi determinat emisia de mas prin
monitorizarea concentraiei de particule din efluentul gazos, folosind o prob prelevat
izocinetic sau bazat pe materie, ex: UV/vizibil, opacitate, radiaii beta sau cinetica particulelor.
Consumul de energie electric i tensiunea curentului prin ESP, ritmul de curare i
temperatura trebuiesc monitorizate n mod curent. Praful emis din buncrele de colectare trebuie
s fie lsat liber de blocaje aa nct colectorul s nu devin suprancrcat i prin aceasta s
cauzeze mici scurtcircuite ale ESP.
251
Capitolul 3
ESP trebuie s fie periodic inspectate n scopul de a detecta orice degradare, ex: coroziunea
electrozilor, a izolaiei sau a echipamentelor de separate. Aadar, accesul la precipitator trebuie
s fie liber, fr piedici dar cu respectarea standardelor de siguran.
Situatia economica
Costuri
Tipuri de costuri
Electrod tip plac

uscat
Electrod tip plac

umed
Costuri
(la 1000 Nmc/h)
USD 8500-28000
USD 18000-36000
Costuri anuale cu
exploatarea (la
1000 Nmc/h)
USD 2400-24000
USD 3500-27000
Costuri pentru
eficiena
(la tona de poluant
controlat annual)
1
[cww/tm/125]
2
[cww/tm/127]
3
[cww/tm/124]
4
[cww/tm/126]
USD 45-280
USD 60-600
Electrod
uscat
tip
eav
USD 18000-120000
USD 2800-5600
USD 55-950
Electrod
uscat
tip
eav
USD 35000-180000
USD 4200-7000
USD 90-950
Costurile pot fi substanial mai mari dect domeniile artate mai sus pentru poluanii care
necesit un nivel mai ridicat de control sau care impun ca ESP s fie fabricat din materiale
speciale ca oel inox sau titan. n general, raportul cost efficien este favorabil
echipamentelor mari pentru curarea debitelor cu mare ncrcare n poluani comparativ cu
echipamentele mici pentru controlul unor concentraii reduse de poluani din gazele reziduale.
3.5.3.4 Scruber umed de praf
Descrierea
Absorbia umed a prafului este o variant a absorbiei umede a gazelor (vezi Seciunea
3.5.1.4), utilind aceeai tehnic sau tehnici similare pentru reducerea sau recuperarea
particulelor materiale ce nsoesc componenii gazoi. Principalele scrubere utilizate sunt:
252
Scrubere cu umplutur fibroas

Vezi sectiunea 3.5.1.4. Se preteaza in principal pentru contaminantii gazosi. La pulbere se
limiteaza la colectarea particulelor fine si / sau solubile, aerosoli si vapori. Particulele
insolubile si / sau cele cu granulatie mai mare se prind de patul fibros.
Scrubere cu pat fluidizant
Vezi seciunea 3.5.1.4.
Scrubere cu talere
Vezi Seciunea 3.5.1.4. Se utilizeaz n principal pentru reinerea particulelor.
Turnuri de splare cu pulverizare
Vezi Seciunea 3.5.1.4. Se utilizeaz n principal pentru reinerea particulelor.
Turnurile de splare nu sunt la fel de recomandate s tulbure ca scruberele cu umplutur,
totui pentru a reine particulele fine este necesar un raport foarte mare lichid gaz (mai
mare de 3 l/mc).
Scrubere cu ciocnire
Scruberele cu talere de ciocnire conin un mecanism pentru accelerarea micrii debitului de
gaz influent ctre suprafaa unui lichid i un separator secundar. n general nu sunt potrivite
pentru aplicaii de transfer de mas, ex: ndeprtarea urmelor din gaze, ns pentru a lucra
cu debite de gaz mari sau mici i pentru a opera la cderi mai mici de presiune dect n
cazul tuburilor Venturi.
Capitolul 3
Un exemplu este dat in Figura 3. [cww/tm/79].

Admisie gaz
Evacuare gaz
Con
Rerzervor
cu lichid
Dren
Figura 3.80: Scruber cu talere de ciocnire
Scruberele Venturi
Trstura caracteristic a unui scruber Venturi este limitarea produs de un tub Venturi
cauznd o cretere a vitezei gazului. Echipamentul se bazeaz pe principiul pulverizrii
foarte fine (atomizare) a lichidului ntr-un curent de gaz impurificat, ce este introdus cu
vitez mare n aa numitul tub Venturi, apoi lichidul pulverizat formeaz o pelicul de
lichid pe pereii scruberului, antrennd substanele solide sau lichide dispersate n gaz i
evacndule pe la partea inferioar a scruberului. Scruberele Venturi sunt dispozitive foarte
eficiente pentru reinerea particulelor, ele pot reine particule de dimensiuni submicronice.
Pot fi utilizate deasemeni pentru a reine urmele de poluani din gaze, n special anumii
compui de reacie. Un exemplu este dat n Figura 3. [cww/tm/79].
Problema ntlnit n aceast tehnologie este eroziunea care apare datorit vitezei ridicate a
amestecului gaz-lichid n tubul Venturi. Tubul Venturi este uneori cptuit cu materiale
refractare pentru a rezista uzurii produse de impactul cu pareticule de praf. Un cot inundat
localizat dup tubul venturi reduce uzura datorat impactului cu particulele abrazive. Tubul
Venturi este confecionat din materiale rezistente la coroziune proiectate pentru o durat de
via maxim. Alegerea final a materialului se face n funcie de factori precum:
-
temperatur
rugozitate
coroziune
atac chimic
Eficiena reinerii crete cu viteza gazului i cderea de presiune. Unele scrubere Venturi sunt
create s permit uin control al vitezei variind grosimea tubului Venturi.
253
Capitolul 3
n general nu este necesar o pretratare a gazului pentru scruberele Venturi, totui n unele
cazuri gazul uzat trebuie n prealabil rcit dac scruiberul este confecionat din materiale care
pot fi deteriorate la temperaturi ridicate.
Cnd gazul uzat conine particule materiale i gaze ce trebuiesc reinute, scruberul Venturi
poate fi utilizat ca un dispozitiv de pretratare pentru ndeprtarea particulelor materiale
pentru prevenirea nfundrii urmtorului dispozitiv pentru tratarea gazelor uzate, care ar
putea fi un scruber cu pat
Admisie gaze
uzate
Evacuare gaze
epurate
Separator
centrifugal
Admisie
lichid
Dren
Figura 3.81: Scruber Venturi
Aplicatie
Vezi Tabelul 3..
254
Capitolul 3
Flux de gaz [Nm3/h]

Temperatura [C]
Incarcare cu poluant
(PM)
[g/Nm3]
Umplutur
fibroas
reinerea
particulelor fine
i/sau solubile
-ca eliminator de
cea
pentru
colectarea
lichidului
din
aerosili,
anorganice
i
COV
-controlul
emisiilor
de
aerosoli
din
industria chimic,
a
materialelor
plastice,
a
producerii
asfaltului, acidului
sulfuric sau a
acoperirilor
de
suprafa
- doar o redus
eficien pentru
colectarea prafului
1800170000 1
<60 1
0.211
Pat fluidizant
Turnuri de rcire
Actionare prin
ciocnire
-colectarea
particulelor
<PM10, <PM2,5,
PM HAP, fumuri
anorganice,
vapori, gaze,
COV
-colectarea
particulelor
<PM10, <PM2,5,
PM HAP, fumuri
anorganice,
vapori,
gaze,
COV;
- adesea utilizat ca
parte n procesul
de desulfurare a
gazelor;
-utilizare limitat
pentru particule
materiale fine
-colectarea
particulelor
PM
10, PM 2,5;
- utilizat n procese
farmaceutice,
producere
de
ambalaje,
cauciucuri,
mase
plastice, ceramic,
fertilizani;
- procese ca
uscare, ardere,
zdrobire, mrunire,
pulveriuzare,
ventilarte,
manipularea
materialelor
1700130000 2
4370 (PM) 2
438 (gaze) 2
2500170000 3
4370 (PM) 3
438 (gaze) 3
170090000 4
Pana la 150 4
4370 5
Fara limite
Fara limite
Pana la 23 4
1115 5
Talere
Venturi
-colectarea
particulelor <PM10,
<PM2,5
pn la
dimensiuni
submicronice;
- controlul emisiilor
de particule materiale
din industrie, comer,
i
producerea
agentului termic i
apei calde folosind
crbune,
produse
petroliere,
lemn,
deeuri lichide;
- controlul surselor de
emisii in industria
chimic i domeniile
nrudite cu aceasta
- n principal se
aplic unde este
necesar o efficient
ridicat la colectarea
particulelor materiale
foarte fine
720100000 5
255
Capitolul 3
[cww/tm/110]
[cww/tm/111]
3
[cww/tm/114]
4
[cww/tm/112]
5
[cww/tm/115]
2
Tabelul 3.16: Aplicaii i limite ale aplicaiilor i restriciilor diferitelor scrubere umede pentru reinerea prafului
256
Version October 2001
KH / EIPPCB / cww_Draft_3
Capitolul 3
Avantaje
General
pot opera cu prafuri inflamabile i explozive n
condiii de risc redus
asigur rcirea gazelor
gazele corozive pot fi neutralizate
eliminarea simultan a prafului i compuilor
anorganici
Scruber cu umplutur fibroas

poate opera cu ceaa
cderi de presiune relativ reduse.
Scrubere cu placi
asigur absorbia gazelor i reinerea
particulelor ntr-un singur echipament
poate opera cu ceaa
eficiena colectrii poate varia
mbuntete contactul gaz-lichid pentru
ndeprtarea SO2.
Turnurile de splare
eficiena n a colecta gaze ca i particule
materiale
necesit un spaiu relativ redus
cderi de presiune relativ reduse
poate fi exploatat n atmosfer foarte coroziv,
cu FRP construcii
Scrubere cu talere de ciocnire
poate lucra cu vaporii
are o rat relativ redus de recirculare a apei
eficiena de colectare poate varia.
Scrubere Venturi
poate opera cu vaporii
cheltuieli de ntreinere relativ reduse
simple n design i uor de instalat
eficiena de colectare poate varia
ndeprteaz deasemenea gaze contaminate
nu se blocheaz.
Dezavantaje
General
efluentul lichid poate crea probleme de poluare
a apelor
deeul colectat este umed
este necesar protecie mpotriva ngheului
particulele materiale colectate pot fi

contaminate i/sau nereciclabile
gazul evacuat poate necesita renclzire pentru
a se evita pana de fum vizibila .
Scruber cu umplutur fibroas
potenial ridicat de probleme de coroziune
nu tocmai potrivit pentru colectarea
particulelor materiale, recomendat doar pentru
particule solubile i/sau fine.
Scrubere cu placi
potenial ridicat pentru probleme de coroziune.
Turnurile de splare
eficiena de transfer mas relativ redus
relativ ineficient n ndeprtarea particulelor
fine
cu FRP construcii, este sensibil la
temperatur.
Scrubere cu talere de ciocnire
poate opera cu vaporii
are o rat relativ redus de recirculare a apei
eficiena de colectare poate varia.
Scrubere Venturi
potenial ridicat pentru probleme de coroziune
cderi de presiune relativ ridicate i
deasemenea mare necesar de energie. Zgomotul
poate fi o problem cnd viteza gazului n tubul
Venturi este mare
este limitat la particule materiale i gaze cu
solubilitate ridicat.
Nivel realizabil de emisii / Randament

Performana tehnicilor de absorbie este foarte dependent de mrimea particulelor materiale i
aerosolii ce trebuie colectai. Rapoartele de performan sunt listate n Tabelul 3.6.
Efecte inter-media
Consumabilele sunt listate n Tabelul 3.6.
Cu o tehnic de absorbie umed a prafului, o instalaie secundar pentru a separa suspensiile
este esenial.
KH / EIPPCB / cww_draft_3
257
Capitolul 3
n funcie de sursa, praful separat poate fi contaminat ex: praful rezultat din incinerare poate
conine dioxine i/sau metale grele i oxizii lor. Acest tip de praf poate fi clasificat ca deeu
periculos care trebuie depozitat n consecin.
258
Capitolul 3
Parametru
PM
VOC
SO2
HCl
HF
NH3
Umplutur
fibroas
70->99 1
70->99 (mists) 1
Pat fluidizant
Randamente
[%]
Turn de splare
Placi
5099 2
80->99 2
8099 4
Consumabile
>3 3
Costuri anuale de
exploatare [per 1000
12
1.52.8 6
<0.56 6,7
2.520 6,7
USD 1900-17000 5
EUR 5000 a,7
USD 2400-70000 5
USD 600-1800 1
USD 1300-7000 2
Costuri
USD 500-2200 3
USD 2800-10000 4
USD 1000-21100 1
USD 1500-41100 2
USD 800-28100 3
USD 2200-42000 4
3
Nm /h]
Costul eficienei
[per tona poluant]
70->99 5,7
0.55 6
[per 1000 Nm /h]
Venturi
90 7
90 7
94-99 8
94-99 8
Cantitatea de consumabile
Ap pentru scruber
(l/Nmc)
Energie (kWh/1000Nmc)
Cdere de presiune
(kPa)
Tipul de costuri
Costuri de capital
70->99 3
5095 3
80->99 3
Talere cu ciocnire
USD 40-710 1
USD 51-1300 2
USD 28-940 3
USD 88-1400 4
USD 84-2300 5
at 10000 Nm /h, se ridic factorul la puterea 0.3

EUR [2500 + 100 x (flow/1000)]
1
[cww/tm/110]
2
[cww/tm/111]
3
[cww/tm/114]
4
[cww/tm/112]
5
[cww/tm/115]
6
[cww/tm/132]
7
[cww/tm/70]
8
[cww/tm/138] industria ngrmintelor, acid fosforic
a
Tabelul 3.6: Randamente, Consumabile i Costuri ale diferitelor variante de absorbere umede pentru praf
259
Capitolul 3
260
Capitolul 3
Dispozivele de spalare sunt surse de zgomot. Zgomotul trebuie micorat prin carcasarea
echipamentelor.
Pentru a evalua performanele unui absorber umed, emisia de mas poate fi determinat prin
monitorizare concentraiei particulelor din efluentul gazos, utiliznd o prob prelevat
izochinetic sau bazat pe materie, ex: UV/vizibil, opacitate, radiaii beta sau cinetica
particulelor. Cderea de presiune din scruber iproporia lichid/reactiv din masa de fluid gazos
i presiunea de alimentare trebuie s fie monitorizate curent. Rata lichid/gaz, rata de lichid
colectat i pH trebuie de asemenea controlate cu regularitate. Absorberele umede trebuie
inspectate cu regularitate pentru a identifica orice degradare precum coroziune sau nfundri.
Trebuie asigurat acces facil la scruber.
Situatia economica
Domeniul costurilor este listat n tabelul 3.17. Costurile estimate sunt bazate pe presupunerea c
ncrcare n particule materiale a influentului este de aproximativ 7 g/Nmc. Pentru aplicaii care
necesit materiale scumpe, solveni sau metode de tratare suplimentare, costurile pot fi
substanial crescute fa de domeniul menionat anterior. Ca o regul, unitile mici care
controleaz o concentraie redus de gaz rezidual va fi mult mai scump ( pe unitate de debit)
dect o unitate mare de curare a unui debit de gaz cu ncrcare mare n poluani.
3.5.3.5 Filtrul textil
Descrierea
ntr-un filtru textil, gazul rezidual este trecut printr-o etur deas de fbre urzite sau mpslite,
determinnd reinerea particulelor materiale pe filtru prin sitare sau alte mecanisme. Filtrele
textile pot fi sub form de foi, cartue sau saci (cel mai comun tip) cu un numr de filtre textile
individuale carcasate mpreun ntr-un grup. Turta de praf care se formeaz pe filtru poate
crete semnificativ eficiena de reinere.
Condiiile de operare (funcionare) sunt determinante n alegerea materialului esut ( a naturii
fibrei). Cteva din cele mai cunoscute esturi sunt menionate n Tabelul 3.7.
Numele generic al
fibrei
Rezistena chimic
Temp.
de
operare
continu n
mediu
termic
umed
[C]
94
110
177
Temp. de
operare
continu
[C]
Temp.
max.
[C]
132
120
200
150
130
240
Inflamabil
itatea
materialul
ui de
suport
Acizi
Baze
Poliester
Copolimer acrilic
M-aramide
Bun
Bun
Bun
Moderat
Moderat
Bun
Polifenilen sulfur
Etilenclorotrifluoroete
na
Politetrafluoroeten
Poliamida
Sticla
Excelent
Excelent
Excelent
Excelent
190
190
232
177
177
190
Excelent
Bun
Foarte
bun
Bun
Foarte
bun
Excelent
Bun
Moderat
260
240
260
260
260
260
290
280
290
Nu
Nu
Nu
Excelent
Bun
550
760
550
760
600
1204
Nu
Nu
Oel inox
Poliester
Da
Nu
Nu
Nu
Nu
Tabelul 3.7: Textile utilizate uzual

261
Capitolul 3
Utilizarea n practic a filtrelor textile solicit utilizarea unei suprafete mari de tesatura pentru a
evita variatiile inacceptabile de presiune prin materialul filtrant. O cdere inacceptabil de
presiune poate cauza cderea ntregii baterii de filtrare, condund la emisii fugitive de praf.
Dimenisunea carcasei unui singur filtru este determinat de alegerea raportului dintre debitul
volumetric al aerului i suprafaa esturii (raportul a/c ). Selectarea raportului a/c depinde de
ncrcarea cu particule a influentului, caracteristicile particulelor i metoda de curare a
filtrului utilizat. O ncrcare mare n particule solicit utilizarea unei mari baterii filtrate pentru
a evita formarea unor turte de praf prea grele, care are conduce la o cdere de presiune excesiv.
Intensitatea splrii i frecvena acestei operaii sunt variabile importante n determinarea
eficienei de reinere. Deoarece turta de praf poate furniza o fracie important a capacitii de
reinere pe estur a particulelor fine, o splare prea frecvent sau prea intens va reduce
eficiena de reinere. Dac reinerea este prea ineficient, atunci cderea de presiune a devenit
prea mare.
Tipurile cele mai utilizate de filtre textile n funcie de metoda de curare utilizat sunt:
un jet de aer n contracurent cur filtrul textil, utiliznd o metod blnd dar uneori
mai puin eficient de curare dect scuturarea mecanic. De regul, sacii sunt deschii la
partea inferioar, nchii la partea superioar, praful fiind reinut in interiorul sau n exteriorul
sacilor. Pentru curarea filtrului, acesta este scos din funciune i aer curat este admis prin el n
contracurent, turta de praf depus pe sac se sparge i cade n buncr. Un ciclu obinuit de
curare dureaz mai puin de 5 minute pe compartiment. Admisi de aer curat n contracurent
este permis numai n cazurile unde praful se desprinde uor de pe estur. n mute cazuri este
utilizat n conjuncie cu metoda de scuturare, utilizarea emitorilor de nalt frecven sau prin
jet de aer de mare vitez (aer pulsat).
Scuturarea mecanic pentru curarea filtrelor textile, utiliznd un simplu dar eficient
mecanism de curare. Gazul rezidual intr ntr-o celul echipat cu icane, unde particulele
mari sunt reinute cnd lovesc icanele i cad n buncr. Gazul ncrcat trece de la partea
inferioar a celulei cu talere prin filtrul cu saci i preseaz din interior ctre exterior, particulele
colectndu-se pe suprafaa interioar a sacului. Partea superioar a sacului este ataat la o bar
de scuturare, care este micat rapiod pentru curarea sacilor.
Curarea filtrelor textile cu puls de aer, utiliznd o relativ nou metod care poate trata
ncrcri mari n praf, opereaz la cdere constant dee presiune i ocup mai puin spaiu det
alte tipuri de filtre textile. Acestea pot funciona numai ca echipamente exterioare de reinere a
prafului. Sacii sunt nchii la partea inferioar, deschii la partea superioar i susinui de tije
tubulare. Gazul ncrcat trece prin saci din exterior ctre interior, utiliznd difuzori pentru a
preveni intrarea particulelor de dimeniuni mari care ar putea provoca deteriorarea sacilor.
Particulele sunt colectate n exteriorul sacilor i cad n buncr. Curarea cu aer pulsat, nseamn
insuflarea pentru o scurt perioad de timp (0,03 0,1s) cu presiune ridicat (0,4-0,8 Mpa) aer
in saci. Acest mecanism permite ca debitul influent de gaz rezidual s nu trebuiasc a fi oprit n
timpul currii. Psla, neesutele, sunt utilizate in filtrele textile cu aer pulsat deoarece acestea
nu solicit o turt de praf pentru a atinge efficient ridicat de reinere. Materialele esute conin
o mare cantitate de praf dup curare atunci cnd se folosete metoda cu aer pulsat.
Curarea sonic este dince n ce mai mult folosit pentru a spori eficiena de reinere a filtrelor
textile cu curare prin scuturare mecanic sau prin admisia unui jet de aer n contracurent. Ele
funcioneaz cu aer comprimat (0,3 0,6 MPa). Curarea sonic reduce semnificativ ncrcarea
cu praf rezidual a sacilor i reduce cderea de presiune prin filtrul textil cu 20-60% , reduce
aciunea mecanic asupra sacilor conducnd la o durat de utilizare crescut.
Coroziunea filtrului i materialului carcasei pot fi o problem dac gazul const n compui
acizi, n specail la temperaturi sub punctul dee rou.
262
Capitolul 3
Pentru filtrele textile corespunztoare vezi tabelul 3.18.

Alte filtre nrudite cu filtrele textile sunt:
Filtru compact, care este deasemeni cunoscut ca un filtru caset sau filtru plic i este o
versiune a filtrului textil. Deosebirea const n modul compact n care materialul filtrant este
ncrcat. Este pliat, ca o armonic, pentru a obine o suprafa specific de filtrare foarte mare.
Spaiul economisit este parial compensat de sczuta ncrcare cu estur a acestui tip de filtru.
Filtrul compact mbuntit, care este deasemenea cunoscut ca filtru sinter lamelar sau
tubul Spirot, este o alt variant a filtrelor textile. Const ntr-un material poros sinterizat cu
elemente de filtrare cutate (pliate), care furnizaez o via de serviciu ndelungat i reduce
costurile de ntreinere.
Temperatura gazelor trebuie s fie peste punctul de rou a oricrui constituient altfel filtrul
trextil se mbcsete i procesul de filtrare se oprete. Pentru a preveni aceasta bateria filtrant
poate necesita izolare sau nclzire.
Sistemele cu un risc potenial, explozie sau incendiu, trebuie echipate cu faciliti de siguran,
sisteme de sprinklere sau trap de explozie. n influentul din interiorul filtrului, ar putea fi o
explozie ceea ce evideniaz faptul c trebuie amplasate n spaii deschise sigure, ex: n afara
cldirilor. O trap pentru particulele foarte fierbini, rezultate de la boilere sau furnale, pot
impune necesitatea prevenirii incendiilor i deci a deteriorrii filtrului. Scnteile i flacra
trebuie interise n zona cestor echipamente.
Aplicatia
n primul rnd filtrul textil este utilizat pentru reinerea particulelor materiale cu dimensiuni mai
mici de 2,5 microni i pentru reinerea emisiilor de poluani periculoi n aer n forme
particulare (PMHAP), metale (excepie face mercurul). n combinaie cu sistemele de injecie
(incluznd absorbia, injecia de var/bicarbonat de sodiu uscat i injecia de var semiuscat)
amplasate n amontele bateriei de filtrare, filtrul textil poate fi deasemeni folosit pentru reinerea
unor poluani gazoi specifici.
Filtrele textile sunt folositoare pentru reinerea particulelor materiale cu rezistivitate electric ori
prea mic ori prea mare pentru ESP, deci sunt potrivite pentru reinerea cenuilor zburtoare din
crbune cu coninut redus de sulf sau cenua zburtoare coninut n rate nalte n carbunele
nears. Adugarea unui filtru textil n aval de un EPS s-a demonstrat c duce la atingerea unei
emisii foarte reduse de particule. Cnd ncrcarea gazului rezidual const n particule de
dimensiuni relativ mari, n amonte de echipamentele mecanice de reinere cum sunt cicloanele,
ESP sau turnul de rcire cu pulverizare pot fi utilizate pentru a reduce ncrcarea filtrelor
textile, n special a coincentraiei mari a influentului.
Limitele de aplicare i restriciile sunt:
Limite / restrictii
Debitul gazului influent (Nmc/h)

Temperatura (0C)
Presiunea
Coninutul de praf (g/Nmc)
Caracteristicile particulelor
300 18000001
Vezi tabelul 3.18
Peste punctul de rou a oricrui
component din gazul rezidual, altfel filtrul
se mbcsete
< 70 (compact filtru mbuntit) 2
Domeniul 6,4 la +6,4 kPa n jurul
presiunii atmosferice1
1-23 (tipic) 1
0,1-2301
Praful umed este dificil de ndeprtat de
pe saci, deci trebuie evitat
263
Capitolul 3
Raportula a/c (m/min)
<13 (aer n contracurent)

<0,53 (filtru cu scuturare mecanic)
1-1,5 (2,0) 3b (filtru cu aer pulsat)
a
b
1
recomandat s asigure funcionarea corespunztoare

valori ridicate pentru aranjamente speciale
2
3
[cww/tm/123]
[cww/tm/70]
informaii de personal
Avantaje
Dezavantaje
n general filtrele textile furnizeaz o

eficine ridicat de reinere pentru particule
fine i cu rugozitate
eficiena i cderea de presiune a filtrelor
cu curare continu sunt relativ neafectate
de modificarea ncrcrii n praf a
influentului
praful este ndeprtat uscat fr a folosi
consumabile. Praful separat poate fi refolosit
n procesul tehnologic precedent
emisiile reziduale sunt teoretic
independente de concentraia aspirat
relativ simpl operarea sistemului
este interzis introducerea de praf umed

sau ud
electricitatea static poate mpiedica turta
s fir ndeprtat de pe estur
exist un risc de explozie
posibilitatea de aprindere a bateriilor de
filtre dac sunt introduse particule foarte
fierbini din boilere sau furnale sau
datorit materielelor inflamabile
Nivel realizabil de emisii / Randament

Pentru o combinaie dat de tip de filtru i praf, concentraia particulelor n efluentul unei baterii
de filtrare cu filtru textil este aproximativ constant, ntruct eficiena total variaz n principal
cu ncrcarea n particule. Filtrele textile pot fi considerate ca fiind echipamente cu efluent
constant dect echipamente cu eficien constant.
Filtru textil
Parametru
Randament
[%]
99-99.9 1
PM
Compact filtru
Nivel de
emisie
[mg/Nm3]
1
2-10
1a2
Randament
[%]
Compact filtru mbuntit

Nivel de
emisie
[mg/Nm3]
Randament
[%]
1-10 2
Nivel de
emisie
[mg/Nm3]
<1 2
filtru ceramic
[cww/tm/123]
2
[cww/tm/70]
1
Efecte inter-media
Consumabilele sunt:
Consumabile
Filtre textile
(mp per 1000 Nmc/h)
Materiale de preacoperire
(opional)
Aer comprimat (pe 1000) a
-Pentru 0,3-0,6 MPa (curitor
sonic)
Pentru 0,4-0,8 MPa
264
Cantitatea
11-17
Observatii
Rata a/c 1-1,5 m/min.
Pentru praf aderent sau
static sau ca protecie pentru
estur
Curarea filtrelor
22.5 1
Capitolul 3
(aer pulsator)
Energie (kWh/1000 Nmc)
0.21.2 2
0.52.0
0.52.5 2
Variatie de presiune (KPa)
Filtre textile
Filtre compcte i filtre
compacte mbuntite
0.51.8 1
550
a
1
2
Filtre ceramice
Nm /h aer comprimat pe 1000 Nm /h gaz

[cww/tm/70]
[cww/tm/64]
Praful separat - posibil amestecat cu material de preacoperire este singurul deeu. Cantitatea
acestuia depinde de coninutul de praf a gazului rezidual introdus. n funcie de sursa de
provenien, praful reinut poate di contaminat ex: praful provenit de la incinerare poate
conine dioxine i /sau metale grele sau oxizi a acestora. Acest tip de praf poate fi clasificat ca
deeu periculos care trebuie depozitat n consecin.
Performana i ntreinerea trebuiesc cu grij monitorizate. Pentru evaluarea performaelor unui
ESP, poate fi determinat emisia de mas prin monitorizarea concentraiei de particule din
efluentul gazos, folosind o prob prelevat izochinetic sau bazat pe materie, ex: UV/ opacitate,
radiaii beta sau cinetica particulelor.
Temperatura i cderea de presiune pe filtre trebuie monitorizate cu regularitate. Ultima este
utilizat pentru indicarea momentului n care ciclul de curarte trebuie declanat. Filtrele textile
trebuie inspctate periodic pentru idfentificarea oricrei degradri a esturii sau a carcasei.
Trebuie asigurat acces facil la filtrele textile. Fiecare baterie de filtrare trebuie echipat cu
sistem de identificare a deteriorrii sacilor i de alarmare.
Situatia economica
Durata de via a unui filtru este de circa cinci ani pentru filtrele textile i de opt ani pentru
filtrele compacte mbuntite.
Tipuri de
costuri
Costuri
Aer in contra curent
Scuturare
mecanica
Aer in pulsuri
Compact
Compact
imbunatati
USD 5300-50000 1
EUR 30000-55000 c 4
USD 4500-42000 2
USD 3700-15000 3
EUR 1000-4000 4
EUR 2500-4000 4
Cu curitor
sonic
suplimentar
USD 300-400 1
USD 300-400 2
--
Cu
echipament cu
jet
USD 600-1200 1
--
--
Costuri anuale
cu exploatarea
(la 1000
Nmc/h)
USD 4000-16000 1
d4
USD 2600-14000 2
USD 3200-14000 3
a4
b4
Costuri pentru
eficiena
(la tona de
poluant
controlat
annual)
USD 58-372 1
Costuri
(la 1000
Nmc/h)
USD 41-334 2
USD 46-293 3
265
Capitolul 3
a EUR 2500 + 300 x flux/1000
b EUR 350 + 240 x flux/1000
c
ceramic filter
d 350 + 300 x flux /1000
1
[cww/tm/123]
2
[cww/tm/121]
3
[cww/tm/122]
4
[cww/tm/70]
Estimarea costului presupune un proiect convenional n condiii de operare tipice i nu include

echipamentele auxiliare ca ventilatoare, tubulatura de transport. Costurile sunt n principal
conduse de debitul volumetric de fluid i de ncrcarea n poluani a gazului rezidual. n general,
unitile mici care controleaz o concentraie redus de gaz rezidual va fi mult mai scump ( pe
unitate de debit) dect o unitate mare de curare a unui debit de gaz cu ncrcare mare n
poluani. Preuriole prezentate sunt pentru debite ntre 3 500 1700 000 Nmc/h respectiv i o
ncrcare n poluant de 9 g/Nmc.
Poluanii care solicit un nalt nivel de control sau care necesit filtre textile cu saci filtrani
confecionate din materiale speciel vor crete preul sistemului.
3.5.3.6 Filtrul catalitic
Descrierea
Filtrarea catalitic este eliminarea componenilor gazoi nsoit de separarea particulelor. Este
comparabil cu funcionarea filtrelor textile (vezi Capitolul 3.5.3.5). Deosebirea este ntre
materialul filtrant utilizat, filtrele catalitice sunt ncrcate cu catalizatori (titan, vanadium
amestecuri) care distrug poluanii prin reacie catalitic cu gazul. Praful separat va fi ndeprtat
i depozitat separat.
Filtrele catalitice constau ntr-o membran de politetrafluoroeten expandat, laminat pe un
suport catalitic. Catalizatorul este nglobat n masa substratului. Este instalat ca modul nt-o
baterie de filtrare, ca n figura 3.82 (cww/tm/85), n aa fel nct poate fi uor montat la o
instalaie existent.
Gaz
epurat
Evacuare
gaz
Frecventa de epurare a
filtrului sac
Intre 10 min. si 24 ore
Gaz brut
Admisie
gaz
Filtru de
partricule
180-250 C
Filtru de
partricule
Colectare
probe
<120 C
pomp
Colectare
probe
Timp de prelevare 0,25

3 ore in functie de
cantitatea de pulberi
<120 C
pomp
Timp de prelevare 3 ore

Praf
separat
Palnie
pulberi
Figura 3.82: Filtru catalitic cu sac, inclusiv linie de prelevare probe
266
Capitolul 3
Aplicatie
Filtrarea catalitic este folosit pentru separarea particulelor i eliminarea contaminanilor
periculoi din faza gazoas. Cei mai importani contaminani la care se aplic aceast
tehnologie sunt dioxinele i furanii (PCDD i PCDF). ns pot fi eliminai la fel de bine i ali
contaminani precum hidrocarburile poliaromatice (PAH), benzenii policlorurai (PCBz), bifenil
policloruraii (PCB), compuii organici volatili i fenolii clorinai (PCP).
Limite ale aplicaiilor i restriciile sunt:
Limite/restricii
0
Domeniul de temperatur
recomandat
pentru
funcionare continu
Coninutul de amoniu
Coninutul de oxizi de sulf
Umiditatea
Viteza de filtrare
Substane critice
120 200 C
< 200 ppm

<
50 ppm
5-35%
48-84 m/h
Dezactivare produs de arsen, potasiu,
calciu, sulf
Limita superioar a domeniului de temperatur este determinat de temperatura maxim de

funcionare continu a filtrului (260 0C). Limita inferioar a domeniului de temperatur este
determinat de temperatura la care dioxinele i furanii sunt eliminai n mod corespunztor.
Experimente de succes au fost conduse la temperaturi mai mici de 155 0C.
Avantaje / Dezavanje
Advantaje
Dezavantaje
eliminarea compuilor gazoi periculoi

fr contaminarea reziduurilor
reducerea emisiilor totale de poluani
periculoi n mediu
uor de rencrcat
fr costuri suplimentare de ntreinere i
exploatare
fr deeuri solide care s necesite
depozitare
fr schimbri n procedurile standard de
operare
costuri comparabile cu utilizarea
carbonului activ.
restricionat la temperatura maxim de

operare de 2600C
dei filtrul elimin n general compui
organici, dioxine i furani n special, la
orice temperatur, este recomandat o
temperatur minim pentru operare
continu, de 155 0C, pentru a avea garania
unei eliminri adecvate a dioxinelor i
furanilor. La temperaturi sczute, aceste
substane sunt adsorbite pe catalizator.
Niveluri de emisie realizabile /randamente

Parametri
Randament
(%)
Dust
PCDD/PCDF (TEQ)
a
1
>99
a,1
Nivel de emisii
<1 mg/Nm3 1
<0.004-0.040 ng/Nm3 1
<0.075 ng/Nm3 1
observaii
tipic
Incineratoare de deseuri
observat peste 99,8%

Informaii de la productor
267
Capitolul 3
Efecte inter-media
Praful separat - cenu zburtoare posibil amestecat cu gaze acide este singurul reziduu care
necesit depozitare. Praful filtrat conine pn 90% mai puin dioxine i furani dect dac ar fi
folosit crbunele activ. Praful este clasificat ca deeu nepericulos.
Principalele consumabile i utiliti necesare sunt:
Consumabile
Cantitatea
Observaii
Durata de funcionare a
filtrului i catalizatorului este
de circa 5 ani sau chiar mai
mult
Material filtrant
Catalizator
Energie (KWh/1000 Nmc)
Variatie de presiune (kPa)
Performana i ntreinerea trebuiesc monitorizate cu atenie. Pentru evaluarea performaelor
unui ESP, poate fi determinat emisia de mas prin monitorizarea concentraiei de particule
din efluentul gazos, folosind o prob prelevat izochinetic sau bazat pe materie, ex: UV/
vizibil, opacitate, radiaii beta sau cinetica particulelor. Activitatea catalitic poate fi
monitorizat prin prin testarea unui filtru individual din bateria de filtreare. Dac sunt motive de
suspiciune privind o scdere n activitatea catalitic, poate fi efectuat monitorizarea dioxinelor
i furanilor prin prelevare de probe.
Temperatura i cderea de presiune prin sacul filtrant trebuie monitorizate n mod curent.
Ultimul este folosit pentru a indica dac este necesar nceperea ciclului de curare. Sacii
filtrani trebuie inspectai cu regularitate pentru identificarea oricrei degradri a bateriei de
filtrare sau a filtrelor. Trebuie asigurat acces simplu la filtre.
Situatie economica
Tipul costurilor
Costuri
Observatii
Investiii [1000Nm ]
Costuri anuale de operare[
per 1000 Nm3]
3.5.3.7 Filtru de praf cu 2 trepte
Descriere
Filtru de praf cu 2 trepte conine plas metalic ca material filtrant. O turt de filtrare este
construit dintr-o treapt primar de filtrare iar filtrarea propriuzis are loc n a doua treapt
(camer). Depinznd de cderea de presiune dealungul filtrului a doua treapt este curit i
filtrarea se realizeaz ntre cele 2 trepte (primul pas devina al doilea i invers).Un mecanism de
evacuare a prafului filtrat este integrat n sistem. Praful cade pe fundul camerei
(compartimentului) de unde trebuie eliminat. Un exemplu este dat n fig.3.83
268
Capitolul 3
Deoarece plasa metalic cere o capacitate de ncrcare mai mare dect un filtru cu esturi,
inchinta filtrului este mai mic. (mai puin material filtrant). Acest avantaj este de obicei
eliminat datorit sistemului cu 2 etape (trepte).
Figura 3.83: Filtru de praf n dou trepte
O variant special este filtrul cu sita metalic cu proces de reglementare, ce este ilustrat n
figura 3.84. Acest filtru este construit s elimine pierderile eficienei de filtrare dup curire
prin restabilirea materiei de baz nainte de a permite ca elementul purificat s intre napoi n
curentul de gaz. n starea de funcionare obinuit filtrul lucreaz numai cu cteva din camerele
de filtrare, celelalte fiind n starea de ateptare (n exemplu 3 camere lucreaz a 4-a fiind n
ateptare). Filtrarea continu astfel pn cnd se semnaleaz un ciclu de curire. Apoi primele
camere se cur i camera (camerele) n ateptare intr n funciune. Camera (camerele) ce
necesit curire sunt scoase din funciune i izolate pentru curire pulsatoare, praful este
colectat dedesupt n recipient (conic). Odat procesul de curire terminat, gazul ncrcat cu praf
circul prin filtrul tocmai curat fr a fi degajat la exterior.Aceast modalitate permite trecerea
ntregului material filtrant pe filtru curat n timp ce camerele celelalte sunt utilizate ca filtru de
rezerv (de siguran) s controleze scurgerile.
Camerele tocmai curite le nlocuiesc pe urmtoarele ce necesit curire.
269
Capitolul 3
Figura 3.84: Filtru cu site metalice
Sistemele cu risc ridicat, de explozia sau incendil, trebuie echipate cu instalatii sigure, precum
un sistem de stropire sau acoperire in caz de explozie.
Aplicatie
Prima dat filtru de praf cu 2 trepte este pus n funciune s elimine particule de substan n
combinaie cu sistemele cu injecie (incluznd adsorbia, injecia semi-uscat a vasului) poate fi
deasemenea folosit s elimine contaminani specifici gazului.
Debit de gaz
Utilizat caracteristic Nm3/h
Temperatura [C]
Presiune
Coninut de praf [g/Nm3 ]
1
Limite/restricii
Pn la 75 000
Pn la aprox.500
Atmosferic
Fr restricii
[cww/tm/70]
Avantaje
Mare eficien pentru praf

Sunt posibile recuperri de material solid
Aerul ventilat reutilizabil
Structura
Fr material filtrant extra; design numai
oel
ncrcarea filtrului mai mare dect pentru
un filtru cu esturi sau filtru compact
Deasemenea pentru praf umed, vscos,
fibros sau static
Rezistent la ardere
Ofer posibilitatea recuperrii cldurii
(cnd funcioneaz la temperaturi nalte)
270
Dezavantaje
Costuri
mari,pentru
comparativ
Mare
eficien
praf cu filtrele cu
sau compacte
cnd
este folosit
esturi
Sunt posibile
recuperri
de material
solidsub
mediului
ambiant
temperatura
Aerul ventilat
reutilizabil
Schimbul
frecvent
ntre
cele
2
Structura
compartimente
Fr material filtrant extra; design numai
Necesitatea valvelor de control n mediul
oel
prfos
ncrcarea filtrului mai mare dect pentru
filtru
Riscul
exploziei
un
cu esturi
sau filtru compact
Deasemenea pentru praf umed, vscos,
fibros sau static
Rezistent la ardere
Ofer posibilitatea recuperrii cldurii
(cnd funcioneaz la temperaturi nalte)
Costuri mari, c
esturi sau compac
temperatura mediului
Schimbul
frec
compartimente
Necesitatea valv
prfos
Riscul exploziei
Capitolul 3
Achievable Emission Levels / Performance Rates

Emisia de praf al unui filtru de praf cu 2 trepte cu estura metalic cu mediu filtrant este
realmente independent de ncrcarea admisibil.
Parametru
PM
1
Nivel de emisie
[mg/Nm3]
11
Observaii
Independent de ncrcare
[cww/tm/70]
Efecte inter-media
Consumabilele sunt:
Consumabile
Material filtrant (sit sau estur
metalic)
Aer comprimat (0,3-0,7 Mpa)
Energie [KWh/1000 Nm3]
Cdere de presiune [kPa]
1
Cantitate
Observaii
Curirea filtrului
1.5 1
0.5-2.5 1
[cww/tm/70]
Pulberile separate sunt singurele deseuri. Cantitatile lor depind de continutul de praf din gazul
intrat in process. In functie de sursa acestuia, praful separate poate fi contaminat de ex. praful
de la incinerare poate contine dioxine si/sau metale grele sau oxizii acestora. Tipul de praf poate
fi clasificat ca deseu residual ce trebuie depozitat permanent conform. .
Realizarea i intreinerea trebuie monitorizate cu grij. Masa emis pentru determinarea
performanei filtrului de praf cu 2 trepte poate fi determinat prin monitorizarea concentraiei
particulare n curentul de gaz pierdut din efluent, utiliznd o prob izocinetic bazat pe
opacitate n vizibil/ UV, raze beta sau izbirea particulei.
Temperatura i cderea de presiune dealungul filtrului cu estur trebuie monitorizate. Acesta
din urm (indicator) este utilizat pentru a indica cnd ncepe ciclul de curire. Filtrele cu
estur pot fi controlate regulat perntru a identifica orice deteriorare a materialului filtrant i
sacului. Din acest motiv accesul la filtru poate fi folositor.
Situatia economica
Tipuri de costuri
Costuri capitale
[per 1000 Nm3/h]
Costuri anuale operaionale
Munc/an
utilitati [per 1000 Nm3/h]
a
1
Costuri
Observatii
EUR 30000 1
Bazat pe un sistem de 1700

Nm3/h
a
EUR 2000 1
EUR 350 1
Cam 1,5 ore pe sptmn
Costurile totale anuale operaionale sunt EUR 2000 + 350 x debit/1000

[cww/tm/70]
271
Capitolul 3
3.5.3.8 Filtru absolut (filtru HEPA)12

Descriere
Mediul de filtrare este hrtie sau fibr de sticl mat cu mare densitate n vrac. Curentul de gaz
poluat cu deeuri este trecut prin agentul de filtrare, unde particulele de materie sunt colectate.
Turta de praf care se formeaz pe mediul de filtrare poate spori eficiena de filtrare. Agentul
filtrant este pliat pentru a da (a furniza) un raport mai mic a/c (debit volumetric raportat la aria
suprafeei).
Cele mai obinuite modele sunt celulele de filtrare paralelipipedicesau cele cilindrice. n celula
paralelipipedic agentul pliat este plasat pe un cadru ptrat de lemn sau metal. Aerul curge din
fa spre spatele filtrului. n celula de filtrare cilindric, o apc metalic etaneaz agentul de
filtrare la un capt. Aerul curge din exterior n interiorul filtrului.
Filtrul poate fi montat direct n conduct sau n camer separat. Sunt necesare filtrri anterioare
pentru particule de materie mai mari, din acest motiv sistemele de filtrare absolute sunt n
general componentul final ntr-un sistem de ndeprtare al particulelor de materie.
Numrul de celule de filtrare utilizate ntr-un sistem particular de filtrare este determinat de
raportul a/c (debitul volumic) raportat la aria suprafeii V/S, alegerea numrului fiind bazat pe
caracteristicile de ncrcare particulate i cderea de presiune dealungul materialului filtrant.
Aplicarea practic a filtrelor fibroase necesit folosirea unei arii largi de madii de filtrare pentru
a minimiza cderea de presiune dealungul filtrelor. Hrtia i non-esturile ca materiale filtrante
folosite au o cdere de presiune mai mare dealungul filtrului dect esturile textile.
Din acest motiv filtrele absolute sunt utilizate mai ales la debite de aer mai mici i ncrcare cu
particule mai mici dect modelele filtre cu saci. Odat ce viteza de curgere a a aerului prin
sistemul de filtrare descrete la valvare inacceptabil filtrul trebuie nlocuit. Ele n general nu se
cur, pentru c aciunea de curire poate cauza spargerea mediului de filtrare.
Aplicatia
Filtrele absolute HEPA sunt aplicabile la particulele de materie submicron ntre PM0.12 si PM0.3 ,
ca i poluanii cu risc ai aerului cum ar fi metale grele (excepie Hg).
Filtrele absolute HEPA sunt cele mai bine apreciate acolo unde se cere eficien mare de
colectare a particulelor de materie submicronice, unde particulele de materie toxice sau
periculoase nu pot fi eliminate de alte filtre, ca materiale biologice i chimice. Ele sunt instalate
drept component final ntr-un sistem de colectare (reinere) n aval de altele cum sunt filtrele cu
saci sau ESP.
Debit de gaz rezidual[Nm3/h]
Temperatura
[C]
Presiunea
Continut de pulberi
[g/Nm3]
Umiditate relativa
[%]
Limits / restrictions
100-3600 per modul 1,2
<200 2 (HEPA comerciale)
<530 2 (ceramic sau sticla)
deasupra punctului de roua a gazului
rezidual
atmosferic 1
1-30 2
<2 3
<95 2
[cww/tm/70]
[cww/tm/106]
3
[cww/tm/64]
2
12
272
High Efficiency Particle Air Filter (filtru de aer pentru particule cu randament ridicat)
Capitolul 3
Filtrele HEPA absolute necesit o operaie de filtrare anterioar pentru a separa particulele mari
de materie care sunt cicloanele sau separator venturi (scrubere) pentru a elimina particulele mari
PM, filtre cu saci standard sau filtru cartu pentru a filtra particulele de materie >PM2.5.
Avantaje
Este posibil separarea fraciunilor foarte mici.
Eficien foarte mare cu emisie rezidual
mic.
Aerul evacuat este foarte curat i poate fi
recirculat nuntrul fabricii.
Structur modular.
Nu este sensibil la fluctuaiile la debitul de gaz
rezidual.
Operaia relativ simpl.
De obicei fr probleme de coroziune..
Dezavantaje
Trebuie luat msuri pentru explozii riscante.
ntreinerea i necesitatea de
nlocuire
frecvent a filtrului.
Nu este potrivit pentru multe medii.
Nu este potrivit pentru ncrcri mari.
Mediile de fibre de sticl nu sunt potrivite
pentru gaze coninnd alcali.

Parametru
Randament
[%]
PM
PM0.01
PM0.1
1
2
>99.99 2
>99.9999 2
Nivel de emisie
[mg/Nm3]
>0.0001 1
[cww/tm/64]
[cww/tm/106]
Efecte inter-media
Consumabilele sunt:
Consumabile
Materiale filtrante (hrtie, fibre de
sticl)
Energie [kWh/1000Nm]
1
Cantitate
Observatii
<0.1 1
0.050.25 1
[cww/tm/70]
Elementele filtrante ncrcate trebuie nlturate ca deeuri. Fiecare modul poate absorbi
aprox.1kg de praf.
Performana i intreinerea trebuie monitorizate cu grij. Pentru a stabili performana unui filtru
absolut masa de emisii poate fi determinata prin monitorizarea concentraiei n debitul efluent
de gaz rezidual, utiliznd o prob izokinetic sau o msur bazat pe ex. opacitate n U/V vizibil
raze Beta ori izbirea particulei.
Temperatura i variatia de presiune de-alungul filtrului textil trebuie zilnic monitorizat. Cnd
variatia de presiune atinge un punct care mpiedic o curgere adecvat a aerului, filtrul trebuie
nlocuit.
.
273
Capitolul 3
Situatia economica
Tipul costurilor
3
[per 1000 Nm /h]
Costuri anuale
operationale
Costuri anuale cu forta de
munca
Consumabile anuale
3
[per 1000 Nm /h]
Costuri
Observatii
USD 1800-2400
a
Specifica aplicatiei
Cam 2 ore pe
sptmn
EUR 2500 2
EUR 60-120
costuri operaionale anuale totale EUR 2500 + 60 x debit/1000

[cww/tm/106]
2
[cww/tm/70]
1
3.5.3.9 Filtru de aer cu randament ridicat (HEAF)

Descriere
Picturile de mare viscozitate rmn pe filtru textile i eventual pot colmata filtrul. Cnd este
atins o diferen de presiune prestabilit filtrul textil trebuie nlocuit de unul nou i curat care
poate fi schimbat n timpul operaiei continue pentru c filtrul de esturi este fixat pe un
tambur. Gazul poluat cu deeu tratat, prsete utilajul i trece la un filtru cilindru de separarea
picturilor care trebuie s separe picturile viscoase intrate.
n plus se adaug un separator de picturi pentru picturile de mic viscozitate. Modelul
separatorului secundar de picturi este cel al unui separator lamelar (separator prin inerie) sau
un filtru pentru separare a vaporilor.
Aplicatie
HEAF sunt aplicate pentru ndeprtarea aerosolilor ca: ulei (petrol), plastifiant i VOC.
Limite in aplicare si restrictii:
Limite / restrictii
Pana la 25000 1
Flux de gaz residual tipic

[Nm3/h]
Presiune
1
atmosferic 1
[cww/tm/70]
Avantaje
Proces continuu
Potrivita pentru
viscozitate.
Dezavantaje
picturi
de
Variatie de presiune mare.
mare

Parametru
Picturi
Aerosoli
1
274
Randament
[%]
1
99
99 1
Observatii
[cww/tm/70]
Capitolul 3
Efecte inter-media
Consumabilele sunt:
Consumabile
Material filtrant
Energie [kWh/1000Nm]
1
Cantitate
Observaii
<0.1 1
81
[cww/tm/70]
Reziduurile ce se ndeprteaz sunt filtrele cilindru ncrcate, curind impuritile separate sub
form de picturi, aerosol sau praf. Ele trebuie ndeprtate ca deeuri chimice sau riscante i
deobicei sunt trimise la incinerare.
Situatia economica
Tipuri de costuri
[per 1000 Nm3/h]
Costuri
anuale
operationale [per 1000
Nm3/h]
munca
1
Costuri
EUR 5700 8000
Observatii
1
aprox EUR 3000 1
aprox 2.5 ore pe saptamana
[cww/tm/70]
3.5.3.10 Filtru de vapori

Descriere
Cele mai comune filtre de vapori (separator de vapori, separator de picturi) sunt garniturile de
sit. Filtrele de garnituri de sit de obicei sunt formate din esturi sau metal mpletit sau
material sinteticmonofiltrant n fiecare fiind o configuraie ntmpltore sau specific i sunt
utilizate ca filtrari adanci ce au loc n ntraga profunzime a filtrului. Particulele solide de praf
rmn n filtru pn la saturaie i astfel trebuie curat prin splare. Cnd filtrul este folosit s
rein picturi i / sau aerosoli, este de obicei curit automat, prin drenajul lichidului. Ele
lucreaz prin lovire (izbire) mecanic i sunt dependente de vitez.Separatoare cu talere
unghiulare sunt deasemenea folosite ca filtre de vapori.
Pentru dimensionarea filtrului, de baz sunt parametri: debitul de gaz rezidual, coninutul la
ieire i ncrcarea filtrului.
Filtre umede de vapori sunt fcute s rein particule de dimensiuni specifice. Din cauza
posibilitii astuprii filtrelor, splarea este necesar dup un program regulat. Dac splarea
este neglijat, impuritile se pot solidifica n adncimea sitei (garnituri) manonului i mai
departe splarea devine ineficient.
Cele mai multe filtre umede de vapori au ncorporate ui pentru a facilita procesul de curire. O
atenie special poate fi dat, instalnd mediul ntr-un vas pentru a se asigura c se folosete
cum trebuie i este sigur c nu rmne nici un spaiu liber ntre mediu i peretele vasului. Din
cauza cderii mari de presiune de-a lungul manonului de sit, spaiile libere ct de mici pot
crea un by-pass pentru curentul de gaz, evitnd astfel filtrul.
275
Capitolul 3
Aplicatie
Filtrele umede sunt folosite s nlture poluanii umezi, cum sunt picturile i aerosolii. Cnd
materialul filtrant este curat, ele sunt deasemenea aplicabile particulelor solide solubile n
lichide. Datorit astuprii, ele sunt mai puin potrivite pentru praf solid i vapori grai. Ei
protejeaz echipamentul de particulele de praf solide/lichide s previn uzura ifriciunea n
suflante (ventilatoare).
Filtrele umede pot fi utilizate ca dispozitive primare de filtrare. Eel constituie o opiune viabil
cresctoare privind separarea eficient, economisirea apei i economii n multe procese ce
dezvolt vapori (picturi), cum ar fi acidul sulfuric, compui de nichel, hidroxid de sodiu, acid
azotic i compui ai cromului. Filtrele umede cu multr etape de separare au fost testate pentru a
controla emisiile umede.Motivul pentru care se folosesc acest fel de filtru este de a reine
majoritatea particulelor n prima etap, de aceea protejeaz treptele urmtoare de filtrare care
sunt proiectate s rein particulele mai mici. O bun cale pentru a realiza aceasta este un
ansamblu cu 3 sau 4 etape, utiliznd o configuraie monofilament i goluri n prima etap i apoi
treptat descrescnd dimensiunea monofilamentului i golurilor din treapt n treapt. Fiecare
etap este splat cu ap proaspt. Camerele individuale de drenare pot fi folosite pentru
prevenirea ncrcrii apei de splare cu mare cantitate de impuriti la curgere n treapta
urmtoare.
Ca dispozitive secundare, filtrele umede sunt larg utilizate ca etap final la scruberele umede,
pentru a preveni reintrarea soluiei de splare n gazul curat descrcat n aer. Un filtru umed este
situat n vrful unei coloane pentru a reine picturile, care se unesc i cad napoi n coloan.
Structura unui filtru umed de vapori nu este potrivit dac trebuie atinse concentraii joase de
poluani i solventul pierdut n absorbere, scrubere sau echipament de distilare trebuie redus.
Limite i restricii ale aplicaiei [cww/tm/70]:
Limite / restricii
3
Debitul de gaz caracteristic [Nm /h]

Temperatura
[C]
Continutul de praf
[mg/Nm3]
Aerosoli
1
Pana la 150000 1
<170 1
<1 1
cateva g/Nm3 1
[cww/tm/70]
Avantaje
Sistem de curire proprie pentru
reinerea lichidelor
potrivit pentru filtrarea aerosolilor lichizi,
deasemenea ca dispozitive primare.
Dezavantaje
Rezultatul curirii filtrului este
impurificarea lichidului de splare
Variatie mare de presiune cu particule de
praf
Risc de nfundare - colmatare

Parametru
Praf
Aerosoli
1
276
Randamente
[%]
99 1
99 1
Observatii
[cww/tm/70]
Capitolul 3
Monofilamente mai mici i spaii (goluri) mai mici sunt mai eficiente n reinerea particulelor
mai mici (dimensiuni 1-3m), dar au un potenial mai mare de astupare i necesit mai mult
grij i ntreinere. Cea mai eficient garnitur de sit are un diametru al filamentului iun
spaiu liber suficient de mare pentru a reduce potenialul de astupare i are capacitatea de
drenare a lichidului. Aceast configuraie este de obicei eficient la particule de diametru cu 5
10 m.
Efecte inter-media
Consumabilele sunt:
Consumabile
Material filtrant
Lichid de splare
Energie [kWh/1000Nm3]
Cdere de presiune [kPa]
1
Cantitate
Observatii
Pentru curatire
2.5 1
9.0 1
normal
cantitati mari
[cww/tm/70]
Reziduurile ce urmeaz a fi evacuate sunt: lichidul de splare care conine praf filtrat i lichidul
filtrant ncrcat. Lichidul de splare fie este supus tratrii apei uzate, ori eset evacuat ca deeu,
incinerat. Cnd filtrul umed este instalat dup scruber, lichidul de splare este de obicei
recirculat la scruber.
Monitorizare
Variatia de presiune a fiecrei trepte individuale necesit a fi monitorizate ca etalon, de ex.
etalon magnahelic sau fotohelic.
Situatia economica
Tipuri de costuri
Costuri de investitii
3
[per 1000 Nm /h]
Costuri anuale de operare
3
[per 1000 Nm /h]
munca
Consumabile
[per 1000 Nm3/h]
a
1
Costuri
EUR 2300
a
Observatii
Pentru sisteme mici pana la
3
2000 Nm /h
EUR 2500 1
aprox 2 ore pe saptamana
EUR 250-600
costuri anuale totale operationale EUR 2500 + 450 x debit/1000

[cww/tm/70]
3.5.4 Tehnici de recuperare i reducere pentru poluani gazoi din gazele

reziduale
Poluanii din gazele de ardere de la temperaturi nalte (exemplu oxidare catalitic i termic) i
procese chimice sunt particule i gaze ca dioxid de sulf, NOx, derivai halogenai i, n condiii
speciale, dioxine. Particulele i NOx n gazele de ardere sunt reduse (a se vedea seciunea 3.5.3
pentru condiii speciale i 3.5.4.2 pentru oxizii de azot). Acidul clorhidric i dioxidul de sulf,
oricum, pot fi recuperate. Tratarea acidului clorhidric i a dioxidului de sulf adesea urmeaz un
proces cu dou etape:
splare (umed) cu ap (a se vedea seciunea 3.5.1.4) pentru a produce acid clorhidric
concentrat
diferite procese de desulfurizare (a se vedea seciunea 3.5.1.4 i 3.5.4.1) pentru a
produce gips (sulfat de calciu) sau acid sulfuric.
277
Capitolul 3
Tehnici comune de tratare a gazului de ardere n sectorul chimic, n plus fa de splarea umed
a gazului (seciunile 3.5.1.4 i 3.5.3.4) sunt descrise mai jos.
3.5.4.1 Tehnici de injectare cu sorbent ca FGD13
Descrierea
Principiul de reacie al injectrii absorbantului FGD este ntroducerea materialului reactant,
dispersia acestuiea n curentul de gaz rezidual. Acest material reacioneaz cu forme de SOx
pentru a forma un solid, care trebuie eliminat dup aceea din curentul de gaz rezidual. Cei mai
utilizai absorbani sunt:
var
carbonat acid de sodiu (bicarbonat de sodiu)
carbonat de sodiu (sod)
Alegerea absorbantului depinde de disponibilitatea lui. n cele mai multe cazuri este un
material rspndit n natur, ca piatra de var, dolomit sau compui hidrai derivai din aceste
materiale brute.
Aceti adsorbani sunt de asemenea eficieni n ndeprtarea altor gaze acide, n particular acid
clorhidric i fluorhidric. Dac se intenioneaz recuperarea acestor gaze acide, gazul rezidual
trebuie pretratat (splare cu ap, vezi seciunea 3.5.1.4).
Se cunosc trei tipuri de tehnici de injectare a adsorbantului:
injectare de adsorbant uscat
injectare de adsorbant semi-uscat (sau semi-umed)
injectare umed a solutiei de var.
Cu injectarea unui adsorbant uscat, pudra fin de adsorbant este injectat fie n curentul de
gaz sau adugat n turnul de reacie, ultima fiind cea mai eficient metod. Cnd adsorbantul
este injectat n curentul de gaz, aceasta se poate face n diferite poziii n funcie de temperatur
i condiiile la care este mai reactiv. Acesta este ilustrat n Figura 3. [cww/tm/79].
13
278
Flue Gas Desulphurisation (desulfurarea fluxului de gaz)
Capitolul 3
Calciu
absorbant
Calciu
absorbant
Schimbtor cldur
Siloz
Calciu
absorbant
Control
particule
Arztor
nclzitor
aer
Calciu
absorbant
Figura 3.85: Injectarea adsorbantului uscat pentru ndeprtarea dioxidului de sulf (Poziiile de injectare)
De obicei poziiile de injectare folosite i adsorbanii adecvai sunt [cww/tm/79]:

injectarea n cuptor a pietrei de var la temperaturi ntre 1100-12500C
injectarea n schimbtor de cldur a varului stins la temperaturi de peste 5500C
injectarea n schimbtor de cldur a varului stins la umiditate relativ ridicat de
5-150C peste saturaia gazului ars
injectarea la ieire din cuptor a compuilor pe baz de sodiu, de exemplu bicarbonat de
sodiu, ntre schimbtorul de cldur i utilaje de reducere particulare, la un domeniu de
temperatur ntre 130-1800C sau, cnd mediul filtrant permitre pn la 4000C.
Cu injectarea adsorbantului semi-uscat, adsorbantul este adugat ca suspensie sau soluie
(picturi) n camera de reacie ntr-un asemenea mod nct lichidul este continuu evaporat n
timpul reaciei. Rezultatul este un produs uscat, colectat la baza camerei sau ntr-un anumit
utilaj de reducere. Tehnica este ilustrat n figura 3.86 [cww/tm/79] folosind un filtru cu esturi
ca reducere, care poate fi nlocuit de un ESP.
Sistemul semi-uscat const n:
usctor prin pulverizare, atomizor i camer de reacie (un turn sau conducte, picturi i
gaz de ardere curgnd n mod curent)
suspensie asociat / echipament lichid (suspensii de var sau carbonat de sodiu / soluii
de bicarbonat)
un dispozitiv specific de colectare
un dispozitiv specific de reciclare.
279
Capitolul 3
Control
temperatur
By-pass
uscatorului
Returinlajurul
usctor
apa
Gaz purificat
Flux de gaz
din cazan
Uscare
pulverizare
Uscare prin pulverizare

Reciclare reziduuri
Filtru
Filtru
textil
Catre
buncarul de
depozitare
cenusa
Filtru textil
reciclare
Siloz
de var
Bazin
moara
cu bile
Bazin
pentru
dizolvarea pastei
Figura 3.86: Pulverizator sau sistem semi uscat FGD
Cu injectarea umed, SO2 este separat din gazul rezidual n absorberul FGD prin contact direct
cu o suspensie apoas de piatr de var (lapte de var), dup ce a prsit sistemul de control i a
trecut printr-un schimbtor de cldur. Gazul rezidual splat trece printr-un separator de picturi
i este eliberat n atmosfer de un turn de rcire. Produii de reacie sunt retrai i trimii la
deshidratare (uscare) i prelucrri ulterioare.
Procesul este mprit astfel:
absorbia SO2 de lichidul de splare n domeniul de pH 4 - 5.5, produsul principal fiind
bisulfitul de calciu [Ca(HSO3)2]
oxidarea bisulfitului la sulfat
cristalizarea gipsului format (CaSO4. 2 H2O)
separarea cristalelor de gips din soluie.
Procedeul este ilustrat n Figura 3..
280
Capitolul 3
Gaz purificat
Eliminare
condens
Ap tehnologioc
Suspensii
Pelicul
umed
Pulverizare
Efluent
Aer
Suspensii
Figura 3.87: Sistem umed FGD: Scruber cu solutie de var
Partea solid a ciclului de splare este n principal gipsul cu o concentraie de 100 120 g/l.
Sistemele de calcinare moderne lucreaz cu un amestec complet bogat, coninutul de oxigen din
gazul de ardere fiind adesea insuficient pentru oxidarea bisulfitului, care necesit intrarea
aerului n colectorul de ap al scruberului. Pentru a preveni nfundarea canalului de gaz
purificat, sistemele FGD sunt echipate cu separator de picturi.
Nivelul desulfurizrii depinde de raportul lichid / gaz. Turbulenele transversale dintre lichid i
gaz pot fi crescute prin viteze mai mari ale curentului de gaz prin care transferul de mas i n
consecin i nivelul desulfurizrii sunt mbuntite. Pe de alt parte la sistemele cu curent
paralel este caracteristic faptul c viteza mare a gazului reduce durata de retenie i astfel nivelul
desulfurizrii.
Pentru a reduce concentraia clorurii n lichidul de splare sub 30 g/l, o parte din acesta este
separat din proces i tratat pentru ndeprtarea metalelor grele i COD. Se adaug lapte de var
proaspt pentru a nlocui partea evacuat.
Gazul de ardere tratat prsete sistemul FGD ntr-un mod mai mult sau mai puin saturat.
Pentru ca punctul de condensare s fie cu siguran atins, sunt necesare o treapt de renclzire
(n mod normal un prenclzitor de gaz cu regenerator) i un turn de rcire.
Tehnicile adecvate de reducere a particulelor pentru a ndeprta materialul uscat att din
sistemele uscate, ct i semiuscate sunt ESP sau filtrele cu esturi. Dac se utilizeaz filtre cu
esturi, gazul de ardere necesit n mod normal rcire, fie cu schimbtor de cldur fie cu aer
rece, pentru apstra temperatura sub 2000C (cu excepia esturilor potrivite pentru temperaturi
mai ridicate cum ar fi materialele ceramice sau plas metalic).
Temperatura la care se atinge eficiena maxim de reducere variaz de la component la
componennt. Mai mult dect att exist o reactivitate diferit a poluanilor din gazul rezidual cu
diferii absorbani, mai ales dac cantitatea de reactiv raportat la gazele acide este realivb
281
Capitolul 3
sczut. De aceea randamentele de adsorbie sunt dependente de cantitatea specific de agent de

absorbie, compoziia gazului rezidual (cum ar fi poluani, umiditate, coninutul de oxigen) i
temperatura de reacie. Viteza de adsorbie datorit naturii reaciei gaz/solid depinde n mare
parte de aria specific activ a agentului absorbant i timpul de reinere. De aceea este nacesar
o cantitate de absorbant mai mare dect raportul stochiometric.
Gradul de reducere al unor compui ca HCl i SO2 scade cu scderea temperaturii i atinge un
minim la 200 2800C. Sub 2000C, gradul de reducere crete i se ating rezultate bune pentru cei
mai muli polunai.
Aplicatia
Injectarea de absorbant uscat sau semi-uscat se folosete pentru a reduce emisia de gaze acide.
Varianta uscat este de asemenea potrivit pentru fabrici mai mici sau pentru reutilri acolo
unde cheltuielile pentru alte sisteme pot fi foarte mari. Pentru a reduce ali impurificatori,
absorbantului uscat i se poate aduga crbune granulat.
Limite i restricii [cww/tm/70]:
Limite / restricii
[Nm3/h]
10000300000 (adsorbant uscat)

up to 1000000 1 (adsorbant semi-uscat)
50-500000 1 (adsorbaie umed)
Concentraie SOx
Concentraia derivailor halogenai
Domeniu larg
Domeniu larg
Debit gaz rezidual
[cww/tm/70]
Avantaje
Varianta absorbant uscat
Deoarece n mod obinuit este instalat un
sistem de ndeprtare a prafului, nu necesit o
instalaie suplimentar
Eficien ridicat dac este instalat o
camer de reacie sau turn
Cost redus comparativ cu alte variante
Varianta cu absorbant semi-uscat
Instalaie relativ simpl
Mai ieftin dect splarea umed
Nu rezult ap uzat
Varianta absorbantului umed
Eficiene foarte ridicate
Echipament compact
Poate funciona la temperaturi relativ
ridicate (50-800C)
Monitorizare indirect prin dozare
stochiometric (dac se controleaz pH)
Produs reutilizabil dac se utilizeaz varul
(gipsul)
282
Dezavantaje
Varianta cu absorbant uscat
Absorbantul adugat poate cauza prin
interaciunea
cu
cenua,
nfundarea
schimbtorului de cldur
Surplus mare de absorbant care trebuie
recuperat
Varianta cu absorbant semi-uscat
Performan sczut de separare a
particulelor n camera de reacie
Umiditatea poate fi un impediment dac se
utilizeaz filtru cu esturi
Varianta absorbantului umed
Rezult ap uzat
Consum ridicat de ap comparativ cu metoda
uscat i semi-uscat
Capitolul 3

Dup cum s-a menionat mai sus, reducerile obinute depind de diferii factori, inclusiv
temperatura gazului rezidual, raportul molar dintre absorbant i poluant i dispersia
absorbantului. n tabelele 3.19 3.22 sunt date eficiene diferite n condiii variate.
Randament [%]
Poluant
ESP
aprox 400 C
50
80
70
95
SO2
SO3
HCl
HF
Filtru sac
130240 C
10
95
80
95
200280 C
10
90
35
95
Ref.: VDI Guidelines 2578, Nov. 1997
Tabelul 3.19: Indici de performan pentru sorbia uscat care folosete ca absorbant vasul la
diferite temperaturi i sisteme de reducere a prafului
Raport molar
Ca/S
1
2
3
Rata de reducere SOx [%]

130140 C
170180 C
30
22
50
40
70
55
Ref.: Les techniques de dsulfuration des procds industriels, ADEME 1999
Tabelul 3.20: Randamente de reducere pentru SOx prin sorbia uscat cu var pentru diferite
intervale de temperatur i diferite rapoarte molare Ca/S
Raport molar
Ca/S
1
1.5
2
Rata de reducere SOx

[%]
80
90
92
Ref.: Les techniques de dsulfuration des procds industriels, ADEME 1999
Tabelul 3.21: Randamente de reducere pentru SOx prin sorbia semi-uscat cu var la diferite
rapoarte molare Ca/S
Randament de reducere[%]
Poluant
Sorbtie uscataa
<50
90
5075
10-40
SO2
SO3
HCl
HF
a
Sorptie semi-uscata
9095
>90
>85
interval de temperatura 300400 C
Table 3.22: Randamente de reducere pentru sorbia uscat i semi-uscat cu carbonat de sodiu
n condiii normale, nivelurile de emisie admisibile / indicii de performan sunt:

Sorbia uscat
Contaminant
Randament
[%]
SOx
HCl
HF
40-80 1 b
Nivel de
emisii a
[mg/Nm3]
<40
<10 2
<1 2
Sorbia semi-uscat
Randament
[%]
85->90 1,2
>99 1
Nivel de
emisii
[mg/Nm3]
<40
<10 2
<1 2
Sorbia umed
Randament
[%]
90-97 c
Nivel de
emisii
[mg/Nm3]
<40 2
<10 2
<1 2
283
Capitolul 3
a
nivelurile de emisie admisibile, dar n mod normal sorbia uscat nu este folosit pentru concentraii att de mici, unde splarea
umed ar putea fi
b
folosirea filtrelor cu esturi poate crete eficiena cu 10%
depinde de raportul lichid/gaz (90% cu 8 l/Nm3, 95% cu 14 l/Nm3, 97% cu 20 l/Nm3)

1
[cww/tm/79]
2
[cww/tm/70]
Asupra emisiilor de NOxs-a constatat un efect cnd s-a utilizat carbonat de sodiu sau carbonat
acid n procesele semi-uscate, astfel pentru carbonat acid de sodiu domeniul optim fiind ntre
120 i 1600C. Eficiena depinde de raportul SO2 /NOx . Randamentul de reducere este favorizat
de un raport mare i temperaturi moderate [BREF on Glass Manufacturing Industry, 2000].
Efecte inter-media
Consumabile
Sorbent a
[Ca/S raport molar]
Apa b
3
[l/Nm ]
Energie
3
[kWh/1000 Nm ]
Variatie de
presiune
[kPa]
Sorbia uscat
3 si mai mult (pentru
var)
Cantitate
Sorbia semi-uscat
1.53 (pentru var)
0.0270.04
In functie de sistemul
de reducere a prafului
In functie de sistemul
de reducere a prafului
Sorbia umed
<1.1
8-20 c
2.5 3
hydrogen carbonatul de sodium solicita un exces mai mic considerabil

L/G ratio
c
3
3
3
8 l/Nm corespunzator la 90 %, 14 l/Nm cu 95 % si 20 l/Nm cu 97 % desulfurare
1
[cww/tm/132]
2
[cww/tm/79]
3
[cww/tm/70]
b
n cazul sorbiei (adsorbiei) uscate sau semi-uscate reziduul este un amestec al adsorbantului
iniial cu produii care dac nu se poate recupera sau recircula atunci trebuie eliminat. Sunt
inclui toi poluanii care nu au fost distrui n procesul de calcinare, cum ar fi compuii ai
metalelor grele i/sau dioxine, depinynd de admisia instalaiei de calcinare. Uneori praful este
parial recirculat.
Cu adsorbia (sorbia) umed, reziduul este gipsul de mare puritate (>99% CaSO4 solid)
[cww/tm/132], care se poate utiliza n alt parte.
Performana sistemului de injectare a adsorbantului uscat i semi-uscat este examinat
determinnd concentraia gazului acid i eficiena de reducere a particulelor.
Temperatura i cderea de presiune (i raportul lichid/gaz n varianta semi-uscat) sunt
controlate pe suprafaa filtrulu. La utilizarea unui filtru electostatic, curentul electric i cmpul
electric sunt controlate pentru a avertiza asupra disfuncionalitilor sistemului de reducere a
particulelor.
Situatia economica
Tipuri de costuri
[per 1000 Nm3/h]
Costuri anuale de
operare
[per 1000 Nm3/h]
284
Sorptia uscata
Costuri
Sorptia semiuscata
Sorptia umeda
EUR 11000 1 c
a1
d1
Capitolul 3
Costuri anuale pentru
forta de munca
Costuri anuale de
utilitati
EUR 2500 1 b
EUR 150 + sorbent 1
EUR 20000 1 e
EUR 250 + sorbent 1
costuri anuale totale de operare EUR 2500 + 300 x flow/1000 + sorbent

2 ore pe saptamana estimate
3
pentru 100000 Nm /h
d
a
costuri anuale totale de operare EUR 20000 + 400 x flow/1000 + sorbent
e
estimate 1 zi pe saptamana
1
[cww/tm/70]
b
c
3.5.4.2 Reducerea selectiv a NOx (SNCR si SCR)14

Descrierea
Exist diferite variante de reducere selectiv:
reducere necatalitic selectiv (SNCR)
reducere catalitic selectiv (SCR)
n cazul reducerii necatalitice selective (SNCR) agentul de reducere este injectat acolo unde
gazele au atins o temperatur cuprins ntre 930 9800C, pe cnd este injectat acolo unde
temperatura este cuprins ntre 950 i 10500C. Injectarea are loc dup combustie i nainte de alt
tratament. Temperatura, raportul molar NH3/NOx i durata de reinere sunt principalii parametrii
pentru reducere optim. Temperatura sub nivelul menionat mai sus cauzeaz emisia
amoniacului nereacionat; temperaturi semnificativ deasupra nivelului oxideaz amoniacul la
NOx. SNCR are loc cu un raport molar NH3/NOx cuprins n domeniul 0,5 0,9. La nivele mai
nalte (>1,2) poate exista de asemenea amoniac liber, genernd aerosoli de clorur i sulfat de
amoniu care trece prin filtru.
Durata de reinere i calitatea amestecrii sunt decisive pentru eficiena reaciei. Un timp de
reinere pre scurt va cauzade asemenea amoniac liber.
n cazul reducerii catalitice selective (SCR), curentul de gaz i agentul injectat este trecut peste
catalizator, temperatura fiind cuprins ntre 200 i 5000C i dependent de catalizator.
Amestecarea optim, raportul molar NH3/NOx asupra catalizatorului este foarte important.
Raportul molar este meninut de obicei sub 1,1.
Temperatura considerabil mai szut comparativ cu SNCR face posibil ca instalarea SCR s se
efectueze dup alte tratamente, ca reducerea prafului i FGD. Astfel, un amestec de aer (pentru
a controla coninutul optim de oxigen) i amoniac este adugat dup FGD. Curentul de gaz
desulfurizat necesit o renclzire la temperatura de reacie necesar. Avantajul acestui procedeu
este c, nefiind adsorbie de praf nu este posibil apariia amoniacului liber.
Echipamentul SNCR i SCR const n:
Rezervor amoniac apos (sau ali ageni)
vaporizator
un furnizor de gaz purttor, abur sau aer comprimat
injector cu duz
strat catalitic (cu SCR)
Principalii componeni ai catalizatorului sunt dioxid de titaniu cu compui de vanadiu, tungsten
i molibden.
14
Selective Non-catalytic Reduction and Selective Catalytic Reduction
285
Capitolul 3
Exist i alte tehnici care trateaz dioxidul de sulf i NOx n operaii consecutive, fie n operaii
simultane, cum ar fi [cww/tm/50]:
Desonoxarea, prin care fluxul de gaz desprafuit este amestecat cu amoniac i trecut la 4500C
peste catalizator pentru a reduce NOx i apoi peste un catalizator pentru a transforma SO2 n
SO3, care trce n H2 SO4
Absorbia NO (90% din NOx n gazul de ardere este NO) i SO2 cu chelai (pentru legarea
NO) n soluie de bicarbonat de sodiu i reacia redox a complexului NO cu sulfit, ducnd la
azot gazos.
Aplicatia
SNCR i SCR sunt folosite pentru reducerea oxizilor de azot din procese cum sunt: tehnologii
chimice, combustie sau cuptoare
Restricii i limite de aplicaie:
Limite / restricii
Debitul de gaz rezidual
caracteristic [Nm3/h]
Concentraia NOx
Temperatura [0C]
Presiune
Durata de reinere [s]
Raport molar NH3/NOx
1
SNCR
SCR
>10000
up to 1000000 1
n domeniul g/Nm3 1
800 1.100 (funcie de agent)
atmosferic1
n domeniul g/Nm3 1
200 500 (funcie de catalizator)
atmosferic1
12
<1.2
<1.1
[cww/tm/70]
Avantaje
Dezavantaje
Generaliti
Ambele tehnici, att RNS i RCS sunt
verificate
SNCR
n condiii corecte se obine o bun reducere
a NOx
Instalaie relativ simpl, totui este nevoie de
localizarea corect a injectorului de amoniac
Costuri capitale joase
Necesar sczut de energie
Generaliti
Sigurana este de mare importan cnd se
folosesc sisteme lichide amoniacale
SNCR
Este necesar temperatur nalt
Cenua conine amoniac
Afar de domeniul condiiilor de operare
(temperatura, raportul NH3/NOx, durata de
reinere) se emite amoniac liber care crete
emisia de NOx
SCR
Eficien foarte mare n reducerea NOx mai
mare dect RNS i mai puin emisie a NOx
Reduce NOx din orice surs nu numai din
gaz de ardere
Temperaturi sczute i consum mai sczut de
energie pentru nclzire
Din cauza coninutului redus de praf, mai
puin amoniac cu cenu dect la SCNR
SCR
n afar de domeniul condiiilor de operare
(temperatura, NH3/NOx, durata de reinere)
amoniac liber, eficien mai mic de distrugere
a NOx
Se ia n considerare cderea de presiune
Necesit spaiu mare
Costuri capitale relativ ridicate, comparativ
cu SCNR
286
Capitolul 3

SNCR
Parametru
Randament
[%]
Nivel de emisie
[mg/Nm3]
Randament
[%]
Nivel de
emisie
[mg/Nm3]
40-70
150-200
90-94
<20
40-70
150-300
90-94
55-150
80-97 1
74-100 3
NOx (cazane cu
gaze/incalzitoare)
NOx (cazane cu
combustibil lichid)
NOx (din productia
de acid nitric )
NH3
1
SCR
<5 2
<5 2
Valori mai mici din Olanda, valori mai mari n final [cww/tm/137]
Msurtori n Austria, valori pentru catalizatori noi, dar au loc emisii mai mari de NH3
3
Informaie: valori inferioare n Olanda, valori superioare [cww/tm/157a]
Efecte inter-media
Consumabilele sunt:
Consumabile
Amoniac
[kg/ton NOx redus]
Abur penrtu evaporarea
amoniacului
(din soluii apoase)
Energie [kwh/1000Nm3]
1
2
Cantiatea
SNCR
570
SCR
370450
1,2
0.1-1 1
[cww/tm/70]
valoarea superioara informatie din Italia
Catalizatorul are o durat de funcionare de la 5 la 10 ani, sau mai mare de 10 ani cnd gazul
poluat curat este implicat ex. gaz rezidual din fabricile de acid azotic. Dup aceast durat
via nu mai poate fi regenerat dar poate fi reciclat.
Monitorizarea
Performanele SNCR/SCR pot fi monitorizate analiznd coninutul de oxizi de azot nainte i
dup tratare prcum i cel de amoniac i oxigen din gazul evacuat.
Temperatura i variatia de presiune (SCR) sunt monitorizate zilnic.
Situatia economica
Tipul de costuri
Costuri capitale Cdere de presiune
[pe 1000 Nm3/h]
Costuri operaionale
Cdere de presiune [pe ton NOx
redus]
1
2
Costuri
SNCR
SCR
EUR 23003900 1
EUR 750032000 1
EUR 7001200
EUR 5005000 1,2
[cww/tm/70]
[comentariut]
Costul efectiv n cazul SNCR const n consumul de amoniac sau uree; n cazul SCR este
catalizatorul consumat. Retehnologizarea SNCR este relativ mai uoar pentru c nu se
instaleaz un alt echipament dect sistemul de injectare i rezervor pentru agent.
Retehnologizarea SCR are modificri radicale ale instalaiei existente i acesta necesit costuri
ridicate.
287
Capitolul 4
4 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE DE TRATARE A

APELOR UZATE / A GAZELOR REZIDUALE /
MANAGEMENTUL N SECTORUL CHIMIC
4.1
Introducere
Pentru nelegerea acestui capitol i a coninutului lui, atenia cititorului este atras de prefaa
documentului, mai ales de seciunea a cincea a prefaei: Cum s nelegem i si utilizm acest
document. Tehnicile i emisiile asociate acestora i/sau nivelurile de consum sau irul de
nivele, prezentate n acest capitol au fost estimate printr-un proces iterativ, incluznd urmtorii
pai:
identificarea factorilor-cheie de mediu caracteristice sectorului
examinarea celor mai relevante tehnici adresate acestor factori-cheie
identificarea celor mai nalte nivele de performan ecologic pe baza datelor accesibile n
UE i n lume
examinarea condiiilor n care aceste nivele de performan au fost atinse, cum ar fi: costul,
efectele asupra mediului, principalele fore propulsoare implicate n implementarea tehnicilor
selecia tehnologiilor BAT i emisiilor i/sau nivelelor de consum asociate acestora n acest
sector, toate n acord cu Art 2(11) i Anexei IV al Directivei
Juriile de experi ai Biroului European IPPC i Grupul de Lucru Tehnic au jucat un rol-cheie n
fiecare dintre paii enumerai i n modul n care informaiile sunt prezentate aici.
In baza acestei evaluari, tehnici i, pe ct posibil nivelurile de emisii i de consum asociate cu
tehnologiile BAT sunt prezentate n acest capitol propriu sectorului i unele instalaii din sector.
Prezentarea nivelurilor de emisii i de consum asociate celor mai bune tehnici disponibile, c
acele nivele reprezint performana ecologic ce poate fi anticipat ca rezultat al aplicaiei n
acest sector al tehnicilor descrise, schind n minte balana costurilor i avantajelor incluse n
BAT. Oricum, acestea nu sunt valori-limit de emisii i consum i nu trebuie nelese in acest
mod. n unele cazuri ar putea fi posibil dpdv tehnic atingerea unor nivele de consum sau emisii
mai bun, dar, datorat costurilor implicate sau consideraiilor asupra mediului acestea nu sunt
considerate a fi potrivite ca tehnologii BAT pentru ntreg sectorul. n orice caz, asemenea nivele
pot fi considerate justificate n cazuri specifice cnd exist stimulenti.
Nivelurile de emisii sau de consum asociate tehnologiilor BAT au fost privite n ansamblu cu
condiii de referin specifice (ex. Perioade de calculare a mediei).
Conceptul de niveluri aferente BATdescris mai sus este diferit fa de nivel realizabil,
folosit n alte seciuni ale documentului. Acest nivel realizabil poate fi atins utiliznd o
combinaie de tehnici ntr-o perioad de timp ndelungat i opernd cu instalaii i procese ca
utilizeaz tehnica respectiv.
Unde e posibil, au fost date i informaii privind costurile mpreun cu prezentarea tehnicilor
descrie n capitolul anterior. Astfel primim o indicaie vag asupra mrimii costurilor implicate.
n orice caz, costurile de aplicare a tehnicilor vor depinde foarte mult de situaia specific
privind de exemplu taxele, impozitele i caracteristicile tehnice ale instalaiilor n cauz. Nu este
posibil evaluarea factorilor specifici locului. n absena datelor privind costurile, concluziile
asupra viabilitii economice a tehnicilor sunt trase utiliznd observaiile efectuate pe instalaiile
existente.
Se intenioneaz, ca tehnologiile BAT generale din acest capitols fie punctul de referin fa
de care se judec performana curent a unei instalaii existente sau propunerile pentru o
instalaie nou. Astfel, ele vor fi prezente n determinarea condiiilor pentru instalaiile bazate
pe tehnologii BAT sau n stabilirea regululor generale obligatorii din Art. 9(8). Se prevede c
noile instalaii pot fi proiectate pentru a atinge performana tehnologiilor BAT general, sau chiar
289
Capitolul 4
de a o depi. Se consider c instalaiile existente se pot apropia de nivelurilor BAT generale

sau chiar s le depeasc, aceast presupunere fiind subiectul aplicabilitii tehnice i
economice a tehnicilor n fiecare caz.
n timp ce documentele de referin privind BAT nu stabilesc standarde prevzute legal, ele sunt
fcute s dea informaii pentru ghidarea industriei, Statelor Membre i publicului asupra
nivelelor de emisii i de consum, ce pot fi atinse utiliznd tehnicile specificate. Valorile limit
proprii fiecrui caz specific trebuie determinate lund n considerare obiectivele Directivei IPPC
i consideraiile locale.
Identificarea BAT orizontal
Abordarea orizontal a tratrii i managementului apelor uzate i emisiilor de gaze n ntregul
sector chimic se bazeaz pe premisa c opiunile privind prevenirea i controlul emisiilor pot fi
evaluate pentru procesele particulare de producie, astfel BAT pot fi definite ca cele care
cuprind cele mai eficiente i potrivite msuri pentru a atinge un nalt nivel general de protecia
mediului ca ntreg mpotriva emisiilor menionate mai sus. Fiind un BREF orizontal, BAT
trebuie determinate mai general dect BREF-urile verticale, tocmai pentru a cuprinde mai mult,
dect numai tehnologii.
BAT utilizate n acest document includ:
metodologia prevenirii evacurii de ape uzate/gaze, identificarea necesitii lor i realizeaz
perfecionarea emisiilor i gsesc cea mai bun opiune pentru colectarea i tratarea apelor
uzate/gazelor (managementul efluenilor)
identificarea celor mai bune i mai potrivite [n sensul Art. 2(1)] tehnologii de tratare
Astfel, acest capitol conine:
o parte general, ce descrie BAT generale n metodologia managementului ecologic
o parte special, ce descrie BAT speciale managementului apelor uzate/gazelor i o raionare
ce duce la luarea de decizii n tehnicile de ratare a apelor uzate/gazelor.
Sectorul chimic
Sectorul industriei chimice acoper o mare varietate de ntreprinder: pe de o parte
ntreprinderile un proces-cteva produse cu una sau puine surse de ape uzate-gaze i, pe de
alt parte ntreprinderile cu o mare varietate de produse i un flux complex de ape uzate/gaze.
Dei probabil nu exist dou amplasamente chimice comparabile n nivelul de producie i
varietatea produselor, situaia ecologic i cantitatea i calitatea emisiilor lor, este posibil s se
descrie BAT pentru tratarea apelor uzate/gazelor pentru sectorul chimic vzut ca ntreg.
Implementarea BAT
Implementarea BAT n noi locaii este o problem n mod normal. n cele mai multe cazuri d
un sens economic planurilor proceselor productive i duce la minimalizarea emisiilor de ape
uzate-gaze i consumului material.
Cu existena amplasamentelor, implemenatarea BAT nu este un scop uor de atins, din cauza
existenei infrastructurii i circumstanelor locale (vezi Sec. 3.2.2.). n nici un caz acest
document nu face diferena ntre BAT pentru instalaiile noi i cele existente. O astfel de
difereniere nu ar ncuraja operatorii amplasamentelor industriale de a se apropia de BAT i nu
ar reflecta obligaiunea industriei chimice pentru a mbunti n mod continuu condiiile toxice.
Pe de alt parte, evident nu este probabil i viabil implementarea tuturor tehnicilor identificate
ca BAT deodat. Ceea ce e probabil este integrarea BAT n instalaiile existente, cnd sunt
planificate schimbri majore sau implementarea BAT ce influeneaz ntreg situl ntr-un
program de construcie step-by-step ntr-o perioad de timp. Astfel de programe provoac
290
Capitolul 4
operatorul i reglementatorul pentru a ajunge la o nelegere asupra scrii de timp i prioritile

privind schimbrile cerute.
Idei-cheie pentru programele de setare a prioritilor la amplasamentele existente ar fi, de ex.:
consideraii asupra calitii actuale a mediului receptor;
consideraii asupra impactului local;

consideraii asupra efectivitii msurilor n termenii reducerii globale a poluanilor, relativ
la costuri i risc..
4.2
BAT generale
Scopul managementului ecologic este:
definirea obiectivelor ecologice ale activitii operatorilor;
controlul acomodrii la aceste scopuri ecologice.
asigurarea un optim ecologic de operare i o performan mereu mbuntite a acestor

activiti;
Uneltele managementului, descrise n Seciunea 2.2. sunt pentru a determina BAT i ar trebui
reflectate ca condiii sau cerine n decizia asupra unei autorizaii. Aceste unelte nu sunt limitate
n problemele apelor uzate-gaze, dar sunt premiza unei performane, cerut n Directiv. BAT n
managementul ecologic general, descrise mai jos, au aceleai principii pentru toate tipurile de
ntreprinderi, cum ar fi cele mici sau mari. Contrastnd cu marile companii, managementul
ecologic general al ntreprinderilor mici i mijlocii este mai puin complex.
BAT exist pentru:
implementarea i aderarea la un sistem de management ecologic sau sistem HSE, coninutul

cruia fiind detaliat n Seciunea 2.1. (cum ar fi ISO 9001 / 14001, EMAS, Responsible Care,
ICC Business Charter for Sustainable Development, CEFIC Guidelines for Protection of the
Environment). Elementele unui bun sistem de management ecologic ar putea include:
- implmentarea unei ierarhizri transparente a personalului responsabil pentru sistem

de
management ecologic privete includerea evacurii efluentului, persoanele responsabile cu
raportarea direct la vrful nivelului de management;
- editarea i publicarea unui raport anual de performan ecologic (ca parte a EMAS sau ISO
9001 / 14001) capabil de diseminarea mbuntirii performanelor spre public, ce poate servi de
asemenea ca mijloc al schimbului de informaii n acord cu Art. 16 / 2 al Directivei;
- stabilirea unor scopuri ecologice interne (specifice sitului sau companiei), revizuindu-le
regulat, cum a fost detaliat n Seciunea 2.2.2.2. i publicndu-le ntr-un raport anual
- innd un audit regulat pentru a securiza concordana cu principiile EMS
- monitorizarea performanelor i progreselor spre a realiza politicile EMS
- practicnd evaluarea riscului pe o baz regulat pentru a identifica riscurile, cum a fost detaliat
n Seciunea 2.2.3.1.
- practicnd un benchmarking pe o baz regulat i evalund procesele (producerea i tratarea
apelor uzate/gazelor) privind consumul de ap i energie, generarea deeurilor i efectele asupra
mediului, descrise n Seciunea 2.2.3.2.
291
Capitolul 4
- implementarea unui program adecvat de training pentru gruplele de lucru i instruirea

contractanilor, care lucreaz la amplasamente de HSE i urgene, menionate n Seciunea
2.2.4.2.
- aplicarea unor practici eficiente de meninere pentru asigurarea unei finalizri corecte a
sfaturilor tehnice.
BAT pentru tratarea apelor uzate/gazelor
Scopul managementului apelor uzate/gazelor este de a potrivi situaia eliberrii apelor
uzate/gazelor generate de amplasamentele industriale cu cea legal i cererile autorizate,
condiiile ecologice i igienice si conditiile de mediu de imbunatatire a mediului implementate
n programul a CEFIC. Acesta detecteaz i evalueaz opiunile pentru prevenirea i reducerea
emisiilor sau impactul lor asupra mediului. Rezultatele consideraiilor i deciziilor
managementului apelor uzate/gazelor sunt identificarea i implementarea urmtoarelor:
posibile reduceri de emisii n procesele de producie

moduri de a evita contaminarea inutil a recipienilor nepoluai
cele mai bune sisteme accesibile de colectare de deeuri
cele mai bune sisteme accesibile de control de emisii
cele mai bune sisteme de monitorizare pentru controlul conformitatii cu reglementri sau
scopuri
Subliniem, ca i managementul ecologic general, BAT urmeaz aceleai principii de

management al apelor uzate/gazelor pentru toate tipurile de ntreprinderi. Cum managementul
apelor uzate/gazelor pentru ntreprinderi cu una sau puine linii de producie i surse de emisie
este un scop relativ uor i simplu, este bineneles foarte complex pentru amplasamente de
mare ntindere cu multe productii (vezi Seciunea 2.1., Figura 2.3.).
BAT exista pentru:
implementarea sistemului de management al apelor uzate/gazelor sau apropierea emisiilor
de ape uzate/gaze pentru ntreg sectorul chimic, referitor la Seciunea 2.1. i Figura 2.2.,
utiliznd o combinaie potrivit:
- utiliznd un sit de inventariere i un flux de inventariere sau nregitrare. Aceste inventare dau
informaii asupra pailor de evaluare urmtori, descrii n Seciunea 2.2.1.1. i 2.2.1.2
- urmrind sistematic fluxurile interne de material aplicnd EMFA (v. sectiunea 2.2.1.3)adecvat complexitii sistemului de ape uzate/gaze emanate- pentru a schia concluziile necesare
pentru optimizare, pentru amplasamente cu una sau puine emisii punctul de pornire pentru
aplicaii ale EMFA poate fi nvechit sau foarte simplu
- controlul i identificarea principalelor surse de emisie pentru fiecare faz i listarea lor n
funcie de ncrctura cu poluani. ncadrarea surselor de emisie rezultat este baza pentru
mbuntirea programelor ce dau prioritate acelor surse, care dau cel mai bun potenial de
reducere a eficienei
- controlul mediului receptor (ap i aer) i tolerana lor fa de emisii utiliznd rezultatele de a
determina spaiul n care sunt necesare tratamente mai putenice sau dac emisiile pot fi
acceptate
- evalund toxicitatea i, subiect al metodelor accesibile, persistena i acumularea biologic
potenial a apelor uzate descrcate ntr-un corp de ap primitor, cum a fost descris n Seciunea
2.2.1.2., pentru a identifica potenialele efecte riscante asupra ecosistemelor i pentru a
transmite rezultatele autoritilor competente
- controlul i identificarea principalelor procese consumatoare de ap i listarea lor, lund n
considerare uzul lor de ap. ncadrarea rezultat este baza mbuntirii consumului de ap
292
Capitolul 4
- urmrind opiunile de mbuntire (ex. Opiuni de prevenire i reducere a producerii

deeurilor, mbuntirea colectrii efluenilor i controlul i/sau opiunile msurilor
integrate n procese), punnd n prim-plan fluxurile cu concentraii i ncrcturi
ridicate, potenialul lor risc i impact asupra corpului de ap receptor, detaliate n
Seciunea 2.1., cu Figura 2.2
Parere divergenta
Un Stat Membru si-a exprimat opinia, c consftuirile privind BAT pentru
managementul apelor uzate i gazelor emanate sunt prea generale i se refer la
exemple de fluxuri cu concentraii i ncrcri mai ridicate (cum a fost menionat n
Seciunea 2.2.2.3.1.).
evalund cele mai eficiente opiuni prin compararea eficienelor globale nlturate,
balana global a efectelor cross-madia, fezebilitate tehnic, organizatoric i
economic, etc, detaliate n Seciunea 2.1
Evaluarea emisiilor de ape uzate/gaze emanate este baza tuturor deciziilor asupra separarii
fluxului, strategiilor de reducere, eficientizarea proceselor (v. BREF-uri verticale n sectorul
chimic i sectoarele nrudite ce respect procesele tehnologice mai curate, materii prime pure,
echipament performant, controlul pierderilor, etc) i controlul tehnicilor. Un exemplu al
eficienei managementului apelor uzate - raportat din Germania - care urmeaz o strategie bine
definit pentru amplasamente chimice cu ncrctur organic de la producia chimicalelor
organice are ca scop rezonabil performana nlturrii globale a COD cu cel puin 90%
(incluznd pretratarea). n Seciunea 4.3. sunt tratate BAT privind msurile care trebuie
adoptate n lumina rezultatelor evalurilor de emisii de ape uzate/gaze emanate.
evalueaz impactul asupra mediului i efectele asupra facilitilor de tratare n planificarea
unor noi activiti sau schimbarea activitilor existente, comparnd situaia viitoare a mediului
cu cea existent i indicarea apariiilor unor schimbri majore
practicarea reducerii emisiilor la surs prin segregarea fluxului, instalarea unui sistem
adecvat de colectare i msuri de constrngere (v. Seciunea 4.3.)
legarea datei de rpoducie cu data ncrcturilor de emisii pentru a contola emisiile actuale
cu cele estimate. Dac datele obinute nu se potrivesc, procesele responsabile pentru emisiile
neateptate trebuie identificate
tratarea la surs a fluxurilor de ape uzate i gaze emanate contaminate, n locul dispersiei i
tratarea subsecvent central, cu excepia cazurilor cnd avem motive obiective mpotriva
acesteia. Majoritatea tehnicilor de tratare sunt mai eficiente dac coninutul de poluant este mai
ridicat. Este mai economic tratarea fluxurilor tributare relativ mici cu utilaje mici i cu
eficien ridicat, dact s avem faciliti mari, centarlizate cu o mare ncrctur hidraulic
utilizarea metodelor de control al calitii, descrise n Seciunea 2.2.2.6., pentru a evalua
tratarea i/sau procesele de producie i/sau prevenirea scprii de sub control
aplicarea practicilor eficiente de fabricare (GMP) pentru curirea echipamentelor pentru
reducere a emisiilor n ap i aer
implementarea facilitilor/procedurilor de detectare n timp a deviaiilor ce ar putea afecta
instalatiile de tratare dupa proces, pentru a evita suprancrcarea acestora, a face posibil
identificarea surselor de deviaie i eliminarea cauzei lor; n acelai timp apele uzate formate s
fie deturnate spre instalatiile sigure adecvate, de ex catre o facla
instalarea unui sistem de avertizare eficient, care va da informaii asupra defeciunilor i
disturbarilor, cnd accidentul ar putea avea un efect major asupra mediului i/sau vecintii,
autoritile competente trebuie s fie incluse n lanul de informaii
implementarea unui program de monitorizare n toate instalatiile de tratare pentru a controla,
dac ele lucreaz curat, pentru a face posibil detectarea neregulilor sau erorilor de operare, care
ar putea influena mediul recipient i s dea informaii asupra emisiilor curente de poluani
implementarea unui program de monitorizare, care s detecteze emisiile, cum se stipuleaz
n Art 9(5) al Directivei, informaiile obinute fiind date publice (Art 15(2) al Directivei).
293
Capitolul 4
Programele de monitorizare trebuie s includ poluanii i/sau parametrii nlocuitori relevani

pentru instalatiile de tratare. Frecvena msurtorilor depinde de riscul prezentat de poluant,
riscul de defectare a facilitilor de tratare i variabilitatea emisiilor
punerea n aplicare a strategiilor de gospodrire a apelor destinate stingerii incendiilor i de
acoperire descrise n Seciunea 2.2.4.1.
punerea n aplicare a unui plan de responsabiliti n cazul unui accident poluator pentru a
face posibil rspunderea cea mai rapid i potrivit la accidente interne i erori de operare,
descrise n Seciunea 2.2.4.2.
alocarea unor costuri de tratare aferente productiei.
4.3
BAT specifice
Odat ce avem fundamentarea metodologiei managementului, pasul urmtor spre prevenirea i a

controlul integrat al polurii este implementarea msurilor tehnice.
4.3.1
Seciunea ape uzate
Aceast seciune este dedicat determinrii tehnologiei BAT pentru tratarea apelor uzate ntr-un
sit de industrie chimic, incluznd tehnicile de prevenire i de reducere necesare n plus fa de
tehnicile de control end-of-pipe.
Tehnologii BAT pentru msurile proces-integrate
Cum am menionat n Seciunea 1.3.1. i 3.3.1., msurile proces-integrate sunt preferate pentru
prevenirea i reducerea cantitii de ape uzate i/sau poluani. Ele sunt n general specifice
produciei sau procesului i aplicarea lor necesit pregtire special, care este inclus n scopurile
BREF-urilor verticale n sectorul chimic i cele nrudite. Astfel, concluziile asupra tehnologiilor
de vrf pentru msuri proces-integrate n acest document se refer la nevoia general de a
implementa aceste msuri ntr-o linie de producie i ia n considerare numai msuri pentru
procese cum ar fi: splarea produsului, curirea echipamentului, generarea de vacuum i
rcirea, care sunt aplicate n mai toate liniile de producie.
Tehnologiile BAT sunt o combinaie potrivit a:
utilizrii msurilor proces-integrate sau de recuperare a apelor uzate sau a contaminanilor de
preferin prin tehnici end-of-pipe, cnd e posibil
evalurii instalaiilor de producie existente pentru opiuni ale readaptrii msurilor procesintegrate i implementarea lor cnd apare probabilitatea sau cel mai trziu instalarea unor
schimbri majore
utilizrii apei din procese n mai multe reciclri oricnd e posibil pentru motive economice i
de calitate, cu un numr maxim de reciclri nainte de evacuare, cum e descris n Seciunea
3.3.1.2.
optimizrii proceselor de splare a produsului cu evitarea proceselor cu o singur trecere,
oricnd e fezabil din motive calitative(Seciunea 3.3.1.1.)
evitarea sistemelor de rcire cu contact direct, oricnd e fezabil (v. Seciunea 3.3.1.1.)
utilizarea generrii vacuumului n circuit nchis n locul pompelor cu jeturi de ap sau de
vapori oricnd e fezabil, de ex cnd utilizarea lor nu este interzis din motive de siguran sau
din cauza coroziunii, cum e descris n Seciunea 3.3.1.4.
evalurii, dac proceselede tratare a gazelor cu tehnici bazate pe ap pot fi suplinite cu alte
msuri, cum e descris n Seciunea 3.3.1.5. Tehnicile de tratare a gazelor, utiliznd cantiti
relativ mari de ap (cum ar fi scrubbingul sau rcirea mediului) cu o nsemntate special n
regiunile care se confrunt cu lipsa de ap. Exemple de astfel de msuri aplicabile n regiunile
care se confrunt cu lipsa de ap sunt:
- nlturarea materiei solide prin tehnici uscate n locul srubbingului ud
294
Capitolul 4
- reducerea Sox n couri prin msuri secundare altele dect prin sistem ce include scrubbingul
ud
Tehnologii BAT pentru colectarea apelor uzate
Un sistem de colectare de ape uzate adecvat joac un rol esenial n reducerea i/sau tratarea
efectiv a apelor uzate. El conduce fluxul de ap uzat spre locul de tratare cel mai potrivit i
previne amestecarea apelor uzate contaminate cu cele nepoluate
Exist tehnologii BAT pentru:
separarea apelor din procese din apele de ploaie necontaminate i alte emisii de ape
necontaminate. Astfel se minimizeaz cantitatea de ap ce necesit tratare precum i ncrctura
hidraulic trimis la instalatiile de tratare. Astfel se crete eficiena costurilor i performanelor
la locul de tratare. Dac amplasamentele existente nu practic nc separarea apelor, se poate
instala - cel puin parial - cnd sunt efectuate schimbri majore
separarea apelor uzate n funcie de ncrctura cu poluani: organic, anorganic cu sau fr
ncrctur organic nesemnificativ sau poluare nesemnificativ. Astfel se asigur ca
facilitatea de tratare s primeasc doar poluanii pe care-I poate trata
instalarea unui acoperi deasupra suprafeelor cu o contaminare posibil, cum ar fi
revrsrile i scurgerile, oriunde e posibil. Astfel se previne cdere apei de precipitaii pe aceste
suprafee i amestecarea cu poluani, fapt care ar duce la creterea cantitii de ape uzate ce
necesit tratare
instalarea unui drenaj separat pentru suprafeele cu risc de contaminare coninnd un
absorbant, pentru a aduna pierderile prin revrsri i scurgeri, cum e descris n Seciunea
3.3.4.4. Ele previn evacuarea apei de ploaie contaminate cu pierderi de producie. Apa de ploaie
capturat separat este deversat dup o monitorizate adecvati evacuat n funcie de rezultate,
direct n sistemul de drenaj al apei de ploaie necontaminate sau la locul de tratare adecvat.
utilizarea conductelor supraterane pentru apele uzaten interiorul sitului industrial ntre
punctele de generare a apelor uzate i locul final de tratare. Dac condiiile climatice nu permit
sistemul de canalizare suprateran (temperaturi mult sub 0C), sistemul de conducte subterane
accesibile este o alternativ acceptabil. Ambele permit o detcie uoar i economic a
pierderilor, meninerea muncii i opiuni mpentru readaptarea noilor echipamente n instalaii
deja existente. Multe amplasamente de industrie chimic sunt prevzute cu conducte subterane
i construcia imediat a unui nou sistem de conducte nu este o soluie viabil, dar aceast
lucrare poate fi efectuat cu ocazia unei schimbri majore n platformele de producie sau n
sistemul de conducte
instalarea capacitii de retenie pentru cazuri de defectare i pentru apa destinat stingerii
incendiilor, viznd evaluarea riscurilor, adoptnd una, dou sau toate urmtoarele msuri:
- retenie descentralizat pentru cazuri de defectare datactate, dac e posibil, n apropierea
platformelor de producie i destul de mari pentru a preveni curgerea substanelor n conducte
pn cnd procesul este nchis controlat
- retenie central pentru a colecta apele uzate provenite din defectri, n urma cruia apa a
intrat deja n sistemul de conducte n locul conducerii ei spre WWTP, cum e descris n
Seciunea 3.3.3. Dei exist cteva tipuri de sisteme de retenie, care pot fi considerate
tehnologii BAT, cele mai sigure sunt acelea, n care rezervorul este umplut doar n cazul unei
defectri (Figura 3.2.) sau n care dou rezervoare sunt umplute alternativ (Fig. 3.1.)
- retenie pentru apa destinat stingerii incendiilor, folosit exclusiv sau n combinaie cu
coninutul local. Experiena arat c apa destinat stingerii incendiilor poate atinge sute de m3
(ex 15 000 m3 ap foarte contaminat destinat stingerii incendiilor) i capacitatea de retenie
este necesar a fi destul de mare pentru a putea face fa proteciei ambelor suprafee i
sistemului de drenaj al apelor uzate
- sistemul de drenaj pentru substanele inflamabile i hazardoase, de exemplu pentru a le
transporta din zona focurilor.
295
Capitolul 4
Flux
partialwater
de apa
W aste
uzata
partial
stream
BAT pt
BA T for
tratarea
heavy
m etal
metalelor
treatm
greleent
Metalemgrele?
Heavy
etals?
Relevant
organic?
Metale
Heavy
mgrele?
etals?
N
BAT pt tratarea
BA
T for
sarurilor
salt
(chloride,
(cloruri,
sulfati)
sulphate)
(optiune)
treatm ent
(option)
BAT
B ATtratarea
for
metalelor
grele
heavy
m etal
treatm ent
Inorganic salt load

too high?
BAT
tehnici de techniques:
recuperare:
BA
T recovery
NNF/RO
F / RO
AAdsorptia
dsorption
Extractia / Distilarea
E xtraction / Distillation
Evaporarea
Evaporation
Striparea
/ tratamentul
Stripping gazului
/ gas treatm ent
Este prea mare

cantitatea
Inorganic
salt
load
detoo
sare high?
anorganica?
BAT
B ATpentru
for
tratarea
sarurilor
salt (chloride,
(cloruri,
sulfat)
sulphate)
(optiuni)
treatm
ent
(option)
Y
N
B AT
BATabatem
Tehnicient
detechniques:
reducere:
reactii
chimice (oxidarea,
chem
. reactions
(oxidation,
reducerea,
hidroliza,
oxidarea
reduction, hydrolysis,
air
aerului)
incinerarea
oxidation)
incineration
E fezabila
Recovery
recuperarea?
feasible?
Refractar
sau or
toxi
Refractory
toxicorganic?
organic?
BAT
BA Tpentru
for
tratament
central
biologic
central
biological
Rezervor
B
alancing
intermediar
treatm ent
tank
Este necesar
un alt
Need
for biological
tratamentul
biologic?
treatm ent?
E necesar
un alt
Need
for further
tratament
biologic?
biological
treatm ent?
B AT for
decentral
biological
treatm ent
EVACUARE
DISCH
AR G E
Figura 4.1: Calea de decizie a tratamentului apei uzate pe un amplasament industrial chimic: Baza concluziilor BAT
296
Capitolul 4
BAT pentru tratarea apelor uzate

Tratarea apelor uzate n sectorul chimic urmeaz cel puin patru strategii dferite
tratare final central ntr-un WWTP biologic

tratare final central ntr-un WWTP municipal
tratare final central a apelor uzate anorganice ntr-un WWTP chimic-mecanic
tratare descentralizat
Acest document nu favorizeaz nici una dintre ele. Toate patru sunt considerate tehnologii
BAT, cnd sunt corect aplicate n conformitare cu situaia apelor uzate, altfel nici una nu este
tehnologie BAT.
Concluziile tehnologiilor BAT urmeaz calea prin care sunt controlai poluanii, cum arat
Figura 4.1. Se presuspune n acest stadiu c deciziile privind managementul potrivit efluentului
au luate, impactul asupra corpului de ap primitor a fost stbilit, toate opiunile pentru prevenirea
i reducerea apelor uzate au fost exploatate i toate msurile de siguran au fost luate n
considerare, astfel, de acum nainte sunt luate n considerare doar soluiile end-of-pipe.
Trebuie menionat faptul c problemele specifice unei regiuni poate necesita tehnici de tratare
special dezvoltate pentru un anumit sit, sau ele pot anula tehnici binecunoscute sau comune
pentru acest caz special. Urmtoarea abordare de luare a deciziilor n tehnologiile BATpentru
tratarea apelor uzate este un ndrumar pentru gsirea i instalarea tehnicilor potrivite, incluznd
i modul de a se confrunta cu particularitile tratrii apelor uzate. Abordarea urmeaz o cale
decizional spre concluziile tehnologiilor BAT pentru tratarea corespunztoare a apelor uzate
din amplasamentele chimice, ilustrat n Figura 4.1.
General
BAT is to:
-
a separa fluxurile de ape uzate contaminate n funcie de ncrcarea lor cu poluani.

Apele uzate anorganice fr componente organice relevante sunt separate de apele uzate
organice i conduse spre locuri de tratare specifice (vezi seciunile pentru metele grele,
sruri anorganice, discutate mai trziu n acest capitol). Apele uzate organice cu o
proporie semnificativ de componente anorganice i organice stabile sau toxice sunt
direcionate ctre locuri de pretratare speciale (vezi seciunile pentru metele grele, sruri
anorganice i poluani nepotrivii tratrii biologice mai trziu n acest capitol).
Apa pluviala
BAT consa in:
-
conducerea apei necontaminate direct n apa receptoare, trecand prin by-pass-ul

sistemului de canalizare al apelor uzate
tratarea apei de precipitaii din suprafeele contaminate folosind tehnicile descrise n

Seciunile 3.3.4.1.1., 3.3.4.4.1., i 3.3.4.4.2., vezi n Tabel 4.1., naintea evacurii intr-o
apa receptoare
n unele cazuri utilizarea apei pluviale ca i ap de producie poate reduce consumul de ap

brut, fapt benefic din punct de vedere ecologic.
Tehnicile listate n Tabelul 4.1. sunt considerate tehnologii BAT cnd sunt aplicate n situaia
respectiv. Tabelul conine restriciile pentru diferitele tehnici
297
Capitolul 4
Scop
Aplicaie
Limitele apliaciei
Consumabile
Efecte inter-media
Cerine de spaiu
Performan realizabila
(%poluant eliminat)
Retehnologziare
Camere pentru nisip

Form de canal
Circulare
Aerate
Eliminarea nisipului i pietriului
Protecia proceselor de tratare
Protecia echipamentului mpotriva abraziunii
Ca parte a WWTP aplicate apei de ploaie tratate la WWTP (ape de ploaie

provenite din suprafee foarte contaminate)
Debitul de 0,3 m/s dac numai nisipul i pietriul este separat
Potrivit pentru flux de Mai puin pentru ape Potrivit pentru flux de
ape uzate fluctuante
ape
uzate
foarte uzate fluctuante
fluctuante
Energie pentru pompe
Aer comprimat
Aer comprimat
Energie
pentru Energie pentru pompe
i jet de ape
pompe i jet de ape
Emisii de zgomot
Emisii de mirosuri
Nisip pentru depozitare
Relativ sczut
Parte a WWTP
Uor de retehnologizat, dac nu face parte din echipament
Iazuri de retenie / Rezervoare de
Filtru de nisip
Clarificarea i curirea apei i

retenia ncrcturii hidraulice din
precipitaii
abundente
pentru
protejarea rului receptor (iazuri de
retenie)
Clasificarea apei de ploaie naintea
evacurii sau refolosirii (bazine de
sedimentare)
Eliminare din suprafee poluate a
fazei solide suspendate
Tratarea apei de ploaie

provenite dintr-o suprafa
uor poluat pentru evacuare
sau refolosire
Nu se potrivete apei de ploaie

provenite din suprafee foarte poluate
Nu se potrivete regiunilor cu lungi
perioad de secet i / sau temperaturi
foarteridicate
pentru
timpul
ndelungat al tratrii, care cauzez
emisii de miros
Iaz de retenie:
Depozitarea nmolului
Depinde de timpul de remanen
hidraulic, posibil emisie de miros
ntinderi mari
Iaz de retenie:
SST
50-90
Retehnologizabil dac avem spaiu la
dispoziie
Eliminarea suspeniilor solide
Nu se potrivete apelor de
ploaie provenite din suprafee
foarte poluate

Din cnd n cnd schimbarea
mediului filtrant
Depunerea nmolului splat
Spaiu restrns
SST
80-83
Uor retehnologizabil
Tabelul 4.1: Tehnici de tratare a apei pluviale cum sunt descrise n Capitolul 3
298
Capitolul 4
Ulei liber / Hidrocarburi
Tehnologii BAT exist pentru:

- eliminarea uleiului / hidrocarburilor cnd ele apar ca pete mari i cnd acestea sunt
incompatibile cu alte sisteme cu scopul maximizrii recuperrii, prin aplicarea unei combinaii
potrivite a urmtoarelor:
separatori de ap / ulei prin ciclon, MF sau API, cnd pete mari de ulei liber sau de
hidrocarburi sunt prognozate, altfel PPI sau CPI sunt alternativele, detaliile sunt descrise n
Seciunea 3.3.4.1.6.
MF, filtrare prin medii granulare sau flotaie de gaz, tehnici descrise n Seciunile 3.3.4.1.5.,
3.3.4.1.4. i 3.3.4.1.3.
tratare biologic (vezi Seciunea referitoare la substanele biodegradabile) n WWTP
biologice centrale, WWTP municipale sau la o platform de tratare separat pentru acest flux de
ape uzate speciale
Nivelurile de emisii pentru eliminarea de ulei / hidrocarburi sunt date n tabelul 4.2.
Concentraie a 1
[mg/l]
Parametru
coninut
hidrocarburi
total
de
0.05-1.5
BOD5
2-20
COD
30-125
a
medie lunar
b
exist o neconcordan ntre metodele analitice de evaluare
a hidrocarburilor care nu pot fi rezplvate n Grupul de Lucru
Tehnic
1
luat din materialul BREF pentru Uleiuri Minerale i
Rafinrii de gaze-oct. 2001
Tabelul 4.2: Niveluri de emisie pentru uleiuri libere / hidrocarburi evacuate ntr-o ap receptoare
Emulsii

-
separarea emulsiilor la surs i recuperarea constituenilor separai. Adiia substanelor

floculante i/sau coagulante poate fi necesar pentru a asigura separarea, tratarea la
surs face posibil recuperarea i previne efectele adverse n sistemele de conducte
dupa proces; sau
eliminarea emulsiilor la surs cnd ele nu pot fi separate i pot produce efecte adverse
la instalatiile aflate dupa proces. Tehnici de tratare potrivite sunt: oxidarea cu aer,
evaporarea, incinerarea (cnd valoarea termic a emulsiilor permite funcionarea
autotermal) sau degradarea biologic. Deseori nu se permite evacuarea emulsiilor n
sistemele de canalizare publice.
Substante solide suspendate total (TSS)
Msurile pentru eliminarea TSS utilizate n aceast seciune nu le includ pe cele destinate
componentelor nmolului activ sau metale grele, care sunt tratare ntr-o alt seciune.
- eliminarea TSS din fluxurile de ape uzate cnd ele pot provoca prejudicii sau defectri
facilitilor aflate dupa proces, cum ar fi: abraziunea sau colmatarea n pompe i conducte sau
obstrucionri i nfundri n instalatiile de tratare. n aval de aceste instalatii, ce pot fi afectate,
pot exista uniti ca: filtre, columne de adsorpie, membrane filtrante, vase oxidante utiliznd
299
Capitolul 4
iradierea cu raze UV sau WWTP centrale sau municipale. Tehnicile sunt listate n Tabel 4.3.
Enumerarea tehnicilor de tratare este urmtoarea :
primul pas: sedimentarea / flotaia cu aer pentru adunarea ncrcturii principale de TSS i
pentru protecia sistemelor de filtre subsecvente fa de obstrucionare sau frecvena crescut a
resplrii. Sedimentarea sau flotaia de aer sunt n cazuri normale suficiente pentru prevenirea
abraziunii i a obstrucionrii n pompe i evi (emulsiile i fazele solide au fost tratate cu
succes)
al doilea pas: filtrarea mecanic - ca opiune, dac coninutul solid nu a fost ndeajuns redus
pentru a preveni obstrucionarea n instalatiile de tratare subsecvente - , cum ar fi: membranele
filtrante, adsorpia, oxidarea chimic utiliznd raze UV
al treilea pas: MF sau UF ca opiune, dac fluxul de ape uzate necesit s fie eliberat de
faza solid pentru a preveni obstrucionarea, de exemplu n faciliti NF sau RO sau de alte
particule, care nu pot fi eliminate prin alte tehnici de filtrare
eliminarea TSS din fluxul de ape uzate nainte de evacuarea lor ntr-un receptor de ap.
Dac nu exist substane periculoase n TSS, tehnicile obinuite sunt:
sedimentarea / flotaia cu aer
filtrarea, numai dac tehnica precedent nu a avut rezultate bune
- eliminarea TSS din fluxurile de ape uzate utiliznd o tehnic ce permite recuperarea,
preferat tehnicilor de scdere oricnd este posibil i viabil reutilizarea fazei solide
- aplicarea agenilor floculani i/sau coagulani, cnd este prezent o substan fin
dispersat sau altfel inseparabil pentru a produce agregate suficient de mari, care pot fi
sedimentate
- acoperirea sau nchiderea locurilor de tratare cnd mirosul sau zgomotul creaz
probleme, aerul care iese trebuie condus la tratare ulterioar (dac este necesar) i
luarea msurilor de securitate n cazul n care exist riscul unei explozii n camera
nchis de tratare
- depozitarea potrivit a nmolului prin predarea lui la un depozit autorizat sau prin
tratarea acestuia la sit (vezi seciunea despre tratarea sedimentelor)
Tehnicile cosiderate tehnologii BAT depind de aplicarea lor i sunt descrise n seciunile
3.3.4.1.2.- 3.3.4.1.5. i listate n Tabelul 4.3.
Metale grele
Cum metalele grele sunt elemente chimice, care nu pot fi distruse, recuperate i refolosite,
singura modalitate de a preveni poluarea mediului cu ele este s nu le eliberm/evacum n
mediu. Orice alt metod duce doar la transferul lor ntre diferitele medii: ape uzate, gaze, sol.
Fluxurile de ape uzate cu o ncrctur semnificativ de metale grele sunt originare din
procesele de producie la care sunt folosite materialele ce conin metale grele la producie (ca i
catalizator) sau din splarea echipamentului folosit n astfel de procese.
- separarea apelor uzate ce conin metale grele pe ct posibil
- tratarea acestor ape uzate la surs, nainte de amestecarea cu alte fluxuri de ape uzate
- preferina tehnicilor ce permit recuperarea. Tehnicile ce pot fi aplicate pentru atingerea
acestor prescripii sunt cele listate n Tabelul 4.4.
- facilitarea unei eliminri ulterioare a metalelor grele ntr-un WWTP (tratare chimicomecanic pentru poluanii anorganici sau biotratare pentru produii organici) ca o secven de
curire cu o tratare adecvat a sedimentelor, dac este necesar
TWG-ul nu poate promova nivelurile de emisii asociate cu tehnologiile BAT pentru
metalele grele n fluxurile de ape uzate tributare care ar fi aplicabile ntregului sector
chimic din motivele explicate n Seciunea 3.3.4.2.1. Nivelurile de emisie rezultate din
aplicarea tehnologiilor BAT menionate anterior depind de procesele de producie din
care provine poluarea cu metale grele.
300
Capitolul 4
Sedimentare
Limpezirea apei din ploi colectate de
solizii suspendai
Limpezirea apei din procese de faza
solid suspendat
Separarea fazei solide din apele uzate
n principiu SST recuperabil
Flotaie cu aer
Limpezirea apelor din procese cnd
sedimentarea nu e potrivit
Filtrare
Stare final de separare dup
sedimentare sau flotaie cu aer pentru a
aduna emisiile de particule mici
MF/UF
Limpezirea pn la o ap uzat fr
faz solid pentru facilitile aflate
dupa proces (ex RO)
Separarea solizilor nesedimentabili i

uleiului/grsimilor
Separarea fazei solide din fluxul de ape

uzate
Recuperarea de materii depinde de tipul
de filtru
Limitele apliaciei
Particulele s fie sedimentabile

Nu exist limite pentru coninutul de SST
Nu avem emulsii stabile
Fr detergeni spumani
Fr limite de concentraii la alimentare,
dar fr uleiuri libere
Faza solid fin dispersat sau nmoloas

pentru a evita obstrucionarea cauzat de
ncrctura mare de SST
Consumabile
Chimicale: 0.5-100 g/m3

Energie:
0.5-1.5 kW (diametru
rezervor 25-35m)
Aer comprimat: 0.53-0,55 m3/m3

floculant 2.4-4.7 kg/tone TSS
energie: 20.6 kWh/1000m3
Accesorii de filtru
Variatie de presiune
Energie
Efecte inter-media
Emisii sonore de la pompe i sistemul de
eliminare a nmolului/sedimentelor
Emisii de miros (ex VOC)cnd
rezervorul nu e nchis
Depozitarea nmolului dup spalarea in

contra-curent
Filtrele nchise pot necesita conectarea la
sisteme de minimizare a gazelor emanate
Cerine de spaiu
Depinde de plan (rezervor plat sau sistem

de lamine )
Emisia de zgomote de la pompe i jeturi
de ap
Emisii de miros (ex VOC) cnd
rezervorul nu este nchis, mai intens
dect n cazul sedimentrii
Mai puin, dect n cazul sedimentrii
Separarea tuturor materiilor solide,

particulelor coloidale, bacteriilor,
virusurilor
Foarte potrivit pentru recuperarea
de material
Materialul
membranei
este
vulnerabil fa de chimicale
Alimentarea cu SST trebuie s fie
sczut din cauza obstrucionrii i
nfundrii
Substane antiagregare i
de
resplare
Energie relatat la rata de curgere i
nivel de presiune:2-20 kWh/m3
(MF)1
1-10 kWh/m3 (UF)1
Nivel de presiune:0,02-0,5 MPa
(MF)
0,2-1 MPa (UF)
Depozitarea reziduurilor
Emisie de zgomote de la pompe
TSS:
Solizi sedimentabili
TSS
Sulfizi HM
Depinde de mediul filtrant sau de

accesoriile filtrelor
Scop
Aplicaie
60-90
90-95
85-98
95
Aranjament modular
Cerine de spaiu sczute n
comparaie cu alte tehnici
TSS
apropiat de 100
301
Capitolul 4
Emisii realizabile
[mg/l]
Retehnologizare
TSS
<10
o mai mare stabilitate a tratrii cu

alimantare fluctuant
SST
TSS
ulei
da
TSS
Ulei liberl
da
10-20
2-10
55-99,99
<10
<5
da
Depinde de spaiul avut la dispoziie
este destul de surprinztor, c MF, procesul cu cel mai sczut nivel de presiune consum mai mult energie, ca cele cu nivel de presiune crescut. Motivul este apariia polarizrii de concentraii i
agregare. n MF i mai puin n UF acest fenomen este foarte puternic i duce la un declin drastic al fluxului [cww/tm/161].
Tabelul 4.3: Tehnici de tratare a fazei solide suspendate, aferente BAT
302
Version March 2001
Capitolul 4
Sruri anorganice i/sau acizi (particule ionice)
Coninutul de sruri anorganice /acizi al fluxurilor de ape uzate pot afecta att biocenozele din
apele receptoare, ex. ruri mici, care se confrunt cu ncrcturi mari de sruri, ct i eficiena
sistemelor de canalizare, ex coroziunea evilor, valvelor i pompelor sau funcionarea
necorespunztoare a staiilor de tratare biologic dupa proces. Msurile de control folosite n
aceast seciune dedicat srurilor anorganice nu le include pe cele pentru srurile metalelor
grele, acestea fiind tratate n seciunea anterioar i cele pentru srurile de amoniac, care sunt
controlate prin alte modaliti.
Tehnologii BAT exist pentru
-
controlul coninutului de sruri anorganice i acizi a fluxurilor de ape uzate cu impact

negativ asupra comunitilor vii din apele receptoare nvecinate i dac e necesar
prevenirea la surs a evacurii acesteia
- controlul coninutului n sruri anorganice (n special clorizi i sulfai) prin tratarea la
surs, cnd poate provoca pagube, defectri i/sau funcionarea necorespunztoare a
sistemelor de canalizri din sit sau municipale
- alegerea unei tehnici de tratare ce permite recuperarea i refolosirea poluantului tratat
cnd este posibil iu adecvat, lund n considerare efectele cross-madia i impactul
poluanilor.
Tehnicile de tratare potrivite sunt listate n Tabelul 4.5., alegerea celei potrivite depinznd
de situaia dat.
Version March 2001
303
Capitolul 4
Scop
Aplicaie
Limitele apliaciei
Consumabile
Efecte inter-media
Precipitare / sedimentare sau flotaie

cu aer / filtrate
Cristalizare
Schimb de ioni
NF / RO
Transformarea componenilor cu
metale
grele
sizolvate
n
componente nesolubile i separarea
lor din apele uzate
Eliminarea metalelor grele din apele
uzate, de preferat pentru concentraii
mai ridicate
n principiu recuperarea posibil
Creterea compuilor cu metale grele

pe o materie granular n paturi
fluidizate
nlocuirea ionilor de metale grele din

faza lichid cu ali ioni din rina de
schimb de ioni
Eliminarea metalelor grele din apele

uzate prin crearea de condiii care fac
posibil precipitarea
Scopul este recuperarea
La soluii cue conin ioni de metale

grele cu concentraii de alimentare
sczute
Recuperarea posibil
Separarea ionilor de metale grele prin

membrane permeabile
Separarea
majoritii
celorlali
contaminani
Atingerea unui nalt grad de puritate
pentru a recicla i reutiliza apa
Concentraii
crescute
ale
contaminanilor ce necesit tratament
n continuare
Recuperarea posibil
Concentraiile cu presiune osmotic
prea mare pentru a funciona
Rezisten termic i chimic tredus
Evitarea agenilor formatoare de

complexe
Ajustarea pH-ului este important
Nu se poate aplica la concentraii
mai
mici
dect
solubilitatea
precipitatului
Agent de precipitare
Floculant / coagulant
Emisii de miros posibile
Cerine de spaiu
Evitarea unei fore ionice mari

Temperatura limit mai mic de
60C
Agenii corozivi distrug rina
Substane cristalizatoare
Energie
Lichid de regenerare
Supresori de agregare
Energie
Supradozarea substanei cristalizatoare

poate duce la o cretere a concentraiei
n sruru
n mod normal nu gebereaz deeuri
sau nmol
Comparabil cu schimbul de ioni i
NR/RO
Regenerarea
provoac
mari
concentraii de soluii de metale
grele (recuperare sau depozitare)
(%poluant eliminat)
Emisii realizabile (mg/l)
304
Comparabil
NR/RO
cu
cristalizarea
80-99
pentru metale grele depinde n mare

msur de procesul de producie din
Zn
Ni
1
1
0,1-10
Substane de curire
Energie
1-3 kWh/m3 (NF)1
1-3 kWh/m3 (RO)1
Variatie de presiune:-0,5-3 MPa (NF)
2-100 MPa (RO)
Concentrarea necesit tratare n
continuare, ex scimbare de ioni
Comparabil cu cristalizarea i
schimbul de ioni
Hg anorganic
>90 (NF)
Hg organic
>90 (NF)
compui cu Cd
>90 (NF)
apropiat de 100 cu RO
foarte sczut (aproape 0) cu RO
Capitolul 4
Retehnologizare
1
care iau natere

da
relativ uor
compact la nlime de 1 m, diametru de 1 m, incluznd vase, valve i rin
Tabelul 4.4: Tehnici de tratare asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele
305
Capitolul 4
Scop
Aplicaie
Limitele apliaciei
Consumabile
Efecte inter-media
Cerine de spaiu
(%poluant eliminat)
Evaporare
Evaporarea apei, lsnd un concentrat
rezidual
Provocnd cristalizarea srurilor
separndu-le din apa uzat
Concentrarea
altor
substane
nevolatile
n principiu recuperarea substanelor
posibil
Evitarea agenilor generatoare de
spum
Substane chimice cnd pretratarea e

necesar
Vapori 5-16kg ap/kg vapor
Energie
Condensatul poate necesita tratamente
n continuare
Emisii de zgomot
Relativ mic
Eliminarea complet a srurilor
Schimbul de ioni
nlocuirea cationilor cu H+ i a
anionilor cu OH-, astfel nlocuind
srurile cu ap
La soluii cue conin sruri, chiar i
de metale grele
Recuperarea posibil
Osmoz invers
Separarea tuturor contaminanilor
prin membrane permeabile
Eliminarea biologic a sulfailor

Reacii anaerobe de la sulfai la
sulfuri via sulfizi
Eliminarea sulfailor din apele uzate
cu mare coninut de sulfai
Poate elimina i metale grele sub
form de sulfai
Este generat recuperarea sulfurilor
Evitarea unei fore ionice mari

Temperatura limit mai mic de 60C
Agenii corozivi distrug rina
Atingerea unui nalt grad de puritate

pentru a recicla i reutiliza apa
Concentraii
crescute
ale
contaminanilor ce necesit tratament
n continuare
Recuperarea posibil
Concentraiile cu presiune osmotic
prea mare pentru a funciona
Lichid de regenerare
Supresori de agregare
Energie
Substane de curire
Energie
1-3 kWh/m3
Nivel de presiune: 2-100 MPa (RO)
Regenerarea
provoac
mari
concentraii de sruri eliminate
(recuperarea prin tratarea soluiei sau
depozitarea)
Relativ mic
80-99
Concentrarea necesit tratare n

continuare, ex scimbare de ioni
pentru a face posibil recuperarea
0,1-10
Retehnolozigare
1
Reacie foarte lent, astfel timp de

reziden ndelungat
COD/sulfai trebuie s fie cel puin
1:1
Substane chimice (ageni de
neutralizare, floculant)
Energie
Sulfura trebuie folosit n procesele
de producie (acid sulfuric)
Relativ mic
aproape 100%
foarte sczut (aproape 0)
Sulfat
Zinc
Cadmiu
Sulfat
Zinc
Cadmiu
94
99,8
>99
75
0,05-0,15
<0.01
Relativ usor
compact la nlime de 1 m, diametru de 1 m, incluznd vase, valve i rin
Tabelul 4.5: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru sruri anorganice (metalele grele nu sunt incluse)
306
Capitolul 4
Poluani nepotrivii tratrii biologice
n opoziie cu poluanii discutai anterior, exist fluxuri de ape uzate tributare, care nu pot fi tratate
biologic, pentru c ele conin:
-
COD nebiodegradabil sau n mic msur biodegradabil
Substane toxice care inhib procesele biologice
Evacuarea lor ntr-o platform de tratare biologic trebuie prevenit. Nu se poate efectua prognoza
despre poluanii care inhib procesele biologice ntr-un WWTP, deoarece acesta depinde de adaptarea
microorganismelor folosite la platforma de tratare la poluanii specifici. Nu exist diferene dac apele
uzate sunt conduse la un WWTP central biologic n interiorul sitului sau spre un WWTP municipal.
Condiiile pretratrii poluanilor nepotrivii tratrii biologice sunt identice n ambele cazuri.
- evitarea introducerii apelor uzate n sistemele de tratare biologic cnd ele pot produce
funcionarea necorespunztoare a acestora
-
tratarea fluxurilor de ape uzate tributare cu componeni nebiodegradabili cu tehnicile adecvate,

descrise n Seciunea 3.3.4.2. i listate n Tabelul 4.6. nainte sau n locul tratrii biologice
finale. Alegerea tehnicilor de tratare potrivite depind de situaia dat, de compoziia fluxului
de ape uzate , de situaia WWTP biologic (dac exist) i de adaptarea microorganismelor i
cerinele apelor recipiente. n fiecare caz este specific
Parare divergenta
Un Stat Membru i-a exprimat punctul de vedere, c noiunea de parte relevent nebiodegradabil ar trebui s fie mai bine definit, dnd o serie de valori indicative pentru
TOC recalcitrant al fluxurilor de ape uzate (v. Seciunea 3.3.4.2.).
- folosirea tehnicilor ce permit recuperarea substanelor, oricnd e posibil, cum ar fi (v. Tabelul
4.6.):
NF/RO
Adsorpie, utiliznd cea mai potrivit variant (Seciunea 3.3.4.2.9.)
Extracie
Distilare/rectificare
Evaporare
Stripare
- eliminarea coninutului de NH3 din fluxurile de ape uzate la surs, utiliznd de ex stripping cu
aer sau cu vapori, descris n Seciunea 3.3.4.2.4.
- utilizarea tehnicilor, care nu necesit combustibil, cnd alte tehnici de scdere nu dau rezultate
destul de bune i cnd recuperarea nu este posibil. Cnd funcioneaz un WWTP biologic final,
acesta poate fi de ajuns pentru a transforma ncrctura stabil organic n substane biodegradabile,
utiliznd tehnici, ca (v Tabelul 4.6.)
oxidare chimic (fcnd o evaluare amnunit dac sunt generai clorizi organici n urma folosirii
agenilor de oxidare cu coninut de clor)
reducere chimic
hidroliz chimic
- utilizarea oxidrii cu aer i incinerrii, numai dac nu exist alt soluie pentru scderea toxicitii
sau efectelor inhibitoare sau cnd procesul poate funciona pe baz de autosusinere sau dac e
singurul mod de a atinge prevederile de evacuare fr tratare biologic
- luarea n calcul a consumului de ap pentru tehnicile de tratare ca:
extracia
distilarea /rectificarea
evaporarea
stripping
307
Capitolul 4
sau cu cerine mari de ape de rcire sau care necesit sisteme de scrubere ude pantru a recupera
contaminanii din faza gazoas, cnd acesta ar putea fi o problem ecologic.
Cnd lipsa de ap e un factor important, a doua cea mai eficient tehnic devine tehnologie BAT.
Substane biodegradabile

- eliminarea substanelor biodegradabile din apele uzate utiliznd sisteme de tratare biologic, cum
ar fi cele descrise n Seciunea 3.3.4.3 i Tabelul 4.7. sau o combinaie potrivit a lor. Cnd se aplic
procese anaerobe, n cele mai multe cazuri este necesar i o treapt de tratare aerob.
- Utilizarea pretratrii biologice cnd fluxurile de ape uzatetributare majore duc o ncrctur
organic biodegradabil la WWTP, dac aceasta este o opiune fezabil. Tratarea anaerob poate fi o
alternativ pentru utilizarea metanului generat, care poate fi folosit ca combustibil. Un alt avantaj al
pretratrii anaeobe este micorarea semnificativ a cantitii de nmol activ din WWTP dupa proces.
Cnd eficiena de eliminare a COD din procesele de tratare a fluxurilor de ape uzate este bun, dar
concentraia care urmeaz a fi evacuat este mai ridicat dect nivelele asociate tehnologiilor BAT din
Tabelul 4.8. este un indicator al faptului c fluxurile tributare suprancrcate ar necesita o pretratare
biologic
- Utilizarea pretratrii sau facilitilor de curire,descrise n Tabelul 4.7., dac componentele greu
biodegradabile (dar nu cele remanente sau toxice) nu sunt suficient eliminate prin tratarea central
biologic a fluxurilor de ape uzate. Tehnici potrivite sunt reactorii cu paturi de fixare, care fac posibil
un timp mai lung de remanen i rate de degradare mai nalte
- implementarea tehnicilor de eliminare a azotului (nitrificare / denitrificare), cum a fost descris n
Seciunea 3.3.4.3.4., cnd apele uzate au un coninut mare de azot, fapt ce poate cauza concentraii mai
ridicate dect nivelele asociate cu tehnologiile BAT din Tabelul 4.8. Ambele tehnici descrise fac parte
din tehnologiile BAT. n condiii favorabile ele pot fi uor reamenajate n WWTP centrale existente.
Cnd numai fluxurile tributare au o ncrctur de azot considerabil (amoniu, azotai, azotii,
Kjedahl-N) este de preferat ca ele s fie tratate separat, astfel economisind bani, deoarece
echipamentele mici pentru nitrificare / denitrificare nu sunt excesiv de scumpe.
WWTP chimico-mecanice centrale
Cnd nu exist contaminani biodegradabili,exist tehnologii BAT pentru:
- evitarea introducerii apelor uzate cu componente non-biodegradabile pe o platform de
tratament central biologic, cnd acestea ar putea cauza malfunciuni ale sistemului de tratare i cnd
platforma nu este potrivit pentru tratarea acestora
- echilibrarea fluxurilor de ape uzate n amonte de sectorul de tratare pentru a echilibra
ncrcarea cu contaminani i pentru utilizatrea efectelor sinergice
- tratarea apelor uzate, descrise n Seciunea 3.3.4.3.5, utiliznd o combinaie a urmtoarelor:
decantor primar precednd staia de amestecare
staie (rezervor sau bazin) de aerare cu una sau dou nivele cu decantor
subsecvent
filtrare sau flotaie cu aer pentru a proteja apa receptoare de excesul de agregate
de nmol activ greu separabile, de ex nmolul agregabil
alternativ pentru paragraful 2 i 3: bazin de aerare sau rezervor cu membran
submers MF sau UF
308
Capitolul 4
opiune adiional ca tratare final un filtru biologic pentru tratarea COD stabil
dac este cerut de reglementri
n general, nivelul de CBO asociat cu tehnologiile BAT dup tratarea central biologic este
de <20 mg/l. n cazul nmolului activ o tratare tipic este o treapt biologic cu o ncrctur
zilnic de COD 0,25 kg/kg nmol
309
Capitolul 4
Oxidarea aerului
Reacii chimice
Oxidare
Reducere
Hidroliz
Oxidare cu aer umed
Oxidare super-critic a apei

(SCWO)
Oxidare cu aer umed n regiunea
supra-critic a apei: presiune de
>22,1MPa, temperatur de
>374oC
Distruge contaminanii cu
biodegradabilitate mic i/sau
cu toxicitate crescut
Purpose
Conversia poluanilor cu H2O2 cu

UV sau sruri feroase, O3,
O3/UV, Cl2, ClO2, OCl-
Conversia poluanilor cu
SO2,NaHSO3, FeSO4, NaHS
Reacia poluanilor organici i

anorganici cu ap, ruperea lor n
compui mai mici
Reacia cu O2 n faz apoas, la

temperaturi i presiuni mari, de
obicei n prezena unui
catalizator (V. Sec. 3.3.4.2.4)
Aplicaie
Oxidarea substanelor
anorganice
Oxidarea substanelor
organice pentru protejarea
WWTP sau transformarea lor
n materii biodegradabile
Poate nlocui tratarea
biologic
Reducerea substanelor
anorganice
Transformarea substanelor
nebiodegradabile n compui
biodegradabili mici
Scal larg de concentraii
(1 mg/l-100 g/l)
Oxidarea compuilor organici

Protecia WWTP biologici de
materialele stabile
Transform COD stabil n
COD biodegradabil
Poate nlocui tratarea
biologic
Limitele apliaciei
Iradierea cu UV necesit
soluii fr faz solid
Agenii oxidani cu coninut de
CL i poluanii organici trebuie
tratai cu grij
Numr limitat de aplicaii

Control strict al pH-ului i
ORP-ului
Nu este potrivit poluanilor cu

solubilitate sczut n ap
Nu se recomand pentru
concentraii mici de COD
Fluoridele <10 mg/l
Concentraii sczute de sruri
(coroziune)
Consumabile
Agent de oxidare
Agent de distrugere a
surplusului de oxidant
Energie
Agent de reducere
Agent de distrugere a
surplusului de reducant
Energie
Aer sau oxigen

Energie pentru generarea de
temperaturi i presiune
Aer sau oxigen

Energie pentru generarea de
temperaturi i presiune
Efecte inter-media
Agenii de oxidare cu coninut

de Cl pot da natere la AOX
cu poluanii organici
Emisiile gazoase trebuie

conduse la tratare n aval
Vapori/cldur pentru
nclzire
Substane chimice pentru a
ajusta pH i potenialul redox
Energie
Emisia posibil de substane
odorizante sau volatile
Emisii apoase sau gazoase,

ce pot necesita tratare n aval
Emisiile apoase de de gaz pot

necesita tratament ulterior
COD: 60-90 (presiune

redusa)
99 (presiune ridicata)
(detalii la sectiunea 3.3.4.2.4)
Compusi organici: >99
Necesarul de spatiu
Performanta realizabila
[% indepartarea
poluantului]
Niveluri
de
realizabile
[mg/l]
Retehnologizarea
TOC:
>90
(detalii la 3.3.4.2.3)
emisie
Tabelul 4.6: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru substane nepotrivite tratrii biologice
310
Capitolul 4
311
Capitolul 4
Scop
NF / RO
Separarea majoritii contaminanilor
Aplicaie
Atingerea unui nalt grad de puritate pentru a

recicla i reutiliza apa
Concentraii crescute ale contaminanilor ce
necesit tratament n continuare
Recuperarea posibil
Limitele apliaciei
Concentraiile cu presiune osmotic prea

mare pentru a funciona
Consumabile
Substane de curire
Cerine mari de energie
Efecte inter-media
Concentrarea necesit tratare n continuare,

ex extracie, incinerare (dac nu se
recupereaz)
Cerine de spaiu
(%poluant eliminat)
Retehnologizare
eficien crescut (vezi Seciunea 3.3.4.2.8.)
Adsorpie
Transferarea poluanilor solubili din faza
apoas ntr-un adsorbant solid
Eliminarea
substanelor
organice
nebiodegradabile, poluanilor colorai i/sau
toxici
Concentrarea pentru tratare ulterioare (ex.
incinerarea)
Recuperarea este posibil
ncrcare mic cu poluant, altfel adsorbantul
se umple prea repede
TSS limitat din cauza obstrucionrii
Eficiena depinde de proprietile fizice ale
poluantului (eficien sczut la mas
m,olecular mic, polaritate mare, solubilitate
crescut)
Adsorbant
Substane chimice pentru regenerare
Energie pentru pompe I procesul de
regenerare (temperatur ridicat)
Gazele emanate n cursul tratrii necesit
tratare
Regenerarea genereaz deeuri (dac nu se
recupereaz
De obicei cel puin dou coloane pentru o

aplicare
eficien crescut, depinznd de poluant (vezi
Seciunea 3.3.4.2.9.)
Extracie
Transferarea poluanilor solubili din faza
apoas ntr-un solvent
Eliminarea substanelor organice nebiodegradabile i/sau a poluanilor toxici la
concentraii mari
Pretratarea pentru a reduce ncrctura de
alimentare
Recuperarea este posibil
Nu este potrivit ca tratare final
Apele uzate de preferin fr SST sau
emulsii
Depinde de potrivirea solventului astfel
aplicaiile sunt limitate
nlocuirea solventului pierdut

Energie pentru recuperarea solventului (ex
distilare/rectificare)
Apele uzate necesit tratare pentru a scpa de
solventul dizolvat, ex striparea
Reziduurile rezultate din recuperarea
solventului dac nu sunt recuperate s fie
incinerate
Gazele emanate din extractie sau recuperare,
necesita tratament de ex. adsorptie sau
incinerare
Eficien crescut pentru poluani

concentraie mare la alimentare
cu
Tabelul 4.6: continuare

312
Capitolul 4
Distilare / rectificare
Transferul contaminanilor volatili
din faza apei uzate n faz de
vapori, vaporii mbogii vor fi
condensai pe urm
Recuperarea contaminanilor n
mas din apele uzate
Pretratare pentru eliminarea
contaminantului principal nainte de
tratare
Utilizare restns
Este necesar o alimentare crescut
Diferena punctelor de fierbere ntre
ap poluantul volatil s fie destul
de mare
Vapori pentru nclzire
Energie
Scop
Aplicaie
Limitele apliaciei
Consumabile
Efecte inter-media
Tratare ulterioar necesar

Emisiile de gaze trebuie s fie
transportate la tratare, ex ardere
Cerine de spaiu
(%poluant eliminat)
Performan crescut pentru

poluani specifici n condiii
speciale
Evaporare
Distilarea apei, lsnd un sediment
concentrat rezidual
Stripare
Transformarea poluanilor volatili
n faz gazoas prin trecerea aerului
sau vaporilor prin apa uzat
Incinerarea apei uzate

Oxidare termic a poluantului i
simultan evaporarea apei, cu sau
fr catalizator
Concentrarea fluxurilor de ape

uzate pentru reciclarea substanelor
valoroase sau nainte de exploatare
termal
Eliminarea compuilor volatili

organici sau anorganici
Recuperarea posibil
Evitarea agenilor generatoare de

spum
Lichidele necesit concentraie

sczut de SST
Se limiteaz la poluani volatili
Eliminarea poluanilor duntori

sau inhibitori, care nu pot fi tratai
altfel sau nu sunt destul de
concentrate s se incinereze n mod
autosustenabil
Tehnologie de scdere
Coninutul de halogen sau de sulfuri
necesit tratare special a gazelor
Substane chimice cnd este

necesar pretratarea
Vapori5-16kg ap/kg vapor
Energie
Ageni antiagregare
Vapori (cnd se utilizeaz) 0,10,3t/m3
Energie
680 kWh/m3
Combustibil accesoriu (cu coninut

sczut de TOC)
Energie
Condensatul poate necesita tratare

ulterioar
Emisii de zgomot
Relativ mic
Eliminare aproape complet a
poluantului,
dac nu sunt prezente substane
volatile
Fluxurile de gaz necesit tratare

(scrubare, adsorpie, oxidare
catalitic, ardere)
Consum mare de energie la coninut

crescut de TOC
Emisii de gaze
Eficien crescut (v. sec.

3.3.4.2.9)
Aproape 100% eficien de

eliminare a compuilor organici
Emisii retehnologizare (mg/l)

Retehnologizare
1
stripare pentru ape acide, 30-32 m /h
Tabel 4.6: continuare
313
Capitolul 4
Biologe aeroba
Biologie anaerob
Scop
Aplicaie
Limitele apliaciei
Conversia coninutului organic

prin micro-organisme i excluderea de aer (oxigen)
Pretratarea ncrcrii organice
crescute i fluxurilor cu calitate
constant
Prevenirea
deoarece
substanelor
procesul
este
toxice,
foarte
Nmol activ (amestec) /

Infiltrare / filtru percolant
Pat expandat
Filtru biologic cu pat fixat
bioreactor membranos
Conversia coninutului organic prin microorganismen prezena oxigenului dizolvat, injectat ca aer sau ca oxigen pur (pentru detalii vezi sec.
3.3.4.3.3.)
Pretratarea
ncrcrii
organice
crescute
Tratare final n fluxuri tributare
Utilizat ca WWTP central
Ca perte a WWTP central

(prima treapt sau pretratarea)
pentru a reduce cel mai uor
degradabili contaminani i a
crete calitatea nmolului
Pretratarea ncrcrii organice
Treapt direct de pretratare sau
crescute
Tratare final sau fluxuri mai
mici
curire dup procesele cu nmol

activ n WWTP
Condiii bune pentru
microorganisme care se dezvolt
lent
Concentraiile mari, chiar i la substanele non-toxice trebuiesc evitate

Inhibitorii trebuie evitate, chiar dac microorganismele bine adaptate se descurc i la concentraii sczute de inhibitori
Temperatura maxim: 30-35 oC
sensibil
Concentraia srurilor trabuie s fie sub 30 g/l

Consumabile
Chimicale neutralizante
Aer sau oxigen
Aer
Aer
Aer
Energie
Floculani: 300-550kg/t COD
Energie
Energie
(dac exist pretratare)
Nutrieni: 23-42 kg/t COD
Energie
Energie: 9,5 kWh/m3

Efecte inter-media
Biogazul cu 70% CH4 poate fi
Nmolul n exces de 10 ori
folosit ca combustibil. Numai 10%
cantitatea de nmol din procesele
surplus de nmol n exces n
anaerobe, necesit tratare
comparaie cu procesele aerobe
Mare investiie de energie din
Nmol n exces
Nmol n exces
Nmol n exces
Fr emisii de miros
cauza aeraiei
Emisii de miros i zgomot
Cerine de spaiu
Mai puin dect tratarea aerob
Mari pentru WWTP centrale
Relativ mic
Relativ mic
COD:
CBO:
BOD:40-90 (prima treapt)
BOD:
(%poluant eliminat)
n combinaie cu aerobi:
COD:
COD:
95-97
index fenolic:
CBO:
99-99,8
N total anorg:
75-90
85-95 (a doua treapt)
90
COD stabil:
26-68
index fenolic
75-98
>99
AOX
55-98
82 (membrana)
N total anorg
4-50
76-96 (membran)
COD:
Relativ mic
>98
96 (membrana)
NH4-N
TSS: 10 (WWTP central)

Retehnologizare
97-99.5
Necesit vase sau rachete pentru
Depinde de mrime
uor
uor
uor
gaze pentru a controla metanul
Tabelul 4.7: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru tehnici de tratare biologic
314
Capitolul 4
Version March 2001
315
Capitolul 4
Evacuarea apelor uzate n apele de suprafa
Dup procedurile menionate n seciunile anterioare ale acestui capitol, apele uzate sunt
deversate ntr-un corp de ap receptor (ru, lac sau mare).
Tehnologii BAT sunt o combinaie potrivit a urmtoarelor:
-evitarea unei evacuri cu o mare ncrctur hidraulic sau a apelor uzate toxice, care
pot cauza prejudicii albiei rului, patului albiei sau biocenozei apei receptoare
- alegnd, cnd e posibil un punct de evacuare n apele de suprafa astfel nct apa
uzat s fie ct mai bine dispersat. Astfel se minimizeaz impactul asupra biocenozei acvatice.
Acest msur nu poate nlocui tehnicile de tratare.
- inerea n echilibru a apelor uzate care nu vin de la un WWTP central pentru a reduce
impactul asupra corpului de ap receptor i ajungerea la standardele de evacuare nainte de
evacuarea lor
- implementarea unui sistem de monitorizare pentru a controla evacuarea de ape cu o
frecven de monitorizare adecvat (de ex intervale de timp ntre prelevarea mostrelor de 8-24
ore)
- efectuarea evalurii toxicitii ca o msur complementar cu scopul obinerii mai
multor informaii asupra efectivitii controlului msurilor i/sau asupra evalurii riscului pentru
corpul de ap receptor. Aplicarea evalurii toxicitii, ca i nevoile actuale i metodele folosite
i programarea trebuie determinate de la caz la caz.
Nivelurile de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea apelor uzate tratare sunt
prezentate n Tabelul 4.8. Aceste valori sunt obinute fr diluia cu ap de precipitaii i/sau
cu ap necontaminat de rcire. Pentru o mai bun comparabilitate a strategiilor cu sau fr
WWTP central biologic, performane COD este bazat pe ncrctura original cu
contaminani, de ex ncrctura naintea tratrii sau procedurilor de reciclare/recuperare.
Parametrua
TSS
COD
total anorganic N e
total P
AOX
Randament
[%]
76-96
Niveluri de
emisie
[mg/l]b
10-20 c
30250
5-25
0.5-1.5 f
pentru CBO vezi seciunea precedent

medie zilnic, exceptnd TSS
c
medie lunar
d
rate sczute de performan pentru concentraii sczute de
contaminani
e
suma NH4-N, NO2-N i NO3-N (un parametru mai recomandat
ar fi N total. Din cauza lipsei de informaii asupra n total se
folosete N anorganic total)
f
nivel mai sczut din ngrminte n WWTP biologic, nivel mai
ridicat din procesele de producie
b
Tabelul 4.8: Niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea de ape uzate n
apele receptoare
N-au putut fi identificate niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele
grele, care s fie reprezentative pentru ntregul sector chimic. Motivaia acestei situaii include:
316
Capitolul 4
nivelurile de emisie ce pot fi atinse pentru metalele grele dup tratarea la surs
depinde n mare msur de procesele din care iau natere
nivelele depind de componenta apelor uzate
concentraiile de evacuare depind de amestecul de ape specifice unor procese variate,
astfel nu exist alt tratare, dact tratarea la surs
Ca o compensaie pentru lipsa nivelelurilor de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru
metalele grele, sunt date exemple de evacuare n anexa 7.6.4. Aceste exemple au drept scop de a
arta gama de emisii de metale grele de la amplasamente chimice de complexitate variat.
.
Parere divergenta
Un Stat Membru insist pentru propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT
pe baza exemplelor date n Anexa 7.6.4. din punctul lor de vedere, cnd sunt urmate
strategii de prevenire, pretratare i tratare central cum a fost subliniat aici (vezi seciunea
privind metalele grele), este posibil s definim valori de emisie asociate tehnologiilor
BAT pentru metalele grele valabile pentru multe amplasamente chimice. Urmtoarele
valori medii pe termen lung (anuale, din mostre luate din 24 n 24 ore) pot fi atinse n
unele exemple de amplasamente chimice la punctele de evacuare / ultima treapt de
tratare a apelor uzate (fr diluia cu ap de precipitaii sau de rcire): Cd 0,02-0,833 g/l;
Hg 0,01-0,84 g/l; Pb 10-100 g/l; Cr 10-30 g/l; Cu 20-60 g/l; Ni 10-80 g/l; Zn 4174 g/l. Ei afirm n continuare c valorile sunt influenate de amestecul de produciue,
care poate cauza valori ridicate n cazuri speciale, mai ales n producia chimicalelor fine.
Cu privire la efectele evacurii n sistemul public de canalizare, WWTP ar trebui s ia n
calcul asigurarea ca metalele grele s nu scape n alte medii.
Grupul de Lucru Tehnic nu a urmat aceast recomandare, afirmnd c nu ar fi folositor
utilizarea denumirii de nivel de emisie asociate tehnologiilor BAT , nivel care este
influenat de combinaia specific a fluxurilor de ape uzate la amplasamentele individuale
de producie, care rezult valori care pot sau nu fi valabile n cazuri reale. Punctul de
vedere a fost nregistrat..
Situaia nivelelor de emisie asociate tehnologiilor BAT a AOX este comparabil cu cea a
metalelor grele. Amestecul specific de produse al unui sit influeneaz n foarte mare
msur cantitatea de AOX evacuat, astfel nu putem obine nivele valabile pentru sectorul
chimic privit ca ntreg. Mai mult, AOX nu este nc un parametru reglementat n cele mai
multe State Membre. Acesta poate fi motivul pentru faptul c numai un Stat Membru a
raportat date despre AOX n apele uzate evacuate. AOX trebuie raportat regulat la EPER,
ncepnd din anul 2003. Astfel, datoria unei monitorizri regulate ar trebui s fie o
motivaie pentru a stabili nivele de emisie pn la acea dat. Pn atunci Grupul Tehnic de
Lucru nu poate avea concluzii asupra nivelelor de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru
AOX. Cu toate acestea necesitatea acestui parametru este accentuat.
Parere divergenta
Un Stat Membru insist pentru propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT
pe baza exemplelor date n Anexa 7.6.2. Ei afirm, c n acest Stat Membru n cteva
amplasamente chimice, care produc chimicale cloro-organice i au platforme de tratare
centrale a apelor uzate, sunt atinse nivele de emisie a AOX de 0,16-1,7 mg/l.
Grupul de Lucru Tehnic nu a urmat aceast recomandare. Exemplele prezentate (Anexa
7.6.2.) au fost interpretate ca i coninnd statistici diferite care nu permit propunerea de
nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT. Se menioneaz chiar, c una dintre cele mai
317
Capitolul 4
mici exemple de valori de AOX emise a reprezentat o performan slab, pe cnd valorile
mari provin dintr-un sit foarte performant. n aceste condiii Grupul de Lucru Tehnica
declarat ca fiind nepotrivit a da nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru AOX.
Punctul de vedere a fost nregistrat.
Nivelurile de emisie asociate tehnologiilor BAT i prezentaten Tabelul 4.8. reflect nivele
de emisie dup o tratare biologic central. Cnd apele uzate sunt duse le un WWTP
municipal, este necesar s se demonstreze de exemplu de un laborator nvecinat prin teste,
c pot fi atinse rezultate echivalente. Strategiile de tratare descentralizate sunt echivalente
cu o tratare biologic final, cnd rezultatele atinse sunt comparabile.
Tehnologii BAT pentru tratarea nmolului
Cnd nmolul din instalatiile de tratare a apei uzate este tratat la amplasamente chimice, exist
tehnologii BAT pentru:
-
operarea tehnicilor descrie n Seciunea 3.4. lund n calcul poluarea solului
concentraia nmolului utiliznd tehnicile descrise n Seciunea 3.4.1
stabilizarea nmolului pentru tratare ulterioar sau depozitarea uutilitilor tehnice

descrise n Seciunea 3.4.2.
utilizarea energiei pierdute n procesele de producie chimice pe ct posibil cnd este

folosit o tehnic de tratare termal, ex uscare(vezi Seciunea 3.4.3)
folosirea tratrii cu gaze emanate potrivite cnd se folosete incinerarea, cum a fost
descris n Seciunea 3.4.3.
Tratrile din afara amplasamentului nu sunt luate n calcul, deoarece nu se includ printre
scopurile acestui document. Din acest motiv nu prezentm concluzii ale tehnologiilor BAT
pentru tratarea din afara amplasamentelor prin ali operatori.
4.3.2 Sectiunea Gazul Rezidual

Aceasta sectiune este dedicate determinarii BAT pentru tratarea gazului residual pe un
amplasament chimic.
BAT pentru masurile integrate in proces
Ca i apa uzat, msurile procesului integrat sunt metodele preferate pentru prevenirea sau
reducerea emisiilor i a contaminrii aerului poluat, dar sunt n general, ori proces specific i
aplicaiile lor speciale pentru scopul BREF-urilor verticale din chimie i din alte sectoare.
Concluziile pentru msurile procesului n acest document se refer , n general la implementarea
acestor msuri in cadrul liniei de producie.
BAT este:
folosirea msurilor procesului integrat in locul celor de la sfritul proceselor tehnice (endof-pipe) daca se poate alege ( n cazul Nox din procesele de combustie, folosirea masurilor de
reducere tehnice primare ca i arderile Nox, in locul tratarii secundare).
Evaluarea existenei instalaiilor de producie pentru opiunile evalurii msurilor procesului
integrat i implementarea lor pe ct posibil sau viitoare, cnd instalaia ofer mai multe
alternative. Observarea principalelor reguli este punctul crucial la evoluarea liniilor productive,
pentru c, cteva nu permit implementarea msurilor procesului integrat ducnd la riscul de
explozie sau coroziune.
Evaluarea instalaiiloe existente n producie pentru opiuni ale reducerii surselor de gaze
contaminate i implementarea acestor opiuni;
318
Capitolul 4
Reducia contaminrilor sursei reduce emisia pentru a fi tratat. O cantitate mare de emisie
inutil nseamn instalarea unui echipament necesar cu un cost efectiv mare;
Considerarea pe ct posibil, ale altor opiuni , pentru reducia sursei atunci cnd se
planific o instalaie nou sau schimbri majore.
BAT pentru captarea gazului rezidual
Sistemele de captare a gazelor reziduale sunt astfel instalate pentru a transmite aceste gaze
reziduale catre sistemele de tratare. Acestea constau in sisteme de inchidere la sursa a emisiilor,
ventile si conducte.
BAT consta in:
-
reducerea debitului fluxului de gaz catre unitatea de control prin inchiderea sursei de
emisie cat de mult posibil. Cu toate acestea, desfasurarea procesului, tematicile de
siguranta, calitatea produsului si problematica igienei au prioritate, asa cum s-a mentionat
in sectiunea 2.2.2.4.2
prevenirea riscului de explozie prin:

- instalarea unui detector flamabil nuntrul sistemului de colectare cnd riscul
amestecului flamabil este esenial,
- inerea amestecului de gaz deasupra LEL prin adugarea de aer suficient pentru
limitarea a 25 % de LEL, prin adugarea gazului inert, precum nitrogenul.
Instalarea unui echipament adecvat pentru prevenirea amestecurilor de gaz oxigen
flamabil ori minimalizarea efectelor lor.
BAT pentru tratarea gazului rezidual

Abordarea in realizarea concluziilor BAT urmareste calea poluantilor ca in sectiunea 3.5 si
ilustrata in figura 3.45. Tematicile regionale, precum climatul, disponibilitatea apei, energiei,
materiei prime si/sau existenta depozitelor permanente de deseuri sau a instalatiilor de tratare,
energia, materia prima, inaccesibilitatea amplasamentului sau dificultatile de depozitare a
desurilor, pot face ca tehnici uzuale sa nu se mai potriveasca amplasamentelor industriei
chimice, fapt ce ar solicita dezvoltarea de tehnici speciale de tratare.
Corespunzator tratamentului, sursele gazelor uzate se disting intre:
surse cu temperature scazute, precum procesele de productie, manipularea chimicalelor

(inclusive activitatile de depozitare cauzatoare de emisii) produsele din prelucrari
surse cu temperaturi ridicate, precum procesele de ardere, ce include instalatiile precum
cazanele, instalatiile electrice, incineratoarele de proces si oxidatorii catalitci si termici.
Evacuarile ambelor grupuri au agenti contaminatori speciali. Primul grup poate consta din:
pulberi, adica materie solida bruta sau produse dispersate in final in aer
VOC din compusi utilizati in productie sau evaporate din rezervoare, cu sau fara continut de
pulberi
Compusi volatili anorganici din productie sau prelucrari, cu sau fara continut de pulberi
Amestecul de COV si compusi anorganici, cu sau fara continut de pulberi
Vapori.
Ordinea n tratarea tehnic folosit n aceste cazuri sunt:
Etapa 1: ndeprtarea componentelor materialelor solide sau a vaporilor inainte de alt
tratament al compusilor gazosi, daca tratamentul acesta nu se potriveste pentru concentratii
ridicate de pulberi sau vapori
Etapa 2: indepartarea poluantilor gazosi
Etapa 3: daca a doua etapa nu poate atinge nivelurile solicitate de emisie, este necesara in
continuare o reducere precum etapa finala de spalare.
Al doilea grup procese cu temperature ridicate constau dintr-un amestec de:
319
Capitolul 4
Particule solide de pulbere

Compusi halogenati (in principal HCl, HF si Cl2)
Monoxid de carbon
Oxid de sulf (in principal SO2)
NOx
Posibil si dioxine.
BAT pentru tratarea gazelor reziduale din procesele de productie, manipulare si prelucrare a
materialelor
Pulberile
BAT este o combinatie adecvata de:
- Inlaturare a pulberilor si aerosolilor / picaturilor din fluxurile de gaz uzat, utilizand
tehnicile si combinatiile de tehnici descrise in sectiunea 3.5.3 si tabelul 4.9 conform
situatiei date
- Utilizarea pretratarii pentru a prevenii instalatiile finale de deterioari si supraincarcari.
Deterioararea este data de ex. de particulele mari sau tari sau de particulele ce
colmateaza filtrele, de coloanele de adsorptie, suprafetele de spalare, suprafetele cu
membrane, catalizatorii
- Utilizarea tehnicilor foarte eficiente pentru indepartarea cantitatilor corespunzatoare de
pulberi submicron
- Implementarea in aval a filtrelor pentru vapori cand se utilizeaza scrubere umede ca
dispozitive de tratare finala (cu HEAF utilizarea unui filtru in aval este deja inclusa)
- Tehnici de exploatare in gama lor adecvata de presiune (raport a/c, raportul
flux/suprafata) pentru a preveni deteriorarea canalului sau scurgerea din canale a
emisiilor de pulberi
- Utilizarea materialelor de recuperare cand este fezabil
- Consideraera consumului de energie prin evaluarea critica a utilizarii tehnicilor
energoface si compararea rezultatelor cu tehnici ce nu necesita energie sau doar putina
energie
- Considerarea consumului apei, cele mai mult in regiuni unde lipsa apei este o problema.
Utilizarea spalarii la umed trebuie sa fie evaluata si rezultatele sa fie comparte cu
tehnicile ce nu utilizeaza apa
- Utilizarea apei de spalare intr-un mod de reciclare cu un numar maxim de reciclari cand
este fezabil si nu conduce la abraziune sau coroziune in vasul scruber.
VOC
BAT este o combinatie adecvata de:
- Indepartare VOC din fluxurile de gaz uzat, utilizand tehnnicile (sau o combinatie din
acestea) descrise in sectiunile 3.5.1 si 3.5.2 si listate in Tabelul 4.10.
- Utilizare a tehnicilor de recuperare precum condensarea, separarea cu membrana sau
adsorptia daca sunt fezabile pentru a obtine materie prima si solventi. Fluxurile de gaz
uzat cu concentratii ridicate de COV sunt pre-tratate cel mai bine de tehnici precum
condensarea sau separarea cu membrana / condensarea de recuperare principala
cantitate inainte de a fi trimise la adsorptie, spalare la umed sau combustie. In cazul
adsorptiei si combustiei, aceasta poate fi de asemenea un aspect al sigurantei, pastrand
concentratia de COV sub 25 % LEL.
- Luand in considerare consumul de apa (apa de proces si racire) cu tehnici precum
spalarea la umed, condensarea (cand apa este utilizata ca mediu de racire), adsorptia
(cand apa este utilizata ca proces de regenerare sau sa raceasca gazul uzat inainte de
intrarea acestuia in coloana de adsorptie) sau tratare biologica (cand apa este utilizata ca
mediu de reactie). Utilizarea acestor tehnici necesita sa fie evaluata si comparata cu
rezultatele tehnicilor ce nu utilizeaza apa. Cand lipsa apei reprezinta un aspect
important , aceste tehnici pot deveni nepracticabile considerand conditiile speciale
locale
320
Capitolul 4
Utilizand tehnicile de reducere doar atunci cand recuperarea nu este fezabila, de ex.
datorita concentratiilor prea reduse de COV, cauzand consum energetic sau material
disproportional fata de beneficiul ecologic derivat
Evaluarea gazului rezidual existent daca recuperarea materialului este fezabil si
implementarea tehnicii adecvate, daca rezultatul este pozitiv
Utilizarea tratamentului biologic al fluxurilor de gaz residual cu concentratii reduse in
locul proceselor de incinerare, daca este aplicabil (de ex. cand continutul si compozitia
gazului rezidual precum si caracteristicile climatice sunt adecvate, vezi sectiunea
3.5.2.1) si daca resursele de apa permit aceasta. Consumul de combustibil de sustinere
pentru incinerarea concentratiilor COV reduse reprezinta un dezavantaj care oricum
poate fi contra-echilibrat daca nici un alt tratament nu este fezabil pentru realizarea
obiectivelor de mediu stabilite, de ex, prin restrictii legale.
Utilizarea fluxurilor de gaz reziduale, in special cand este posibila operatia autoterma,
cand compusii periculosi trebuie sa fie redusei, sau daca alte tehnici eficiente
asemanatoare nu sunt disponibile
Utilizarea oxidarii catalitice, daca este fezabila si favorabil din punct de vedre ecologic,
in locul oxidarii termice. Cu cat continutul de NOx este mai redus in fluxul de gaz emis
cuat atat mai redusa este temperatura de functionare si cerintele energetice pot fi cu
mult mai avantajoase decat oxidarea termica
Utilizarea tehnicilor de ardere cu recuperare de energie (motor pe gaz, incinerator
regenerative sau recuperativ) daca este fezabil
Utilizarea incinerarii termice cand nu se aplica incinerarea catalitica, de ex. datorita
efectelor otravitoare asupra continutului de gaz residual, sau cand eficienta scazuta de
distrugere a oxidarii catalitice nu este suficienta pentru a reduce COVurile respective in
mod adecvat
Implementarea tratarii gazului de ardere evacuat dupa incinerare cand sunt preconizate
cantitati considerabile de gaz evacuat datorita contaminantilor din gazul rezidual expusi
la incinerare, precum such as SO2, HCl, NOx, ,dioxinele fiind in mod normal un aspect
al combustiei gazului rezidual
Utilizarea faclei doar pentru evacuarea in siguranta a surplusului de gaze de ardere, de
ex. in timpul mentenantei, opririi sau inlocuirii ventilelor fara conectare la sistemele de
reducere
Utilizarea faclelor de sol doar cand nu sunt preconizate substante periculoase in gazul
de evacuare. Daca sunt necesare facle, in ciuda concluziei precedente, trebuie analizate
optiunile de recuperare a caldurii si de ardere cu NOx redus, si daca rezultatul este
pozitiv, respectivul echipament va trebui implementat.
Alte componente decat COV

BAT consta in
- Indepartarea poluantilor din gazul rezidual (compusi halogentati, Cl2, SO2, H2S, CS2,
COS, NH3, HCN, NOx, CO, Hg) prin aplicarea tehnicilor adecvate listate in Tabelul
4.10. Tehnicile adecvate sunt:
Spalare la umed (apa, solutii acide sau alkaline) sau pentru halogenii de hidrogen,
Cl2, SO2, H2S, NH3
Spalarea cu solventi neaposi pentru CS2, COS
adsorptia pentru CS2, COS, Hg
tratare biologica a gazului pentru NH3, H2S, CS2
incinerarea pentru H2S, CS2, COS, HCN, CO
SNCR or SCR for NOx.
- Recuperarea acidului clorhidric daca este fezabil, prin utilizarea apei ca mediu de
spalare in prima etapa de spalare pentru a produce o solutie de acid clorhidric ce trebuie
utilizat ca materie prima
- recuperarea NH3 daca este fezabil, utilizand o tehnica care permite recuperarea.
Tehnicile considerate BAT sunt listate in Tabelul 4.10.
321
Capitolul 4
TWG nu a ajuns la concluzia asupra nivelurilor de emisie aferente BAT pentru gazele reziduale
din procesele de productie. S-a recomandat sa se lase aceasta sarcina in seama unui BREF
vertical adecvat, deoarece acele niveluri au fost identificate ca fiind specifice procesului si deci
nu a fost putut fi mentionat nici un nivel ce se refera la intreg sectorul chimic.
322
Capitolul 4
Separator
Ciclon (uscat si umed)
Esp (uscat si umed)
Scop
Separarea gravitatii
Separarea gravitatii sustinuta de

forte centrifuge
Separarea
electric
campul
Transfer de masa din faza gazoasa in faza

lichida
Aplicatie
Preliminanar (tehnica de
supraveghere) a variatelor
sisteme de filtrare pentru a
preveni abraziunea
Neindicat in cazul gazului
fluid
Recuperarea
este
in
principiu posibila
Controlul PM-ului ca precuratatori

pentru ESP sau filter de tesatura
(tehnica de supraveghere)
Dupa- urmeaza operatiile de: uscare
prin pulverizare, zdrobire, macinare si
calcinizare
Indicat in cazul gazului fluid
Recuperarea este in principiu posibila
Controlul PM-ului ca tratament final

Dependent de diferitele PM-uri pana la <PM2..5 si
PMHAP
Aplicatia vezi tabelul 3.16
Recuperarea este in principiu posibila
De asemenea aplicabil in cazul inlaturarii de gaz
(VOC, compuse anorganice)
Limetele aplicatiei
Rata de curgere: pana la

100000 Nm3/h
Continutul de impuritati:
fara limita
Marimea la nivel de
particula: >PM50 ,pana la
PM10
Temperatura depinde de
materialul
recipientului,
normal pana la 5400 C
Rata de curgere: pana la 100000

Nm3/h (o unitate)
Pana la 180000 Nm3/h (mai multe
unitati)
Continutul de impuritati: pana la
16000 g/Nm3
Marimea la nivel de particula: pana la
PM2,5
Temperatura depinde de materialul
recipientului, poate fi >12000 C
Consumabile
Energie: 0.25-1.5 kWh/1000 Nm3

Scaderea presiunii: 0.5-2.5 kPa
Efecte inter- media
Energie: numai pentru

ventilator
Scaderea presiunii: <0.5
kPa
Debarasarea pulberilor
Controlul PM-ului ca tratament

final
Dupa fierbere in fabricare
chimica , rafinari, incinerari si
sisteme de injectie
Aplicabil pentru materiale ude
si
lipicioase,
mixturi
inflamabile (vezi sectiunea
3.5.3.3) amestecuri acide (udat
cu ESP)
Recuperarea este in principiu
posibila
Rata de curgere: foarte mare,
depinde de variabile ajungand
pana la 1800000 Nm3/h
Continutul de pulberi: 1-10
g/Nm3 (teava de sarma)
2-110 g/Nm3 (placa de sarma)
Marimea la nivel de particula:
>PM1.0
Temperatura: pana la 7000 C
(uscat)
<900 C (umed)
Rezistenta: 5X103-2X1010 ohm
cm
Neindicat in cazul Hg
Apa cu ESP umed
Energie: 0.5-2 kWh/1000 Nm3
Scaderea presiunii: 0.05-0.5 kPa
Nevoie de spatiu
Mica
Debarasarea pulberilor
Emisie de zgomot
prin
Spalare umeda
Debarasarea pulberilor sau a

apei reziduale (ESP umed)
Rata de curgere: depinde de variabile pana la

170000 Nm3/h
Continutul de pulberi: vezi tabelul 3.16
Incarcari mari de pulberi prin spalator cu placi , turn
cu pulverizare, spalator cu difuzie aer
Temperatura: vezi tabelul 3.16
Apa de clatire/spalare: 0.5-5 l/Nm3

Energie: 1-6 kWh/1000 Nm3
Variatia presiunii: 3-20 kPa (difuzor aer)
Suspensie avand nevoie in continuare de tratament
de separare
Emisie de zgomot
323
Capitolul 4
Performanta realizabile
[% indepartare de poluant]
10-90
(depinzand
de
marimea
particulei
si
concentratia aprovizionarii
Niveluri de emisie realizabile
PM
PM10
PM5
PM2.5
80-99
60-95
80-95
20-70
PM
99-99.2
PM10
97.1-99.4
PM2.5
96-99.2
(ESP uscat si umed)
dust:
PM
50-99 depinde de variabile
VOC
50-95 depinde de variabile
SO2
80-99
(vezi tabel 3.17)
5-15
[mg/Nm ]
Imbunatatire
Integrat in mod normal
a
Detalii in capitolul de corespondenta
Tabelul 4.9: Tehnici de tratament aferente BAT pentru tratamentul special al fluxurilor normale ale gazelor reziduale
324
Capitolul 4
Filtru textil
Scop
Aplicatii
Limitele aplicarii
Consumabile
Efecte inter-media
Tehnici de filtrare si turta de

filtrare pentru a imbunatati
eficienta
Indepartarea PM-ului <PM2.5 ca
tratament final
Colectarea PM-ului nepotrivit
cu ESP
Cu sisteme de injectie (flux de
gaz)
Potrivit pentru fluxuri de gaze
posibila
Filtru de pulberi in
doua etape
Tehnici de filtrare cu tifon
metalizat si plasa de metal
Indepartarea
PM
ca
tratament final
Cu sisteme de injectie (gaz)
Potrivit pentru fluxuri de
gaze
Recuperarea
este
in
principiu posibila
Filtru hepa
Heaf
Filtre pentru vapori
Tehnici de filtrare cu hartie sau

fibra de sticla mata cu densitate
mare de tasare
Indepartarea PM submicroni
intre PM0.12 si PM0.3
Impotriva curgerii dupa ESP
sau filtrele de tesatura ca
tratament final cand este
necesara o eficienta mare de
colectare
posibila
Tehnici de filtrare, filtru

plat
Tehnici de filtrare cu filtre din

captuseala de plasa metalica
sau sintetica cu monofilament
Indepartarea de aerosoli si
picaturi
Protectia
echipamentului
pentru sensul de curgere
pentru a preveni uzarea si
frictiunea
Instrumentul de colectare
primara sa lase particule mai
mici pentru alte tehnici de
tratament
Dupa spalarea umeda
Rata de curgere pana la
150000Nm3/h
Temperatura <1700C
Continutul de praf:
<1mg/Nm3
Indepartarea
aerosolilor
precum uleiuri, plastifianti,
VOC condensabil
Filtru fin pentru sensului de
curgere si separator picaturi
sunt necesare
Particulele mari sa fie colectate

in amonte
Rata de curgere
pana la
1800000 Nm3/h
Temperatura
depinde
de
fabrica(vezi
tabela
3.18),
deasupra punctului de formare a
aburilor
Praful lipicios trebuie evitat
Aer comprimat
Energie 0.2 2kWh/1000Nm3
Scaderea presiune: 0.5-2.5 kPa
550Kpa(ceramic)
Rata de curgere pana la

75000 Nm3/h per module
Temperatura pana la 400C
Continut de praf: nu exista
restrictii

3600Nm3/h per modul
Temperatura <2000C
<5300C (ceramic)
deasupra
temperaturii
de
formare a aburilor, continutul
de praf 1-30gr/Nm3
A se evita umezeala
Rata
de
25000Nm3/h
Aer comprimat
Energie 1.5kWh/1000Nm3
Scaderea presiunii: 0.52.5kPa
Energie<0.1kWh/1000Nm3
Scaderea presiunii: 0.05-0.25
kPa
Energie <0.1kWh/1000Nm3
Scaderea presiunii: 8kPa
Inlaturarea prafului
Inlaturarea prafului
Inlaturarea modulelor de Inlaturarea rolelor de Inlaturarea lichidului de

filtrare incarcate
filtrare incarcate
clatire-spalare
si
a
filtrelor de material
incarcat
curgere
Energie
Scaderea presiunii 2.5-9kPa
Spatiul necesar
325
Capitolul 4
Performanta de atins Impuritati: 99-99.99

[%indepartarea
pulberilor]
Nivele de emisie ce
Pulberi 2-10
trebuie atinse
1 (filtru ceramic)
[mg/Nm3]
PM0.01 >99.99
PM0.1 aproape complet
Pulberi 1
(independent de
aprovizionare)
PM
Picaturi 99
Aerosoli 99
Pulberi 99
Aerosoli
99
0.0001
326
Capitolul 4
Spalare la umed (3.5.1.4)

Transformarea cantitatii din
starea gazoasa in starea
lichida
Controlul
VOC-ului,
a
compusilor anorganici si cei
de paf, dependent de varianta
de frecare umeda (apa, acizi
si solutii alcalina), 1 sau 2
etape
Vezi aplicatia din sectiunea
3.5.1.4 . Recuperarea este in
principiu posibila
Absorbtie
Transformarea materiei din
faza gazoasa in suprafata
solida
Indepartarea
Voc-ului,
substantelor
mirositoare,
dioxinelor, etc.
Urmarirea filtrului dupa
tratamentul final
Diferite
variante,
vezi
Sectiunea 0
posibila
dupa regenerare
Condensare
Lichefiere prin incalzire
Separarea membranei
Trecerea
prin
suprafata
membranei
Recuperarea VOC-ului din

gazelle
cu
impuritati
concentrate
Tratati inainte de absorbtie,
spalare,
sistemele
de
reducere
Post- tratare a volumului de
gaz
imbogatit
de
la
membrane ori strparea apei
uzate
Recuperarea VOC-ului ori

vaporii combustibilului
imbogatit din volumul gazului
VOC pentru al face posibil
pentru tratare ca de exemplu
condensare sau pentru a fi
corespunzatoare pentru ardere
Limetele aplicatiei
Rata de curgere: Vezi

sectiunea 3.5.1.4
Temperatura indicat sub
400C
pentru
frecarea
(spalarea) gazului cu apa
fara reactie chimica
Incarcatura de praf: depinde
de varianta, vezi sectiunea
3.5.1.4

100000 Nm3/h
Temperatura: < 800C (GAC)
<
2500C
(zeolites)
Continut VOC: <25% LEL
Incarcatura de praf: nivel mic

100000 Nm3/h
<
5000
3
Nm /h pentru versiunea
cryogenic (temperaturi ultra
joase)
Temperatura: < 800C
Limitari din cauza inghetului
si ulterior a blocarii
Incarcatura de praf: nivel mic
(<50mg/Nm3)
Rata de curgere: depinde de

suprafata membranei
Temperatura si presiunea
depind
de
materialul
membranei
Incarcatura prafului: nivel
foarte scazut
Incarcatura VOC: nici o
limita
Consumabile
Frecarea apei, racirea apei

chimicale (acid, baza,
oxidanti)
Energie: 0.2-1
kWh/1000Nm3
Abur pentru
stripare(desorbtie)
Abur ori nitrogen (desorptie)

Racirea apei (condensare)
Energie: 35-260 kWh/tona
solventi
Variatia presiunii: 2-5 kPa
Racirea mediului (aer, apa,

Energie: 250 kWh/1000 Nm3
apa sarata, apa cu saruri, apa Variatia presiunii: 0.1-1 MPa
amoniacala, nitrogen lichid)
Energie: 70kWh/1000Nm3
(crogenic)
Variatia presiunii: 0.1-0.2
kPa
Obiectiv
Aplicatie
327
Capitolul 4
Variatia presiunii: 0.4-0.8

kPa
Apa reziduala sa fie tratata
Apa reziduala din regenerare
Energia si emisia din Debarasarea absorbentului
regenerare
Efecte inter-media
Nevoie de spatiu
Performanta de atins
[% indepartare de impuritati]
VOC
50-99
compusi anorganici 90-99
SO2
80-99
Nivele de emisie realizabile HF

<1
(mg/Nm3)
HCl
<1 (<50 cu apa)
SO2
<40
Imbunatatire
Relativ usor
VOC
Mirosuri
H2S
Tratamentul normal este Tratare

ulterioara
necesar
ulterior
dupa permeatului
condensare
80-95
80-95
80-95
VOC
pana la 99.9
Vezi sectiunea 3.5.1.2

Hg
<0.05
Dioxine
<0.1 ng/Nm3
TEQ
Relativ usor
vezi sectiunea 3.5.1.2
Tabelul 4.10: Tehnici de tratament associate cu BAT pentru tratamentul VOC si componente anorganice din volumul normal al gazului rezidua
Tratament biologic
(natural)
(filtrarea / spalarea /
picurare)
Oxidarea termala
Oxidarea catalitica
Motor pe gaz/cazan pe abur
Scop
Degradarea biologica cu ajutorul

microorganismelor
Indepartati concentratia solubila
poluanta din apa: NH3, amine,
hidrocarburi,
H2S,
toluen,
materialele plastice stirenice, miros
Vezi sectiunea 3.5.2.1 pana la
3.5.2.3, nu este recomandat sa se
schimbe continutul de NH3
deoarece poate cauza probleme cu
chiciura
(gheata),
ploaia
la
temperaturi
inalte
poate
sa
influenteze materialul filtrului
Oxidarea cu oxigen (aer) folosind

catalizatori aproape de punctual de
autoaprindere
Aceeasi aplicatie ca la arderea termala,
impuritati limitate la non-otravitoare cele cu
sau fara recuperare de caldura
Arderea gazelor cu impuritati pentru

a recupera energie
Aplicatie
Oxidarea cu oxigen (aer) dand cu

un volum de gaz deaspura punctului
de auto-aprindere
Emisiile de la toate sursele VOC,
cel mai potrivit pentru concentrarile
termale VOC si tratamentul final
pentru substantele riscante
Rata de curgere: pana la circa
86000 Nm3/h
Nivelul temperatura: 800-10000C
980-12000C
(substante
riscante)
< 2500C (zeolites)
Limetele aplicatiei
328
Rata de curgere: pana la circa 86000 Nm3/h

Nivelul temperatura: 300-5000C
VOC: <25% LEL
Volum de gaz cu impuritati pentru

sursa de gaz, generatorul mai jos
pentru a scoate energie. (vezi
sectiunea 3.5.2.4)
Datorita
prezentei
compusilor
corozivi si a precursorilor acestora
va rezulta o combustie cu
temperaturi saczute.
Capitolul 4
VOC: <25% LEL
Consumabile
Apa (spalare, scurgerea apei)

Chimicale (nutritive, reglarea pH)
Energie: <1kWh/1000Nm3
Scaderea presiunii: 0.2-2 kPa
In timpul pornirii combustibil si

conditii non-termale
Energie: 3-8 kWh/1000Nm3
Scaderea presiunii: 1.5 kPa
In timpul pornirii combustibil si conditii

non-termale
Energie: 1-2 kWh/1000Nm3
Scaderea presiunii: 1.5 kPa
Cuplat cu un boiler cu abur pentru a

crea aburi
Efecte peste medie

(cross-media effects)
Inlaturarea filtrului din material

Rezidurile de apa din spalare si
scurgere
Emisiile de miros din spalare si
scurgere
VOC
75-99
compusi anorganici 80-95 (toate)
mirosuri
70-95
Detalii vedeti in sectiunea 3.5.2.1
pana la 3.5.2.3
CO si NOx in cosurile de gaze

Continutul de Cl si S neceita tratare
in cosurile de gaz
Dioxinele nu creaza de obicei
probleme in conditii optime
VOC
95-99
Continutul scazut de NOx in cosul de gaz

(aproximativ 15mg/Nm3)
Continutul de Cl si S necesita tratament in
cosurile de gas
Dioxinele de obicei nu sunt o problema
VOC
90-99
CO>98
Mirosuri 80-95
Temperatura de combustie este

scazuta cu continut scazut de NOx
CO in cosul de gaze este rerdus de
catalizator
Performanta de atins
[%
indepartare
impuritati]
de
Nivele de emisie realizabile

(mg/Nm3)
TOC
1-4
329
Capitolul 4
BAT pentru tratarea prin ardere a gazului evacuat

BAT pentru indepartarea prafului pentru
implementarea ESP sau a filtrului sac (dupa schimbatorul de caldura la 120-150 C) sau
implementarea filtrarii catalitice sau
implementarea spalarii la umed
BAT pentru indeparterea HCl, HF si SO2 consta in
recuperarea lor daca este fezabil prin utilizarea spalarii la umed in doua trepte, utilizand in
prima etapa apa sau o solutie acida ca mediu de spalare intr-un mod de reciclare pentru a
indeparta HF si HCL, utilizand in a doua treapta suspensia de carbonat de calciu pentru a
indeparata SO2 in forma de sulfat de calciu (dupa o injectare cu aer). HCl si sulfatul de
calciu pot fi indeparatate ca acid hidrocloric brut si respectiv gips. Spalarea la umed in doua
trepte este de asemenea utilizata fara recuperare de material pentru a separara clorurile de
fluoruri, inainte de desulfurare, sau
indepartarea lor prin injectarea de sorbend umed uscata sau semi-uscata, descrisa in
sectiunea 3.5.4.1, pulberile generate fiind indepartate impreuna cu pulberile de incinerare.
Spalarea la umed este oricum de obicei cea mai eficienta tehnica de reducere si de
recuperare.
Exista multe tehnici FGD, in principal utilizate pentru instalatiile electrice, care fac scopul
BREF-ului pentru instalatiile mari de ardere.
BAT pentru indepartarea NOx consta in
implementarea SCR in locul SCNR (cel putin pentru instalatii mai mari) deoarece are un
randament de indeparatare si o performanta de mediu mai buna (vezi sectiunea 3.5.4.2).
Pentru instalatiile existente ce opereaza ca dispozitive SNCR, timpul pentru modificarea
considerata poate fi acela cand sunt planificate modificari majore ale instalatiei de
incinerare. Chiar daca SCR este BAT intr-un sens larg, exista multe cazuri individuale (de
obicei la instalatiile mai mici) unde SNCR reprezinta solutia cea mai buna din punct de
vedere tehnic si economic. Trebuie sa se faca o evaluare pentru a se vedea daca masurile
realizeaza o imbunatatire generala mai buna decat retehnologizarea SNCR.
Exista mai multe procese DeNOx in exploatare, de ex. mai multe tehnici de reducere simultana
a SO2 si NOx,, acestea reprezentand de asemenea BAT, daca ating o performanta similara.
Dasa se anticipeaza dioxine, BAT consta in
reducerea dioxinelor prin utilizarea filtrului GAC (adsorptia) la finalul tratarii fluxului de
gaz .
Tehnicile care realizeaza rezultate comparabile (vezi Tabelul 4.11) sunt de asemenea
considerate BAT.
Nivelurile de emisie aferente BAT si randamentul de reducere a tratamentului gazului evacuat
din ardere sunt listate in Tabelul 4.11.
Parametru
Praf
HCl
HF
SO2
NOx (cazane pe gaz/ incalziri)
NOx (cazane pe lichid / incalziri)
NH3 4
dioxine
330
Niveluri de emisie
[mg/Nm3] 1
<5-15
<10
<1
<40-150 2
20-150 3
55-300 3
<5 5
0.1 ng/Nm3 TEQ
Capitolul 4
1
medie orara, oxygen de referinta 3 %

valorile inferioare pentru combustibilii gazosi, valorile superioare pentru combustibilii
lichizi
3
valoare mai mare pentru instalatiile mici, utilizand SNCR
4
NH3 pierdere prin SCR
5
valoarea catalizatorilor noi, insa apar emisii de NH3 mai ridicate deoarece
catalizatorul imbatraneste
2
Tabelul 4.11: Niveluri de emisie aferente BAT si randamente pentru tratarea gazului evacuate din
combustie din sectorul chimic
331
Capitolul 5
5 TEHNICI DEZVOLTATE
Printr-o tehnica dezvoltata se intelege in acest document o tehnica ce nu a fost inca utilizata
comercial sau in afara unei instalatii pilot, insa se preconizeaza ca aceasta sa se utilizeze in
viitor in operatii de masa in sectorul chimic.
Tehnicile aratate mai jos deja functioneaza intr-un anumit grad in conditii specifice in alte
sectoare. Nu exista o evidenta inca asupra implementarii lor de succes in sectorul chimic in
conditiile de lucru existente, insa se preconizeaza sa fie asa in viitor.
INDEPARTAREA BIOLOGICA A DIOXIDULUI DE SULF IN GAZUL EVACUAT
Sistemul de indepartare biologica a dioxidului de sulf este o combinatie intre scruberul pentru
gaz rezidual (absorber) si instalatia de tratare a apei reziduale. In absorber, dioxidul de sulf
continut in gazul residual a fost adus in contact cu apa de spalare. Se formeaza un amestec de
sulfit si sulfat. Intr-un process secudnar anaerob biologic, acest amestec se transforma pe cale
biologica in sulfit. Procesul aerob transforma sulfitul intr-un sulf elementar, care este separate,
si intr-o apa reciclata pentru scruber.
Datorita prezentei ionilor de sulf, metalele grele sunt precipitate ca sulfiti si pot fi de asemenea
indepartate.
OXIDAREA LA TEMPERATURA SCAZUTA A NOX
Oxidarea NOx la temperatura scazuta este o combinatie a unui process de oxidare (ozonul ca
agent oxidant) si spalarea de gaz (cu apa sau alcali pentru lichidul de spalare). Ozonul (generat
la fata locului intr-un sistem cu voltaj ridicat) reactioneaza cu NO si NO2 intr-un reactor pentru
a obtine N2O5 cu solubilitate ridicata, acesta fiind inlaturat ulterior intr-un scruber de gaz la
umed prin formarea acidului nitric. Se preconizeaza nivelurifoarte mici de emisie pentru NOx,
SOx si HCl (5, 5-10 si respective 5-10 ppm).
Aspectele de mediu cele mai importante sunt energia necesara pentru generarea de ozon si, daca
este necesar, pentru generarea si / sau depozitarea oxigenului pur, uscat, si necesitatea unei
cantitati esentiale de apa ca lichid de spalare.
333
Capitolul 6
6 CONCLUZII FINALE
Acest capitol acoper:
Programul de lucru
Sursele i disponibilitatea informaiilor
Existena unui consens n Grupul Tehnic de Lucru
Recomandri pentru activiti viitoare.
PROGRAMUL LUCRARII
Lucrul la acest BREF a luat aproape trei ani, principalii paii fiind:
12-14 aprilie 1999; prima ntlnire a Grupului Tehnic de Lucru la Sevilla.
Mai 2000: un prim material a fost trimis ctre TWG pentru analiz, acoprind capitolele 1-3.
Acesta a inclus:
- informaii generale privind apele uzate i gazele reziduale
- informaii privind managementul apei uzate i a gazului rezidual
- informaii privind tehnologiile obinuite de tratare, cuprinz7nd date despre performanele
de tratare
Membrii TWG au furnizat informaii suplimentare n timpul consultrilor.
Martie 2001: un al doilea material a fost trimis membrilor TWG pentru analiz, acoperind
capitolele 1-5 inclusiv anexele. Ca urmare a informaiilor primite ca i comentariu din
partea TWG la primul material i a unor surse de suplimentare, capitolele privind
informaiile generale i managementul au fost complet refcute i date suplimentare au fost
adugate la capitolul de tehnologii de tratare. Un capitol de concluzii la Cele Mai Bune
Tehnici Disponibile a fost inclus n baza informaiilor din precedentele trei capitole.
27-29 iunie 2001: a dfoua ntlnire a membrilor TWG la sevilla,
O serie de probleme, n principal cele referitoare la capitolul 4, Concluzii la Cele Mai Bune
Tehnici Disponibile a fost analizat n detaliu. Patru rapoarte separate au fost nregistrate, parial
deoarece un Stat Membru a avut impresia c Concluziile la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile
n management sunt prea generale i trebuie susinute cu figuri (desene) i n parte deoarece ei
doreau ca Cele Mai Bune Tehnici Disponibile asociate nivelelor de emisie pentru metale grele i
AOX din apele uzate la punctul de descrcare s se bazeze pe informaiile pe care ei le-au
furnizat.
August 2001: un exemplar al materialului refcut ca urmare a celei de-a doua ntlniri a
TWG a fost trimis la membrii TWG pentru analiza final.
15-16 noiembrie 2001: documentul final a fost prezentat la DG Mediu la a zecea ntlnire a
Forumului pentru schimb de informaii n domeniul IPPC i Cele Mai Bune Tehnici
Disponibile (IEF) din Brussels.
Forumul a considerat c documentul reflect cu fidelitate schimbul de informaii n TWG i
c este n concordan cu direcioile i recomandrile BREF. Documentul a fost acceptat de
DG mediu cu unele modificri editoriale.
SURSE DE INFORMARE I DISPONIBILITATEA INFORMATIILOR
Au fost utilizate mai multe surse dect n cazul redactrii BREF. Principalele surse au fost
manualele, Enciclopedia de Chimie Industrial ULLMANN i publicaii de tehnici speciale.
Informaii suplimentare au fost obinute prin internet de la Agenia de Protecia Mediului a
Statelor Unite (EPA), furniznd date tehnice referitoare la tehnici de tratare a gazelor reziduale,
inclusiv informaii referitoare la costuri i Programul Cele Mai Bune Practici n domeniul
tehnologiei de mediu furniznd informaii n mai multe tehnici de control a apelor uzate i a
gazelor reziduale.
Statele Membre, organizaiile industriale europene ( CEFIC i CONCAWE) i o companie
chimic au furnizat documente referitoare la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile, note de
335
Chapter 6
ndrumare,materiale tehnice de baz i date privind perfoirmana real pe diferite probleme, care
sunt menionate n lisate de referine a documentului. Unele fabrici au trimis informaii
referitoare la tehnologfiile lor. Majoritatea documentelor au fost furnizate n partea final a
procesului de elaborare. Primul i al doilea document menionate anterior, referitoare la
sectorul chimic au venit n noiembrie-decembrie 1999, celelalte au sosit ntre data de finalizare
a primului material pn cu o sptmn nainte de a doua ntlnire.
STABILIREA CONSENSULUI
Acest BREF a avut susinerea din partea majoritii membrilor TWG, doar la patru din
concluziile la Cele mai Bune Tehnici Disponibile au fost consemnate puncte de vedere diferite.
Un Stat Membru i-a exprimat opinia referitoare la lipsa unor definiii precise pentru concluziile
la Cele mai Bune Tehnici Disponibile n managementul de mediu i a Cele mai Bune Tehnici
Disponibile asociate nivelelor de emisie pentru metale grele i AOX la punctul final de
descrcare. Detalii pot fi gsite n capitolul 4.
RECOMANDRI PENTRU ACTIVITILE VIITOARE
Principalul piedic n schimbul de informaii a fost lipsa de informaii referitoare la datele de
performan n combinaie cu datele de operare (cum ar fi consumul de energie, utilizarea
substanelor auxiliare, echipamente suplimentare). De exemplu,
Cnd grupul de experi a ajuns la concluzia c nivelurile de emisie pentru tehnicile de control a
metalelor grele, acoperind ntregul sector chimic, nu exist, deoarece aceste nivele sunt puternic
dependente de procesul surs, nu au fost date disponibile care s susin punctul lor de vedere.
Astfel BREF nu poate prezenta niveluri de emisie ce realizabile - sau niveluri de emisie
aferente BAT - pentru tehnici de control a metalelor grele.
Exist o lips notabil de informaii n date asupra costurilor. ntruct industria chimic
(exceptnd CONCAWE) nu au trimis nici o informaie, BREF s-a raportat la datele existente, n
principal informaii de la Agenia de Protecia Mediului a Statelor Unite (EPA), informaiile
furnizate de rapoartele Olandei referitoare la Cele mai Bune Tehnici Disponibilepentru tratarea
gazelor reziduale i baza de date VITO referitoare la tehnici de tratare a apelor uzate, totui
coninnd mari lipsuri. Datele costurilor au fost fcute totui disponibile, dei sunt insuficient
calificate, nu prezint destul ncredere i nu sunt comparabile. Nu a fost cunoscut exact ce
anume compune costul i cum a fost acesta stabilit. Datele relative ale costurilor (pe mc ap
uzat, pe 1000 Nmc gaz rezidual sau pe unitate de mas poluant) cuprinse n BREF, trebuie
vzute de aceea ca indicatori ai magnitudinii i nu ca valori exacte. Cteva date referitoare la
costurile relative au fost furnizate n forma n care au fost primite (la curs naional i nu n
euro). Acoperirea i corectarea acestor goluri va fi o responsabilitate pentru activitatea viitoare.
Corectarea si acoperirea lacunelor va fi o sarcina de viitor.
Evident, recomandarea pentru activitatea viitoare este de a acoperi i lipsurile ce nc exist n
prezentul BREF. Problemele ce merit n continuare atenie la revizuirea acestui document sunt:
concentrarea pe performanele tehnice, nu doar pe randamente i nivele de emisie, dnd o
mai mare atenie echipamentelor suplimentare i problemelor energetice i furniznd datele
necesare
exemplele de sisteme de tratare reale n contextul exploatrii n comun a variate tehnici pe
amplasamentele chimice, furniznd datele necesare i raionale pentru deciziile de operare,
nu doar o list a unitilor de tratare existente sau rapoarte folosind imagini bune ca
exemplu pentru managementul deciziilor fr o corespunztoare, explicit explicaie
selectarea exemplelor a bunelor practice inginereti ar trebui dat ca o demonstraie a ceea
ce este n spatele termenilor ca bune practici de producie, echipamente de siguran
adecvate sau evaluarea riscului .
concentrarea pe principalele oibiective ale BREF ex: pentru susinerea i ndrumarea
autoritii de reglementare n procesul de decizie privind emiterea autorizaiilor i nu
furnizarea ctre aceasta a unei liste de tehnici list de cumprturi sau ncercarea de a
deturna pe aceasta ctre o anumit decizie.
336
Capitolul 6
o mai consistent abordare a msurrii azotului total trebuie s asiste concluziile n acest
domeniu. n aceast lucrare au fost disponibile date pentru total azot anorganic care nu este
un parametru universal acceptat.
CE lanseaza si sprijina prin programele RTD o serie de proiecte ce abordeaza tehnologiile
curate, tratarea efluentilor dezvoltati si tehnologiile de reciclare si strategiile de management.
Potential, aceste proecte ar putea oferi o contributie utila la viitoare revizuiri ale BREF-urilor.
De aceea cititorii sunt invitati sa informeze EIPPCB asupra oricarui rezultat relevant pentru
acest document (vezi de asemenea prefata acestui document).
Pentru revizuirea BREF-ului, se recomand s ateptm pna cnd toate BREF verticale n
sectorul chimic vor fi finalizate. Ne putem asigura astfel, c toate informaile necesare pentru
BREF orizontal vor fi fost colectate nainte de a ncepe procesul de revizuire. Aceasta nu
nseamn c va fi suficient s transmitem aceleai date referitoare la apele uzate si gazele
reziduale ca la BREF vertical i s repetm rezultatele. Fcnd aa s-ar ridica un serios semn de
ntrebare asupra necesitii unui BREF orizontal ap uzat/gaze reziduale.
337
References
REFERINTE
[cww/tm/4]
Metcalf & Eddy, Inc.,
Waste Water Engineering Treatment, Disposal, and Reuse,
3rd edition, revised by Tchobanoglous, Burton,
McGraw-Hill, New York, 1991
[cww/tm/26]
Betz Handbook of Industrial Water Conditioning
Manual pentru conditionarea apei industriale
9th edition, Betz Laboratories, Inc., Trevose, 1991
[cww/tm/27]
Environment Agency (UK), HMSO, 1997
Technical Guidance Note A4,
Tehnici de tratare a efluentului
Effluent Treatment Techniques
[cww/tm/46]
Bundesministerium fr Umwelt, Jugend und Familie, Wien 1994
Braun et al.
Epurarea biologica a aerului uzat in Austria
Stadiul si viitorul proceselor biologice in epurarea aerului uzat
Biologische Abluftreinigung in sterreich
Stand und Zukunft biologischer Verfahren in der Abluftreinigung
[cww/tm/48]
CONCAWE, May 1999
Document No. 99/01,
Cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea emisiilor din rafinarii
Best Available Techniques to reduce Emissions from Refineries
[cww/tm/50]
Fonds der Chemischen Industrie, Frankfurt/M. 1995
Domeniul protectiei mediului AERUL
Umweltbereich Luft
Textheft 22
[cww/tm/51]
RIZA (NL), 1990
Inventarul tehnicilor de tratare pentru apa uzata industriala
Inventory of Treatment Techniques for Industrial Waste Water
[cww/tm/53]
VDI, Dsseldorf 1996
VDI 3478
Purificarea biologica a gazului rezidual
Biological Waste Gas Purification
Bioscrubbers and Trickle Bed Reactors
[cww/tm/64]
BASF, July 1999
Tehnicile procedurale ale tratarii gazului/aerului rezidual
Verfahrenstechniken der Abgas-/Abluftbehandlung
[cww/tm/67]
339
References
VDI-Gesellschaft Verfahrenstechnik und Chemie-ingenieurwesen, 1999

4. GVC-Abwasser-Kongress 1999, Preprints / Congresul pentru Apa uzata 1999
[a] Rosenwinkel et al., Membranverfahren in der industriellen Abwasserbehandlung, p 183 et
seq
[b] Neumann et al., Einsatz der BAYER-Hochleistungs-Flotationstechnik als zustzliche
Verfahrensstufe der Klrtechnik, p 327 et seq
[c] John et al., Weiterentwicklung vertikal durchstrmter Nachklrbecken, p 483 et seq
[d] Biener et al., Systematische Reduktion des Wasserverbrauchs und des Abwasseranfalls, p 71
et seq
[cww/tm/70]
Tauw, Feb 2000
InfoMil,
Dutch Notes on Waste Gas Treatment/ Comentarii daneze asupra tratarii gazului
rezidual
[cww/tm/71]
ENTEC UK Ltd., 1996
Environmental Technology Best Practice Programme, Guide GG12,
Solvent Capture for Recovery and Re-use from Solvent-laden Gas Streams / Captarea
solventilor pentru recuperarea si reutilizarea solventilor din fluxurile de gaz
[cww/tm/72]
CEFIC, Dec 1999
IPPC BAT Reference Document. Waste Water/Waste Gas Treatment. Chemical Industry
Contribution Paper on Waste Water/Waste Gas Management /IPPC BAT Tratarea Apei
uzate si a gazului rezidual
[cww/tm/74]
Environmental Processes 98, Hydrocarbon Processing 71-118,
Aug 1998
[cww/tm/75]
Paques Bio Systems B.V., Apr 1997,
Jansen, Buisman,
Biological SO2 Removal from Flue Gas / Indepartarea biologica a SO2 din fluxul de gaz
[cww/tm/76]
European Lime Association, 1999
Lime and Dolomite Products for the Treatment of Drinking Water, Waste Water and
Sewage Sludge / Produsele de var si dolomite pentru tratarea apei potabile, apei uzate si a
namolului de canalizare
[cww/tm/77]
Naval Facilities Engineering Service Center (USA), June 1998
Joint Service Pollution Prevention Technical Library,
http://enviro.nfesc.navy.mil/p2library
[cww/tm/78]
Verfahrenstechnik, Mar 1999
Kaiser, Lehner,
Dampf- und Luftstrippung zur Rckgewinnung von Ammoniak aus Abwasser / Striparea
aburului si aerului cu recuperarea amoniacului din apa uzata
[cww/tm/79]
Environment Agency (UK), Apr 1994
340
References
Pollution Abatement Technology for Particulate and Trace Gas Removal / Tehnologia de
reducere a poluarii pentru indepartarea particulelor si a microparticulelor din gaz
[cww/tm/80]
Environment Agency (UK), Febr 1994
Pollution Abatement Technology for the Reduction of Solvent Vapour Emissions /
Tehnologia de reducere poluarii pentru reducerea soloventilor din emisiile de vapori
[cww/tm/81]
P. Kunz,
Behandlung von Abwasser, / Tratarea apei uzate
Vogel Verlag, Wrzburg, 2nd Edition 1990
[cww/tm/82]
Bundesministerium fr Umwelt, Naturschutz und Reaktorsicherheit / LAWA, Germany 2000
Hinweise und Erluterungen zu Anhang 22 der Abwasserverordnung / Indicatii si explicatii
la Anexa 22 din Ordonanta pentru apa uzata
[cww/tm/83]
European Water Pollution Control, Vol 7, 1, 1997
Meyer, Hanke,
Reduction of Nitrogen and Phosphorous Discharges from Bayers Dormagen Production
Site / Reducerea evacuarilor de azot si de fosfor de pe amplasamentul Bayser Dormagen
[cww/tm/84]
InfoMil, Feb 2000
Dutch Notes on BAT for the Large Volume Organic Chemicals Industry / Observatii
daneze asupra BAT pentru Industria chimicalelor organice cu un volum mare
[cww/tm/85]
W.L. GORE & Ass., 1999
Plinke et al.,
Catalytic Filtration Dioxin Destruction in a Filter Bag, / Filtrarea catalitica distrugerea
dioxinei intr-un filtru sac
unpublished
[cww/tm/86]
Linnhoff et al., Aug 1998
Intelligent Networking of Process Waste Water Streams in the Chemical Industry
http://www.linnhoffmarch.com/Resources/Pinch.html
[cww/tm/87]
DVWK Regeln 134/1997,
Technische Regel wassergefhrdender Stoffe (TRwS) Abwasseranlagen als Auffangvorrichtungen / Reglementari tehnice pentru substantele ce pericliteaza apa; Instalatii pentru
apa uzata ca dispozitive de captare
[cww/tm/88]
Council Directive 1999/13/EC,
11.3.1999
[cww/tm/89]
US-EPA, 1995
AP-42 Emission Estimating Handbook, section 7.1 Storage of Organic Liquids
http://www.epa.gov./ttn/chief/ap42.html
[cww/tm/90]
341
References
US-EPA OAQPS, Dec 1999

TANKS 4.06 for Windows
http://www.epa.gov/ttnchie1/tanks.html
[cww/tm/91]
Nalco Chemical Company,
The NALCO Water Handbook,
2nd Edition, McGraw-Hill, New York, 1988
[cww/tm/92]
ENTEC UK Ltd., 1996
Cost-effective Separation Technologies for Minimising Wastes and Effluents
[cww/tm/93]
ENTEC UK Ltd., 1997
Cost-effective Membrane Technologies for Minimising Wastes and Effluents /Tehnologii
cu membrana eficiente prin costuri pentru minimizarea deseurilor si efluentilor
[cww/tm/94]
Environment Agency (UK), Nov 1993
Guidance on Effective Flaring in the Gas, Petroleum, Petrochemical and Associated
Industries / Ghidul pentru arderea cu facla efectiva in industriile petrochimice, petroliere,
de prelucrare a gazului si aferente acestor industrii
[cww/tm/95]
Environmental Protection Agency (Ireland), May 1996
Integrated Pollution Control Licensing
BATNEEC Guidance Note for the Chemical Sector
[cww/tm/96]
North Ostrobothnia Regional Environment Centre, June 2000
Examples of Waste Water and Waste Gas Treatment in the Chemical Industry in Finland
/ exemple tratamente de apa uzata si gaz uzat in industria chimica din Finlanda
[cww/tm/97]
DHV Water BV, Febr 1996
Giesen, van der Molen,
The Crystalactor: Waste Water Treatment by Crystallisation without Waste Production
[cww/tm/100]
Biothane Systems International, 2000
Biological Waste Water Treatment: KoSa Netherlands BV
[cww/tm/101]
Paques BV, Netherlands, Oct 1991
Buisman, Biological Zinc and Sulphate Removal from Waste Water
[cww/tm/102]
1996 EPD Proceedings, 1996
de Vegt, Buisman
Sulphur Compounds and Heavy Metal Removal Using Bioprocess Technology
342
References
[cww/tm/105]
BAYER AG, April 2000
Waste Water Treatment Plants of BAYER / Instalatii de tratare a apei uzate ale BAYER
[cww/tm/106]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA April 2000
Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
High Efficiency Particle Air (HEPA) Filter, Ultra Low Penetration Air (ULPA) Filter
[cww/tm/107]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA Dec 1999
Cyclones
[cww/tm/108]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA Dec 1999
Settling Chambers / Camere de sedimentare
[cww/tm/110]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA July 1999
Fibre Bed Scrubber / Scrubere cu pat fibros
[cww/tm/111]
Impingement-Plate / Tray-Tower Scrubber / Scruber cu talere de ciocnire
[cww/tm/112]
Orifice Scrubber
[cww/tm/113]
Packed-Bed / Packed-Tower Wet Scrubber / Scruber cu pat compact
[cww/tm/114]
Spray-Chamber / Spray-Tower Wet Scrubber / Camera de pulverizare
[cww/tm/115]
Venturi Scrubber
[cww/tm/116]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA June 1999
Catalytic Incinerator / Incinerator catalitic
[cww/tm/117]
343
References
Flare / Facle
[cww/tm/118]
Incinerator Recuperative Type
[cww/tm/119]
Regenerative Incinerator
[cww/tm/120]
Thermal Incinerator
[cww/tm/121]
Fabric Filter Mechanical Shaker Cleaned Type, Mechanical Shaker Cleaned Type with
Sonic Horn Enhancement
[cww/tm/122]
Fabric Filter Pulse-Jet Cleaned Type / Filtru textile in puls
[cww/tm/123]
Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului
Fabric Filter Reverse-Air Cleaned Type, Reverse-Air Cleaned Type with Sonic Horn
Enhancement, Reverse-Jet Cleaned Type
[cww/tm/124]
EPA-CICA Fact Sheet, US-EPA May 1999
Dry Electrostatic Precipitator (ESP) Wire-Pipe Type
[cww/tm/125]
Dry Electrostatic Precipitator (ESP) Wire-Plate Type / precipitator uscat electrostatic
[cww/tm/126]
Wet Electrostatic Precipitator (ESP) Wire-Pipe Type / electro-filtru umed
[cww/tm/127]
Wet Electrostatic Precipitator (ESP) Wire-Plate Type
[cww/tm/128]
VITO (Belgium), Aug 2000
344
References
SLSS Techniekbladen
[cww/tm/129]
BetzDearborn, Jan 1993
Hartung,
Applying Quality Methods to Waste Water Treatment / Aplicarea metodelor de calitate
pentru tratarea apei uzate
TAPPI Journal, 1993
[cww/tm/130]
UBA (Berlin), Mai 2000
Draft OSPAR Background Document Concerning the Elaboration of Programmes and
Measures Relating to Whole Effluent Assessment
[cww/tm/131]
Ministry of Housing, Spatial Planning and the Environment, the Netherlands, Sept 1999
Dutch Notes on BAT for Mineral Oil Refineries / Observatii daneze asupra BAT pentru
rafinariile petroliere
[cww/tm/132]
Ullmanns Encyclopedia of Industrial Chemistry
6th edition, Electronic Release
Wiley-VCH Verlag, Weinheim, Germany 2000
[cww/tm/133]
UBA (Wien)
Formaldehyde / Formaldehida
[cww/tm/135]
US-EPA, Clean Air Technology Center, May 1999
Choosing an Adsorption System for VOC: Carbon, Zeolite or Polymers / Alegerea unui
sistem de adsorptie pentru COV
[cww/tm/137]
US-EPA, Clean Air Technology Center, Nov. 1999
Technical Bulletin: Nitrogen Oxides (NOx), Why and How they are Controlled
[cww/tm/138]
US-EPA, Control Technology Center, April 1995
Control and Pollution Prevention Options for Ammonia Emissions / Optiuni de prevenire
a poluarii si control pentru emisiile de amoniu
[cww/tm/143]
US-EPA
AP-42, 5th edition, Volume I, 1995
Chapter 13.5 Industrial Flares / Capitolul 13.5 Facle industriale
[cww/tm/146]
Sackewitz, Umwelt 29 (1999) Nr. 4, pp 16 - 18
Luftstrippverfahren zur Teilstrombehandlung / Procedura de stripare a aerului pentru
tratarea curentului partial
Betriebserfahrungen auf den Klranlagen Gttingen und Cuxhaven
[cww/tm/147]
SEPA (Scotland), Environment Agency (England, Wales)
Pollution Prevention Guidelines 18
345
References
Managing Fire Water and Major Spillages / Managementul apei de la stingerea

incendiilor si a scurgerilor majore
[cww/tm/148]
SEPA (Scotland), Environment Agency (England, Wales)
Pollution Prevention Guidelines 21
Pollution Incident Response Planning / planificarea de combatere a poluarilor accidentale
[cww/tm/149]
UBA (WIEN), 2000
Ecker, Winter
Stand der Technik bei Raffinerien im Hinblick auf die IPPC Richtlinie / Stadiul tehnicii la
rafinarii raportat la Directiva IPPC
Monographien Band 119
[cww/tm/150]
US-EPA, ICAC,
Control Technology Information
Brief Descriptions of Air Pollution Control Technologies
http://www.epa.gov/earth1r6/6pd/air/pd-1/noxcont.htm
[cww/tm/151]
UmweltMagazin, Mai 2000, pp 48
Karl,
Neue Festbettbiologie reinigt schwierige Abwsser / Biologia noua cu pat fix epureaza
apele uzate dificile
[cww/tm/152]
US-EPA
Protocol for Equipment Leak Emission Estimates / Protocolul pentru estimarile emisiilor
prin scurgeri
http://www.epa.gov/ncepihom/Catalog/EPA453R95017.html
[cww/tm/153]
World Oil Magazine August 2000, Vol. 221, No. 8
Successful Field Trials Lead to Enclosed Burner Application
http://www.worldoil.com/magazine/MAGAZINE_DETAIL.asp?ART_ID=1255&MONTH_YE
AR=Aug-00
[cww/tm/154]
IMPEL Network, December 2000
Diffuse VOC Emissions /Emisii fugitive de COV
http://europa.eu.int/comm/environment/impel/vocemissions.htm
[cww/tm/155]
The European Parliament and the Council, 4th December 2000
Directive 2000/76/EC on the Incineration of Waste /Directiva 2000/76/EC pentru
incinerarea deseurilor
[cww/tm/156]
Infomil, December 1999
Dutch Notes on BAT for the Production of Nitric Acid / Observatii daneze asupra BAT
pentru productia de acid nitric
[cww/tm/157]
Infomil/ADEME, March 2001
NOXCONF 2001
International Conference: Industrial Atmospheric Pollution
346
References
NOx and N2O emission control: panel of available techniques

Paris la Dfense, 21st and 22nd March 2001
[a] Gry, Session 8, Chemical Industry
Program to reduce NOx emissions of HNO3 plants with selective catalytic reduction /
Programul de reducere a emisiilor de NOx din instalatiile de HNO3 cu reducerea
catalitica selectiva
[cww/tm/158]
CEFIC, November 2000
IPPC BAT Reference Document
Monitoring of Emissions
Chemical Industry Contribution Paper
Definitions
[cww/tm/159]
Berlin 1999
ATV Handbuch Industrieabwasser / Manual apa reziduala industriala
4th edition
[cww/tm/160]
German Information / informatii germane
[cww/tm/161]
Kluwer Academic Publishers 1994
Mulder, M.
Energy Requirements in Membrane Separation Processes / cerinte energetice in procesele
de separare cu membrana
in: Crespo, Bddeker (ed.): Membrane Processes in Separation and Purification
[cww/tm/162]
UBA Berlin, 20.10.2000
Classification of Toxicity, Whole Effluent Assessment (WEA) and Toxicity Test /
Clasificarea toxicitatii, evaluarea completa a efluentilor si testul toxicitatii
[cww/tm/163]
INERIS, 2001
The Membrane Bioreactor / Bioreactorul cu membrana
[cww/tm/164]
INERIS, 2001
The Biofilter for Industrial Waste Water Treatment / Biofiltru pentru tratarea apei uzate
industriale
[cww/tm/165]
UBA Berlin, 1999
K. Diehl, U. Hagendorf, J. Hahn
Compilation of Biotest Data (English Summary)
[cww/tm/166]
Verband der Chemischen Industrie e.V., May 2000
Erklrung des Verbandes der Chemischen Industrie
Handlungsziele fr die Abwsser der chemischen Industrie
[cww/tm/167]
CEN as Member of TWG on Monitoring, version July 1999
347
References
List of CEN Standards Available for the Monitoring of the Emissions of Industrial Plants
under the IPPC Directive / Lista standardaleor CEN disponibile pentru monitorizarea
emisiilor din instalatiile industriale din Directiva IPPC
[cww/tm/168]
Parftec Limited, Wolverhampton (UK) 1999
The KN-Filter An All-metal Cake Filtration System for the More Arduous Gaseous
Emission Control Application / Filtru KN Sistemul de filtrare a crustei cu metale pentru
controlul emisiilor gazoase
348
Anexe
7 ANEXE
Anexele completeaz informaiile furnizate n document. Acestea sunt:
Anexa I Exploatarea n comun a Staiilor de tratare a apelor uzate menajere i industriale
Anexa II Tehnologia Pinch ca exemplu a EFMA (minimizarea emisiilor)
Anexa III Monitorizarea procesului biologic n Staiile de tratare a apelor uzate menajere
Anexa IV Standarde de monitorizare
Anexa V Plan de intervenie la incidentele de poluare
Anexa VI Exemple de scheme de tratare a apelor uzate i a gazelor reziduale
Anexa VII legislaia ce se aplic apelor uzate i gazelor reziduale n sectorul chimic
7.1
Anexa I. Exploatarea n comun a Staiilor de tratare a

apelor uzate menajere i industriale
Condiii de tratare n comun a apelor uzate municipale i industriale (Exemple din

Frana)
n Frana efluenii din industria chimicp sunt tratai pe amplasament, la locul de producere.
Tratarea n comun a apelor uzate municipale i industriale are uneori dificultati, ex n procesele
biochimice (ca vitamine sau antibiotice prin sinteze biochimice), i n procesele de n formulare
i condiionare, pentru care debitul i ncrcare efluentului face ca apele uzate s fi tratabile ntro staie de epurare ape uzate municipale. n acest caz, un studiu al impactului efluentului
industrial asupra staiei de epurare ape uzate municipale (impact n exploatare i depozitare
nmol) este fcut i un aviz industrial de evacuare este semnat ntre industrie i autoritatea
local de management a staiei de epurare ape uzate municipale.
Se emite o Hotrre Municipal care curpinde urmtoarele principale puncte ale nelegerii:
pH-ul efluentului trebuie s fie cuprins ntre 5,5 i 8,5 (eventual 9,5);
temperatura efluentului trebuie s fie mai micp de 30 grade Celsius;
efluentul nu trebuie s conin substane periculoase pentru personalul Staiei de tratare a

apelor uzate municipale, reeaua de canalizare, pentru Staie n sine i pentru funcionarea
acesteia, cerinele de mediu ale Staiei de tratare a apelor uzate municipale i modul de
gestionare a nmolului de la tratarea apelor uzate
debitul maxim i ncrcarea n poluani a efluentului ce poate fi evacuat n Staia de tratare a

apelor uzate municipale (BOD,COD,TSS, azot total Kjeldahl, (NO2+NO3)-N, azot
nebiodegradabil, inhibitori de nitrificare, total fosfor, alte substane care pot avea impact n
exploatarea Staiei de tratare a apelor uzate municipale i n gestionarea nmolului de la
tratarea apelor uzate) sau prevederi privind necesitatea pretratrii efluentului sau necesitatea
utilizrii unor echipamente de recuperare ce cad n sarcina unitii industrial nainte de a
evacua efluentul n canalizarea municipal
condiiile financiare
Convenia pentru evacuare descrie n continuare condiiile tehnice ale avizului de evacuare
stabilite de Hotrrea Municipal. Acestea cuprind n general urmtoarele:
prevederi referitoare la reeaua proprie a unitii industriale n scopul de a preveni

descrcri necontrolate n sistemul de canalizare public
349
Anexe
descrierea fiecrei faciliti de pretratare ce trebuei exploatat n scopul de a gestiona

corespunztor variaiile de debit ale efluentului, pornirea i oprirea activitii pe
amplasamentul industrial, obligaii de monitorizare (monitorizarea rezultatelor va fi
transmis autoritii municipale)
condiii tehnice de racord ntre reeaua public i privat
obligaii diverse ale amplasamentului industrial, precum:
interzis diluarea efluentului
evacurile mari, n cazuri excepionale (n caz de ntreinere) trebuie s fie uniformizate

peste 24 ore
efluentul trebuie s fie monitorizat, racordurile trebuiesc verificate periodic. Autoritatea

local poate monitoriza efluentul la propria iniiativ i poate verifica monitorizarea
echipamentelor n comun cu operatorul industrial
consumul de ap este monitorizat i rezultateale sunt trimise autoritii locale
plan de aciune pentru urgene (ex: nfundarea racordului ntre canalizarea municipal i
canalizarea industrial)
obligaiile autoritii locale sunt:
s accepte evacuarea cnd se ncadreaz n limitrele prevzute n aviz
s informeze unitatea industrial n caz de probleme de exploatare la Staia de epurare a

apelor uzate municipale
prevederi administrative i economice
Exemple ale cooperrii ntre Staii de epurare a apelor uzate municipale i industriale cu
efecte sinergice pozitive (Germania)
n seciunea 1.3.2.1 a fost menionat c n mod normal nu exist nici avantaje i nici dezavantaje
n tratarea n comun a apelor uzate menajere i industriale. Un exemplu care vine s contrazic
aceast afirmaie este descris pe scurt n continuare.
n trecut dou Staii de tratare a apelor uzate una municipal i o alta a unei fabrici de produse
chimice fiecare exploatnd un centru biologic de tratament, aveau puncte diferite de evacuare
a efluentului ntr-un mic emisar. Acum cele dou uniti funcioneaz n comun n urmtoarea
formul:
filtratul bogat n azot i slab degadabiil din echipamentele de tratare a nmolului de la Staia
de tratare a apelor uzate municipale este tratat n Staia de tratare a apelor uzate industriale,
care are microorganisme adaptate s fac fa la acest tip de ap uzat;
n schimb Staia de tratare a apelor uzate industriale trimite o cantitate egal de ap uzat
ctre n Staia de tratare a apelor uzate municipale.
Figura 7.1 i Figura 7.2 arat procesele respective, nainte i dup stabilirea colaborrii.
Cooperarea are avantaje economice i de mediu. Folosirea echipamentelor pe un singur
amplasament economisete capital i evacuarea n comun reduce ncrcarea n azot (suma
amoniului, nitritului i nitratului) n emisar cu 1000 Kg pe zi, comparativ cu evacurile separate
anterioare.
350
Anexe
7.2
Anexa II. Exemplul EFMA: Tehnologia Pinch
O binecunoscut i rspndit unealt a EMFA este tehnologia Pinch, utilizat pentru

optimizarea proceselor de producie, economia de energie i consum de ap i reducerea
impactului evacurilor de deeuri. Dou dintre acestea optimizarea consumului de ap i a
evacurilor de deeuri sunt n domeniul BREF. Optimizarea proceselor de producie este
acoperit de BREF verticat i alte referine (cww/tm/132).
Tehnologia Pinch este o metodologie pentru optimizarea consumului de consumabile n
prpocese i amplasamente prin introducerea tehnicilor de integrare a proceselor. Este n
principal utilizat ca o unealt pentru economisirea energiei pentru mbuntirea eficienei
termice n industria chimic i de proces. Recent aceast metod este transferat ctre
minimizarea apei i a deeurilor.
351
Anexe
Recirculare
Recirculation
Influent
Buffer
Tampon
I + II
NeutraliNeutrali
zare
sation
Decantor
Intermediate
intermediar
AerationI
Aerare
I
Aerare
Aeration
II II
clarifier
Final
Decantor
final
clarifier
Namol
Recirculation
recirculare
sludge
Sludge
Namol
Recirculation
Namol
de
sludge
recirculare
Excess
Namolsludge
in
exces
WWTP
Industrialindustrial
WWTP
Municipal WWTP
WWWTP
municipal
Selectar
eScreenprin
sitaing
Grid
Indeparta
pietris
reremoval
PrePredecantor
clarifier
Aerare
Aeration
Decanto
Final
r clarifier
final
Floc
Filtrare
floc
filtration
Recirculation
sludge
Namol
de recirculare
Namol
in exces
Excess sludge
Namol
pre-decantare
Pre-clarification
sludge
Sludge
Tratamen
ttreatment
namol
ApaProcess
de proces
water 1
1
Figura 7.1: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia inainte
352
Anexe
Recirculation
Recirculare
Buffer
Tampon
I + II
Neutrali
Neutralizare
sation
Decantor
Intermediate
intermediar
AerationI
Aerare
I
Aeration
Aerare
II II
clarifier
Recirculation
Namol
sludge
recirculare
Recirculation
Namol
de
sludge
recirculare
Municipal municipal
WWTP
WWWTP
Indeparta
Grid
re removal
pietris
Namol
Excess sludge
Namol
in
exces
Industrial
WWTP
WWTP
industrial
Selectar
e Screenprin
sitaing
Final
Decantor
final
clarifier
Sludge
Influent
Pretreated waste water
PrePredecantor
clarifier
Aerare
Aeration
Final
Decanto
clarifier
r final
Floc
Filtrare
filtration
floc.
Namol
de recirculare
Recirculation
sludge
Excess in
sludge
Namol
exces
Namol
pre-decantare
Pre-clarification
sludge
Sludge
Tratamen
t treatment
namol
water11
Apa Process
de proces
water 22
ApaProcess
de proces
Figura 7.2: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia noua
353
Anexe
354
Anexe
Acest concept se bazeaza pe definirea si gasirea potentialului de economisire a apei, cum ar fi

controlul si schimbarea conductelor si pe minimizarea descarcarilor apelor reziduale prin
modificari ale proceselor, astfel incat sa poata fi posibila regenerarea selectiva apelor reziduale
si reducerea costurilor tratamentului. Se obisnuieste,de asemenea, proiectarea sau reproiectarea
tratamentului efluentului distribuit in scopul micsorarii costurilor prin reducerea incarcaturii
hidraulice a Statiei Centrale de Tratament a apelor reziduale WWTP.
Aplicarea sa poate fi separata in 4 pasi [cww/tm/86]:
Pasul 1:
Conturarea unui tabel al intregului sistem de fluxuri (provenienta, descarcare) care arata toate
locurile unde apele sunt folosite, precum si toate punctele unde ape reziduale sunt generate.
Dezvoltarea unei balante a apei pure de pana la 10% din cantitatea raurilor mari.
Definirea datelor potrivite pentru analize prin determinarea surselor de apa si a puturilor de apa.
Un profil este prezentat in Figura 7.3 [cww/tm/86].
Puritatea
APA PROASPATA
Surse de apa
NIVEL EXTRAGERE
Puturile de apa
APA UZATA
Rata de curgere a apei
Figura 7.3: Tehnologia Pinch-analiza, sursa si curbe de adancime
Pasul 2:
Selectarea contaminantilor cheie sau a proprietatilor care previn directa reutilizare a

fluxurilor respective de apa uzata
Alegerea concentratiilor maximul permis pentru puturi, si minimul practicabil pentru
surse.
Pasul 3:
Dezvoltarea unei analize multi-dimensionale care sa determine optimul potrivirii intre surse
si puturi. In acest scop se folosesc soft-uri adecvate.Procedura include identificarea forajelor
si considerarea procesului de modificari si a optiunilor de regenerare rezultate in tintele
reduse.
Pasul 4:
Repetarea pasului 3 pana cand designul practic evolueaza.
355
Anexe
Aplicarea tehnologiei Pinch a reusit sa economiseasca pana la 60% din apele reziduale
[cww/tm/86]. Exemplele performante pentru reducerea fluxurilor apelor reziduale sunt:
chimicale si fibre
chimicale
petrol
carbuni
polimeri
25 %
40 %
2030 %
50 %
60 %
Un exemplu a strategiei de conservare a apei este dat in Figura 7.4 [cww/tm/86]

APA PROASPATA
APA PROASPATA
Reciclare
Depozit
Efluent catre
tratarea apei
uzate
Efluent catre
tratarea apei
uzate
Figura 7.4: Exemplu de Strategie de Conservare Apa inainte si dupa Analiza Pinch
In mod normal, micsorarea costurilor nu se reduce la economia costurilor de la apa. Aceasta

reducere a costurilor poate fi semnificativa daca reducerea apelor reziduale conduce la
construirea unei statii centrale mai mici de tratare a apelor reziduale, facand inutila expansiunea
instalatiilor tratamentului apelor uzate existente sau permite expansiunea capacitatilor de
productie ale uzinei fara a suprasolicita hidraulic statia centrala WWTP deja
existenta.Modificarea proceselor si regenerarea selective a apelor poate avea ca rezultat
recuperarea produsului ceea ce poate fi profitabil din puct de vedere economic.
Principalele aplicatii ale Tehnologiei Pinch sunt [cww/tm/86]:
356
evitarea producerii de sincope sub limita conditiilor de furnizare a apei

reducerea costurilor de furnizare a apei
reducerea costurilor de investitie ale unor noi instalatii de furnizare a apei(ex. conducte sau
tuburi noi)
reducerea costurilor instalatiilor de tratament al apei
reducerea costurilor de tratament al apelor uzate
reducerea solicitarii canalizarii
reducerea costurilor de extindere a instalatiilor de tratament al apelor reziduale in site
pentru a a face fata incarcarilor crescute din productie sau sau unor reglementari pentru
emisii mai restrictive
pentru a ajuta la conformarea fata de regulamentele de mediu.
Anexe
7.3
Anexa III. Monitorizarea unei statii de epurare WWTP

centrale biologice
Operatiile potrivite ale unei statii de epurare biologice, necesita supraveghere permanenta si
modificari ale diferitilor parametri ai proceselor.
Monitorizarea parametrilor relevanti poate fi asigurata prin masuratori on line care faciliteaza
interventia directa si controlul, sau rezultatele analitice rezultate din mostrele de ape rezidulae,
care reflecta tendintele pe termen lung si sunt deasemenea esentiale pentru monitorizarea
scopurilor documentatiei. Impreuna nevoile respectand masuratorile on line si analizele
aplicabile diferitelor etepe ale proceselor asociate cu Statia de epurare sunt aratate in tabelul 7.1
. Cerintele specifice pot varia in cazuri individuale[cww/tm/132].
Parametru
Ifluent
Neutraliz
are
Predecantar
e
Influent
tampon
catre
etapa
biologica
Etapa
biologica
Efluent
Epurarea
namolului
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
Analizele din masuratori on-line

Flux de apa uzata
c
pH
c
Temperatura
c
Toxicitate
c
bacteorologica
TOC
azot
fosfor
Total solide [g/l]
Oxygen dizolvat
Analize din prelevari aleatorii
Total solide [g/l]
Volum precipitat
Analize din prelevari medii
TOC
i
COD
i
BOD
i
AOX / EOX
i
total azot
i
NH4-N
i
NO3-N
i
total fosfor
i
PO4-P
i
Substante individuale
i
c:online continuu
i: prelevari pentru inhalari
i
i
i
i
i
i
i
i
i
i
i
i
i
i
c
c
c
c
i
i
i
i
i
i
i
i
i
i
i
i
Tabelul 7.1: Monitorizarea WWTP
357
Anexe
7.4
Anexa IV. Standarde de monitorizare
Listele urmatoare (versiunea Iulie 1999) dau standardele CEN in vigoare ai parametrilor
analitici pentru emisii monitorizand domeniile : aer, apa,namol
si sedimente, Standardele CEN sunt adoptate in toate statele mambre ale UE [cww/tm/167].
Listele altele decat standardele ratificate de CEN(numarul si data ratificarii EN) sau alegerea
prin referendum sau vot (ISO sau nr.pr EN). Cand niciunul nu este dat, aceasta inseamna ca
inca se lucreaza.
Standarde pentru apa,namol si sedimente
Parametru
AOX
BOD
Suspensii solide
TOC
Agenti complexi
Index de ulei
hidrocarbon
Consum de oxigen
PAH
Index de fenol prin
Analiza debit
Valoarea
permanganatului
Surfactanti anionici
Testul de simulare a
activarii namolului
Biodegrabilitate
inerenta
Indexul
metilenei
albastre
prin analizele
Inhibarea nitrificarii
apa
apa
apa
apa
apa
apa
apa, namol
apa
apa, namol
apa
apa
apa
apa
apa
Clostridia
Sulfit
reducatoare
apa
apa
Biodegrabilitatea
finala
( CO 2 eliminat)
Biodegrabilitatea
finala
(Zohn Welles)
Biodegrabilitatea
finala
(respirometru)
Biodegrabilitate
finala
(masuratori DOC)
Biodegrabilitate
finala
(substante
usor
358
Standarde ratificate de
CEN
Surrogate, sum and group parameters
EN 1485: 1996
EN 1899: 1998
EN 872: 1996
EN 1484: 1997
Domeniu
Drafturi la votul sau

cererea publicului
ISO DIS
EN ISO 8192: 1995
prEN 14402
EN ISO 8467: 1995
EN 903: 1993
EN ISO 11733: 1998
EN ISO 9887: 1994
EN ISO 9509: 1995

EN 26461: 1993
EN 29439: 1993
apa
EN 29888: 1993
apa
EN 29408: 1993
apa
EN ISO 7827: 1995
apa
EN ISO 10634: 1995
Anexe
Parametru
Domeniu
solubile)
Biodegrabilitate
apa
finala
(producerea
de
biogaze)
Biodegrabilitate
apa
finala
(masuratori BOD)
Alcalinitatea
apa
Culoarea
apa
Conductibilitatea
apa
electrica
Mirosul, aroma
apa
Turbiditatea
apa
CEN

cererea publicului
EN ISO 11734: 1998
EN ISO 10707: 1997

EN ISO 9963: 1995
EN ISO 7887: 1994
EN ISO 7888: 1993
EN 1622: 1997
EN 27027: 1999
Parametrii de toxicitate
Testul de inhibare a
cresterii algelor
Toxicitatea bacteriilor
(pseudomonas)
Toxicitatea pestilor
Inhibarea mobilitatii
(dephinia magna)
Testul
bacteriei
luminiscente
Testul
inhibarii
cresterii
algelor
marine
apa
EN 28692: 1993
apa
EN ISO 10712: 1995
apa
EN ISO 7346: 1998
apa
EN 6341: 1996
apa
EN ISO 11348: 1998
apa
EN ISO 10253: 1998
Substante organice singulare
Benzen si omologi
Tetraclorura
de
carbon
(tetraclormetan)
Cloroform(triclormet
an)
Dicloretan,
tricloretena,
tetracloretena
Clorofenoli , fenoli
policlorati
Epiclorhidrina
Hexaclorbenzen,
Triclobenzen
Hexaclorciclohexan si
izomeri
Aldrin,dieldrin,endrin
Atrazina,
simazina
prin HPLC
Atrazina,
simozina
prin GC
DDT,DDD,DDE
Endosulfan
apa
apa
EN 10301: 1997
apa
see EN 10301
apa
EN 12673: 1997
apa
apa
see EN 6468
apa
EN 6468: 1996
apa
apa
apa
Pesticide
see EN 6468
EN 11369: 1997
apa
apa
apa
ISO/DIS 10695-1
see EN 6468
see EN 6468
359
Anexe
Parametru
Domeniu
CEN
Paration,paration
apa
metil si
Compusi specifici
Paration si compusi
specifici
prin apa
extractia solid-lichid

cererea publicului
prEN 12918
Paramentrii anorganici
Aluminiu
Arsenic
Arsenic,
Seleniu,Antimoniu
prin
fluorescenta
atomica
Cadmiu
Calciu si magneziu
Clorina
Crom
Nitrogen Kjeldahl
Mercur
Metoda de imbogatire
a mercurului
Mercurul
prin
fluorescenta atomica
Metale prin stingere
AAS
Thaliu prin AAS
Nitrogen
total,
metoda instrumentala
33 de elemente prin
ICP-OES
apa
EN 11969: 1996
EN 6595: 1992
apa
apa
apa, namol, sediment
apa
apa
apa
EN 5961: 1995
EN 1233: 1996
EN 25663: 1993
EN 1483: 1997
EN 12338: 1998

apa
apa
apa
ENV 12260: 1996
EN ISO 11885: 1997
Parametrii anorganici, cationii
Amoniu prin analiza

apa
debit
apa, namol
Cationi prin IC
EN ISO 11732: 1997
UAP 1998
Parametrii anorganici, anionii
Bromat
Cloruri
debit
Cianuri
debit
Anioni
IC
apa
prin IC
prin analiza
apa
prin analiza
solubili prin
Nitriti
Nitriti si nitrati prin
Analiza debit
Fosfati prin analiza
debit
Fosfor
Silicati prin analize
debit
Oxigen dizolvat
360
apa, namolul
prEN 14403
apa
EN ISO 10304-1: 1995

EN ISO 10304-2: 1996
EN ISO 10304-3: 1997
EN 26777: 1993
apa
EN ISO 13395: 1996
apa
prEN 10304-4
apa
apa
EN 1189: 1996
apa
apa
Parametrii calitatii apei

EN 25813: 1992
EN 25814: 1992
Anexe
Standarde pentru emisii in aer si atmosfera

Parametri
Domeniu
Aer din sol

Benzen
Monixid
de
carbon(CO)
Monoxid de carbon
Concentratia in cos
Prelevator probe
Metode test si cerinte
Prelevator probe
Metode test si cerinte
specifice
Prelevator probe
Ghid de selectare,
utilizare si intretinere
Dioxine si furani
Prelevare probe
Dioxine si furani
Extractie si absorbtie
Dioxine si furani
Iderntificare
si
cuantificare
Pulberi,
total,
la
concentratii scazute
Metoda referintei
Pulberi,
total,la
concentratie
Scazuta
Validarea AMS
Emisie in aer
Aer ambiental
Aer ambiental
HCI, gazos
Prelevare probe si
pretratare gaz
HCI, gazos
Absortia compusului
gazoz
HCI, gazog
Analiza solutiei si
calculatie
Emisii
fugitive /difuze
Mercur
Mercur
Metoda
referintei
totale
Mercur
Validarea totala a
AMS
Metale metaloide
(cu exceptia Hg Sn)
Emisie in aer
Standarde ratificate
de CEN
Proiecte prin vot

public sau solicitare
publica
Emisie in aer
Aer ambiental
prEN 13538-1
Aer ambiental
prEN 13538-2
Aer ambiental
Emisie in aer
Emisie in aer
EN 1948-1: 1996
EN 1948-2: 1996
Emisie in aer
EN 1948-3: 1996
Emisie in aer
prEN 13284-1
Emisie in aer
EN 1911-1: 1997
Emisie in aer
EN 1911-2: 1997
Emisie in aer
EN 1911-3: 1997
Emisie in aer
Aer ambiental
Emisie in aer
prEN 13211-1
Emisie in aer
Emisie in aer
361
Anexe
Parametri
Domeniu
Metale metaloide
Pb- Cd- As- Ni
Oxizi de azot (NO2)
Oxizi de azot ( NO
NO2)
Concentratia in cos
Miros
prin
olfactometrie
dinamica
Carbon
organic,
gazos, total (FID)
Concentratie scazuta
Carbon
organic,
gazos total (FID)
Concentratie inalta
Carbon
organic,
gazos
Compusi individuali
Oxigen (O2)
Concentratia in cos
Ozon (O3)
Materii in suspensie
(<PM 10)
(<PM 2,5)
Asigurarea
calitatii
AMS Performanta si
cerinte
Asigurarea
calitatii
AMS
Validari periodice
Asigurarea
calitatii
AMS
Monitorizarea
operatiunii
Certificarea
sistemelor
pentru
AMS
Masurarea strategiei/
calitatii emisiei
Dioxid de sulf (SO2)
Dioxid de sulf (SO2)
Concentratia in
Vapori de apa (H2O
vapori)
Concentratia in cos
Aer ambiental
362
Standarde ratificate
de CEN
Proiecte prin vot

public sau solicitare
publica
Aer ambiental
Emisie in aer
Emisie in aer
Emisie in aer
prEN 12619
Emisie in aer
prEN 13526
Emisie in aer
Emisie in aer
Aer ambiental
Aer ambiental
prEN 12341
Aer ambiental
Emisie in aer
Emisie in aer
Emisie in aer
Emisie in aer
Emisie in aer
Aer ambiental
Emisie in aer
Emisie in aer
Anexe
7.5
Anexa V. Planul de actiune in caz de poluare
Un exemplu de plan de raspuns la incindent de poluare [cww/tm/148], as mentioned in

sectiunea 2.2.4.2, este detaliat aici. Informatia ceruta e generala., aplicabila tuturor locatiilor.
Tehnologii speciale sau caracteristici specifice pot cere informatii detaliate.
NAME AND ADDRESS OF COMPANY

NUMELE
SI ADRESA COMPANIEI
NATURE OF AFACERII
BUSINESS
NATURA
Data
DATE planului
OF PLAN
date deDATE
revizuit
REVIEW
Aprobat
APPROVED BY
Data
DATE
ENVIRONMENTAL
AUTHORITY
Autoritatea
de mediu
FIRE AUTHORITY
Pompierii
Politia
POLICE
Adm.
apelor
de canalizare
SEWAGE
UNDERTAKING
Furnizorul
de apa
WATER SUPPLIER
Autoritatea
locala
LOCAL AUTHORITY
Altele
OTHER
COPIES
TO
COPII
CATRE
NUMERE DE
CONTACT
TELEFON
PHONE IN
TIMPUL
NUMBERS
ORELOR
DURING DE
SERVICIU
OFFICE ANDSI IN
OUT OF
AFARA
ORELOR
DEOFFICE
SERVICIU
HOURS
CONTACT
COMPANIE
COMPANY
(INCONTACTS
AFARA
(OUT OF
ORELOR)
HOURS)
EMERGENCY
SERVICES
Servicii de urgenta
LOCAL
PolitiaPOLICE
locala
MEDICAL
ServiciulSERVICE
medical
ENVIRONMENTAL
Linia telefonicaHOTLINE
pentru mediu
Reglementari mediu
ENVIRONMENTAL
REGULATOR
Autoritatea
locala
LOCAL
AUTHORITY
Adm. canalizare
SEWAGE
UNDERTAKING
Furnizor
apa
WATER
SUPPLIER
Furnizor
gaze
GAS
SUPPLIER
Furnizor electricitate
ELECTRICITY
SUPPLIER
Contractor
deseuri
WASTE
DISPOSAL
CONTRACTOR
ConsultantADVICE
specialist
SPECIALIST
ContractoriCLEAN-UP
specialisti
epurare
SPECIALIST
CONTRACTORS
Director coordonator
MANAGING
DIRECTOR
Directorul
amplasamentului
SITE
MANAGER
Director de mediuMANAGER
ENVIRONMENTAL
Conducere
FOREMAN
HEAD
OFFICE
Contact
BirouCONTACT
Conducere
SITE AMPLASAMENT
DRAINAGE PLAN
PLAN DRENAJ
INVENTARUL PRODUSELOR
PETROLIERE,
CHIMICE
si al PRODUSELOR
OIL, CHEMICAL
AND PRODUCT
INVENTORY
CANTITATI
MAXIME PE PERIOADE DE VARF
MAXIMUM QUANTITIES AT PEAK TIMES
NUMELE COMERCIAL CHIMICALE LICHID/GAZ/PULBERE MARIMEA CONTAINERULUI CANTITATEA MAXIMA
TRADE NAME CHEMICAL LIQUID/GAS/POWDER CONTAINER SIZE MAXIMUM QUANTITY
363
Anexe
7.6
Anexa VI. Exemple de tratare a apei uzate i a gazelor de

ardere
Urmtoarele exemple ofer date de la staii de tratare a efluentului care au operat n diferite state
membre ale Uniunii Europene. Includerea lor, totui, nu implic automat c toate aceste staii i
echipamentul lor sunt BAT. Concluziile BAT sunt detaliate n Capitolul 4.
7.6.1 Informaii tehnice despre staiile de tratare a apei uzate (exemple)

[cww/tm/105]
Exemplu I
Producie
Anul de construcie
Funcia
Etapele
tehnologic
Exemplu II
amestec de producie, n
principal organic
1988
staie biologic turn cu
decantare final separat
pentru tratare chimic a apei
uzate
neutralizare
tratare biologic
decantare final
amestec de producie
1978
staie biologic turn cu
decantare final
stabilizare
neutralizare
tratare biologic
sedimentare
- dou rezervoare tampon:
procesului rvor tampon: V = 1500 m 3

- rezervor de neutralizare: V
3
=3m
- dou rezervoare de
V = 1500 m
- un rezervor tampon: V =
3
aerare:
V = 3000 m
fiecare
- rezervor de adncime,
diametru 14 m
1700 m
- trei bazine de neutralizare:
3
V = 25 m fiecare
- ase turnuri de tratare
biologic: V = 1600 m
fiecare, diametru 11 m
- ase rezervoare de
adncime:
V = 112 m
fiecare pentru decantare
final
Caracteristicile staiei
deshidratare nainte de
incinerare n afara terenului
centrifugare
evaporare
combustie
Datele procesului tehnologic

Debitul de ap uzat
[m 3 /d]
Debit de COD [tone/d]
Debit NH4-N
BOD5 [tone/d]
N organic [tone/d]
NO3-N [tone/d]
PO4-P [tone/d]
5280
3840
4.2
0.2
0.3
1.75
0.15
0.5
0.005
Consumabile
Intrare oxigen [tone/d]
Ageni
de
floculare
[tone/an]
Substane
nutritive
364
12.0
6.8
1.57
1.18
Anexe
[tone/an]
Energie electric pentru
staia de tratare a apei
uzate [MWh/an]
tratarea
nmolului
[MWh/an]
Abur pentru staia de
tratare a apei uzate
[tone/an]
Abur pentru tratarea
nmolului [tone/an]
Aer comprimat pentru
uzate [1000Nm 3 /an]
tratarea
nmolului
3
[Nm /an]
Exemplu I
Exemplu II
885
2581
38
105
1200
50718
1700
4750
17.6
Efecte inter-media
Nmol [tone nmol

uscat/d]
Nmol [kg nmol uscat pe
ton COD eliminat]
0.11
0.13
34
118
Indicatori de performan
Cantitate de ap uzat
[m 3 /d]
Eliminare COD [%]
Emisie COD [mg/l]
a
valoarea medie zilnic
Producie
Anul de construcie
Funcia
Etapele
tehnologic
procesului
4704
1882
53
81
616
132
Exemplul III
Exemplul IV
amestec de producie: produse

chimice, organice i anorganice mari
i fine
1972-74, extinderi 1979, 1981,
1985-6
staie biologic turn pentru tratare cu
ncrcare nalt i rezervor biologic
pentru tratare cu ncrcare redus
raclare
neutralizare
pre-decantare
stocare, stabilizare
denitrificare parial
etapa biologic 1 cu decantare
intermediar
etapa biologic 2 cu decantare final
flotare
tratarea gazului evacuat
tratarea nmolului
3
- neutralizare: V = 628 m
- opt pre-decantoare
industriale:
3
V = 480 m fiecare
- dou pre-decantoare
urbane:
3
V = 1950 m fiecare
- trei rezervoare
tampon:
3
V = 10000 m fiecare
- dou rezervoare
tampon:
3
V = 25000 m fiecare
- un rezervor tampon:
3
V = 15000 m
1978, extinderi 1994, 1999

staie biologic turn cu decantare
final
raclare
neutralizare
pre-decantare
etapa biologic 1
etapa biologic 2
decantare final
tratarea nmolului
- un rezervor tampon:
3
V = 15600 m
- un rezervor pentru
aerare:
3
V = 5000 m
3
- un bazin de aerare: V = 5500 m
- patru bazine de3 aerare:
V = 2000 m fiecare
- trei bazine 3de decantare:
V = 3500 m , diametru 40 m
fiecare
365
Anexe
Exemplul III
Exemplul IV
- un rezervor pentru
denitrificare
3
V = 10000 m
- patru turnuri biologice:
3
V = 13000 m fiecare
- patru decantoare
intermediare:
3
V = 1000 m fiecare
- bazin
de aerare 1: V = 11000
3
m
- bazin
de aerare 2: V = 25000
3
m
- ase rezervoare de3 adncime:
fiecare V = 1520 m , diametru
18 m
- patru rezervoare de
adncime:
3
fiecare V = 1520 m , diametru
20 m
- trei decantoare secundare
- dou rezervoare pentru
flotare: diametru 12 m
Tratarea nmolului
ngroare nmol
dou presri filtru
ngroare
condiionare cu var i fier
deshidratare mecanic cu
membran
presare filtru
combustia nmolului
Datele procesului tehnologic (partea industrial/urban)

65000 / 65000 (vreme uscata)
Debitul de ap uzat
3
[m /d]
Debit NH4-N
BOD5 [tone/d]
N organic [tone/d]
NO3-N [tone/d]
PO4-P [tone/d]
Debitul de ap uzat
65000 / 180000 (vreme umeda)
18000
150 / 40
26
3 / 2.5
0.6
80 / 20
5/1
3/-
2.1
1.6 / 0.8
0.07
[m /d]
Consumabile
180 (staie

Ageni de floculare [tone/an]
Substane nutritive [tone/an]
Energie electric pentru staia
de tratare a apei uzate
[MWh/an]
tratarea nmolului [MWh/an]
tratarea aerului uzat
[MWh/an]
Abur pentru staia de tratare a

apei uzate [tone/an]
nmolului [tone/an]
Aer comprimat pentru staia
biologic turn) / 30
(rezervor)
50
20
360
10.6
39558
4320
3644
145
2812
4241
3
199459
[1000Nm /an]
3
tratarea nmolului [Nm /an]
3220
Efecte inter-media
Nmol
366
[tone
nmol
77.25
7.9
Anexe
uscat/d]
Nmol [kg nmol uscat
pe ton COD eliminat]
Exemplul III
Exemplul IV
720
620
Indicatori de performan
148615
12269
87
91
107
106
Examplul V
Examplull VI
[m /d]
Eliminare COD [%]
Emisie COD [mg/l]
a
b
tratarea termic a gazului evacuat

Producie
Anul de construcie
Funcia
Etapele
tehnologic
procesului
amestec de producie: n principal

organic
1977
tratarea apei uzate pentru staiile de
producie chimice
neutralizare
pre-decantare
denitrificare
tratare biologic
decantare final
flotare
rcire
tratarea nmolului
- neutralizare:
3
V = 220 m / V = 110 m
3
3
- pre-decantare: V = 1000 m
- dou bazine de denitrificare:
3
V = 1500 m fiecare
- dou bazine de aerare:
3
V = 2500 m fiecare
- dou rezervoare de adncime:
diametru 14 m fiecare
Tratarea nmolului
ngroare
condiionare cu polielectrolit
centrifugare
uscarea nmolului
Datele procesului tehnologic
Debitul de ap uzat
[m 3 /d]
Debit NH4-N
BOD5 [tone/d]
N organic [tone/d]
NO3-N [tone/d]
PO4-P [tone/d]
Ageni
de
floculare
[tone/an]
Substane nutritive
amestec de producie: n principal organic

1974-76
denitrificare i tratare biologic
neutralizare
pre-decantare
denitrificare
decantare final
tratare biologic
- patru rezervoare de pre-decantare:
3
V = 750 m fiecare
- trei bazine tampon:
3
V = 9100 m
- bazin de aerare/denitrificare:
3
V = 28000 m fiecare
- 16 rezervoare de decantare,
diametru 15 m
pre-ngroare cu separatoare
deshidratarea excesului i saturarea altor
nmoluri
8500
60000
17.5
60
0.96
9.55
0.45
1.9
Consumabile
16
15-20
196.2
17
7.71
91
367
Anexe
[tone/an]
uzate [MWh/an]
tratarea nmolului
[MWh/an]
Abur pentru staia de
[tone/an]
nmolului [tone/an]
uzate [1000Nm 3 /an]
tratarea nmolului
[Nm 3 /an]
Examplul V
Examplull VI
4204
1163
625
3882
36
641
2380
120
356
337
39.5
166
Efecte inter-media
Nmol [tone nmol

uscat/d]
Nmol [kg nmol uscat pe
ton COD eliminat]
1.83
103
150
2000
Indicatori de performanta
8616
61359
[m /d]
Eliminare COD [%]
Emisie COD [mg/l]
a
84
87
255
120
Exemplul VII
Exemplul VIII
amestec de producie: n principal

organic
1977
pretratarea apei uzate n staia central
de tratare a apei uzate, tratarea apei
uzate n dou etape existnd tratare
biologic cu precipitarea simultan a
fosfatului i nitrificare ntr-o staie
apropiat
raclare
neutralizare
pre-decantare
tratare biologic
decantare intermediar
nitrificare
decantare final
- dou rezervoare de neutralizare:
amestec de producie: n principal organic
media zilnica
Producie
Anul de construcie
Funcia
Etapele procesului
tehnologic
raclare
neutralizare
etapa biologic 1 (cu oxigen pur)
etapa biologic 2
decantare final
3
- dou rezervoare tampon:
V = 4000 m fiecare
V = 380 m
- patru pentru pre-decantare:
V = 750 m fiecare
- trei bazine tampon:
368
1977-78
producie chimice i farmaceutice
V = 3100 m fiecare
Anexe
Exemplul VII
Exemplul VIII
- un decantor intermediar:
V = 4400 m
V = 9000 m fiecare
V = 5600 m fiecare
- un decantor intermediar:
diametru 20 m, suprafaa 300
2
m
- dou decantoare finale:
diametru 20 m fiecare, suprafaa
V = 1600 m fiecare
- dou decantoare finale:
V = 2400 m
300 m
pomparea nmolului n exces ctre
deshidratarea nmolului
Tratarea nmolului
tratarea extern a nmolului n exces
Datele procesului
3
Debitul de ap uzat [m /d]

Debit NH4-N
BOD5 [tone/d]
N organic [tone/d]
NO3-N [tone/d]
PO4-P [tone/d]
8000
20000
15
60
1.5
0.1
34
1.5
0.2
Consumabile
[MWh/an]
tratarea nmolului [MWh/an]
tratarea aerului uzat
[MWh/an]

Abur pentru tratarea nmolului
[tone/an]
Aer comprimat pentru staia de
30
60
2.1
37.5
12
6200
5155
675
2323
3261
[1000Nm /an]
Aer comprimat pentru tratarea
3
nmolului [Nm /an]

Efecte inter-media
Nmol [tone nmol uscat/d]

Nmol [kg nmol uscat pe ton
COD eliminat]
3
Cantitate de ap uzat [m /d]

Eliminare COD [%]
Emisie COD [mg/l]
a
tratarea termic a gazului evacuat
b
3.75
3.08
340
300
Date de performanta
5344
3549
83
98
411
56
369
Anexe
Producie
Anul de construcie
Funcia
Etapele procesului tehnologic
Tratarea nmolului
Debitul de ap uzat [m /d]
Examplul IX
amestec de producie: organic i anorganic
1974/75, extindere 1980/81
producie chimice
raclare
neutralizare
pre-decantare
etapa biologic 1
etapa biologic 2
decantare final
flotare
tratarea gazului evacuat
- rezervor de3 neutralizare:
V = 240 m
- dou rezervoare
tampon:
3
V = 5000 m fiecare
- dou pentru3pre-decantare:
V = 3000 m fiecare
3
- bazin de aerare 1: V = 6000 m
- dou decantoare2intermediare:
suprafaa 500 m
3
- bazin de aerare 2: V = 8000 m
- ase rezervoare de adncime:
diametru 15 m
- dou celule de flotare:
diametru 10 m
pomparea nmolului n exces ctre tratare
extern
Date de proces
36000
35

Debit NH4-N
BOD5 [tone/d]
20
N organic [tone/d]
1
NO3-N [tone/d]
PO4-P [tone/d]
Consumabile
35
12.87
30

de tratare a apei uzate [MWh/an]
11107
Energie electric pentru tratarea

nmolului [MWh/an]
219
Energie electric pentru tratarea

aerului uzat
[MWh/an]

788
1615
Abur pentru tratarea nmolului

[tone/an]
Aer comprimat pentru staia de
1183
[1000Nm /an]
Aer comprimat pentru tratarea
3
nmolului [Nm /an]

Efecte inter-media
Nmol [tone nmol uscat/d]
370
4.73
Anexe
Examplul IX
Nmol [kg nmol uscat pe ton
250
COD eliminat]
Indicatori de performan b
22700
Cantitate de ap uzat [m /d]

Eliminare COD [%]
Emisie COD [mg/l]
95
44
a
tratarea termic a gazului evacuat cu crbune activ
b
7.6.2 Informaii despre deversarea apei uzate (exemple)

[cww/tm/160]
Exemplul X
Producie
Etapele procesului
tehnologic
Exemplul XI
ingrediente farmaceutice active i

intermediare
raclare
neutralizare
denitrificare
tratare biologic, dou etape
microsortare
Faciliti de pretratare
Faciliti pentru
situaii de urgen
facilitate de tratare biologic adiional
produse chimice, farmaceutice

anorganice fine
ap uzat cu ncrctur n principal
anorganic:
- neutralizare
- precipitare, floculare, sedimentare
ap uzat cu ncrctur organic
relevant tratat n afara terenului
oxidare umed (H2O2/sare de fier)
pentru afluent (reducerea COD)
faciliti de tratare i retenie
adiional
V = 3800 m
Tratarea aerului uzat

Cantitatea de ap
faciliti nchise, cu excepia etapelor

biologice
3800
i V = 1800 m
3500
uzat [m /d]
a
COD
BOD5
NH4-N
total N anorganic
total N
total P
TF
TD
TA
TL
TM
a
media zilnica
Producie
Etapele
tehnologic
procesului
Faciliti pentru situaii
input
[mg/l]
1600
1100
30
40
4.2
output
[mg/l]
100
7
2
20
25
0.5
2
1
1-8
1-8
1.5
randament
[%]
94
>99
93
input
[mg/l]
150
49
output
[mg/l]
40
20
37.5
88
15
3,8
15
0.3
Exemplul XII
produse chimice organice i anorganice
mari, polimeri, colorani, ingrediente
farmaceutice i intermediari, ap uzat
urban (13%)
neutralizare
sedimentare
tratare biologic
decantare final (sedimentare)
curire (amoniac din aflueni)
extracie (aflueni pentru producia de
pesticide
precipitarea metalelor grele
posibilitatea de a izola dou rezervoare de
ingrediente
colorani
Exemplul XIII
farmaceutice,
randament
[%]
pesticide,
neutralizare
sedimentare
staie biologic turn cu decantare final
adsorbia GAC central (aflueni pentru
producia de produse nitroaromatice
clorinate cu ncrctur AOX nalt),
regenerare pe loc
3
facilitatea de retenie 12000 m
371
Anexe
de urgen
Cantitatea
de ap uzat
3
[m /d]
a
aerare
3
volum de retenie 60000 m
etape biologice nchise
faciliti biologice nchise

combustia aerului uzat
11000
430000
input
[mg/l]
1050
500
27
COD
BOD5
NH4-N
total anorganic N
total N
total P
9
AOX
TF
TD
TA
TL
TM
a
media zilnica
b
96 % cand se considera un pretratament
c
99 % daca se considera un pretratament
output
[mg/l]
112
7
22
22
randament
[%]
91
98.6
19.5
0.5
94
input
[mg/l]
160
4.2
50
1.1
2
2
2
8
1.5
Examplu XIV
output
[mg/l]
18
1
0.9
28
randament
[%]
b
89
78
44
0.13
0.16
2
1
3
85
Examplu XV
Producie
polimeri, fibre, nlbitori optici,

detergeni, ingrediente farmaceutice
Etapele procesului
tehnologic
neutralizare
decantare preliminar
tratare biologic: biofiltre, nmol activ
rezervor
decantare final
sedimentarea rinilor naturale n

aflueni
distilarea afluenilor din produciile
farmaceutice cu reciclarea solventului
Faciliti pentru
situaii de urgen
rezervor (uri) de retenie V = 9500 m
Cantitatea de ap
14700
combustia gazului uzat din biofiltre i

ngroarea nmolului
stabilizatori uori, antioxidani,

inhibitori ai coroziunii, aditivi,
stabilizatori
neutralizare
separare petrol-ap
floculare, decantare
denitrificare
tratare biologic n dou etape
decantare final
flotare
precipitare-floculare-sedimentarefiltrare (afluentul din producia
organic)
distilarea (afluentul din producia
aminic)
dou rezervoare tampon V = 250 m
biofiltru
combustia gazului uzat
ngroare
1300
uzat [m /d]
a
COD
BOD5
NH4-N
total anorganic N
total N
total P
AOX
TF
TD
TA
TL
TM
a
media zilnica
Producie
Etapele
372
procesului
input
[mg/l]
2300
920
output
[mg/l]
350
18
randament
[%]
85
98
input
[mg/l]
4750
2430
output
[mg/l]
220
18
randament
[%]
95.4
99.3
65
89
88
14.7
83.3
4.4
0.4
0.5
0.16
2
2
8
2
88.4
60
16
1.5
1.5
0.25
3
5
12
8
90.6
83.3
Exemplu XVI
produse chimice de specialitate organice i
anorganice
neutralizare
Exemplu XVII
ingrediente
farmaceutice,
produse chimice organice fine
neutralizare
vitamine,
Anexe
tehnologic

de urgen
Cantitatea
de ap uzat
3
[m /d]
a
COD
BOD5
NH4-N
total anorganic N
total N
total P
AOX
TF
a
media zilnica
Producie
Exemplu XVI
denitrificare
tratare biologic cu decantare final
integrat
oxidarea umed cu H2O2 a afluenilor din
producia de fungicide
oxidarea afluenilor coninnd Na2S
concentrarea afluenilor coninnd acid
sulfuric
precipitarea afluenilor coninnd Ni i Ni
reutilizabil
3
faciliti de retenie V = 18000 m
biofiltru pentru gazul uzat din rezervoarele
tampon, decantare final i ngroarea
nmolului
4300
faciliti de retenie V = 23000 m

faciliti pentru tratarea cu crbune activ
staie biologic nchis i rezervoare
tampon
bioepurator de gaze
5750
output
[mg/l]
68
9
randament
[%]
96
99
input
[mg/l]
1740
890
output
[mg/l]
98
5
randament
[%]
94.4
99.4
35
3.7
89.5
45
2.7
94
0.7
0.3
2
86
0.9
0.4
87
Exemplu XVIII
colorani textili, intermediari, plastice, rini
neutralizare
sedimentare
staie biologic turn cu decantare final
integrat
reciclarea acidului nitric din aflueni

filtrare extracie curire

de urgen
rezervoare
de retenie V = 10000 m
3
7500 m
faciliti nchise
Cantitatea
de ap uzat
3
[m /d]
16000
COD
BOD5
NH4-N
total anorganic N
total N
total P
AOX
TF
TD
TA
TL
TM
precipitarea Hg i Ni din aflueni

curirea afluenilor coninnd concentraii
mari de AOX i solveni
input
[mg/l]
1750
820
Etapele procesului
tehnologic
Exemplu XVII
tratare biologic cu denitrificare
decantare final
i V =
input
[mg/l]
620
280
output
[mg/l]
107
7
Randament
[%]
83
97.5
42
24
43
1.6
1.2
2
2
1
19
Exemplu XIX
colorani organici i intermediari, nlbitori
optici, antimicrobieni, ap uzat urban
(50%)
neutralizare n dou etape
tratare biologic n dou etape cu
denitrificare/nitrificare
decantare final
oxidare umed la presiune cental nalt
pentru aflueni cu ncrctur TOC
recalcitrant
curirea amoniacului
precipitarea Cu din efluent din oxidarea
umed
precipitarea metalelor grele din civa
aflueni
adsorbia afluenilor speciali
extracia afluenilor speciali, concentrarea
la oxidare umed
NF de la aflueni de la colorani
producia (concentrarea la oxidare umed,
rafinarea la staia de tratare a apei uzate)
3
rezervoare de retenie V = 6000 m
faciliti nchise, cu excepia tratrii
biologice i decantrii finale
gaz uzat cu plasmogen (ozon, ionizare)
11000
input
[mg/l]
1000
370
152
153
output
[mg/l]
250
6
13
18
Randament
[%]
b
75
98.4
91.5
88
7
8.5
1.1
1.7
2
1-4
1-32
4-32
1.5
84
80
373
Anexe
a
b
media zilnica
89 % daca se considera oxidarea la umed
Exemplu XX
Producie
Etapele procesului
tehnologic
Faciliti pentru
situaii de urgen
Cantitatea de ap
vitamine, intermediari
neutralizare
decantare primar, crbune activ
esenial
biofiltre
staie pentru nmol activ, nitrificare,
denitrificare
decantare final
oxidare umed la presiune joas
pentru aflueni coninnd TOC
recalcitrant
evaporarea apelor uzate cu
ncrctur organic mare i
incinerarea ulterioar a reziduului
distilarea solventului, reutilizarea
extracia TOC recalcitrant din aflueni
hidroliza afluenilor coninnd TOC
recalcitrant
3
rezervoare de retenie V = 10000 m

posibilitatea de a izola i opri un bazin
tratarea gazului evacuat cu adsorbie
GAC
faciliti nchise
8000
uzat [m /d]
a
COD
BOD5
NH4-N
total anorganic N
total N
total P
AOX
TF
TD
TA
TL
TM
a
media zilnica
b
Kjeldahl-N
input
[mg/l]
3300
1400
100
100
b
155
5
1.1
output
[mg/l]
167
7
5
7
b
23
0.9
0.13
2
1-2
1
1
1.5
randament
[%]
95
99.5
95
93
85
82
88
7.6.3 Informaii despre sistemele de tratare a apei uzate de pe intreg

amplasamentul (exemple)
Examplul XXI
Exemplul XXI descrie un amplasament de industrie chimic n Finlanda care este folosit n
comun de cinci companii de industrie chimic (A-E), caracteristicile produciei lor fiind:
Compania
A
374
Producia principal
Capacitatea
[tone/an]
Produse petroliere si lubrifianti
Anexe
B
C
D
E
Plastic si petrochimie
poliester
Agenti de plasticizare
PVC
EPS (polistiren incapsulat)
SB-latex
max. 20000
max. 30000
70000-90000
40000
17000
Toate companiile au stabilit sau stabilesc sisteme de management de mediu standardizat ISO
14001.
Situaia este ilustrat n fig. 7.5.
Informaiile privind debitele de ap uzat i tehnicile de tratare i eficien sunt detaliate n
tabelul 7.2.
Curs de ap
uzat
Tehnici de
tratare
Cantitatea de
ap uzat
3
WW-1 + WW-4
WW-2 + WW-3
tratare
GAC,
regenerare;
pretratare prin
API,
filtrarea
nisipului
tratare
biochimic,
urmat
de
tratarea
nmolului,
incinerare;
pretratare prin
curire, cteva
API, floculare,
flotare
D-1
WW-6 (D-3)
WW-7 (D-4)
WW-8 (D-5)
[m /h]
10000
2000
Concentraia
la intrare
[mg/l]
88
16-20
240
Indicator de
performan
[%]
COD: 300-400
fenoli: 5
COD: <100
fenoli: 1-2
COD: 67-75
fenoli: 60-80
COD: 500-900
fenoli: 30
COD: <100
fenoli:
0.02-0.04
COD: 80-89
fenoli: >99.8
12000
tratare
biochimic
curire
sedimentare,
floculare,
precipitare,
tratare biologic
aerob,
sedimentare ca
decantare final
Concentraia
la ieire
[mg/l]
COD: 870
COD: <100
fenoli: 1-2
COD: 118
VCM: 100-200
VCM: 0.20
COD: 86.5
VCM: >98
COD: 99.1
BOD7: 98.8
TSS: 99.7
stiren: 99.3
fosfor:
98.4
Tablul 7.2: Debite de ap uzat i detaliile tratrii n amplasamente chimice complexe (exemplul
XXI)
375
Anexe
Company
Compania
A
A Rafinarea
Compania
petrolului
A Oil
Rafinarea
refinery
petrolului
E
V
D
I
A
S
C
C
U
H
A
A
R
R
EG
CompaniaA:
Company
WWTP
A WWTP
WW-1,
WW-1
hidrocarburi,
Hydrocarbons,
COD,phenols
fenoli
COD,
Tratament
GAC treatment
CAG
D-1
Tratare
Biochemical
biochimica
treatment
WW-2
WW-2,
Hydrocarbons,
hidrocarburi,
COD, phenols
COD, fenoli
Oil skimmer
Racleta
ulei
Stripping
Stripare
WW-3
E WW-3, fenol,
Phenol
COD
V
COD
D
A
I
C
S
U
C
rainwater
Apa
pluviala
H
A
D-2
A
R
R
E
CompaniaB B
Company
Petrochimicale
WW-4
WW4,
WW-4,
benzen,
benzene,
benzen,
hidrocarburi
hydrocarbons
hidrocarburi
Petrochemicals
CompaniaB B
Company
Plastice
Plastics
Company
CompaniaDD
CompaniaEE
Company
Polistiren
Polystyrene
SB-latex
SB-latex
G
E
CompaniaCC
Company
Polistiren /
Polyester /
agenti de
Plastizing
plastifiere
agents
WW-5
VOC
Incinerare
Catalytic
ww
incineration
catalitica
ww
WW-8
Company
CC
Compania
COD, BOD,
TSS,
styrene
stiren
PVC
PVC
WW-6
COD
Tratament
Biological
treatment
biologic
D-3
WW-7
COD, TSS,
VCM
Biochemical
Tratament
treatment
biochimic
VCM
VCM
stripping
stripare
D-4
D-5
DISCHARGE
EVACUARE
Figura 7.5: Situaia produciei chimice n amplasamente complexe (exemplul XXI)
Exemplul XXII
Tratarea central a apei uzate de la un amplasament chimic producnd chimicale fine organice i
anorganice, cum ar fi produse farmaceutice, pesticide i acid fluorhidric.
Cantitatea de ap uzat: circa 300 m 3 /h
Tratarea apei uzate const n:
376
neutralizarea n trepte cu var la pH 9,5 pentru a precipita fluorura, sulfatul i metalele

grele, floculare i sedimentare
aerarea nmolului activ cu ncrcare nalt cu decantare
aerarea nmolului activ cu ncrcare sczut cu decantare
Anexe
a treia etap de tratare biologic, tratarea biologic a solvenilor bicarbonici pentru a

nltura COD refractar, fenolii i AOX
purificarea aerului uzat cu adsorbia GAC, tratare n continuare prin incinerare
deshidratarea nmolului, nmol trimis la industria cimentului.
Emisii:
COD:
123 mg/l
BOD5:
13 mg/l
fenoli:
0,5 mg/l
AOX:
1,1 mg/l
N total: 16 mg/l
Staia central de tratare a apei uzate este ilustrat n Figura 7.6.
377
Anexe
Return
aeration 1
Recirculare
spreto aerare
Apa
pluviala
Rain
and si de
racire
cooling
water
Storage
tank
Rezervor
sedimentare
20000
m3
20
000 m3
GAC filter
Filtru
GAC
Rezervor
Sedimentation
sedimentare
tank
Apa de proces
Process water
Rezervor
de intrare
Entry tank
/
/ pre-neutralizare
pre-neutralisation
Neutralisation
Neutralizare
Etapa1 1
Step
Step 22
Etapa
Ingrosare
Thickener
Recircularea
Recircularea
namolului
1 1
Sludge
recycling
namolului
2 2
Sludge
recycling
Aerare 11
Aeration
Decantor 11
Clarifier
Aeration
Aerare 2 2
Excess
sludge
Namol
in exces
1 1
Decantor
Clarifier 22
Biologia
Biocarb
puratorului
carrier
biocarb
biology
Excess
sludge2 2
Namol
in exces
AirCompresor
compressor
aer
Lime
milk
Preparare
preparation
lapte de var
Sludge
basin
Bazin namol
Pure
oxygen
Oxigen
pur
Sludge
dewatering
Deshidratare
namol
Figura 7.6: Tratament central pentru apa uzata pentru produsele farmaceutice si pesticide produse pe amplasament
378
Anexe
7.6.4 Exemple de deversri de metale grele

[cww/tm/160]
Urmtorul tabel 7.3 conine concentraiile de metale grele din 23 deversri de ap uzat.
Valorile date sunt medii anuale ale unor eantioane amestecate de 24 de ore; cele n paranteze
drepte sunt cele mai mari valori gsite. Concentraiile sunt obinute la punctul final de
deversare, dup tratarea la surs, fr diluare cu ap de ploaie sau ap de rcire. Ele depind de
partea de metale grele din totalul amestecului de ap uzat.
379
Anexe
(Instalatia nr.)
Caracterizare
(1)fara
unitate
biologica centrala
(2)fara
unitate
biologica centrala
(3)fara
unitate
biologica centrala
(4)fara
unitate
biologica centrala
(5)fara
unitate
biologica centrala
(6)fara
unitate
biologica centrala
(7)fara
unitate
biologica centrala
(8)fara
unitate
biologica centrala
(9)cu
unitate
biologica centrala
(10)cu
unitate
biologica centrala
(11)cu
unitate
biologica centrala
(12)fara
unitate
biologica centrala
(13)cu
unitate
biologica centrala
(14)cu
unitate
biologica centrala
(15)cu
unitate
380
Hg
[g/l]
[maximum]
0.32
[1.96]
Cr
[g/l]
[maximum]
Zn
[g/l]
[maximum]
4
[27]
Cu
[g/l]
[maximum]
Ni
[g/l]
[maximum]
[20]
Cd
[g/l]
[maximum]
0.057
[0.4]
Pb
[g/l]
[maximum]
[7]
As
[g/l]
[maximum]
[1]
1.01
[2.82]
[10]
30
[180]
54
[230]
50
[100]
0.395
[1.2]
[32]
4
[28]
0.23
[0.7]
[40]
60
[180]
145
[470]
20
[180]
0.276
[3.8]
0.50
[3.6]
[60]
158
[540]
100
[100]
0.84
[2.95]
[20]
10
[20]
0.10
[0.3]
40
[60]
0.2
[0.6]
[6]
[20]
74
[380]
30
[180]
0.083
[1.0]
10
[36]
30
[120]
80
[190]
174
[490]
60
[280]
0.833
[8.2]
10
[16]
0.01
[0.2]
5
[70]
[7]
[0.2]
[20]
10
[40]
61
[190]
20
[50]
0.023
[1.0]
[12]
[20]
[10]
30
[70]
[20]
[38]
0.02
[0.35]
10
[60]
10
[90]
111
[230]
20
[90]
0.031
[0.8]
20
[110]
0.11
[2.3]
[10]
20
[95]
18
[40]
10
[20]
0.042
[0.3]
[18]
3
[9]
[0.1]
[8]
4
[20]
[50]
0.012
[0.1]
[10]
0.01
[0.1]
20
[50]
50
[85]
117
[360]
30
[70]
0.212
[1.3]
[16]
Anexe
(Instalatia nr.)
Caracterizare
biologica centrala
(16)cu
unitate
biologica centrala
(17)cu
unitate
biologica centrala
(18)cu
unitate
biologica centrala
(19)cu
unitate
biologica centrala
(20)cu
unitate
biologica centrala
(21)cu
unitate
biologica centrala
(22)cu
unitate
biologica centrala
(23)cu
unitate
biologica centrala
Hg
[g/l]
[maximum]
Cr
[g/l]
[maximum]
Ni
[g/l]
[maximum]
Zn
[g/l]
[maximum]
Cu
[g/l]
[maximum]
Cd
[g/l]
[maximum]
Pb
[g/l]
[maximum]
As
[g/l]
[maximum]
[0.1]
[5]
[13]
13
[390]
[30]
0.006
[0.1]
[10]
[1]
0.09
[1.3]
[13]
20
[70]
0.018
[0.3]
[7]
0.01
[0.1]
0.16
[0.8]
0.45
[1.2]
64
[150]
0.49
[1.6]
4
[29]
0.064
[1.61]
[7]
0.05
[0.3]
50
[130]
23
[60]
[20]
0.017
[0.4]
10
[30]
613
[1350]
[50]
0.106
[0.6]
10
[34]
<0.17
2.7
34
39
38
<0.3
<2.6
Tabelul 7.3: Niveluri de emisie pentru metale grele in punctul final de descarcare
[cww/tm/160]
381
Anexe
7.6.5 Exemple de uzine pentru tratarea gazelor de ardere

Examplul 1
Pentru procesarea gazelor de ardere din industria chimica, cteva companii au dotari comune.
Gaze de ardere
Metoda de tratare
Arderea
reziduurilor
lichide
din
WWTP
biologic
Gaz industrial de la
producerea fenolului
Emisii fugitive de la
producerea
hidrocarburilor
aromatice
producerea PVC
Compania X
(producatoare de latex)
producerea polistirenului
ESP si epurator de gaze

umede
Ardere
Ardere
Adsorbtie GAC
Emisie (mg/Nm3)
SO2 : 500
CO : 250
HCl :
1
Hidrocarburi:
14 - 15
Hidrocarburi:
5-6
Hidrocarburi:
99,5
Hidrocarburi:
aprox. 99
Monomer VC:
0-5
Distrugere termica
Distrugere termica
Reducere (%)
95
VOC: 25
VOC:aprox. 95
Productia:
produse plastice si petrochimice

produse petroliere si lubrifianti
poliester
agen]i de plastifiere
PVC
Latex SB
polistiren capsulat.
Examplul 2
Tratarea gazelor reziduale provenite din ardere.
Sistemul de tratare consta din :
epurator de gaze Venturi cu solutie alcalina care ndeparteaza acidul clorhidric (HCl), unii
compusi gazosi si parti din combustibilii solizi. Solutia acida din epurator este neutralizata
cu oxid de calciu, partile solide sunt ndepartate din solutie cu ajutorul aditivilor si a
agentilor de sedimentare.
epurator de gaze cu curgere radiala care ndeparteaza bioxidul de sulf (SO2) cu ajutorul unor
solutii alcaline sau de oxid de calciu / suspensie
ESP umed, reziduurile solide sunt depuse in depozite permanente.
Nivelurile de emisie sunt:
PM:
SO2:
CO:
HCl:
dioxine:
382
2-12 mg/Nm3
58-84 mg/Nm3
2-55 mg/Nm3
7-22 mg/Nm3
0.007-0.02 ng/Nm3 TEQ
Anexe
Exemplul 3
SCR cu eficienta mare pentru controlul continutului mare de NOx initial
[Comentarii franceze privind Proiectul 2 ]
Productie
Materiale abrazive de mare performanta pentru producerea pietrelor

de polizor si smirghel .
Proces de productie
Procesul Norton SG care foloseste acid azotic si care emite gaze de

ardere azotoase puternic concentrate..
Debit de gaz evacuat 800 Nm3/h, concentratie NOx de 1000 ppm
Procesul SCR
Scrubere cu peroxid/apa , conversia NOx in acid azotic
cheltuielile de investitie si de functionare par sa fie mai rezonabile
nu mai exista ape uzate care polueaza
mod de lucru si intretinere a SCR mai usor

In primul rind, gazul (70-900C) este diluat pentru a reduce
concentratia de NOx la mai putin de 5000 ppm . Amestecul este
incalzit la aprox. 2400 C , cantitatea stoichiometrica de NH3 (NH3/NOx
de pina la 1.24) este spreiata ca solutie amoniacala de 25% .
Amestecul trece peste un pat catalitic din granule . In final , gazele
reziduale sunt din nou diluate cu aer cu un factor > 10 (reducerea
concentratiei de NOx de la 200 mg/Nm3 la 20 mg/Nm3) pentru a
elimina orice urma de culoare din gazele de ardere .
Conditii
Modul ales de diminuare a NOx
Procesul alternativ de reducere
Motivarea deciziei in favoarea
SCR
Procesul de reducere
Temperatura catalizator in amonte

Concentratie NOx in aval
Concentratie NOx dupa diluare
Raport NH3/NOx(mol/mol)
PierderNH3
Conversie NOx
Indicatorii de performanta
215-225 C
1240-1450 ppm
50-100 ppm
1.17-1.24
Pana la 15 mg/Nm3
93.1-96.2 %
Costuri
Cheltuieli cu investitia
Echipament si proces tehnologic
proiectare
Cheltuieli anuale pentru functionare
Cheltuieli totale
2.4 milioane FFR

1.755 milioane FFR
0.645 milioane FFR]
2176 FFR/t de NOx transformat
5182 FFR/t de NOx redus
383
Anexe
7.7
Anexa VII. Legislatia statelor membre privind apa

reziduala si gazele de ardere provenite din sectorul
chimic
Anexa VII stabileste limitele de emisie din sectorul chimic privind apa reziduala si gazele de
ardere din statele membre. Retineti ca in spatele cifrelor s-ar putea sa existe diverse criterii
referitoare la : durata medie, conditii de referinta, tehnica esantionarii, masuratori si analize,
metode pentru testarea cedarii.
1. AUSTRIA
Emisiile in aer
In Austria, nu exista o legislatie speciala privind standardele de emisii pentru emisiile de aer din
industria chimica. In general, "Gewerbeordnung " (BGBI, 194/1994) reglementeaza licenta
uzinelor chimice , ceea ce inseamna ca uzinele trebuie sa fie "state -of-the-art" in ceea ce
priveste performantele lor.
Standardele de emisii pentru emisiile de aer din industria chimica se bazeaza pe
"Instructiuni tehnice germane privind calitatea aerului" (TA- Luft).
Instalatiile de ardere sunt reglementate prin "Feuerungsanlagenverordnung" (BGBI. II
1997/331), exceptind cazanele cu abur, inclusiv cazanele recuperatoare, arzatoare de gaze de
combustie, turbinele cu gaze si motoarele cu combustie interna.
Standardele de emisii pentru centralele cu cazane sunt reglementate prin
"Luftreinhaltegesetz fur Kesselanlagen" (BGBI, 1988/380 i.d.F. BGBI, 1993/185, BGBI. I
1997/115, BGBI. I 1998/158) si "Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " (BGBI, 1989/19
i.d.F. BGBI, 1990/134, BGBI, 1994/785, BGBI. II 1997/324).
Ordin pentru instalatiile de de ardere (BGBI. II 1997/331)
Acest Ordin reglementeaza emisiile din instalatiile de ardere cu un randament termic nominal de
50 kw sau mai mare . Acest ordin se bazeaza pe paragraful 82 Abs.1 din Gewerbeordnung .
Conform celor mentionate mai sus , cazanele cu abur , cazanele recuperatoare, arzatoare de
gaze de combustie, turbinele cu gaze , motoarele cu combustie interna , si uzinele care folosesc
reziduurile drept combustibil nu sunt reglementate prin aceasta ordonanta .
Ordinul pentru instalatiile de combustie furnizeaza standarde de emisie in functie de
combustibilul utilizat si de randamentul termic .
Standardele de emisie pentru instalatiile care folosesc cocs si carbune , furnalele care
folosesc ulei si instalatiile de ardere care folosesc combustibil gazos sunt prezentate in
sectiunea urmatoare .
a) Instalatii cu ardere pe huila si cocs
Standardele privind emisiile pentru furnalele care folosesc huila sau cocs
Capacitate a [MW]
Pollutants
>0.35-1
>12
>210
>10-50
>50
0.35
Pulberi
[mg/m]
150
150
150
50
50
50
SO2
[mg/m]
400
200
CO
[mg/m]
1000
1000
150
150
150
150
NOx
[mg/m]
400
400
400
350
100
a
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a
combustibilului.
Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de
101,3 kPa si un continut de oxigen de 6 % n gazul ars.
384
Anexe
b) Instalatii cu ardere pe pacura

Sunt 4 tipuri diferite de pacuri de ncalzire n Austria. Continutul de sulf este dat mai jos
conform " Verordnung uber den Schwefelgehalt von Heizolen" (BGBI. 1989/94 i.d.F BGBI.
1994/545). Urmatoarele tabele prezinta continutul de sulf maxim din diferitele tipuri de
pacura de ncalzire din Austria.
Maximul de sulf continut de diferite tipuri de pacura
Tipul de ulei de ncalzire
Continutul de sulf maxim
Pacura pentru ncalzire extra

usoara
Pacura pentru usoara
0.10 wt.-%
Pacura pentru medie
0.60 wt.-%
pacura
1.00 wt.-%
0.20 wt.-%
Pentru instalatiile de ardere de cea mai mica capacitate , calitatea pacuralor de incalzire ce
se folosesc are restrictii. Pacura de incalzire cu continut mai mare de sulf pot fi folosite in
instalatii cu capacitate de putere mai redusa , daca nivelul emisiei de SO2 , din tabelele
urmatoare, este garantat prin luarea de alte masuri.
Capacitatea de putere n cazul utilizarii diferitelor tipuri de pacura de
ncalzire
Capacitateaa
0.07 MW
>0.075 MW
510 MW
>10 MW
Pacura
extra usor
extra usor
usor
extra usor
usor
mediu
orice tip de ulei de ncalzire
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din

caldura datorata valorii calorice a combustibilului
Unele standarde de emisie sunt diferite pentru diferitele tipuri de pacura de ncalzire.
Urmatoarele patru tabele prezinta Standardele privind emisiile de praf, SO2 ,CO si NOx in
uzinele care ard pacura.
Standardele privind emisiile de praf [mg/Nm3] atunci cnd se foloseste pacura drept
combustibil
Capacitatea a [MW]
Combustibil
>230 MW
>3050 MW
>50 MW
Pacura extra usoara
30
30
30
Pacura usoare
50
35
35
Pacura medium
60
50
35
Pacura grea
60
50
35
a
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata
valorii calorice a combustibilului.
Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea
de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % n gazul ars.
Standardele privind emisiile de SO2 si CO raportate la randamentul termic al instalatiilor de

ardere .
385
Anexe
Standardele privind emisiile de SO2 (mg/ Nm3) atunci cnd se foloseste pacura drept
combustibil
Capacitate a [MW]
Poluant
>50300 MW
>300 MW
SO2
350
200
a
Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea
de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % n gazul ars.
Standardele privind emisiile de CO [mg/Nm3] atunci cnd se foloseste pacura drept
combustibil
Capacitatea a [MW]
Poluant
>1 MW
1 MW
CO
100
80
a
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura

datorata valorii calorice a combustibilului.
Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la
presiunea de 101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % n gazul ars.
Pentru NOx, standardele de emisie sunt diferite pentru diferitele tipuri de pacura de ncalzire.
Randamentul termic este criteriul principal in standardul de emisie.Urmatorul tabel indica
diferitele standardele privind emisiile de NOx.
Standardele privind emisiile de NOx [mg/Nm3] atunci cnd se foloseste pacura drept
combustibil
Capacitatea a [MW]
Combustibil
>310 MW
>1050 MW
>50 MW
3 MW
Pacura extra usoara
150
150
150
100
Pacura usoara
450
400
350
100
Pacura medie
450
450
350
100
Pacura grea
450
450
350
100
a
combustibilului
Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa si un
continut de oxigen de 3 % n gazul ars.
c) Instalatiile cu alimentare cu gaz

Pentru uzinele care folosesc combustibili gazosi ( gaz natural sau gaz de sonda lichefiat ) ,
standardele privind emisiile de NOx si CO sunt furnizate numai de
" Feuerungsanlagenverordnung ".
Poluant
CO
[mg/Nm3]
NOx
3
[mg/Nm ]
Standardele privind emisiile pentru combustibili gazosi

Capacitate a [MW]
Combustibil
>3 MW
3 MW
80
80
Gaz natural
80
80
Gaz petrol lichefiat
120
100
Gaz natural
160
130
Gaz de petrol lichefiat
combustibilului.
Standardele privind combustibilii lichizi raportati la gazele reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de
101,3 kPa si un continut de oxigen de 3 % n gazul ars.
In cazul instalatiilor de ardere cu procesare la temperaturi inalte, sunt permise emisii mai
ridicate de NOx. Pentru utilizare de gaz natural se accepta 200 (mg/ Nm3) NOx, iar pentru
386
Anexe
gaz de petrol lichefiat se accepta max. 260 (mg/ Nm3) NOx. Cerinta de a masura continuu
poluantii diferiti depinde de tipul de combustibil si de capacitatea instalatiei
Limitele deasupra carora este necesara masurarea continua
Poluant
Combustibil
Solid
Lichid
Gazos
Pulberi
>10 MW
>10 MW
-
CO
>10 MW
>10 MW
>10 MW
SO2
>30 MW
>50 MW
-
NOx
>30 MW
>30 MW
>30 MW
Ordinul a intrat in vigoare din 01.06.1998. Instalatiile de ardere care au fost modernizate
inainte de aceasta data , trebuie sa se incadreze in valorile emisiilor impuse de acest ordin in
cinci ani, sau daca depasesc aceste valori nu mai mult de 50%, ele sunt obligate sa-si
mentina limitele de emisie nca opt ani.
Documente si ordonante privind mentinerea calitatii aerului in cazul Cazanelor cu abur
(Clean Air Act and Clean Air Ordinance for Steam Boilers) (LRG-K si LRV-K)
In Austria, emisiile de la centralele cu cazane cu abur si de la cazanele recuperatoare sunt
reglementate prin "Luftreinhaltegesetz fur Kesselanlagen" (BGBI, 1988/380 i.d.F. BGBI,
1993/185, BGBI. I 1997/115, BGBI. I 1998/158) si ordonanta
"Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " (BGBI, 1989/19 i.d.F. BGBI, 1990/134,
BGBI, 1994/785, BGBI. II 1997/324). Standardele privind emisiile de praf, SO2, CO si
NOx datorate
" Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " depind de tipul de combustibil cit si de
randamentul termic al instalatiei.
Combustibil
b
Standarde privind emisia de praf [mg/Nm3]

Capacitatea a [MW]
<2 MW
230 MW
3050 MW
150
50
5
5
30
30
50
35
60
50
60
50
>50 MW
Solid
Gazos
Pacura extra usoara
Pacura usoara
Pacura mediu
Pacura
a
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura
b
Lemnul este exclus
5
30
35
35
35
datorata
Standarde privind emisia de SO2 [mg/Nm3]

Combustibil
1050 MW
Capacitatea a [MW]
50300 MW
400
200
350
>300 MW
400
400
Lignit
400
200
Alti carburanti solizi
1700
200
Combustibil lichid
a
valorii calorice a combustibilului
Combustibil
Solid
Lichid
Gaz petrol lichefiat
Gaz natural
Standarde privind emisia de CO [mg/Nm3]

Capacitatea a [MW]
1MW
1000
100
100
80
>1MW
150
80
387
Anexe
valorii calorice a combustibilului
Combustibil
Solid
Gazos
Pacura extra usoara
Pacura usoara
Pacura medie
Pacura
Standarde privind emisia de NOx [mg/Nm3]

Capacitatea a [MW]
0.353 MW
310 MW
1050 MW
400
350
125
100
150
400
400
350
450
350
450
350
>50 MW
200
100
100
100
Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii
calorice a combustibilului.
Standardele privind emisiile de la combustibilii solizi se refera la gaze reziduale (arse) cu un
continut de 6% oxigen. Pentru combustibilii solizi/gazosi se considera un continut de 3% oxigen.
Toate valorile emisiilor se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C , la presiunea de 101,3 kPa
Deversari in apa
Deversarile de apa reziduala in apa de suprafata sau in sistemul public de canalizare sunt
reglementate in Austria prin ordonanta " Allgemeine Abwasseremissionsverordnung " (Ordin
privind emisiile din apele reziduale generale) (BGBI, 1996/186 ) si ordonante specifice pentru
diferitele sectoare industriale. Aceste ordonante
au la baza decizia "Legea apelor"
Wasserrechtsgesetz (Water Right Act) (BGBl. I 155/1999). Ordonantele speciale care prezinta
interes pentru instalatiile producatoare de chimicale organice sunt urmatoarele:
Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate din producerea
hidrocarburilor si a chimicalelor organice bazice . (BGBI. II 1999 /7).
Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la rafinarii (BGBI. II
1997 /344).
Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea gazelor
industriale . (BGBI. 1996 /670).
Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea
ingrasamintelor anorganice sau de acid fosforic si sarurile sale . (BGBI. 1996 /669).
- Hidrocarburi si chimicale organice bazice
Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea hidrocarburilor
si a chimicalelor organice bazice reglementeaza standardele privind emisiile in cazul producerii
de hidrocarburi si chimicale organice bazice. Aceasta ordonanta intra in vigoare la 13.01.2000.
Uzinele producatoare, care aveau aprobare inainte de aceasta data , trebuie sa puna in aplicare
aceste reglementari in urmatorii sase ani .
Aceasta ordonanta reglementeaza :
i
Depozitarea produselor de la procesarea petrolului si a
fractiunilor sale , care sunt folosite in procesele de producere a produselor de la punctele ii
pana la vi
ii
Producerea de alchene , alchine sau aromatice din procesarea
titeiului sau a fractiunilor sale prin cracare , folosind abur aditional ( cracarea la abur )
iii Producerea de hidrocarburi pure sau amestecul lor provenite din

produsele de cracare mentionate la ii care folosesc procesele de separare fizica .
iv Producerea de chimicale organice bazice obtinute din produsele mentionate la ii sau
iii si care folosesc alchilarea ,dezalchilarea , dehidrogenarea , disproportionarea, hidratarea,
hidroxilarea , hidrodezalchilarea, hidrogenarea, izomerizarea , oxidarea sau eterificarea
v
Producerea de chimicale organice bazice ce contin azot din
hidrocarburile mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv ( de exemplu :
amide , amine , cianati , izocianati , lactame , nitrili , nitro - , nitrozo- sau compusi azotat ,
aromatice care contin azot )
388
Anexe
vi
Producerea de chimicale organice bazice ce contin sulf sau
fosfor din hidrocarburile mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv .
vii Producerea de chimicale organice bazice halogenate din hidrocarburile
mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv .
viii Depozitarea produselor mentionate de la ii pana la vii
ix
Curatarea de aer si de produse de condensare apoasa provenite de la
prelucrarea produselor mentionate la viii
x Curatarea de gaze de combustie de la prelucrare produselor mentionate de
la i la viii cu utilizare de substante apoase , in cazul unor reactii simultane fizice
si chimice in timpul sintezei sau producerii lor, sau in cazul in care gazul de
evacuare de la ardere este amestecat cu alt gaz de ardere, iar compozitia gazului
rezidual de evacuare este in mod semnificativ diferit prin comparatie cu
compozitia gazului de combustie.
Standarde privind emisiile in cazul producerii de hidrocarburi

Parametri generali
Standarde pentru deversari

in apele de suprafata
Temperatura
30 C
TA
TL
TD
TF
TSS
pH
Parametri anorganici
30 mg/l
6.5 8.5
Aluminium (calculat ca Al)

Plumb (calculat ca Pb)
Fier (calculat ca Fe)
Cupru (calculat ca Cu)
Nichel (calculat ca Ni)
Mercur (calculat ca Hg)
Zinc (calculat ca Zn)
Staniu (calculat ca Sn)
Amoniu (calculat ca N)
Cloruri (calculat ca Cl)
2 mg/l
0.5 mg/l
3.0 mg/l
0.5 mg/l
0.5 mg/l
0.01 mg/l
1 mg/l
1 mg/l
5 mg/l
Limite cu standarde pentru
toxicitate
Cianura (emis usor si calculat

ca CN)
Fluoruri (calculate ca F)
Azot total (inclusiv
amoniu, nitriti si nitrati
azot)
Fosfor total (calculat ca
P)
Sulfat (calculat ca SO4)
Sulfit (emis usor si calculate ca
S)
Parametrii organici
Nu afecteaza instalatia de
tratat apele reziduale publice
150 mg/l
6.5 10
in sistemul public de
canalizare
Limite cu standarde pentru
TSS
0.5 mg/l
Limite cu standarde pentru TSS
0.5 mg/l
0.5 mg/l
0.01 mg/l
1 mg/l
1 mg/l
0.1 mg/l
0.5 mg/l
30 mg/l
30 mg/l
40 mg/l
2 mg/l
200 mg/l
0.5 mg/l
1 mg/l
Standarde pentru evacuarea


canalizare
40 C
Standarde pentru evacuarea

canalizare
389
Anexe
Standarde privind emisiile in cazul producerii de hidrocarburi

Parametri generali
TOC (calculat ca C)
COD (calculat ca O2)
BOD5 (calculat ca O2)
AOX (calculat ca Cl)
Suma hidrocarburilor
POX (calculated as Cl)
Fenol (calculat ca
fenol)
Suma tensidelor anionice si nonionice
Suma
compusilor
aromatici
volatili (BTXE)

25 mg/l
75 mg/l
20 mg/l
0.5 mg/l
5 mg/l
0.1 mg/l

canalizare
0.5 mg/l
20 mg/l
0.1 mg/l
0.2 mg/l
20 mg/l
2 mg/l
Nu afecteaza instalatia de tratat

apele reziduale publice
0.1 mg/l
1 mg/l
Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea
limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie).
Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena.
Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, POX si total de substante aromatice volatile (BTXE) se
determina cu mostre intimplatoare (aleatoare).
Apa reziduala rezultata din producerea urmatoarelor substante trebuie sa respecte urmatoarele
limite speciale de emisii. Limitele speciale de emisii sunt legate de capacitatea de productie
instalata in tone.
Limite de emisii in cazul producerii unor substante organice
Emisii conform standardului
Substanta
[g/t capacitate de
[mg/l]
productie instalata]
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
1.0
20
Etilbenzen, cumen
1.0
30
Acetataldehida, acetat de vinil
1.0
2
Clorura de vinil (VC)
1.0
20
Triclorofenol (TCP, toti izomerii)
0.2
2
Triclorobenzen (TCB, toti izomerii)
1.5
3
Tetraclormetan
1.5
2
Hexaclorobutadiena (HCBD)
1.0
2
Etan-1,2-diclor (EDC)
1.0
3
Tricloretilena (TRI)
1.0
3
Percloretilena (PER)
Solventi organici halogenati
1.0
10
11. exceptati : 1,2,4-triclorbenzen si
pozitiile 6 11
Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici
decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50%
din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii
zilnice cu masa proportional omogena.
Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, POX si total de substante aromatice volatile
(BTXE) se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare).
In cazul producerii de acetilena cu carbura de calciu (carbid) , drept materie prima, limitele de
emisie sunt stabilite in ordonanta Verordnung ber die Begrenzung von Abwasseremissionen
aus der Herstellung von technischen Gasen BGBI. 1996/670 (Ordonanta pentru limitarea
emisiilor in apa uzata provenita din producerea gazelor tehnice. Toate instalatiile de acetilena
din Austria folosesc procesarea carburii de calciu pentru a produce acetilena
Standarde privind emisiile in cazul producerii de acetilena din carbura de calciu (carbid)
Parametri generali
390
Standarde pentru
deversari in apele de

Anexe
suprafata
Temperatura
canalizare
35 C
40 C
4
2
Nu afecteaza functionarea
50 mg/l
sistemul public de canalizare sau
instalatia de tratat apele reziduale
6.5 9
6.5 10
Standarde pentru deversari Standarde pentru deversari
in apele curgatoare
in sistemul public de canalizare
TL
TF
TSS
pH
Fier (calculat ca Fe)
Amoniu (calculat ca azot N)
Cianide (calculat ca CN)
Posfor total (calculat ca P)
Sulfat (calculat ca SO4)
Sulfura (pe baza de sulf S)
Sulfit ( pe baza de SO3)
Parametri organici
COD (in functie de O2)

Total hidrocarburi
Fenolindex (drept fenol)
2 mg/l
Limitat de standardul pentru

TSS
10 mg/l
0.1 mg/l
1 mg/l
0.1 mg/l
1 mg/l
0.1 mg/l
200 mg/l
1 mg/l
10 mg/l
Standarde pentru deversari Standarde pentru deversari

in apele curgatoare
50 mg/l
10 mg/l
20 mg/l
0.1 mg/l
10 mg/l
Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea
limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie).
Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena.
Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare)..
Ordonanta Verordnung ber die Begrenzung von Abwasseremissionen aus der Herstellung von
anorganischen Dngemitteln sowie von Phosphorsure und deren Salzen (BGBl. 1996/669)
(Ordonanta referitoare la limitarea emisiilor apei reziduale provenite din fabricarea
ingrasamintelor anorganice precum si a acizilor de fosfor si a sarurilor lor) reglementeaza
standardele de emisie in apele reziduale in cazul producerii de uree si melamina.
Standarde de emisii in apele reziduale in cazul producerii de uree si melamina
Parametri generali
Parametri generali
Parametri generali
Temperatura
30 C
35 C
TF
4
TSS
30 mg/l
150 mg/l
pH
6.58.5
6.59.5
Standarde pentru deversari in Standarde pentru deversari
apele de suprafta
0.5 kg/t
0.5 kg/t
Amoniu (azot N)
0.5 kg/t
0.5 kg/t
Azotat (pe baza de N)
0.02
kg/t
0.02
kg/t
Azotit (pe baza de N)
Parametri organici
COD (in
Standarde pentru deversari in Standarde pentru deversari

apele de suprafata
0.5 kg/t
O2)
functie de
Standardele de emisii sunt legate de capacitatea de productie instalata a uzinei (in functie de
cantitatea de azot in tone din produsul final).
Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie
mai mici decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de
emisie (max. 50% din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu
ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena. Parametrii de temperatura,
filtrarea materiei, pH si azotitul se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare).
391
Anexe
2. BELGIA
Legislatia flamanda privind apa reziduala si gazele de ardere din sectorul chimie
In legislatia flamanda pentru mediu, denumita VLAREM, sectorul chimic este clasificat
in mai multe subsectiuni :
Clasificarea numarul 7 Chimicale (vezi Anexa nr. 1)
Clasificarea numarul 17 Substante riscante/periculoase (vezi Anexa nr. 2)
Clasificarea numarul 20.4 Industria chimica, subiectul activitati industriale conform
84/360/EEG (vezi Anexa nr. 3)
Uzinele chimice sunt subiectul unei legislatii cu domenii specifice care ar putea sa difere de
legislatia generala privind mediu specificata in VLAREM :
VLAREM II, Hoofdstuk 5.7 Chimicale (clasificarea nr. 7)
(vezi Anexa 4)
VLAREM II, Hoofdstuk 5.17 Substante riscante/periculoase (clasificarea nr. 17)
(vezi Anexa 5)
VLAREM II, Hoofdstuk 5.20 Activitati industriale care pot mari poluarea aerului
(clasificarea nr. 20) (vezi Anexa 6)
Anexa 1
7.
7.1
392
CHIMICALE (vezi si sectiunile 17 si 20.4)

Domenii care nu sunt clasificate nicaieri pentru producerea sau
tratarea de chimicale organice sau anorganice si care includ
- alchilarea
- aminarea cu amoniac
- carbonilarea
- condensarea
- dehidrogenarea
- esterificarea
- halogenarea si producerea de halogeni
- hidrogenarea
- hidroliza
- oxidarea
- polimerizarea
- desulfurizarea, sinteza si conversia compusilor care contin
sulf
- nitrarea si sinteza compusilor care contin azot
sinteza compusilor care contin fosfor
- distilarea
- extractia
- solvatarea
- amestecarea
cu o capacitate anuala de :
1. pina la si inclusiv 1000 tone
2. intre 1000 pina la si inclusiv 10000 tone
3. peste 10000 tone
3
2
1
A,G
G,M
Anexe
7.
7.2
7.3
7.4
7.5
7.6
7.7
7.8
7.9
7.10

Instalatii chimice integrate , adica pentru producerea pe scara
industriala de substante prin conversie chimica, in care diferite
unitati coexista si sunt interconectate functional , nominalizate
pentru producerea de :
1. chimicale organice bazice
2. chimicale anorganice bazice
3. ingrasaminte ce contin fosfor, azot, potasiu (ingrasaminte
simple sau compozite)
4. produse bazice pentru protejarea recoltelor si biocide
5. produse farmaceutice bazice cu prelucrare chimica sau
biologica
6. explozivi
Uzine petrochimice sau fabrici care au la baza procese de
cracare sau vaporizare de petrol, motorina, LPG sau alti derivati
petrolieri cit si chimia organica bazata pe aceste procese si care
nu sunt clasificate nicaieri, avind o capacitate de procesare de :
1. pina la si inclusiv 500000 tone/an
2. peste 500000 tone/an
Domenii pentru obtinerea unuia din urmatoarele produse
a) fenoli, disulfid de carbon si mercaptani, cu o capacitate
anuala de :
2. 10 tone si peste
b) amine si compusi organici halogenati cu o capacitate anula
de:
2. 10 tone si peste
Productia de clor prin electroliza si/sau prin procesul cu
diafragma / mercur cu o capacitate anuala de:
2. 10 tone si peste
Prelucrarea de peroxid organic si anorganic cu o capacitate
anuala de:
2. 10 tone si peste
Producerea de acid clorhidric gazos si derivati, cum ar fi
polimerii sai, altii decit cei mentionati in sectiunea 5, cu o
capacitate anuala de:
2. 10 tone si peste
Producerea de pentaclorfenolat de sodiu (ierbicid) prin
electroliza sau hexaclorbenzen, cu o capacitate anuala de
2. 10 tone si peste
Producerea de soda (carbonat de sodiu) ca produs final si/sau de
clorura de calciu si clorura de sodiu ca produse secundare
(auxiliare) cu o capacitate anuala de produse finale si auxiliare
de:
2. 10 tone si peste
Producerea de metil celuloza prin activarea clorurii de metil din
celuloza, cu o capacitate anuala de:
2. 10 tone si peste
G,M
2
1
A
M
2
1
G,M
2
1
G,M
2
1
G,M
2
1
G,M
2
1
G,M
2
1
G,M
2
1
G,M
2
1
G,M
393
Anexe
7.
7.11

Instalatii chimice pentru producerea de 1,2 :
1. produse chimice organice bazice, cum ar fi:
a)
hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau
nesaturate, alifatice sau aromatice)
b)
hidrocarburi care contin oxigen, cum ar fi:alcooli,
aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, eteri,
peroxizi, rasini epoxidice.
c)
hidrocarburi ce contin sulf
d)
hidrocarburi ce contin azot, cum ar fi: amine, amide,
compusi nitrozo, nitro si azotati, nitril, cianati, izocianati
e)
hidrocarburi ce contin fosfor
f)
hidrocarburi ce contin halogeni
g)
compusi organometalici
h)
produse pe baza de plastic (polimeri, fibre artificiale,
fibre celulozice)
i)
cauciuc sintetic
j)
coloranti si pigmenti
k)
surfactanti si tenside
2. produse chimice anorganice bazice, cum ar fi:
a) gaze cum ar fi: amoniacul , clorul sau acidul clorhidric
gazos, fluorul sau acidul fluorhidric, oxidul de carbon, compusi
cu sulf, oxidul de azot, hidrogenul, bioxidul de sulf, diclorura de
carbon
b) acizi cum ar fi:acidul cromic, acidul fluorhidric, acidul
fosforic, acid azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric, oleum,
acidul sulfuros
c) baze cum ar fi: hidroxidul de amoniu, hidroxidul de
potasiu(lesie), hidroxidul de sodiu
d) saruri cum ar fi: clorura de amoniu, cloratul de potasiu,
carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, azotatul de
argint
e) nemetale, oxizii unor metale sau alti compusi anorganici
cm ar fi: carbura de calciu(carbid), siliciu, carbura de siliciu.
3. ingrasaminte ce contin fosfat, azot sau potasiu (ingrasaminte
simple sau compozite)
4. produse farmaceutice bazice care se obtin prin procese
chimice sau biologice
5. explozivi
G,M,X
G,M,X
G,M,X
G,M,X
G,M,X
G,M,X
Pot exista suprapuneri cu alte subsectiuni din sectiunile 7.13 si 38

Prin prelucrare, in aceasta sectiune, se intelege producerea de substante sau grupe de substante
mentionate in aceasta sectiune sau pe scara industriala din conversia chimica.
394
Anexe
Anexa 2
17
17.2
17.2.1
17.2.2
17.3
17.3.1
17.3.2
17.3.3
17.3.4
17.3.5
17.3.6
Produse periculoase (riscante) 1

(deversarea apelor reziduale care contin una sau mai multe
substante periculoase continute in lista 2C di Apendix 2, Titlu I
din Vlarem: vezi sectiunea 3.5)
Activitati industriale si de depozitare cu risc de acidente majore
(Directiva EU 96/82/EC din 9.12.1996 referitoare la controlul
accidentelor majore si periculoase incluzand substantele
periculoase)
Domenii in care produsele periculoase sunt prezente in cantitati
egale sau mai mari decat cele specificate in Apendix 6,partea 1 si
2, coloana 2 de la Titlu I din Vlarem(vezi si articolul 7din Titlul I
din Vlarem )
VR-Domeniu obligatoriu in care produsele periculoase sunt
prezente in cantitati egale sau mai mari decat cele specificate in
Apendix 6,partea 1 si 2, coloana 3 de la Titlu I din Vlarem(vezi si
articolul 7din Titlul I din Vlarem )
Domenii sau depozite pentru substante periculoase neclasificate
conform 17.2 sau 17.4 2,3
Domenii din productia industriala de substante foarte toxice,
toxice, extrem de inflamabile, inalt inflamabile, explozive, sau
daunatoare mediului cu o capacitate anuala de:
2. 10 tone si peste
Domenii privind depozitarea substantelor foarte toxice, toxice, si
explozive cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o
capacitete de depozitare de:
1.peste 10 kg pana la si inclusiv 100 kg
2.peste 100 kg pana la si inclusiv 1 tona
3.peste 1 tona
Depozitarea substantelor de oxidare, nocive, corozive si iritante cu
exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala de:
1.200 kg pana la si inclusiv 1000 kg
2.peste 1000 kg pana la si inclusiv 50000 kg
3.peste 50000 kg
Depozitarea lichidelor extrem de inflamabile, inalt inflamabile cu
exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala de
depozitare de:
1.50 l pana la si inclusiv 500 l
2.peste 500 l pana la si inclusiv 30000 l
3.peste 30000 l
Depozitarea lichidelor inflamabile cu exceptia celor cuprinse in
sectiunea 48, cu o capacitate totala de depozitare de:
3.peste 100000 l
Depozitarea unor lichide cu punct de aprindere mai mare de 55 0C
dar care nu depaseste 100 0C,cu exceptia celor cuprinse in
sectiunea 48, cu o capacitate totala de depozitare de:
1a) 5000 l pana la si inclusiv 20000 l daca domeniul este legat de o
functie rezidentiala sau o proprietate folosita in scopuri
rezidentiale
2
1
P
P
J
J
3
2
1
3
2
1
3
2
1
3
2
1
395
Anexe
17
17.3.7
17.3.8
17.3.9
17.4
17.5
396

1b) 100 l pana la si inclusiv 20000 l pentru domenii altele decat
cele de la a)
2. peste 20000 l pana la si inclusiv 500000 l
3. peste 500000 l
Depozite pentru lichide cu un punct de aprindere mai mare de 1000
C cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate totala
de depozitare de:
3.peste 5000000 l
Depozitarea substantelor periculoase pentru mediu cu exceptia
celor cuprinse in sectiunea 48, cu o capacitate de depozitare de:
1.peste 100 kg pana la si inclusiv 1 t
2.peste 1 tona pana la si inclusiv 100 tone
3.peste 100 tone
Instalatii de distribuit combustibil pentru autovehicule, instalatii
pentru umplerea rezervoarelor cu combustibil de autovehicule cu
hidrocarburi lichide nominalizate la masini de putere
1. Domenii de distribuit lichide cuprinse in sectiunea 17.3.6.10 cu
maxim 1 conducta de distributie
2. Domenii de distribuit:
a) combustibili din sectiunea 17.3.6.2 cu maxim 1 furtun de
distributie si/sau
b) combustibili din sectiunea 17.3.4.1 si 2 cu maxim un furtun de
distributie
In care sunt alimentate numai vehiculele proprii companiei
3. Alte domenii
Depozite, cu exceptia celor cuprinse in sectiunea 48, si/sau puncte
de vanzare de substante periculoase cuprinse in Apendix 7 Titlul I
din Vlarem in ambalaje cu o capacitate maxima de 25 l sau 25 kg,
depozitare maxima intre 50 kg sau 50 l si 5000 kg sau 5000 l
(directiva EC 67/548/EEC din 27.06.1967 referitoare la aplicarea
clauzelor legale si adminstrative privind clasificarea, ambalarea si
amrcarea substantelor periculoase)
Dispozitive ce contin peste 5dm3 de PCB si dispozitive ce pot fi
considerate in mod rezonabil dipozitive ce contin lichide intre 0,05
si 0,005 % din greutatea PCB (directiva EC 96/59/EC din
16.09.1996) 4
3
2
1
3
2
1
3
2
1
G
G
3
2
2
1
3
Anexe

17
Aceasta sectiune se refera la substante solide si lichide. Gazele sunt clasificate in sectiunea
16.
2
Pentru aplicarea acestei sectiuni, sunt considerate" substante periculoase" , substantele din
Appendix 7 titlu I din VLAREM.
3
Pentru aplicarea criteriilor de clasificare din aceasta subsectiune, "proprietatea principala " si
punctul de aprindere trebuie luate in consideratie. Pentru combustibilii lichizi se ia in
consideratie numai punctul de aprindere. In acest context, "proprietatea principala" inseamna
catalogarea din directiva EC 67/548/EEC din 27 iunie 1967 referitoare la clasificare, ambalare
si marcarea produselor periculoase si directiva EC 88/379/EEC din 07.06.1988 referitoare la
clasificare, ambalare si marcarea preparatelor periculoase. Daca un produs este marcat cu doua
sau mai multe simboluri periculoase, trebuie luat in consideratie riscul cel mai relevant. Daca
acesta nu este specificat in directiva EC de mai sus, se aplica clasificarea din reglementarile
ADR , conform Decretului Principal din 16.09.1991 referitor la transportul substantelor
periculoase pe sosea cu exceptia explozivilor si a substantelor radioactive identificate in Belgian
State Gazette din 18.06.1997 .
4
Pentru condensatori de curent , limita care se aplica din total componente separate a unui
dispozitiv combinat.
Anexa 3
20.4
20.4.1
20.4.2
20.4.3
Industria chimica (vezi si sectiunea 7):

Domenii chimice pentru producerea de: olefine, derivati olefine,
monomeri si polimeri neclasificati in sectiunea 7.3
1.Cu o capacitate de productie de pana la si inclusiv 10 t/an
2.Cu o capacitate de productie de peste 10 t/an
Domenii chimice pentru producerea produselor organice
intermediare, neclasificate in sectiunea 7 :
1.Cu o capacitate de productie de pana la 10 t/an
Domenii pentru producerea produselor chimice anorganice
bazice neclasificate in sectiunea 7:
1.Cu o capacitate de productie de pana la si inclusiv 10 t/an
(Domenii pentru eliminarea deseurilor toxice si periculoase prin
ardere: vezi sectiunea 2.3.4)
(Domenii pentru tratare altor deseuri solide si lichide prin
ardere: vezi sectiunea 2.3.4)
2
1
G,M
G,M
G,M
2
1
2
1
Anexa 4
CAPITOLUL 5.7: CHIMICALE
Sectiunea 5.7.1. Prevederi generale
Art. 5.7.1.1
1. Prevederile acestui capitol sunt aplicabile pentru instructiuni specifice in sectiunea 7 a
listei de clasificare.
397
Anexe
2. Substantele care intra sub incidenta reglementarii privitoare la substantele periculoase,

in special prevederile cap.5.17., pot fi aduse in interior, stocate, folosite si indepartate numai
in conditiile prevazute de reglementarile anterior mentionate.
3. Pentru aplicarea acestor prevederi, capacitatea de productie , inseamna capacitatea de
productie pentru o perioada de lucru neintrerupt de 24 de ore inmultita cu media numarului
de zile / an cit timp instalatia poate functiona, in conditii normale privind intretinerea si
siguranta. Aceasta capacitate poate fi exprimata in tone.
Art. 5.7.1.2
1. Operatorul este responsabil pentru autorizare, fabricatie, productie, pregatire proces,
manevrare, ( etichetare ) , impachetare si / sau de indepartare a substantelor si produselor.
2. Producerea de policloruriloade bis fenil ( PCPs ) si policlorurilor de terfenil PCTs este
interzisa.
3. Productia de cloroflorcarburi ( CFCs ) bromflorcarburi ( BFCs ) orhaloni ori amestecuri
din
acestea specificate in anexa 57 este interzisa.
4. In acord cu articolul 11 al Reglementarilor Consililui Europei nr.3322/88/din 14
octombrie 1998 operatorii stabilimentelor unde produsele CFCs si BFCs ( la care se face
referire in paragraf 3 ), sunt produse ce trebuie sa furnizeze urmatoarele informatii Comisiei
Comunitatii Europene si deasemenea Departamentului de Autorizare privind mediul pentru
fiecare dintre produse CFCs si BFCs mentionate in paragraf 3:
1.
in ultimele 2 luni dupa data intrarii in vigoare a prezentului ordin, cu respectare din 1986 si
pe toata perioada de referinta :
a) cantitate produse ;
b) cantitati comercializate ;
c) cantitati folosite pentru necesitati proprii ;
d) cantitati importate ;
e) cantitati exportate ;
f) cantitati indepartate.
In final deasemenea, se cer cantitatile din stoc la 31 decembrie al anului de referinta sa fie
indicate;
2. referitor la CFCs. nu mai tirziu de 31 august al fiecarui an pentru perioada
precedenta ( 01.07. 30.06. ) :
e) cantitati exportate ;
f) cantitati indepartate.
In final deasemenea, se cer a fi indicate cantitatile din stoc la 30 iunie al anului de referinta;
3. Cu referire la BFCs nu mai tirziu de 28 februarie al fiecarui an, pentru anul calendaristic
precedent:
e) cantitati exportate
f) cantitati indepartate
In final de asemenea, trebuiesc indicate cantitatile din stoc la 31 decembrie al anului
398
Anexe
calendaristic precedent.
5. Producerea urmatoarelor substante este interzisa, cu exceptia cazului cind producerea
uneia sau a mai multora dintre ele, se face cu autorizatie de mediu explicata:
1. bromometan ;
2. cianogen, acid prusic si sarurile acestuia ( cianuri ) ;
3. - cianuri organice ( Nitriti ).
.
Art. 5.7.1.3
1. Daca un instalatie este subiectul unei cereri de autorizare datorita clasificarii
acesteia in
sectiunea 7 a listei de clasificare si orice stocare de substante periculoase trebuie de asemenea
sa indeplineasca conditiile cap.5.17 substante periculoase ale acestui ordin, ce stabileste
faptul ca stocarea cantitatilor in cauza intra sub incidenta acestui capitol.
Totusi, in cazuri exceptionale de autorizare, se pot face referiri la distante de separare intre doua
grupe si/ sau subgrupe cu cantitati de depozitare neclasificate. In aceste cazuri, domeniul de
exceptie trebuie indicat.
2. Daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu, Bromometanul trebuie pastrat in vase
sub presiune cu un continut de maximum 100 kg de Bromometan pe rezervor, rezervoarele de
Bromometan trebuie sa fie pastrate vertical cu dispozitivul de inchidere la partea superioara.
Rezervoarele de Bromometan trebuie sa fie protejate impotriva influientiilor vremii, cum ar fi
razele soarelui sau ploaie si nu se permite stocarea lor suprapusa ( stivuire ). In timpul stocarii,
dispozitivele de inchidere trebuie sa fie protejate de socuri mecanica, cu garnituri de inchidere.
Rezervoarele goale trebuie stocate in aceleasi conditii ca si rezervoarele pline;
3. Construirea tuturor spatiilor destinate procesarii produselor periculoase, trebuie sa prevada
in cazuri accidentale al unor varsari sau scurgeri de lichide, colectarea acestora. Pentru
prevenirea imprastierii focului, toate spatiile destinate manevrarii lichidelor inflamabile si
extrem de inflamabile, trebuiesc construite astfel incit varsarea accidentala sau scurgerile de
lichide, sa sfirseasca prin un dispozitiv de colectare si sa existe unul sau mai multe puturi
colectoare, legate prin mai multe canale colectoare.
Acest dispozitiv de colectare, nu va fi permis in nici un caz sa fie conectat indirect sau direct la
o canalizare publica, apa de suprafata, la un bazin de colectare pentru ape de suprafata, la un
sant sau la o pinza de apa freatica. Dispozitivul de colectare si puturile de colectare trebuiesc
regulat golite si cel putin dupa fiecare incident. Deseurile rezultate trebuiesc tratate in maniera
corespunzatoare.
4. Fara a prejudicia nici o prevedere legala sau norma,operatorului i se cere sa ia toate
masurile
pentru o protectie satisfacatoare a mediului inconjurator impotriva riscurilor de incendiu si
explozie. Aceasta include obligatoriu disponibilitatea echipamentului de lupta contra
incendiilor. Tipul de echipament de stingerea incendiilor cerut se va stabili precum si locul unde
va fi pastrat, dupa consultarea brigazii autorizate de stingere a incendiilor. Acest aspect este
complet relatat in licenta de mediu.
Echipamentul pentru stingerea incendiilor, trebuie sa fie pastrat in conditii corespunzatoare,
protejate de ger, marcate corespunzator, usor accesibile si plasate in zone bine alese. Trebuie sa
fie imediat operabile.
5. Pe instalatie, prevederile necesare trebuie sa existe pentru a preveni trecerea apei
contaminate
cu chimicale de la stingerea incendiilor prin scurgere in pamint, canalizari publice, apa freatica
sau de suprafata. Apa contaminata colectata, trebuie depozitata intr un mod cotrespunzator.
Capacitatea de colectare a apei contaminate, trebuie stabilita in consult cu brigada autorizata de
stingere a incendiilor.
399
Anexe
6. Tot personalul si conducerea stabilimentului,trebuie sa fie avertizat privind natura

substantelor
si produselor fabricate si la pericolul implicat. Personalul trebuie sa fie bine informat despre
masurile luate, cind apar situatii anormale. Operatorul trebuie sa ofere instructiuni revizuite
dupa cerinte. Aceste instructiuni trebuie sa fie evaluate de operator, cel putin odata pe an.
Art. 5.7.1.4
1. In caz ca nu se specifica altfel, in autorizatia de mediu si ca o derogare de la limita emisiei
generale in cap. 4.4., valorile limita ale emisiilor date mai jos exprimate in mg / Nm3 si cu
referire la urmatoarele circumstante temperaturile 0 gr.C, presiune101,3 kPa, gaz uscat sau
gaz umed daca sunt folosite ejectoare de abur - se aplica pentru descarcarea gazelor uzate.
Cantitatea de aer introdus intr-o parte a instalatiei pentru diluare sau racire a gazelor reziduale
nu sunt luate in calcul cind calculam valoarea emisa.
1. propennitrile:
in efluentul gazos al instalatiilor de ardere pentru producerea propennitrilului indiferent
de debitul masic:
0.2 mg/Nm3
in rest la un debit masic de 25 g / h sau mai mult:
5.0 mg/Nm3
2. urmatoarele substante organice pentru un debit masic pe substanta de 100 g / h sau mai mare
1,2 dicloretan:
1,2-dichloroethane:
productia acestui compus:
5.0 mg/Nm3
in alte cazuri ( 20 mg / Nm ):
20.0 mg/Nm3
3. pulberi totale:
instalatie de producere a biocidelor sau a ingredientilor activi ai acestora cu debit masic de 25
g / h sau mai mari:
pentru biocide foarte toxice sau foarte bioacumulative si persistente:
5.0 mg/Nm
pentru bioacide foarte toxice, periculoase sau corosive:
20.0 mg/Nm
pentru bioacide nepericuloase:
100.0 mg/Nm
2. Efluentii gazosi trebuie colectati in locul de producere dupa purificare in acord cu conditiile
de imisie si emisie prevazute si descarcate in aerul ambiental printr-un cos. Acest cos trebuie sa
fie suficient de inalt pentru, ca din perspectiva mediului sa disperseze adecvat substante
descarcate si sa nu afecteze sanatatea publica. Inaltimea minima a cosului trebuie sa fie
determinata conform sistemului de calcul al inaltimii specificate in art. 4.4.2.3.
Sectiunea 5.7.2 Productia de dioxid de titan
Art. 5.7.2.1
Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile la unitatile ( fabrici, sectii ) la care se face referire in
subsectiunea 7.1. al listei de calsificare, cit si pentru unitatile care apartin de sectorul de
productie al dioxidului de titan.
Art. 5.7.2.2
1. Aruncarea oricaror deseuri solide, puternic acide, materiale de purificare deseuri, deseuri
usor acide sau deseuri neutralizate este interzisa.
2. Pentru unitatile existente urmatoarele prevederi se aplica tranzitional :
1. Pentru fabricile existente ce fac uz de procesul de sulfatare :
400
Anexe
eliminarea deseurilor slab acide sau neutralizate in orice apa are restrictie pina la valori nu
mai mari de 800 kg cantitate totala de sulfat, ex: corespunzatoare ionilor SO4 in acid sulfuric
liber si sulfati metalici pentru producerea unei tone de dioxid de titan.
2. Pentru fabricile existente ce fac uz de procesul de clorinare :
eliminarea deseurilor slab acide sau neutralizate a materialelor de purificare deseuri in orice
ape este restrictionata pina la urmatoarele valori pentru cantitatea totala de clorura ex :
corepunde ionilor de Cl acid clorhidric liber sau in cloruri metalice pentru producerea unei
tone de dioxid de titan:
130 kg cind se foloseste bioxid de titan in stare naturala
228 kg cind se foloseste bioxid de titan sintetic
450 kg cind se foloseste zugara;
In cazul unei unitati care foloseste mai mult de un tip de minereu, valorile se aplica
proportional cu cantitatile de minereu utilizate.
Art. 5.7.2.3
Pentru emisii in atmosfera, urmatoarele limitari ale emisiei se aplica:
1. Pentru fabricile existente ce utilizeaza procesul de sulfatare :
valoarea limita pentru emisie pulbere:
50 mg/Nm3
prevederile trebuie sa asigure prevenirea emisiei de picaturi de acid
emisia de SOx provenind din dizolvarea si calcinarea fazelor productiei TiO2 ( dioxid
de titan ) este restrictionata pina la maxim de 10 kg SO2 echivalent / tona de dioxid de
titan produs
fabricile unde deseurile acide sunt concentrate nu vor descarca mai mult decit 500 mg /
Nm de SOx, calculat ca SO2 echivalent
fabricile unde sarurile provenite din purificarea deseurilor sunt calcinate, trebuie echipate
cu cea mai buna tehnologie disponibila pentru a reduce emisiile de SOx;
2. Pentru fabricile existente ce folosesc procesul de clorurare:
valoarea limita pentru emisie de pulberi:
clor media zilnica:
valoare instantanee
50 mg/Nm3
5 mg/Nm3
40 mg/Nm3.
Art. 5.7.2.4
Referitor la deseurile din industria dioxidului de titan si in particular la deseurile a caror
descarcare si aruncare in apa sau emisia in atmosfera este interzisa - masuri necesare trebuie
luate cu scopul de a asigura urmatoarele:
1. Pe cit posibil sa nu fie create sau sa fie refilosite atit cit aceasta este posibil tehnic si
economic;
2. Se folosesc sau se depoziteaza fara a periclita sanatatea umana sau fara efecte adverse asupra
mediului.
Acelasi lucru se aplica si in cazul deseurilor generale in timpul reciclarii sau purificarii
deseurilor mai sus mentionate.
Art. 5.7.2.5
1. Cantitatile de SO2, SO3 si picaturile de acid exprimate in SO2 echivalent emise de
anumite fabrici trebuie calculate luind in consideratie volumul de gaze emis in timpul
activitatilor specifice si media continutului de SO2 / SO3 masurat pentru aceleasi periode de
401
Anexe
timp. Determinarea debitului si continutului SO2 / SO3 trebuie facute in aceleasi conditii de
temperatura si umiditate.
2. Fara a neglija prevederile art.5.7.1.4. si a cap. 2.5 si 4.4 la una sau mai multe statii de
masurare locale situate linga unitate intr-o pozitie care este reprezentativa pentru poluarea
generata de la fabrica trebuie monitorizate urmatoarele:
1. imisia de dioxid de sulf, daca se foloseste procesul de sulfatare pentru productia de dioxid de
titan ;
2. imisia de clor, daca se utilizeaza procesul de clonerare pentru productia de dioxid de titan.
Daca nu exista nici o statie de masurare asa cum se mentioneaza la primul paragraf,
masuratorile trebuie facute cel putin de 12 ori pe an la toata cantitatea gazoasa de emisii de
dioxid de sulf sau clor, din productie.
3. De la 1 Ianuarie 1995, chiar daca nu se specifica altfel de catre mediu si ca o derogare de la
prevederile cap. 4.4 emisiile de SOx provenite de la fazele de dizolvare si calcinare ale fabricarii
dioxidului de titan trebuie limitata la o valoare de nu mai mult de 10 kg de SO2 echivalent pe
tona de dioxid de titan produs.
Sectiunea 5.7.3. Producera dioxidului de sulf, a trioxidului de sulf, a acidului sulphuric si
oleumului (acid sulfuric fumans)
Art. 5.7.3.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile de SO2, SO3, H2SO4 sau oleum la
care se face referire in subsectiunea 7.1 a listei de calsificare.
2. Pentru suplimentarea acestei prevederi eficienta conversiei SO2 la SO3 este definita astfel:
eficienta conversiei =
SO2(in) SO2(out)
________________________
x 100 (%)
SO2(in)
Art. 5.7.3.2
1. Daca utilizarea gazelor ca materie prima tehnic este posibila din punct de vedere al celor
mai bune tehnici disponibile ,, procesul de dublu contact trebuie sa fie utilizat pentru
conversia SO2 la SO3. Daca se dovedeste indispensabil cu scopul de a respecta limitele de
emisie corespunzatoare valorii eficientei de conversie prescrisa in paragraful 4 al ecestui
articol emisia de SO2 si SO3 poate fi mai departe redusa prin utilizarea unui ( al 5 lea) pat de
contact, sau cu masuri echivalente. Utilizarea oricarui proces alternativ este permis, asigurinduse ca un astfel de proces este cel putin echivalent din perspectiva controlului poluarii si in
particular dind garantia unei alceleasi rate superioare de conversie.
2. Un proces de simplu contact ( fara absortie intermediara ) este permis numai daca se
evacueaza gaze cu continut de SO2 mai mic decit 10 %, sau gaze ale caror continut de SO2 este
foarte variabil. Daca se dovedeste indispensabil pentru a asigura limitele emisiei
corespunzatoare valorilor eficientei de conversie prescrisa in paragraful 4 al acestui articol
emisiile de SO2 si SO3 trebuie reduse ulterior prin spalare alcalina sau prin masuri echivalente.
3.Procesul catalitic umed este permis numai pentru calcinarea sulfurii de molibden si pentru
desulfurarea fluxului de gaz.
4. Media zilnica a ratei de converise trebuie sa fie cel putin :
1. cind se foloseste un singur proces de contact :
402
Anexe
a) cu gaz de alimentare continind mai putin de 6 % SO2 o rata de conversie de cel putin
97.5 trebuie realizata
b) cu gaz de alimentare continind 6 % SO2 sau ami mult, trebuie realizata o rata de
conversie de 98.5 %;
2. cind se utilizeaza un proces de contact dublu :
a) cu gaz de alimentare continind mai putin de 8 % SO2 rata conversiei trebuie sa atinga cel
putin 99 %
b) cu gaz de alimentare continind 8 % SO2 sau mai mult rata conversiei trebuie sa atinga cel
putin :
99.5 % in conditi variabile ale gazului
99.6 % in conditii constante ale gazului;
3. cind se utilizeaza un proces catalitic umed rata de conversie trebuie sa atinga cel putin
97.5%.;
4. cind se foloseste orice alt tip de proces rata conversiei trebuie sa atinga cel putin 99 %.
5. Ca o derogare de la prevederile cap. 4.4 urmatoarele valori limita a emisiei se aplica pentru:
1700 mg/Nm3, fara a prefata rata
conversiei prescrisa la art5.7.5.1;
1. dioxid de sulf:
2. trioxid de sulf:
with constant gas conditions:
in the other cases:
60 mg/Nm3;
120 mg/Nm3.
6. In plus, in autorizatia de mediu valorile limita pot fi impuse pentru debitul emis de SO2 si
de H2SO4 ( exprimat in SO3 ) in gazele reziduale.
7. Valorile eficientei conversiei indicate in 4 al acestui articol nu se aplica pentru
SO3
din categoria a 3 a care sunt folositi pentru stimularea emisiei cenusa prin injectarea de SO3 in
gazele de cos ale instalatiei de incalzire. Pentru gazele de cos tratate in acest fel emisie standard
de SO3 se aplica instalatiei de incalzire corespunzatoare.
Sectiunea 5.7.4 Productia acidului azotic
Art. 5.7.4.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile care produc acid azotic la care se
face referire in subsectiunea 7.1 a listei de clasificare.
2. Ca o derogare de la prevederile cap.4.4 pentru oxizii de azot in efluentul gazos emis
exprimat in NO2 o limita de emisie aplicata de: 450 mg/Nm3.
Suplimentar, efluentii gazosi pot fi emisi fara culoare in aerul ambiental. Pentru a realiza
aceasta, si fara prejudicieri ale valorii limite prescrise in primul paragaraf, emisia de NO2 nu
trebuie sa depaseasca valoarea rezultata din formula de mai jos:
Concentratie NO2 =
1200
_________________________________
deschiderea gurii cosului ( dm)
Sectiunea 5.7.5 Producerea clorului

Art. 5.7.5.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile unitatilor la care se face referire in subsectiunea
7.5 a listei de clasificare.
2. Ca o derogare de la aceasta si ca prevedere suplimentara a sectiunii 4.4.3, urmatiorele valori
limita ale emisiilor se aplica pentru:
403
Anexe
1. clor:
a) pentru fabrici ce produc clor cu lichefiere completa:
6 mg/Nm3;
b) in alte cazuri:
1 mg/Nm3;
2. mercurul si compusii sai:
a) cu debit masic de 1 g / h sau mai mare :
0.2 mg/Nm3
b) cu electroliza cloro alcalina conform procesului de amalgamare, media
a
emisiilor de mercur in aer eliminate de la celula nu trebuie sa depaseasca :
i. 1.5 g pentru tona de clor produsa, pentru noile fabrici
ii. 2 g pentru tona de clor produsa pentru fabricile existente
iii. Mercurul din compusi cu Hidrogen emis in atmosfera sau ars este inclus in valori limita.
3. Constituirea de noi instalatii pentru producerea clorului prin proces cu catod de mercur nu
va mai fi autorizata. Dupa 2010, procesul cu catod de mercur nu se va mai folosi folosi.
Sectiunea 5.7.6 Productia de sulf
Art. 5.7.6.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile ce produc sulf cu referire in
subsectiunea 7.1. al listei de clasificare.
2. Pentru fabrici cu proces Claus trebuie asigurate urmatoarele eficiente de conversie a
sulfului:
1. cu o capacitate de productie pina la 20 tone sulf / zi:
2. cu o capacitate de productie intre 20 50 tone sulf / zi:
3. cu o capacitate de productie peste 50 tone sulf / zi:
97 %;
98 %;
99 %.
Aici eficienta de conversie a sulfului trebuie inteleasa ca fiind proportia dintre sulful produs si
sulful din gazul de alimentare.
3. Ca o derogare de la prevederile sectiunii 4.4.3. emisia de hidrogen sulfurat in efluentul
gazos nu trebuie sa depaseasca 10 mg / Nm. La sfirsit gazele reziduale trebuie trecute printr-un
incinerator.
4. Concentratiile emisiilor de SO2 in instalatiile cu proces Claus care formeaza parte din
rafinariile de petrol sunt reglementate de articolul 5.20.2.2.( Rafinarii de petrol ) cap. 5.2..
Sectiunea 5.7.7 Productia chimicalelor organice si a solventilor
Art. 5.7.7.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile pentru unitatile producatoare de produse chimice
organice sau solventi, la care se face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare.
2. Gazele reziduale de la fabricile pentru producerea 1,2 dicloretanului si clorurii de vinil,
trebuie dirijate catre o instalatie de eliminare a emisiilor pentru efluentii gazosi. Ca o derogare
de la prevederile sectiunii 4.4.3. pentru 1,2 dicloretan in gazele reziduale emise, o valoare
limita (de emisie ) aplicabila este de 5 mg/Nm3.
3. Gazele reziduale de la reactorul si absorberul unei instalatii pentru producerea de
propennitril trebuie conduse la un incinerator. Ca o derogare de la prevederile sectiunii 4.4.3.,
pentru propennitrilul in gazele reziduale emise valoarea limita aplicata este de 0.2 mg / Nm.
Gazele reziduale rezultate la purificarea produselor de reactie (distilare) ca si gazele uzate
generate in timpul alimentarii trebuie sa fie directionate spre un scruber.
404
Anexe
Sectiunea 5.7.8 Productia hidrocarburilor in instalatiile petrochimice ce nu apartin unei

rafinarii de petrol
Art. 5.7.8.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile unitatilor producatoare de hidrocarburi la care se
face referire in sectiunea 7.3. a listei de clasificare.
2. Waste Gazele reziduale eliberate din instalatiile
cum ar fi efluentii gazosi rezultati in
urma regenerarii agentilor catalitici sau activitatilor de verificare si curatire trebuie condusi la o
instalatie de ardere sau trebuie luate masuri de eliminare echivalenta.
3.Efluentii gazosi eliberati la pornirea sau oprirea unei instalatii trebuie pe cit posibil sa fie
transportati catre un sistem de colectare pentru efluenti gazosi sau incinerati in instalatii de
incalzire din proces. Daca aceasta nu este posibila gazele trebuie transportate catre un arzator in
care nivelul emisiei de substante orgenice de 1 % cu respectarea continutului total de carbon nu
trebuie sa fie depasita.
4. Efluentii gazosi de la instalatiile de desulfurare sau alte surse au un volum de hidrogen
sulfurat de peste 0.4 % si debit masic de hidrogen sulfurat de peste 2 tone / zi trebuie procesate
ulterior.
Efluentii gazosi care nu vor fi procesati mai tirziu trebuie sa fie condusi la un incinerator. Ca o
derogare la prevederile cap.4.4. emisia de hidrogen sulfurat in efluentul gazos descarcat nu
trebuie sa depaseasca 10 mg/Nm3.
Apa care contine hidrogen sulfurat trebuie procesata in asa fel incit eliberarea de efluenti gazosi
in atmosfera sa fie evitata.
5. In cazul transferului de baze, produsi organici intermediari sau finali, emisiile de substante
organice cu o presiune de vapori de peste 13.3 kPa la o temperatura de 35 C continind produsi
initiali, intermediari si finali trebuie reduse prin masuri corespunzatoare cum ar fi sistemele de
substitutie, extractie si transfer catre o instalatie de purificare a efluentului gazos.
7. Apa de proces poate fi descarcate intr-un sistem deschis dupa degazeificare.Efluentii gazosi
colestati aici trebuie curatati prin spalare sau incinerare.
Sectiunea 5.7.9 Productia de carbon
Art. 5.7.9.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in fabricile ce produc carbon ( lignit ) sau
carbune electrografitic (electrozi de carbon de exemplu folositi in electrozi, colectori de curent
sau ca parti pentru aplicatii) la care se face referire in sectiunea 7.1. a listei de clasificare.
2. Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. valorile limitei de efluent pentru substantele
organice in efluentii gazosi sunt urmatoarele :
1. cu amestecare si topire din : instalatii de amestecare si topire unde smoala sau alti lianti si
lichefianti sunt prelucrati la temperaturi ridicate exprimate carbon:
100 mg/Nm3
2. cu combustie de la furnale cu o singura camera, furnale cu camere combinate si cuptoare
tunel exprimate in carbon total:
500 mg/Nm3
3. cu combustie de la cuptoare inelare pentru electrozi de grafit si blocare de carbune exprimat
in carbon total:
200 mg/Nm3
4. cu impregnare de la instalatiile de impregnare unde se utilizeaza agenti de impregnare pe baza
de exprimat in carbon total:
50 mg/Nm3.
405
Anexe
Sectia 5.7.10 Productia peroxidului

Art. 5.7.10.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile pentru unitati la care se refera in sectiunea 7.6. a
2. Peroxizii organici pot fi fabricati daca aceasta este explicat permisa in autorizatia de mediu.
Peroxizii organici, care pot exploda sau detona prin reactii termice violente, la unitate trebuie
mentinute la o temperatura mai mica decit temperatura la care din punct de vedere al sigurantei
este temperatura maxima permisa in acord cu natura substantelor de referinta ; pentru
substantele indicate mai jos temperatura maxima este:
peroxid de acetilaidohexansulfonil:
10 C
acid peroxide:
+10 C
tert butil peroxyisopropil carbonat ( BPIC ):
temperatura camerei
tert butil peroxidpiralat:
10 C
dibenzoil peroxid:
temperatura camerei
dicyclohexil peroxildicarbonat:
+5 C
diisopropil peroxidicarbonat:
15 C.
3. Peroxizii la care se face referire in 2 care trebuie pastrati in unitate la temperaturi mai
joase decit temperatura camerei trebuie stocate:
1. ori in frigidere sau congelatoare aflate in halele de productie, caz in care fiecare congelator
sau frigider va contine o cantitate de cel mult 30 kg peroxid organic necongelat;
2. sau in frigidere sau congelatoare aflate in cladiri separate pentru srocare caz in care sunt
stocati numai peroxizii mentionati. In acest caz fiecare frigider sau refrigerator poate contine
o cantitate de cel mult 150 kg de peroxizi organici necongelati;
3. in camere frigorifice separate destinate numai acestui scop. In acest caz fara alte recomandari
speciale in autorizatia de mediu pentru stocare la rece se poate pastra o cantitate de cel mult
500 kg de peroxizi organici necongelati.
Sectiunea 5.7.11 Productia of policlorurii de vinil
Art. 5.7.11.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile unitatilor ce produc policlorura de vinil la care se
referire in sectiunea 7. a listei de clasificare.
2. La trecerea de la sistemul inchis de polimerizare sau de uscare, la sistem deschis rezidurile
de policlorura de vinil in polimerizat trebuie mentinute la un nivel cit mai jos posibil. Cu aceasta
valoarea medie maxima lunara nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori :
pentru masa PVC:
10 mg VC / kg PVC
pentru suspensie monopolimeri:
0.10 g VC / kg PVC
pentru suspensie copolimeri:
0.40 g VC / kg PVC
micro-suspension-PVC and emulsion-PVC:
1.5 g VC / kg PVC.
3. Pentru reducerea ulterioara a concentratiei masice in clorura de vinil a efluentului gazos cit
mai mult posibil consumarea gazului uzat al instalatiei de uscare trebuie utilizat drepr gaz
combustibil in instalatiile de ardere.
406
Anexe
Sectiunea 5.7.12 Productia coprolactamei

Art. 5.7.12.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile la unitati ce produc coprolactama la care se face
referire in sectiunea 7. a listei de clasificare.
2. Pentru productia de coprolactama obtinuta prin proces Rasehig, emisia NO2 nu trebuie sa
depaseasca 15 kg NOx / tona de coprolactama produsa.
Sectiunea 5.7.13 Producerea de policrilonitril bazat pe materiale sintetice
Art. 5.7.13.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile la unitatile ce produc polyacrilonitril bazat pe
materiale sintetice, la care se face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare.
2. Productia si procesarea propennitril polimerizat pentru fibre.
1. pentru emisia de propennitril in efluentul gazos din instalatii de uscare, valoarea limita a
emisiei este de 20 mg / Nm..
2. propennitilul continut in gazele reziduale, provenite din instalatiile de reactiv, din gazele
reziduale intens din rezervorul cu suspensii si de la filtru de spalare trebuie dirijate catre un
scruber de gaze reziduale sau un adsorber. Pentru emisiile de propennitril in efluentul gazos al
adsorberului, valoarea limita de emisie de 10 mg / Nm
3. pentru filarea in fibre a polimerului debitul de gaze rezidual cu un continut de peste 5 mg /
Nm trebuie dirijat catre o instalatie de reducere gaze uzate.
3. Productia de rasini ABS
1. Polimerizarea in emulsie. Efluentii gazosi care contin propennitril evacuati in timpul
polimerizarii, in timpul precipitarii sau curatirii reactorului trebuie condusi catre un
incinerator pentru emisiile de propennitril. Din efluentii gazosi ai instalatiei de uscare
valoarea limita de emisie de 25 mg / Nm se aplica ca medii lunare;
2. Polimerizarea combinata / solutie / emulsie:
Efluentii gazosi care contin propennitril eliberati din reactoare din timpul stacarii
intermediare din timpul precipitarii, din timpul deshidratarii cu reciclarea solventilor si de la
malaxare trebuie condus la un incinirator; Pentru emisiile de propennitril eliberate la
instalatiile de valoarea limita de emisie de 10 mg / Nm se aplica ca medie lunara.
4. Productia de cauciuc nitril (NBR)
Gazele uzate cu continut in propennitril eliberate de la reciclare in timpul stocarii intermediare a
latexului, si prin spalarea cauciucului solid, trebuie conduse spre un incinerator.
Gazele uzate eliberate in timpul reciclarii propennitrilului trebuie dirijate catre un scruber pentru
gaze uzate.
Pentru emisiile de propennitril in efluent gazos a unei instalatii de uscare valoarea limitelor de
emisie este de 15 mg / Nm..
5. Productia agentilor de dispersie prin polimerizarea propennitrilului
Productia agentilor de dispersie prin polimerizarea propennitrilului in efluentii gazosi cu
continut in propennitril eliberati din rezervoarele cu monomer, reactoare, rezervoare
intermediare de stocare si de la condensatoare trebuie conduse la o instalatie de purificare a
gazelor uzate, daca continutul de propennitril depaseste 5 mg / Nm.
407
Anexe
Sectiunea 5.7.14 Producerea si procesarea viscozei

Art. 5.7.14.1
1. Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile pentru unitati producatoare de viscoze la care se
face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare.
2. Gazele uzate rezultate de la producerea viscozei, de la reprelucrarea bailor de filare si de la
statia de tratare pentru producerea textilelor viscozice trebuie conduse intr-o instalatie de
reducere a emisiilor.
Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. valoarea limita de emisie pentru gazele reziduale sunt:
1. pentru hidrogen sulfurat :
2. pentru disulfura de carbon:
5 mg/Nm3 ca medie zilnica

0.10 g/Nm3 ca medie zilnica.
3. Productia de lina celulozica si celofan, efluentii gazosi de la masinile de filat si de la post

tratare trebuiesc condusi la o instalatie de reducere a emisiei in aer.
Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. valoarea limita a emisiei pentru gazele reziduale este :
1. pentru hidrogen sulfurat:

0.15 g/Nm3 ca medie zilnica.
4. Pentru fabricarea, produselor din viscoza pentru toti efluentii gazosi incluzind aerul extras
din diferite camere si din apropoerea masinilor - urmatoarele valori limita se aplica pina la
31.12.2001:
3. pentru hidrogen sulfurat si disulfitde carbon:

Cea mai buna tehnologie disponibila trebuie aplicata pentru reducerea la maxim si daca este
posibil pentru prevenirea emisiilor de hidrogen sulfurat si disulfura de carbon.
De la 1 Ianuarie 2002 si ca o derogare de la prevederile cap.4.4 urmatoarele valori limita pentru
emisii se aplica pentru efluentii gazosi:
50 mg/Nm3 valoare medie zilnica
2. pentru sulfura de carbon se aplica diferite valori functie de produsul pe baza de viscoza avut
in vedere:
a) lina celulozica:
150 mg/Nm3
b) celofan:
150 mg/Nm3
c) viscoza textila:
150 mg/Nm3
d) tuburi sintetice:
400 mg/Nm3
e) piele de sintetica:
400 mg/Nm3
f) viscoza tehnica:
600 mg/Nm3.
Sectiunea 5.7.15 Productia de email
Art. 5.7.15.1
Prevederile acestei sectiuni sunt aplicabile in unitati le producatoare de vopsea email la care se
face referire in sectiunea 7 a listei de clasificare.
Art. 5.7.15.2
1. Ca o derogare de la prevederile cap.4.4. limitele valabile de emisie pentru efluentii gazosi la
vopsea email sunt :
408
Anexe
1. pe fluonuri anorganice gazoase, exprimate in HF : 15 mg / Nm, cu 5 mg / Nm - ca valoare

de referinta;
2. pentru oxizi de azot exprimat in NO2 : 15 kg per tona de email produs ca medie lunaracu
concentratia maxima de 220 mg / Nm si cu 500 mg / Nm ca valoare de referinta.
2. Ca o derogare de la art.1.1.2. concentratiile indicate in 1 depind de continutul efectiv de
oxigen in efluentii gazosi emisi.
3. Fara alte precizari specificate in autorizatia de mediu, valorile de emisie pentru substantele
de mai sus trebuie masurate continu folosind echipamentele de masurare instalate pe cheltuiala
,, operatorului care este construit si este in functiune conform unui cod de buna practica si care
are aprobarea unui expert de mediu acreditat in disciplina aer.
Sectiunea 5.7.16 Procese in productia chimicalelor fine si a produselor farmaceutice
Art. 5.7.16.1
Pentru procesele de la fabricarea substantelor chimice pure si farmaceutice conditiile pentru
valorile limita de emisie in mg / Nm pentru procese care nu depasesc 500 kg de produs pur
final pe sarja, se inlocuieste cu urmatoarea reglementare procesul trebuie sa asigure un total
maxim de emisie de cel mult 15 mg % din cantitatea de solvent initiala.
Anexa 5
CAPITOLUL 5.17 DEPOZITAREA PRODUSELOR PERICULOASE
SectiUNA 5.17.1 Prevederi generale
Art. 5.17.1.1
1. Regulile incluse in acest capitol sunt aplicabile cladirilor specificate in sectiunea 17 a listei
de clasificare. Pentru aplicarea dispozitiilor acestui capitol trbebuie luate in consideratie atat
proprietatea principala cat si punctele spot. Pentru carburantii lichizi se va lua in calcul doar
punctele spot.
2Depozitarea pe termen scurt legata de transportul auto, pe calea ferata, apele interioare, pe
mare sau pe calea aerului, incluzand incarcarea, descarcarea si transferul de pe diferite mijloace
de transport in porturi, la chei, sau in parcurile de vagoane nu este supusa prevederilor
prezentului regulament.
Oricum, daca produsele periculoase la care se refera prezentul regulament sunt pastrate in
depozite aflate in porturi, de-a lungul cheilor sau in parcuri de vagoane si daca se intentioneaza
ca aceste depozite sa fie desemnate depozite permanente pentru pastrarea pe termen scurt a unor
astfel de substante periculoase, atunci ele sunt supuse conditiilor din acest regulament..
Art. 5.17.1.2
1. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, infiintarea unui cladiri de categoria 1 pentru
depozitarea unor produse altele decat produsele P1, P2, P3 sau P4 este interzisa:
1. intr-un areal de unde se extrage apa sau intr-o zona protejata de tip I, II sau III
2. intr-un areal altul decat o zona industriala
3. la o distanta de mai putin de 100 m de la:
a) o zona rezidentiala
409
Anexe
b) parcare
c) zone de recreere.
2. Regulile restrictive de la 1 nu se aplica:
1. pentru intreprinderile existente sau sectii ale lor, asa cum este specificat in art 3.2.1.1
2. pentru produsele periculoase aflate intr-o stare fizico-chimica care nu are proprietati ce pot
duce la un accident major, in conditia in care acest lucru este confirmat de un expert acreditat
in siguranta exterioara si riscuri pentru accidente majore
3. pentru produsele periculoase apartinand statiilor de epurare a apelor pentru populatie.
3. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, folosirea unui rezervor pentru ferma pentru
depozitarea unor produse altele decat produsele P1, P2, P3 sau P4 este interzisa in zonele de
foraj al apei sau in zonele protejate de tip I, II, sau III:
4. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, stocarea urmatoarelor substante este
interzisa:
1. bromometan
2. ianogen acid prusic (hidrogen cianid) si sarurile sale (cianizi)
3. cianizi organici (nitrili).
Art. 5.17.1.3
1. Daca nu se specifica in alt fel in licenta de mediu, la intrarea intr-o cladire de categoria 1
pentru care se aplica prevederile articolului 7, titlul I de la Vlarem, trebuie aplicat un semn de
identificare si informare de cel putin 1 m2, continand cel putin informatia de mai jos scrisa
lizibil:
1. "VR-PLICHTIG BEDRIJF" (intreprindere careia i se cere eliberarea unui raport de siguranta)
daca, in conformitate cu art. 7 & 3, titlul I de la VLAREM, se refera la o intreprindere pentru
care se cere un raport de siguranta, sau
"GEVAARLIJKE STOFFEN" (substante periculoase) pentru sediile unde sunt aplicabile art.
7, 1 & 2, titlul I de la VARLEM
2. numele operatorului, adresa si numarul de telefon
3. numerele de telefon de contact si cel de urgenta (brigada de pompieri).
2. La intrarile cladirilor pentru care sunt aplicabile prevederile art. 7, titlul I de la VARLEM,
se va pastra un plan actualizat intr-un dulap protejat impotriva incendiului care sa fie usor
accesibil serviciilor de interventie in caz de urgenta. Pentru toate depozitele unde se gasesc
produse periculoase pe acest plan se vor indica in mod clar urmatoarele informatii :
1. locatia exacta
2. denumirea chimica si/sau tehnica a produselor periculoase, cu precizarea clasificarii conform
directivelor UE 67/548/EEC din 27 iunie 1967 sau 88/379/EEC din 7 iunie 1988 si a
numarului UN
3. specificatia referitoare la locul depozitarii:
a) recipiente mobile
b) containere imobile aflate deasupra solului
c) containere ingropate
d) containere aflate in canale ;
4. capacitatea maxima de depozitare exprimata in tone sau m3
5. temperatura normala de stocare exprimata in oC si presiunea de depozitare in Pa.
410
Anexe
3. Dulapul mentionat la punctul 2 trebuie sa poarte mentiunea GS-SITUATIEPLAN (plan

al materialelo periculoase) scrisa cu litere negre cu inaltimea de cel putin 8 centimetri pe fond
galben. Daca acest dulap se tine incuiat atunci fie :
1. cheia se pastreaza langa dulap, in spatele unui geam care poate fi spart cu un ciocan in caz de
urgenta
2. fie dulapul are un geam de protectiecare poate fi spart cu un ciocan in caz de urgenta.
4. Se pot face derogari de la conditiile stabilite stabilite la punctele 2. si 3. daca se foloseste un
sistem alternativ acceptat de Departamentul pentru Licente de Mediu, sistem care sa furnizeze
cel putin aceleasi garantii in ceea ce priveste informatia furnizata.
5. Trebuiesc luate masurile necesare pentru ca instalatiile sa nu fie accesibile persoanelor
neautorizate.
6. Dispozitiile 5 nu sunt aplicabile depozitelor pentru combustibili lichizi care reprezinta o
parte a unei instalatii de distribuire a carburantilor vehicolelor cu motor.
Art. 5.17.1.4
1. Dispozitivele de imbinare a a conductelor, cuplele, valvele si toate celelalte accesorii
trebuie asigurate. Ele trebuie protejate impotriva coroziunii intr-un mod efectiv.
2. Conductele subterane trebuie plasate intr-un sant ce trebuie umplut cu cu un material inert
cu o granulatie fina. Santul trebuie sa fie impermeabil si trebuie sa aiba o panta catre un put de
colectare impermeabil. Acest sistem poate fi inlocuit cu un sistem alternativcare sa asigure
aceleasi garantii in ceea ce priveste poluarea solului si/sau a apelor subterane.
Sistemul alterantiv trebuie sa fie aprobat de un expert de mediu acreditat in ceea ce priveste
containerele de depozitare a substantelor periculoase. Un certificat care sa confirme acceptul
este emis si semnat de expertul de mediu mai sus mentinat. Acest certificat se pastreaza pentru a
fi prezentat oficialitatilor de supervizare. O copie a acestuia se va transmite de catre operator
Departamentului pentru Licente de Mediu..
3.Imbinarea conductelor pentru transportul substantelor P1 si/sau P2 in spatii interioare este
interzisa cu exceptia cazurilor in care aceste conducte sunt formate dintr-un singur tub 5fara
cupluri sigilate), sau daca spatiile au fost amenajate si zonate conform regulamentelor
referitoare la instalatiile electrice, in particular articolele referitoare la spatiile unde se pot crea
atmosfere explozibile.
Art. 5.17.1.5
1. Fara a prejudicia dispozitiile ulterioare, trebuie luate masurile de precautie necesare pentru
a preveni intrarea unor produse in contact cu alte produse daca :
1. acesta ar putea duce la reactii chimice periculoase
2. astfel de produse pot reactiona intre ele si pot emana gaze sau vapori periculosi
3. contactul intre astfel de produsear duce la explozii si/sau incendii.
2. Daca in depozit se stocheaza produse avand caracteristici principale diferite, acesta trebuie
impartit in diferite compartimente, in fiecare compartiment fiind depozitate ,doar produsele
avand caracteristicile de baza similare.
Aceste compartimente trebuie delimitate prin pereti, ecrane de protectie, marcaje pe sol, lanturi
de separatie sau separatori ficsi cu inaltimea de 1 m.
Produsele avand proprietati principale diferite pot fi depozitate intr-un singur compartiment
daca, conform art. 5.17.1 distanta minima de separatie intre ele este de 0 metri.
411
Anexe
3. Orice opereatiuni de prelucrare sau alte operatiuni care nu au legatura cu depozitarea si

transferul produselor este interzisa in depozite si in zona delimitata de distantele de separare sau
ecran descrise in alin. 5.17.1
4. Produsele nu pot fi depozitate in afara suprafetelor destinate acestui scop. Recipientele
mobile contaminate care au continut substante periculoase trebuie depozitate intr-un loc special
amenajat care trebuie indicat in mod clar.
Art. 5.17.1.6
1. With respect to aboveground compartments for products with a specific main property,
minimum separation distances as indicated in appendix 5.17.1 are to be observed.
2. Distanta specificata la punctul 1. poate fi micsorata prin construirea unui ecran de protectie,
in conditia in care distanta masurata orizontal pe langa acest ecarn intre containerele ce contin
elemente indicate in art. 5.17.1 este mai mare sau egala cu distanta minima de siguranta
prevazuta la punctul 1.
Ecranul de protectie trebuie facut fie din caramida cu o grosime de min. 10 cm., sau din orice alt
material cu o grosime care sa asigure un coeficient echivalent pentru reziastenta in caz de
incendiu. Ecranul trebuie sa aiba o inaltime de cel putin 2 m. si trebuie sa depaseasca inaltimea
maxima a recipientului saucontainerului cu cel putin 0.5 m.
3. Distantele minime de separatie amintite mai sus pot fi modificate prin licenta de mediu, sau,
in particular, pe baza rezultatelor specificate in raportul de siguranta sau pe baza analizelor de
risc emise de un expert acreditat in disciplina sigurantei exterioare si riscul accidentelor grave.
4. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, prevederile art. refeitor la distantele ce
trebuie respectate nu se aplica :
1. produselor depozitate in laboratoare
2. produselor pentru care capacitatea de stocare totala pentru produse avand aceeasi proprietate
de baza este mai mica decat limita inferioara indicata la categoria 3 din sectiunea de
clasificare corespunzatoare
3. depozitelor mentinate in sectiunea 17.4.
Art. 5.17.1.7
1. Trebuie luate masurile necesare (de ex. impamantarea) pentru prevenirea formarii unor
sarcini electostatice periculoase la stocarea si utilizarea produselor explozibile, extrem de
inflamabile, foarte inflamabile si inflamabile.
2. Spatiile de depozitare a produselor periculoase pot fi incalzite doar prin intermediul
dispozitivelor ale caror locatie si folosire ofera suficiente garantii impotriva riscurilor producerii
unor incendii sau producerii unor explozii.
3. In spatiile in care sunt depozitate produsele periculoase:
1. se interzice lucrul pentru care este necesar folosirea unor dispozitive ce lucreaza cu flacara
deschisa sau care pot genera scantei cu exceptia celor de intretinere si de reparatie in
conditiile in care se vor lua masurile de precautie necesare si in conformitate cu instructiunile
scrise emise si/sau initializate de Seful Departamentului de Prevenire si Protectie sau de catre
operator
2. se aplica un indicator de interzicere a fumatului ; acest indicator trebuie sa fie scris cu litere
citete sau trebuie sa contina semne conventionale. Ele se aplica pe partea exterioara a usii de
acces si in interiorul spatiului in cauza. Obligatia de a aplica indicatorul Fumatul interzis
412
Anexe
nu se aplica in cazul in care acest indicator este montat la intrarea in intreprindere si

interzicerea fumatului si a focului deschis sunt valabilein toata intreprinderea
3. Cosurile si gurile de evacuare avaporilor si emanatiilor produse trebuie sa fie facute din
materiale care nu ard sau auto-extinctoare.
4. Este interzis:
1. fumatul, aprinderea focului sau depozitarea unor substante inflamabile deasupra sau in
vecinatatea containerelor, langa pompe, conducte, unitati de distribuire, zone de incarcare sau
descarcare a cisternelor auto, in interiorul limitelor zonei de protectie asa cum este indicata ea
in planul de zonare si demarcata in conformitate cu regulile generale pentru instalatiile
electrice
2. purtarea unor incaltaminte sau haine care pot cauza scantei in zonele interzise publicului.
3. stocarea produselor inflamabile in orice parte a depozitului unde temperaturile pot creste
peste 40 oC prin caldura creata prin mijloace tehnologice .
5. Restrictiile specificate la punctul 4 vor fi evidentiate prin folosirea pictogramelor de
protectie conform codului de Protectie a Muncii acolo unde aceste pictograme pot fi aplicate.
Art. 5.17.1.8
1. Fara a prejudicia alte dispozitii legale sau de ordine interioara, operatorul ia toate masurile
necesare pentru a proteja in mod suficient zona inconjuratoare impotriva riscului de incendiu
sau de explozie.
Una din implicatiile acestui fapt este aceea ca trebuie asigurat echipamentul necesar de lupta
impotriva incendiilor.
Tipul echipamentului necesar si locul unde acesta trebuie amplasat se determina dupa consultatii
cu echipa de pompieri autorizata. Acest lucru nu este legat in nici un fel de licenta de mediu.
Echipamentul de lucru impotriva incendiilor trebuie pastrat in conditii bune de folosinta ,
trebuie protejat impotriva inghetului, marcat adecvat, trebuie sa fie usor accesibil si plasat in
spatii propice. Echipamentul trebuie sa fie gata de a interveni imediat.
2. La instalatie, trebuiesc luate elementele de precautie necesare impreuna cu prigada
autorizata de pompieri pentru a preveni ca apa de interventie contaminata cu produse
periculoase sa nu se infiltreze in sol, canalizarea publica, ape de suprafata sau de adancime.
Colectarea apelor contaminate folosite la stingerea incendiilor trebuie facuta intr-un mod
potrivit. Capacitatea de colectare a apelor folosite pentru stingerea incendiilor care sunt
contaminate trebuie sa fie determinata consultand brigada autorizata de pompieri.
Art. 5.17.1.9
1. Instalatiile electrice si dispozitivele de iluminat trebuie sa indeplineasca Regulile Generale
de Siguranta a Muncii sau regulile generale pentru instalatiile electrice, in particular acele
articole care se refera la spatiile in care se pot produce atmosfere explozive.
2. Fara a aduce prejudicii dispozitiilor ce guverneaza modul de instalare a instalatiilor
electrice, in zonele unde exista pericolul de foc sau explozie datorita prezentei accidentale a
unor amestecuri explozive, instalatiile electrice trebuie sa fie proiectate si instalate in
conformitate cu conditiile din planul de zonare.
3. Referitor la instalatiile pentru care regulile generale pentru instalatiile electrice nu sunt inca
aplicabile, zonarea se va face conform dispozitiilor articolului 105 a regulilor generale mai sus
amintite.
413
Anexe
Art. 5.17.1.10
1. Containerele destinate depozitarii lichidelor extrem de toxice, toxice, periculoase sau
corozive cu presiunea vaporilor de peste 13,3 kPa la o temperatura de 35 oC trebuie sa fie dotate
cu un sistem eficient de reducere la minimum a poluarii aerului in timpul depozitarii si manuirii,
asa cum este un dispozitiv de recuperare a vaporilor, un acoperis plutitor, sau alt sistem
echivalent.
2. La incarcarea sau descarcarea containerelor de depozitare si/sau aprovizionarea cisternelor
auto, a celor pe calea ferata sau a rezervoarelor navale cu lichidele mentionate la pct. 1.,
poluarea aerului trebuie redusa la minim
Art. 5.17.1.11
1. Fara a prejudicia obligatiile din art.7 , titlul I de la VLAREM, operatorul uniu depozit de
categoria I trbuie sa tina un registru sau un alt sistem alternativ de inregistrare a datelor in care
pe propietati principale se specifica cel putin natura si cantitatile de produse periculoase
depozitate.
Aceste informatii trebuie astfel tinute pentru ca oricand sa fie posibila determinarea cantitatii de
produse periculoase existente in depozit.
2. Registru sau sistemul alternativ de inregistrare a datelor mentionate la 1 trebuie pastrat
disponobil la locul de depozitare pentru controlul oficialitatilor de supervizare pentru o perioda
de cel putin o luna.
Art. 5.17.1.12
Personalul de la locul de depozitare trebuie sa fie complet informat despre natura produselor
periculoase stocate si despre pericolele ce pot apare. Personalul trebuie sa fie bine informat
despre masurile care trebuiesc luate atunci cand se intampla accidente.
Operatorul trebuie sa poata dovedi ca a asigurat instruirea la zi necesara in astfel de cazuri.
Instruirea trebuie evaluata de catre operator cel putin o data pe an.
Art. 5.17.1.13
Daca nu este specificat altfel in licenta de mediu, produsele solide care sunt periculoase datorita
concentratiei de substante care se pot dizolva asa cum este specificat in anexa 2B si/sau anexa 7
din titlul I de la VLAREM se depoziteaza pe o suprafata impermeabila echipata cu un sistem de
colectare a posibilelor ape de ploaie contaminate.
Produsele extrem de toxice, toxice, produsele susceptibile de aprindere spontana, produsele care
reactioneaza cu apa formand gaze combustibile si produsele explozibile trebuie depozitate in
interior sau sub un acoperis pe o podea impermeabila.
In orice situatie trebuie luate masurile necesare pentru a preveni ca produsele sa se infiltreze sau
sa fie deversate in canalizarea publica,in apele subterane sau de suprafata.
Art. 5.17.1.14
1. Trebuie luate masurile necesare pentru asigurarea supravegherii efective a diferitelor spatii
si capacitati de stocare ale depozitelor.
Daca capacitatea totala de stocare a depozitului este de un milion de litri de produse P1 si P2 sau
mai mult supravegherea trebuie sa fie continua prin personal de securitate specializat sau prin
sisteme de supraveghere permanenta echipate cu detectoare de fum, gaz sau incendiu care sa
alarmeze un serviciu de securitate format din angazatii depozitului. Toate acestea se vor face
414
Anexe
consultand brigada de pompieri autorizata si un expert acreditat pentru disciplina sigurantei

exterioare si riscurile de producere a unor accidente grave.
2. Cladirile, containerele, peretii despartitori, instalatiile de iluminat, etc., trebuie mentinute in
stare perfecta de functionare. Orice deficienta sau defectiune care poate pune in pericol protectia
oamenilor sau a mediului trebuie remediata imediat.
Art. 5.17.1.15
1. Inainte de repararea sua verificarea injterioara a containerelor ce au continut produse P1
si/sau P2, depozitul trebuie sa dispuna de o procedura pentru astfel de activitati, procedura
initializata fie de operatori sau de catre seful Departamentului de Prevenire si Protectie. Unul
din elementele acestei proceduri trebuie sa fie curatarea containerelor care se face printr-o
metoda care ofera suficiente garantii referitoare atat la siguranta izbucnirii unui incendiu sau
explozii cat si protectia mediului.
2. La atelierul de reparare a containerelor pentru produsele P1 si/sau P2, este interzisa
depozitarea produselor P1 si/ sau P2.
Art. 5.17.1.16
1. Turnarea produselor P1 si/sau P2 in recipiente mobile trebuie facuta fie in aer liber fie in
spatii bine ventilate construite din materiale neinflamabile. Trebuie luate Masurile necesare
pentru a preveni incarcarile electrostatice periculoase ce se pot forma in timpul manipularii
produselor P1 si/sau P2. Acest loc sau spatiu trebuie sa fie dotat cu semne care sa indice
pericolul de foc conform Regulilor Generale pentru Siguranta a Muncii.
2. Podeaua spatiului mentiuonat la pct.1. trebuie sa fie impermeabila si facuta din materiale
neinflamabile. Ea trebuie sa fie construita astfel incat scurgerile de substante sa fie drenate intrun dispozitiv de colectare si apoi sa fie canalizate catre unul sau mai multe puturi de colectare
prin intermediul unor canale. Acest dispozitiv de colectare nu trebuie sa fie conectat direct sau
indirect cu canalizarea publica, apele de suprafata, bazinele de colectare pentru apele de
suprafata sau apele subterane.
3. Daca produselor P1 si/sau P2 sunt depozitate in containere situate deasupra solului,
umplerea recipientelor mobile trebuie efectuata intr-o zona amenajata situata la cel putin 10
metri de containere sau in afara spatiului acestuia.
4. Produselor P1 si/sau P2 trebuie sa fie utilizate intr-un astfel de mod incat sa se evite
imprastierea lichidelor pe podea.
5. Produselor P1 si/sau P2 trebuie pastrate in recipiente inchise care sa ofere posibilitati de
sigilare. In plus, sigiliul trebuie verificat imediat dupa umplere. Recipientele ce nu indeplinesc
acest criteriu trebuie golite si indepartate din locul unde are loc umplerea.
6. Cantitatile maxime din produselor P1 si/sau P2 (numarul de recipiente mobile, etc.) care pot
fi prezente in spatiul unde sunt umplute recipientele mobile pot fi restrictionate prin licenta de
mediu.
Art. 5.17.1.17
Referitor la umplerea containerelor fixe si a cisternelor auto se aplica urmatoarele reguli :
1. se vor lua masurile necesare pentru prevenirea scurgerii lichidelor, poluarii solului, a apelor
de adancime si suprafata.
415
Anexe
2.
bratul de incarcare folosit pentru umplere trebuie sa fie conectata la gura containarului
prin intermediu unui cuplu cu surub sau cu un sistem echivalent.
3.
fiecare operatie de umplere trebuie sa fie efectuata sub supravegherea operatorului sau a
unui numit al acestuia ; supravegherea mentionata trebuie organizata astfel ca operatiunea de
umplere sa fie monitorizata si sa se poata trece la actiune imediata in cazul producerii unui
incident ;
4.
pentru a preveni supraincarcarea, toate containerile fixe trebuie sa fie echipate cu un
sistem de protectie impotriva supraincarcarii care poate fi :
a) fie un sistem de avertizare care sa produca un semnal acustic ce poate fi auzit de
alimentator in zona de umplere si care-l informeaza de umplerea containarului in
proportie de 95% ; acest sistem poate fi mecanic sau electronic ;
b) un sistem de siguranta care sa opreasca automat curgerea produsului imediat ce
containarul este umplut la cel mult 98% din capacitate ; acest sistem poate fi mecanic
sau electronic ;
c) in depozitele ce fac parte dintr-o instalatie de distribuire a combustibililor pentru
vehiculele cu motor se va folosi un sistem de siguranta de tipul celui indicat la pct. b)
5.
toate containarile trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de masurare a nivelului de
incarcare ;
6.
pozitia de umplere a cisternelor auto, zonele unde sunt grupate capetele conductelor de
umplere si zonele de umplere de la instalatiile de distributie trebuie sa fie intotdeauna
localizate la sediul depozitului si trebuie :sa fie bine fixate de sol si sa fie
impermeabile ;sa fie construite cu o panta cu margini ridicate pentru ca toate lichidele
scurse sunt drenate intr-un sistem colector ; eliminarea lichidelor colectate se face in
conformitate cu dispozitiile din regulament, in particular cu acele dispozitii referitoare
la folosirea materialelor ramase ;pentru produsele P1 si/sau P2 pozitiile si zonele de
umplere trebuie sa fie intotdeana situate in aer liber sub un acoperis ;sub pozitiile si
zonele de umplere mentionate mai sus este interziza existenta unor canale, spatii de
depozitare sau camere ; in cazul podurilor bascula se vor lua masurile necesare pentru a
limita raspandirea scurgerilor si pentru a impiedica producerea exploziilor ; dispozitiile
acestui paragraf nu sunt aplicabile locurilor de depozitare destinate in exclusivitate
pentru incalzirea cladirilor.
7.
in timpul incarcarii cu produsele P1 si/sau P2 se vor lua masurile necesare pentru

eliminarea electricitatii statice ; conectarea electrica intre cisternele auto si containar se
va face inaintea inceperii operatiunii de umplere si se va deconecta dupa ce furtunul de
alimentare a fost declupat cand umplerea este completa ;
8.
se vor lua masurile necesare pentru a mentine depozitul la presiunea atmosferica ;

ventilatia subsolurilor si conductele de recuperare a vaporilor trebuie sa indeplineasca
aceleasi conditii ca si restul conductelor ; in plus conductele de ventilatie de deasupra
trebuie sa aiba o forta mecanica suficieanta ;
9.
este interzisa umplerea unui containar cu un alt lichid decat cel pentru care containarul a
fost proiectat ; acest les poate face doar in urma unei inspectii a unui expert de mediu
acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase, sau de catre un
expert autorizat, care sa dovedeasca ca acel containar in cauza este potrivit pentru acel
lichid.
416
Anexe
Art. 5.17.1.18
Dispozitivele de protectie pentru supraincarcare descrise in sectiunea 5.17.7 trebuie sa fie
produse in conformitate cu un cod de buna practica aceptat de catre un expert de mediu acreditat
in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase.
Controlul constructiei trebuie sa se faca corespunzator cu codul de buna practica selectat de
catre un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase.
Controlul productiei pentru sistemede de supraumplere fabricat in serie poate fi limitat la o
singura aprobare a prototipului. Aprobarea prototipului trebuie sa fie facuta de catre unul din
expertii de mediu mai sus mentionati in conformitate cu sectiunea 5.17.7.
Raportul de aprobare trebuie sa mentioneze controlul efectuat trebuie sa fie semnat de expertul
mai sus mentionat.
Pentru fiecare dispozitiv de supraincarcare operatorul trebuie sa dispuna de un certificat semnat
de producator. Acest certificat trebuie sa mentioneze nr. Certificatului d aprobare a prototipului
si numele expertului de mediu care a eliberat certificatul (si nr. sau de acreditare). Producatorul
confirma in certificat ca sistemul de protejare la supraumplere a fost executat si controlat in
conformitate cu dispozitiile titlului II din VLAREM.
Art. 5.17.1.19
1. Peroxizii organici care pot exploda sau detona intr-o reactie termica violenta trebuie sa fie
mentinuti in depozit la o temperatura mai joasa decat temperatura care din puct de vedere a
sigurantei este temperatura maxim admisa conform propietatilor substantei in cauza. Pentru
substantele indicate mai jos, temperatura maxima este:
1. acetil ciclohexan sulfonil peroxid :

2 acid peroxid succinic :
3. meta-butil peroxiizopropilcarbonat (BPIC):
4 meta-butil peroxipivalat:
5. dibenzol peroxid:
6. diciclohexil peroxidicarbonat:
7. diizopropil peroxidicarbonat:
10 C
+10 C
temperatura camerei
10 C
temperatura camerei
+5 C
15 C.
2. Peroxizii care din motive de siguranta trebuie depozitati la o temperature mai mica decat
temperature camerei trebuie stocati:
1. fie in frigidere sau racitoare situate in hala de productie, caz in care fiecare frigider sau racitor
poate contine o cantitate de cel mult 30 kg peroxizi organici ne-refrigerati
2. sau in frigidere sau racitoare situate in depozite separate in care doar acesti peroxizi se
stocheaza.In acest caz fiecare frigider sau racitor poate contine o cantitate de cel mult 150kg
peroxizi organici ne-refrigerati
3. sau intr-o camera frigorifica separate destinata exclusive acestui scop. In acest caz, in conditia
in care nu este altfel specificat in licenta de mediu, se va stoca o cantitate de maximum
500kg de peroxizi organici ne-refrigerati in fiecare camera frigorifica.
Art. 5.17.1.20
In ceea ce priveste certificatele de productie, inspectiile si testele cerute in acest capitol,
operatorul trebuie sa detina toate certificatele unde sunt mentionate codurile de buna practica,
controalele efectuate si unde sunt identificate in mod clar observatiile relevante. El trebuie in
permanentasa tina la dispozitia oficialitatilor de control certificatele in cauza.
417
Anexe
Art. 5.17.1.21
Fara a prejudicia prevederile acestui capitol, transportul, instalarea si conectarea containerilor
trebuie sa fie efectuate conform standardelor dominante belgiene sau europene.
Sectiunea 5.17.2 Depozitarea lichidelor periculoase in containere aflate sub nivelul
solului
Art. 5.17.2.1
1. Se vor lua masurile necesare pentru a acorda o protectie maxima containarilor impotriva
actiunilor mecanice si coroziunii.
2. Este interzisa amplasarea containarilor de depozitare a produselor P1 si/sau P2 sub cladiri
sau proiectia verticala a cladirilor. Un acoperis nu este considerata o cladire.
3. Distanta dintre containar si limitele parcelelor unei terte parti trebuie sa fie de cel putin 3
metri. Distanta dintre containar si subsolul cladirilor apartinand firmei trebuie sa fie de cel putin
3 metri. Distanta dintre containar si peretele depozitului trebuie sa fie de cel putin de 0.75 metri.
Distanta dintre containare trebuie sa fie de cel putin 0.5 metri.
Distanta dintre containarele pentru produsele P3 si/sau P4 care nu fac parte dintro instalatie de
distributie si limitele parcelelor unei terte parti trebuie sa fie de cel putin 1 m.
4. In eventualitatea unei posibile inundatii sau cresterea nivelului apei, se vor lua masurile
necesare pentru a preveni ridicarea containarilor goale prin plutire.
5. Fara a prejudicia prevederile acestei sectiuni, locurile de depozitare pentru petrol si
instalatiile conexe trebuie sa corespunda cu prevederile sectiunii 5.17.4.
Art. 5.17.2.2
1 Un indicator se va instala intr-un loc vizibil langa containar in conformitate cu dispozitiile
anexei 5.17.2 5.17.2.
2. Urmatoarele informatii se vor afisa langa gura de umplere si langa trapa :
1.
2.
3.
4.
numarul containarului ;
numele sau codul numeric sau alfa numeric a lichidului stocat ;
simbolurile de pericol;
capacitatea containerului.
Aceste informatii trebuie sa fie lizibile.

Dispozitiile acestui paragraf locurilor de dpozitare a produselor P3 si/sau P4 destinate in
exclusivitate pentru incalzirea cladirilor.
Art. 5.17.2.3
1. Conducta de golire trebuie sa fie situata in aer liber la cel putin 3 metri deasupra solului si
cel putin 3 metri de fiecare intrare intr-un spatiu sau de limitele parcelelor unei terte parti.
Capetele conductei de golire nu pot fi situate sub parti ale constructiei cum ar fi acoperisul.
418
Anexe
2. Dispozitiile pct 1. nu sunt aplicabile conductelor de golire pentru locurile de depozitare a

produselor P3 si/sau P4 care nu formeaza parte a unei instalatii de distribuire a carburantilor
pentru vehiculele cu motor.
Pentru aceste locuri de depozitare se va asigura ca locul si inaltimea capatului conductei de
golire nu va cauza neplaceri vecinatatii, in particular ca urmare a umplerii containerilor
3. Pentru depozitarea produselorP1 si/sau P2 sistemul de alimentare si golire aerian trebuie
inchis printr-un dispozitiv care previne raspandirea incendiilor.
Art. 5.17.2.4
1. Depozitarea in containare ingropate in pamant este permisa doar in :
1. containere cu pereti dublii metalici care au fost produse in conformitate cu
dispozitiile anexei 5.17.2;
2. containere cu intarire termica sintetica care au fost produse in conformitate cu
dispozitiile anexei 5.17.2;
3. containere din otel inoxidabil care au fost produse in conformitate cu un cod de
buna practica acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containare
pentru gaze sau substante periculoase, sau acceptat de un expert autorizat;
4. un sistem de depozitare care asigura aceleasi garantii de prevenire a poluarii
solului si sa apelor subterane ca si containarele mai sus mentionate
Acest sistem de depozitare trebue sa fie acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina
containare pentru gaze sau substante periculoase; un certificat de acceptare fiind emis de acest
expert de mediu. Acest certificat este pastrat pentru a fi prezentat organelor de control. O copie
a certificatului va fi inaintata de catre operator departamentului pentru licente de mediu.
2. Toate containarele vor fi dotate cu un sistem permanent de detectare a scurgerilor. Aceasta
obligatie nu se aplica containarelor cu intarire termica sintetica sau celor din otel inoxidabil
situate inafara unei zone de infiltrare a apelor sau a unei zone de protectie, containere avand
fiecare o capacitate mai mica de 5000 l sau mai mica decat 10.000 l sau mai mica de 10.000 l in
cazul containarimlor destinate produselor destinate produselor P3 si/sau P4.
Sistemul de detectare a scurgerilor trebuie sa detecteze eventualele scurgeri in interiorul unui
spatiu interstitial format fie printr-un invelis aditional solid sau flexibil in interiorul sau
exteriorul incintei, fie printr-un strat impermeabil pe peretii si pe fundul escavatiei iar acesta
trebuie sa corespunda dispozitiilor din anexa 5.17.3.
3. Pentru instalarea unui containar metalic cu o capacitate individuala de 5000 l , sau de
10.000 l in cazul depozitarii produselor P3 si/sau P4 si a conductelor anexe :
1. intr-o zona de filtrare a apelor sau zona de protectie de tip I sau II ;
2. intr-o zona stabatuta de conductori electrici unde pot fi prezenti curenti majori indusi
corozitivitatea solului si a materialelor de umplere trebuie specificata si catalogata de un
expert de mediu acreditat in disciplina coreziunea solului conform metodologiei mentionate
in anexa 5.17.5.
Corozivitatea solului in locul cel mai puternic in spatiul unde containarul metalic va fi amplasat,
sau materialul de umplere va fi catolagat ca : slab coroziv, moderat coroziv, coroziv si/sau
puternic coroziv.
Determinarea corozivitatii nu se va face in conditii extreme de canicula sau inghet.
Dispozitiile prezentului paragraf pot fi ocolite daca corozivitatea solului si a materialului de
umplere au fost deja determinate in ultimii 5 ani sau cand se aplica in prealabil o protectie
419
Anexe
catadica. Aplicatia unei protectii catotice trebuie sa aiba loc sub supravegherea unui expert de
mediu acreditat in disciplina coroziunea solului.
4. Protectia catodica :
1) daca rezultatul inspectiei mentionata la pct 3. este coroziv sau puternic coroziv, trebuie
aplicata protectia catotica ;
2) daca rezultatul inspectiei mentionata la pct 3. este moderat coroziv, se poate decide
initial neinstalarea protectiei catotice. In acest caz se va asigura monitorizare prin
masuratori permanente sau periodice a coroziunii ; cu o masuratoare potentiala mai
pozitiva decat -500mV in comparatie cu electrodul de referinta Cu/CuSO4 care sa indice
coroziunea posibila sau curentii liberi, in acest caz protectia catotica trebuie aplicata.
3) daca rezultatul inspectiei specificata la pct 3. este slab coroziv si containarul izolat in
mod adecvat, nu este necesara protectia catotica.
Protectia catotica trebuie sa aduca intreaga suprafata a containarului, inclusiv conductele
metalice(daca acest lucru se dovedeste necesar), la un potential de -850mV sau la o valoare
negativa mai mare masurata fata de un electrod de referinta Cu/CuSO4. In solurile anaerobe
potentialul sau trebuie sa fie de cel putin -950 de mV.
5. Containerile trebuie sa fie acoperite cu un strat de pamant, nisip sau alt material inert de cel
pitin 50cm grosime.
Se vor lua masurile necesare pentru a preveni trecerea vehiculelor sau depozitarea bunurilor
deasupra containerelor, in afara cazului in care ele sunt protejate de podea neinflamabila si
suficient de rezistenta.
Art. 5.17.2.5
1. Depozitarea in containere plasate in canale este permisa in :
containele metalice cu peretii simpli sau dubli care au fost fabricati conform dispozitiilor anexei
5.17.2 ;
containere cu intarire termica sintetica care au fost produse in conformitate cu dispozitiile
anexei 5.17.2;
containere din otel inoxidabil care au fost produse in conformitate cu un cod de buna practica
acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containare pentru gaze sau substante
periculoase, sau acceptat de un expert autorizat;
un sistem de depozitare care asigura aceleasi garantii de prevenire a poluarii solului si sau
apelor subterane ca si containarele mai sus mentionate. Acest sistem de depozitare trebue sa fie
acceptat de un expert de mediu acreditat in disciplina containare pentru gaze sau substante
periculoase; un certificat de acceptare fiind emis de acest expert de mediu. Acest certificat este
pastrat pentru a fi prezentat organelor de control. O copie a certificatului va fi inaintata de catre
operator departamentului pentru licente de mediu.
2. Toate containarele vor fi dotate cu un sistem permanent de detectare a scurgerilor. Aceasta
obligatie nu se aplica containarelor cu intarire termica sintetica sau celor din otel inoxidabil
situate inafara unei zone de infiltrare a apelor sau a unei zone de protectie, containere avand
fiecare o capacitate mai mica de 5000 l sau mai mica decat 10.000 in cazul containarimlor
destinate produselor destinate produselor P3 si/sau P4.
Sistemul de detectare a scurgerilor trebuie sa corespunda dispozitiilor din anexa 5.17.3.
420
Anexe
3. Canalele trebuie construite conform dispozitiei anexei 5.17.6. Peretii nu pot atinge limitele
proprietatii.
4. Se vor lua masurile necesare ca in cel mai jos punct al canalului sa fie inregistrat si
indepartat orice lichid scurs sau apa.
5. Este interzis de a da canalului orice alta destinatie decat aceea de depozitare a containerelor
doar conductele destinate conectarii containarelor pot fi aduse prin canal.
6. Daca containarul are o capacitate mai mare de 2000l atunci se va asigura un spatiu liber in
jurul containarului de cel putin 50cm pentru a face posibila inspectarea acestuia.
7. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu umplerea din canale este obligatorie pentru
depozitarea produselor P1 si/sau P2.
Daca canalul este umplut, intre containare si peretii canalului trebuie sa fie o distanta de cel
mult 30cm si se va acorda atentie dispozitiilor anexei 5.17.6 referitoare la acest lucru.
8. Se vor lua masurile necesare pentru a preveni trecerea vehiculelor sau depozitarea bunurilor
deasupra canalelor, inafara cazului in care ele sunt protejate de podea neinflamabila si suficient
de rezistenta
9. O constructie din nefabricate alcatuita dint-un containar cilindric de beton in care este
dispus un containar metalic cu pereti simpli pot fi folosite doar pentru depozitarea produselor P3
si/sau P4 destinate incalzirii, containarul avand capacitatea maxima de 5300l si daca containarul
mecanic si cel de ciment au fost construite ca prototip acceptat de un expert de mediu acreditat
in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau un expert autorizat.
Art.5.17.2.6
1. Monitorizarea constructiei trebuie sa se faca cu prevederile anexei 5.17.2.
Monitorizarea containarelor construite separat se face de catre un expert de mediu acreditat in
disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau un expert autorizat.
Controlul containerelor instalate in serie poate fi limitat la un singur prototip.
Aprobarea prototipului este data de un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru
gaze sau substante periculoase pentru care acreditarea permite aprobarea prototipelor.
Raportul asupra acestei aprobari trebuie sa cuprinda controlul apropiat si trebuie semnat de
expertul mai sus mentionat.
2. Pentru fiecare containar operatorul trebuie sa dispuna de o declaratie de conformitate a
containarului semnata de producator si intocmita conform specimenului prezentat in anexa
5.17.2.
Containerele trebuie sa aiba o placuta de identificare aplicata de producator.
Art. 5.17.2.7
Inainte de instalarea containarelor direct in pamant sau in canale, se vor verifica daca
containerele si acolo unde este necesar canalele indelinesc conditiile acestui regulament.
Dupa instalare dar inainte de darea in folosinta a containarelor se va verifica daca containerele,
conductele si accesoriile, sistemele de avertizare si de siguranta, sistemele de detectare a
scurgerilor si acolo unde este necesar protectia catotica si dispozitivele de recuperare a vaporilor
sunt in conformitate cu prevederili prezentului regulament.
Controalele mentionate trebuie efectuate sub supravegherea unui expert de mediu acreditat in
disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau un expert autorizat, sau cu un
tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate incalzirii cladirilor.
421
Anexe
Monitorizarea protectiei catotice se va face in colaborare cu un expert de mediu acreditat de

disciplina coroziunea solului.
Art. 5.17.2.8
1. Cel putin o dat pe an pentru containerele situate in zonele de lipsa de filtrare a apei si zonele
protejate si la fiecare 2 ani pentru containerele situate in alte parti instalatiile trebuie sa fie
subiectul unei examinari limitate cuprinzand, daca este relevant urmatoarele :
1. controlul certificatelor si rapoartelor anterioare ;
2. verificarea bunei functionari a protectiei la supraumplere ;
3. verificarea prezentei apei la containerele cu pereti simpli pentru combustubili
lichizi (anexa 5.17.4) ;
4. inspectarea oricarei poluari vizibile sau detectabile organoleptic pe suprafata
din jurul containarului (anexa 5.17.4) ;
5. examinarea starii externe a containaruluoi, valvelor, conductelor, pompelor,
etc. ;
6. verificarea eficientei eventualei protectii catodice sau a monitorizarii coroziunii;
7. verificarea eficientei a sistemului de detectare a scurgerilor;
8. verificarea eficientei dispozitivului de verificare a vaporilor.
2. Cu exceptia containerelor cu pereti termici intariti sintetic, cel putin la 10 ani pentru
containerele situate in zonele de filtrare a apelor si zonele protejate, si la fiecare 15 ani pentru
containerele situate in alte zone, instalatia trebuie sa fie inspectata general, inspectie care sa
cuprinda :
1. examinarea limitata specificata la punctul 1
2. satrea peretilor interiori si observarea prezentei apei sau a depunerilor ; daca
este necesara inspectia interna, containerul se va curata prin interior. In limitele
tehnice, peretii interiori si partile interne ale containerului se vor investiga si
acolo unde este cazul se va face o inspectie nedestructiva pentru a determina
grosimea peretilor containerului ;starea invelisului exterior, in limitele tehnice
posibile si far aca containerul sa fie periclitat
3. acolo unde este cazul, in particular in situatiile descrise in art. 5.17.2.4, punctul
3, detectarea posibilei coroziuni pe baza masurarii potentialului si a masurarii
corozivitatii solului adiacent
4. un test de entaseitate a containerelor cu pereti simpli ingrosati la o
suprapresiune de cel putin 30 kPa pentru o perioada de minim o ora sau la o
subpresiune de maxim 30 kPa. Testarea la o suprapresiune de peste 30 kPa se
poate face doar daca containerele sunt umplute complet cu apa. Conductele cu
un singur perete care nu sunt accesibile trebuie sa fie testate la o suprapresiune
de cel putin 30kPa pentru o perioada de 1 ora.
5. Este permis un test echivalent de etanseitate facut in conformitate cu un cod de
buna practica acceptat de Departamentul pentru Licente de Mediu.
3. Examinarile periodice mentionate la pct 1. si 2. trebuie sa fie facute de catre un expert de
mediu acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase, un expert
autorizat, sau de un tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate
incalzirii cladirilor.
Inspectia referitoare la coroziune si inspectia catotica trebuie sa fie facuta in colaborare cu un
expert de mediu acreditat in disciplina coroziunii solului.
422
Anexe
Art. 5.17.2.9
In urma inspectiilor descrise in art. 5.17.2.7 si 5.17.2.8 expertii sau tehnicianul acreditat va
emite un certificat din care sa rezulte in mod clar daca instalatiile sunt conforme conditiilor din
prezentul regulament. Certificatul de conformitate amintit va mentiona numele si nr de
acreditare ala expertului sau tehnicianului acreditat care a facut inspectia.
Acesta va aplica un semn autoadeziv sau placuta pe conducta de umplere pe care se vor
mentiona nr sau de acreditare, anul si luna inspectiei si ultima inspectie facuta.
Eticheta sau placuta vor avea urmatoarele culori :
verde atunci cand containarul si instalatia corespund prevederilor prezentului regulament ;
orange atunci cand containarul si instalatia nu corespund prevederilor prezentului regulament,
dar defectiunile gasute nu pot cauza poluari ;
rosu atunci cand containarul si instalatia nu corespund prevederilor prezentului regulament, dar
defectiunile gasute pot cauza sau au cauzat poluari inafara containarului.
Art. 5.17.2.10
Doar containerele pentru care conducta de umplere este prevazuta cu eticheta sau placuta verde
cum este prevazut in art 5.17.2.9 pot fi umplute, reumplute si folosite.
Containerele pentru care conducta de umplere este prevazuta cu eticheta sau placuta orange cum
este prevazut in art 5.17.2.9 pot fi umplute si reumplute pe o perioada de maxim 6 luni incepand
cu prima zi a lunii urmatoare lunii mentionate pe eticheta orange. In acest caz un nou control
trebuie efectuat inaintea expirarii timpului mentionat.
Containerele pentru care conducta de umplere este prevazuta cu eticheta sau placuta rosie cum
este prevazut in art 5.17.2.9 nu pot fi umplute sau reumplute.
Art. 5.17.2.11
1. Urmatoarele containere sunt considerate ca si containere exstente pentru depozitarea
produselor P1, P2, P3 si/sau P4 :
1. containerele pentru care operarea a fost licentiata pe 1 ianuarie 1993 sau pentru
care documentatia pentru reanoirea licentei de mediu a fost procesata la data
mentionata de catre autoritatile competente ;
2. containerele care pe 1 septembrie 1991 erau puse in functiune si fara aplicarea
titlului I a Regulilor Generale pentru Siguranta Mincii nu erau clasificate ca
spatii periculoase, nesanatoase sau producatoare de inconveniente ;
3. containerele pentru care inainte de 1 iunie 1993 s-a facut notificare conform
titlului I de la VLAREM. Aceste containere continua sa fie containere existente
cu tot cu reanoirea licentei de mediu.
2. Containerele existente pentru depozitarea altor produse decat produsele P1, P2, P3 sau P4
sunt containerele pentru care operarea a fost licentiata pe 1 mai 1999 sau pentru care
documentatia pentru reanoirea licentei de mediu a fost procesata la data mentionata de catre
autoritatile competente.
Aceste containere continua sa fie containere existente cu tot cu reanoirea licentei de mediu.
3. Distantele si regulile restrictive ca si dispozitiile sectiunii referitoare la metoda de
construire si instalare a containerelor, a conductelor aferente si a punctelor de umplere nu se
aplica containerelor existente.
423
Anexe
4. Inspectia generala asa cum este mentionat in art. 5.17.2.8, punctul 2. trebuie sa se faca
pentru prima datanu mai tarziu de datele mentionate in tabelul de mai jos in functie de locatia,
natura lichidului stocat si categoria.
Produsul
P1, P2
P3, P4
P3, P4
altele
Categoria
1, 2, 3
1, 2
3
1, 2, 3
Pozitia in functie de zonele de filtrare a

apei sau zonele protejate
In interior
In exterior
1 August 1997
1 August 1999
1 August 1997
1 August 1999
1 August 1998
1 August 2000
1 ianuarie 2002
1 ianuarie 2003
Inaintea acesti inspectii generale pot continua sa fie folosite.

Inainte de aceleasi date o inspectie de corozivitate trebuie sa aiba loc conform art. 5.17.2.2, pct.
3 pentru urmatoarele containere metalice ingropate cu o capacitate de 5000 l sau cele pentru
stocarea produselor P3 si/sau P4 de 10000 l si pentru conductele aferente :
containerele cu perete simplu ;
containerele cu pereti dubli din interiorul unei zone de filtrare a apelo sau a unei zone protejate
de tip I si II
containerele cu pereti dubli din interiorul unei zone cu conductori electrici unde pot fi prezenti
curenti liberi.
De la data primei inspectii generale, examinarea periodica trebuie facuta conform prevederilor
art. 5.17.2.8 si 5.17.2.9.
5. Fara a prejudicia conditiile particulare stipulate in licenta de mediu, containerele trebuie sa
corespunda prevederilor acestui capitol nu mai tarziu de datele mentionate in tabelul de mai jos:
1. sistemul de supra-umplere sau de siguranta
2. detectarea scurgerilor
3. protectia catodica
Pozitia in functie de zonele de filtrare a
apei sau zonele protejate
Produsul
P1, P2
P3, P4
P3, P4
altele
Categoria
1, 2, 3
1, 2
3
1, 2, 3
In interior
1 August 1998
1 August 1998
1 August 1999
1 Ianuarie 2003
In exterior
1 August 2000
1 August 2000
1 August 2001
1 Ianuarie 2005
6. La inlocuirea containerelor mentionate in punctele 1 si 2 , noile containere trebuie sa

corespunda cu toate conditiile prezentului regulament cu exceptia prevederilor referitoare la
distante ce trebuiesc respectate.
7. For Pentru depozitele care fac parte dintr-o instalatie de distribuire a combustibililor pentru
autovehicolele cu motor, prevederile pct 5 pot fi indepartate conform dispozitiilor art. 5.17.5.7.
Art. 5.17.2.12
1. Daca se observa scurgeri, operatorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea
pericolului de explozie si pentru a limita poluarea solului si a apelor de adancime.
2. Dupa ce o reparatie a avut loc, containerul va putea fi pus din nou in uz dupa ce va trece cu
succes un test de etanseitate asa cum este specificat in art 5.17.2.8.
424
Anexe
3. La scoaterea din uz a containerelor, datorita scurgerilor sa nu, containerul trebuie golit,

curatat si indepartat intr-o perioada de 36 de luni fara a incalca decretul din 2 iulie 1981 referitor
la deseuri si materialele uzate si regulile sale de aplicare.
Cu materialele imposibil de indepartat, in acelasi termen, dupa consultarea unui expert de mediu
acreditat in disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau a unui expert
autorizat, sau a unui tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate
incalzirii cladirilor, containerul trebuie golit, curatat si umplut cu nisip, spuma sau un alt
material inert echivalent. Se vor lua masurile necesare referitoare la riscul de producere a
exploziilor si prevenirea polurii apelor.
4. Lichidele care au cauzat poluarea solului, au ajuns in sistemul de canalizare, au poluat apele
de suprafata sau subterane trebuie raportate imediat de catre operator la Departamentul de
Inspectie de Mediu, guvernatorului provinciei sau primarului.
Sectiunea 5.17.3 Depozitarea lichidelor periculoase in containerele de deasupra solului
Art. 5.17.3.1
1. Containerele trebuie amplasate in sau deasupra unui put pentru a preveni raspandirea
incendiilor, poluarea solului si a apelor subterane. Sisteme de colectare echivalente pot fi
admise in licenta de mediu.
Containerele cu pereti dubli dotate cu un sistem permanent de detectare a scurgerilor nu trebuie
plasate in sau deasupra unui put.
2. Daca nu se specifica altfel in licenta de mediu, depozitarea produselor P1 si/sau P2 in
containere fixe in subsoluri sau in spatii aflate deasupra nivelului solului este intezisa. Este
interzisa instalarea unor depozite de stocare a produselor P1 si/sau P2 in recipiente mobile in
subsoluri.
Art. 5.17.3.2
1. Containerele fixe trebuie construite conform prevederilor anexei 5.17.2.
2. Toate partile metalice ale containerelor de depozitare a substantelor P1 si/sau P2, inclusiv
tavanul plutitor trebuie sa aiba acelasi potential (echipotential).
Art. 5.17.3.3
1. Controlul modului de construire a containerelor trebuie sa se faca conform anexei 5.17.2.
Controlul containerelor construite separat trebuie sa se faca de un expert de mediu acreditat in
disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase sau de un expert autorizat.
Controlul containerelor instalate in serie poate fi limitat la un singur prototip.
Aprobarea prototipului este data de un expert de mediu acreditat in disciplina containere pentru
gaze sau substante periculoase pentru care acreditarea permite aprobarea prototipelor.
Raportul asupra acestei aprobari trebuie sa cuprinda controlul apropiat si trebuie semnat de
expertul mai sus mentionatmentions the controls carried out and must be signed by the
aforementioned expert.
2. Pentru fiecare containar operatorul trebuie sa dispuna de o declaratie de conformitate a
containarului semnata de producator si intocmita conform specimenului prezentat in anexa
5.17.2.
Containerele trebuie sa aiba o placuta de identificare aplicata de producator.
425
Anexe
Art. 5.17.3.4.
Inainte de instalarea containarelor fixe, se vor verifica daca containerele si/sau fundatiile
indeplinesc conditiile acestui regulament.
Dupa instalare dar inainte de darea in folosinta a containarelor se va verifica daca containerele,
conductele si accesoriile, sistemele de avertizare pentru supraumplere si cele de siguranta, putul
si mijloacele de lupta impotriva incendiilor, acolo unde este cazul sistemele de detectare a
scurgerilor si dispozitivele de recuperare a vaporilor sunt in conformitate cu prevederili
prezentului regulament.
Controalele mentionate trebuie efectuate sub supravegherea unui expert de mediu acreditat in
disciplina containere pentru gaze sau substante periculoase, a unui expert autorizat pentru
depozitarea produselor P3 si/sau P4 destinate incalzirii cladirilor sao a unui tehnician autorizat.
Art. 5.17.3.5
1. Pe containerele fixe trebuie aplicat o tbli de identificare ntr-un loc vizibil i accesibil
aa cum prevd provizioanele anexei 5.17.2.
2. Lng gura de umplere trebuie aplicate urmtoarele indicaii si intr-un loc complet vizibil
pe containerul fix:
1.
2.
3.
4.
Numrul containerului
Numele sau codul literelor lichidului stocat
Simbolurile de pericol
Capacitatea coninutului / volumului de ap a containerului
Provizioanele acestui paragraf nu se aplic locurilor de depozitare pentru produsele P3 i / sau

P4 care sunt destinate doar nclzirii cldirilor.
3. Trebuie aplicat pe recipientele mobile numele produsului menionndu-se proprietatea
principal.
Art. 5.17.3.6
1. Fundaiile pentru containerele fixe cu o capacitate individual a volumului de ap de la
10.000 l n sus trebuie construite n concordan cu regula bunei practici sub supravegherea i n
concordan cu indicaiile unui arhitect, arhitect de inginerie civil, inginer structurist sau ale
unui inginer de arhitectur industrial.
Pentru spatiile de depozitare clasificte in categoria 1 sau 2, expertul mentionat inainte confirma
intr-un certificate faptul ca accepta codul de buna practica aplicata si ca adera la acesta.
2. Containerele fixe trebuie plasate pe o plac de spijin sau pe o suprafa de dimensiuni
suficiente pentru a preveni ca ncrctura s produc surpri accidentale, putnd astfel aprea
pericolul rsturnrii sau spargerii. Pentru instalarea containerelor cu o capacitate a volumului
individual de ap de la 50.000 l n sus, un expert stabilit la pct.1 va efectua un studiu de
stabilitate (static).
3. Invelisul trebuie s fie rezistent la aciunea lichidelor stocate i trebuie s fie impermeabil.
De asemenea trebuie s fie suficient de puternic pentru a putea rezista la masa de lichid care sar putea revrsa n eventualitatea spargerii celui mai mare container amplasat n invelis.
Podeaua trebuie prevzut n aa fel nct revrsarea lichidelor scurse s fie minim i s poat
fi uor de ndeprtat.
4. Dac invelisul este fcut din diguri de pmnt, acestea trebuie s fie dintr-un pmnt foarte
argilos, dur i puternic compactat, ale cror gradiente sunt de max. 4/4 iar grosimea la partea
426
Anexe
superioar trebuie s fie de cel puin 50 de cm. Fundul trebuie fcut din aceleai materiale.
Digurile trebui semnate cu iarb. La baz pot fi construii perei de sprijin calculai cu atenie
cu nlimea maxim de 1 m.
5. Trecerea digurilor prin invelis este permis doar dac tavanul invelisului rmne sigur.
6. Dac invelisul este mai larg de 30 m, scrile de evacuare sau treptele trebuie poziionate
astfel ca persoana n cauz s nu trebuiasc s parcurg o distan mai mare dect jumtatea
limii invelis +15 m pentru a ajunge la scrile de incendiu sau de evacuare.
Art. 5.17.3.7
1. Pentru locurile de depozitare din containerele fixe sau recipiente mobile localizate n
interiorul unei zone de absorbie a apei i / sau o zon protejat, capacitatea minim a Invelis
este egal cu capacitatea total a volumului de ap a tuturor containerelor i / sau recipientelor
plasate acolo.
2. Pentru locurile de depozitare din containerele fixe localizate n afara zonelor de absorbie a
apei i / sau a zonei protejate, capacitatea minim a Invelis trebuie s fie msurat dup cum
urmeaz ( containerele cu perei dubli dotate cu sistem de detecie permanent a scurgerilor nu
sunt incluse):
1. Pentru depozitarea P1 i P2 ,produse extrem de toxice, toxicei explozive, cele mai
mari dintre valorile urmtoare:
a) Capacitatea volumului de ap a celui mai mare container, sporit cu 25% din
capacitatea total a volumului de ap a altor containere din Invelis;
b) Jumtate din capacitatea total a volumului de ap a containerelor plasate acolo.
2.
Pentru depozitarea P3, produse duntoare, iritante, oxidante, corozive i

duntoare mediuluicapacitatea volumului de ap a celui mai mare container
3.
Pentru depozitare P4, produse i petrol extrem de greu, indiferent de temperatura

de aprinderese cere doar prezena unei margini verticale.
4.
Pentru depozitarea P1 i / sau P2, produse din spaii de la suprafa i subsol

capacitatea totalp a volumului de ap a tuturor containerelor plasate acolo.
Cele mai stricte reguli trebuie urmate pentru depozitarea produselor cu varii proprieti
principale. Trebuie s se ia n considerare i temperatura de aprindere.
3. pentruu locurile de depozitare aflate n afara unei zone de absorbie a apei i / sau o zon
protejat pentru produsele, altele dect P1 i P2, din recipientele mobile, capacitatea Invelis
trebuie s fie redus la 10%din capacitatea total a volumului de ap a recipientelor depozitate
acolo. n fiecare caz, capacitatea Invelis trebuie s fie cel puin egal cu capacitatea celui mai
mare recipient plasat n Invelis.
4. Pentru locurile de depozitare aflate n afara n afara unei zone de absorbie a apei i / sau a
unei zone protejat pentru P1 i P2 din recipientele mobile, capacitatea Invelis trebuie s fie
25% din capacitatea total a coninutului de ap a recipientelor stocate acolo. Capacitatea poate
fi redus la 10%, dac dup consultarea cu o brigad autorizat de pompieri se doteaz cu o
instalaie corespunztoare de stingere a incendiilor. n fiecare caz capacitatea Invelis trebuie s
fie cel puin egal cu capacitatea celui mai mare recipient aflat n Invelis
427
Anexe
Art. 5.17.3.8
Dac nu se specific astfel n autorizaia mediului, distana dintre containere trebuie s fie de cel
puin 0,5 m, iar ntre containere i pereii interiori ai Invelis sau fundul digurilor cel puin
jumtate din nlimea containerelor.
Pentru stocarea lichidelor riscante n containerele cu perei dubli sau cu inele de ranforsare ori
protecie similar care face ca orice lichid scurs s rmn n interiorul Invelis.
Pentru stocarea P4 sau a uleiului ncins extra greu, indiferent de temperatura de aprindere.
Art. 5.17.3.9
Fr s prejudicieze alte provizioane ale acestor regulamente, locurile de depozitare pentru P1 i
P2 n recipiente mobile trebuie s respecte urmtoarele condiii:
1. Depozitarea trebuie s fie protejat de consecinele pguboase ale aciunii razelor soarelui sau
ale radiaiilor oricrei alte surse de cldur
2. Depozitarea P1 i P2 mpreun cu alte lichide este permis numai dac ultimele lichide nu
cresc riscul sau riscurile asociate unui accident
3. Locurile de depozitare dintr-o cldire sunt construite conform art.52 al Regulamentului
General pentru Sigurana Muncii
4. Locurile de depozitare din afara cldirilor construite exclusiv pentru stocarea acestor lichide,
care nu intr n provizioanele art .52 a R. G. S. M. , trebuie s fie la cel puin 10m de orice
cldire din vecintate
5. Uile din locurile de depozitare nchise se deschid din exterior i se nchid singure; dac sunt
ui duble, o u trebuie s rmn ncuiat mereu; cealalt u trebuie s se nchid singur;
uile trebuie s rmn deschise temporar, dac se cere acest lucru din motive tehnice. n caz
de incendiu uile trebuie s se nchid automat. Folosirea pereilor despritori glisani este
permis cu condiia ca acetia, sau spaiul de depozitare s aib una sau mai multe ui care s
apar n cerinele Regulamentului menionat mai nainte
6. Toate locurile de depozitare trebuie ventilate adecvat, fie natural, fie artificial.
Art. 5.17.3.10
1. Construcia tuturor spaiilor pentru prelucrarea produselor riscante este realizat astfel nct
revrsarea sau scurgerea accidental a lichidelor s poat fi colectat. Pentru a preveni
rspndirea focului, construcia tuturor spaiilor pentru prelucrarea produselor P1 trebuie fcut
astfel nct revrsarea sau scurgerea accidental a lichidelor s fie ntr-un dispozitiv de colectare
iar apoi s fie ndrumat prin canale n unul sau mai multe drenuri.
Dispozitivul de colectare nu trebuie s comunice n nici un fel, nici direct nici indirect cu un
canal colector public, o ap de suprafa, un rezervor pentru ap de suprafa, un jgheab sau
patul unei pnze freatice.
2. Coninutul unui container de scurgere trebuie imediat ncrcat sau pompat ntr-un alt
container potrivit. Lichidele revrsate trebuie localizate imediat i plasate ntr-un clopot pentru
acest scop. La stabilirea materialelor de intervenii necesare, cum ar fi materialul de absorbie i
de neutralizare, clopotele supradimensionate, resursele de protecie etc., trebuie s fie prezente
pentru ca, n eventualitatea scurgerilor, s poat rspunde imediat ambalrii defectuoase,
risipelor i altor incidente i s restricioneze la maxim posibilele consecine duntoare.
3. Dispozitivele i bazinele de colectare trebuie golite regulat i mcar dup orice incident.
Curgerile de material irosit trebuie ntrebuinate ntr-o manier corespunztoare.
428
Anexe
Art. 5.17.3.11
Toate msurile necesare trebuie luate, pentru a ndeprta regulat orice ap de ploaie care poate
intra in invelis.
nainte ce apa de ploaie s fie scoas, operatorul se va asigura c nu sete prezent n ap nici un
produs depozitat. Dac apa conine produse depozitate, operatorul va lua toate msurile necesare
pentru a preveni poluarea apelor freatice i a celor de suprafa.
Art. 5.17.3.12
1. n zonele din apropierea TANK FARMS di interiorul unei zone de absorbie a apei i / sau
a unei zone protejate, dup consultarea cu autoritatea local a apei sau cu un expert in mediu
acreditat n disciplinele apelor freatice sau ale solului, conductele de observaie ( puurile de
msurare) trebuie instalate n concordan cu provizioanele anexei 5.17.3 n privina deteciei
scurgerilor de gaze sau lichide dintr-un container extern de depozitare.
Conductele de observaie ( puurile de msurare ) trebuie construite dintr-un material care nu
poate fi afectat de lichidele stocate.
ntreaga lungime a conductelor trebuie s fie prevzut cu filtru; trebuie s aib diametrul intern
de cel puin 5cm, s ating o adncime de minim 1m sub nivelul apei freatice i s fie sigilate
deasupra.
Dac nu sunt specificate altfel n autorizaia de mediu, cel puin 3 conducte de observare trebuie
instalate.
Planurile pentru munc i rapoartele de forare trebuie puse la dispoziia inspectorilor oficiali
2. Operatorul va verifica regulat apa freatic din puurile de msurare pentru ( eventuala ) prezen a polurii.
Pentru TANK FARMS, cel puin o dat la doi ani trebuie s se produc o investigaie a apei
freatice, fie de ctre operatori, cu echipament corespunztor unei metode aprobate de ctre un
expert n mediu acreditat n disciplina apei freatice, fie chiar de ctre expertul n mediu mai sus
menionat.
Art. 5.17.3.13
1. Provizioane de minim stingere a incendiilor i a instalaiilor de rcire
Parcul de rezervoare pentru depozitarea produselor P1 i / sau P2 trebuie s fie aprovizionat cu
o instalaie util de spum permanent i / sau o instalaie de stingere sau rcire potrivit
circumstanelor i aceasta dup consultarea cu service-ul autorizat cu stingerea incendiilor.
Amenajarea trebuie s dispun de o cantitate de ap capabil s stropeasc i / sau s rceasc
containerele pentru o perioad suficient. Odat cu cderea electricitii, lucrul cu extinctoarele
i instalaiile de rcire poate fi asigurat de generatoarele de urgen sau de alte instalaii de
urgen.
2. Amenajarile cu containere pentru depozitarea produselor P1 clasificate n categoria 1,care
nu sunt populate sau sunt populate numai n timpul orelor obinuite de lucru, dup consultarea
cu brigada autorizat de pompieri, trebuie s fie echipate cu un sistem eficient de detecie a
fumului, gazului sau flcrii care d alarma la departamentul de monitorizare a angajailor.
3. Pentru depozitarea produselor P1 i / sau P2 n Parcul de rezervoare, materialele de
prevenirea incendiilor trebuie examinate, cnd sunt aduse spre folosin, de ctre un expert
acreditat pentru sigurana extern i riscuri de accidentri serioase, sau de ctre un expert
autorizat, dac inspecia nu este condus n ntregime de ctre brigada autorizat de pompieri,
429
Anexe
sau de ctre Departamentul Proteciei i Prevenirii sau de ctre delegaii acestuia dup
consultarea cu brigada de pompieri.
Art. 5.17.3.14
Accesibilitatea parcului de rezervoare trebuie s fie conceput astfel nct:
1. Traficul n zonele n care exist pericol moderat de incendiu trebuie s fie redus
la minim
2. Parcul de rezervoare trebuie s aib acces cu uurin
3. Materialul de intervenie trebuie s aib liber acces
4. Vehiculele ale cror produse sunt luate sau livrate trebuie ca n timpul ncrcrii
sau descrcrii, s fie localizate n punctul de ncrcare sau descrcare care
trebuie s aib dimensiuni mai mari dect o band obinuit de osea.
Art. 5.17.3.15
1. Operatorul unei staii de cisterne va ine o foaie la locurile adecvate la instituia pentru
autorizarea detaamentului de pompieri cu cel puin urmtoarele informaii:
1) O hart a staiei de cisterne i a drumurilor de acces;
2) O descriere a resurselor de lupt antifoc i indicarea lor pe hart;
3) O descriere a produselor stocate cu proprietile principale fizice i chimice (carte
de pericol) cu specificaia listrii directivei UE nr. 67/548/EEC din 27.06.1967 sau
nr. 88/379/EEC din 01.06.1988, a numrului ONU i a codului ADR;
4) Capacitatea coninutului de ap al containerelor;
5) Compoziia fiecrei staii de pompieri proprie instituiei.
Orice alt manier echivalent de furnizare a informaiilor este permis, furniznd
consimmntul supervizorului oficial i al brigzii de pompieri autorizate ce a fost dat.
Art. 5.17.3.16
1. At Cel puin trei ani, fr perioada dintre dou examinri consecutive care poate depi 40
luni, instalaia trebuie supus unei inspecii limitate.
Aceasta cuprinde:
1. Citirea raportului precedent;
2. Verificarea bunei funcionri a msurilor de protecie;
3. Inspecia pentru poluarea observabil vizibil a suprafeei din afar a containerului
conform anexei 5.17.4;
4. Inspecia strii generale a instalaiei, coninnd:
a. Detectarea scurgerilor i indicarea acestora;
b. Inspectarea strii cptuelii, conexiunilor i a ncheieturilor containerului;
c. Inspectarea strii accesoriilor precum: valve, temperatur i mecanisme de
msurare a presiunii;
d. Inspectarea siguranei presiunii i a sistemului de alarm;
e. Inspectarea strii cptuelii din afar, a vopselei i/sau a izolaiei;
f. Inspectarea fundaiei i/sau a blocurilor de suport, a stabilitii i a
drenajului;
g. Inspectarea .
h. Inspecia strii conductelor i a accesoriilor dinuntrul
Pentru containerele verticale:
430
Anexe
a) Acolo unde este adecvat, o inspecie non distructiv trebuie s fie condus spre stratul de
suprafa, iar plafonul plat al containerului s determine orice subtiere sau coroziune att
intern ct i extern;
b) La cererea expertului ecologic sau a expertului autorizat, orice
stabilire va fi determinat prin msurarea nlimii la un numr de
puncte chiar i peste periferia marginii bazei.
2. Cel puin la fiecare 20 de ani, instalaiile trebuie supuse unei inspecii generale.
Prioritar inspeciei, containerul trebuie curat n interior. Aceast inspecie conine:
1) Inspectarea limitat la care se refer 1;
2) Inspecia strii zidului interior;
3) Pentru containerele verticale, inspecia mai include:
a. Inspecia strii accesoriilor interne ca: valve, bobine de nclzire, drenuri pentru
apa subterana si de pe acoperis, dispozitive de etansare pentru acoperis
b. Inspecia plcilor de baz pentru detectarea coroziunilor interne i externe;
c. Inspecia deformrii bazei i posibilele msurri ale profilului.
4) Un test de presiune pe una din evile de nclzire.
Pentru categoria 3, stocarea produselor pe 3 i/sau pe 4 trebuie s aib loc doar inspecia
limitat menionat n 1.
3. Investigaiile periodice trebuie conduse de ctre un expert ecologic acreditat n domeniul
containerelor pentru gaze sau substane nocive sau de ctre un expert autorizat sau pentru
locurile de stocare pentru produsele P3 i/sau P4 destinate nclzirii cldirilor de ctre un
tehnician acreditat.
Art. 5.17.3.17
Urmnd inspecia descris n articolul 5.17.3.4 cu instalaia i/sau investigaiile periodice la care
se refer articolul 5.17.3.6, experii sau tehnicienii acreditai obin un certificat din care reiese
clar dac instalaia ntlnete sau nu condiiile acestui act normativ. Certificatul mai sus
menionat are nregistrat de asemenea numele i numrul de acreditare al expertului sau
tehnicianului care a condus inspecia.
Cu excepia unei staii de cisterne este aplicat o etichet clar vizibil pe sau lng eava de
umplere, pe care sunt menionate numrul de acreditare, anul i luna controlului instalaiei i
ultima inspecie.
Eticheta are urmtoarele culori:
1. Verde, cnd containerul i instalaia ndeplinesc prevederile acestui act normativ;
2. Portocaliu, cnd containerul i instalaia nu ndeplinesc prevederile acestui act
normativ, dar greelile stabilite nu pot cauza poluarea n afara containerului;
3. Rou, cnd containerul i instalaia nu ndeplinesc prevederile acestui act normativ
i greelile observate pot duce sau au dus deja la poluarea n afara containerului
.
Art. 5.17.3.18
Doar containerele ale cror evi de umplere sunt prevzute cu o etichet verde, aa cum
reiese din articolul 5.17.3.17, a treia subseciune punctul 1., pot fi umplute, reumplute i
operate.
Containerele ale cror eav de umplere este prevzut cu o etichet portocalie cum
reiese din articolul 5.17.3.17 al treilea paragraf punctul 2, pot fi nc umplute sau reumplute
pentru o perioad de tranziie de maxim 6 luni. Aceast perioad ncepe n prima zi a lunii
urmtoare lunii menionate pe eticheta portocalie. n acest caz, un nou control trebuie s aib loc
naintea termenului de expirare mai sus menionat.
431
Anexe
Containerele ale cror eav de umplere este prevzut cu o etichet roie cum reiese din
articolul 5.17.3.17 al treilea paragraf punctul 3, nu pot fi umplute sau reumplute indiferent de
spaii.
Art. 5.17.3.19
1. Urmtoarele containere sunt considerate containere existente pentru stocarea produselor P1,
P2, P3 sau P4:
1.
2.
3.
1. Containerele a cror funcionare a fost autorizat la data de 1 Ianuarie

1993 sau pentru care aplicaiile pentru rennoirea autorizaiilor ecologice,
care a fost nregistrat la data mai sus menionat de ctre autoritile
competente.
Containerele care la 1 Septembrie 1991 erau deja n folosin i fr
aplicaiile titlului I al Regulilor Generale pentru Sigurana Muncii, unde nu
au fost clasificate ca aezri nesntoase aleatoare sau neplcute.
Containerele pentru care nainte de 1 Iulie 1993, notificarea a fost prevzut
n conformitate cu prevederile Titlului I al VLAREM.
Aceste containere continua sa fie containere existente de asemenea cu licenta de mediu. These
containers continue to be existing containers, also with the renewal of the environ
2. Considerate a fi containere existente pentru depozitarea altor produse dect P1, P2, P3 sau
P4, aceste containere, a cror operaie este autorizat la data aplicrii acestui regulament sau
pentru care cererea de prelungire a autorizaiei ecologice era prezentat la data mai sus
menionat de ctre autoritile competente. Aceste continu s fie containere existente care au,
de asemenea, prelungirea autorizaiei ecologice.
3. Distana i regulile de interdicie ca i clauzele acestui paragraf cu privire la metodele de
construcie i instalare a containerelor, conductele asociate i punctul de umplere nu sunt
adecvate containerelor existente.
4. Inspecia general la care s-a fcut referire n articolul 5.17.3.16 trebuie s aib loc prima
oar nu mai trziu de data menionat n tabelul de mai jos, depinznd de locaia, natura,
lichidul depozitat i de categorie.
Produs
P1, P2, P3, P4
other
Categorie
1, 2, 3
1, 2, 3
Locaia cu referire la sustragerea apei

din arii sau zone protejate
Produs
Categorie
1 August 1998
1 August 2000
1 January 2003
1 January 2005
Anticipat acestei verificri generale, containerele pot continua s fie folosite.

De la data primei inspecii generale, examinrile periodice trebuie conduse n conformitate
cu prevederile articolelor 5.17.3.16 i 5.17.3.17.
5. Fr a fi un prejudiciu pentru anumite condiii impuse n autorizaia ecologic, containerele
trebuie s in seama de prevederile acestui capitol nu mai trziu de data menionat n tabelul
de mai jos cu excepia reglementrilor cu privire la:
1. Construcia i instalarea containerelor i a conductelor care stipuleaz c acestea se supun
prevederilor din 4
2. Construcia i etansarea lichidului in digurile parcurilor de rezervoare.
Locaia cu referire la sustragerea apei
din arii sau zone protejate
432
Anexe
Produs
P1, P2, P3, P4
altele
Categorie
1, 2, 3
1, 2, 3
In interior
1 August 1999
1 ianuarie 2004
Afar
1 August 2001
1 ianuarie 2006
6. La nlocuirea containerelor, la care s-a fcut referire n 1 i 2, noul container trebuie s

respecte reglementrile acestui capitol exceptnd cele cu privire la stipulaiile distanelor care
vor fi observate.
7. Ca o derogare de la clauzele 5, containerele existente care nu fac parte dintr-o staie de
cisterne trebuie s respecte clauzele articolelor 5.17.3.6, 5.17.3.7 i 5.17.3.8 nu mai trziu de
01.01.2003.
8. n staiile de cisterne existente pentru depozitarea produselor P1, P2, P3 sau P4, localizate
nuntrul ariilor de sustragere a apei sau a zonelor protejate, conductele de observare trebuie
instalate n conformitate cu prevederile art. 5.17.3.12 nu mai trziu de 01.08.1997.
n staiile de cisterne existente pentru depozitarea altor produse dect P1, P2, P3 sau P4,
localizate nuntrul ariilor de sustragere a apei sau a zonelor protejate, conductele de observare
trebuie instalate n conformitate cu prevederile art. 5.17.3.12 nu mai trziu de o perioad de 24
de luni dup data intrrii n vigoare a acestui regulament.
Aceste obligaii se aplic de asemenea n timpul unei perioade de 24 de luni dup data
intrrii n vigoare a deciziei pentru numirea unei arii de sustragere a apei i/sau a unei zone
protejate.
9. n staiile de cisterne existente care nu dispun de o legtur impermeabil i care sunt
localizate n afara ariei de sustragere a apei sau n zone protejate, conductele de observare
trebuie instalate n conformitate cu prevederile articolului 5.17.3.12 n decursul unei perioade de
24 de luni dup data intrrii n vigoare a acestei reglementri.
Art. 5.17.3.20
1. Dac sunt detectate scurgeri, conductorul va lua toate msurile adecvate pentru a evita
pericolul exploziei i s izoleze pe ct posibil poluarea solului i a apei.
2. n container poate utilizat din nou dup reparaiile specifice, dac a fost eliberat de ctre un
expert ecologist acreditat n domeniul containerelor de gaz sau substanelor nocive sau de ctre
un expert autorizat sau un tehnician acreditat, specializat n nclzirea cldirilor, pentru
depozitarea produselor P3 i/sau P4. Din acest certificat trebuie s reias clar faptul c acest
container i instalaia se supun cerinelor la care se refer acest statut.
3. La ultima ncetare a utilizrii containerelor, indiferent dac se datoreaz sau nu scurgerilor,
containerul trebuie golit, curat i nlturat n decursul unei perioade de 36 de luni, fr a
prejudicia prevederile decretului din 02.07.1981 privind managementul deeurilor i a
instrumentelor de decizie.
Dac e posibil ndeprtarea containerului n intervalul acestei perioade, dup consultarea
unui expert ecologist acreditat n domeniul containerelor pentru gaze i substane nocive sau
consultarea unui expert autorizat sau un tehnician acreditat pentru depozitarea produselor P3
i/sau P4, specializat n nclzirea cldirilor, containerul trebuie golit, curat i umplut cu nisip,
spum sau echivalentul materialelor inerte. Aici trebuie luate msurile necesare pentru protecia
mpotriva exploziei i a prevenirii polurii solului i a apei.
4. Scurgerile de lichid care au cauzat poluarea solului sau pierderi prin scurgeri n sistemul
canalelor colectoare, n apele de suprafa n pnza freatic sau scurgerile pe proprietile
adiacente, trebuie raportate imediat de ctre conductor la Departamentul de Inspecie
Ecologic, la Primarul oraului i la Prefectul judeului.
433
Anexe
Sectiunea 5.17.4
Controlul degajrii componentelor organice volatile (VOC) cu
depozitarea i transportul petrolului
Art. 5.17.4.1
Prevederile acestui paragraf sunt aplicabile n cazul prevederilor la care se refer paragraful
17.3.4 i a prevederilor din subparagraful 17.3.9 ale listei de clasificare, n msura n care aceste
prevederi se refer la colectarea, depozitarea i transportul petrolului.
Art. 5.17.4.2
1. Fr a prejudicia celelalte condiii ale acestei reglementri, instalaiile de depozitare trebuie
s se supun regulilor tehnice ale anexei 5.17.9, 2.
2. Ca o derogare de la 1, instalaiile depozitelor existente trebuie s se supun prevederilor de
la 1:
1. De la 01.01.1999 pentru instalaiile depozitelor cu un randament mai mare de 50000 tone/an
msurate n timpul anilor 1996 i 1997
2. De la 01.01.2002 pentru instalaiile depozitelor cu o producie mai mare de 25000 tone/an
msurate n timpul anilor 1996 i 2000 (inclusiv); dac randamentele msurate ntre 1998
2000 (inclusiv) trece de limita de 50000 tone/an, prevederile din 1 ale acestui articol sunt
aplicabile de la 1 Ianuarie al anului urmtor anului n care valoarea limit este ntrecut
3. De la 01.01.2005 pentru alte instalaii ale depozitelor.
Art. 5.17.4.3
1. Fr a prejudicia celelalte condiii ale acestui regulament, instalaiile de transfer al
cisternelor mobile la terminare trebuie s se supun regulilor tehnice ale anexei 5.17.9 3.
2. Toate terminalele cu instalaii de transfer pentru nclcarea cisternelor trebuie s fie
echipate cu cel puin o macara de ncrcare care ndeplinete specificrile pentru instalaii de
umplere prin partea de jos n anexa 5.17.9 5.
3. Ca derogare din 1 al acestui articol, instalaiile de transfer existente pentru umplerea
cisternelor, cisterne de cale ferat i/sau cisterne maritime, trebuie s se supun prevederilor din
1 i 2:
1. De la 01.01.1999 pentru instalaiile de transfer cu un randament ai mare de 150.000
tone/an, msurat n perioada 1996 i 1997.
2. De la 01.01.2002 pentru instalaiile de transfer cu un randament ai mare de 25000
tone/an, msurat n perioada 1996 i 2000 (inclusiv); dac ntr-un caz, randamentul
msurat ntre 1998 2000 (inclusiv) excede limita de 150000 tone/an, prevederile
1 din acest articol sunt aplicabile de la 1 Ianuarie al anului urmtor anului n care
valoarea limit este depit.
3. De la 01.01.2005 pentru alte instalaii terminale de transfer
4. Un expert ecologic acreditat n domeniul aerului trebuie s depun un raport nu mai trziu
de 3 luni calendaristice de la data intrrii n folosin i cel puin o dat pe an. n acest raport
sunt artate rezultatele msurilor care vor determina concentraia medie a vaporilor din unitatea
de recuperare vapori aratate, discutate i comparate cu condiiile de emitere menionate n anexa
5.17.9 3. Termenul dintre dou msurri de control nu poate depi 15 luni indiferent de
circumstane. Acest raport trebui trimis la Departamentul Ecologic Autorizat, Departamentul de
Inspecie Ecologic i Ageniei Ecologice Flamande.
434
Anexe
Art. 5.17.4.4
1. Fr a prejudicia alte condiii ale acestui regulament, instalaiile de distribuire pentru petrol
trebuie s ndeplineasc normele tehnice ale anexei 5.17.9 4.
2. Ca o derogare din 1 al acestui articol, instalaiile de distribuie existente trebuie s se
supun prevederilor din 1:
1. 1. De la 01.01.1999 pentru instalaiile de distribuie cu un randament mai mare de
1000 m3/an, msurat n anii 1996 i 1997, la fel ca i pentru instalaii, indiferent
de randamentul lor, care se afl n spaii permanent populate sau n spaii de
lucru.
2. De la 01.01.2002 pentru instalaiile de distribuie cu un randament mai mare de 500
m3/an, msurat n anii 1996 i 2000 (inclusiv); dac ntr-un caz randamentul
msurat ntre 1998 2000 (inclusiv) ntrece limita de 1000 m3/an, prevederile din
1 al acestui articol sunt aplicabile de la 1 Ianuarie al anului urmtor anului n
care valoarea limit a fost depit.
3. De la 01.01.2005 pentru alte instalaii de distribuie
3. Prevederile acestui articol nu sunt aplicabile instalaiilor de distribuie cu un randament mai
mic de 100 m3/an.
4. Instalaiile de depozitare, care sunt parte component a instalaiilor de distribuie pentru
petrol, care conform prevederilor acestui articol trebuie s se supun normelor tehnice ale
anexei 5.17.9 4, pot fi umplute doar de cisterne mobile care ndeplinesc normele federale
pentru execuia directivei EC nr. 94/63/EC din 20.12.1994 cu privire la controlul emisiei de
substane organice volatile ca rezultat al depozitrii petrolului (VOS) i a distribuiei petrolului
din terminale n instalaii de distribuie.
Art. 5.17.4.5
Administratorul trebuie s in un registru n care sunt menionate informaii despre randament.
Acest registru va fi la dispoziia oficialitilor superioare.
Art. 5.17.4.6
Operatorul unei instalaii de recuperare al vaporilor trebuie s in un registru n care fiecare
perioad de ieire din folosin a acestei instalaii este nregistrat cu acuratee, la fel i motivul
ieirii din folosin ca i msurile luate. Acest registru este disponibil pentru citire la locul
operaiunii 3.
Sectiunea 5.17.5 Instalaii de distribuie a combustibilului pentru vehicule motorizate
Art. 5.17.5.1
Prevederile acestei seciuni sunt aplicabile celor stabilite la care se refer subparagraful 17.3.9 al
Art. 5.17.5.2
Fr a prejudicia condiiile acestui regulament trebuie luate msurile necesare pentru prevenirea
scurgerii de combustibili lichizi, a polurii solului i a apelor subterane i de suprafa.
435
Anexe
n cazul unui incident, trebuie luate imediat msuri efective de prevenire a mprtierii
combustibilului lichid.
Art. 5.17.5.3
Instalaiile electrice trebuie s ndeplineasc cerinele la care se refer Reglementrile Generale
pentru instalaii electrice, n special articolele n care se vorbete despre spaiile n care se poate
produce o atmosfer propice exploziei. Aceste instalaii trebuie s aib mecanisme de oprire
manual dintr-un loc sigur i accesibil n orice situaie.
Art. 5.17.5.4
Umplerea oricrui vehicul poate avea loc numai dup ce motorul acestui vehicul a fost oprit.
Art. 5.17.5.5
Locurile de alimentare cu combustibili pentru motorul vehiculelor pentru produsele P1 i/sau P2
sunt ntotdeauna n aer liber i la baza cldirii. Podeaua locului de parcare mai sus menionate
este din material impermeabil i suficient de rezistent. Solul este prevzut cu pantele necesare i
posibil cu margini ridicate pentru a asigura faptul c orice vrsare a combustibililor inflamabili
se adun ntr-un colector i sunt ndeprtate n conformitate cu prevederile reglementate.
Nu se pot afla anuri, spaii goale sau camere sub locurile de alimentare menionate mai sus.
Art. 5.17.5.6
Fiecare container fix care face parte dintr-o instalaie de distribuie pentru alimentarea
motoarelor vehiculelor trebuie s fie echipat cu o pomp proprie de alimentare.
Punctul de alimentare pentru produsele P1 i/sau P2:
1. Este la o proiecie orizontal la o distan de cel puin 2 m fa de marginea
containerului;
2. Nu se pot afla ntr-o cldire fie ea nchis sau deschis.
3. Trebuie s se afle la o distan de cel puin 3 m fa de orice pivni i fa de
marginile invelisului
Art. 5.17.5.7
1. n ceea ce privete instalaiile existente de distribuie a combustibilului pentru motoarele
autovehiculelor, perioada specific tranzaciei n art. 3.2.12, 3, b) pentru cerinele specificate
de construcie n art. 5.17.5.5 i 5.17.1.17, 6. pot fi aduse la:
1. 01.01.1999 pentru toate instalaiile de distribuie fixate cu containere cu un singur perete
metalic ngropat direct n pmnt i aflate n arii de sustragere a apei sau n zone protejate
2. 01.01.2002 pentru toate instalaiile de distribuie, altele dect cele menionate la 1., fixate cu
containere metalice dintr-un singur perete ngropate direct n pmnt, care au fost fabricate
nainte de 1975; se presupune c un container a fost fabricat nainte de 1975 dac vrsta
containerului nu poate fi demonstrat
3. 01.01.2005 pentru toate celelalte instalaii de distribuie.
Pentru containerele existente sau pentru descrctoare de deeuri industriale existente, aceeai
derogare se poate aplica la fel ca n art. 5.17.1.4 2, 5.17.2.11 5 i 3.2.1.2 3, n ceea ce
privete realizarea cerinelor fcute n anexa 5.3.2.52 c).
436
Anexe
2. Operatorului i se poate accepta doar excepia la care se refer 1 sub condiii explicite n
care el, nu mai trziu de 01.01.1998, a fost nevoit n condiiile de mai jos, trimise prin pot
ctre Departamentul Ecologic Liceniat i Departamentul Ecologic de Inspecie:
1. S se asigure c containerele se conformeaz condiiilor acestui regulament pentru
containerele noi, nainte de data stabilit pentru 1, cu excepia celor privitoare la
regulile localizrii (n special regulile de interzicere i a stipulaiilor pentru distanele
de observat).
2. Operaiile viitoare pentru instalaiile de distribuie a combustibililor vor fi oprite
definitiv de la data din 1 n cazul integrrii n sub. 1 al nearhivrii
.
Anexa 6
CAPITOLUL 5.20: Instalaii
industriale care pot cauza poluarea aerului
Sectiunea 5.20.1 Prevederi generale

Art. 5.20.1.1
1. Prevederile acestui capitol sunt aplicabile instalaiilor specificate n seciunea 20 a listei de
clasificare.
2. Ca derogare de la valorile limit generale de emisie menionate n capitolul 4.4, valorile
limit de emisie specificate n alte capitole ale acestui statut pentru categorii specifice a
instalaiilor, se aplic de asemenea pentru categoriilor instalaiilor acoperite de seciunile
specificate n 1 cu aceeai activitate industrial. Aceasta se refer n particular la valorile limit
de emisie menionate n capitolele 5.7. chimice i 5.29. metal care se aplic instalaiilor la
care se refer subseciunile 20.4 i 20.2.
Sectiunea 5.20.2 Rafinarii de petrol
Art. 5.20.2.1 Scopul
Prevederile acestei seciuni sunt aplicabile instalaiilor la care se refer subseciunile 1.1. i
20.1.2 a listei de clasificare.
Art. 5.20.2.2
1. Ca o derogare de la prevederile art. 5.7.6.1, cap. 5.31 i 5.43 i de la valorile limit generale
de emisie specificate n cap. 4.4., pentru instalaiile de rafinare a petrolului (1/4) urmtoarele
valori limit de emisie se aplic n ceea ce privete suma emisiilor generate de nclzirea
instalaiilor, incluznd instalaiile STEG i instalaiile tehnologice:
1. De la 01.01.1994:
a. Pentru dioxid de sulf:
-
pn la 31.12.1997: 2000 mg/Nm3

de la 01.01.1998: 1300 mg/Nm3
pn la 31.12.1997: 900 mg/Nm3

de la 01.01.1998: 450 mg/Nm3
pn la 31.12.1997: 300 mg/Nm3

de la 01.01.1998: 150 mg/Nm3
b. Pentru dioxizi de nitrogen:

c. Pentru particule n suspensii:
2. De la 01.01.1997:
Pentru CO:
437
Anexe
pn la 31.12.1997: 250 mg/Nm3

de la 01.01.1998: 150 mg/Nm3
3. De la 01.01.1999:
- Pentru Ni i componentele sale: 2 mg/Nm3 exprimai n Ni
- Pentru V i componentele sale: 7 mg/Nm3 exprimai n V.
La instalaiile tehnologice la care se refer prima subseciune include printre altele i:
Elemente de recuperare a sulfurilor
Rupere catalitic i instalaii de transformare
Incineratoare
Tore precum i dioxizi de asfalt i toate celelalte elemente cu care se proceseaz SO2,
NOx, CO i emisii de praf
.
Pentru noile instalaii mari de nclzire, prevederile seciunii 5.4.3.2 se aplic, exceptnd cazul
pentru emisiile valorilor limit incluse n aceast seciune. Acestea sunt nlocuite cu emisiile
valorilor limit incluse n anexa 5.20.2.
Ca o derogare de la art. 5.3.1.2 3 a), pentru stabilire existente, cea mai stringent emisie a
valorilor limit se aplic ca referire la a treia seciune, de la 01.01.2005.
2. De la 01.01.1994, condiiile de operare n licenele pentru rafinrii de petrol cu SO2, NOx,
CO i praf sunt nlocuite cu prevederile 1.
3. Pentru aplicaiile prevederilor 1 al acestui art., trebuie respectate urmtoarele specificaii:
1.
Pentru definirea gazelor de co i emisiile valorilor limit, pentru instalaiile
de nclzire noi i existente i pentru instalaiile de vapori i turbini de gaz
(STEG) definite n art. 1.1.2, se aplic n particular referitor la instituiile
industriale care pot cauza poluare atmosferic. Pentru procesarea
instalaiilor, ratele actuale de curgere n m3/or trebuie convertite la
temperatur normal (2730K) i presiune normal (101,3kPa), dar pe baze
uscate specificate n art. 4.4.3.1, cu cantitatea actual a excesului de oxigen.
2.
Strategia msurtorii pentru particulele n suspensie de SO2, NOx, CO, Ni i
V:
Pentru instalaii de nclzire, incluznd maini cu ardere intern,
prevederile art. 5.43.2.3 se aplic, 1 i 2
Pentru procesarea instalaiilor, msurtorile de gaz rezidual sunt
constant supravegheat sau emisiile sunt calculate pe baz de
msurtori constante sau periodic parametrii relevai msurai
conform codurilor de bun practic n art. 5.43.2.3 1 i 2.
4. Estimrile msurtorilor rezult:
Pentru SO2: prevederile art. 5.43.2.4 cu msurtori continue sau art.
4.4.4.5 cu msurtori discontinue.
Pentru NOx i CO: prevederile art. 5.43.5.1, 4 cu msurtori continue
sau art. 4.4.4.5 cu msurtori discontinue.
Pentru particulele n suspensie: prevederile art. 5.43.5.1, 4 cu
msurtori continue sau art. 4.4.4.5 cu msurtori discontinue.
Pentru Ni i V: prevederile menionate pentru NOx n art. 5.43.5.1, 4 cu msurtori continue
sau art. 4.4.4.5 cu msurtori discontinue.
4. Efluentele gazoase discontinue eliberate printr-un proces ca al efluentelor gazoase
rezultnd din regenerarea agenilor catalitici i cu inspecia i curirea activitilor trebuie s fie
transportate ctre o combustie uoar sau o tor, sau msuri tehnice echivalente s fie luate
pentru a asigura reducerea emisiei.
Efluentele gazoase eliberate cu pornirea sau oprirea unei instalaii trebuie, ct de mult
posibil, s fie transportate ctre un sistem de colectare pentru efluente gazoase sau incinerate
ntr-un proces de nclzire. Cnd nu e posibil, gazele trebuie ndreptate ctre o tor, n care
438
Anexe
pentru substanele organice cu un nivel de emisie de 1% cu privire la coninutul total de carbon

nu poate fi depit.
Efluentele gazoase din instalaiile de desulfurizare sau alte surse cu un nivel al sulfurii
de hidrogen de peste 0,4% i o mas fluid de sulfur de hidrogen de peste 2 tone/zi trebuie s
fie procesate.
Efluentele gazoase care nu vor fi procesate trebuie s fie transportate ctre un incinerator.
Ca o derogare de la prevederile cap. 4.4., emisiile de sulfur de hidrogen n efluentele gazoase
descrcate nu pot depi 10mg/Nm3.
Sulfura de hidrogen coninnd ap poate fi procesat numai astfel nct eliberarea
efluentelor gazoase n atmosfer este evitat.
Cu transferul produselor de baz, intermediare i finale, emisiile substanelor organice cu o
presiune a vaporilor de peste 13,3 kPa la o temperatur de 350C trebuie s fie redus prin
nelesul msurtorilor apropriate, prin pendul de gaz, extracie i transfer ctre o instalaie de
purificare a gazelor efluente.
Apa procesat trebuie s fie descrcat ntr-un sistem deschis dup degazare. Efluentele gazoase
colectate aici trebuie s fie curate prin splare sau incinerare.
5. Ca o derogare de la 1, emisiile n efluentele gazoase ale instalaiilor pentru distrugerea
catalitic n concordan cu procedura fluide rele cu regenerarea catalizatorilor, nu pot depi
urmtoarele valori limit ale emisiilor pentru particulele n suspensie:
Pn la 01.01.2005:
300 mg/Nm3 ca medie lunar
De la 01.01.2005:
50 mg/Nm3 ca medie lunar.
6. Concentrarea policlorinatelor de benzo-dioxizi (PCDD) i policlorinatelor dibenzo-furan
(PCDF) calculate conform art. 5.2.3.1.5 6, denumite ca dioxine monograme toxice echivalente
pe Nm3 nu pot depi o valoare limit de 0,5 ng TEQ (Nm3 pentru toate valorile medii pe o
perioad exemplificat de cel pui 6 ore i max. 8 ore. Valoarea ghid a emisiei este de 0,1 ng
TEQ/ Nm3.
Ca o derogare de la prevederile primei subseciuni, urmeaz aplicaii pentru instituiile
existente:
- o valoare ghid a emisiei de 0,4 ng TEQ/ Nm3.
- o valoare ghid a emisiei de 2,5 ng TEQ/ Nm3 de la 01.01.2002.
Valorile ghid de mai sus trebuie s fie atinse pentru aplicarea celor mai bune tehnici
disponibile.
Concentrarea n mas de PCDD i PCDF trebuie s fie msurat conform cerinelor
referitoare n standardul belgian T95-R-NBN EN 1948-1, 2 sau 3. aceast concentraie trebuie
s fie msurat cel puin o dat pe an de ctre un expert al mediului acreditat pentru aceste
msurtori. Aceast msurtoare nu e obligatorie pentru fluidele constituente care nu sunt sau
care nu contribuie signifiant la emisie. Pn la altceva specificat n licena de mediu, omiterea
msurtorilor fluidelor specifice constituente este acceptat doar dac e dovedit faptul c aceasta
a fost aprobat n avans de o autoritate supervizoare.
Fiecare msurare efectuat n concordan cu metoda de mai sus, trebuie, dup calcularea
preciziei la cele artate n art. 4.4.4.2 5, respectnd valoarea limit a emisiei prescrise. Dac
concentrarea msurat dup calcularea preciziei dinainte menionate, depirea valorii limit a
emisiei n trei luni vor avea loc noi mostre i analize.
Art. 5.20.2.3 Procedurile controlului imisiei
1. Fr a prejudicia prevederile capitolului 4.4., de fiecare dat cnd condiiile atmosferice
sunt nefavorabile pentru buna dispersie a gazelor de combustie, n special la stabilire, operatorul
va lua toi paii necesari pentru o maxim restricie a emisiilor de SO2 ct i de NOx de la
instalare.
2. fiecare schimbare a combustibilului, a coninutului de sulfur din combustibilul lichid, ct
i a perioadelor de oprire sunt nregistrate ntr-un registru pe care operatorul l ine disponibil la
schimburile oficiale cu supervizorul.
439
Anexe
3. Cnd capacitatea termic total nominal instalat la o valoare de stabilire de mai mult de
300 MW, n zona nconjurtoare a aplicaiilor instalaiilor pentru msurarea emisiilor de SO2 ct
i de NO2 n aer, la suprafa va fi instalat i meninut pe cheltuiala operatorului. Tipul, locul
msurrii, metoda de control i celelalte condiii pentru folosirea aplicaiilor sunt determinate de
licena de mediu.
4. Fr a prejudicia prevederile 1, de fiecare dat valoarea medie a emisiei peste 24 de ore
msurat cu echipamentul specificat n seciunea 3, valorile a mai mult de 300 ng/m3 pentru SO2
i/sau 150 ng/m3 pentru NO2, operatorul va respecta paii descrii n 1 i va menine aceste
msuri att timp ct valorile medii msurate ale emisiei peste 24 de ore de SO2 i de NO2,
valoare a mai mult de 300 ng/m3 pentru SO2 i/sau 150 ng/m3 pentru NO2
.
5. Pentru a garanta potrivirea cu valorile limit a emisiei pentru oxizi de nitrogen ai
art.5.20.2.2 , mult mai potrivite condiiilor tehnice de construcie, pot pot fi impuse licenei
ecologice.
Dac din msurile controlului reiese c valoarea limit a emisiei nu se potrivete datorit
circumstanelor neprevzute, conductorul trebuie s ia toate msurile primare potrivite pentru a
asigura potrivirea cu valorile limit a emisiei ct mai curnd posibil. Conductorul trebuie s
raporteze acestea ctre Departamentul Inspeciei Ecologice mpreun cu menionarea msurilor
luate pentru mbuntirea situaiei. Comisia European trebuie s fie imediat informat prin
canalele obinuite ale unor astfel de evenimente, la fel ca i munca dus pentru mbuntiri.
Sectiunea 5.20.3 Instalaii pentru distilarea uscat a crbunelui (furnale de cocs)
Art. 5.20.3.1 arderea insuficient, gazul furnalelor de cocs i instalaii de nclzire
1. Valori de referin
Valorile de emisie pentru gazele pierdute prin nclzire dezvolt un nivel al volumului de oxigen
gazos de 5%.
2. Furnale de cocs gazos i lichid
Ca o derogare de la valorile limit a emisiei generale pentru SO2 aa cum au fost specificate n
art. 4.4.3.1., greutatea medie a concentraiei cantitii compuilor de sulfuri n gazul din arderea
insuficient, la fel ca i n gazele generate de cuptoarele de cocs folosite drept combustibil nu
pot depi 0,80g/m.c. de sulfuri ntr-un an calendaristic.
3. Oxizi de azot
Cu prima msurare emisiile de monoxid de nitrogen i bioxid de nitrogen n efluente gazoase
din arderea insuficient nu pot depi 0,50 g/ m. c. exprimat n bioxid de nitrogen. Trebuie
aplicate cele mai bune tehnici aflate le dispoziie pentru a reduce creterea emisiei datorate
mbtrnirii.
Msurile de dirijat pentru prima oar dup nfiinare sau dup modificri semnificative, trebuie
rezolvate dup ce instalaiile au ajuns la operaiuni continue, dar cel mai devreme dup 3 luni
de operare i cel mai trziu 12 luni dup ce au fost n operare.
Art. 5.20.3.2 Umplerea cuptoarelor de cocs
Cu descrcarea crbunelui din rezervorul de crbune n crucior, trebuie evitate emisiile de praf.
Trebuie colectate gazele de umplere.
La descrcare, gazele de umplere trebuie transferate n gazele brute sau ntr-un cuptor din
apropiere ct mai mult posibil, cu procesarea viitoare a smolii de crbune brut.
La zdrobire, gazele de umplere trebuie transferate n gazul brut ct mai mult posibil.
Gazele de umplere care nu pot fi transferate trebuie luate ntr-o ncpere de incinerare. Praful
care conine emisii n efluentele gazoase ale incinerrii nu pot depi 25mg/m.c.
440
Anexe
La activitile de nivelare, la descrcarea crbunelui, emisiile gazelor de umplere trebuie reduse

de sigilarea nivelului de deschidere.
Art. 5.20.3.3 Capace ce se deschid prin umplere (CDU)
Emisiile cu umplerea cptuelii deschise trebuie evitate ct mai mult timp posibil, de exemplu
prin folosirea CDU cu suprafee mare de sigiliu, mbrcarea CDU se va zidi de fiecare dat dup
umplerea cuptoarelor i dup curirea regulat a marginilor de umplere deschise i CDU nainte
de nchiderea umplerii deschise. Resturile de crbune trebuie mutate regulat de pe acoperiul
cuptorului.
Art. 5.20.3.4 Cptueala conductei colectoare
Pentru evitarea gazului i a emisiei smolii de crbune, cptueala conductei colectoare trebuie s
fie fixat cu mecanisme de pstrare a umezelii sau alte asemenea mecanisme.
Art. 5.20.3.5 Maini care opereaz ca i cuptoarele de cocs (MOCC)
MOCC trebuie fixate cu mecanisme de curire a suprafeelor de sigilare a marginilor uilor
cuptorului.
Art. 5.20.3.6 Uile cuptorului de cocs ( UCC)
UCC cu efect de sigilare (etaneizare) foarte mare, trebuie folosite, de exemplu, ca ui cu
diafragm sau ui cu efect echivalent celui de sigilare. Suprafaa de sigilare a uilor cuptorului
trebuie curit n mod regulat.
Dac nu sunt alte specificri n autorizaia mediului, bateriile cuptorului de cocs trebuie astfel
aranjate nct pe partea uii cu maina i pe partea uii cu cocs pot fi instalate elemente de
extragere cu mecanisme de eliminare a prafului.
Art. 5.20.3.7 Extragerea din cocs
La extragerea din cocs gazele consumate trebuie conectate i conduse ctre instalaia de
eliminare a prafului.
Dac nu sunt alte specificri n autorizaia mediului, concentraia de praf n emisii nu va depi
valoarea limit de emisie de 50mg/Nmc, i praful care conine emisii nu poate depi 5 g / t de
cocs obinut.
Art. 5.20.3.8 Rcirea cocsului
1. 1Dac este aplicat rcirea uscat, numai dac este specificat altfel n autorizaia mediului,
emisia prafului n efluentul gazos nu poate depi 20 mg /mc.
2. Dac se aplic rcirea ud, turnul de nbuire folosit trebuie s fie potrivit cu extractoarele
de praf.
Ca o derogare de la valorile limit de emisie general artate n art.4.4.3.1., valorile limit de
emisie sunt exprimate n g /t de cocs. O valoare limit de emisie de 60 g de particule suspendate
pe tona de cocs nu poate fi depit, msurat n conformitate cu directiva VDI, VDI2303 sau
alt metod echivalent de msurare aceasta este aprobat de ctre un expert n mediu acreditat
n domeniul aerului. Toate acestea au loc doar dac nu este specificat altfel n autorizaia
mediului.
Art. 5.20.3.9 Operarea manual
441
Anexe
Operarea manual trebuie s conin msuri pentru reducerea emisiei cu operarea cuptorului de
cocs; n particular acesta privete:
1. Sigilarea deschiderilor
2. Garantarea faptului c doar materialul ars n ntregime va fi eliminate
3. Evitarea emisiei n atmosfer a gazelor nearse
Art. 5.20.3.10 Instalaii existente
Pentru instalaiile existente, prevederile acestei seciuni se aplic de la 1.01.1998.
Sectiunea 5.20.4 Producerea fibrei de sticl sau a fibrei de piatr i a vatei de sticl,
producerea sticlei (plate, concave i sticlei speciale) i producerea ceramici
brute
Subsectiunea 5.20.4.1 Producerea sticlei (plate, concave i sticlei speciale) i a fibrei de
sticl sau a fibrei de piatr
Art. 5.20.4.1.1
1. Valoare de referin
Emisia valorii limit pentru cuptoarele de topire a sticlei se refer la un nivel al volumului de 8
% i cu cuptoare creuzet cu flacr care acoper un nivel al volumului de oxigen n gazul
consumat de 13 %.
2. Oxid de azot
Emisiile de monoxid de nitrogen i oxid de nitrogen, exprimat n dioxid de nitrogen, n efluentul
gazos nu poate depi urmtoarele valori:
Cuptoare creuzet
Cptueal cu sistem de
recuperare a cldurii
Capac deschis
Capac U-foc cu recuperare
de cldur
Capac cu foc ncruciat cu
recuperare de cldur
Petrol
ars(g/Nm3)
1.2
Gaz
ars(g/Nm3)
1.2
1.2
1.4
1.6
1.6
1.8
2.2
3.0
3.5
Pn acum, din considerentele calitii produciei, purificarea cu nitrat este necesar, emisia nu
poate depi dublul valorilor specificate n subseciunea anterioar.
Se vor aplica toate posibilitatile de reducere a emisiilor oxizilor de azot prin masurile tehnice de
incalzire si alte masuri disponibile.
3. Oxizi de sulf.
Emisiile dioxidului de sulfur i a trioxidului de sulfur n gazul ars exprimate prin dioxid de
sulfur, nu poate depi urmtoarele valori la o mas lichid de 10 Kg/h sau mai mult cu
arderea.
a) cuptoarele de topire a sticlei:
1,8 g/Nm3
b) cuptoare creuzet i capac deschis
1,1 g/Nm3
442
Anexe
Subsectiunea 5.20.4.2 Producerea ceramicii brute

Art. 5.20.4.2.1
1. Valoare de referin
Valoarea limit a emisiei privete un nivel al volumului de oxigen n efluentul gazos de 18 %.
2. Oxizi de sulf
Cu un coninut de sulfur a materialelor prime de mai puin de 0,12 %, emisiile de dioxid de
sulfur i trioxid de sulfur exprimate n dioxid de sulfur , n efluent gazos la o masa de fluid
de 10 Kg/h sau mai mult, nu poate depi 0,5 g/Nm3.
Cu un coninut de sulfur a materialelor prime de 0,12 % sau mai mult, emisiile de dioxid de
sulfur i trioxid de sulfur, exprimate n dioxid de sulfur n efluentul gazos la o mas fluid de
10 Kg/1h , dou ore sau mai multe, nu pot depi 1,5g/Nm3.
Toate posibilitile pentru reducerea emisiilor prin curirea instalaiilor pentru efluentul gazos
trebuie s fie aplicate.
3. Pentru stabilirile existente la care s-a referit seciunea 30.9. a listei de clasificare,
prevederile capitolului 5.30. se aplic de asemenea.
Sectiunea 5.20.5 Instalaiile pentru producerea energiei hidroelectrice la fel ca i
instalaiile pentru sustragerea puterii vntului pentru producerea
energiei
Art. 5.20.5.1
1. Prevederile acestei seciuni sunt aplicabile la subseciunile 20.1.5. i 20.1.6. ale listei de
clasificare.
2. Ca o derogare de la prevederile capitolului 4.5. n acest caz, standardele de zgomot nu sunt
aplicabile. n licena de mediu limitele emisiei de zgomot pot fi impuse depinznd de condiiile
locale.
3. DANMARCA
Nu sunt furnizate informaii
4. FINLANDA
Legislatia finlandeza de protectie a mediului a fost revizuita recent si un nou Act de
Protectie a Mediului a intrat in vigoare cu 1 martie 2000. Noul act implementeaza in
totalitate Directiva Uniunii Europene de Prevenire si Control Integrat al Poluarii si are un
mod de abordare integrat pentru controlul emisiilor cauzate de industrie. In conformitate cu
Actul de Protectie a Mediului o autorizatie de mediu este ceruta pentru instalatii din
industria chimica.
In procedura de autorizare mediul este considerat ca un intreg si toate efectele activitatii sunt
estimate in acelasi timp. Toate conditiile necesare autorizarii sunt stabilite intr-o singura
autorizatie. Cererea de autorizare este analizata de o autoritate competenta.
In Finlanda conditiile de autorizare sunt stabilite in principal de la caz la caz. In acest moment
nu exista reglementari speciale privind emisiile in aer sau apa uzata in industria chimica. In
schimb exista citeva Decizii ale Consiliului de Stat privind descarcarea anumitor componenti in
443
Anexe
sistemul de canalizare public sau in cursuri de apa. In plus, exista reglementari care limiteaza
sau restrictioneaza utilizarea unor substante chimice periculoase. Toate sunt valabile in sectorul
industriei chimice ca si in toate ramurile industriale.
Recomandarile internationale, ex.: recomandarile HELCOM (Comisia de la Helsinki, Comisia
Marii Baltice de Protectie a Mediului), sunt de asemenea luate in considerare la stabilirea
conditiilor de autorizare.
5. FRANTA
Legislatia pentru sectorul chimic este compusa din:
Cadrul general pentru controlul poluarii industriale si prevenirea riscului, asa cum este
stabilita in legea de clasificare a instalatiilor din 19 iulie 1976 si Ordinul din 2 februarie
1998. Acest Ordin specifica faptul ca valorile limita ale emisiilor ar trebui sa se bazeze si pe
conditiile locale de mediu si BAT. Ordinul da valori generale pentru limitele de emisie in
aer si apa pentru toate instalatiile clasificate, si specifica de asemenea valorile limita pentru
multe activitati industriale, din care majoritatea sunt incluse in sectorul chimic.
Legislatie speciala, fiecare referindu-se la un sector particular din industria chimica, si
detaliind prevederile generale ale cadrului general pentru acest sector particular.
Principalele sectoare acoperite de aceasta legislatie speciala sunt:
- producerea superfosfatilor
- producerea compusilor organici cu sulf
- producerea detergentilor si sapunurilor
- extragerea cu abur a parfumurilor si esentelor sub forma de pacura
- producerea vopselelor
- obtinerea produselor farmaceutice
- producerea materialelor plastice, cauciucului
- utilizarea sau reutilizarea maselor plastice, cauciucului
- depozitarea maselor plastice, cauciucului
- depozitarea anvelopelor
- producerea acumulatorilor
.
6. GERMANIA
Reglementari importante relevante pentru instalatiile industriale din Germania sunt

trecute in Actul Federal de Control al Imisiilor [BImSchG], Actul Federal al Apei
[WHG] si Actul Federal al Managementului deseurilor si reciclarii [KrW-/AbfG].
Germania foloseste un sistem de autorizare functie de mediu, pentru diferite segmente
de mediu, dar decizia finala privind cererea este luata prin evaluarea impactului asupra
tuturor segmentelor de mediu de catre autoritatile competente. In procesul de autorizare
sunt luate in considerare si cerintele privind zgomotul. Principiul precautiei este
legiferat ceea ce permite stabilirea de standarde. Standardele legale nu sunt negociabile
in procesul de autorizare german.
Conform structurii federale germane, responsabilitatea implemenatarii legislatiei de mediu si a
decretelor revine statelor federale [Bundeslander] care pot implementa diferit procedura
administrativa. Pentru instalatiile noi, care sunt considerate relevante sub aspectul emisiilor si
descarcarilor in mediu, se cere si o evaluare a impactului asupra mediului in timpul autorizarii.
Reglementari privind calitatea aerului
Legea de baza pentru controlul poluarii aerului este Actul Federal de Control al Imisiilor.
Specificarile sunt facute in 21 ordonante si in Instructiunile Tehnice privind Calitatea Aerului.
444
Anexe
Instructiunile Tehnice privind Calitatea Aerului[TALuft] au fost stabilite ca reglementari

administrative generale in legatura cu 48BimSchG. TA Luft specifica ulterior cerintele ce
trebuie indeplinite de instalatii supuse autorizarii. Prin urmare se prescriu limitele de emisie
pentru toti poluantii virtuali ai aerului ca si cerintele structurale si operationale proiectate pentru
limtarea emisiile difuze.
Valorile limita de emisie continute in TA Luft reprezinta modelul pentru masurile

tehnice pentru reducerea emisiilor (datind din 1986). Aceste valori au fost stabilite pe
baza descoperirilor si cercetarilor stiintifice, luind in considerare aspecte toxicologice,
epidemiologice si bioacumulative.
Substanta
emisa
(sectiunea TA Luft)
Cerinte privind controlul emisiilor stipulate inTA Luft

8 C Substantele
L
A
S
A
Pulberi totale
Pulberi
(3.1.4)
anorganice I
II
III
Substante anorganice
gazoase sau sub
forma de vapori
(3.1.6)
Substante
(3.1.7)
organice
500
500
1
5
25
Limit
a
conce
ntrati
ei
[mg/m
3]
150
50
0.2
1
5
0.5
0.1
5
25
1
5
Prag
debit
masic
[g/h]
(Hg, Cd, Tl)

Suma de substante
(As, Co, Ni, Te, Se) Suma de substante
(ex.: Sb, Pb, Cr, Suma de substante
CN, F, Cu, Mn, Pt,
Pd, Rn, V, Sn,
substante care sunt
foarte suspectate de
a determina aparitia
cancerului
I+II
Suma de substante
1
I+III, II+III
Suma de substante
5
I
(ex.: AsH3)
Pe substanta
10
1
II
(ex.: HF, Cl2, H2S) Pe substanta
50
5
III
(ex.: Cl si compusi Pe substanta
300
30
ca HCl)
IV
(ex.: SO2+SO3 ca Pe substanta
5000
500
SO2, NO+NO2 ca
NO2)
I
(ex.:clormetan)
Clasificare
conform 100
20
Anexei E a TA Luft
II
(ex.: Clor benzen)
2000
100
III
(ex.:alchilalcooli)
3000
150
Cerintele pentru reducerea emisiilor difuze de substante organice de instalatii
sau echipamente tehnice, de ex. unitati de pompare, compresoare, imbinari,
valve de inchidere si statii de recoltat probe.
Emisie gazoasa sau

sub forma de vapori
in timpul tratarii si
rafinarii substantelor
organice (3.1.8)
Substante
I
cancerigene (2.3)
II
III
(ex.: Cd1), As1), Suma de substante

azbest,benzo(a)pire
n)
(ex.:Ni, crom(VI))
Suma de substante
(ex.:
acrilonitrit Suma de substante
benzen)
445
Anexe
1)
pe baza deciziei adoptate la Conferinta pentru Mediu a Guvernului Federal/Ministerele Federale de

Stat din 21/22 noiembrie 1991, o valoare a concentratiei emisiei de 0.1 mg/m3 a fost stipulata pentru
Cd si compusii lui, dati ca Cd, ca si pentru As si compusii lui, dati ca As.
Limitele de emisie impuse sunt date sub forma de masa de substante emise functie de volumul de gaz
emis in conditii standard (0C, 101.3 kPa)dupa indepartarea continutului de vapori de apa.
Daca exista substantele organice din citeva clase, concentratia masica in gazul emis nu trebuie sa
depaseasca un total de 0.15 mg/Nm3 cu debit masic total de 3 kg/h sau mai mult.
In cazul debitelor masice mari de emisii, emisiile trebuie monitorizate continuu.
Nici o valoare medie zilnica a substantelor respective emise nu trebuie sa depaseasca limitele de
emisie impuse, 97%din toate valorile medii la jumatate de ora nu trebuie sa depaseasca sase
cincimi din limitele de emisie cerute, si toate valorile medii la jumatate de ora nu trebuie sa
depaseasca limitele de emisie impuse de mai mult de doua ori.
Cerinte specifice de control a emisiilor trecute in TA Luft pentru industria

chimica organica
Sector
Producerea 1,2 dicloretan (EDC)
si
clorurii
de
vinil
(VC)(3.3.4.1.g.1)
Producerea acrilonitrilului (AN)
(3.3.4.1.g.2)
Cerinte
Concentratii limita ale emisiilor : 5mg/Nm3 EDC
sau VC
Concentratii limita ale emisiilor : 0.2 mg/Nm3 AN

Gazele reziduale provenite din distilare sau rafinare
trebuie indepartate
Producerea
pesticidelor Pulberi
(3.3.4.1.g.3)
In cazul producerii de pesticide care sunt
persistente, acumulabile sau cu utilizare limitata
conform Directivei Interzicerii plasarii pe piata sau
utilizarii agentilor de protectie a plantelor continind
substante active specifice
Concentartii limita ale emisiilor: 5mg/Nm3 (prag
debit masic: 25g/h)
Instalatii
pentru
macinare, Concentratia limita a emisiilor : 5mg/Nm3 pulberi
amestecare, rafinare si ambalare a
pesticidelor (3.3.4.2.1)
Reglementari privind Calitatea Apei
Cadrul legal pentru managementul apei este Actul federal al Apei (WHG). WHG se aplica apei
uzate generate de diferite procese industriale. Utilizarea apelor de suprafata, de coasta si
subterane cere aprobare de la autoritatea competenta. Descarcarile in apa sunt reglementate in
Ordonanta Apei Uzate incluzind si Anexele.(AbwV). Sunt specificate cerintele minime ce
trebuie stipulate la acordarea unei autorizatii pentru descarcarea apei uzate din categoriile de
surse listate in Appendice, in receptori.
Specificate de catre Guvernul Federal in acord cu Statele federale, aceste cerinte minime sunt
obligatorii pentru autoritatile competente pentru autorizare si controlul descarcarilor. Functie de
conditiile locale, pot fi stabilite mai multe cerinte obligatorii . Cerintele minime se bazeaza pe
principiul emisiei si pe principiul precautiei.Cerintele generale conform Ordonantei Apei
Uzate sunt cuprinse in Art. 3 a listei de mai jos:
Cerinte generale:
446
Anexe
i.in cazul in care nu este prevazut in Appendice, o autorizatie de descarcare a apei uzate in
cursuri de apa, trebuie date doar daca incarcarea cu poluanti la locul aparitiei lor, bazata pe
examinarea in fiecare caz individual a conditiilor, este pastrata atit de redusa astfel incit
utilizarea procedurilor de economisire a apei cum ar fi pentru operatiile de spalare si curatare,
racire indirecta si utilizarea materiilor prime de alimentare cu incarcare redusa in poluanti si
autorizatie pentru materii auxiliare;
ii.cerintele acestei Ordonante nu trebuie indeplinite ca un cumul de proceduri acolo unde
poluarea mediului este transferata unui alt segment de mediu cum ar fi aer sau sol in ciuda
actualului stadiu al tehnicii
iii. cerintele specificate ca nivele de concentratii nu trebuie indeplinite prin diluare
iv.daca cerintele prioritare care se intrepatrund sunt specificate, atunci cumulul ar trebui sa fie
posibil pentru tratamentul combinat, oferind cel putin aceeasi reducere globala a incarcarii pe
parametru in contaminanti, ca cea care ar fi obtinuta prin realizarea separata a cerintelor
relevante
v. daca cerintele sunt specificate pentru locul de producere a apei uzate, cumulul este permis
pentru cerintele corespunzatoare
vi. daca debitele de apa uzata care fac subiectul diferitelor cerinte sunt descarcate impreuna ,
atunci cerinta relevanta decisiva pentru fiecare parametru in parte ar trebui sa fie determinata de
modul de amestecare
vii. daca cerintele guverneaza locul unde apare apa uzata sau sunt prioritare in cazul amestecarii
sunt impuse in Appendice, atunci paragraful iv si v. trebuie sa ramina neschimbate
Cerintele care se refera la punctul unde apa uzata este descarcata in receptor si, cind este
specificat in Appendicele acestei Ordonantei, de asemenea, la locul de producere a apei uzate de
aici se considera cumulat. Punctul de descarcare este sinonim cu evacuarea din instalatia de
tratare a apei uzate unde apa uzata a fost tratata ultima oara. Locul de cumulare este si punctul
de descarcare in statia publica de tratare a apei uzate.
Daca un nivel specificat in aceasta Ordonanta nu este respectat, conform rezultatelor
analizei in contextul monitorizarii de catre stat, nu ar trebui totusi sa nu fie considerat ca
indeplinit daca, potrivit rezultatelor monitorizarii daca patru analize guvernamentale prioritare
nu depasesc nivelul pentru patru cazuri si nici un rezultat nu depaseste nivelul mai mult de
100%. Analizele desfasurate cu mai mult de trei zile in urma trebuie sa nu fie luate in seama.
Productia in sectoarele specifice sunt prinse in Anexele acestei reglementari. Anexele
relevante ale sectorului chimic sunt:
Anexa 22 (sectorul chimic)
Anexa 36 (producerea hidrocarburilor)
Anexa 22 privind Industria chimica
A. Scopul aplicatiei
(1)Aceasta anexa ar trebui sa se aplice apei uzate avind drept origine primara producerea de
substante folosind tehnici chimice, biochimice sau fizice inclusiv pretratarea, tratamentul
intermediar si post-tratarea necesare.
(2)aceasta anexa nu se aplica la descarcarile de apa uzata mai mici de 10 m3/zi.
(3)pentru apa uzata derivata din procesul de producere (ex.: producerea substantelor si
pregatirea prin amestecare, dizolvare sau imbuteliere) care este descarcata fara a fi amestecata
cu alte ape uzate care se incadreaza in scopul aplicarii acestui Appendix, doar partea B a acestui
Appendix ar trebui aplicata.
B. Cerinte generale
O autorizatie pentru descarcarea apei uzate in receptori ar trebui sa fie data, cu

specificarea cerintei ca incarcarea cu poluanti la locul formarii apei uzate sa fie
mentinuta atit de mica cit permit masurile de urmat , dupa studierea situatiei in fiecare
caz individual:
-
utilizarea tehnicilor de economisire a apei, cum ar fi spalarea in

contracurent;
447
Anexe
utilizare multipla si recircularea, de ex.: cu procese de spalare si purificare;

racire indirecta, de ex.: pentru a raci faza de vapori in loc de a folosi
condensatori cu jet sau racitoare cu jet
utilizarea tehnicilor fara apa uzata pentru a genera vid si pentru purificarea
aerului uzat;
retentia sau recuperarea substantelor prin prepararea unui lichid mama si
prin tehnici optimizate;
folosirea materiilor prime si auxiliare cu continut scazut in poluant.
Dovada indeplinirii cerintelor generale ar trebui sa fie furnizata sub forma unui registru al apei
uzate.
C. Cerinte pentru apa uzata in punctul de descarcare
(1)Urmatoarele cerinte se aplica apei uzate in punctul de descarcare in receptor:
1. Cerinta chimica de oxigen (COD)
a) pentru debite de apa uzata ale caror concentratii in COD in punctul de formare a apei uzate
sunt mai mari decit de 50000 mg/l, ar trebui realizata o concentratie in COD de 2500 mg/l;
b) pentru mai mult de 750 mg/l, ar trebui realizata o concentratie in COD echivalenta unei
reduceri cu 90%in COD;
c) pentru 750 mg/l sau mai putin, ar trebui realizata o concentratie in COD de 75 mg/l;
d) pentru mai putin de 75 mg/l, ar trebui sa se aplice concentratia COD in punctul de formare.
Cerintele ar trebui sa fie de asemenea indeplinite prin realizarea unei concentratii in 75 mg/l
intr-o proba intimplatoare sau o proba compusa la 2 ore, corespunzator partii B.
2. Azotul total, ca suma de azot din amoniu, nitrit si nitrati (Ntot): 50 mg/l intr-o proba
intimplatoare sau o proba compusa la 2 ore. O concentratie mai mare de pina la 75 mg/l
poate fi specificata in autorizatia de descarcare a apei uzate, prevazind 75% reducere in
incarcarea cu azot. O valoare stabilita trebuie realizata de asemenea, prevazind nivelul
definit ca azot total legat (TNb).
3. Fosfor total: 2 mg/l intr-o proba intimplatoare sau o proba compusa la 2 ore. Aceasta cerinta
ar trebui de asemenea realizata, prevazind nivelul definit compusi de fosfor si fosfor total.
4. Toxicitate:
Toxicitate la pesti Tf=2
Toxicitate la Daphnia TD= 8
Toxicitate la alge TA= 16
Testul bacteriilor luminiscente Tl=32
Potential mutagen (test umu) TM= 1.5
Cerintele se refera la o proba intimplatoare si o proba compusa la 2 ore.
(2) daca masurile integrate de proces se aplica pentru a reduce incarcarea prin intelegerea cu
autoritatea competenta, atunci ar trebui utilizata ca baza prioritara pentru implementare
incarcarea decisiva.
(3)pentru o cerere chimica de oxigen (COD), incarcarea totala la jumatate de ora sau 2 ore ar
trebui limitata prin autorizatia de descarcare. Incarcarea totala este suma incarcarilor individuale
de la debite individuale de apa uzata. Incarcarea totala care nu trebuie sa aiba depasiri se refera
la concentratia probelor intimplatoare sau probelor combinate la 2 ore si debitul volumetric al
apei uzate la jumatate de ora sau la 2 ore, corespunzator luarii probei.
D.Cerinte pentru apa uzata pregatita pentru amestecare:
(1)Urmatoarele cerinte se aplica apei uzate pregatite pentru amestecare cu alta apa uzata:
448
Anexe
Halogenuri organice adsorbabile

a)apa uzta de la producerea epiclorhidrinei, propilen oxidului si butilen oxidului
b)apa uzata de la producerea in doua trepte a acetaldehidei
c) apa uzata de la producerea intr-o treapta a acetaldehidei
d)apa uzata de la producerea AOX- coloranti organici importanti produsi aromatici
intermediari, care sunt folositi cu precadere in producerea colorantilor organici
e)apa uzata de la producerea AOX-ingredienti farmaceutici activi importanti
f)apa uzata de la producerea C1 hidrocarburilor clorurate prin metoda de clorinare a
metanului si esterificare a metanolului, si a tetraclorurii de carbon si a
percloretanului prin metoda perclorinarii
g)apa uzata de la producerea 1,2 dicloretanului (EDC), inclusiv procesarea
ulterioara la policlorura de vinil (VC)
Nivelul de incarcare se refera la capacitatea de productie pentru purificarea EDC.
Capacitatea ar trebui specificata cu referire corespunzatoare fractiei de EDC care nu
este descompusa in unitatea pentru de clorura de vinil (VC) legata de unitatea de
producere a EDCsi care este reintrodusa in circuitul de productie in instalatia de
purificare a EDC.
h)apa uzata de la producerea policlorurii de vinil (PVC)
i)debite de apa uzata cu o concentratie in AOX de mai mult de 0.1mg/l si mai putin
de 1mg/l fara masuri de indeplinit
j)debite de apa uzata de la producerea, procesare ulterioara si aplicatiile
substantelor care nu sunt reglementate separat in alta parte cu o concentratie
depasita mai mare de 1 mg/l sau mai putin de 1 mg/l pentru masurile urmarite
Nivelul de incarcare se refera la capacitatea produselor organice avute in vedere.
substantelor.
3 mg/l
80g/t
30 g/t
8 mg/l
8 mg/l
10 g/t
2 g/t
5 g/t
0.3 mg/l
1 mg/l sau 20 g/t
Nu se refera la aplicatiile
Alte substante
Probe individuale sau compuse la 2 ore [mg/l]
Mercur
0.05
0.001
Cadmiu
0.2
0.005
Nichel
0.5
0.1
Plumb
0.5
0.05
Crom total
0.5
0.05
Zinc
0.5
0.05
staniu
2
0.2
2
0.2
Cererile din coloana I se aplica debitelor de apa uzata de la producerea, procesarea ulterioara sau aplicatiile
acestor substante. Cerintele din coloana II se refera la debitul de ape uzate care nu provin de la producere,
procesare ulterioara sau aplicatii ale acestor substante dar care nu sunt contaminate cu astefel de substante sub
nivelurile de concentratii precizate in coloana I.
(2)pentru indeplinirea cerintelor privitoare la AOX si cerintelor generale in conformitate cu
partea B, cerintele Appendixului 48, partea 10 ar trebui sa fie indeplinite
(3)cerintele privind AOX nu ar trebui aplicate substantelor iodo-organice din apa uzata de la
producerea si intubarea mediului de contrast al radiatiilor X
(4)pentru halogenuri organice adsorbabile (AOX) si substantele limitate in paragraful (1),
numarul 2, incarcarea totala pe parametru in jumatate de ora sau 2 ore ar trebui limitata in
autorizatia de descarcare a apei uzate. Incarcarea totala respectiva deriva din suma incarcarilor
individuale ale debitelor de apa uzta separate. Incarcarea totala care nu trebuie sa aiba depasiri
se refera la concentratia probei individuale sau compuse la 2 ore si la un debit masic volumetric
al apei uzate la jumatate de ora sau la 2 ore, functie de tipul de proba.
(5)un debit masic poate fi amestecat cu alt debit de apa uzata, pentru a dovedi ca incarcarea
carbonului organic total fixat(TOC) din acest debit de apa uzata stabilit pentru locul de
producere este redus cu 80%pe total. Aceasta cerinta nu trebuie aplicata acolo unde incarcarea
reziduala in TOC descarcat prin respectivul debit de apa uzata in receptor nu trebuie sa
449
Anexe
depaseasca 20 kg pe zi sau 300 kg pe an sau 1 kg pe tona capacitate de productie a produsului

organic urmarit. Pentru a dovedi reducerea incarcarii, in cazul unei instalatii fizico-chimice de
tratare a apei uzate, nivelul de eliminare TOC a unor astfel de instalatii ar trebui utilizat ca punct
de plecare, pe cind in cazul instalatiilor de tratare biologica a apei uzate, rezultatul studiului
corespunzator numarului 407 din Anexa Articolului 4 ar trebui considerat punct de plecare.
E. Cerinte pentru apa uzata la locul de producere:
(1)pentru crom (VI), o concentratie de 0.1 mg/l trebuie considerata pentru probe aleatorii
(2)pentru halogeni organici volatili fixati, o concentratie de 10 mg/l se cere pentru o proba
aleatorie. Aceasta cerinta trebuie sa fie indeplinita, inainte de intrarea in sistemul de canalizare
fara risc de pierderi prin scurgere si fara diluarea apei uzate.
F. Cerinte pentru descarcari existente:
(1)pentru descarcari existente de apa uzata de la instalatii care erau legal in operare inainte de 1
ianuarie 1999 sau a caror constructie a fost legal inceputa inainte de aceasta data, prevederile
din partile A, B, C si D ar trebui aplicate mai departe astfel incit sa nu existe cerinte contrare
paragrafului (2) pina la (5).
(2)In ciuda partii B, dovada realizarii cerintelor generale trebuie facuta pentru 90% din
parametrii incarcarii totale in fiecare caz. Utilizarea tehnicilor ce nu produc apa uzata care
genereaza vacuum sau pentru purificarea gazului rezidual trebuie testata doar pentru parametrii
specificati in partea D sau E. Testari suplimentare referitoare la alti parametri nu sunt necesare.
(3)Cerintele partii C corespunzatoare COD nu trebuie aplicate apei uzate de la producerea
poliacrilonitrilului
(4)In ciuda partii D, urmatoarele cerinte pentru AOX trebuie aplicate urmatoarelor debite de apa
uzata inainte de a se amesteca cu alte ape uzate:
Apa uzata de la producerea PVC: 1 mg/l sau 20 g/l
(5)Cerintele privind potentialul mutagen (testul umu) trebuie aplicate conform partii C,
paragraful (1) si cerintele TOC trebuie aplicate conform partii D, paragraful (5).
Apendice 36 privind Producerea de hidrocarburi
A. Scopul aplicarii
Acest apendice trebuie aplicat apei uzate a carei incarcare in poluanti isi are originea cu
precadere in urmatoarele domenii ale productiei de hidrocarburi:
producerea anumitor hidrocarburi, in special hidrocarburi olefinice, cu 2 pina la 4 atomi de

carbon, ca si a benzenului, toluenului si xilenului din ulei mineral prin fractionare cu
ajutorul aburului ( cracare cu abur)
producerea hidrocarburilor pure sau a unor anumite amestecuri de hidrocarburi din ulei
mineral utilizind metode de separare fizice
conversia hidrocarburilor in alte hidrocarburi utilizind tehnici chimice de hidrogenare,
dehidrogenare, alchilare, dezalchilare, hidrodezalchilare, izomerizare sau disproportionare.
Se include de asemenea orice apa de precipitare care vine in contact cu hidrocarburile in spatiul
de procesare a instalatiei de productie.
(2)Acest appendix nu ar trebui aplicat apei uzate de la producerea parafinelor pure, a cerii
necoezive, rafinarea petrolului, sistemele de racire indirecte sau de la instalatiile de tratare a
apei.
B. Cerinte generale:
Nu se impun cerinte suplimentare sau prin Art.3.
C. Cerinte pentru apa uzata in punctul de descarcare:
(1) Urmatoarele cerinte se aplica apei uzate la punctul de descarcare in receptor:
450
Anexe
Cerere chimica de oxigen (COD)

Cerere biochimica de oxigen la 5 zile (BOD5)
Azot total ca suma de azot din amoniu, nitriti si nitrati
Fosfor total
Hidrocarburi totale
Probe aletorii sau probe compuse la 2 ore [mg/l]

120
25
25
1.5
2
(2) pentru COD, o concentratie mai mare de 190 mg/l in proba aleatorie sau in proba
compusa la 2 ore poate fi permisa, prevazindu-se ca incarcarea cu COD este redusa
cu cel putin cu 80% intr-o instalatie centrala de tratare a apei uzate. Reducerea
incarcarii in COD se refera la raportul dintre incarcarea in COD a efluentului
separatorului gravitational a fractiilor ulei-apa si a efluentului instalatiei de tratare
biologica a apei uzate pe o perioada de timp reprezentativa care nu depaseste 24
ore.
(3) Pentru azotul total, o concentratie mai mare este permisa, prevazindu-se ca
incarcarea in azot sa fie redusa cu cel putin 75% in instalatia centrala de tratare a
apei uzate. Reducerea incarcarii in azot se refera la raportul dintre incarcarea in azot
a efluentului separatorului gravitational a fractiilor ulei-apa si a efluentului
instalatiei de tratare biologica a apei uzate pe o perioada de timp reprezentativa care
nu depaseste 24 ore. Azotul total legat ar trebui folosit ca baza de calcul pentru
determinarea incarcarilor.
D. Cerinte pentru apa uzata inainte de amestecare
Urmatoarele cerinte ar trebui aplicate apei uzate inainte de amestecare cu alta apa uzata:
Probe aletorii sau probe compuse la Proba aleatorie [mg/l]
2 ore [mg/l]
Halogenuri organice adsorbabile 0.1
(AOX)
Indice de fenol dupa distilare sau 0.15
extractie coloranti
Benzen si derivati
0.05
Tiosulfuri si tiomercaptani
0.6
Daca producerea de hidrocarburi include si producerea etilbenzenului si cumenului, ar trebui
aplicat un nivel AOX de 0.15 mg/l.
E. Cerinte privind apa uzata pentru locul de producere:
Apap uzta de la producerea etilbenzenului si cumenului nu trebuie sa depaseasca un nivel de 1
mg/l pentru halogenuri organice adsorbabile (AOX) in proba aleatorie.
7. GRECIA
No information supplied.
8. IRLANDA
Evacuari in aer:
Conditiile de referinta pentru concentratii de substanta in emisii in aer de la surse incluse:
Pentru gaze necombustibile
Temperatura: 273 K
Presiunea 101.3 kPa
Fara corectie pentru apa din vapori
Pentru gaze combustibile:
Temperatura: 273 k
Presiunea: 101.3 kPa
451
Anexe
Gaz uscat
Continut in oxigen : 3% (uscat)pentru combustibil gazos si lichid
6% (uscat)pentru combustibil solid
Respectarea concentratiilor limita de emisie prin introducerea aerului nu este permisa
Pentru emisiile monitorizate continuu, trebuie indeplinite urmatoarele, pentru a fi in acord cu
masuratorile bazate pe valori medii la 30 minute( cu exceptia cazului cind se stipuleaza alte
conditii):
i.
97% din toate masuratorile medii la 30 minute ar trebui sa fie de 1.2 ori mai mici ca
limita emisiei
ii.
nici o masuratoare la 30 minute nu trebuie sa depaseasca de 2 ori limita de emisie
iii.
toate valorile medii zilnice ar trebui sa fie mai mici decit limita de emisie
Acolo unde se utilizeaza monitorizarea periodica pentru a verifica respectarea cerintelor, toate
probele ar trebui sa indeplineasca conditiile impuse.
Valori limita de emisie pentru productia de fertilizatori
VLE (mg/Nm3)
Sursa
Producere azotat de amoniu Turnuri de racire
15
-pulberi in suspensie
10
-amoniac
Producere azotat de amoniu Neutralizatori/reactoare/racitoare/
30
uscatoare
50
-amoniac
Producere azotat de amoniu Evaporatoare
15
50
-amoniac
15
Producere fosfat de amoniu -pulberi in suspensie
10
-amoniac
50
Producere alti fertilizatori
200
-oxizi de sulf(ca SO2)
200
-oxizi de azot (ca NO2)
50
-amoniac
10
-fluoruri(ca HF)
Proces
Valori limita de emisie pentru producerea de acid sulfuric

Proces
Rata minima de conversie (SO2 la SO3)
Stationare: 99.7%
Proces nou
Pornire: 98%
(medie orara pentru primele 5 ore)
Sursa
Valori limita de emisie pentru producerea de amoniac

Emisie
VLE [mg/Nm3]
Instalatii de reformare abur
452
Oxizi de azot(ca NO2 la 3% oxigen)

Dioxid de sulf (alimentat cu gaz
natural)
Monoxid de carbon
Emisii difuze
Oxizi de azot (emisii discontinue ca
NO2)
Scruber pentru gaz de purjare
450
2
10
1 t/yr
20 kg/h
40 g NH3 per tonne NH3
produced
Anexe
Instalatii pentru oxidare partialaboiler auxiliar pentru gaz
combustibil
Instalatii de oxidare partialaschimbator de caldura cu abur

pentru gaz combustibil
Dioxid de sulf
1700
Oxizi de azot (ca NO2)

Monoxid de carbon (maxim orar)
(medie zilnica)
Pulberi in suspensie (ingredient activ)
(maxim orar)
(medie zilnica)
Oxizi de azot (ca NO2)
700
175
10
50
10
450
Dioxid de sulf (alimentat cu gaz

natural)
Monoxid de carbon
Hidrogen sulfurat
Metanol
30
0.3
100
Valori limita de emisie pentru materiale specifice

mg/Nm3
Parametru
Prag debit masic pentru
VLE
0.1
Cadmiu
10
Cloruri (ca HCl)
5
Ioduri (ca HI)
5
Disulfura de carbon
2
Acid cianhidric
2
Mercaptani
10
Amine (totale)
2
Trimetil amina
10
Fenoli/crezoli/xiloli
5
1,2 diclor etan
0.15
Pulberi
contaminate
cu
pesticidea
0.15
Pulberi farmaceuticea
10
Brom
10
Clor
10
Iod
0.1
Mercur
1.5
Metale grele totale
300
Oxizi de azot(ca NO2)
300
Oxizi de sulf(ca SO2)
20
Particule in suspensie-general
5
1,1-Dicloretena
20
Acrilonitril
1
Toluen diisocianat
1
Etil acrilat
1
Izobutil acrilat
5
Metil acrilat
5
n-Butil acrilat
20
t-Butil acrilat si esteri acrilati
superiori
a
Pulberi ca ingredienti activi
b
Se aplica doar pentru ventile de la rezervoarele de stocare (>20tone)
>1 g/h
>0.3 kg/h
>50 g/h
>0.1 kg/h
>50 g/h
>0.1 kg/h
>0.1 kg/h
>0.1 kg/h
>0.1 kg/h
>0.1 kg/h
>1 g/h
>1 g/h
>50 g/h
>50 g/h
>50 g/h
>1 g/h
>5 g/h
>3 kg/h
>3 kg/h
>0.5 kg/h
>0.1 kg/h
>0.1 kg/h
>0.1 kg/h
b
b
b
b
b
453
Anexe
Valori limita ale emisiilor pentru emisii generale din aer(mai putin emisiile de la
incineratoare) pentru materiale care nu sunt deja cuprinse in tabelul de mai sus
Grupa
constituent Clasa
Prag debit masic
VLE (mg/Nm3)
b
sau parametru
pentru VLE
>0.5 g/h
0.1
Substante cancerigene T.A.Luft I
>5.0 g/h
1.0
T.A.Luft II
>25.0 g/h
5.0
T.A.Luft III
>0.5 kg/h
5.0
Substante(altele decit
cele de mai sus) cu
denumirea R45
>1 g/h
0.2
Pulberi anorganice
T.A.Luft I
>5 g/h
1.0
T.A.Luft II
>25 g/h
5.0
T.A.Luft III
Substante anorganice T.A.Luft I
-vapori sau gaze
T.A.Luft II
T.A.Luft III
T.A.Luft IV
Substante organice cu U.K.AEA 1
potential in ozon U.K.AEA 2
fotochimic-POCP
Substante organicec
T.A.Luft I
T.A.Luft II
T.A.Luft III
>10 g/h
>50 g/h
>0.3 kg/h
>5.0 kg/h
1
5
30
500
>0.5 kg/h
>2.0 kg/h
20
50
>0.1 kg/h
>2.0 kg/h
>3.0 kg/h
20
100
150
Pulberi generale
<0.5 kg/h
>0.5 kg/h
150
20
>1 g/h
0.15
Pulberi de pesticide si
produse
farmaceutice(ca
ingredient activ)
Emisii fugitive
Note la tabel
a
Unde o substanta intra in mai mult decit o categorie se aplica ELV inferior
b
Debitul masic este calculat in kg/h pentru gazul brut si este determinat in punctul dinaintea
instalatiei de depoluare sau purificare gaz ,dar dupa orice instalatie inerenta in
proces(ex.condensatorii partiali ai reactorului sau cicloane).Debitul masic este emisia care poate
aparea la fiecare ora de operare a instalatiei,de pe intregul site.Acolo unde debitul masic
depaseste pragul masic depoluarea va fi necesara conform unui ELV potrivit cu exceptia cazului
in care concentratia gazului brut este deja sub ELV ,caz in care nu se cere depoluarea.
c
Unde sunt prezente substante organice din citeva clase de substante, suplimentar la limitele de
ami sus, suma claselor I si II nu trebuie sa depaseasca limita clasei II si suma claselor I, II si III
nu trebuie sa depaseasca limita clasei III.
d
emisiile fugitive de solvent trebuie sa fie in acord cu cerintele Directivei Solventilor (Directiva
Consiliului 1999/13/EC [cww/tm/88]) sau trebuie autorizata corespunzator
Descarcari in apa
ELV pentru descarcarile in apae bazeaza pe o proba compusa proportionala cu un debit masic la
24 ore, daca nu exista alte specificatii.
Incarcarea efluentului trebuie micsorata prin recuperearea materialelor acolo unde este posibil.
Utilizarea unei ape de calitate scazuta poate fi posibila pentru citeva aprti ale procesului in locul
apei curate.
454
Anexe
Cu exceptia apei de ploaie necontaminata, toate descarcarile in apa se supun unei autorizari de
catre Agentia de Protectie a Mediului. Totusi, orice descarcare in canalizare va cere
consimtamintul autoritatii locale sau unitatii de care patroneaza reteaua de canalizare.
BATNEEC pentru minimizarea evacuarii de substante va include in general reducerea la sursa
si orice tratament specific a unui flux contaminat pentru indepartarea substantelor specifice sau
co-tratare a curentilor de efluenti combinati sau ambele.
Valori limita de emisie pentru descarcari in apa aa
Grup constituent sau
ELV
parametru
pH
Numar unitati de toxicitate
Azot total (ca N)
Fosfor total (ca P)
Amoniac total(mg/l ca N)
Pacura, grasimi si lubrifianti
(mg/l)
Halogenuri organice (mg/)
Fenoli (mg/l)
Cianuri (mg/l ca CN)
Mercur (mg/l)
Staniu (mg/l)
Plumb (mg/l)
Crom (VI)(mg/l ca Cr)
Crom total (mg/l ca Cr)
Cadmiu (mg/l)
Zinc (mg/l)
Cupru (mg/l)
Pacura minerale (mg/l)separator
Pacura minerale (mg/l) tratare
biologica
Directiva 76/464/EC, lista 1
BTX (mg/l combinat)
Organisme modificate genetic
BOD
COD
Infectare pesti
6-9
10
Nota
>80% eliminare sau 15 mg/l

> 80% eliminare sau 2 mg/l
10
10
5
2, 5
5
5
5
5
0.1 (medie lunara)

1.0
0.2
0.05
2.0
0.5
0.1
0.5
0.05
0.5
0.5
20
1.0
4, 5
5
5
5, 7
5, 7
5, 7
5, 7
5, 7
5, 7
5, 7
5, 7
5
5
Conform listei 1
0.1 (medie lunara)
Ca pentru Directiva 90/219/EEC
si S.I. nr. 345/1994
91 % eliminare totala
75% eliminare totala
Fara infectare
1
1, 6
3
Note la tabel:
a
Toate valorile referitoare la mediile zilnice, cu exceptia cazului cind se stabileste contrar, si cu
exceptia pH-ului care se refera la valori continue
1
incarcarea zilnica in apa uzata bruta pentru BOD/COD e definita ca media masica zilnica
rezultind de la tratare la fiecare trei luni. Calcularea ratei de eliminare a BOD/COD ar trebui sa
se bazeze pe diferentele dintre incarcarile de la evacuare si descarcarilor in receptori . Cantitatile
eliminate prin tratare (fizica, chimica, biologica) trebuie incluse in calcul. Calculul apei uzate
brute in BOD/COD ar trebui sa excluda orice incarcare asociata indepartarii biomasei celulare
microbiene sau recuperarii solventului. Totusi, cantitatile reziduale care ramin dupa aceste
practici trebuie sa fie incluse in calculul incarcarii apei uzate brute.
Pentru anumiti efluenti specifici unde ratele de eliminare BOD/COD nu se pot atinge, o
concentratie limita ar putea fi mai potrivita. Acest lucru trebuie inclus in autorizare.
2
unitate de toxicitate= 100/x ore E(L) C50 in procente de volum unde x este definit prin
procedeul test. Toxicitatea efluentului procesului ar trebui determinata pentru cel putin doua
specii acvatice corespunzatoare.
3
nici o substanta nu trebuie descarcata intr-un mod sau intr-o concentratie care, urmind dilutiei
initiale, cauzeaza pestilor sau scoicilor, interfera migratiei obisnuite a pestilor sau se acumuleaza
in sedimente sau tesuturi biologice in detrimentul pestilor, vietii salbatice sau pradatorilor lor.
455
Anexe
4
in termen de 6 luni de la inceperea productiei (sau asa cum este relevant pentru o campanie),
efluentul trebuie monitorizat pentru o lista de poluanti prioritari.
5
conditiile pentru acord pentru acesti parametri in cazul descarcarii in statii municipale de
tratare pot fi stabilite impreuna cu autoritatea care autorizeaza si se pot aplica valori diferite.
6
aceste limite se aplica numai la:
- producerea substantelor chimice intr-o instalatie chimica integrata
- producerea olefinelor si a derivatilor lor sau a monomerilor si polimerilor
incluzind stirenul si clorura de vinil
- producerea, prin procese chimice de reactie, a produselor chimice organice
sau organo-metalice
- producerea pesticidelor, substantelor farmaceutice sau produselor veterinare
si intermediarii lor
7
unde continutul metalic al efluentului , apare ca un contaminant de neevitat al materiei prime,
aceste limite pot sa nu fie aplicate
9. ITALIA
Emisii in aer
Valorile limita de emisie pentru reducerea emisiilor poluante din instalatiile

existente
Valorile limita de emisie pentru instalatii existente(ex.: instalatii construite sau autorizate
inainte de intrarea in vigoare a legii de mai sus) sunt stabilite in trei Anexe:
Anexa 1: rapoarte asupra valorilor limita de emisie generale
Anexele 2 si 3: listeaza limitele specifice si precizarile pentru activitatile specificate acolo
Anexa 4 : cuprinde metode de prelevare probe, analiza si evaluare emisii
Anexa 5: cuprinde tehnici de eliminare
Anexa 6: cuprinde emisii difuze
Anexa 7: cuprinde emisii fugitive
De retinut:
Doar o parte din Anexa 2 este trecuta in acest document.
Valorile limita de emisie nu au fost inca stabilite pentru instalatii noi, in Italia.
Anexa 1 (Valori limita de emisie generale):
1.1 Substante considerate cancerigene si/sau teratogene si/sau mutagene (tabel A1)
1.2 Substante cu toxicitate foarte mare si bioacumulabilitate (tabel A2)
2.Substante anorganice, de preferinta sub forma de pulberi (tabel B)
3.Substante anorganice, de preferinta sub forma de gaz sau vapori (tabel C)
4.Substante organice sub forma de gaz, vapori sau pulberi (tabel D)
5.Pulberi totale
Anexa 2 Limite pentru emisii specifice pentru instalatii listate mai jos:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
456
Instalatii de ardere cu putere termica < 50 MW

Instalatii de desicare
Motoare cu combustie interna
Turbine cu gaz fixe
Incineratoare de deseuri
Unitati de producere a cimentului
Cuptoare de calcinare a bauxitei, dolomitei, gipsului, calcar, kiselgur, magnezit, cuartit
Cuptoare pentru producerea sticlei
Cuptoare pentru coacerea produselor ceramice din argila
Anexe
10. Instalatii pentru fluidizarea produselor minerale, in special bazaltului, diabazului sau
tunderului
11. Instalatii pentru producerea tigle ceramice
12. Instalatii pentru aglomerarea perlitei, sistului sau argilei expandate
13. Instalatii pentru producerea sau fluidizarea compusilor bitumului si gudronului si produselor
minerale incluse in instalatiile de pregatire a materialelor pentru drumuri bazate pe bitum si
instalatiilor de producere a pietrisului, a gudronului
14. Instalatii de distilare a carbunelui uscat(cocsificare)
15. Instalatii pentru aglomerarea fierului mineral
16. Instalatii pentru producerea fontei brute
17. Instalatii pentru producerea de otel prin conversie. Cuptoare cu arc electric si cuptoare cu
topire sub vacuum
18. Topitorii de fier si otel
19. Cuptoare de tratare termica pentru instalatii de laminare si alte tratamente
20. Instalatii pentru finisarea suprafetelor metalice cu zinc topit
21. Instalatii pentru tratamentul suprafetelor metalice cu acid azotic
22. Instalatii pentru producerea aliajelor de fier prin procese electrotermice sau pirometalurgice
23. Instalatii pentru productia primara a metalelor neferoase
24. Instalatii pentru producerea de aluminiu
25. Instalatii pentru topirea aluminiului
26. Instalatii pentru topirea secundara a altor metale neferoase si aliajelor lor
27. Instalatii pentru producerea acumulatorilor cu plumb
28. Instalatii pentru producerea oxidului de sulf, acidului sulfuric si oleumului
29. Instalatii pentru producerea clorului
30. Instalatii Claus pentru producerea sulfului
31. Instalatii pentru producerea, granularea si desicarea fertilizatorilor cu continut in fosfor,
azot sau potasiu
32. Instalatii pentru producerea acrilonitrilului
33. Instalatii pentru producerea ingredientilor activi ai pesticidelor
34. Instalatii pentru producerea PVC
35. Instalatii pentru producerea poliacrilonitrililor
36. Instalatii pentru producerea viscozei
37. Instalatii pentru producerea acidului nitrozilsulfuric
38. Instalatii pentru producerea poliesterilor
39. Instalatii pentru producerea fibrelor acetatcelulozice
40. Instalatii pentru producerea fibrelor poliamidice
41. Instalatii pentru obtinerea pesticidelor speciale
42. Instalatii pentru nitrificarea celulozei
43. Instalatii pentru producerea oxidului de titan
44. Instalatii pentru producerea fibrelor acrilice
45. Instalatii pentru producerea policarbonatului
46. Instalatii pentru producerea carbunelui negru
47. Instalatii pentru producerea carbunelui sau electrografitului cu ardere, producere de
electrozi
48. Instalatii pentru vopsirea in serie a caroserie autovehiculelor si a componentelor lor, cu
exceptia caroseriilor de autobuz
49. Alte instalatii vopsire
50. Instalatii de obtinere a produselor din cauciuc
51. Instalatii pentru impregnarea fibelor de sticla sau fibrelor minerale cu rasini
52. Instalatii pentru producerea zaharului
53. Instalatii pentu extractie si rafinarea uleiului de masline
Instalatii pentru extractie si rafinarea pacuralor din seminte
457
Anexe
ANEXA 3 (INSTALATII MARI SI DOMENII SPECIFICE):

A: Instalatii mari de ardere
Domeniul de aplicare
Valori de emisie
timpul pentru conformare
Tehnici de reducere
functionarea defectuasa a instalatiilor de reduccere
B: Rafinariile uleiurilor minerale
Domeniu de aplicare
Valori de emisie
Masurutori
Alte specificatii
Cerintele pentru conformarea rafinariilor
C: Instalatii pentru cultivarea hidrocarburilor si a fluidelor geotermale
Domeniu de aplicare
Cultivarea hidrocarburilor
Instalatii ce utilizeaza fluidele geotermale
ANEXA 4 (PRELEVARE, ANALIZA SI METODE DE EVALUARE A EMISIILOR)
ANEXA 5 (TEHNICILE DE REDUCERE)
Cuprinsul
Criterii de aplicare
ANEXA 6 (EMISII VOLATILE)
ANEXA 7 (EMISII FUGITIVE)
ANEXA 1: Limite valorice si ale concentratiei debitului masic
(conditii standard: 0 C, 101.3 kPa; valori orare)
1.1 Substante considerate cancerigene si/sau teratogene si/sau mutagene (tabel A1)
Tabelul A1
Clasa I
Daca debitul masic este egal sau mai mare 0.5 g/h:
- - Azbest (crisotil, crocidolit, amosit,
antofilit, actinolit si tremolit)
- Benzo(a)piren
- Beriliu si compusii sai, exprimati ca Be
- Dibenzo(a,h)antracen
- 2-Naphthylamine and its salts
- Benzo(a)antracen
- Benzo(b)fluoranten
0.1 mg/Nm3
Benzo(j)fluoranten
Benzo(k)fluoranten
Dibenzo (a,h) acridin
Dibenzo(a)piren
Dimetilnitrosamin
5-Nitroacenapten
2-Nitronaftalen
1-Metil-3-Nitro-1-Nitrosoguanidin
Class II
Daca fluxul masic egaleaza sau depaseste 5 g/h:
458
1 mg/Nm3
Anexe
- Arseniu si compusii sai, exprimati in As

-crom (VI)si compusii sai, exprimati in Cr
-cobalt si compusii sai, exprimati in Co
-3,3diclorobenzidina si sarurile sale
-dimetil sulfat
-etilenimina
-nichel si compusii sai, exprimati in Ni
-4-amino bifenil si sarurile sale
- benzidina si sarurile sale

-4,4metilen-bis(2-cloroanilina)si sarurile sale
-dietil sulfat
-3,3-dimetilbenzidina si sarurile sale
-hexametilfosforotriamida
-2-metilaziridina
-metil azoximetil acetat
-sulfalat
-dimetil carbamoylclorura
-3,3-dimetoxibenzidina si sarurile sale
ClasaIII
Daca debitul masic este egal sau mai mare de 25g/h:
-acrilonitril
-benzen
-1,3-butadiena
-1 cloro 2,3 epoxipropan (epiclorohidrina)
-1,2 dibrom etan
-1,2 epoxipropan
-1,2 dicloretan
-VCM
-1,3 dicloro 2 propanol
5 mg/Nm3
-clorometil metil eter
-N,N dimetil hidrazina
-hidrazina
-etilen oxid
-etilen tiouree
-2 nitropropan
-Bis Clorometileter
-3 propanolida
-1,3 propan sultona
-stiren oxid
1.2 Substante cu o toxicitate foarte mare si bioacumulabilitate (tabelul A2)

Tabelul A2
Clasa I
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.02 g/h:
-PCDD
-PCDF
Clasa II
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.5 g/h:
-PCB
-policloronaftene
-PCT
0.01 mg/Nm3
0.5 mg/Nm3
2.Substante anorganice, in special sub forma de pulbere (tabel B)

Tabel B
Clasa I
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 1 g/h:
0.2 mg/Nm3
-cadmiu si compusii sai, exprimati in Cd
-taliu si compusii sai, exprimati in Tl
-mercur si compusii sai, exprimati in Hg
Clasa II
1 mg/Nm3
-seleniu si compusii sai, exprimati in Se
-telur si compusii sai, exprimati in Te
459
Anexe
Clasa III
5 mg/Nm3
-stibiu si compusii sai, exprimati in Sb
-platina si compusii sai, exprimati in Pt
-cianuri, exprimate in CN
-cuart,pulbere, daca este sub forma de
silicon cristalizat se exprima in SiO2
-crom(III) si compusii sai, exprimati in Cr
-cupru si compusii sai, exprimati in Cu
-mangan si compusii sai, exprimati in mangan
-rodiu si compusii sai, exprimati in Rh
-paladiu si compusii sai, exprimati in Pd
-staniu si compusii sai, exprimati in Sn
-plumb si compusii sai, exprimati in Pb
-vanadiu si compusii sai, exprimati in V
3. Substante anorganice, in special sub forma de gaz sau vapori (tabel C)
Atit debitele masice cit si concentratiile se refera la o substanta sau o familie de

substante
Tabel C
Clasa I
-clorocianura
-fosgen
-hidrogen fosforat
1 mg/Nm3
Clasa II
5 mg/Nm3
-acid cianhidric
-fluor si compusii sai, exprimati in acid
fluorhidric
-brom si compusii sai, exprimat ca acid bromhidric
-hidrogen sulfurat
-clor
Clasa III
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit kg g/h:
30 mg/Nm3
-compusii anorganici cu clor gazosi sau sub forma de vapori, excluzind clorocianurile si
fosgenul se exprima sub forma de acid clorhidric
Clasa IV
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 2 kg/h:
-amoniac
250 mg/Nm3
Clasa V
500 mg/Nm3
-NOx (NO si NO2), exprimati in NO2
-SOx(SO2 si SO3), exprimati in SO2
4.Substante organice sub forma de gaz, vapori sau pulbere (tabel D)
Tabel D
Clasa I
-anisidina
-diglicidil eter
-butilmercaptan
-etilacrilat
-clorpicrina
-etilen imina
-diazometan
-etilmercaptan
-dicloroacetilena
-izocianati
460
5 mg/Nm3
Anexe
-dinitrobenzen
-dinitrocrezol
-hexaclorobutadiena
-hexaclorociclopentadiena
-hexafluoroacetona
-metil acrilat
-nitroglicerina
-perclorometilmercaptan
-1,4 dioxan
Clasa II
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.1 kg/h:
-acetaldehida
-cloroacetaldehida
-acid cloroacetic
-1 clor 1 nitropentan
-acid formic
-crezol
-acid triglicolic
-crotonaldehida
acid tricloracetic
-1,2 dibutilamino etanol
anhidrida talica
-dibutil fosfat
anhidrida maleica
-orto diclorbenzen
-anilina
-1,1 dicloroetena
-clorura de benzil
-dicloroetileter
-bifenil
-diclorofenol
-acrilat de butil
-diclorometan
-butilamina
-dietilamina
-camfor sintetic
-difenilamina
-tetrabromometan
-diizopropilamina
-tetraclorometan
-dimetilamina
-ciclohexilamina
-etilamina
-etanolamina
-nitrometan
-2 etoxietanol
-1 nitropropan
-2 etoxietilacetat
-nitrotoluen
-fenol
-piretra
-ftalati
-piridina
-2-furaladehida
-alchili de plumb
-furfurol
-2-propenal
-triiodometan
-1,1 2,2 tetracloretan
-izoforona
-tetracloretena
-izopropilamina
-tetranitrometan
-metilacrilonitril
-m si p toluidina
-metilamina
-tributil fosfat
-metilanilina
-triclorfenol
-brommetan
-tricloretena
-bromura de metil n-butil
-triclormetan
-clormetan
-trietilamina
-metil 2 cianoacrilat
-trimetil fosforat
-metilstiren
-bromura de vinil
-2 metoxietanol
-xileni (fara 2,4 xilen)
-2 metoxi etanol acetat
-formaldehida
-nitroetan
Clasa III
-acid acrilic
-N,N dimetilacetamida
-acetonitril
-N,N dimetil formamida
-acid propionic
-dipropilcetona
-acid acetic
-hexametilen diamina
-n-butanol
-n-hexan
-I-butanol
-etilamilcetona
-sec-butanol
-etilbenzen
20 mg/Nm3
150 mg/Nm3
461
Anexe
-tert-butanol
-etilbutilcetona
-metanol
-etilenglicol
-butiraldehida
-izobutilglicidil eter
-p-tert-butiltoluen
-izopropoxietanol
-2 butoxietanol
-metilmetacrilat
-caprolactama
-metilamilcetona
-disulfura de carbon
-o- metil ciclohexanona
-ciclohexanona
-metilcloroform
-ciclopentadiena
-metil formiat
-clorbenzen
-metil izobutil cetona
-2-clor 1,3 butadiena
-metil izobutil carbinol
-o-clor stiren
-naftalina
-o-clor toluen
-propilen glicol
-p-clor toluen
-propilen glicol monometileter
-cumen
-propion aldehida
-diacetonalcool (4 hidroxi 4 metil 2
pentanona)
-stiren
-1,4 diclobenzen
-tetrahidrofuran
-1,1 dicloetan
-trimetil benzen
-diclorpropan
-n- veratraldehida
-dietanolamina
-vinil acetat
-dietilformamida
-vinil toluen
-diizobutil cetona
-2,4 xilen
Clasa IV
-propanol
-metilacetat
-izopropanol
-metil etilcetona
-n-amilacetat
-metil izopropil cetona
-metil benzoat
-n-metil pirolidona
-n-butil acetat
-pinen
-izobutil acetat
-n-propil acetat
-dietilcetona
-izopropil acetat
-difluoro dibromometan
-toluen
-sec-hexilacetat
-xilen
-etilformiat
300 mg/Nm3
Clasa V
600 mg/Nm3
-acetona
-dimetil eter
-etanol
-heptan
-butan
-hexan(tehnic)
-ciclohexan
-izopropil eter
-ciclohexena
-etilacetat
-clorpentan
-metilacetilena
-clorobromometan
-metil ciclohexan
-clor difluor metan
-pentan
-cloro penta fluoro etan
-1,1,1,2 tetraclor 2,2 difluoretan
-dibromdifluoretan
-1,1,2,2 tetraclor 1,2 difluoretan
-dibutileter
-triclorfluormetan
-diclor fluormetan
-1,1,2 triclor 1,2,2 trifluoretan
-diclortetrafluoretan
-trifluormetan
-dietileter
-trifluorbrom metan
-diizopropil eter
462
Anexe
5. Pulberi totale
Valorile emisiilor sunt:

Clasa I
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.5 kg/h:
50 mg/Nm3
Clasa II
Daca debitul masic este egal sau mai mare decit 0.1 kg/h,
raminind sub valoarea de 0.5 kg/h:
150 mg/Nm3
Azbest(particule in suspensie si fibre): valoarea limita a emisiei nu trebuie sa depaseasca 0.1

mg/Nm3 [DLGS 17/03/1995,n.114 Gazz. Uff. serie generala n.92 din 20 aprilie 1995]
Extras din Anexa 2
32. Instalatii pentru producerea acrilonitrilului
Gazul uzat produs de un reactor si de absorber trebuie sa fie ars. Emisia gazoasa produsa de
reactie, in timpul purificarii produselor de distilare, si cea provenind de la transfer trebuie
dirijate catre sisteme de purificare potrivite.
34.Instalatii pentru producerea PVC
VCM(monomer clorura de vinil) rezidual in polimer trebuie redus la valori minime in special in
limitele dintre sistemul deschis si cel inchis; valoarea finala urmareste sa reduca ulterior
concentratia clorurii de vinil in fluxul gazos care vine de la uscator.
Debit masic a PVC
Homopolimeri in suspensie
Copolimeri in suspensie
PVC in microsuspensie si emulsie de PVC
10 mg VCM/kg PVC
100 mg VCM/kg PVC
400 mgVCM/kg PVC
1500 mgVCM/kg PVC
Fluxul de gaze venit din uscator trebuie utilizat ca materie prima intr-o instalatie de ardere,
pentru reduce ulterior concentratia de clorura de vinil.
Emisii in apa
Prevederile pentru protectia apei contra poluarii si adoptarea Directivei Consiliului

91/271/EEC privind tratarea apei uzate urbane si Directiva Consiliului 91/676/EEC
privind protectia apelor contra poluarii cauzate de nitratii din surse agricole [Decret
legislativ din 11 mai 1999 nr.152, revizuit de D. Lgs. 18 august 2000, nr.258]..
Valori limita de emisie pentru descarcari de apa uzata in apa de suprafata si in sistemele
de canalizare municipale.
Parametru
pH
Temperatur
a
Unitate
Descarcare in apa de
suprafata
Descarcare in
sistemele de
colectare
municipale
5,5-9,5
(1)
5,5-9,5
(1)
Descarcare in
Laguna Venice si
apele de suprafata
din zona de
drenare(extract)
6.0 9.0
463
Anexe
Parametru
Unitate
suprafata
Descarcare in
sistemele de
colectare
municipale
Descarcare in
Laguna Venice si
apele de suprafata
din zona de
drenare(extract)
Imperceptibila dupa
dilutia 1:20
Nu trebuie sa cauzeze
disconfort
Imperceptibila
dupa dilutie 1:40
Nu trebuie sa
cauzeze disconfort
Imperceptibila dupa
dilutie 1:10
Nu trebuie sa
cauzeze disconfort
Absent
Absent
Absent
mg/l
mg/l
80
40
200
250
35
25
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
160
1
0.5
20
2
0.02
500
2.0
0.5
4
0.02
120
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
2
0.2
2
2
0.005
2
0.2
0.1
0.03
10
0.5
4
0.20
4
4
0.005
4
0.3
0.4
0.03
mg/l
0.5
1.0
mg/l
0.2
0.3
mg/l
mg/l
mg/l
1000
1000
mg/l
mg/l
1200
6
1200
12
mg/l
10
10
mg/l
15
30
mg/l
mg/l
0.6
20
0.6
30
mg/l
20
40
mg/l
10
Culoare
Miros
Material
grosier
TSS
BOD5(ca
O2)
COD(ca O2)
Aluminiu
Arseniu
Bariu
Bor
Cadmiu
Crom total
Crom(VI)
Fier
Mangan
Mercur
Nichel
Plumb
Cupru
Seleniu
Staniu
Zinc
Cianura
totala (ca
CN)
Clor liber
activ
Sulfura (ca
S)
Sulfit (ca
SO2)
Sulfat(ca
SO3)(2)
Clorura(2)
Fluorura
Fosfor
total(ca
P)(3)
Amoniu(ca
NH4)(3)
Nitrit (ca N)
Nitrat(ca N)
Grasimi si
ulei
animal/veget
al
Hidrocarburi
totale
464
1.0
Anexe
Parametru
Fenoli
Aldehide
Solventi
organici
aromatici
Solventi
organici ce
contin azot
Detergenti
totali
Pesticide(co
nti-nind
fosfor)
Pesticide
totale(exclus
iv cele care
contin
fosfor) si, de
asemenea:
-Aldrin
-Dieldrin
-Endrin
-Isodrin
Solventi
organici
clorurati
Coli
escherichia(
4)
Test
toxicitate
acuta (5)
Unitate
suprafata
Descarcare in
sistemele de
colectare
municipale
mg/l
mg/l
0.5
1
1
2
mg/l
0.2
0.4
mg/l
0.1
0.2
mg/l
mg/l
0.10
0.10
mg/l
0.05
0.05
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
0.01
0.01
0.002
0.002
0.01
0.01
0.002
0.002
mg/l
cfu/100 ml
Footnote
Sample considered not
to be acceptable if after
24 hours the fraction of
immobilised
test
organisms 50 %
Descarcare in
Laguna Venice si
apele de suprafata
din zona de
drenare(extract)
Sample
considered
not to be acceptable if
after 24 hours the
fraction
of
immobilised
test
organisms 80 %
Note la tabel:
(1) functie de apa receptoare se aplica urmatoarele prescrieri:

Ape curgatoare: diferenta maxima de temperatura inainte si dupa punctul de descarcare este
3 C
Lacuri: temperatura apei uzate trebuie sa fie 30C si mai departe de 50 metri de la punctul
de descarcare cresterea temperaturii in cursul de apa trebuie sa fie 3C
Canale artificiale: valoarea medie a temperaturii in orice sectiune nu trebuie sa depaseasca
35C
Mare si zone de delta/estuar a riurilor mai mici: temperatura apei uzate nu trebuie sa
depaseasca 35C si mai departe de 1000 metri de la punctul de descarcare cresterea
temperaturii in cursul apei trebuie sa fie de 3C
(2) aceste limite nu se aplica la apele uzate descarcate in mare (asimilarea se aplica apelor
de coasta)
(3) apele uzate industriale descarcate in zone sensibile trebuie sa respecte limitele pentru
fosfor total si azot total de 1 mg/l, respectiv 10 mg/l.
465
Anexe
(4) se recomanda limita generala de 5000 cfu/100 ml. Autoritatea competenta va stabili cea
mai potrivita limita in concordanta cu starea mediului, de igiena si sanitara a receptorului si
cu utilizarile lui.
(5) testul de toxicitate este obligatoriu. In completarea testului Daphnia magna, testele de
toxicitate acuta pot fi facute asupra ceriodaphnia dubia, Selenastrum capricornutum, bacterii
bioluminiscente sau alte organisme cum ar fi Artemia salina pentru continutul de sare din
efluentii de apa uzata sau alte organisme care vor fi indicate. Trebuie luat in considerare cel
mai prost rezultat al testului. Un test pozitiv nu este chiar penalizat, dar sunt necesare
urmatoarele actiuni: o investigare analitica atenta, cautarea surselor de toxocitate si
indepartarea lor.
.
10. LUXEMBURG
Nu sunt furnizate informatii.
11. OLANDA
Olanda are doua acte cadru principale de mediu: Act privind Managementul
de Mediu si Actul privind Poluarea Apelor de Suprafata. Aceste acte ofera impreuna
cadrul pentru emiterea autorizatiilor de mediu si pentru stabilirea conditiilor de
autorizare. Actele sunt in concordanta cu cerintele Directivei IPPC si autorizarea
integrata este garantata de autoritatile competente care coordoneaza procedura de
autorizare. Ambele acte cadru determina un numar de Decrete si Reglementari care
ofera cerinte privitoare la activitatile potential poluatoare.
Reglementarile Olandeze privind Emisiile (NeR) se ocupa cu emisiile din
proces in aer si functioneaza ca linii directoare pentru emiterea autorizatiilor si/sau
modificarea conditiilor de autorizare. NeR au fost utilizate ca ghid pentru acordarea
autorizatiilor din 1 mai 1992. In NeR sunt date standardele pentru concentratii, pentru
diferite substante, standarde care constituie limitele superioare pentru surse punctuale
distincte, in functie de debitul masic. In plus, in reglementari speciale se dau reguli
pornind de la standarde generale de emisie pentru anumite industrii sau instalatii
specifice.
Standardele pentru emisii in Olanda (NeR) nu sunt legal obligatorii si NeR
nu inlocuieste acordurile obligatorii existente. Totusi, daca autoritatea de autorizare
doreste sa porneasca de la NeR, motivele pentru a o face trebuie sa fie stabilite in
preambulul autorizarii.
Acorduri facultative
Acordurile facultative sau conventiile sunt declaratii de intentie asupra implementarii
politicii de mediu pentru anumite sectoare industriale. Declaratiile de intentie sunt acorduri
intre autoritati si industrie. Participarea intr-o conventie da autoritatilor si companiilor
avantajul unei cai mai transparente, coerente si previzibile de imbunatatire a conditiilor de
mediu si de investitii. Conventiile se aplica in doua domenii:
Realizari generale legate de mediu, referitor la poluantii traditionali

Eficienta energetica.
Realizari generale legate de mediu, referitor la poluantii traditionali

In declaratia de intentie a acestui acord, autoritatile au trasat un Plan Tinta Integral de
Mediu(IETP), bazat pe Planul National de Politica de Mediu(NEPP), Memorandumul
privind Managementul Apei , Planul de Actiune pentru Marea Nordului, Programul de
466
Anexe
Actiune pe Rhine, Memorandumul privind Conservarea Energiei si alte planuri oficiale

existente la momentul semnarii declaratiei.
Plan Tinta Integral se refera la poluarea mediului cu poluanti traditionali(Sox, Nox, VOC,
metale grele, PAH, etc) cauzata de sectoare industriale relevante. IETP a fost realizat in
1994/1995 si va fi modificat in 2000 si 2010. Separat de reducerea emisiilor in aer, apa si
sol, IETP incorporeaza de asemenea politica privind conservarea energiei, conservarea apei,
depoluarea solului, riscul, disconfortul olfactiv, zgomotul si sistemele de management
intern. Totusi, in special pentru conservarea energiei si reducerea CO2, au fost realizate alte
doua conventii.
Pentru industria chimica, declaratia de intentie a fost semnata pe 2 aprilie 1993. Un factor
semnificativ este intelegerea faptului ca, din punctul de vedere al unui mare numar de
companii separate, din sectorul chimic, contributia individuala a fiecarei companii la
implementarea IETP in industrie poate fi diferita. Responsabilitatea companiilor individuale
de a contribui la implementarea IETP in industrie cere acestor companii o atitudine activa.
Contributia unei companii va fi definita in Planul de Mediu al Companiei (BMPs) care
este realizat de fiecare companie. Aceste BMPs sunt reinnoite la fiecare patru ani si trebuie
acceptate de autoritatea care autorizeaza.
Eficienta energetica: Acorduri pe termen lung privind eficienta energetica
In Olanda, Acordurile pe termen lung privind eficienta energetica (MJAs) au fost realizate
intre Ministerul Afacerilor Economice si reprezentantii organizatiilor din fiecare sector
industrial. Cel mai important aspect al MJAs este target-ul pentru imbunatatirea eficientei
energetice in sectoare relevante ale industriei intr-un anumit interval de timp. Pentru
elaborarea MJAs, au fost stabilite acorduri bilaterale intre companii individuale si agentia
care sprijina , care este NOVEM. Pentru industria chimica, un MJAs a fost semnat in 24
noiembrie 1993 si s-a stabilit o imbunatatire a eficientei energetice cu 20% in perioada
1989-2000. Propunerea a fost adoptata de sector si o a doua runda a MJAs se afla in
pregatire, desi majoritatea companiilor din sectorul chimic se vor alatura conventiei
Benchmarking.
Eficienta energetica: conventia Benchmarking
Conventia Benchmarking este un acord intre autoritatile olandeze si industria mare
consumatoare de energie . In contrast cu MJAs mentionate mai sus, nu este fixat un target
cuantificat pentru imbunatatirea eficientei energetice. In schimb, industria a fost de acord sa se
situeze in top in lume privind eficienta energetica si autoritatile vor mai impune masuri de
taxare aditionala pe energie. Motivul pentru acest mod diferit de abordare este acela ca , datorita
competitiei internationale, industria a cerut guvernarii sa acorde importanta efortului reciproc
privind eficienta energetica in industria olandeza in raport cu copetitorii straini. Acordul
priveste toate companiile care utilizeaza energie de 0.5 PJ pe an sau mai mult. Acordul de
pricipiu a fost semnat pe 6 iulie 1999, intre organizatii industriale si autoritati. Acum, ca aceasta
intelegere a fost semnata, acordul este deschis spre semnare companiilor individuale.
467
Anexe
Niveluri de emisii asociate BAT pentru emisii din process
Categorii**
Subsatnte extrem
periculoase
Dioxine si furani
Nivel de meisie
asociat BAT
(mg/Nm3)
Prag
(kg/h)
Observatie
de
0-0.1 ng/Nm3 I-TEQ
0-0.1 ng/Nm3 pcb-TEQ
PCB
Particule
Fara prag
Fara prag
Reducerea este obligatorie

Reducerea este obligatorie
Fara prag
Functie de tehnica aplicata si

conditiile de proces
0-0.1
0-1.0
0-5.0
0.0005
0.005
0.025
Reducerea este necesara
20
100
100-150
0.1
2.0
3.0
510
525
Fara prag
Fara prag
1.0
5.0
30
200
0.01
0.05
0.3
5
0.2
1.0
5.0
0.001
0.005
0.025
525
Substante cancerigene*
C1
C1 + C2
C1 + C2 + C3
Substante organice (gaz
vapori)*
gO1
gO1 + gO2
gO1 + gO2 + gO3

si
Substante organice(solide)*
sO1
sO2 and sO3
Vezi materii in suspensie

Vezi materii in suspensie
Subst. anorganice(gaz si
vapori)
gI1
gI2
gI3
gI4
Subst. Anorganice (solide)*

sI1
sI1 + sI2
sI1 + sI2 + sI3
*pentru categoriile de substante marcate cu asterisc, se aplica regula de insumare. Aceasta

inseamna ca nivelul dat de emisie se aplica sumei de substante din categoria relevanta plus cele
din categoria inferioara
**diferitele substante sunt clasificate mai jos
Clasificarea substantelor cancerigene

Categorie
C1
C2
C3
Substanta
Benzo(a)antracen, benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten,

benzo(k)fluoranten, dibenzo(a,h)antracen, 2-naftilamina, 2-nitropropan, beriliu (si
compusii sai)ca Be, crom (VI) (si compusii sai) ca Cr
3,3 diclorbenzidina, dietilsulfat, dimetil sulfat, etilen oxid, nichel (si compusii sai) ca Ni
Acrilonitril, benzen, 1,3 butadiena, 1,2 dibrom metan, 1,2 dicloretan, epiclorhidrina,
hidrazina, propilen oxid, clorura de vinil
Substante organice
Substantele organice au fost clasificate conform ecotoxicitatii lor. Se fac distinctii intre
gaze/vapori si solide (gO si sO). Standardul se aplica unei emisii suma de substante ( asa numita
regula de insumare). Trebuie luat in considerare faptul ca clasificarea asa cum este data mai sus
nu este completa ( lista totala include citeva sute de compusi), dar citeva substante relevante au
fost incluse aici.
468
Anexe
Clasificarea substantelor organice
Categorie
O1
O2
O3
Substanta
Multi compusi ( ex.: acetaldehida, acroleina, acid acrilic, amino benzen/etan/metan, anilina,
antracen, bisfenol A, caprolactama, 1,2 diclor benzen, diclorfenoli, formaldehida, metilamina,
compusi nitro aromatici monociclici, fenol, piridina, tetraclor metan, triclor metan, compusi
organici cu staniu
Multi compunenti(ex.; 1,3/4 diclorbenzen, cumen, etil benzen, monoclorbenzen, stiren,
tetraclor etena, toluen, 1,1,1 tricloretan, xileni)
Multi compusi( ex.: diclormetan, multi alcooli, alcani, cetone)
Substante anorganice
S-a facut distinctie intre substantele anorganice gazoase si solide (gI respectiv sI). Motivul este
acela ca tehnicile folosite pentru reducerea emisiilor pentru componenti gazosi si solizi sunt
diferite. Substantele au fost clasificate in conformitate cu ecotoxicitatea lor. Standardul pentru
substante anorganice solide se aplica emisiei suma de substante (asa numita regula de
insumare).
Clasificarea substantelor anorganice
Categorie
gI1
gI2
Substanta
Clorcian, clordioxid, diboran(B2H6), arsina, fosfina, fosgen

Brom (si compusii sai) ca HBr, triclorura/trifluorura de bor, clor, acid cianhidric, fluor (si
compusi) ca HF, acid fosforic, trifluorura de azot, sulfura de hidrogen, acid sulfuric, hidrura
de germaniu, tetra fluorura /tetrahidrura de siliciu
gI3
Compusi cu clor ca HCl, diclorohidrura de siliciu, acid azotic, tetraclorura de siliciu,
triclorohidrura de siliciu, hexafluorura de sulf(SF6)
gI4
Amoniac, oxizi de azot(ca NO2), oxizi de sulf (ca SO2)
sI1
Azbest pulbere*, arseniu (si compusii sai )ca As*, cadmiu (si compusii sai) sa Cd, mercur (si
compusii sai) ca Hg, compusi de platina ca Pt, compusi cu rhodiu ca Rh, fier-pentacarbonil,
dioxid de siliciu ( cristobalit , tridimit)*, argint (si compusi) ca Ag, taliu (si compusi) ca Tl,
compusi ai vanadiului ( in special oxizi, halogenuri, sulfati si vanadati)ca V
sI2
Clorura de crom, cobalt(fum si compusi)ca Co, cupru-fum ca Cu, plumb (ca si compusi de
plumb anorganici)ca Pb, dioxid de siliciu ( cristobalit , tridimit) ca pulberi- fractia respirabila,
rhodiu ( si compusii insolubili in apa) ca Rh, seleniu (si compusi) ca Se, telur (si compusi) ca
Te
sI3
Stibiu (si compusii sai) ca Sb, bariu (si compusii sai) ca Ba, oxid de calciu, crom (si compusi,
ex,: Cr(VI)) ca Cr, cupru (si compusii, ex.: fum) ca Cu, cianuri ca CN, fluoruri ca Fl, mangan
(fum si compusi) ca Mn, paladiu (si compusi) ca Pd, platina (si compusi insolubili in apa) ca
Pt, hidroxid de potasiu/sodiu, staniu (si compusi cu staniu anorganici) ca Sn, vanadiu (si
aliaje si carburi) ca Vn, clorura de zinc (fum)
* compusii marcati cu asterisc sunt considerati cancerigeni in raport cu o valoare de prag . Acestor
componenti ar trebui sa li se acorde o atentie speciala
12. PORTUGALIA
Nu sunt informatii.
13. SPANIA
Nu sunt informatii.
469
Anexe
14. SUEDIA
1. Legislatia suedeza este cuprinsa in Codul de Mediu. Fiecare problema este de sine statatoare
si cerintele cu privire la tratare apa si gaz este stabilita individual in functie de receptor, etc.
In acest Cod se formuleaza o serie de principii:
Sarcina pricipiului dovezii- operatorii trebuie sa demonstreze ca operatiile lor sunt realizate
intr-o maniera acceptabila fata de mediu, sarcina de a dovedi este totdeauna a operatorului
Cerinte de cunoastere- persoanele care desfasoara o activitate trebuie sa aiba cunostintele
necesare potrivit scopului si naturii activitatii. Scopul acestei prevederi este de a asigura
faptul ca operatorii au experienta necesara inainte de a porni operatia, prevenindu-se
daunele sau distrugerile
Principiul precautiei- limitarea riscului de distrugere implica obligatia de a lua masurile
necesare pentru a preveni sau combate efecte adverse asupra mediului si sanatatii
Cea mai buna tehnologie- se aplica tehnologiei de operare si pentru construirea, operarea si
dezafectarea instalatiei. O conditie esentiala este aceea de a fi fezabila economic si
industrial in interesul unitatilor
Principiul poluatorul plateste- operatorul trebuie sa plateasca pentru masurile de prevenire
si remediere care trebuie luate
Principiile managementului resurselor si ecociclului- o operatie trebuie facuta astfel incit sa
asigure folosirea eficienta a materiilor prime si energiei si reducerea consumului si
deseurilor
Principiul ratiunii- toate regulile se aplica in raport cu beneficiile si costurile. Operatorul
este cel care, conform sarcinii principiului dovezii, trebuie sa demonstreze ca un cost al
unie masuri de protectie nu se justifica dintr-un punct de vedere raportat la mediu sau ca
reprezinta o impunere nerationala.
In procesul de autorizare, operatorul trebuie sa demonstreze ce tehnici de tratatre sunt
valide, si sa sugereze una sau mai multe pentru tratarea apei uzate sau gazelor reziduale etc.
Tehnologiile alese si conditiile stabilite vor depinde de BAT in masura in care sunt
disponibile pentru industria chimica, tehnologia este aplicata cu succes in conditii similare,
etc. Sunt posibile o multitudine de conditii si solutii functie de localizare, tehnologia de
proces, etc.
2. Din acestea rezulta mai mult sau mai putin ca nu exista o literatura generala de referinta cu
privire la documentele de autorizare. Personalul tehnic dintr-o autoritate de mediu trebuie sa
stapineasca bine tehnologiile folosite si disponibile sau sa aiba acces la astfel de tehnologii,
si impactul produs asupra mediului si ce trebuie facut pentru a contracara acest impact.
Personalul ofera organului de decizie declaratii privind ceea ce este influenta acceptata
asupra mediului si cum ar trebui aceasta influenta controlata.
Actual autorizarea este data de un Curte de Mediu in cazul proceselor industriale majore.
Reglementarile se bazeaza pe informatia si indrumarile primite de la autoritatile nationale,
regionale si locale si de la operator.
15. ANGLIA
Nu sunt informatii disponibile.
470
Glossary
GLOSAR DE TERMENI SI ABREVIERI

Simboluri chimice
Al
Aluminiu
Al2O3
Oxid de aluminiu
As
Arsen
Cd
Cadmiu
BrIon brom
Br2
Brom
Ca(OH)2 Hidroxid de calciu,var
ClIon clor
Cl2
Clor
OClIon hipoclorit
ClO3Ion clorat
CNIon cianura
CO
Monoxid de carbon
CO2
Dioxid de carbon
COS
Oxisulfura de carbon
Cr
Crom
Cr3+
Ion crom(lll)
(CrO4)2- Ion cromat
CS2
Sulfura de carbon
Cu
Cupru
FIon fluor
Fe
Fier
HBr
Acid bromhidric
HCl
Acid clorhidric
HCN
Acid cianhidric
HF
Acid fluorhidric
Hg
Mercur
H2O2
Peroxid de hidrogen
H2S
Hidrogen sulfurat
H2SO4 Acid sulfuric
HNO3
Acid azotic
N2
Azot gaz
NaOH
Hidroxid de sodiu
Na2CO3 Carbonat de sodiu,soda
NaHCO3 Carbonat acid de sodiu,bicarbonat
NaOCl
Hipoclorit de sodiu
NaClO3
Clorat de sodiu
NaHSO3 Sulfit acid de sodiu,bisulfit
NH2CN
Cianamida
(NH2)2CO Uree
NH3
Amoniac
NH4+
Ion amoniu
Ni
Nichel
N2O
Oxid azotos
NO
Oxid de azot
NO2
Dioxid de azot
(NO2)Ion nitrit
(NO3)Ion nitrat
NOx
Oxizi de azot(amestec de NO si NO2)
O2
Oxigen
O3
Ozon
P
Fosfor
471
Glossary
Pb
(PO4)3(PO4)-P
Sn
S2SO2
SO3
(SO3)2(SO4)2SOx
Zn
Plumb
Ion fosfat
Fosfat(calculat ca P)
Staniu
Ion de sulf
Dioxid de sulf
Trioxid de sulf
Ion sulfit
Ion sulfat
Oxizi de sulf(amestec de SO2 si SO3)
Zinc
Prefixe
p
pico
10-
12
n nano
10-9
micro
10-6
-3
m mili
10
c
d
centi
deci
10-2
10-1
hecto
102
kilo
mega
106
giga
109
tera
peta
103
1012
1015
Unitati si factori de conversie

bilion
C
cm
d
g
h
I-TEQ
J
kg
kPa
kWh
l
m
mg
m2
m3
MJ
472
1000 milioane
grad Celsius,centigrade
centimetru
zi
gram
ora
echivalenti internationali de toxicitate a dioxinelor
Joule (1J=0.239cal)
kilogram
kilopascal (1kPa=10mbar)
kilowat-ora (1kWh=3.6MJ)
litru (1l=0.001mc)
metru
miligram
metru patrat
metru cub
magajoule (1MJ=239kcal=0.2778kWh)
Glossary
MPa
megapascal (1MPa=10bar)
Nm3
normal mc (metru cub pentru gaze,masurat la 101.3kPa si 273.15K)
Pa
pascal (presiune;1 Pa=1 N/m2)
ppm
parti pe milion(in masa)
ppmv
parti pe milion(in volume) (ppm x greutatea moleculara/22.41=mg/Nm3)
1 ppm NO2=2.05 mg/Nm3 NO2)
s
secunda
S
siemens
tonne
tona (1 tona=1000kg)
v-%
procentaj in volume
wt - %
procentaj in greutate
yr
an
ohm
Prescurtari/Acronime
ACP
ACR
AMS
AOX
Proces de contact anaerob

Reactor de contact anaerob
Sistem automat de masurare (instalat si cu operare continua in teren)
Compusi organici halogenati adsorbabili
API
ATS
BAT
Institutul american pentru petrol

Schilling austriac (moneda)
Cele mai bune tehnici disponibile ,conform definitiei din Art.2 (11) al Directivei
BEF Franc belgian (moneda)

BODx Consum biochimic de oxigen in timpul a x zile (normal 5 sau 7 ) indicind
cantitatea de materie organica biodegradabila din apa uzata
BREF Document de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile
BTEX Benzen,Toluen,Etilbenzen,Xilen
CEFIC Consiliul European pentru industrie chimica
COD Consumul chimic de oxigen indicind, cantitatea de materie organica oxidabila

chimic ,din apa uzata
CONCAWE Asociatia Europeana pentru rafinare,pentru mediu sanatate si securitate
CPI Separator cu discuri cu caneluri
CSTR Reactor tip rezervor cu agitare continua
CWW BREF despre tratarea gazului uzat si a apei uzate orasenesti/ sisteme de
management in sectorul chimic
DAF Flotatia aerului dizolvat
DDT 1,1,1-triclor-2,2-bis-(p-clorfenil)etan;pesticid
DEM Marca germana (moneda)
DTA Evaluarea directa a toxicitatii
EC50 Concentratia efluentului in apa de dilutie care cauzeaza un efect negativ
masurabil asupra a 50% din populatia test
EIPPCB Biroul European pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii
ELV Valori limita de emisii
EMAS Eco-management si shema de audit (Reglementarea Cosiliului 761/2001)
EMFA Analiza fluxului de energie si materie
EMS Sistem de management de mediu
EOX Compusi organici halogenati extractibili
EQO Obiective de calitate a mediului
EQS Standarde de calitate a mediului
ESP Precipitator electrostatic
EUR Euro (moneda)
FGD Desulfurarea gazelor de ardere
FIM
Marca finlandeza (moneda)
473
Glossary
FRP
GAC
GBP
GMP
HAP
HEAF
HEAP
HEL
HSE
Material plastic intarit cu fibre de sticla

Carbon activ granulat
Lira sterlina englezeasca (moneda)
Buna practica a productiei
Poluanti din aer periculosi
Filtru de aer cu eficienta inalta
Filtru pentru particule din aer cu eficienta inalta
Limita superioara de explozie
Sanatate, securitate si mediu
IAF
Flotatie indusa a aerului
ICC
Camera internationala de comert
IMPEL Reteaua Uniunii Europene pentru implementarea si aplicarea legislatiei de mediu
IPPC
Prevenirea si controlul integrat al poluarii
IR
ISO
LC50
LCA
LDAR
LEL
LID
LVIC
LVOC
MEK
MF
MIBK
NF
NFL
NH4-N
NO2-N
NO3-N
OFC
ORP
OSPAR
PAC
PAH
PCDDs
PCDF
p.e
PM
PMx
POP
PPI
PSA
PTFE
PVC
RO
SAC
SBA
SCA
474
Infrarosu
Organizatia internationala pentru standardizare
concentratia efluentului in apa de diluare care cauzeaza mortalitate la 50% din
populatia testata
Evaluarea ciclului de viata
Detectare pierderi si reparare
Limita inferioara de explozie
Dilutie minima ineficienta; valoare numerica data ca valoare de dilutie
reciproca(adimensionala) a apei uzate pentru care nu se observa nici un efect
BREF in macroindustria chimica anorganica
BREF in macroindustria chimica organica
Metil etil cetona
Microfiltrare (proces cu membrana, sectiunea apa uzata)
Metil izobutil cetona
Nanofiltrare (proces cu membrana, sectiunea apa uzata)
gulden olandez (moneda)
amoniu (calculat ca azot)
nitrit (calculat ca azot)
nitrat (calculat ca azot)
BREF in industria chimica organica de rafinare
potential redox
Conventia de la Oslo si Paris pentru Protejarea mediului marin al Atlanticului
de Nord-est
pulbere de carbon activ
Hidrocarburi aromatice policiclice
dibenzodioxine policlorurate
dibenzofurani policlorurati
populatie echivalenta
particule materiale in suspensie (poluant pentru aer)
particule materiale in suspensie, cu diametru aerodinamic de x m (poluant
pentru aer)
poluant organic persistent
separator cu talere paralele
adsorbtie cu variatia presiunii
politetrafluor etilena (TEFLON)
clorura de polivinil
osmoza inversa (proces cu membrana, sectiunea apa uzata)
cationit puternic acid
anionit puternic bazic
Suprafata specifica de colectare (ESP: proportia din suprafata de colectare a
electrodului fata de curentul de gaz)
Glossary
SCR
SCWO
SIC
SME
SNCR
SPC
SVI
TA
TD
TF
TL
TM
TOC
TSS
UASB
UF
USD
USEPA
UV
VCM
VOC
VOX
VRU
WAC
WBA
WEA
WEER
WWTP
reducere catalitica selectiva (reducere Nox)

oxidarea apei suoracritica
BREF in specialitatea industrie chimica anorganica
intreprinderi mici si mijlocii
reducere selectiva necatalitica (reducere Nox)
control al procesului statistic
index al volumului de namol: volumul in ml ocupat de 1 g de namol activ
dupa decantare in conditii specifice pentru un interval de timp specific
toxicitate alge; determinarea netoxicitatii apei uzate fata de algele verzi
(Scenedesmus subspicatus (CHODAT), utilizind diferite dilutii ale apei uzate;
valoare este un numar adimensional, care da factorul de dilutie
toxicitate Daphniae; determinata netoxicitatii acute a apei uzate la Daphniae
(Daphnia magna STRAUS) pentru o perioada de expunere de 24 ore, utilizind
diferite dilutii ale apei uzate; valoarea este un numar adimensional care da
factorul de dilutie
toxicitate pesti; determinarea netoxicitatii acute a apei uzate la pesti
(Leuciscus idus L) pentru o perioada de expunere de 48 ore, utilizind diferite
dilutii ale apei uzate; valoarea este adimensionala si da factorul de dilutie
toxicitate bacterii luminiscente; determinari pe termen scurt a efectului
inhibitor (efecte toxice subletale) al apei uzate asupra emisiei de lumina a
Photobacterium phosphoreum, utilizind diferite dilutii ale apei uzate; valoare
numerica adimensionala ce da factorul de dilutie
mutagenitate; determinarea celui mai scazut nivel de dilutie la care nu se
observa manifestarea genotoxicitatii apei uzate asupra organismului
Salmonella typhimurium TA 1535/pSK 1002; valoare este un numar
adimensional, care da factorul de dilutie
Carbon organic total
Total materii solide in suspensie(in apa uzata)
Reactor sau proces cu strat filtrant de namol anaerob cu flux ascendent
Ultrafiltrare (proces cu membrabna, sectiunea apa uzata)
dolar US (moneda)
Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite
Ultraviolet
monomer clorura de vinil
Compusi organici volatili
Halogenuri organice volatile
Unitate de recuperare a vaporilor
Cationit slab acid
Anionit slab bazic
Evaluarea integrala a efluentului
Riscul integral al efluentului asupra mediului
Instalatie de tratare apa uzata
Termeni folositi in acest document

Proces aerob
proces de tratare biologica care se desfasoara in prezenta oxigenului
Proces anaerob proces de tratare biologica care se desfasoara in absenta oxigenului
Denitrificare anoxica proces prin care NO3-N este convertit biologic la azot gazos in absenta
oxigenului
Indepartarea
indepartarea azotului si fosforului in procesul de tratare biologica a nutrientilor
biologici
Component
substanta incorporata intr-un amestec (ex.: in apa uzata, gaz rezidual sau aer)
Continut
materie continuta intr-un mediu
Efecte in mediu posibil schimb al presiunii mediului de la un compartiment de mediu la alta
475
Glossary
Denitrificare
Emisii difuze
Factor de dilutie
proces biologic prin care nitratul este convertit la azot si alte produse
gazoase finale
emisii difuze care nu sunt eliberate prin puncte de emisie specifice
(cosuri,etc)(cww/tm/154)
utilizat la determinarea toxicitatii in apa uzata; definit ca raportul dintre
cantitatea totala de proba dupa diluare si cantitatea de apa uzata
continuta in proba fara efecte detectabile asupra organismelor test;
factori mari de dilutie sunt echivalenti cu o toxicitate mare a apei uzate
Efluent
fluxul uzat (apa uzata sau gaz uzat) descarcat dintr-un proces, o
instalatie sau un site
Emisii
eliberare directa sau indirecta de substante, vibratii caldura sau zgomot

din surse individuale sau difuze in aer, apa sau sol, asa cum este definit
in Art. 2(5) al Directivei
Aer exhaustat
curent de aer (gaz uzat) dintr-o instalatie contaminata cu componenti

gazosi, in mod obisnuit cu concentratii scazute
Instalatii existente
Gaz de cos
Emisii fugitive
Compusi organici
Halogenati
Instalatie
Adaos de apa
Lesia mama
Nitrificare
Operatii de pornire,
oprire
Substante
Directivei
Schimbare esentiala
Compus organic
volatil
Gaz rezidual
476
instalatii in operare sau existente inainte de data la care aceasta

Directiva a intrat in vigoare, conform Art. 2(4) al Directivei
gazelor reziduale generate in procesul de incinerare
orice emisie care nu este sub forma de gaze uzate sau compusi organici
volatili in aer, sol si apa sau de solventi continuti in orice fel de produsi.
Include emisii necaptate,eliberate in mediul exterior prin ferestre, usi,
ventilatoare sau deschideri similare (cww/tm/88)
un compus organic care contine cel putin un atom de brom, clor, fluor
sau iod
in molecula
unitate tehnica stationara in care se desfasoara una sau mai multe
activitati mentionate in Anexa I a Directivei , si orice alte activitati
direct asociate care au o conexiune tehnica cu activitatile realizate in
afara acestui site si care ar putea avea efect asupra emisiilor si poluarii
(Art 2(3) al Directivei)
apa adaugata unui proces pentru a initia sau mentine o reactie, pregati o
solutie, amesteca reactantii, dilua reactantii
flux de apa uzata rezultat direct dintr-o reactie chimica sau o sinteza, in
general cu concentratie mare in produsi, materiale de initiere sau
produse secundare, in special in descarcari apoase initiale
proces biologic prin care amoniacul este convertit mai intii in nitrit si
apoi in nitrat
perioada de operare care pune in functiune sau scoate din functiune sau
sfirseste
o perioada de mers in gol a unei activitati, unui echipament sau unui
rezervor . Fazele obisnuite de variatie a acivitatii nu pot fi considerate
ca porniri sau opriri (cww/tm/88)
Element chimic si compusii lui, cum este definit in Art 2(1) al
schimb in operare care, in opinia unei autoritati competente, poate
determina efecte negative semnificative asupra fiintelor umane si
mediului, asa cum se defineste in Art. 2(1) al Directivei
orice compus organic avind o presiune de vapori de 0.01 kPa sau mai
mult, la
293.15 K sau cu o volatilitate corespunzatoare in conditii particulare de
utilizare (cww/tm/88)
(VOC) sau alti poluanti evacuati in aer de la cos sau de la
echipamentele de depoluare
Glossary
Apa uzata
efluent apos rezultat din procesele chimice, de productie, de pregatire a

materiei prime, de curatare echipamente si din activitatile de incarcare
si depozitare. Apa pluviala sau apa de racire indirecta nu se include
datorita diferitelor definitii pentru apa uzata folosite in statele membre.
Apa pluviala si necesarul de epurare este tratata separat. Apa de racire
este tratata in BREF-ul orizontal respectiv pentru Sisteme Industriale de
Racire
477

BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO Cap4.3

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment RO Cap4.3

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA

Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii

Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville - Spain

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu

Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville - Spain

BREF-ul (Best Available Techniques reference document documentul de referinta asupra

aplicarea sistemelor de management al mediului si instrumente

TEMATICI GENERALE (CAPITOLUL 1)

Waste Water and Waste Gas Treatment

apa infiltrata in depozitele permanente de deseuri

principalul lor impact fiind caracterizat prin:

Emisiile gazului rezidual apar ca:

emisii captate, acestea fiind si singurele emisii ce pot fi tratate

Principalii poluatori atmosferici sunt:

SISTEMELE DE MANAGEMENT SI INSTRUMENTELE (CAPITOLUL 2)

instrumente de inventariere oferind ca punct de plecare informatii detaliate si transparente

Instrumentele operationale pentru a transforma deciziile managementului de mediu in

TEHNICILE DE TRATARE (CAPITOLUL 3)

Tehnicile de tratare fizico-chimice pentru apa uzata nebiodegradabila, utilizate in

Waste Water and Waste Gas Treatment

tehnici de tratare biologice pentru apa uzata biodegradabila:

pentru COV si compusi anorganici:

Waste Water and Waste Gas Treatment

filtru absolut (filtru HEPA)

pentru poluantii gazosi din gazele de ardere:

CONCLUZIILE REFERITOARE LA CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (CAPITOLUL 4)

Implementarea unei anarchii transparente a responsabilitatii personale, persoana

Waste Water and Waste Gas Treatment

inventarului pe amplasament si inventarului fluxului

evaluarea impactului asupra mediului si a efectelor asupra instalatiilor de tratare cand se

Waste Water and Waste Gas Treatment

Un SISTEM DE COLECTARE A APELOR REZIDUALE adecvat joaca un rol esential in

Separarea apei de rpoces de apa pluviala necontaminata si de alte eliberari de apa

Tratarea centrala finala intr-un WWTP biologic pe amplasament

Captarea pietrisului fin

Waste Water and Waste Gas Treatment

Nivelurile de emisie aferente BAT

BAT reprezinta indepartarea si/sau descompunerea emulsiilor la sursa.

sedimentarea / flotatia aerului pentru prinderea cantitatii principale de TSS

Sunt preferate technicile ce permit recuperarea substantelor.

controlul mirosului si al zgomotului prin inchiderea instalatiei si conducerea aerului uzat

Tehnicile adecvate sunt:

Waste Water and Waste Gas Treatment

alternativa 1: tehnici ce permit recuperarea substantelor:

Waste Water and Waste Gas Treatment

in cazurile in care alimentarea si consumul de apa reprezinta o problema de mediu, tehnicile

pretratarea biologica pentru reducerea solicitarii produse de cantitatea ridicata

Nivelurile de emisie aferente BAT pentru devarsarea finala in apa

pentru BOD vezi sectiunea anterioara despre tratarea biologica centrala

Waste Water and Waste Gas Treatment

Namolul provenit din apa reziduala

SISTEMELE DE COLECTARE A GAZELOR REZIDUALE sunt instalate pentru a directiona emisiile

Instalarea unui detector de flacari in interiorul sistemului de colectare cand riscul

Sursele gazelor reziduale se disting in acest document ca:

Surse cu temperatura redusa, precum procesele de productie, manipularea chimicalelor,

Surse cu temperaturi reduse

Tehnici de pretratare cu potential de reucuperare:

Waste Water and Waste Gas Treatment

alternativa 1: tehnicile de recuperare a materialelor prime si/ sau a solventilor, deseori

alternativa 3: tehnicile de ardere (oxidarea termica sau catalitica), daca nu sunt

Waste Water and Waste Gas Treatment

Sursele cu temperaturi ridicate

Waste Water and Waste Gas Treatment