HYDROTECHNICAL PORT CONSTRUCTIONS “The expansion of water transports in Romania is favored by the existence of more thas 200 km seashore on the Black Sea coast and about 1,100 km inland waterways consisting Of the Danube, the lower watercourses of main tributaries and canals. In view of turning into account this navigable potential, more than 30 port developments have been achieved ‘and integrated into the Romanian road and railway transport system. In this way, there can be provided the naval communications with all oceans ia the world as well as the river communications with the countries in the Central and West Europe. The Danube’s hhnteriand was considerably enlarged by the construction of the Danube-Black Sea Canal fand the Poarta Alba-Midie-Navodari Canal connecting the Danube to the sea ports of ‘Constanta and respectively, Midia, If Volume | presented aspects conceming the specific organization of the sea and river ports, this volume structured in 7 chapters refers mainly to the dimensioning, composition And operation of the hydrotechnical port constructions and includes the breakwater aod the quays. ‘Due to the permanent progress in the field of constructions at large, and that of port constructions in particular, the book shows mainly the general principles and notions of ‘conception and design that maintain the value even in the context of rechnological changes, ‘execution procedures and construction materials, The multiple solutions of port constructions were carried out at the national and international level, together with thoir structural and ‘operation charactersties, advantages and disadvantages. Considering the role of quay accessories, a chapter of this book deals with the interaction between the ship and the quay, and presents the selection and sizing criteria of| the protection devices as well asthe berthing systems for ships. ‘The complex nature of the aspects related to the size of port constructions and their high costs calls for a preliminary analysis action in view of optimizing the solutions and indicating the possible research ways, The long service life that such ample works like the port constructions have to withstand binds oneself to pay maximum importance to the technical operation of the appurtenant constructions. The last chapter is dedicated to this aspect. Dealing wilt 4 field of study under progress, the book provides variant sotuttons for Several issues on the purpose of a much wider information and also gives starting points to the reader to sustain own options that can stimulate original preoccupations and contsibutions, ‘and by its synthesizing effort the book intends to make good progress inthe field, Lucrare editata eu sprifinul S.C, UNITED SHIPPING AGENCY SRL. ACADEMIA DE STIINTE TEHNICE DIN ROMANIA Romeo CIORTAN CONSTRUCTIL HIDROTEHNICE PORTUARE @ Editura AGIR Bucuresti, 2009ASOCIATIA GENERALA 4 INGINERILOR Dis ROMANIA Copyright © Eaitura AGIR, 2009) dtd recunoscuta de CNCSIS, ‘Toate dreptrieasupra acest edi sunt rezervate ator AGIR. ‘Adresa: Calea Victoie,n.118, sector 1, (010093 Bucures ‘Tel 4021-3168992, 021-3168093 Fax: 4021-3168092 e-mail: edturagzagin1o; www agro Descrierea CIP a Bibtiotecti Najio CIORTAN, ROMEO Construcfii hidrotehnice portuare / Romeo Ciortan, - Bucuresti Editura A.G.LR., 2009 ISBN 975-975-720-268.0 Rominiet or Inge editorials ng, Dan Bogdan ‘Cope: ing, Ton Marin Dezvoltarea transporturilor pe apd in Roménia este favorizata de existenta a peste 200 km de zond litorald, pe coasta Maril Negre si a cca, 1100 km cai navigabile interioare constituite din fluviul Dundrea, cursurile inferioare ale principalilor sai afluent! si canale. Pentru valorificarea acestui potential navigabil ‘au fost realizate peste 30 de amenajari portuare, unele de 0 deosebitd com- plexitate, integrate cu sistemul de transport rutier si feroviar al Romédniei. Se pot asigura asifel legaturile maritime cu toate oceanele’ lumii, iar pe fluvit cu farile Europei Centrale si de Vest. Hinterlandui Dunarii a fost largit considerabil prin construirea canalelor Dundire-Marea Neagra si Poarta Albéi-Midia-Navodari, care conecteazit Dundrea cu porturile maritime Constanga $i respectiv Midia. Experienja de cca. 45 ani acumulata in activitatea practiced de proiectare gi ccercetare, ca yi in activitatea didacticé a determinat elaborarea lucriril ,Construefii hidrotehnice portuare” continuare a edtrfii ,Amenajeiri portuare” (2001). Aceasta iyi propune sistematizarea cunostinfelor tehnice si stitnifice $1 corelarea lor cu cele mai noi date si reallzir, sintetizand si waele resulrate publicate sau comunicate in reviste sau la manifestari de speciatitate din fara si strdininate. Dacé primul volum al lucrairi a prezentat aspecte referitoare la organizarea specifica a porturilor maritime $i fluviale, al doilea structurat in 7 capitole se referd in principal la dimensionarea, alcdtuirea si exploatarea constructiilor hidrotehnice portuare si integrarea lor in medi Principalele tipuri de construcfii hidrotehnice portuare sunt cele de adapostire — digurile $i cele de acostare ~ cheurile, Solujiile constructive au evoluat constant pe msura aprofunddirit cunoasterit refertioare ta acjtunea medilu marin asupra materiatelor de construciie $i a perfecjionarii metodelor de calcul, Pentru stabilirea acestor solufti, atdt la constructiile de addpostire edt $i la cele de acostare trebuie sit se find seama de principala fort hidrodinamica maritima, valul, de sarcinile de exploatare $i de natura terenului. La caleutul acestor constructii in etapa de evaluare a solicitérilor care actioneazd asupra structurilor trebuie puse in evidenta si cazurile particulare specifice porturilor. Datorita evolugiilor permanente din domeniul constructiilor in general si a elor portuare in particular, in carte sunt expuse in primul rénd principil $i nofiuné generale de concepyie si calcul care isi mentin valoarea chiar in contextul unor ‘schimbairi de tehnologii, procedee de execusie, materiale de construcfil. Aplicativ, in lucrare sunt trecute in revista multiplele soluit de construct Portuare realizate pe plan national si internasional, cu particularitajile lor de aledituire si exploatare, avantaje si decavantaje,uM Avand in vedere rolul accesoriilor de cheu, un capitol al ciirii abordeazet interacjiunea navei cu cheul, prezenténd eriteriile de alegere $i de dimensionare a dispozitivelor de protectie ca si sistemele de legare a navelor. Complexitatea aspectelor privind dimensionarea construcfiilor portuare, costul ridicat al acestora impune o activitate de cercetare pentru optimizarea soluiilor, ardtdnd intr-un capitol al edirtiicaile posibile de cercetare. Viaja indelungatd pe care trebuie si 0 asigure Iuerdrile de 0 asemenea anvergurdi cum sunt cele portuare, obligi la a acorda 0 maxim: important exploatarit Iehnice a constructllor aferente. Ultimul capitol este dedicat acestui aspect. In toate capitolele cart este utilizatd st reliefata experienja roméneasea i cea @ autorului obfinuta primordial in realizarea Portului Maritim Constanja in ultimit 45 de ani, care este un simbol al dezvoltarii amenajarilor si constructiilor portuare roménest. Prezenta lucrare musi propune a rispunde la toate intrebarile, uneori foarte dificite, ale domeniului si mu poate inlocui studiul direct al problemelor, efortul personal sau avantajul experienjei. Utilizarea ei trebuie completata cu cea a altor ‘publicapii privind constructiile portuare, unele fiind cuprinse in bibliografie. De ‘aceca, se considera ett lucrarea trebule apreciatt prin ceea ce confine, existind desigur si aspecte netratate. Referindu-se la un domeniu in dezvoltare cartea prezint pentru uncle probleme, variante de solujii, in scopul unei informari edt mai largi, dar si pentru ‘@ oferi cititorului puncte de plecare pentru afirmarea unei opgiuni. proprit, stimulatoare de preocupari si contributii originale, iar prin efortul situ de sinteza ‘sd facd progrese in domeniu Lucrarea este destinatt studensilor din Faculteyile si Secpiile eu profil de Constructii Hidrotehnice, Transporturi, Utilaje Portuare si din Insitutele de Marina, constituind totodati un document de studliu si un instrument de lucra si pentru inginerit cu preocupari in domeniu, din proiectare, execusie sau exploatare $i pentru a le furniza cunostintele ce baza care pot fi dezvoliate si aduse la zi tn exercijul profesiunit lor. Aparitia acestei lucrciri a rezultat din necesitatile profesionale si didactice ale domeniului, dar este bazatt pe exceptionala ocazie de a fi lucrat in mod nemijlocit ta protectarea construciilor din portul Constanja, din principalele amenajari portuare si pentru navigatie din Roménia ultimilor cinci decenii, in cadrul de inalt profesionalism din Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale yi Aeriene (IPTANA-SA). Un element determinant Ia constituit $i colaborarea permanente cu inviifimantul tehnic superior — Universitatea ,, Ovidius” Constanja i Universitatea Tehnica de Construcjii Bucuresti Autorul muljumeste colegilor si conducerilor din IPTANA-SA, care au creat condifiile implicarii tehnice $i stiinfifice in domeniul complex al construcfiilor hidrotehnice aferente amenajéirilor portuare si pentra navigajie. De asemenea, ‘muljumeste domnului Gustav Ruckert pentru sprijinul acordat 1a editarea acestei lucrari Profesor universitardr.ing. ROMEO CIORTAN Membru corespondent al Academiei de Stiinje Tehnice din Romania CUPRINS 1, ACTIUNEA MEDIULUI MARIN ASUPRA MATERIALELOR DE ‘CONSTRUCTIE PENTRU LUCRARILE HIDROTEHNICE. LL. Generalitayi 1.2. Acfiunea asupra iemnului 13. Acfiunea asupra metalelor.. 4, Acfiunea asupra betonului si betomutui arma. 5, Acfiunea asupra pietrelor 1.6. Acfiunea asupra materialelor plastic IL PRINCIPI DE PROTECTARE A CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE PORTUARE 111. Particutartiie constacilor hidrotchnice portuare IL2. Clasificarea constructiilor hidrotehnice portuare,. 113. Actiuni si gruparea acestora : ILA. Caleule pentru dimensionarea constructilor hidrotehnice portuare MM, CONSTRUCTIIDE ADAPOSTIRE. TIL. Chasificate canon IIL2. Diguri gravitafionale. 1112.1. Diguri cu taluzuri 1.2.1.1, Diguri din material sortat gi eu protic ‘aluzuritor din blocui... IL2.1.2. Digusi din piatrd nesortata gi sorta. HL2.1.3. Digusi cu profil de echilibru, TIL2.1.4. Diguri din blocuri de beton 111.2.1.5. Diguri eu earapace din anrocamente pent M11.2.1.6. Diguri din nisip fara protectie a taluzurilor., HL2.1-7. Diguri din nisip cu taluzuri protejate M112.1.8. Diguri pe terenuri slabe. . 1112.1.9. Suprastrueturi in mari eu marce ie eaten re UL2.2. Diguri cu parament vertical. 111.2.2.1, Alettuirea general... 11.2.2.2. Diguri din blocuri de beton 2.23. m2.2.4 11L2.2.5. Diguti eu parament ve in teren . M11.2.3. Diguri verticale combinate.... ML2-4. Diguri mixt... 1IL2.5. Diguri cu parament vertical si coeficient de reflexie redusvin Consrucit idvotehnice portuare 2.5.1. Dig cu parament perforat si camera de oscilatic 103 TIL2.5.2. Dig cu coronament cu bazin de deversate.nxron. 103 nelinat 103 ca profil ,.delta" cu redane si perforajii los 1112.5.5. Dig cu parament curb in plan orizontal, 105 112.5.6, Dig din coloane distanfate 1IL2.5.7. Dig cu parament absorbant m2.6. -oloane subir, joantive, 1112.6.2. Diguri tip ecran 109 10.2.7, Acfiunea valurlor asupra diguritor cu parament vertical. 109 12.7.1. Dinamiea efmpului de valusi 109 1112.72. Acjiunea hulei nedeferlate asupra digurilor cu parament vertical. 1112.7.3. Actiunea valurilor sparte si deferiate asupra digunior cu parament vertical... 11.2.8. Verificarea stabiltiji de ansamiblu a digurilor gravitafionale cu parament vertical 1112.9. Analiza dinamica a digurilor ou parame ‘vertical (ip cheson) 112.10, Diguri neconvenfionale es 11.2.10.1. Diguri permeabil, tip ecran, 1s 130 BI 133, 133 1112:10.2. Diguri plutitoare, 135 1112.10.3. Diguri pneumatics 137 HIL2.10<4. Diguri hidraulice 138 IV. CONSTRUCT DE ACOSTARE. 141 IV.1, Clasificar... ee sen LAL 1V.2. Ziduri de cheu gravitafionale sn. n-nonsnnn 143 1V.2.1. Ziduri de cheu din easoaie.. eas 1V.2.2. Ziduri de cheu din beton monolit sau zidarie de piatr waa 1V.2.3. Ziduri de eheu din blocuri de beton simplu. 148 1V.24. Ziduri de cheu din elemente din beton armat ist 1V.2:5. Ziduri de cheu tip cornier "151 1V.2'6, Ziduri de eheu din masive gigante (chesoane plutivoare) 155 IV.2.7. Ziduri de cheu din chesoane deschise.. 162 1V.3. Ziduri de chew din pereji de palplange .. 163, 1V.3.1. Ziduri de cheu din palplange neancorat.. 163 1V.3.2. Ziduri de cheu din palplange ancorate 163 1V.3.2.1. Dispozitivul de ancoraj al peretelui vo 174 1V 3.2.2. Comportarea ancorajelor la eforturi variable... 178 1V.3.3. Ziduri de cheu din celule de palplanse metalic... 180 IV.4. Ziduri de chew pe pilofi cu perete de palplange In faf& sau in spate 183 1V-5. Zid de chew din perei de beton executa tn trang... sone 195; 1V.6. Estacads 202 IV-7. Construcjii de acostare en profil mixt 226 vs. 227 13. sone 228, IV.10. Due Abi sonoma = peetaaa IV.11. Caleutul constructiilor de acostare. : 238 Cuprins 1.11.1, Sateini ce actioneaza asupra construilor de acostare.. 1.1111, Greutatea propre. IV-11.1.2 Incaredri utile, de exploaiare pe platforma 1V.11-13. Acfiunea navelor asupra constructillos de acosate IV.11-14. Actiunea valuslor ce IV.11-L5. Actiunea umplutus : 1V.111.6-Supapresiunen ape sbi in spa ce IVAALET. Acfiunea ghejuilor. a IV-11-18. Actiunea variailor de temperatura IV-A1.1.9; Acfiunea seismicd, 1V.11.2. Verificarea stabilitjis constuetilor de acostare gravitajionale 1V.11.2.1, Stabiltata fa aluneeare... cee! 1V.11.22 Stabiltaea Ia rasturnare 1V.11.2:3 Presiunile pe pat $i pe teren 1V.11.2'4, Capacitatea portant fundajel 1.11255 Stabili 1V,11:2.6. Capacitatea portant unei pile sata unui plot. IV-11.2.7. Capacitatea portanta a unor pile sau chesoane joanive 1.3, Calcululeheurilor ip cheson 14, Caleutul cheutlor din virole 1V.11.5, Calcululestacadelor fundate pe coloane.. 1.6, Calcul cheurilor fundate pe pilot... 1V.11.6.1, Determinarea solicitarler din pilot. IV.11.62. Verifcarea stabiliii generale IV.11.64. Solicit asupra pilojior in cazul strabaterii unui strat necoeziv-curgalor .. 286 1V.11.7. Caleulul perefilor de palplange gi al sistemului de ancoraj "286 TV.11.7.1. Generalitfi nnn 286 IV.11.7.2. Caleulul palplangelor ancorate. 287 1V.11.7.3, Caleulul palplangelor neancorate 291 IV.11.7.4. Perotele de palplanse din spatele radierelor fundate pe pili 292 1V.11.7.5, Peretele de paipianse din fata radierelor_ Randa pilogi 293, 1V,11.7.6, Caleulul elementelor de ancora) 294 1V.11.8, Caleulul celulelor din palplange metalice 1V.11,8.1. Stabilitates de ansamblu IV.11.8.2. Stabilitatea celui... 1V.11.9. Caleulul duc d'albilor IV.11-10. Afuieri la baza cheurilor sub actiunes jetului de api produs de propulsia navelor. 307 IV.11.11, Metode rapide de verificare a lijimii bermet care sigur stabilitatea constructilor de acostare.. 313 \V. ACCESORII DE CHEU.. 35 V.1. Dispocitive de protetie a constracilor de acostare 315 V.L1. Determinarea energiei ce trebuie absorbitt de sistemele de protectie a construcfilor acostare 315, ‘V.1.2. Metoda cinetica de calcul a energiei navel la acostare 316So = Concrwcyt hidrotenice portuare 'V.1.3, Solicitati de calcul si coefieientul de sigurant&.. 323, ‘V.1.3.1, Sistem de protectie elastic gio construcje de acostare rigid. 323 ‘V.132. Due d'alb sub forma de pilot tubular simplu cu protecje de lem - 324 V1.3. Structurd elastics cu dispozitiv de protectie elastic... 325 V1.4. Solutii constructive pentru dispozitivele de protectie.. 325 V.1.4.1. Dispozitivele de protectie rigide din tern... 327 V.1.4.2. Dispozitivele de proteetie din cauciue : 328 V.1.4.3. Dispozitive de protecjie lucrind la forfecare 332. V.1.44. Dispozitiv de protectie din straturi de eaucive $i metal 332, V.1.4.5. Dispozitive de protectie pneumatice .ernemm 1.4.6 Dispozitive de protecfie umplute cu burete.. V.1.4.7, Dispozitive de proteefie hidropneumatice, V.1.438. Dispozitive de protectie lucrdnd la torsiune. V.1.49. Dispozitive de protectie cu resort. 1.4.10, Dispozitive de protectie elastice, din bile de lemn, 11. Dispozitive de protectie sub forma de pilogt 12, Dispozitive de protectie gravitafionale. 4,13. Dispozitive de proteote tip flotor V.1.4.14. Dispozitive de protectie hidraulice V.1.4.15. Dispozitive de protectie cu deformatie plastica V.L.5. Dispozitive de protectie pentru navele feribot si ro-ro Y.14 Cote pon leer ssemuli dipoztvelor de protect V.1-T. Dimensionarea dispozitivelor de protectie Legarca navelor a dana, sn V2.1. Amararea navelor V2.2, Pardme de legate. V.2.3. Dispozitive de legare V.24. Elemente de caleul, V.2.5. Berane de protectie impotriva vintulu, VI. CERCETAREA AMENAJARILOR $1 CONSTRUCTIILOR PORTUARE...373 VIL. Cercettri de laborator. sn ee 3B ‘VL2. Aparatura de mAsura... V3. Canale, bazine gi cchipamente VIA. Cercetiri fn natin VIS. Modele matemat Vil. EXPLOATAREA TEHNICA A CONSTRUCTULOR PORTUARE, 389 v. Vik vil vile VIL.1. Factori care influenjeaz4 rezistenfa gi durabilitatea construcfilor.. 389 VIL2, Intreinerea si reparafia construcfilar de acostare : 389 VIL2.1. Intretinerea constructiilor de acostare 389 VIL2.2. Reparajia construcjilor de acostare. 391 ‘V113. fntrefinerea si reparafia digurilor 400 VIL4, Exploatarea tehnic& a acvatoriului portuar 402 VILS. Menfinerea curifeniei acvatoriut n.on YIEG Explontaesthnid a consretir pe blame Porat VIL, Protectia muneii Bibliografie 407 407 408 409 I. ACTIUNEA MEDIULUI MARIN: ASUPRA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE PENTRU LUCRARILE HIDROTEHNICE Li, GENERALITATI Construcfile ingineresti trebuie s8 ofere stat revisteniS gi stabilitate, et gi lurabiltate. Construcfile hidrotehnice maritime tebuie s& reziste aciuni distuctive fizico-mecanice a apei, agresivitt iologice si acfiunii valurilor, gheturilor gi aluviunilor. ‘Apa mii este un amestec de diverse sAruri, in special cloruri (NaCl, MgCh) si sulfafi (MgSOs, CaSO,, K2SO.), precum gi carbonat de caleiu (CaCO) ete. Continutul in saruri, salinitatea se exprima in grame la 1 litru de apa sau la mic (%s) si variazA inte 30 + 35,5 pentru ovcane la 10 + 20 pentru mite interioae. fn zona de varsare a flovilor, salinitatea scade, Nocivitatea apei creste in zonele de deversare a apelor industriale Actiunea apci méarii, dupa caracterul gi gradul de agresivitate faji de materialele de constructie este diferitt pe insljimea structurii, deoscbind astfel patru zone: o zoni deasupra nivelului ape, care nu este udats niciodatd; 0 zona la nivelul de actiune al valusilor sau variajilor de nivel: © zona sub nivelul eelei de a doua zone; si zona de sub Fundul merit unde terenul este satura cu aps Principalele materiale utilizate in coustrucfile hidrotehnice poruare sunt Jemnul, metalul, betonul, piatra gi produsele platice. 1.2. ACTIUNEA ASUPRA LEMNULUI Apa de mare nu atacd practic lemnul, Durabilitatea acestuia depinde de umiditate. Daca acesta este sub 20 %, lemnul se poate pastra pe o durati practic ati, La o umiditate de 30% % 50% se distruge repede sub actiunea roorganismelor ce produc putrezirea, zona cea mai periculoast find cea a nivelului variabil al apei. La o umiditatc mai mare de 50%, sub nivelul apei,2 Consiruetihidrotehnice prewar putrezirea nu se produce i constructi in apa dulee. fn apa marina, lemmul este supus agresivitatii biologice, datorita catilor Teredo-Navalis, Bankia, Limnorla 3 Chelura. Teredo este raspanditA in Marea Neagea, are o lungime de pani la 400 mm si un diametra de 4+ 10 mm, Dupa ce patrunde in lemn pe otizontala, isi formeazA un trasou vertical, care nu se intersecteaza cu alele. Intensitatea actiuaiicarilor depinde de gradul de salinitate side temperatura apei. La o salinitate mai mica de 5 %e Teredo moate, iar la 0 Salinitate de 12 %o sau mai mare se dezvolt& liber. Cea mai intensa dezvoltare are loc Ia temperature de 18"C-~ 30°C, din lunile de vard. Limoria nu poate exista la salinitaji mai mici de 15 % ~ 16 Se, Durata de servicin & pilotilor de lemn in zona c pot rezista zeci sau sute de ani, in special Mari Negre, variaza de la peste 30 ani in zona de vest - Odessa, la 4 + 1 an in zona Batumi, Pentru ca lemnul si reziste acfiunii carilor, se recomanda urmitoarele procedee: — imersarea prelungita in apa (saci); — carbonatarea superticialé prin arderes — ereozotarea: injectarca la temperatura de 80°C gi presiunea de 1000 kPa a 200 kg + 300 keg de ereozot la un metru cub de lem. senfele cele mai utilizate sunt : lemnul de érandafir (cw durata de via de 100 ani), eucaliptul de Australia, eckul de Java, green heart de Guiana (0 atentic speciala trebuie acordats agchiilor care pot provoca rini perieuloase), iroko (ezistenta echivalent’ cu cea a stejarului), azobe (dur si eare se preluctewza grew), paletuviar, nlangon, stejarul Durabilitatca lemnului este clasificaté in cinei clase corespunzator utilize practice (tabelu!L.1), iar unele caracteristici sunt ardtate in tabelut 1.2 Fabel ait | 1. Teare Goria 1 rat 1k, medin dori 1, darabiitate rodust Ve durabiieate dust ‘Atm contact pormanent cu terenul de wmpluturs (hur, zone ‘varia @nivetult ape’. 'Bcwexpinere nama la ap Unele specii de lemn din zonele tropicale si subtropicale sunt rezistente la acjiunea cariilor, dar sunt scumpe si se preluereaza greu, “Aetna medal marin expr meterielor ‘ : a abel 12 Sq ‘cae gfe aoe Seca 14000 Demerera 721500 185, 2 De JGreentcart | 20000 | 107 2 rAzobe i000 | 178 Zi ae (Eki Bongossi) iso | 119 | ae limita Mambarkiak [11,0 | wea Pao | are [kakoraliy _umed s2_| 18900 | 120 u 1.3. ACTIUNEA ASUPRA METALELOR Sub acfiunea apei marii si a aerului, suprafaa metalelor se acoperd cu rugind, Distrugerea metalului se poate produce mai mult sau mai putin uniform, adesea observndu-se pe suprafati formarea unor pete de rugind. Pe verticald, de asemeni coroziunea acfioneazi ncuniform, cca mai activa fiind de 0,4 ~ 0,6 mmv/an in zona nivelului apei. In marile ffrd maree, aceast zona se extinde cu 1 m= 3 m_ deasupra nivelului linigtit al mari. Zona dispusi la 3. m+ 5 m deasupra acestui nivel este expusd coroziunii produst de aer, a carci intensitate depinde de ritmul de uscare si umezire variind intre 0,3 si 0,06 mmvan si chiar 0,015 mm/an. in aer scat, efectul coroziunii este foarte redus. Sub nivelul apei, coroziunea se manifest de 34 ori mai tent, comparativ cu cea din zona nivelului variabil al apei, fiind de 0,1 ~ 0,15 mnvan si chiar mai lent de 0,06 + 0,08 mm/an. Elementele metalice aflate in pimant, corodeazé si mai incet, efect ce depinde de natura terenului, adincime etc. fiind de 0,01 + 0,03 mm/an. Coroziunea este mai lent in terenuri compacte, argiloase si mai intens in cele nisipoase, miloase. Variatia factoreui pHi a apei de mare, in limitele uavale ale temperaurii mu modifies practic efectul de coroziune al metalulu. Coroziunea accelerata (fig. 1.1) de la nivelul apelor joase este o forma @ coroziunii microbiene induse care apare mai rapid decit allele. Aceast& coroziune apare pe o banda orizontala in zona apelor mici, dar poate fi rewisitl pe diverse suprafefe care se extind pana la fundul bazinului portuar. Coroziunea acceleratt se recunoaste dupa aderenfa redust a stratului corodat, de‘culoarea oranj sau neagra, deasupra ofelului curat.Consiruesithidrotelnice portuare Coroziunea acceleratt apare in mediul marin, unde sulfatii se transforma in hidrogen sulfurat datorité bacteriilor si se produce 0 coroziune anaerobica a suprafejet ojelului. Hidrogenul sulfurat generat in acest proces serveste ca sursé de hhrand pentru bacterii sulfa-oxidante care transforma hidrogenul sulfurat in acid sulfuric, Oxidarea de eatre bacteriile sulfat-oxidante a hidrogenului sulfurat generat de citre bacterii serveste Ia continuarea procesului de electrolizi 1a nivelul suprafefei ofelului. Prin aceast actiune a coloniilor, procesul de coroziune prin ruginire este gi sever aparnd addncituri (ciupituri) L fis -Secjune transversal prntr-un chew din palplange metalice ‘rit zonele de eororiune Fig. ile la nivelul de variagi Coloniile de bacteri gisese conditii accept e apelor unde apar condifile anaerobice pentra bacterite care rede sulfajii #8 oxigen suficient pentru bacterilesulfatoxidante. Cororiunea electrochimica necesita de ascmenca apa si oxigen, Aceste condi se indeplinesc mai ales a nivelul apelor joase, la cea, 0,5 m deasupra Cacacteristica aparifiel aestei coraciuni accelerate este 0 urma oranj,indicind acfiunca bacterilor oxidante care transforma ofcll in hidroxid feic de ofel. Accasta actvitate poate fi gasitéadesea pe o maze lungime a consiructei dar este estorapat dd cresteceafulingutui (depuneri marine), Sub rezidaul oran se gsese fn permanent substanfe negricioase care pun in evident prezenta hidrogenuli sulfurat. Dac acest strat ete indeparat se evidenfiaza coroziunea suprafete de ofc ‘in proicctarea strucurilor marine se considert efectul pe verticala al coroziuni, care difers din eauza condifior de mediv, zone atmosferid (in used. ona se afl intre partea superioara a structurii si cea spalata. Aceasta zona poate fi expust atmosferci saline astfel ci va apare rugina. Daca exista un 1: Atinmea eta marin upra neeralelor coroniament de beton, vor spare urme de coroziune in punctul de racord al meta ou betonul Zona spatata (deasupra nivelului medi al apei). Dact pitoit de metal sunt soliderizaji cu 0 suprasiructur’ de beton, apare o acrare diferit, ta incastrare betonul devine saturat de apa mci gi conducttor de curent electric, Din cauzt ch este infermitenta, depozitul de coroziune poate fi relat useal, cu si cv o grosime mare, ceea ce inseamnd aparifiaunci miei cororiun. In rugini pot fi gasite urme de siruri, earbon si substanfe poluante. Cororiunea in aceasta zon poate fi cu atit mai rapida cu edt se afla in zona apelor setaute unde bacterile de reducere a sulfailor nu reprezinté un factor. Zona de variatie a nivelulu apei. Corodatea este relativ inceath gi uniform, dar 0 coroziune concentrata ponte si apart la contactul metalelor diferte, azul accesoriilor (de ex. la barele de incastrarea a scitlor). Acoperirea uniforms cx uleiuri sau poluanyi similar, adusi de variapile de nivel ale ape poate protejapilotal deasupra acestei zone. Efectul varajici de nivel de asearenea serveste pentru indepartarea electrolituiui de apa de mare care apare la intervale regulate 5i spala materialul higroscopic care a fost atasat In timpul expuneri, La palplanse, coroziunea poate fi in dezvoltare din cauza caracterstelorterenulu din spate. Rata de coroziune poate fi intre 0,04 si 0,1 mman pe fiecae ful. Cu toate acestea, dach cotoziunea accelerata este prezentt in zona de api joasi, existh posibilitatea ca aceasta si protejeze catadie restul zonei de variae a nivelului pel Accasia poate st dea fsa 0 impresie falsi a sti stucturt. Zana spelor joxse (cu cea, 0,5 m deasupra nivelului cel mai coborit. Coroziunea tw aceasit zond este relativ severd din cauza diferenfei de aerate @ punctelor cele mai de sus ate structurié de ofclimersati continuu, unde electrolitul este petmanent gi nivelul de oxigenare este ia vir. Rata de coroziune este de 0,08 la 0.17 mynvan pentra fiecare fa, dar poate deveni mai severa din cauza bactorilor Orth de coroziune rapid de 0,5 mnvan pe fieeare fata poate f intlnit, dara fost Intalnita si o rat de coroziume de 1 mon/an pe fiecare fa, Culoarea caracterstc® a ruginil este oranj dar poate fi aconerta de fulingul marin devenind ascunsi. Por xt apara tuberculi sau umflaturi in stratul de faling. Coroziunea xe prezinta ca nigte ciupituri. Suplimentar, la pereti de palplange prezenta bacterilor in umplutura din spate poate conduce la cresterea ratei de pierdere a metallui, comparativ cu rata pent o singura fat Zona imersi. Coroziunea in zona imers® apare relativ incet si uniform. in ‘multe cazuri poi sunt natural pasivizati de produsele biologice ale eoroziuni sau a.celor marine Cu toate acest, excep pot apare la nivelulfundului bazinolui,intnindase coroziunea concentra cauza de diferenta de oxigenare, din ca afuierilor care fac sf fie expus ofelalcurat sain prezenta soului cu bactori (care reduc hideogenul sulfurat), aparind trasee rezullate din acfiunea acestora, Fara actiunea microbiana, sc oate produce o rat de coroziune de 0,04 la 0,13 min/an pe ficare fat Exist ins suficient oxigen si conductivitate pentn ft intdinita o rat a coroziunti de 0,1 mm/an pe ficcare foi. Pentru zona imersaté existé putine datestrut hdvotehnice portuare privind activitaten microbiand, dar se poate accepta c& ratele de coroziune sunt similare cu cele ale coroziuniit <== aveclerate, Y 7 a Zona de incastrare. in material granular unde Yeoros ‘xigenul este prezent, eorozianea est ineeat si uniform Za Jn condi anaerobice (in argil, mil poluat), coroziunea Zo se peodhce daca terenul este acid san congine bacteii care YA} Transforms sulfa to hideogen suturat, dar acifel de Ye # condifii sunt rateori intétnite. Cu alte cuvinte, coroziunea VA corétiine in zona de incasrare poate fi in general negli. fAnoe jn conditile medivlui mari, principalul aspect al ‘ste cel electrochimic (fig. 12). Tntensitatea depinde de neomogenitatea structuri metalului si se manifesta mai activ in zonele de contact a dou metale eu potential electric diferit, ca de exemple la suduri, buloane de asamblare et. Potentalul de la care metalul nu este atacat de apa mri este de ordinul a 0,85 volt, surat in raport cu un clecttodimpolarizabil ia clonura de aint Potentialal mctalolor in apa de mare, indnd ca reerinfa un electrod in clorura de argint este urmatorul (volti): WS Fig. 12 Schema corzi lectrochimice. —magneziul si aliaje 160 + 140 ~zincul gi aligje 0800 + 105 ~ofel normal 040 + -0.80 = plumb 0,10 ~bronz 030 + 40,40 ofel inox. O10 + 40,40 ~ gratit +010 = 40,20 Ali factori ce favorizenz’ coroziunea metalelor sunt reprezentafi de animalele si vegetajia marina care se fixeazA pe suprafafa (fuling), penetreaza protectia Pundnd metalul in contact direct cu agent agresivi. De aceca, portile ecluzelor, Aocurilor uscate, geamanducile, poatoancle, iuveligul mavelur ete. sunt dificil de protejat in special in zona de variatie a apei mii, Lupta impotriva coroziunii se duce pe mai multe cti: utilizarea metalelor rezistente la coroziune, realizarea de structuri omogene din punet de vedere al fipului de metal si utilizarea protecjiei suprafefei prin vopsire sau zincare, Pentru vopsire suprafaja metalului se cura{’ prin sablare gi apoi se acoperi cu straturile protectoare: un strat de vopsea anticoroziva, doul straturi de vopsea izolanta gi tunul sau doui straturi de vopsea antivegetativa. In cazul unor degradari locale straturilor protectoare, aceasti zona constituie 0 amorsa a coroziunil Procedeul de zincare (galvanoplastie) const tn acoperirea metalului cu o pelicula de zinc. Pe o toi zincati nu se va aplica niciodati minium de plumb, actiunca clorurii de sodin din apa misii asupra plumbului din minium forrmeazi clorura de plumb si elibereazit soda; clorura de plumb aclioneazit asupra zincului formand clorura de zinc, iar soda atacé uleiul din vopsea. Vopsirea unei tole zincate trcbuie realizata eu minim de fier san afb de zine 1 Pentru zona de sub api, cea mai bund metoda de protectie este cea electro chimict, constind fn aceea e& direcfin curentului fn metal si clectroit este drijata astfel ca suprafaja protejatt a metalului s& reprezintc catodul, iar anodul, un alt metal fixat pe construcfie. Anodul trebuie s8 aiba un potential electric coborat ea de exemplu aluminiul, zincul, magneziul ete. (ig 13). Se utilizeazd de asemenea cu sucees protectia catodicd tm care in sistemul anod-catod se introduce un curent continuu, de semn contrar celui ce se formeazt jn metal, in stare noturala (fig. 1.4). in acest caz, anodul sau polul pozitiv reprezintd tun electrod de consum constituit din elemente de fier vechi (consum 10 kg/amper, an), graft (0,7 + 1,0 kg/amper, an). Generatorul de eurent continu este un eedresor uscat cu sefeniu sau siliciu avand un dispozitiv de regla} automat sau manual Intensitatea curentului pentru a obfine un metal suficient de electronegativ variaza intre 80 si 130 miliamperi/m’ pentr tole fixe gi de 150 * 600 miliamperifm® pentru tole ce se deplaseaza.cu viteza; el ajunge In 2 ~ 15 miliamperifm’ pentru tole protejate cu minium de plumb si vopsea anti-rugin8. indnd seama de formarea pe catod a peliculei protectoare din oxid de magneziu i carbonat de caleiu care ofera protectia necesara timp de cca. 2 luni, curentul poate fi intrerupt pe aceasta perioada reaultand o diminuare a consumului de 2+ 3 on Fig. 13. Schema de princi Fig. 14. Schema de prncipiu a protecticicatodice 8 protect eatin 4 pilotor uneiestacade (gett wat drumal eurentatut ‘Tb de fxare;2~anod galvanic; tw sistem) J pled izolatoare; ¢~ metal ce 1~ sursa de curent continu; 2~ nod; 3~ media teebuie protest. corosivs €~ pili esacadel: $, 6 cabla de logan8 — _ consi bionic portuore Uncle metale se comport bine in apa mari. Bronzul este foarte putin atacat, jar plambul numai superficial Aluminiul este atncat de apa mArii gi de aceea trebuie protejat, dupa degresare si decapare, eu eromat de zine sau vopsea ce confine avest pigment. In cazal uilizrii unor anumiti pigments ea de exemplu minium de plumb, poate apare coroziunea electostatics a suprafe(ci metalulu. Aliajele de alaminiy $i agneziu prezinté 0 bunk rezistenj la coroziune si sant sadabile, de accen se utlizea Ia realizarea suprastacturi unor nave 14, ACTIUNEA ASUPRA BETONULU $I BETONULUI ARMAT Pe Langa sarcinile utile, izbirea si frecarea produsit de nave, efectele fi rezulti ia primul rind din udarea gi uscarea repetata a betonului, din variajile de temperatura cu influent asupra apei din pori, procum si din actiunea ghetii, O influenfa negativa o are si natura chimicd a mérfusilor, de exemplu sarea, In afar de acestea un efect important il are salinitatea apei. Clorurile au o actiune defavorabila {ntruedt pot provoca coroziunea armanuritor. De asemenea pot apare fisuri Ca gi la celelalte elemente efectul coroziunii este maxim in zona nivelului variabit al apei. in clementele subtiri de beton armat, distrugerea so produce principal datorité coroziunii armaturii sub efectul umezelii ce patrunde prin fisuri ‘Volumul armaturilor prin ruginire creste, ccea ce conduce Ia desprinderea stratului de acoperirs. Cauzele degradarii betonului se datoresc unui proces chimic ce se produce intre apa marii si componenfii betonului, a efectului inghet-dezgheyului, actiunii mecanice a valurilor gia factorilor biologic’. Degradarile ce pot apare (fig. I.5) pot fi grupate astfel: ~coroziunea armaturilor prin carbonatare sau penetrarea clorutilor; degradarea betonului prin penetrarea sulfajilor si hidratarea calciului liber provociind umflarca betonului i imbawanirea acestuia, prin reactiile alcalii-siticia ‘care conduc la formarea de geluri, prin inghet, eroziune. Carbonatarea: barele de armatura sunt protejate impotriva muginirii de alcalinitatea ridicaté a betonului. Cu toate acestea penetrarea bioxidului de carbon (CO,) din aer poate transforma hidroxidul de calciu [Ca(OH);} in carbonat de calciu (CaCOs), cate conduce la scdiderea alcalinititii mediului respectiv, a valorii pli-lui de la 12 13 la 8 + 9. Acest proces se numeste carbonatare. Daci frontul ccarbonatat ajunge la barele de armatura, unde a patruns si o suficienti umezeal sau oxigen, apare o reacfie electrochimic4 care conduce Ia oxidarea armaturii, Rugina care se formeaz ocupt un volum de cca. 6 ori mai mare deest metalul din care provine, dislocand astfel stratul rlativ subfire de beton de acoperice. Penetrarea chloridetor: un efect similar il au chloridele. Jonii de chloride pot penetra prin absorbjia apei datoritd capitaritafii sau prin difuzie. Atat timp cit porii structurii de beton nu sunt gaturafi, absorbtia prin capilaitate este dominanta. 1 dine medal movin ape Pe masura ce gradul de saturatic creste, difuzia devine mai importanti, Gradul de We al structurii are astfel un rol important in privinja gradului de penetrare a chloridelor, i ho cease — | i ff.2aaculu asupea betonuluiermat ig. LS. Reprezentareaschems de eae apa mai Coroziunca armaturi este generath de penetrarca chloridelor. Un nivel al chhloridei de 0,05 % In greutate fay de betonul uscat indica un rise de coroziune distinet, dar neglijabil, in timp ce un nivel de 0,25% indica un rise semnificativ ‘Accasti penetrare incepe si ating nivelecritice dupa 5 + 10 ani si se manifesta pe zgrosimi ce depasesc pe cea a stratului de armltur8,ajungand chiar In 240 mam. Dislocarea stratului de acoperite se produce la un nivel al coroziunii egal eu 0,1 c/@ (in mm), in care ¢ reprezinta grosimea stratului de acoperire, iar — diametra barei (Fg. 16). ‘Aceasia inseamnd c& grosimea coroziunii trebuic sh fie limitath Ia cSteva zecimi de milimetru, Lao grosime a coroziunii de 0,2 mm, durata de propagare este cgali cu 2ani in zona de actiune a valurilor, 10 ani in zona de variafic a aivelurilor apei si 200 ani in zona submersé (dupa perioada de inifiere) Tnfluenja fsurilor asupra ratei de corodate este limitat& sau neglijabild dact Aeschidereafisurilor se menfine sub 0,4 mm. Diferte norme previd ca deschiderea fisuritor sa fie limitaté Ia 0,1 mm in cazul zonelor cu agresiune, 1a 0,05 mm dacd Le agresiunea este intensd. Perioada de inijiere se reduce sensibil de cea. 2 +3, in cazul 4 betoanelorfisurate fai de cele nefisurate omaha Durata de viata a structurilor de beton armat in mediu ce confine chloride sau bioxid de carbon poate fi separati in dou perioade, Fig. 1.6, Corodarea unei bare de metalae Construct hidrotehniceportuare funetie de rata de penetrare (fig. 1.7). Perioada de inifiece reprezinta timpul in care carbonatarea sau penetrarca chloridelor acopera si degradeaza armatura. La sfigitul accstei perioade se manifest corozianea clectrochimie’ in functie de confinutul de oxigen, rezistivitatea electrica si temperaturl, aceasta fiind inceputul dogradatilor (perioada de propagare). Deasupra nivelului apei experienta arat& ec oxigenul nu este un factor limitativ astfel ca rata coroziunii depinde de rezistivitatea electricd si temperatura. In mediu marin, nivelul ridicat al umiditaqii betonului produce o rezistivitate scdzuti, De aceea coroziunea este influenfata mai mult de temperatura. Durata de viata a structurii este astfel definitt ea perioada in care nivelul coroziunii este limitat la un nivel acceptabil. tetoe (0). | popogare (2) ig. LT, Determinaresduratel de via structuior in cazul constatarii acestor fenomene, pentru repararea constructiilor, este necesar sa fie efectuate urmtoarcle operafii: indepartarea stratului de beton carbonatat, verificarea betonului rimas prin probe cu fenoftaleina aplicath direct, curiirea armaturii de rugin& gi peliculizarea acesteia cu substanfe pasivizante pe ‘baz de polimeri, ciment 5i inhibitori de coroziune (cca. 150 g/ml pentru bare de ofet cu diametrul de 8 ~ 10 mm) gi apoi aplicarea unui strat de mortar cu contiacfic controlati, rezistent 1a sulfaji, De asemenea se pot utiliza rigini pentru a amorsa aderenfa Ia turnarea betoanelor noi pe cele vechi (0,5 + 2 kg/m’). Penetrarea sulfafilor: Alaturi de alte siruri, apa marii confine sulfat de calcin si de magneziu, care reacfioneazi cu componentele cimentului. Cimentul conjine afuminat tricalcic precum si calciu liber si aluming. Urmare reactici se poate forma etringitul (3CaO Al,0; 3CaSO, 32H,0). Reactia este insoyit de 0 puternica expansiune ceea ce are ca fect distrugerea pastei hidratate, iar mortarul ‘sau betonul igi pierde rezistenfa, apoi prin umflare, desprinderi si descompunere, se dogradeazi complet. Armaturile sunt astfel lipsite de proteotie si apoi rapid oxidate. Deteriorarea avanseazi In timp in masa betonului avand loc aga numitul fenomen de imbatriinire. Acest fenomen poate fi recunoscut prin pierdcrea coeziunii betonului si aparifia unei pudre albe. Riscul acestui tip de degradare apare la betoanele confectionate cu ciment Portland'cu confinut ridicat de aluminat tricalcic, a De aceea pentru cimentul de furnal sau Portland se preserie un nivel redus de aluminat tricaleie. in practica, degradarea sulfutics este mai putin sever ca rezultat al efectului inhibator al chloridelor din apa mai, Reacfiile alcali-siliciu. Acestea conduc la un feaomen expansiv, ca $i in cazul formarii de etringit, cu diferenja ci distrugerea nu este precedata de slabirea structuri cimentului, ci prin formarea unui gel in agregate. Sub influenja conqinutului ridicat de alcalii, gelul de siliciu se formeazt prin reactia cu oxidul de siliciu din aagregate (Naz SiO3 nlH,0 sau K; SiO; nH,0), ceea ce conduce la formarca de fisuri Aceasti forma de degradare poate fi atenusti daci in mediu umed se afl un surplus de alcaline ca sodiul sau potasiu. Pentru cimentul utilizat tn lucririle marine este necesar si se limiteze cconjinutul in greutate a diversilor constituent astfel: pentru cimentul Portland fir adaosuri: = S03 < 2,5%, MgO < 3%, Als < 8%, (AO; , 2CaO) < 10%; ~ confinutul in sul: <0,2% ; - va fi verificat gi indicele: SiO, + ALO, C0 + MgO - sau confinutul ticalcie : 0,5% © pentru cimentul Portland cu cenusi zburitoare ~ conjinutul de cenusa va fi cuprins intre 10% gi 20%, gi va fi de 5 + 10% pentru ciment de inalta rezistenti; = SOs < 3%, MgO < 4%, AlsO5< 14% ; continutul in sull : 0,5% 5 = 2,65 AlOs - 1,69 F:0s< 16% 3 «© pentru ciment de furnal, ciment eu 2guri ~ confinutul in magneziu MgO < 2% ; confinutul in sulf < 2% ; Este necesar de asemenea sa se obtina 0 finefe de macinare de 3500 + 4000 om’/g si o degajare a caldurii de hidratare de 50 + 70 eal/g. Cel mai bun liant pentru lucrarife maritime este acela care confine c&t mai ufind alumina si calciu liber. De aceea s-a cercetat posibilitatea de reducere a calciulut fiber prin adaugatea unor adaosuri care si fixeze acest calciu: cenusi de termocentrala, puzzoland clasicd, jigld sau cirdmid’ sparté (silicat de aluminiu feruginos). Aceste adaosuri trebuie si fie mAcinate fin si prezinta dublul avantaj, de a fixa calciul gi a ameliora capacitaten betonului, dar in general priza eimentului este mai lent, ‘Cimenturile utilizabile pentru lucrari marine sunt urmitoarele: - ciment Portland artificial cu sau fiira componengi secundari; in aceasta categorie intra si cimenturile cu adaosuri de conus zburitoare; — ciment metalurgic, ciment de furnal si ciment cu clincher; la acesta din lumii reducerea timpului de priza este mai putin periculoasa la lucrarile marine decat la cele in acr liber. (Cimentul cu prizd rapid nu se va utiliza decdt pentru obturari. Cimentul aluminos (sau ciment de furnal) nu se utilizeazd, generand mari neajunsuri fn calitatea lucrarilor. Iaborator, ca > 0,31 + 2(A1,0,)2 Construct hidrotehnice portware Utilizarea unui ciment adecvat nu este suficienti pentru a garanta o calitate corespunzitoare a mortarului sau betonului din iucritile marine. Compactitatea betonului si compozitia sa sunt factori determinanfi pentru durabilitatea hucraris este necesar si se impiedice penetrarea apei marii in beton, deci compactitatea trebuie st fie maxima, ceea ce impune o vibrare corect. Compozitia wzualA ale betonului pentru un metru cub este: ciment — 350 = 400 keg; agregate (nisip si pietriy sau piatra sparta) ~ 1,3 ms apa ~ 200 lite Raportul apa/eiment va fide 0,45 + 0,5. Dimensiunea maxima a agregaiclor poste atinge SO mm sau mai mult pentru betoanele masive, dar trebuie redusd la 25 mm pentru betonnele armate puternic. Dozajul de ciment are o mace importanti si conditioneaza rezistenja betonului si contractia: un dozaj ridieat impune si cantitate mai mare de apa de amestec, ceea ce conduce la cresterea contractiei betonului, agravéind fisuratia gi in consecinja riseul de degradare a betonului si de corodare a armAturii, © mAsura importanta pentru durabilitatca betonului armat sau precomprimat este aceea de a prevedea un strat de acoperie a armaturii de minim 5 em, ‘Apa de amestec trebuie si fie curati, fir continut de materii organice, hhidrocarburi care printre alte neajunsuri conduc la diminuarea aderentei faja de armaturi Uncle norme prevad posibiltateautiliz8ri apei de mare, da limiteazs fa 28 g/l cantitatea de siruri dizolvate pentru betoanele armate gi precomprimate si la 30 g/t pentru betoanele simple. La acestea din urd se are tn vedere faptul e& elorura de sodiu accelereaz& priza, Se va evita utilizarea apei de mare pentru betoane de fajada din cauza aparitiei elorescen(elor saline. Betonarea zonelor cu armaturd deasa necesité utilizarea de plastifiany, dozajul acestora se determind numai prin incercéti de laborator, intrucat aditivii se pot aplica pentru intdrirea prizei si incetinirea intaririi betonului fica a afecta rezistenfa final care adesea este erescuti, iar capacitatea mai mare. Se pot utiliza si aditivi pentru accelerarea prizei betoanelor turmate fa apa sau {mn apa agitat. Se va fine seama de acjiunea corozivit a unor accelerator, in special clorura de caleiu, asupra armaturii betonului armat sau precomprimat. Dozajul in CaCl nu va deplgi 1% din greutatea cimentului si pentru sigurané se poate recurge la badijonarea barelor cu lapte de ciment fri aditiv, inainte de turnarca betonului. Se recomandl de asemenea evitarea utilizirii aditvilor ce confin ioni de CI in betonul precomprimat. Aceste precaujii care sunt valabile pentru lucririle terestre, devin esentiale pentru lucrarile maritime unde riscul de corodare a “armfturilor este mai mare. Pentru a obfine betoane de inalté performanfa se recomand& utilizarea aditivilor, care contribuie la seducerea canttitilor de apk de preparare la acciagi Jucrabilitate a betonului si in conseciné durablitaii mai mari a acestuia. in acest sens so au in vedere aditivi superplastifiangi pe baz’ de polimeri sulfonafi sau mai nou pe baza de polimeriaeriic. inghef-dezgheful. Apa din porii clementelor de beton prin inghetare igi mareste Volumul conduetnd Ia degradarea suprafefei betomului ceea ce favorizeaza 1 Acne es 13 coroziunea chimicd. in zonele de scurgere a ghejurilor apare gi efectul de erodare & suprafefei betonului Eroziunea este o important forma de degradare a structurilor portuare supuse abraziunii mecanice sub actiunea valurilor $i curenfilor eare transport nisip. Pentru a conferi betonului © cit mai mare durabilitate in mediul marin, acesta ‘rebuie si fie compact gi rezistent In gelivitate. La confectionare se vor utiliza agregate aleituite din 3 ~ 5 fractii pentru ca volumul de goluri sh fie eft mai recs. Raportul apilciment va fi sub 0,5, iar tasarea conului de 2+ 4 cm pentru elementele de beton simplu gi de pind la 6 * 8 em in cazul elementelor puternic armate. Clasa betonului vva fi cuprinsa intre C 12/15 + C 20/25, iar pentru elementele precomprimate de € 25/30 ~ C 32/40. Calitatea betonului este influenfata direct de modul de preparare si punere in opera, care trebuie si respecte prescriptile tehnice specifice. Se recomanda de asemenea adoptarea unor structuri cat mai simple cu posibilitaji de ventilare naturald si cu grinzi cat mai pufine, intrucat intersectia acestora constituie puncte de concentrate a evuporafiei. Radierele realizate sub forma de placa, sunt avantajoase din acest punct de vedere. Se va urmari ca sub efectul solicitirilor in clementele de beton armat si nu apara fisuri sau si se limiteze deschiderea acestora 1a 0,1 mm sau chiar Ia 0,5 mm acolo unde expunerea Ja mediul agresiv este severd si nu se prevad alte misuti de protectie anticoroziva, Daci atmosfera nu este agresiva se poate admite o deschidere a fisurilor de 0,2 mm. in zonele cu salinitate redusd, de pant la 3 %, apa de mare nu prezinth agresivitate fafa de beton. O prevedere important pentru buna comportare in timp a consttucfiilor de beton armat sau precomprimat este aceea de a asigura acoperirea de min. 5 cma armaturi cu beton, uilizind distangieri din beton sau material plastic. 5. ACTIUNEA ASUPRA PIETRELOR Pictrele se utilizeaz4 sub form’ de blocuri Ia realizares mantalelor si carapacelor de protectie a digurilor yi taluzurilor malurilor. Ele nu sunt atacate, ddacdi sunt de natura argiloasd. Dac’ aceste ape adipostese animale litofage, acestea sapa in calcare gauri rotunde cu diametrul de 2 + 3 em gi adfncimea de 10 * 15 em (coastele algeriene). L6. ACTIUNEA ASUPRA MATERIALELOR PLASTICE Masele plastice au cApatat © larga utilizare, tn special prin dezvoltarea industrici materialelor gcosintetice. Acestea se folosese frecvent ca strat filtrant, ca interfaja intre straturile cu granulometric diferit& precum si ca protectie a digurilor sau maturilor, sau ca element de ranforsare sporind stabilitatea terenului. Materialele plastice se comporta bine in apa de mare, fapt confirmat prin cereetiri de laborator si urmrirea comportari in timp a acestora.Il PRINCIPH DE PROIECTARE A CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE PORTUARE UL.1. PARTICULARITATILE CONSTRUCTHLOR HIDROTEHNICE PORTUARE Constructiile hidrotchnice portuare se deosebesc de alte construetii ingineresti in principal prin urmitoarele aspecte: — execufia celei mai mari parfi a structurii se realizeaza sub nivelul apei si tuneori in condifi dificile cauzate de valuri, curenfi ete.; se utilizeaz la maximum elemente prefabricate de mari dimensiuni, puse {in opera cu utilaje navale specializate; = construcfile sunt supuse unor solicitari, atit verticale, cat si orizontale eu valori importante gi cu caracter dinamie; - materiatele de construcfii sunt supuse acfiunii agresive a mediului acvatic si in special a celui marin. Toate aceste aspecte conferd constructiilor hidrotehnice portuare anumite particularitiji in ceea ce priveste solufiile constructive, tehnologia de executie, metodele de calcul, materialele, condifile tehnice pentru acestca gi clasa de ‘Frebuie, de asemenca, amintite dificultajile tehnice gi costul ridicat al lucritilor de reconstructie sau reparare, in caz de degradare a piri de sub api a constructici, cca ce impune adoptarea de solutii cu o durabilitate cit mai mare in timp. 12. CLASIFICAREA CONSTRUCTULOR HIDROTEHNICE PORTUARE in functie de durata de exploatare gi condifille de exploatare, constructiile hidrotehnice portuare se impart tn definitive sau permanente si provizoril. Din prima categorie fac parte constructille care se proiccteazi pentru o durath de ‘exploatare cel putin egal cu jumatate din durata de serviciu normati, dar ns mai mic de 10 ani, Construcfile:provizorii se utilizeazat in principal in procesul de 1, Pane proiecarea cansrcilor Mdroteintce portare execuie a Incritilor definitive, ca de exemplu batardourile ink planurile inclinate pentru lansarea chesoanclor plutitoare ete. Dupa rolul functional in cadrul amenajitii hidrotehnice, constructiile definitive se impart in prineipale si secundare. Construcfiile principale sunt acelea a clror avariere sau distrugere partiala sau total provoaca scoaterea din functiune totala sau partial a obiectivului, ca de exemplu digurile de adspostire cheurile danclor navelor de mare tonaj, instalafiile de andocare a unor catego: de nave etc, Constructiile secundare sunt cele a ctor distrugere mu are repercusiuni grave asupra funcfiondsii ansamblului amenajarii cum ar fi danele flotei tebnice, unele protectii de mal etc. in functic de cerinjele de rezistentt, stabiltato, durabilitate, conséruetite defintve e ineareazin pata case de important. Cele provigorif apartinclasei V. Claset I de importa i pot aparine lure unicat, ea terminalele destnate navelor de mare tonaj, docurile useate de mari dimensiuni, ecluzele de pe eanalele imagistrale de interes internajional ete. Clasa construeticd se in tn considerare in Galeulcle de stabiltate si rezistenfa, la stabilirea inferior de calcul si coeficientlor Ge siguran, si, de ascmenes, pent stabiliea caracteristicilor constructive care si saranteze durabilitate gi siguranja general a constructe. Durata de viasa proiectata este considerati a fi durata de viata util, corespunzitoare uci exploatari normale in scopul pentru care a fost realizaté Sehimbarile de conjuncturd sau de modalitafi de opecare pot face ea structurile SH dovind inutile sau s& necesite reconsiructi de adaptate inainte de sfarsitul duratei lor de via fic ‘Alegerca duratei de viait proiectatl va fi ficutA pentru fiecare caz in parte, tindnd seama att de scopul imediat al investi, dar gi de earactorul de utilizare de Tungi durati a constructor portuare. Vor fi tatate in mod deosebit digurile de adipose, care av o folosinft nied pe toatt durata lor de vial i care trebuie s& asigure portuluio perioadi de exploatare cat mai indckingat, fat de cheuri, care de rel sunt construite pentru 0 anume folosinfa 5 penta un anume tip de nava, care inst se pot modifica in timp, ceca ce necesita adaptin ale strucuri. De asemenea, dirata de amortizare nu tebuie sf fe aeinsi eu durata de vat. in mod orientativ se pot aven in vedere urmatoarele durate normale de functionare: = diguri de apirare i compartimentare 60 ani ziduri de chew 60 ani estacade 45 ani aprastructurti 35 ani i durate este necesara in analiza urmiitoarelor clemente: ‘azk secutitatea struoturii (oboseali, coroziuae); duratele de wrojectate gi respectiv fezabilitatea econo tuluis alegerea vedere al ro modifieare i ei; posibilitapile de nicturii in vederea altel cturii din punet de wz de avarie sau d interventie in folosinte16 Consrucphidrvehnice IL3. ACTIUNI SI GRUPAREA ACESTORA Sarcinile ce actioneaz’ asupra constructiilor hidrotehnice portuare pot fi clasificate in functie de frecvenja de aparitic la intensititile de calcul, in actiuni permanente, temporare de lunga i scurta durata si excefionale. Acflunile permanente se aplici cu intensitate constant in raport cu timpul, pe toatd durata de exploatare a construcjici. Acestea sunt: greutatea propre, impingerea i greutatea umpluturii, presiunea hidrostatica la nivel al apei evasiconstant, efectul _precomprimarii prin tensionarea armaturilor. Actiunile temporare de lungi durati au intensitaji constante sau durate de timp indelungate, dar mai mici decét durata de exploatare a constructiei, Ele sunt: greutatea instalafiilor, variafiie termice anuale, deformatiile in timp ale betonului, tasarea si deplasarea fundatiilor. Acfiunile temporare de scurt# duratt au intensititi variabile sau constante ce se aplie& pe durate reduse gi sunt: Incireari utile pe platform’, inciredti dit Uutilajele mobile de manipulare si mijloacele de transport, incdrcBri climatice din vant si zipada, actiunea ghefii, a navetor, a valutilor, incdredri din transport si montaj. Aetiunile excepfionale provin din fenomene neobisnuite care pot apare rar pe durata de exploatare a constructiei fiind: inctircare scismica, avarii in exploatare, inundafii catastrofale, zapoare, afuieri exceptionale, tnciredri datorita ruperii unor clemente de constructi Gruparea acjiunilor se va face astfel ca si se obfind combinafiile rationale gele mai defavorabile, analizindu-se obligatoriu probabilitatea simultaneitifii Lor. ‘in general, grupdrile de caicul fundamentale includ actiuni permanente si temporare de Junga sau scurta durat, iar gruparea speciald, pe cele fundamentale si exceptionale. 14. CALCULE PENTRU DIMENSIONAREA CONSTRUCTHLOR HIDROTEHNICE PORTUARE Acestea cuprind trei aspecte principale: = verificarea stabilitapit generale a construcfiei sub actiunea celor mai defavorabile combinajii ale solicitirilor, respectiv stabilitatea Ia alunecare pe suprafaja de contact dintre construcfie si fundajie sau pe suprafofe curbe sau frante antreniind in adancime si terenul de fundare (alunecare de adincime). Stabilitatea este apreciata printr-un cocficient global supraunitar care reprezint& raportul dintre forfole care asigura stabilitatea constructici (forja de frecare, coeziunea terenului, impingerea pasiva etc.) $i cele care pot provoca pierderea stabilitiii (impingerea activa, presiunea hidrostatic’ gi hidrodinamica, tracjiune la bolard etc.). Marimea acestui coeficient se stabilestc in functie de clasa constructieis ~ determinarea capacitajii portante a fundagiei artificiale sau naturale. Pentru fundatiile naturale se determina distribufia eforturilor la nivelul planului de lunocare gi in interorul zonei active, a posibiltiji apaifiet zonelorplastice gia tastrilor constructe. In enleull determayil fundajci constructor dopuse pe un pat de anrocament, tasarea si rotirea se pot determina separa pent pt i tere de fundare gi apo se fasumeazs. Modulul de deformaje at patilul de anrocanente se va considera orientativ de 20000 * 50.000 kPa, tn fuetie de carsterisile ‘material pietos, calculi recistenjet structurale, a sti de deformatie i dack este cazul deschiderea fisurior in zonee tensionate: Pentru majortatea constuctior st Rinie de conditile de ler, se admite o marime a desehideti fisurilor de 0,1 = 0,2 mm, fav in modi puter agresive de 0,08 mm, Caleulele de veriticare privind stabilitatea, deformafia si rezisenja structurla se pot efectua prin metoda stdrilor limita. in aceasta metoda se compara sarcina de caleal 5 cu eapacitatea portanté sau recstenja de caleul fa eonsniciel sat a clementelor sale, verificdnd inegalitates Ig tg Sm. KRM in care: S" este sarcina normata; 2’ ~rezistenja normal; "py May my K~ eoeficienfi de calcul in metoda stirilor limita privind gruparca actiunitor, de supraincatcare, al condigilor de lueru si de siguran(’. Trecerea la metoda de calcul a stivilor limit necesita stabilirea a numerosgi coeficienti specifici acestei metode, aferenfi structurilor portuare. In cazul in care acestia nu sunt suficient de bine fundamentati, se va aplica metoda de calcul clasic& a coeficientului de siguranjé unic (tabelul IL. 1). Tabet Ht COEFICIENT! DE SIGURANTA UNICT Veritearea |__Cfbare fundamentait | Grupare special Gun [omy | cen | civ Sabie a ~laristamace| 13 13 ~talunccare 12 = gonerala ul _ Pentru dimensionarea structurilor, se disting urmatoarele star limita ‘area limit de rupere care corespunde limitei echilibrului static, rezistengei sau stabilititiiformei ansamblului construefiei sau unuia din elementele sale esentiale; a ~ Starea limits de uilizare care corespunde conditici satisfacatoare de exploatare sau de durabilitate a ansamblului construcjiei sau unuia din elementele sale, inclusiv toleranjele necesare pentru funcfionarea utilajelor portuare. Starea timita de rupere corespunde practic distrugerii complete a consteuctiei, jar starea limita de utilizare se refera la degradiri ce pot fi reparate chiar eu unele dificultagi.Construeihidrothnice portuare Prin proiectare trebuie avuta in vedere asigurarea durabilitiji construcfici, a condijiilor optime de exploatare pe durata perioadei de exploatare, a posibilitstilor de reparare ete. Siguranja gi durabilitatea se asigura nu numai prin calcule gi alcatuire constructiva, ci si printr-un complex de masuri privind controlul calitaii cexecutici $i o exploatare tehnicd corecta. Se vor prevedea, de asemenea, masuri de protectic impotriva actiunii agresive a apei si produselor manipulate, a gheturilor ete, in alegerea solujiilor se va lua in considerare si durata executiei, estimdnd avantajele economice prin darea rapida in exploatare a amenajarii respective. in acest sens solufiile prevad utilizarea unor elemente prefabricate de mari dimensiuni din beton armat sau metalice, precum si tehnologii prin cate se reduc operatiunile de lucru subacvatic. IH 0 CONSTRUCTII DE ADAPOSTIRE TIL.1. CLASTFICARE Functionalitatea in timp a unui port este in foarte mare masura condifionats de buna proicctare a dispozitiei in plan si @ sectiunilor transversale ale construcfiilor exterioare de aparare, care adapostese genalele de acces si bazincle portuare impotriva actiunii valurilor, curentilor litorali, ghefurilor si chiar — tn anumite limite ~ impotriva forfei vantulu. Dupa amplasament, digutile pot fi clasificate in exterioare si interioare. Cele exterioare adapostese intreaga incint& portuard, iar cele interioare compartimenteaz acvatoriul penta a diminua agitajia produst de valurile propagate prin gura delimitati de digurile principale sau care se formeaz datorit& fetchului interior. Digurile pot fi legate cu malul la una din extremititi sau executate in larg, nclegate cu ffirmul, denumite uneori sparge-val. Digurile de constructic mai usoari, care protejeazi de obicei un genal de acces se mai numese $i jetele. Profilul transversal al digurilor poate fi taluzas, vertical sau combinat, ceca ce influenjeaz& caracterul si marimea actiunii valurilor asupra constructici. Fig. HLA. Tipuri de digwr 42 tluza b~ vertical; ¢= combina ~ mist e~ usorGncasrat in trea): ‘J~ pluttor ¢~ pneumatic. , Principalele tipuri de diguri portuare mavitime realizate corespunzaitor condifilor generale sau locale, economice si tehnice, hidrogeologice, etc., se pot grupa in urmatoarele categorii (fig. III): diguri masive — gravitafionale care preiau solicitarile prin efectul greutitii Proprii, din care fac parte cele cu taluzuri, construcfiile eu paramient vertical nefneastrate in teren, combinate sau mixte;20 It, Conseuep de adtpostre = diguri de tip uyor care preiau solicitarile gi prin incastrare in terenul de funda- fie folosindu-se in acest scop palplanse, pilot, coloane, cilindri de mare diametru ete. diguri neconventionale de tip plutitor, hidraulic sau pneumatic. {in continuare este redat ansamblul de misuri ce trebuie avut in vedere pentru alegeren celei mai bune solufii pentru diguri, care si raspund’ necesitatilor din amplasament. Solutia definitiva depinde insd in egal masuré de configurafia zone, curenji si curenti de maree, batimetric, natura (erenului, migcarea aluviunilor in Jungul malului, existenfa 51 productia carierei, disponibitul de utilaje, calificarea inii de lucru locald, costul constructiei ia intrefineri ulterioare, estetica etc 11.2. DIGURI GRAVITATIONALE Acest tip de diguri se poate realiza pentru inaltimi mari ale valurilor $i reprezinta tipul cel mai utilizat pentru protectia porturilor. La adoptarea solufiei constructive de dig cu parament vertical sau cu taluzuri se vor avea in vedere urmatoarcle aspecte: — curengii produsi de valuri, cu tendinja de afwiere a fundutui din faga digul sunt mai putemici in cazul digului cu parament vertical, putemic reflectant, decat in cazul unui dig taluzat. Protectia fundului impotriva afuierii necesith lucrari de amploare, in special in cazul terenurilor afuiabile; = volumul si costul digului erese cu indijimea acestuia, deci cu adéncimea pei, sporul fiind mai rapid la digurile cu taluz decst la cele verticale; ~comparativ cu digurile verticale, cele eu taluz necesita cantititi importante de produse de cariert, inclusiv blocuri de mari dimensiuni, fiind deci conditionate de existenfa in apropiere a acestor resurse; = volumul lucrarilor creste cu. amplitudinea valului incident, sporul fiind mai mare la digurile cu parament vertical decat la cele cu taluz; = in cazul depigirii previziunilor privind valul de calcul, degradicile ta digurile cu taluz sunt mai lente si imitate la partea superioart, mentinand totusi un anumit grad de adipostire a incintei portuare. in aceiagi situafie, In digurile cu parament vertical degradatile pot fi bruste si de profunzime, iar reparatiile sunt costisitoare gi de durati. Accasta considerafie este deosebit de importants in cazut in care nu se dispune decat de date aproximative privind caracteristicile valurilor de calcul. Se va fine seama c& la un dig cu parament vertical, asigurarea inaljimi valului de calcul este mai mica decat Ia un dig taluzat. 11.2.1. Diguri cu taluzuri HIE.2.1.1. Diguri din material sortat si cu protectie @ taluzurilor din blocuri Aledtuire. Acest tip de dig se concepe in cele mai diverse condifii hidrologice si geologice, o limita constituitd-o costul insemnat fa addncimi mari. Aledtuirea Consort Mare cste in general ugor de realizat $i const& dintr-un nuclew de piatra nesortatA, protejat I exterior de acjiunea valurilor cu maniafe din blocuri naturale sau artificiale, agezate neordonat sau ordonat, in functie de natura terenului de fundare, de 0 parte side alta sc dezvolta berme si covoare de protectie a fundului La partea superioard se prevedle un coronament din beton sau blocuri, care protejeazt masivul de anrocamente de efectul de antrenare al eventualelor pachete de aplice deverseaza digul (fig, 11.2). Datorta kimi relativ maria bazei gi reducerii spre addincime a forjei valurilor, presiunile pe teren se mentin practic constante gi nu sunt influenjate de regimul valurilor. Vitezele de fund 5 tasdrile neuniforme ale fundayiei na prezinta dificult deosebite pentru acest gen de Iucrir Fig. HL2. Dig eu taluzui (Port Constanta Su ath nesonats < 0,5 Youc.; 2—blecur 9,53 Ubuc, 3~ blocur 3°7 vous ~ blocurievidate [5 Viue.; 5 ~ stabilopozi 25 ubue; 6 ~ stailopozi 4,5 Ubu 7 oronament Caracteristica cea mai importanta a digurilor cu taluzuri este accea c& oblig valurile incidente sa deferleze, rezultand © putemnicd disipare de energie si o reflexie parjiali a energici care depinde de aleatuirea mantalei exterioare (carapace). Se admite in unele cazuri o deversare relativ redusa a valurilor gi o transmisie limitata prin corpul digului a migcarii ondulatorii a ape, Alegerea materialelor din corpul digurilor. Cantititile de materiale puse {in opera in corpul digului sunt considerabile depisind | 000 m'vm la izobate de 20,0 m (1.250 m'/m in digul portului Antifer). Pentru constructia unui astfel de dig este necesar si se dispun de material de buna calitate extras din cariere et mai apropiate. In general cantitatea de clemente grele este limitata, iar costul acestora este mai ridicat. Se impune deci, pentru economia proiectului, a se utiliza toate sortimentele ce se extrag din carierd. Astfel, cu materialul mai marunt se va exccuta micleul digului sau partea inferioara a acestuia, unde efectele hulei sunt mai reduse. Pentru economia proicctului este necesar si se determine si posibilitatca utilizarii unui fundament din nisip, dacd acesta se poate objine cu usuring’ sub nivelurile la care valurile pot avea efect de antrenate. Limitele granulometrice ale materialelor de cariera nu sunt standardizate, Ele Se stabilesc findnd seama de productia carierei si cantitatile ce trebuie puse in perdi, avénd in vedere urmitoarel: ~ pentru o carieré data exist o greutate maxima a elementelor ce se pot extrage. Practie se obfine grew o productie suficienta de blocuri mai mari de 5 t;1h, Construct de adipostive ~ indiferent de procedeele de sortare, sortimentele produse de 0 catier’ nu variaza in limite largi, iar proportia de piatr& bruté nesortaté va fi totdeauna mare. ‘A proiecta un dig care va necesita 0 proportie de anrocamente mari mult sporité in raport cu celelalte categorii pe care le poate furniza cariera, va conduce la o exploatare nerafionala a acesteia si la indepartarea unui volum insemnat de material si cheltuieli mari pentru sortare; = ecotiomia maxima se obfine dac& se pot utiliza toate sortimentele obfinute de piatr, in mod informativ, se poate adopta urmatoarea clasificare: ~ piatra brut nesortats < 500 ke/buc. —blocuri de categoria 1 500+ 2.500 ke/buc. —blocuri de categoria I 2.000 « 5.000 ke/bue. = blocuri de categoria 111 5000+ 10 000 kg/bue. imitele de mai sus nu sunt absolut riguroase intrucat sortarea in carierd se face prin simpla compararc vizuala a blocurilor. De asemenea, nu se va urmari alegerea unor sortimente prea uniformne, cici pe lang’ dificultatile de sortare, va rezuilta un masiv prea permeabil, ccea ce va favoriza propagarea hulei si producerea de tasiri. intr-o carierd bogata in material mare, volumul de blocuri reprezinta minimum 50 %, iar in cea siraca nu depageste 10 % (tabelul 111.1). Blocurile mari depisesc ins rareori 10 Uibuc. astfel cit lipsa acestora trebuic compensati prin beton. Obfincrca unci pietre nesortate (anracamente sub 5001 000 ke/buc.) bogate in fractii mari este avantajoasa, cdci prin diminuarea cantitatii de steril (material marunt) ce este usor antrenat de valuri si curenti se redue volumele excavate transportate si puse in opera. Tobeta it Procentajulsorimenelor de anrocemente a carier8 (%) —rewriert Sortiment Siraciin blocuri | Bogati'in blocerl ua ‘aigens) ‘Gratis coisa cet a 310 one 66 150 ae 200 Sa Ey 140) Calitates materialetor din corpul digurilor. Piatra utilizata la constructiile de aparare exterioare trebuie si provind pe cAt posibil din roci tectonice. Se poate utiliza gi calcarul daca satisface condifiile de uzurd, dac& mu este geliv gi are o rezistenfi totala de cel pujin 30 000 kPa (exemplu: calcarul din eariera Ovidiu - Judeful Constanta). Se vor prefera anrocamentele cu 0 greutate specified cfit mai mare si de min. 23,5 kN/m’, pentru a spori gradul de stabilitate la actiunea de antrenare a valurilor i curenfilor. Construct hidroelnie portuare S Realizarea nucleului diguritor. Nucleu! are practic un rol pasiv, de a sustine earapacea, care protejeaza digul. Se impune deci ca materialu! ales simu conduc’ le tasari importante sub efectulsolicitirilor la care va fi supus, sf nu Se fltereze sub actiunes apei, si nui fie prea fragil pentru a se rupe sub actiunea socirilor sav si se wzeze prin frecare, AStfel, se vor putea menfine in timp conde de stabilitate 5 de fittrare. Proporta de goluri int-un masiv de piatri nesortata este de 15+20 % si de 3540 ¥ i cazul anrocamentelorsortate. La stabilirea fonajului tansportattrebuie {imut seama de porozitatea reals, e&ci o supraaprecicre, ca de exemplu de 35 % fat de 20 %, conduce la un spor al tonajului de 20 %. in acest scop se recomanda ffectuarea de cercetiri in cariert, Pentru cconomicitate se utilizeaza ptr nesortaté de pind la 0,5 = 2,0 vbuc. La stabilrea eantitait de material se va fine 8 seama c& materalal mrunt va fi antrenat de valuri si curenf, volumul acestuia ajungind pind la 15-20 % funciie de tipul de eariers. La aceasta se adauga si Pierderile ce apar in timpul furtunilor estimate pentru digurile porturitor din Maren Neagr la 6=10 % din total, Fractiunite sub 1 ke sunt admise daca sunt sub 1% din totalul masei, Fractia +10 kg tebuie estitionata, flind admisibila in procent de 5+10 % din totalul masei, De asemenca, trebuic finut seama de compactarea tmasivatui sub greutatea proprie gia mijloacelor de punere in opera, care pot varia intre 5% si 10 %, sporind astfel greutatea volumicd a profilului teoretic. La stabilirea cotclor mucleului se vor avea in vedere atit taste, care se produc in timpul exccutiei si care reprezinta cca. 2 % din inalhime, eat si cele ulterioare de 152 % din inajime datorith acti de du-te-vino a apei in intriorul masivului $i degradictor colfwilor anrocamentelor ete. Pentru a fine seama de antrenarea materalului marunt, de taste, sbateri de la profil si efectul furtunilor, fata de canttates corespunzatoare volumutui teoretic, cantitatea de pintrd nesortaté. ce trebuie extrasa din carierd poate fi mai mare cu pind la 25 % Aleftuirea unui dig, no poate ff definitivaté fick a stabili gi modul de realizare. In eaz contra, soiufiasdloptaté poste conduce no tehnologie de exccufie greoaie. Se are in vedere posibilitaten de execusie de pe ust, de pe apt sau mixt Execufia de la uscat presupune c& prismal de pir’ nesortatt se realizar prin bascularea materalului transportat auto, Platforma de circulate trebuie 58 asigure deplasarea wilajelor i sf dispusa lao cot suficient de ridicatt pentru a nu fi spalaté de valurile admise la executie. De asemenea, nucleul trebuie si fie acopert imediat eu materiale protectoste pentru a reduce Ia minimum durata de cexpunere la actiunea valurilor, Dacd se aftunté 0 furtund, execufia este opritt si nucleul este protejt provizoriu eu blocur In cazul execujiei de pe api materialele pot fi puse in operd cf cuve ‘manipulate de macarale, procedeu greoi, sau mai indicat prin simpla deversare din salande. Prin deversiri suecesive se pot obtine profilele din figura Il 3, Indiferent de procedeul utilizat, materialul se va asteme Ia taluaul natura, adic Ia o panta cuprinsa inte 3: 5 4:7, respectiv o panté medie de 2:3. Peniru eventuala corectare & pantei profilulu se poste recurge la punerea in ‘opera a materialulsi eu ajutoral cuvetor.11 Construeti de adipotine Rezultd cd in cazul executiei pe cale terestri, taluzurile vor fi cele naturale ale materialului utilizat, iar prin executie pe calea apei se poate obfine © pant diferits de cea a taluzului natura! prin suprapunerea decalata a prismelor realizate succesiv (fig. I1.3b). Se vor avea in vedere de asemenea si toleranjele de execu care in sens transversal Ia adancimi mari pot atinge dimensiuni de metri, in functie si de calitatea materialului si modul de punere in opert. Fig. HIL3. Profile exceuate ew mijosceplutitoace: ‘9 prin deversirisuceesive la profil natural; b~ prin deversir succes ‘elizind un prot voreie cient de cal natura Mantalcle secundare ale digurilor. Acestea acoperi nucleul din piatrd nesortata i sunt alcdtuite din elemente mai mari (blocuri). Pentru asigurarea, stabilitatii straturilor aleatuite din materiale cu granulometrie diferité se impune respectarea regulilor filtrului invers, pentru ca particulele materialului mai marunt stinu fie antrenate de curent prin golurile dintre particulele mai mari. Se va urmiri astfel ca diametrul dj al particulelor mai mari si fie cuprins intre 4 des $i 4 chs al Particulclor mai mici (dupi Terzaghi), djs reprezintd diametrul 2°13 % din particule, fn greutate, cate trec prin ochiul sitei eu diametrul d (fig. IIL.4). Ca o regula practic& se va urmari ca dimensiunile medii ale particulelor a dou mantale suecesive si nu depaseasc raportul de 3 rezultind un raport al arcutttilor de 1/27. Pe de alta parte existenja unui strat inferior, suport, mai compact, conduce ia sporitea subpresiunii care se produce in momentul izbirii valului de dig si care tinde sa disloce blocurile din mantaua superioara. De accea, pentru 0 oarecare siguranfa, se va adopta un raport maxim al greutatilor de 10. produsclor de caver ranvlometsia mantle superioare. Ficcare manta va avea o grosime minima de 1,5+2,0 m gi se va realiza dia 23 rnduri de blocuri mari sau 45 rénduri tn cazul dimensiunilor mici. In cadral unui strat de blocuri, raportul dintre greutatea maxima si minima a elementelor va fi cuprinsa intre 3 gi 5. La stabilirea camtitailor de materiale se va avea in vedere ‘un spor de +10 % pentru abateri de la profil si antrenari in timpul furtunilor, Construct hidrotehnice portware Carapacea digurilor. Carapacea are rolul de a proteja taluzul dinspre larg al digului expus valuritor de furtund, Taluzul interior se va trata similar cu cel exterior avand In vedere elementele valurilor ce solicit aceasta parte, care pot fi gencrate de actiunea vintului pe suprafaja de apa a portului, de circulatia navelor, prin pivotare in jurul capului digului etc, Trebuie avut in vedere gi efectu! lamclor de apa deversate. De obicei, spre interior, in cazal suprafefelor de apa bine adipostite este suficient a menfine ca proteefie una sau dou mantale din blocuti, La actiunea crestelor de val, prin lovirea taluzului de eatre masa de apa ce deferleaza, rezults presiuni foarte mari, adevarate socuri (exemplu; 700 kPa in 1/100 secunde), repartizate neuniform pe taluz, Valurile produe curen{i interior! in masa digului cu efecte similare cu ale loviturilor de berbec in conducte. La retragerea valului, scurgerea se face spre exterior, dnd nastere unior subpresiuni care tind sf antreneze elementele digului Deasupra nivelului apei, taluzul se va realiza pand la un nivel egal cu 1+1,5 indljimi de val din acelasi tip de blocuri ca eel din zona nivelului zero. La. adancime egala cu inaltimea valului unde agitajia scade, panta aleasd pentru zona superioara unde se sparg valurile poate fi indspriti, utilizind aceleasi clemente de protectic sau poate fi menfinutd, dar utilizand blocuri mai mici. La acest nivel se introduce de regula 0 berma (fig. ILLS). Soluti de realizae a carapace: ~neleuj 2~mantale secundare; 3 ~ carapace; 4—bermd, 42 eu berm; b—continud; Carapacea se poate realiza din blocuri naturale, dar in zonele cu valuri de este 5 m, pentru stabilitatea taluzelor sunt necesate anrocamente cu greutiti de Peste 15 t. Intrucit mu intotdcauna se pot objine din carier’ blocuri de asemenea Inirime, este necesar si se foloseasci blocuri artficiale din beton. Acestea se pot confectiona practic de orice marime, limitarea constituind-o posibilitatile de manipulare, Blocurile artificiale eu forme geometrice simple in aledtuirea earapacci, Acestea sunt forme cubice sau paralelipipedice cu lungimea deci inaifimea de 22,5 ori si respectiv de 1,25+1,5 ori. Greutiile pot atinge giteva sute de tone, ca de exemplu la Mers El Kebit, unde s-au utilizat blocuri de 370 t. Stabilitatea unei carapace din blocuri artficiale de forma regulata necesiti ‘greutdti mai mari decat a blocurilor naturale la aceiasi panta si solicitri, Inclestarca Teeiprocd este mai slaba si rugozitatea mai mnie, iar greutatea specifica a betonului de 23.24 kNim’, mai redusi decét a anrocamentelor (26+28 kNim’), PracticIi, Construct de addpastire volumul de blocuti artificiale este de 1,5*2,0 ori mai mare ca al blocurilor naturale, la aceiasi profil Blocurile carapacci pot fi asezate ordonat ~ arimate sau neordonat (pele mele). Blocurile arimate pavewz’ taluzul digului, panta fiind de minim 2:3 pentru a evita un clapotis partial. Prin diverse solugii constructive, blocurile se pot imbina reciproc realizand si un taluz rugos pentru a diminua inaljimea de ridicare a valului pe taluz (fig. 1116). Trebuie avuti in vedere si drenarea apei pentru limitarea subpresiunilor ce tind s& disloce carapacea, previizind unele rosturi deschise sau colfuri tesite, Legitura dintre blocuri si coronament necesita un bloc masiv turnat ppe loc, de forma special& pentru a nu favoriza deversarea valurilor. a 0, cd coin Post ig. I1L6. Diguri cu carapace din blocusi de beton purleipipedice: ‘2 blocur arimate (Constan[a), b~ blocurlagezateordonat (Cove Solo-Panama); ~blocuri de beton de 40 t; 22d de garda; 3~anrocamente; 4 ~blocus de beton 8°16 t; '5~blocuri naturale > 4 i; 6~anrocamente 100800 kg: 7~ncleu din nsip pits, 8 pat din nisip 5 picts Blocurile se pot aseza si suprapus, cu contrapanta de 20 + 30% spre interior, ccea ce conduce la mArirea rugozitajii si a stabilitajii. Punerea in opera a anrocamentclor sub blocuri necesith insd o execujie mai complicata. Din punct de vedere al interactiunii cu valurile, aceasta solufie este asemindtoare cu cea cu parament vertical, trebuind avutt in vedere protectia speciala a fundafiei impotriva afuierilor produse de vitezele mari de fund. in general, aceste tipuri de diguri au suferit degradari in timp. Blocurile agecate neordonat favorizeazi objinerea unei bune porozitati si rugozitifi a taluzului, deci o niai bund disipare a energiei valurilor (fig. 111.7). Constructs hdvotehnice portuare ig. HIL7. Diguri cu carapace din blocur de betonagezateneordonat— ‘Zonguldae (Turis). fn plus, gradul de reflexie al hulei este mult mai mic, iar indlyimea de ridicare a valului deferat pe taluz este mai mied, ceea ce prmite redueerea cotei coronamentului si deci volume de luerdri mai mici. De asemenea, intrfinerea unel astfel de carapace se face mai usor, efci deplasarea unui bloc mu antteneazi dislocarea intregi carapace ca in cazul sjeziriarimate. In prezent aceasta este solufia utilizaté la majoritatea digurlor cu taluzur Sub acfiunea repeat a valurilor,carapacea are in general endings s8 unece spre baz necesitind astfel in timp completa cu blocuri la partea superioard a sarapacei. La aceste Iuerdri se recomandA majorarea volumului total de beton cu esa, 5 % pentru a fine seanta de abaterte de Ia profil, de blocurile ce se pot degrada prin gocuri sau datorta pierderilor din timpul fortniior care pot surprinde executia, fe. Carapacea reazema pe mantale de blocuri de asemenea permeabile astfel ca ctangeitatea digului o conferi nucleul. Blocurile artificiale cu forme geometrice complexe in aleituiren carapacel. Dificultajile de utilizare a blocurilor simple, datorita atat consumului mare de beton cat si greutijilor mari ce conduc 1a necesitatea folosirit unor utilaje de mare ccapacitate gi gabarit pentru manipulare au impus studierea de noi tipuri de blocuri nai eficiente, Studii ample efectuate in special in ultimii 40 de ani au condus la elaborarea nor noi tipuri de blocuri artificiale cu forme speciale urmirind realizarea unei carapace cu o rugozitate si permeabilitate sporits, care asigurt o mai buna disipare a energiei a valurilor, reducind presiunea de dislocare si favorizindI Construct de adapostire echilbrarea rapid ince presiunenhidrostaica in masivul earapacei gi cea variabil din exterior. Una din propritajile principale ale blocuritor antficiate ew forme speciale este capacitatea lor de inclestare reeiproca fn eadrul mantalei, Aceasté conluerare asigurai comportarca cao saltca a carapace in condile de greutateindividualé mai miet deeit a blocurtor naturale sau antificiale de forma rectangulara. In general, aceste blocuri presupun indeplinirea in ct mai bune condifiuni a o serie de aspecte complexe de naturi geometrcd, states, de rezistenf, constructiva si hidraulicd 5 ~ forme al efor cenirs de greutate sf rezemave sporid astfl stabilitateaindividuald forme care s& ofere posibiltii ct mai eficiente de agitare reciproct si conlucrare cu mantaua din blocuri de dedesubs printr-o agezare simpli ~ forme eit mai rotunde pentru a se seduce rezistenj hidranlick cea ce contribuie la diminuares efeetului de erodare de eftee curenfii de apa incBreai ca aluviuni in suspensie; ~nugozitatea maxim a suprafte carapacci pentru disiparea energie valurilor — porozitatea oft mai mare a carapacei pentru diminuareareflexei gi ridicari pe taluz a valurilor. Aparitia in golurle dintre blocuri a curenfilor si vértejurilor obliga masa de apt si se scurga eu vitezA mai mic ati in fazele de izbire ett si de retragere, find astel micsorate forfele hidrodinamice exercitate asupra fives bloc artificial in partes ~ evitarea armavii care creeaz’ probleme speciale de protect impotriva coroziuni si seumposte Incrareas ~ repartiajudicioasa a betonului, eu seetuni mai robuste in zonele cele mai solicitate in decursul confection, manipulél,transportului, puneri in oper’ si exploatiri tehinologi simple de confectionare si manipula. Uiilizarea blocurilor arificile de forme speciale permite adoptaren vnor taluzuri abrupte ale masivalui de anrocamente fick spori cota coronamentului. Rezultatul global se traduce in avantaje economice prin reducerea volumulu total al digului si al consumului de beton si prin folosicea unor wilaje ew eapacitate mai redusa (fig. IIL.8). Principaleletipuri de blocuri intnite in literaturd sunt redate in figura 11.9 si au fost aplicate la mumeronse Iueréri de diguri (i. 11.10), La luraritehidrotehnice din Romania, o larga utilizare o are stabilopodul, bloc asemandtor cu fetrapodul, dar cu o stabilitate imbundtafits prin prevederea ta extremititile picioarclor « ‘unor protuberanfe secundare care conduc tao ineestarereciproct mai bund Un alt tip de bloc eficieat este acropodl, patentat ia 1979 de eétre firma SOGREAH - Franfa, sau corelocu! (paternt USA) care este de forma acropodului dar are muchiile rotnjite, care asigura protetiataluzulai ca agezareintr-un singur strat, apreciindu-se o economie-de beton de 30140 % fas de tetrapori. ‘cat mai apropiat de suprafaya de Construtithidrotehnice portuare 29 La studierea blocurilor trebuie efectuate verificdri privind comportarea timpul manipulatii, punerii in opera avand in vedere in special socucile ee apar in procesul tchnologic si in exploatare sub actiunea valurilor. Importanfa relativa a ruperii unui bloe de volum V se apreciaza prin nofiunea de ,unghme de fragilitate”, yy Ss ¥,+ V3), iar S~ sectiunea rupturii, defini de relayia Ly in care Vj, Vs reprezinti volumele bucdfilor dupa ruptura ( ‘comparativ cu blocurile naturale (G;) sau ew forma geometric simpli (G). Un coeficient Ly cu valoarea micé caracterizeazi un bloc robust, O comparatie intre dolos, tetrapod si acropod cu stabilitate echivalenta Ia o hula nedeferlata cu amplitudinea de 6,0 m a furnizat rezultatele din tabelul 11.2. Tabolal WL ru diverse tipurt de blocut artificial Lungimea de fragilitate Ln po co ipa api Br i Oram Soap =] Tetrapod 08 | Unul din cele patru picioare ‘Aeropod—| 04 [0 probenecid asa Conceptia actual a blocurilor conduce Ia o rezistenfa structuralé relativ sciizutd, odatd cu cresterea miirimii elementului. Aceasta este cauza cedarii unor blocuri inaintate de a epuiza stabilitatea hidraulica. Stabilitatea hidraulict este independent de raportul de zveltefe sau de evidare pentru condifii moderate de degradare. in consecinfA se poate obtine un cchilibru intre revistenja structurala si cea hidraulica, reduedind indicele de zveltefe dati cu cresterea inalfinI, Conconeti de adipostve Cons drotelnic porare Cercetirile de laborator au ardtat ci eforturile generate de impacturi variaza cu ridicina patrata a lungimii caracteristice, de exemplu inaljimea clementului, in timp ce eforturile pulsatorii si statice variaz& liniar cu aceast dimensiune, ceea ce arath importanfa modului de ale&tuire a elementului si alegerit indicelui de evidare. Astfel, pentru blocuri tip dofos cu acelasi coeficient de zyeltete se constatd cf rezerva de capacitate de rezisten, faté de limita necesara, din condifia de stabilitate hidraulic& este mai mare la elementele de 20 t fafa de cele de 50 t (fig. 1.11), Se pot insi realiza blocuri cu aceeasi greutate, dar forme mai robuste, respectiv tun coeficient de evidare mai redus. _& obs ae oa ' a BLOC CU FOOARE gi oc Ne ncKt Temmseoru || i d i 100 a i i , ' Se cane rer aor ‘ouKRIeDD, Tiga PewTacon ‘sTABILOPOD evioah de rvelaeye de 0,32, agezate la ua taluz de 1:15 i i fn tabelul 11.3 se prezintt 0 propunere Fabel M13 | pentru greutitle maxime ale clementelor —Greqtatea maxim elementeir de ses pets natn SS ' Derma diguritor. Adescor leurile [Tigi [Grin mn : op eieeeh eee ors Sum | —_rinborme,ce au efetsablizator prin cre F SHB 30 preeie |Mcal eeienun| nite onesie erme, ce au fect stabil . 30 * trea une pate virtuale ma lie, Dereguta, [EER [9] Fig. ILLS, Tipuri de blocuri artifical ew forme geometrce complexe. bermele sunt dispuse Ia nivelul trecerii de la pis© categorie de material Ia alta, prima find amplasats lao adéincime cel pufin egal cu inilfimea valului de calcul. La aceasta addncime, blocurile din stratul superior al bbermei, pe o grosime de cirea jumitate din insljimea valului vor avea o greutate cel putin egalé cu jumitate din cea a elementelor carapacei de deasupra. In proiecte preliminare, lajimea bermei va fi egala cu aproximativ jumatate din indltimea ‘valului dar nu mai mie& de 2m, De asemenea se va verifica, ca accastlifime s& cuprinds minimum 3 blocuri, recomandabil final utilizarea a 4 blocuri. Grosimea va fi cea objinuta din realizarea 4 dou strturi de blocur. Dispozitia mantalelor in corpul digulul. Constructa digului poate fi reali din mantale etajate, concentrice sau mixte (fig. 111.12). Pentru siguranta digului s recomandi ca minimum o manta si fe prelungiti pe toa lajimea eoronamentuli. 2es0t staat Fig. HL12. Dispuncrea matrislelor in compl diguliz ‘4manial etajate; 6 mantle concentric; {n prima solute (mantalele elajate) care se aplicd tn cazul addncimilor mat cx agitate rede, nivel! eel mai dict al leer stat este situa spre, pore pntmi flecare strat ge detormind nivel minim la care este asiguata stabilttca Pentru o hulk medie. Grosimea flechr strat va fi egall cu cca rezullal din Ajezarea a dout rinduri de Blocuri de dimensiunile necesare pe taluzal dinspe larg. Pentru o mai bund stabiitate @ talucului exterior la nivelul fleet strat ge va prevedea o berm cu Iijimea de minim 3m. Tn cea de-a doua soluje, (mantalele concentrice)taluzul exterior al flectrui strat ests acopeit pe font lafimea de falurul statu urmator eu elomente de categorie superioar. In acest mod se obfine o rezistenfa sporita la actiunea Yalurilor si se recomanda's se aplica in eazul marilor agitate. Se consum inst ‘mai mult material de categorie superioara. De asemenea, se va avea in vedere necesitatea ftir coronamentl exstind permanent rise deversiri valurlo. Intro soluie mixté se adopt prinul mod de execulie pentr parteainfeioard a digulul si cel de al dolea pentru partea superior’. Solatia mit se aplica in general pens digur exeeuate in zone eu adncime mace. Construct hdrotehnice portware Solutile de mai sus sunt in general specifice executiei de pe apa. in cazul excoufiei de pe uscat (fig. 11.13) se realizeaza profile eu straturt concentrice, in care nucleul este acoperit succesiv cu mantale din blocuri. Daca terenul este afuiabil este necesar si se execute in avans un strat filtrat eare nu se poate pune in oper decit cu mijloace plutitoare. Utilizarea tehnologici de lucru de pe apa este aecesara si atunci cand din motive de economic, Ia partca inferioara « nucleului se utlizesz material mai marunt, care pentru asigurarea stabilitait se pune in opert ‘numai pind Ia 0 anumité cota sub nivelul apei Diguri eu exeeuie de In uscat (a) si mixta (6): ‘0~ dig tn portal Constanfa Nord; ~ dig cu suat leant denisp la baz (digul de nord al portalui Zebruge);c~ dig avand la bara material de dimensiuni mici (Ante) Din experienfa realizarii digurilor recente au rezultat 0 serie de tendinte, brivind concepfia generala de realizare, avind in vedere sporirea capacitati utilajelor de santier gi evolutia procedeclor de executie. Inifial, prin execufia constructiei prin faze succesive se urmiirea ca fiecare strat si fic autostabil, cea ce conduce la 0 protectic excesiva. in prezent se caut ca nucfeul din piatra nesortata si ocupe cat ‘mult din sectiunea digului gi s4 fle protejat prin mantale de blocuri care 54 lurmifeasca indeaproape avansarea capului digului, Marile diguei taluzate necesita volume importante de materiale diverse si un program foarte precis al fazelor {ehnologice succesive. in acest sens este necesar si se avanseze rapid, atunei cand onditile naturale sunt favorabile, prin aceasta diminudindu-se durata totald de exccutie11 Constr de adpostire ppe timp nefavorabil, situatie in care apar pierderi de materiale antrenate de valuri. De asemenea, in caz de anunjare a furtunii, capul in avansare al digului trebuie rapid protejat. Pentru reducerea duratei totale de execute, realizarea pyri inferioare a nucleului se poate face numai cu ajutorul mijloacelor plutitoare, din material 4 m) se pot adopta aceleasi reguli ca in exzul rareelor slabe, dar uneori se obfin dimensiuni insemnate ale amprizei digului. Se poate insi adopta, pomind de la nivelul mediu al mareei, un coronament masiv cu parament vertical sau cu 0 ugoara inclinare a paramentului, Calculul acestui masiv so efectueaza prin metodele aplicate la digurile verticale mixte. Legatura intre coronamentul cu parament vertical si blocurile carapacei trebuie si fie bine protejati prin beton monolit sau prefabricate de greutate sporitt, pozate ju 111.2.1.10. Proiectarea digurilor de addpostire Sarcini care actioneazA asupra digurilor de adipostire Pentru constructiile de adapostire, sarcinile cw acfiune permanenta sunt generate de greutatea proprie si a eventualelor construcfii de pe dig si actiunea hidrostaticd. Sarcinile cu acfiune temporard, de lungd duratd sunt ecle produse de depozitarea mirfurilor, functionarea echipamentelor tehnologice de manipulare dacd digul are rol si de constructie de acostare. Cele cu acfiune temporardi de scurté duratdé sunt: solicitécite din valuti (presiune, subpresiune si curenti), din nave, daca este permis& acostarea si din ghefuri. Acfiunile excepfionale sunt ecle datorate cutremurelor, valurilor cu posibilitatea de aparitie mult mai mica deoat cea de calcul, gheturilor catastrofale, tasirilor gi variafilor de temperatura ete. Solicitarea specifica pentru digurile de adapostire este aceea prover acfiunea valuritor. Pentru efectuarea caleulelor corespunzitoare fiectreia din starile limita de utilizare gi de rupere este necesar sii se determine tn prealabil caracteristicile valului de calcul. ainMk, Construct de adaipostre iniltimea valului Hy penteu caleulul stiri fimité de utilizare « unui dig vertical va fi egal eu Main, feprezentind zecimea superioart a inalyimii valurilor A, determinatt prin metoda trecerit ascendente prin zero, care nu este depasitt ddecat 0 singurt data pe durata de revenire, iar pentru un dig cu taluzuti so’ va considera valoarea H,. Intlfimea valului H, pentru caleulul stdrit timitt de rupere este egali cu Indlfimea maximal’ Huge €8°0 Se poate observa o singuri data in cursul unc perioade de 1,5 + 2 ori dura de revenire. Se accept hula decenal,adiea furtuna ‘maxima care pe durata perioadci de revenire are o valoare medie (in sens de probabiltate) de 10 ani; valoarea acestor caracterstici pot fi obfinute prin prelucrare statistic, prin inegistrarea hulei pe o dura suficient Trebuie avut in vedere de asemenea 8 problemele de sigurant se pun diferit in funotie de tipul digulu: vertical, aluzat saw mi Valurile mir actioneazA asupra construcilor costiere sub dow forme: prin intermediul nei serii de evenimente de excepjie (furtnile), care reprezinta intervale reativ seurte de solicitare de maximé intensitate si prin fondul continu de agitatie de intensitate mica i mijlocic. Hfectele acest acfiuni imbritigeaza 0 ssimf larg de aspecte, de le depasitea sarcnilor admisbile si pierderea stabilitiit Construcic, pnd la aparitia i timp a zur, imbitrinirii matcrialelor si sectiunilor constructive, cu degradiri cumulative care conduc 1a slabirea calitijilor de rezistenf si functioalitate ale lucrivilor. in prezent, metodele de calcul al digutlor se bazeazA pe selectarea cvasiarbitrari, din inregistriri sau prelucriti de valuri atagate amplasamentului respectiv, ale unor iniimi de val si perioade semnificative, la care structura trebuie ef reziste. Dar adevarata stare de agitaic @ iri, cea cu valuri reale, este prezentatt de succesiunea aleatoare a unor valuri de forme diferite, cu inalimi, perioade si lungimi diferite, Pentru a evalua gradul de economicitate’ al lueracii, idenificdnd rezervele de rezstentS ale acesteia ta condifile unorsoliitri realiste de valuri, se impune adoptarca unei ndi abort, de tip nedeterminist, acceptind idcea general a admiteririsculwi de cedare a unc struchri pa duata ei de vas, tin ind seama de axpectul probabilistic al factorlor intervin in aprecierea comportiii in timp. Pe lingh acest .crterin al riscutu” este necesar a se avea in vedere si un ,crteriu al oboselif sructuri, prin care 3¢ aprecieazi modul de comportare in timp a construciei sub acfiunea. practic continud a valurlor eu diverse caractristici si asiguriri. Utlizarea acestor criterit oferd o caracterizare mai completa a factorilor de actiune, o mai bund misuri cumalisitefectelor in timp, precum si posibilitatea evaluiri riscului i estimarea cantitativa, antcipatva, a eventuatclor daune. Rezolvarea. acestei probleme de optimizare, presupune acceptarea nor ‘mecenisme posibile de cedare a digului sub actiunea valuilr. Pentru a putea determina siguranfa strucuriitrebuie mai tntdi cunoscute Incireirile si difertele moduri de cedare. De asemenea, tebuie finut seama de modal de solictare al blocurlor ce alttuiese carapacea. Soliitrile pot fi: statice (erevtate propre, tsi ale strturlor suport, depasir sub efectlsarinilor dinamics) | | | consrwtthidrotonice portuare 55 00 ae Unele coaste (de ex, Olanda) sunt partial protejate de dune de nisip. ~roruesduneor devotes profs mpl cunt aur de furan nedeferats spent paral de poetsrfl daz tala ae vel ake do tnd cantons Fig. HIL33, Tipuri de srvetur fa funetie de H'/ AD. Mecanisme de cedare a structurii digurilor cu taluz. Urmirirea comport {in timp a digurilor cu taluz a pus tn evidenyi o serie de mecanisme de cedare a structurii (fig. 11134) a ciror particularitate depinde atat de aledtuirea constructivi a digului si de gradul de asigurare avut la dimensionare, cit si de caracteristicile valurilor. Aceste codari sau manifestat predominant sub unul din urmitoarele aspecte: = alunecarea mantalei exterioare, cind forjele depayese rezistenta de frecare dintre blocuri gi suportul lor. Alunccarea este favorizati de forjele normale pe taluz, dirijate spre exterior. Prin aceasta se pot produce destrimiiri ale carapacei, uncle blocuri nu mai conlucreaz’ cu cele aliturate, find mai ugor antrenate, iat nivelul protectiei coboari, cea ce permite deversarea valurilor, cu efecte defavorabile asupra coronamentului si taluzului interior. Prin spafile mari create intee blocuri, in anumite zone, pot fi extrase elementele mantalelor secundare; Fig. HLM, Mecanieme de cedare a digurilor eu taluzurl = stiltarea $i distocarea individuald a blocurilor din manta, aunci cand forta perpendiculara pe taluz, dirijata spre larg depageste componenta greutatii individuale gi a inclestarii cu blocurile adiacente. Aceste fenomene se produc $i ‘ind sectiunea nu dezvolta rezistenja necesara impotriva forfei paralcle cu taluzul si dirijatl spre coronament. Blocurile sunt impinse gi rostogolite peste dig. Dalele masive previzute pe coronament oferi o capacitate de rezisten{a sporitd in astfel de situa: antrenarea materlalului mirunt din mantalele secundare sau nuclew prin golurile dintre blocuri, atunci edd nu sunt respectate rapoartele dimensionale, eeea ce conduce Ia deformarca carscpacei, cu efecte negative asupra stabilitatii celementelor individuale, precum si la subspilarea dalei de coronament, care rimine astfel firs suport, fisurindu-se si transforméndu-se in clemente de dimensiuni mai reduse ce pot fi antrenate de valu = distrugerea taluzului mai slab protejat dinspre acvatoriu, ca urmare a deversiitii intense si de durata a digului, antrenand regresiv materialul din corpul digului; = intrarea in oscilayie a blocurilor datoritit rezonantei cu acfiunea hulei, fenomen ce poate conduce la fisurarea si ruperea blocurilor a cAror capacitate de rezistenfi scade la nivelul unor blocuri cu forms simpla; ~ solicitarea extrem de puternicd a zidului de garda al coronamentului, avand paramentul vertical, ceca ce poate conduce la dislocarea acestuia; = pierderea stabilitagit generate datorita caracteristicilor defavorabile ale ‘materialelor componente sau ale terenului de fundare; ~ afuierea terenului de la piciorul taluzului, afectind stabilitatea bermei, ca suport al carapaceis = antrenarea blocurilor din berma ca urmare a greutdii insuficiente a acestora Ia nivelul la care au fost amplasate, ceca ce conduce Ia alunccarea ccarapacel Realiziri relativ recente de diguri cu taluzuri din anrocamente in amplasamente expuse gi adincimi mari ale apei sau facut uncori prin adoptarea unor profile cu panta abrupti in scopul reducerii volumului lucrarilor, uilizand in consecinpi elementeIM Construct de adipostire prefabricate de mari dimensiuni pentru realizarea carapacei, Analiza accidentelor inregistrate Ia aceste diguri araté c& nu s-au luat in considerare urmatoarele aspecte = rezistenfa relativ limitata a blocurilor mari, cu forma geometric complex, ceea ce aduce de fapt o restrictie tn utilizarea inferioaré condifiilor impuse de ilitatea hidraulica; valului de calcul in special in zonele cu api adénc& si relief mai complicat al fundului mri ~riscul deosebit de mare de depaire a solicitirilor de caleul daca structura este proiectat pentru o stare a misii corespunzitoare unei perioade moderate de evenire a fenomenului (mai mick de 100 de ani); — cedarca foarte brusca a taluzurilor abrupte protejate cu blocuri de forms ‘complex nu numai in cazul inceperié ruperii elementelor individuale de protectic, dar $i In caz de depiigire a deplastrilor moderate a clementelor intacte, 2 — mont constautr PROFIL GEGRADAT Fig. 11.35, Digul portlui 1~realizat ini; b~ dopa refacere ines~Portugaia Analiza accidentului inregistrat la digul portului Sines - Portugalia (fig, 1IL35) ca urmare a furtunilor din 1978 si 1979 a pus in evidenfi o serie de aspecte ale interactiunii cu valurile a carapacei din blocuri tip dolos, precum si ale comportarii blocurilor. Cauza principala a degradatii digului a reprezentat-o depisirea initimii valului de caleul (Fs = 11 m cu asigurarea in timp de I %) in conditiile specifice ale zonei. Pentru refaccrea digului s-au utilizat blocuri evidate de 90 t, la un taluz ce urmireste profilul format dup’ degradare. S-a verificat ca raportul fntre faaljimea valului ce produce degradiri acceptabile si a celui de distrugere completa este minim pentru dotos de 1,1°1,2, fafi de 1,41,5 pentru tetrapozi st 1,7 pentru anrocamente naturale, in timpul ‘oscilatilor puternice; solictirile din socuri amplificd eforturile statice | Consrucihidrotehnice portware datorate inclestirii reeiproce, producdndu-se in consecingl ruperi ale brajelor. S-a constatat si faptul c& valurile cu perioade lungi conduc la curenfi puternici in golurile dintre blocuri, care exerciti forte hidrodinamice importante ce contribuie la dislocarea elementelor individuale. Pentru definitivarea alegerii sectiunii digului in ‘condiiile concrete ale unui amplasament sunt necesare studii pe model care s& pun’ in evident posibifitatea aparitici unora din mecanismele de cedare amintite mai sus. Probleme ale interaefiunii valurilor eu digurile taluzate, Pentru determinarea acfiunii valurilor asupra constructiei de adipostire, se va fine seama atat de actiunea direct, cit gi de influenta digului asupra caracterului si paramettilor cimpului de valuri. Sunt posibile urmitoarele cazuri de interactiune « valurilor cu construcfia: disiparea energici valurilor in interiorul construcfiei, spargerea valurilor pe taluzul impermeabil si reflectarea de etre constructie. Gradul de reflexie al taluzului creste cu mrimea pantei taluzalui si micgorarea curburii valului. Rugozitatea si permeabilitatea taluzului micsoreazA capacitatea de reflexie a acestuia, Cu edt este mai mic gradul de reflexie x = Hr / Hi, cu atat este ‘mai putemica deferlarea valului (Hr - inilfimea valului reflectat; Hi - indlyimea valului incident). Practic se considera c& efectul de reflexie este important dacd r > 0,5; daca r < 0,1, reflexia nu se ia in considerare. In cazul unei reflexii mai reduse 0,5> r> 0,2 sau dact lipseste r < 0,2, valurile deferleaza cu putere pe taluz, creasta se ristoama si formeaz4 un vértej ca un value. Acesta produce o lovituri puternicd, stropi de apa plutesc in aer, iar masa de apa aruncat ured pe taluz. Cu cit taluzul este mai abrupt, cu att mai energic se produce deferlarea valului. La taluze foarte line (m > 10) valurile pot deferla de citeva ori, de fiecare dati pierzind o insemnata parte din energie. Ultima deferlare este mai putin intensd, dar fn zona fiecdrei deferliri, pe lungimea taluzului acfioneazA insemnate viteze de fund. in cazul unei rugozitati si permeabilitdti mari a taluzului, viteza pe taluz. gi inkljimea de ridicare este mai mica decat in cazul taluzurilor mai netede. Prin micsorarea adancimii apei pe taluz creste energia specific a valului gi se produce o redistribuire a acesteia. Ca rezultat, particulele de ap& din creasti au 0 vitezi mai mare, Datorité efectului de frénare'a migcdrii prin actiunea fundului, profilul valului devine asimetric, panta frontalé fiind mai abrupt. Coborand de pe taluz, cureutul de apa al valulut precedent sporeste asimetria valului, modifica directia misoarii particulelor de lichid de pe creasta care se indreaptd spre taluz. Pe taluzele abrupte, distanfa parcursi de val este limitat&, de aceea, in momentul deferlitii nu are o asimetrie pronuntati, aportul principal avandu-l interceptarea curentului invers de ap ce coboara de pe taluz. Pe taluzurile line, rolul principal in deferlarea valului il are efectul taluzului ce produce asimetria valului, intalnirea cu ccurentul invers de ap& aviind un rol secundar. Zona de distrugere a valului o constituie portiunea dintre locul unde se rupe creasta valutui si cel al intalnirii cu taluzul. Aceasti zoni este astfel limitata inferior de adancimea critica (¢,) care dupa G.D. Hashachih este: Ly ltm? d,, = (0,47 +0,023: ama unde H, L sunt indlyimea gi lungimea vatului.I Construct de adipostire Pentru valuri cu o curburd de 0,02 la 0,14 si pentru o inclinare a taluzului m= 1,5#5 adincimea critied are valoarea de 0,4 171,7 H. Pentru valori uzuate ale curburii valutui de 0,04+0,06, adancimea crtick va fi egala cu (0,9+1,2) H. Vitezele de fund crese pe masura apropierii de mal a valului. Cu edt taluzul este mai abrupt, cu atit este mai scurt drumul valului pe care se disipeaz& energia si prin aceasta creste si intensitatca actiunii valului asupra fiectrui element. Acfiunea valului este mai putemica tn zona in care aceasta izbeste taluzul, adie8 aproximativ {in zona nivelului linistit al apei. Astfel, mrimea clementelor de protectie ereste de Ja fund spre suprafati. Deasupra zonei de izbire a valului, caracterul protcctici determina viteza de ridicare a apei. De indlfimea de ridicare depinde cota ‘coronamentului gi alcatuirea constructiva, Totodata nivelul de urcare a valului pe taluz (Ru) este utilizat pentru a aprecia posibilitatca de deversare a srecturi sau de trensmisic a oscilajilor prin corpul digului. Nivelul de coborare (Re) poate f fol protectici sau de pozitionare a unei berme. inaifimes de ridicare pe taluz a valului cu asigurarea de 1 % si incidenja normalé, in cazul adancimilor in fafa constructiei, d > 2 Hiss se poate determina (Gupa normele rusesti) cu relajia: Flay = hy hy oy Hy, pentru stabilirea nivelului inferior al fn care: ka, ky, hy sunt coeficienti de rugozitate gi vitezi a vantului ce se determink din tabelele IIL $i IIL8, respectiv figura 11136, Hye indlfimea valului cu asigurarea 1% Hr sg~ inaljimea valului progresiv la adincimea d > 0,5 1, cu asigurare de 1% ig. 11.36. Determinarea coeficientali «2 valor penieu x= 0,13: b= valor pent m = 340, —— on Fabel 1.7 Vatorit costcentutt Tipul protect | Rooritatea road "ruta apni by Dale de Beton 3 | oy a9 005-001 os 09 07 005 035 a1 as 202 035 Observaie. Valourea rugozitat Ase va lua egal co diametrul rmediw al parcullor sau bloearlor din satu do protect in cazul adancimit in fafa constructiei d < 2 Hixq coeficientul k, se va determina din grafcul din figura T1136 adoptand valorle din parantez8 pentru Tabelul HL YVatoaren coofcientalat hy 35 16 1 33 10 08 06 Pentru valuri cu alte asigurari, rezultatul obtinut cu formula de mai sus se va 1ultiplica cu coeficientul & din tabelul III. Daca valul se apropie de dig sub un unghi de incident #7, valorile de mai sus se vor multiplica cu eoeficientul ky din tabelul 11.10. Tabelul UL ‘Vatoaren coefcientatl k ‘Asigurare (=) on t z>s | |» | 3 K Lt 10 | 096 [ast | oss | 076 | 0.68 Tabet 10 Yatoarea cociciontulei ff i) ° 1 |» | 3 | | 50 Kp 1 098 | 096 | 092 | as7 | 082 | 0,76a 1, Construct de adapostire Dupa normele curopene nivelele de ureare si coborire a valurilor Ru gi Re se pot determina prin relatii empirice, deduse pe baza unor incercari de laborator (Laboratorul Delft Hydraulics - Olanda) realizate pentru taluzuri netede gi cu pant uniforma, precum si pentru carapace de protectie a taluzurilor din anrocamente (De Waal, Van der Meer - 1992). Aceste relatii simple se bazeazii pe un parametru € ce caracterizeazi modul de actiune a valutilor (ridicare, coborare, deferlare) denumit ,,parametrul de spargere” sau ,,numdirul Iribarren”: Ke TT ‘in care. ceste unghiul taluzului cu orizontala; 2H 7 se ~curbura valului ‘A, inditimea valului semnificativ; T ~perioada valuluis L,—lungimea valului in apa adanca. Numérul /ribarren poate corespunde perioadei medii (,,) sau perioadei de vart (,) & valli Coincidenfa sosirii valului ce deferleazai cu cel descendent in eel mai de jos punet, producéind solicitarea dinamic& maxima, corespunde unei valori € cuprinsa intre 2 si3, respectiv 2.5. Formula de baza pentru calculul indiimii de ridicare Ry, a valului pe un taluz neted, pentru probabilitatea de 2% este: BM ae Car Bey Cooficientul A si constanta C au valorile A= 1.6 si C = 0, iar limita superioart M = 3,2 (pentru &, 22). Pentru aplicarea formule in alte situafi , trebuie luafi in considerare factori care si exprime influentele rugozitifiitaluzului, prezenei bermei, adaneimii mici si oblicitaitincidenfei valul Cele mai mari diferente datorate tipului de taluz se obtin in cazul 1<&, <5, iar pentru &, > 6+7 pentru taluzuri netede sau rugoase se obfin valori apropiate. fn cazul faluzurilor rugoase, valoarea indlfimii de ridicare a valului Re ccalculatt cu formula de baz (pentru taluz neted) se afecteazd cu un factor de reducere ¥, prezentat in tabetul JIL.11 (pentru £, > 3+4). zs iscsi pice tt Consrtithidrotenlce portuare _ 3 Fabel 10.11 ‘Vatori ale factorulul de reducere v,datora rugoitiit “Tip de acoperire a taluralal ‘Netelaimpermeabila(inclusiv asf blocuri de Beton neteds) loser de pia, prise ew bit, morta Tab eu lungimea de 0.03 m arb pe araila a Oas-09 ‘Dale de beton, blosur de basal, granit 085-09 ‘Beton mos 5 Un stat de narocamente 8 ‘Anrocaten te, Fixale cu mortar de ciment O75-08 Saltle din gnbioane ex picts 0,70 Pete Fotunde, moloane agerae amesioca 00-0, ‘Un stat de piatra pe baza impermeabia (HD. 055-0.60 | ‘Anrocemente ia veac eu grosimen > 2D si 1/D= 153 05055 ‘Dw sou mai multe 05 ‘Tetapori 05) fn cazut talucurilor rugoase, cu éarapace din anrocamente, indltimea de ridicare a valului depinde de permeabilitatea P a structurii, Permeabilitatea P fiind definita ca un factor, are valoare limitaté P = 0,1 pentru o structuré cu aucleu impermeabil si carapace din doua randuri de blocuri gi P = 0,6 pentru o structuri permeabilii omogend numai din antocamente (fig. 11.37). ZO paina-s2 ‘Bax = nro nominal a locator din ania Day dametul nna al mate ry Disc = lamatul noma in mia aes te Fig. 11.37. Factorl de permesbiitate Ppentu dfeite structPomind de la valorile &,, , formulele de calcul sunt: Ry [Hy = my PEBLEY Eq <1, Ru/Hy=Bem pentru Ey > 1,5 R,{H,=d —valoare maxim’ limitd la structuri permeabile (P > 0.4) Valorile coeficientilor a, b, c, d sunt prezentate in tabelul 111.12, find determinate pentru diferite niveluri de depasire a probabilititil, IL Construct de adipostre Constr hidrotehnice portware Pentru determinarea nivelului de cobordre R- a valului pe un taluz, se 111.38. Parametr, utlizeazd o formula de acelasi tip ea formula de baza pentru R,, corespunzatoare Pag TL38,Faioer taluzului neted: cc de dig Rez / Hy = Ay +C cu valorile A = 0,34 si C=-0,17, iar M= 1,5 pentru E, > 4. es Tabet. 12 Consecinfel dept debt erie de deversare Vator oefienlr a,b, 4 Tip ae Greaaje 7 een a erattacveas| vice | Cee | aca = Probable, 7 0 = @ Tipe | Pevcot | Degiaint | Deg chiar | Degadi iar 7 = = as | | son |e sete | Pate | patina H LoL O48 Bis vtesle complete | Degrade 2 0.96 046 197 q| ™ platformetor 5 a6 on 6 i nepogjate ogi dak i a7 oat 14s 7,” Poa a 3 Gel wenieais) [or oa 135 sstenepogi 50 nivel med a7 om on _ Dogri dact comme 2 Pentru a tine cont de efectele permesbilitaii (P) a structurit si curbura i este nero valurilor (S) se aplica formula: 3] 4 Fark degrada tetseas 3 Tapa de coat, | Depa Raye/ Hy = 2,1 igo —1,2P 15 +1 50° . |i ipsa de | dar fir priol | minor ale : ; oo | sguraait [Uneasta | nsaltr act niveluile extreme de ridicne « valuilor pe taz depigse nivelsl | | femme | ‘mena | net coronamentului, se produce deversarea valurilor peste diguri | 5 math Tad Fara degmdiri In proiectae se poste accepta un provent scizut al deversri fri consecinle 001 FSiguana epradti pentru structura sau pentru exploatare. on || oo ‘Aceasta se poate realiza prin dimensionarea structurii transversale astfel vieaole 7 neat debitul mediu deversat q si fie sub valorile ‘schematic in tabelul IIL.13. Pentru calculele se utilizeaza o valoare adimensionald a debitului Sam acceptabile, prezentate 4 Oe Formula de baz8, pentru calculul valorii adimensionale a debitului deversat 2, corespunzatoare unei perioade de virf si pentru un saluz neted este: Op aa-c48) unde: R; = (d—A)/H,-J3,]2R este parametru adimensional de iniltime liber;a I. Constructs de adipostire H,—toajimea valului semnificativ; ~ inalyimea diguluis ‘h—Indlfimea apei in faa digului (fig. 11.38); §,—curbura valului- 2ni7,/27? ; 4, byy ~coeficieni fn cazal valurilor sparte £ <2, a= 0,06; & ‘In cazul valuritor nesparte &> 2, a= 0,2; b= 26. Coeficientul de corectie y < 1 este similar cu cel de reducore al indi tidicare pe taluz (tabetul II.11), si tine seama de freearea pe taluzurile rugoase. Pentru Iuarea in considerafic coronamentului pentru calculul debitului deversat se poate utiliza formula: = a{[(a-a)/11, JSPR)" Jn tabelul 111.14 sunt date valori orientaive pentru coeficienfii a si D in functie de sectiunile digului din figura 11.39. Jn general valorile Q' se pot considera mai mici de 10*. abel 1.14 Valorie ceteentor a,» seejtume | fntizaretatuz | Bo/Hy . » ig Ta 2a 4 12 is iss10" 230 260 | 28-10" 2.68 7a Selo" 3ui0 Ae 133 18 Sani 265 7.80, Se 265 a orig 16m 107 3.18 © OAT sae 331 D 2 1.6533 1,010 282 Cota superioara a digului: aceasta se stabileste fat de nivelul maxim al apei, ludnd in considerare actiunea valurilor cu o asigurare de 1% la care se adaugi o garda de siguranfi a, conform relajiei: z = Hiy + a. Garda de siguranfa deasupra indljimii de ridicare a valului pe taluz este egal cu 0,1 din ‘inalfimea valutui de calcul sau 0,2H in cazul unui parament vertical. Daca cota coronamentului este mai micd este posibild deversarea peste dig a valurilor inalte, cota fiind stabilita in functie de gradul de agitatie admis in interior si gradul de protectie adoptat pentru taluzul dinspre port sissies cuii a acne ii Construct hidrotehnice portare a fn cazul prezenfei unui zid de garda, se recomanda ca taluzul s& se ridice pind la inaljimea egal cu cel putin 0,7H:s, deasupra nivelului maxim, in fafa zidului de garda, mentinnd o berma cu Latimea de (0,5°1). Tabelal 1S ‘Vatoarea coeficientulut ke Curbura valului,#7E [10 ise amiooies es ae [tas ke T ns [ ia) tas ae Fig. 1.39. Seojunitestale de Amint si Franco (1988) ‘51 de Bradbury si Allsop (1988). Presiunea valurilor pe taluzuri: pentru inclinari m cuprinse intre 1,5 si 5, si imbracdminte din dale de beton presiunea se va determina in conformitate cu figura I11.40,a. Valoarea maxima a presiunii este: Pr = ky ke -P2YH , in care: k, = 0,85 + 4,8H/L + m(0,028 ~ 1,15H/L); k.—coeficient determinat din tabelul 111.15; ‘P2 ~ valoarea relativi a presiunii maxime conform tabelului IIL.16 ce actioneaza Ia adancimea Zp. +L (1-yam Fi)(4 +8) Lm L A=H{0,47+0,023 ( 7 #) B =H[0,95-(0.84m-0.28 Ordonata Z; corespunde inalfimii de ridicare a valului pe taluz,on ML Construct de adipose Tabet tis rea prsnt eaves : Gai] eesi oo as Bo 05a 37 | aap as pan pis Dae Liss [ inne vata oy figura 111.40 se determing cu relafiile: 1 = 0,125L; [5 =0,02651; ly = 0,0325L; 1, =0,0675L sub dalele de protectie a taluzului se 1. ky. By. Hunde B se determin’ din figura 11.40... b. "AERA ea ort) Fig. HL40, Presiunea vlurilor pe taluzuri (2) si subprsiunile sub dalle de proteotie s tluzutu (b), Actiunea valurilor pe taluzurile cu 0 permeabilitate mare nu mai are caracter de lovitura gi este de céteva ori mai mic decat pe taluzele compacte avind aceiagi inclinare (fig. 111.41). Fig. HILA1, Caracterul presiuni vlurilor pe paramentul diguritor eu taluzur (ate de laborato: ‘2 protectieimpermeabilisb ~protectie cu blocui; 11 modetul taluzula impermeabi; 2~ osilograma presivilorpetaluzulimpermeabil, ‘3 modeluldiguui din anrocamente; 4 ~ oscilograa presi pe taluzul din blocur; hue de tin, | | Construct hidvotolnice portware o Dimensionarea elementelor de protefie « talucuritor, Rezutatul solicit din valuri depinde pe de o parte de alcaturea constrctiva a digului greuttea individuala a blocurilor carapace, densitatea acestora, panta, permeabillatee mantalelor si a nucleului, poztia bermelor etc. si pe de alta pare de parametil Hidravlii ca fntljimen valului, diecfa, perioada, duratafurtumi, adncimea ape, evolujia fundulut marin, Relatia dinte aces parametr pentru dimensionares carapace face obicctul a numeroase formule empirice sau semicmpirice. Coa mei tare part formuletorse refer la fza de incepta degrada ar altele le faa de degradare. In formule se face apel Ia coeficienti determinafi experimental. In tajoritaca formulelor grewtatea blocurilor este determinata tn funeie de inilfisnea valului la puterea a toa, excluzind isi perioada care totusireprezin un element important fn eazul solicitor dinamice. Una din formulele cu larga utlzare este cea cuprinsa in normele americane (formula Hudson): tee Ks-Kp(S, =I) ctgo. unde: 17 este greutatea fn kN a blocurilorindividuale din prima manta de protectie. Dac mantaua este alcatuita din dod straturi de blocuri naturale, sgreutatea blocurilor din primul strat poate fi cuprinsd intre 0,751¥ si 1,25W cu cca. 50% din blocuri cu greutatea mai mare ca ¥. Reparti greutitlor trebuie sh fie cit mai uniformA evitind formarea de zone numa cu blocuri mici sau cu blocuri care s8 depageascd exagerat nivelal mediu al planului taluzutuis ‘Yy~ wreutatea specific’ a blocurilor in kN/m"s H~ iniljimea vatutui de cateul, ia mets ‘5,—raportul dintre greutatea specifica a blocurilor si cea a apei (S, = ts/'Y»)s Yor~ groulatea specific’ a apei; pentru api dulee 9,8 kN/m’; pentru ap de mare 10,047 KNim’s ‘Kp~ coeficient de stabilitate care depinde de forma si inelestarea blocurior, ‘modul de asezare, tipul valului, unghiul de incidenti al acestuia, ‘grosimea relativa a mantalei, natura suportului etc. (tabelul M1.17). Ks ~ coeficientul de siguranti care se determina in functie de gradul de aproximatie al datelor asupra caractersticilor vaturilor, de procentul de pierderi admis pentru blocurile din carapace, de calitatea executici, de modul de respectare a granulometriei blocurilor naturale din stratul suport al carapacei, avand rol de filtru invers, de vulnerabilitatca la rupere a blocurilor de protectie ete. Valoarea coeficientului de sigurant vvariaza tnire 1,0 si 1,5 dar poate ajunge si la 2,0-2,5 in functie de gradul de cunoastere al elementelor menfionate mai sus, amploarea studilor tcoretie si experimentele gi experienya inginereasea a proiectantului ia de mai sus se aplicd tn toate eazurile in care coronamentul digului este suficient de ridicat pentru a limita deversirile masive. De asemenea, se0 ML Construct de adipostie recomanda ca panta taluzului si mu fie mai abrupté de 3:4 sau mai lind de 1:5. In ccazul utilizar unui sortiment de blocuri neuniforme se poste aplica reat: wi kn (5, =Nrelge Wo Wag reprezints greutatea a 50% din blocuri. Greutatea maxima a blocurilor este de 4 Ws iat cea minima 0,125 Wap. Valoarea tui ky pentru un procent de degradare de 5%, este de 2,2 pentru valuri deferlate si 2,5 pentru valuri nedeferlate, Se recomanda utiizarea acestui gen de protectie mumai in cazul unui val de calcul cu indltimea mai mie& de 1,5 m. Peotru intlimi mai mari se vor folosi blocuti cu dimensiuni uniforme. Valorile din tabelul 1117 privind coeficientul Kp sunt stabilite pentru criterul de nedegradare,respectiv procentul de pierderi D = 05 % avand in vedere valul de calcul H » ffs. Pentru valori mai mari ale procentului de degradare se objin indltimi mai mari de valuri. In acest mod, {indind seama de frecventa de aparitie a valurilor eu diverse indlfimi se poate determine costul anual al tntrefinesi digulai in funcfie de procentul de degradare admis. in tabelul 118 sunt date valorile raportului H/Fiy in functic de procentul de degradare a taluzului pentru diverse tipuri de blocuri de protectie asezate in dublu statin scetiunea curent& a digulu, ‘Mo reprezinta inglyimea valului de calcul corespunzitor unui procent de degradare de 0*5 % considerat ca criteriu de nedegradare. Daci se admite un procent de cAderi ale blocurilor de protectic de numai 0 ~ 1 %, coeficientul de stabilitate se reduce de 1,5 * 1,6 or ‘naltimea valului de calcul depinde de nivelul riscului admis. Dupi normele germane se admit valorle din tabelul II.19. Rezulti ci fata de eforturilestaice la care sunt supuse blocurile, capacitatea de efort reziduald este relativ mai mick la clementele prefabricate cu dimensiuni ‘mai mari, existind in acest sens limita de utilizare a blocurilor respective. {in orice caz, dac siguranfa lucrri tebuie si fie dcosebit de mare, indimea de caleul va fi egald cu dublulfaslfimii semnificative Hy. fn determinarea verse asiguriri se vor avea in vedere relate: Him = 0,63 Hn; Hino= 1,37 Hiss Hynoo = 1,67 Hs. Asiguearea in timp va fi de 1/50 sau ‘1/100. Pentru alegerea asigurarii valului de calcul se va tine seama de tipul structuri solicitate, definiti ca rigid, semirigid& sau flexibild, Pentru structuriigide”, Ia care degradatile pot fi bruste si de amploare se recomanda valoarea Hino; pentru structuti ,semirigide” ca celulele de palplange valul de calcul va fi cuprins intre Aino $i Hinoo; pentru structurile ,flexibile” ca de exemplu digurile de anrocamente ‘se vor adopta valuri cuprinse intre Hs $i Hino. Selectarea valului de calcul trebuic sf fin seama de gradul de degradare admis, asociat cu costul lucrarilor de intrefinere gi reparafii, disponibilitatea materialelor de constructie gi a utilajelor, certitudinea datelor privind valurile Tbe 17 Valoara coefclentul de sabltate Ko ~Gritrin de wedegradarepdeversil minore ale digulal ae Sectane curent Cap dig 1 proteeiel|straturi | Mod de Panta es ‘tn | ayezare | _ Yel y: va | va | rante manta deter |nedefra| deter | nedetetat| “UAE |Biocur anaale Pactede formaronnas| 2 Jean 2 | 24 | ar | a9 | asso |-netode forma rotioat | >3 |nearnat| 6 | 32 | 14 |-coironse | 1 nearanjat | a | 2 [Pesimrense | 20 |rearmat| 20 | 4 | 9 s 7 : 7 16 2,0, is 30 calaaas | 53 — roar zt [-eauonse | 2 | "speci Fa [alums 2 | fpecal 7 50 is re 2 nearanjat] 7,0 80 45 20 |Quadripod 35, 30 ~ a 83 1s river 2 |rearcia| 90 | 100 | 78 20 é9 30 % 20 Dotos 2 [ocamaje Hy 29 cab medial [2 —|reaanat| — : 2 Treat ae Ts aan 7s [3s aearajal 3 Sse Aroceaecte eacanjt - : Sabloma 7 Treat |e i is Tabet 18 Raportel H/H1 =Otm functle de degradarea mantael de protectie Procental de perder, D (a) Tieul proteetiel [Gag [Seto | tos | 15+20 | 20-30 | soa0 | 4080 Bios din «| ia | sae [um | se Pee 2 : ‘loca dn eas pnoeia [1 oe evapo si 12 [ua | 30 uated fs "riba 130 [goss Doles 120] “124 [ ato contri de atpasine A Tabet 19 Tabla 1.20 tate Coetcenta manta pordinten petra diverse tip de boew ie | Con ] “Tipu strucur slate ee ‘Tip Moen * | ezare | sreuarieg | Povestaes 0% ua we z ix Dana aia coma Taig = = ea igor eu lar nedevensbi 7 6 Bleu etal ragonss | 3 — | — eng zt igure porument vera ned 7 if } [tec sre a z—| “ange ma Dig ce prea plato ou ag is | estima [37 sessega— a incintelorrealizate prin excavalit 15130 | Fetrapod 27 rewranjat” 704 | [sedge sent [0s Un alt fenomen care nu se reflectii tn formule este acela al interactiunii —~ ‘Bexapetl 2 nearanjat AS valurtor lungi eu carapacea de pe taluzul digulul. La un val eu perioada lungs, | FEAL = 2 mania ic Comparaiv cu un val mai eur, se wansportd mia mull ap8 pe taluz sin consecini Tober - 1] sear tats doar o parte relat mici se acumuleazi in goluri(,efect de rezervor") In acest nz FORE 2 [| sesret [0 rezulta 0 valoare mai mare a vitezelor si deci o stabilitate hidraulic& mai redus a | | gleesd atuale Sa Smmonsial — if blocurilor de protectic, Acest efect este mai pronunfat la tipurile de carapace la care |_| variabile stunt | gradat | nearanjat : stablitatea este conferitf mai mult de poroztate si permeabiltate. | tiene z i a Experimentiri numeroase au pus in evidenfa importanta tipului de deferlare, | “Tetraedru evidat 2 5 st precum gi a vitezei de ridicare si cobordre a valului. in acest sens a aparut nojiunea | Cub evidat 2 “3 7 45 fe rezonanga inte valul incident i cel descendent. Aceasta corespunde cazufui in | [Akmon 2 : : 55 face valutile doferteaz Tat-un punct co este atins si de valurle deja deferlae care Sabi 2 2 coboarh, dezvoliind 0 solfeitare maxima perpendicular& pe taluz, Observatile in ‘natura au confirmat c& degradarea unui dig survine in cazul unei ridic&ri rapide gi ee coborari lente a valurilor. Greutatea blocurilor de piatra in substrat Grosimea mantalelor de protectie si a carapaeel. Aceasta se determinil cu relafia: vw") 7 Inca: m este numirul de sratur de blocui ta manta ‘kq ~coetcienul manta’ (abel 11.20) In earl execufiei sub nivelul apei se va avea in vedere un spor al grosimi cu pin la 50%, Dac asfel de date nu sunt disponibile, sorimentl preva in substat va satistae relat Das(substaty Daan (arapacs) 22 unde: D este dimensiunea nominal (ochi sit); ~ sufixul 85" se refert la diametrul pietrei corespunzitor procentului de ,85"; ~ sufixul ,goluri" se referd dimensiunea maxima a golurilor; ~ suficul js” se refer Ja strat, iar ,n” Ia nucteu, | i pentru citeva elomente de beton ale earapacet Elemente de beton pentru | Greatatea Blocurllor de arapace (de greutate Y) ‘platen substrat Dolos ~ ‘wis WAG, Stablopod wis =Wii0. Tag - Wil =Wr0 ‘Acropod Wis «Was Pentru slabilirea dimensiunilor straturilor intermediare cu rol de filtry in port cu nucteul, se poate utiliza criteriul Terzaghi modificat: Bet cass 4s Pin 20425 Numdrul de blocurt én carapace se poate calcula cu relatia: in care: 4 este suprafaja masuratd in planul taluzulais ‘P= porozitatea medic a carapacei (tabelu! 111.20).“ HL. Construct de adipostire Nivelal carapacei. Blocurile de protectic calculate cu relafiile de mai sus se vor prevedea gi sub nivelul minim al apei pana la o adancime egal cu inaljimea a valului de calcul, dac& adincimes in zon’ este mai mare ca 1,5 sau pant la ‘baz, dacd addncimea este mai mick decat 1,5 H. Elementele carapacei contribuie la alcituirea corpului digului care este redati dupa normele americane in figura 11.42. " mee wadwe HER Wig gi, BESS wiaiBeco HES EXTERIOR W/200 ewvs000 Fig, 11.42, Recomandr rivind alctuirea diguilorexpuse valrilor de larg, ‘ou deversae zero gau moderat (norm american): ‘a~ profil din stratus multiple; 6 ~ profil di wel sort {= pl ew carapace din blocs artificial CConsrwci hidrotehnice prware Pentru dimensionarea clementelor carapace, lund in considerare uncle variabile care nu sunt prevazute in formula Hudson, respectiv perioada valului, parametrul &,, , condifiile de val spart, durata furtunii, permeabilitatea nucleului, se pot utiliza si alte formule, ca cele propuse de Van der Meer: ~pentra valuri sparte la care &, <2,5+3,5,, H,]XD aa TE =6,2P"(5/ NY — pentru valuri nesparte &,, > 2,5+3,5 1H] XD jag = P80 (5/8) ae in ac: este valu emf; ‘ag exte dame nominal echivalent cub) in met ete denliaten flava scl pin raport cu Figg. in general Fein, = 1,3. ee us (a) evozune pn doversare ©) ering tpn (6) tatu intrioe acta, Fig. 11.43. Deterioririposibileasupra wn diga Ml Construct de adipose 11.2.2. Diguri cu parament vertical J.2.2.1, Aletituirea generaldt Digurile verticale comport, in principal, o structuri cu parament vertical de tip _gravitajional, care reazemi direct pe un pat de anrocamente sau pe fundul mri, sau de tip ujor cu o inffastructurd incastratf in teren, Caracteristica principala este accea cd astfel de diguri se opun efectului hulei reflectind spre larg majoritatea energiei acesteia, ceca ce la unele amenajiri poate afecta condifile de navigafie in zona gurii de acces. Acest tip de dig se recomanda a fi realizat in ape adénci unde valurile nu pot deferia. Digurile construite la adncimi relativ mici, cud < 22,5 H gids < 1.5 H, la care valurile pot deferla, sunt definite ca diguri mivte, La acestea in condifii de mare inalti, valurile se reflect, iar in condiii de reflux (mare joasi) valurile deferleaz’. La proiectarea digurilor verticale se va fine seama de particularitafile inter- ‘actiunii structurii cu valurile. in functie de raportul parametrilor valurilor i ad&ncimea pei in fafa construcfiei pot apare solicitari mari, cu caracter static gi dinamic. In eazul valurilor sparte sau deferlate, pachetele de api se ridicd pang la 25-40 m gi prin cfdere pot degrada fundajia in imediata apropiere, chiar la adncimi relativ mari, pe o distanga cegald cu un sfert de lungime de val, se observa viteze mari de fund ce au tendinga de afuiere a terenului in fafa digului cu efect negativ asupra stabilititii. Un exemplu clasic il constituie accidental din 1934 al digului Mustafa - Alger. La digurle verticale gravitationale ca rezultat al actiunii unor sarcini orizontale importante, la o lajime relativ mic& a structurii constructiei, pe talpa fundatici apar solicitéri meuniforme cu valori mari. Astfel, pentru inaljimi ale constructici de 2028 m i valuri cu inaljimea de 16 m, presiunile la baza unei structuri gravita- fionale ajung la valorile limit de 500+600 kPa admise pe un pat de anrocamente. De accea o mare importangi o are existenfa unui teren bun de fundare. Pentru reducerea indltimii valurilor in faja constructiei, se poate aplica solutia de a construi in faja digului, la o anumiti distant un prag de fund care obliga valurite si deferleze anticipat.'Solutia trebuie atent studiaté, avand in vedere marea variabilitate a cémpurilor de valuri, Iungimea valurilor, precum si luerérile de intrejinere. Corpul diguritor verticale gravitationale este aleatuit dintr-o structurd masivé din blocuri de beton sub forma unei zidarii sau dintr-un element tip cheson, fundat pe un pat din anrocamente protejat impotriva actiunii valurilor. Sunt si ctzuri in care ‘masivul reazema direct pe terenul dur, eventual cu o nivelare prealabild ‘Suprastructura digului se realizeaza din beton turnat monolit sau prefabricat, simplu sau armat si are rolul de a asigure conlucrarea in ung a clementelor infrastructurii si de a contribui prin greutatea propric Ia stabilitatea digului Suprastructura preia cele mai mari soliciviri din valuri, fapt de care trebuie tinut scama la proiectarea acesteia. De obicci, suprastructura este format din parapet si placa orizontala cu o grosime minima de 0,5 m Consrucsii hidvotehnice portuare 1 Cota superioard deasupra crested valurilor ce se pot forma in acvatoriu, trebuie solidarizaté cu corpul digului prin armaturi, ancore ete, Parapetul are forma unui 2id cu parament vertical cu profil masiv dreptunghiular sau in trepte, sau €2 0 placd de beton armat eu contraforti si se va inilia eu cel puyin 0,50 m deasupra trestei undei stafionare, respectiv pana la (1,2*1,5) H. Datoriti curentilor vertical de apa produsi de valu, ce au viteze de pana la eéteva zeci de metri pe secund se recomanda ca suprastructura sé nu contin& pari iesinde spre exterior, in afara paramentului digului. Se admite un profil ugor curbat spre exterior pentru a dirija spte mare pachetele de api. Dupit necesitii, in coronament se previd eanale pentru rejelele de uiilita (clectrice, apa, telefonie), precum si dispozitive necesare acostitit navelor, daca este prevazuth aceasta posibilitate. Spre interior, cota dalei pe coronament trebuie s8 fie egalA cu cca. 0,5H, iar in cazul acostarii navelor de £ea.+3,0m, Patul digurtor cu pararnent vertical sre rol de a asigura o repantte favorabila a presiunilor pe teren gi de a protejaterenul de afuiere in fafa constructei. In afard de aceasta asigur si o suprafafa de fundare nivelaté corespunzitor (fig. I.44). in cazul terenurilor stancoase, patul consta dintr-un strat de nivelare cu 0 grosime ce nu depaseste 0,50 m daca se realizeaza din anrocamente sau 0,25 m in cazul utlizéri betonului useat in saci. Dick terenul este suficient de rezistent, patul const dintr-un prism de piatré bruté, cu © grosime de cca. 1,5#2,0 m. In cazul terenurilor nisipoase se recomanda interpunerea unui strat filtrant din piatrd sparta de 0,50 m grosime. Dact digul este plasat pe teren cu capacitate portant redust, miluri, datorit tasirilor, se pot produce avarii ale constructiei. Astfel, m 1916 in portul Spetia, dupa patra ani de exploatare, tasérile au atins 18 m, avand loc un fenomen de ,digerare" a umpluturilor de deasupra. De o parte si de alta s-aridicat terenul cu 7'm. Aceste deformatii apar datoritt supraincarcérii rapide a fundatie. Volumul porilor terenului se micgorewz’ pe seama eliminarii apei, avind loc 0 filtagie spre zonele nefnctrcate ale fundafici. Curentul de api produce asupra particulelor 0 actiune hidrodinamicd, al eirui gradient esto cu att mai mare cu edt sarcina se aplick mai rapid si porozitaten terenului este mai mic. fn final se produce © antrenare a particulcior de sub tundajc, ar constructia se tascaza bruse si cu valori mari. Pentru a evita aceasta situatie este necesar si se asigure consolidarea malului, 8 se dirijeze curentul de filtrafie ia zone nepericuloase si si se supraincarce fundagia cu intensitate redus8. In acest seop se recomand’ interpunerea unui strat de nisip,filtrant, intre mal si fundafia propriu-zisa. La reconstructia digului din portul Spetia s-a realizat aga-numitul .pat flotant” agezat pe o saltea de nisip de 355 m grosime si 50-60 m lungime. Filtrafia mélului se produce prin nisip care nu permite trecerea particulelor stratului de mal care se dreneaza sporindu-si ascfel ‘apacitatea portant8. Dupai 12 ani de la reconstructie fn aceasta solute tasrile nu au depasit 0,8 m cu exceptia unor zone locale unde tasarea @ atins 1,2 m. Din experienfa luctirilor similare se recomand& into prim’ aproximatie adoptarea unor grosimi ale saltelelor de nisip de 2,5°5 m, functie de presiunite pe pat si 0 lungime egala cu de 20 ori inalyimea, In'cazul unor straturi de mal mai subjiri, acestea pot fi inlocuite complet.ig; 2— pat din sarovamente au st eu bets 3 fru tnvers; ‘4— strat fant de nisp, 5 dren vericale de nisi. Pentru a spori viteza de consolidare, se pot utiliza drenuri verticale de nisip peste care se executt salteaua de nisip, mirind stil sensibil contactul dine mal $1 nisip. Drenurile se pot realiza introdueénd prin vibrare tuburi cu diametal corespunzator, in care se introduce nisip, dupa care tubul se extrage, In portul Nagoya (Japonia) au fost realizati $5 000 de piloti-dren de nsip cu lungimea de 1015 m, cu 0 produetivtate medie de 800 m, pe schimb, ceca ce & permis terminarea lucrirlor in 2 ani. In acest scop ulilajul pluttor utilzat putea realiza simultan 4 +6 pilofi-dren. Suprafaja patului de anrocamente se realizeaza de regula orizontalt, cu bermele din fai i spate la aceeasi cot. Sporirea rezistenfci de alunceare pe seama ridicdei nivelutui bermei interioare nu se recomands, deoarece ulterior din motive de exploatare se poate impune modificarea cotei bermei, situyie in earedigul poate p Censrucji hidrotehnice portare Cota superioara a patului trebuie astfetsleasi ca adincimea apei ‘easupra bermei sii mu conduca la formarea de valuri spate. Aceasia depinde de ‘elie findului, grosimea nocesara sub dig, adincimea impust de navele ce acosteazA pe interior i caracteal valurilor ce este influentat de raportul dintre adancimea de Eeasupra berm! gin | De acoea, adfincimea se recomanda si fe mai mare de 0,7 H, unde #7 este iniljimea valului inainte de deferlare. Lifimea bermei jn fat 5 spate se determina din conditia de stabiitae sub actiunea valurior. Pentru calcule’preliminare, lifimea bermei exterioare se poate adopta de 0,5+0,6 lijimea digului, dar nu mai mit de 6,0 m, Spre interior, litimea bermei poate fi redus Ja jumatate In cazul in care este posibill afuierea fundului marin, in fata constructiei se poste forma 0 fosi eu 0 adancime ce poate atinge in eazul terenutilorslabe 0,7 din inalimea stratulu de apa initial Peniru protectia fundului se va utiliza un cover de anrocamente de 11,5 m srosime sau o saltea lestaté pe o distant de 0,25°0,75 lungimi de val in funcfie de grosimea stratului afviabil. Se recomandi ca acest covor de anrocamente si fie realizat intt-o trangee dragatA pentru a nu micsora adéncimile, ceca ce poate determina deferlareavalurilor in fata construc, favorizaté side eresteres nugoztai fundului. ‘Addnciturile se formesza spre larg in dreptul ventrelor clapotisului, unde vitezele orizontale sunt nle, iar presiunile maxime, fenomen ce creazi turbioane cu ax vertical. Este necesar sé se compare viteza maxima a miseAri ape la fund (adincime h),eare este egala cu: -s a ah Lone 7 eu vileca de tnceput a antrendrit materalluifanduli egal cu: U, =30(p, 1)" rer Uy in care 8 este diametrul mediu al particulelor in centimetri, p, = 1 densitatea relativi, iar 7 perioada migedsrii in secunde (fig. 11.45). Reflexia hulei pe parament dubleazd practic viteza de fund si de aceea leebuie acordati o mare atenie perioadei valului si respectiv lungimii acestuia, c&ci © subestimare a acestora poate conduce la subevaluarea vitezelor, eresterea riscului de antrenare a matcrialului din fafa digului existind pericolul alunecirii constructiei spre larg intr-o adanciturd creata de curenfi si care nu a fost previzutd. , Pentru a avea asiguraté stabilitatea, prismul de fundare va fi dezvoltat in faja corpului digului forménd o berm cu Lijimea cel putin egala cu inalfimea valului Taluzul prismului trebuie s& creeze © perturbare minima a curentilor produsi de valuri, recomandandu-se adoptarea unor pante cat mai line, de 1:2 ~ 1:3, ‘Berma se poate stabiliza prin blocuri naturale sau artificiale cu ereutate sporita care si nu ingreuneze filtratia apei prin prism. Se pot utiliza i blocuri60 I Construct de adipostire prefabricate grele plasate in fata digului. In acest caz se va v {indnd seama cd in moment apropieri tapi valului, asupra blocul actioneazA de jos in sus 0 presume mai mare ca cea de deasupra, care tinde si dice blocul sisi roteased in jurul muchiei infrioare. La apropicrea erestei de val, blocul revine pe pat. Datorta oscilafilor bloculut patul se poste degrada si blocul aluncet in jos. Se recomanda ca blocul de pe bermf sf aiba o greutate de sin, 40450 t,o grosime de 1,2+1,8:m gio lifime de 6°7 m. 1s - ‘Yaa aid (is) 04 hos 2488 Bw wo 1) ‘Damotrlefcty al partclsortundulul mech drm) lg. LAS. Vitoza de porie i antrenare a paticulelor unui fund marin orizontal 11-iteza de incepat a porirlpatieulclor, 2~ viteza do nceput a atrentri stratului super 3" Vitera ee produce anenacea in masa paticulelor. Pentru protectia patului de fundare din anrocamente se vor putea aplica regulile expuse pentru partea submarina digurilor ou taluz supuse solictirlor uunei ule cu amplitudinea de (1,8°2) 1 spre lag si (0,25%0,3) HT spre port. Consolidarea patului de fundare se poate face 5i prin penetrarea cu bitum a anrocamentelor obturdnd toate golurile dintre acestea. Se poate inregistra insi 0 diferenfii de presiune care poate atinge marimea: + H/ch(2md/L), intre cele dout fofe ale stratului impermeabil realizat, existind astel tendinja de ridicare periodicd 2 suetului, pint la dislocare, dimensionind tn consecin(i grosimea minima 2 stratului ce trebuie trata. Datoritf costuluirelativridicat al acestei solui,bitunmul se va folosi sub forma de mortar bituminos cu urmitoarea refeta informativa: —bitum 40/50 (15+20)% ~filer 20 %; = nisip (60°65)%; Se va ummiri reducerea prealabitf a volumului total de goturi cu ajutora materialului mai mArunt ce va 6 inglobat in mortarul bituminos, Mortal se toarn la temperatura de 150°*160°C sub apa cu ajutoral benelor sau tuburilor termoizo- fante, avind cea, 200°C Ia iesirea din malaxor. Cu aceasti metoda se poate realiza © grosime a stratului de anrocamente legate de max. 1,50 m. Construct hidoselnice portuare a 1.2.2.2. Diguri din blocuri de beton Acestea au fost realizate in numeroase solutii constructive utilizénd blocuri de beton obignuite cw greutifi de pana la 100 t, blocuri ciclopice de 400 ¢ sau mai grele, sau blocuri evidate, Diguri din blocuri obisnuie (fig. 1146). Blocuite au forma paraleipipedica, masivi, ocea ce le asigura durabilitatea si simplitstea execufei. Folosirea lor este limita avand in vedere sensiblitatea constructiei la tasiri neuniforme, convumnul de beton,productivtatea redust de execute (810 blocur pe zi si puse in opera de 0 racara),imobilizarea unor utilaje phttoarecostsitoare (macaral, gabare,seafandsi, existenfa posibilitafi de alunecare sau chiar iesirea blocurlor din corput digului, Ia furtuni violente. Forma blocuritor este paralcipipedict, recomandindu-se un raport al dimensiunilor minime si maxime in plan fat de indie de min. | m $i max. 3 min azul agai sub forma de zidlre gi de max. 4 m pentru agezarea in pile. fu Iungul digului se prevd rosturi de tasare cu grosimi de cca. 5 em la intervale de 25-40 m, Pentru 0 mai bund legiturd inte blocur, pe fejele de contact ale accstora se pot prevedea imbiniri, In cazalagezasitintrefesute a blocutilor pentru a rezista thai bine In antrenare, rosturile se vor pettece pe dimensiunile arate fn tabelul 1.22. Pentru micgorarea numarului de tipuri de blocuri se poate admite © reducere lungimii de petrecere pind Ia 0,40 m pentru 10 % din rostur. in functic de inil\imea valului de calcul se recomand& utitizarca blocurilor eu greutaile aritate In tabelul 11.23, Pentru manipulare se vor prevedea puturiintrioure. ig, 11.46, Diguri dia blocur obignite de elon (Novorosisk Rusia).32 UL Construct de adapontie Tabelul 11.22 1 resturllordintre blocur (im) Grew <4 i anaversal os. in seetiane longitudinal sn planul Resirur nivel 05) [Hm secqiune vericalt on Tebelu 128 Greutatea minima a blocutilor digurlor verteale ‘Pentru diverse indi de valuet Tadivimes valu (a) ~ Greutaten bloculul © 2535 25 3545 40 A555 0 55°60 o 6-55 80 65270 100 Vavitia de inaljime a digului se va objine prin adiugares sau scoaterea unui snd de blocuri. Pentru a diminua efectul tasiilor nu se reeomandi o diferenfé mai mare de un rind intre doua secfiuni alaturate. fa seopul miriri stabilitaii gi reducerii presiunilor pe fundatie, bldcul de baz poate fi evazat cu 0,6+1,0 din Inajime, in eazul blocurilor din beton simplu sau mai mult la dalele din beton arma, obfindnd un spor de lime de 2030 % fal de corpl digul. In esta paramentual ruse admit iesindui care eu timpul sunt erodat. La schimbarea directci digului, se vor utiliza blocuri de forma special, menginind dimensiunile rosturlorsrftate mai sus. Unghiurilefrinte mu vor fi mai mici de 170°. Pensa sporirezstenfa blocurilor la acjunea valuilor se foloseste asezare inclinaté a acestora cu o pant de 3:1 fat de orizontal. Blocurie extreme au forma de trunchi de piramida, pentru ca rosturile de tasare 88 fie verticale. Un astel de dig 8-0 realizat la Valparaiso-Chile, utilizand blocuri de la 40 tla 59 ¢previzute eu mut gi feder si montate eu rostrile inclinte cu 65° fala de orizontal. La Benghazi s-au previzutlegituri vertical ale blocurilor prin "umplerea eu beton a unor pufuripracticate In fiecare element, Diguri din masive ciclopice. Pentru a realiza o stablitate individual mai bund inclusiv in timpul executiei, se pot utiliza blocuri cu greutai mult mai mari de cca. 400450 t, cea ce impune folosirea unor utilaje speciale de manipulare (fig. 111.47). Pentru solidarizarea blocurilor se prevd pufuri verticale in care se introduc carcase de armaturé i se umplu cu beton, iar pe laterala imbiniri tip mut si feder. Mtimes rosturilor este de 5 om, adict de ordinul de mirime al jocului T>1,3 Te secunde)oy Hi, Construct ead Sub acfiumea forfei transmise de cablul de tractiune, chesonul se inclina Momentul de inclinare este M,=F-e. Forfa de tractiune F este necesara la inceput pentru a invinge inertia chesonului, iar apoi, pe mAsurai ce creste viteza de tractare pentru invingerea rezistenfei apei. in acest caz {n.are: a este accolerafia migeaei chesomuluis W~rezistenja opust de api, Din momentl in care migearea devine uniform®, forta F va fi echilibrati de rezistenja W a apei (F= #1), Punctal de aplicare al reistenfi apei se alain central de grevtate al seetiuni imersate Tntruedt aciunea forjei de wactare poate fi dinamick (smucire), inctinarea chesonului va fi de dou’ ori mai mare faa de cea cateulata static. De aceca se vor face verficati dacd mu exist pericolul en margines superioaca a unui perete si se scuftunde sub nivelul apei, pentru a lua masuri de suprainiljare pe inilfimea corespunztoare, Se recomandi ca legarea cablului de tracjune si se fac cit mai 40s, aproape de nivelulapei, dar din motive tehnice va fi plasat In 0,5 m de acesta, “ractarea va incepe cu viteza cea mai mic eare se va spor teptat pana la valoarea Constanta penta evita solicitarea brused a chesonului. Uncor se adopta balastarea fis parca opust, eablul leginds-se de parten mai ridicatl. Pentru tractare so v0 folosi cabluri lungi diminudnd efectul valurifor produse de remorcher asupra chesonul Forfa in cablul de traciune se admite de obicei de 100+150 kN. Aceasti fort se poate caleula gi ou relata empiric w tof 2g in care: A este sectiunes udaté a chesonului in dtectie perpendicular’ pe cea a deplasrlis v—viteza maxima de tractare (ns) © = componenta vitezei curentului (mis) pe directia depl folosestecind deplasarca se face in sens opus curentl P~coeficient empiric aproximativ egal cx 6 in caleule se va considera ed forta actioneaza in diverse direeti, verificind stabilitatea transversalé i longitudinal a chesonului. Aceasta verificare este necesara intruct trascele de transport nu sunt rectlini sila cure aciunea cabluli poste s8 ajunga chiar perpendicularé fat de dircota infil de mars Daca chesonoltrebuie 8 fc transportat pe mare pe distanfe Iungi, se va aves in vedere posibilitatea apariiei unor valuri de peste 0,5 m, chiar daca pe baza prognozei hidrometeorologice un astfel de val nu este previzibil pe durate transportului, in astfet de situaii, chesonul se pregateste in mod corespunzitor, astupind golurile celulelor cu eapace ctange §i rezstente. Se va verfiea domenial A P Consrucl Mrotebnice portuare 9s de sabiltate chiar penta inelngri care ajung Ia 30°, Se ecomands, de asemenca, in timpel margului chesonul s alba laura hing perpendicutara pe valu, Ta ‘incl solu celulele chesoanelor au fost astupate eu capace definitive din beton mat IN1.2.2.4. Diguri din ciisoaie Acestea sunt aldtuite din celle cu pereti din rinzi de lemn, asammblate prin bind cu bolturi, eu sau Ark fund, lestate eu patra brut (fie. IIL.SS). Casoaicle pot aves grinzilejoantve (tip rsese) sau deparate (Sistem american). La partea Superioar, deasupra nivelului apei se provede o suprastructura din beton, Cisoaicle sunt putin sensible la tasri si mu necesita nivelare find a patti, Ele se pot exccuta cu lungimi de 20°50 m sau chiar 100 m, transportate prin pluie si lestte in amplasament. In acest seop este necesar ca agitatia din valuri st nu depaseascd sradul 2, iar punerea fa oper a unui tronson st.nu dureze mai mult de 2 ale Digurile de cisosie se folosese in regiunitenordice, unde material lemnos poate fi procurat Ia un pret de cost scfut, De asemenca, apa nu trebuie s8 conting rganisme care si atace lemaul eare trebuie menfnut tt timpul sub nivel apei pentru a impiedies purezirea, in zona de aciune mecanicd a gheturlor se prevede protejarea cu elemente de beton. Fig. 55. Di ‘eu grinz joantve (tp uses); b— eu interapui inte grinzi (ip american).96 1.2.2.5. Diguri cu parament vertical, utilizind elemente incastrate in teren Diguri din cilindri de beton armat de mare diametru. Digul fncastrat in toren asiguré stabilitatea gi prin legiturd cu fundatia, ceea ce permite reducerea diametrului si masa constructici. O solutic interesanth -a aplicat tn portul Kobe Gaponia) (fig. 11.56) unde la adincimea de 1112 m s-a inedlnit un strat de argilt slaba, cu o grosime de 810 m sub care s-a intdlnit un fundament rezistent alcatuit din pictriguri. S-au utilizat céte dou elemente celulare de 9,0 m inilfime si 4501 greutate cu diametrul de 15,80 m din beton precomprimat. Tronsonul inferior s-a ‘montat pe fund, afundindu-se sub grentatea proprie cca. 4 m. S-a acoperit cu un ‘capac metalic de 80 ¢ greutate gi cu ajutorul unor pompe de 85 CP s-a evacuat apa din interior. Sub acfiunea diferenjei dintre presiunea din interior si exterior, ajungnd la cca, 80 kPa, deci cea. 2 000 t, cilindrul s-a afundat pana la stratul de ‘baz cu o viteza de 6 mior8, Dup& aceasta s-a demontat capacul, s-a montat cel de al doilea tronson, s-a realizat umpluturd de nisip si s-a betonat coronamentul Rostul dintre doi cilindri s-a obturat prin elemente cilindltice metalice (tuburi). Prin aceasta tebnologie s-au putut realiza cca. 30.m de dig pe zi. Diguri din pere(i paraleli cu lest din anrocamente. Acestea sunt aleatuite din doi perefi exteriori, ancorati reciproc, din pilofi sau coloane joantive seu palplanse gi o umplutura de anrocamente sau nisip. fn interior la 22,5 m interval sunt prevazuji pilofi care servesc atét pentru sustinerea sonctei de batere, eft si pentru rigidizarea corpului digului. Piloji sunt retezagi la nivelul minim al apei (eu asigurare 90 %), iar deasupra so realizeazA suprastructura din beton. La cca. 2030 m se realizeazd perefi wansversali similari cu cei exterior. Acestia se asigurit cu tiranfi provizorii in timpul executiei care si le asigure stabilitatea pana le umplerea a doua celule vecine. Pentru ca prin tasarea umpluturii din interior suprastructura si nu reazeme pe ancoraje sau pereti transversali, in dreptul acestora se previd clomente de protectie, Spre deosebire de constructiile fundate direct, aceste tipuri de diguri pot fi realizate in conditii de teren ou caracteristici geotebnice mai slabe fird a fi necesari o pregitie specialé a terenului de fundare. Dac& acesta trebuie protejat impotriva afuieri, in faja constructiei se executa un covor de anrocamente de cea. 1,0 m grosime alcatuit sub forma unui fit invers, cu piatra sparta la baz. Se pot folosi, de asemenea, si clemente din beton armat. Stabilitatea structuri la actiunea sarcinilor orizontale este asiguraté de umplutura de anrocamente, Pentru evitarea antrendrii materialului, la baza se prevede un filtru invers cu o grosime de cca. 0,50 m, Dac& nu se realizeazi un coronament din beton entra protecfia umpluturii din interior Ia partea superioar& se prevede o dali de beton, Legitura acesteia cu restul structurii se va face dup& consumarea tasétilor, previzéind inifial un rost de tasare de 0,2+0,3 m. In cazul in care nivelul apei are ‘oscilajii mari fltrul invers se realizeaz sub forma de prisme de piatri, dispuse la nivelul mediu, lang perete, Pentru evacuarea apei se monteaz tuburi la 810 m,5 Come eae La proiectarca acestui tip de dig avind in vedore difieultaileefectudri unui caleul exact se va considera structurn ca un clement rigid verifiednd stablitates In Sluneeare sub acfiunea sarcinilor exterioare pe planul ee trece prin varful potion. fin acest caz se va considera impingerea activa Z,, aefionind in sensul sarcinilor exterioare £ si cen pasiva E,, acionind invers. Factorul de stabilitate Ie lunecare F, se va verifica cu reat: O+E,-E, E in care Q este greutatea constructiei deasupra bazci palplansclor sau pilofilor, iar f tangenta unghiului de frecare interna a materialului in seefiunea considerat®. Suplimentar faji de calculele specifice tebuie verificatd capacitates portanti, adéncimea de infigere a pilofilor st palplangelor, rezistenta Ia forys Ry rezultatl din calculul peretelui longitudinal dup metoda liniei elastice, adopeand un coeficient de siguranji egal cu 2, pentru a fine seama de neuniformitatea Impingerii umpluturii pe intijime. Grinda de ancorare se caiculeaz ca o grind’ continu Intre dou’ rosturi, \eareat pe metrul liniar eu sarcina: Fi 212413 unde: este distanfa dinire ancore; K = coeficient de siguran(i egal eu 1,5, Pentru indlfimi mai mari de valuri s-au utilizat structuri alcatuite din dowd rinduri de coloane joantive eu diametcul de 1,35 m si fungimea de 25 m, distanfate Ta 12+18 m, in zona de aciiune a valurilor, rosturile au fost Inchise.’ La partea superioara s-au previizut grinzi longitudinale si tansversale de solidarizare. Spatiul dintre rndurile de coloane s-8 umplut cu anrocamente (fig. 1.57). in portul Cuddalor (india) s-au utilizat pereti din pilofi-palplange de beton armal, intre eare s- tumat beton dup& metoda colerei. Coronamental a fost realizat din casete ‘metalice umplute eu beton, Diguri din elemente prefabrieate fundate pe pilofi de mare diametra. Prin utilizarea unor macarale plutitoare de mare capacitate de peste 300 t, se pot ‘utiliza elemente de beton armat cu ajulorul carora s& se realizeze tronsoane ale corpului digului, a c&ror stabilitate este asigurata printr-o infrastructura din piloyi de mate diametra si Iestare cu ansocamente, ca de exemplu digul din figura ILS8 dimensionat pentru o indifime de val de 4,0 m. Diguri din celule de palplange metalice. Acestea pot fi ale&tuite din celule cilindriee cu rosturi inchise prin segmente sau din segmente de cere si diafragme transversale (fig, 1,59). Umplerea celuletor cu nisip, la tiput cilindric, se poate face odata pe toat& inilfimea, coca ce conduce la asigurarea unui timp minim pentru realizarea unei piri a constructiei. In cazul solufiei tip segment, umplutara Uuebuie realizata simultan in mai malte celule admiyind diferemje de nivel de 1-2 m in dreptul perefilor transversali-care mu pot prelua solicitiri lateral. Astfel, durata | ‘ Contre hdrotenice portware 99 umplerii unor tronsoane de dig este mai mare, existind riseul surprinderii de furtund. Eventualele degradari ale imbinarii palplangelor pot conduce la distrugerea, unei parti a digului din celule tip segment pe cand in cazul cclulelor cilindrice aceidentul rimane limitat la 0 celul. Trebuie finut seama si de faptul c& odata cu lafirea digului, deci a diametrului celulelor, solicitivite in imbinérile dintre palplange cerese, pe cand in eazul celuletor din segmente acestea rmin constante, fm de 5 3; 2— coloanc ie 1200 man; 3—unyplutura din anroeamente; 44 ~coronament monolit; $~zid de garda; 6 ~ pat de anrocamente Fig. 1.58. Dig din elemente prefabricae sl intratructura din coloane (Novorosish}: 1-coloanejcantve; 2~ parapet, 3~ grinds taneverslt; 4 ~ anrovament100 SECTIUNEA AA Fig. 1.59. Digus din clue de palplanse. La proiectarea digurlor din palplange metalice se vor aven fn vedere uumitoarele: mirimea razeisegmentelordntre celle nu va depigi pe cea clue; imbinara celulelor cu segmentele se va face sub un unghi de 90% raza si Aimea ccluclor tip segment tntre diafregme se determin& din condita rezitonfe nbn palplangelor. Lea aceeasi raz a segmentului si a distant tne diafagmele trnsversale soliciarile in elementele imbindrilor vor fi egale, ceea ce permite folosirea Aceluiasi tip de palplange indiferent de limes diguluy penta preluarea solicitatlor din ghetut, la nivelul mediu de apaifie a acestora se va prevedea 0 placa de beton cu 0 grosime de cca. 1,5-2,0 m; in seopul sporiritrigiditai Constructie!s1o mai bund redistribuire pe lfime a sarcinilor concentate, pereele de palplanse poate fi rigidizat pe intime cu profile. La acest gen de strut trebuie verificata stabiltica celulei de alunecare pe wn plan median vertical precum si imbindrle dntre palplange. Cercetrie a ardtatc8 cetulete din palplanse Tucreaza cao sirvturat monoitt nuns fm eal in caze modu de deformatc al materialului de umpluturd este mai mare decit cel al fundatei, eaz in cate interioral umpluturi mu se fOrmeazd planuri de alunecaze. in aceast situaie tot pierderea stablitatii perctelui se produce pe seama alunecarit pe fundatie sau cedisii acesteia, ‘Umplutura de nisip se protejeaza la partea superioara de actiunea eventualclor valuri ce deverseaza digul, cu o plac de beton, iar pan’ la executia acestuia cu un strat de 0,5 m grosime din biocuti. in cazul umplerii cu piatra sparta se va prevedea lanivelul fundafiei un fltru invers. Structurile de acest tip sunt economice, necesitind un consum redus de materiale comparativ cu cele gravitajionale, avand in vedere ci stabilitatea este asigurat nu numai prin greutate, dar si prin ineastrare in teren, Unul din neajunsurile importante il constituie gradul mare de sensibilitate la actiunea valurilor, chiar de mic& indltime in timpul exccutiei. De accea, acest tip de structura s-a utilizat acolo unde riscul aparitiei acestor factori este redus, ca de exemplu pentru 1/2), unde fundul marii nu influenfeaza forma si dimensiu valurilor. Blementele valurlor din aceasta zona constituie punctul de plecare pentru caleulul parametrilor I apa cu adincimea mai mic&; zona a TI-a- zona de apa cu adéneimea mijlocie - cu adancimi d cuprinse fntre semilungimea valului i adancimen eritied L/2 > d > diy unde dy reprezints ‘dincimea la care valurile incep st deferleze; in aceasta zoni se produ sehimbari continue ale caracterului migeirii valurlor sub influenja fundului. Prin apropiere de zal valurle trdimensionale se transforma in bidimensionale, migcarea circulara a artculelor se transforma tn elipticd, cu diferenje erescénd intre mérimea axelor.110 L, Consrei de eiposting Pe misura micsorarii adancimilor, lungimea si viteza de propagare 2 valutilor se micgoreaza, iar profilul acestora devine asimetic. Frontul de apropiere este mai abmup, iar cel dinspre larg, mai lin, Propagindu-se spre mal gi atingdnd adncimea critica (d ~ d.,), particulele de pe creasta isi pierd stabilitatea, iar creasta se pribuseste, produciindu-se deferiarea valurilor. Factori care determin earacteristicile valului deferlat sunt: parametri valului de larg, panta fundului, rugozitatea ponvzitates acestua, viteza si direefia vantulus = zona a TII-a - zona de deferlare - cu adncimi mai mici deedt eete critice (d< dg); valurile fgi menjin profilul asimewie si wansportd spre mal rulourile de spuma. In functie de relieful fundului mari, vaturite deplasdndu-se spre mal, se refue si pot avea deferliti succesive. Caracterul migeati particulelor lichidulu tn accasth zon sc modifica fajé de zonele I si Hl; odaté cu migcarea orbitard se produce gi o migcare de translayic spre mal. Prin transformArile din zona a TI-a sia Ha, valurile inalte $i cu curburk mica dup deferlare se micsorcazi, iar valutile miei devin mai inalte. De aceea, agitayia mii spre mal este mai puternic8 decdt in larg, La sfirgitul zonei a Il-a In adncimi miei, ereasta valurior devine mai ascutit, iar frontal de apropicre mai abrupt; = zona a IV-a - de distrugere total, in apropierea malului; cémpul de valuri dupa deferlarea final se rostogoleste pe taluzul malulu,intlnind la retragerevalul urmitor, disipdndu-si total energia. ii 2 ei os) i ZoNAT —-i=-20NA ttt ZONA ttt —}—zona orate crore | Orie liptea | Nau etetante #f Delare tinla} c MES (encore ns La proiectarea digurilor, pe ling& marimea parametilor, jindnd seama de zona de amplasare a lucrarii, © importanja deosebita o are si caracterul interactiunii valurilor cu construcfia. Analiznd aceasta interactiune, se deosebese patru tipuri de valuri: stajionare, sparte, de trecere de Ia stafionare In sparte si deferlate. Fiecare din tipurile indicate se formeazA la o riguroasé relajie ine parametrii valului, addneimea apei in zona constructiei si imediat in fafa acesteia, Formarea valurilor sparte si defertate in vecindtatea unei construetil eu parament vertical. Cu miesorarca adancimilor, caracterul migcarii particulelor de apf se schimba. Raza de curbura a traiectoriei oscilatorii se mireste si deci vitezele orizontale crese. La o adancime a apei dy < 1,5 H, aceasta transformare devine ast de insemnati inc&t se manifesta asupra formei valului: dispunerea nodurilor si ventrclor valurilor interferate nu mai rmdne constant’, producdndu-se 0 deplasare a lor fa de po: Inaljimea de ridicare a valului pe perete este mai mare decat Ia valurile stajionare, viteza de ridicare depageste valoarea vitezei de coborire, een osc eget oe ceca gg ee Consrwcl hidrotehnice portare m1 jar grosimea stratului de lichid ce se ridic& se micgoreaza. O astfel de situatie se ‘observa pan la adancimi ale apei deasupra bermei a = 1,3 H. Prin micsoracea in continuare adincimii apei, creasta valului fa ventre se ridie& mai sus si valul se ascute tot mai mult, jar Ja contactul eu peretele digului se observa 0 izbitura puternic, distrugerea local a crestei valului si yruperea masei de api din partea cea mai inalté a valului. In sffrgit, Ia adancimi pe berma dy = 0,7H se produce o istrugere totala a valului ‘in acest fel, prin micsorarea adancimilor deasupra bermei, se constati aparitia valurilor de trecere, caracteristicile valului stafionar diminuandu-se si accentu- Andu-se cele ale valului spart Formarea undei de val spart constituie un proces complex. Prineipalul factor care determina caracterul distrugerii valului il constituie marimea reflectarii valului de eatre construcfic. Gradul de reflexie depinde la randul su de parametrii valului, curbura, adncimea relativi, panta taluzului bermei spre larg, permeabilitatea, rugozitatea, lijimea bermei si inaljimea patului, Uneori chiar Ia wn acelagi tip de constructic caracterul interactiunii cu doud valuri succesive nu rimane acelasi. Calitatv, formarea valurilor sparte este aritati in figura 111.70, 70, Chinograia forms valrilor spate fn fla uni parament verti: 2~ pent valuilescurte; 6 pent vaturi lung; J, 2, 3...~imaginl suecesive ale valor.12 Mh. Conse adipose fn eazul apropicrit de dig a unui val de curbuei mid cw un raport (H/L = 1/10 1/15), particutele primei ereste din fala paramentului se ridica la o indlfime de pani la 2 H deasupra nivelului apei, cApatind un profil ascufit, iar vectorul viteze} Particulelor este apropiat de verticala. Prin coborarea crestei valului, la 0 deplasare orizontali mica, frontul valului capati o frdntura ce se transforma in ereasta valuluj spart, La valuri de curburi mare eu un report (HAL = 1720), nu se observa o ridicare rapid’ a primei creste din faja constructiei, iar modi- ficarea frontului undei se produce odati cu deplasatea crestei, inaltimea carcia se micyorea- zi gi viteza de deplasare incetineste. Formal, semnul de distrugere al-valului it ‘constituic verticalitatea frontului din fay al Acestuia. Acesta este comun pentru toate cazuile de distrugere a valului, indiferent de caracterul tok Whe gg: hy? 2H aes formarii valului spart. ‘Constructia este expush 7 solicitarit valului spart, in cazul in care frontul valului devine vertical in momentul intalnirii eu ATTN? hctyeh em paramentulconstuctc hepa [9 vr nainggan Z (nivel) a. Dinamica campului de valuri Ia con: tactul cu un parament vertical, La valuri stafionare, modificarea actiunii valului in orice unct pe indljimea peretelui in timpul net perioade se caracterizeazi prin cronograme (fig, 11.71) care au patru puncte extreme (I~ IV) simetrice fa de o finie verticalé corespunzi toate momentelor f= 7/4 si f = 37/4, adica la ‘momentul pozitiei cclei mai de sus si mai de jos a cuprafetci valului Hangs perete. ‘Odata cu micsorarea adincimilor apei Tingit perete, dar la fy > 2H, ca rezultat al mo- dificdrii_mecanismului migcérii. interioare a particulelor de api, se modifica i caracterul ‘cronogramei acfiunii, dar rman inca simetrica fa de liniile verticale indicate mai sus. La tipurile de valuri de trecere, mu se mai cconstati simetria cronogramei, la inceput pentnt punctele situate deasupra nivelului static al apei, dar odata cu micsorarea adancimilor, pe toati {nalfimea peretelui vertical. Presiunile maxime tn acest caz nu sunt egale ca marime: primul maxim, odati cu micsorarea adsineimii deasupra bermei se mireste, iar al doilea se micgoreazs. valu x un singin 4a~nivelul apei () in in empl val 'b~presiunes din valu (p) pe un parament vertia! pentru divers dancin ale apeis 7 perioads valu Construct hidrotelice pormare : 13 La 0 spargere totald a valului Langs pevete, presiunea capata repede un earacter dinamic: durata cresterii presiunit'se micsoreaz4 rapid la unele cazuri presiunea ajungind pind ta 600 kPa si mai mult, iar al doilea maximum, practic lipseste YValoarea maxima a rezultantei presiunilor valului stafionar asupra constructiei se micgoreaz odati cu micgorarea adincimilor deasupra bermei. Acelasi fenomen, dar mai intens, se intimplé in domeniul valurilor de trecere pani la dy= 1,3H, apoi, Ia © micsorare in continuare a adéncimilor solicitdrile crese gi Ia adiincimi d,= 1,25H, devin gale cu ale valului stationar (fig. 11172). Micsorarea acfiunii valului in intervatul adiincimilor dd, = 2H gi d, = 1.2511, se explic& prin cresterea matimii $i vitezei de vidicare pe perete care nu compenseazi volumul de lichid ee acfioneazt asupra constructici. La o miegorare adincimilor dy < 1,25 H, mirimea rezultantet acfiunii valului incepe s& creasca intens, atingtind maximul prin spargere pe peretele construetici La adincimi dj<0,7H, valul se distrixge a oarecare distanla de perete. Cu cat adincimea este mai mica, cu atét mai mare este aceasta dis- ‘anfa si actiunea asupra peretclui este mai mic, o parie din energie consumdndu-se prin distrugerea valului Ai prin deplasarea acestuia de la locul distrugerii pain’ le perete, Prin distrugerea ~ deferlarea ~ valurilor fa zona de acces din faja digurilor, elind d< dj, iar panta fundului este destul de lini, constructia de adapostice va fi supust acliunii valurilor sparte. Particulele de api ale valurilor sparte, pe ling ‘migcarca oscilatorie capatt si 0 migcare de translafie spre mal, in. straturile superioare si spre larg in cele inferioare. in mirime absolut viteza de deplasare a particulctor in zona de valuri deferlure este wnat unace deci a valurilor progresive, Acfiunea valurilor deferlate asupra unui parament vertical confine un earacter dinamic, ca i in cazul valuritor sparte, Mirimea presiumilor maxime este ‘mai mica iar durata de crestere mai mare dec&t a valurilor spatte. jin functie de amplasarea, felul si forma constructiei, de aspectul coastei ‘aii Ai a liniei yirmului, de forma valuritor gi a direcfiei lor de atac, solicitiile cauzate de valuri reprezint& un factor hotiritor pentru stabilitatea unei constructii stu a unei parfi a acesteia. Problema mirimii si duratei solicitarii implic’ 0 cunoastere aprofiundati valorilor caracteristice ale valurilor gi a modificdrii lor in ‘apropicrea constructiei. Ca urmare a dezvoltirii metodelor matematice si a cerce- tirilor pe model, s-a putut objine o seric de rozultate care permit s& fic asigurath baza unei proiectiri funcjionale, Pentru prestabilirea marimilor solicitarilor au fost slaborate metode de calcul care, cel pufin in anumite regiuni sau in anumite ipoteze, dau rezultate utile, Fig. HL72, Vatatiarezlianci Ba Dresunt i valet cu miesorarea admit cy deasupra beret (,~ presiunea din vali spare; Ey presiunoa dia value Staonare:H~ inaimea valle)