Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
I. Familia de vrjitoare
A fost o dat o familie de vrjitoare: mama, fiica i mtua. Cele trei locuiau ntr-un orel de la marginea unei
pduri ntunecate, loc cunoscut n toat lumea pentru vrjile ciudate care se petreceau acolo.
Mama vrjitoare i tua vrjitoare erau printre cele mai pricepute din zon i toi oamenii obinuii se cam
fereau de ele. Umblau mbrcate n haine zdrenuroase cu plrii ponosite ndesate peste pletele albite de vreme.
Aveau negi scrboi i rsete nfricotoare. Nimeni nu ndrznea s se apropie de casa lor cu acoperiul negru i
strmb. n curte creteau lilieci i pisici negre. Pe ruleul din faa casei lor pluteau dovleci sculptai amenintor.
Buctria i cmara erau pline de borcane cu tot felul de cozi de oprl, urechi de liliac i esene urt mirositoare.
Vrjitoarea cea mai tnr, Maia era mai degrab o feti frumoas i nendemnatic. Toate vrjile i ieeau pe
dos. Toate licorile ei magice aveau gust de sirop de zmeur i nimeni nu se speria de ea vreodat. Avea prul blond i
frumos ondulat, ochii mari i purta fel de fel de rochie colorate pe care i le croia singur. Degeaba o certau mama i
tua s poarte plrii uriae ca ale lor i s mearg la coal clare pe mtur. Maia nu voia s i sperie prietenii i i
dorea s fie tratat ca un copil normal.
ntr-o diminea tua a insistat s o conduc la coal cu mtura.
Eti vrjitoare i vrjitoare o s rmi toat viaa, fie c i place, fie c nu! Copiii ia nesuferii de la coal
trebuie s nvee s te respecte i s se team de tine!
Dar tui, eu nu vreau s le fie fric de mineSunt prietenii mei i o s-i sperii dac trec cu mtura pe
deasupra capetelor lor.
Mergem cu mtura i cu asta basta!
II. Copiii descoper c Maia zboar cu mtura
ntristat, Maia a nclecat pe mtur n spatele mtuii. Cnd erau aproape de coal i-a zrit din zbor pe civa
dintre prietenii ei. A spus repede vraja pentru auz (Auditus maximus) i a nceput s trag cu urechea la ce vorbeau
copiii.
Am fost s o iau pe Maia de acas astzi i am vzut cum a zburat pe mtur cu mtua ei, spuse un bieel
cu prul lung pn pe la umeri.
Nu te cred! a srit Oli, colega de banc a Maiei
Ba da! E adevrat Oli! Ce, tu nu tiai c Maia este vrjitoare? zise o alt feti
Voi inventai tot felul de poveti aiurite. Dac Maia ar fi fost vrjitoare, ar fi avut nasul lung, ar fi fcut tot
felul de vrji rele i nu s-ar fi jucat cu noi
Poate a fost rpit de vrjitoarele btrne cnd era mic. Trebuie s recunoti c mama i mtua ei sunt
foaaaarte ciudateinsist bieelul.
Maia se ntrist i ncerc s-i conving mtua s aterizeze n spatele colii ca s nu o vad toat lumea
cobornd de pe mtur.
Dac nu te potoleti cu prostiile astea, am s vorbesc cu maic-ta s te inscriem la coala de magie aa cum
ar fi trebuit s facem de la nceput.
Nu Tui! Te rog, vreau s fiu la coal cu copii obinuii.
Treaba ta, dar nu i-ar strica mcar nite meditaii la vrji. Te-am rugat de diminea s faci un sandvi cu
liliac i tu ai transformat buntate de liliac n chec cu banane
Iart-m tui! O s exersez n plus numai las-m s fiu normal ct sunt la coal.
Se apropie sezonul vrjilor de toamndac o dai iar n bar poi s i iei adio de la coala obinuit.
Mtua a parcat rapid n spatele colii i apoi a zburat bombnind. Se sturase de certurile cu nepoata ei dar nu
suporta s o vad cum ncearc s i fac prieteni i s foloseasc magia numai pentru fapte bune. Trebuia s nvee o
dat i o dat c treaba lor este s sperie pe toat lumea.
III. O vraj nevinovat
Ziua trecu tare greu pentru Maia. Toat clasa aflase deja povestea cu mtura aa c toi copiii uoteau i artau
cu degetul ctre mica noastr vrjitoare. Colega ei de banc Oli era tare ngrijorat.
Maia, e adevrat c ai venit clare pe mtur la coal?
Euuuus-a blbit fetia
Mie poi s-mi spui adevrul. Sunt prietena ta
Mama i mtua sunt vrjitoare! a strigat Maia
i pentru c voi toi ai ncurajat-o pe Maia s rup vrjile nesuferite care ne legau, am s v nv i pe voi
cteva trucuri ca s ne putei ajuta s luptm mpotriva uneltirilor vrjitoreti.
i uite aa n orelul de lng pdurea cea ntunecat s-a format un adevrat centru al magiei bune. Maia a
numit-o pe Oli asistenta ei principal i cele dou fete creeaz mpreun mii de feluri de dulciuri fermecate. Mama,
tua i doamna din tablou lupt mpotriva comarurilor. Toi oamenii din ora sunt fericii c au protectori de
ncredere i c de cnd au disprut vrjitoarele nici un copil nu a mai visat urt.
Maia i vrjitoriile
A fost o data o familie de vrajitoare: mama,fiica si matusa. Cele trei locuiau intr-un orasel de la marginea unei paduri mari si
intunecate, loc numai bun pentru tot felul de vraji ciudate.
Mama vrajitoare si tusa vrajitoare erau cele mai pricepute din zona si toata lumea se temea de ele. Umblau tot anul imbracate in haine
zdrenturoase, cu palarii ponosite indesate peste pletele albite de vreme. Aveau negi scarbosi si rasete infricosatoare, speriau toti copiii si
nimeni nu indraznea sa se apropie de casa lor.
Vrajitoarea cea mai tanara, Maia, nu era tocmai o vrajitoare ci mai degraba o fetita draguta si neindemanatica. Toate vrajile ii ieseau pe
dos, toate licorile ei magice aveau gust de sirop de zmeura si nimeni nu se speria de ea niciodata. Unii copii credeau ca biata Maia fusese
rapita de cele doua vrajitoare batrane si nascoceau tot felul de povesti care mai de care mai grozave. Mica vrajitoare nu fusese insa rapita de
nimeni. Se nascusese pur si simplu extraordinar de frumoasa si de aceea nu avea nici pic de credibilitate.
Cu o seara inainte de Halloween cele trei vrajitoare aveau treaba multa. Erau vraji de facut, spirite de invocat si planuri pentru noaptea
urmatoare de elaborat. Cum in anii trecuti Maia reusise sa dea peste cap toate urzelile batranelor, transformand pisicile negre in pisoiasi albi
si blanosi, bomboanele cu matraguna in ciocolata cu scortisoara si mormintele in trambuline, mama vrajitoare a hotarat ca de data asta sa o
lase acasa pe fiica sa si sa isi vada de treaba cu matusa.
Degeaba s-a jurat Maia ca nu mai face si ca acum stie toate vrajile, cele doua au fost de neinduplecat.
-Vei ramane in casa pana dupa Halloween si o sa ne pregatesti noua de mancare pentru ca o sa venim foarte obosite.
-Daa!, spuse si matusa. Si sa nu indraznesti sa gatesti dulciuri. Copiii astia afurisiti simt mirosul de bomboane de la o posta si n-am
chef sa ne pricopsim cu ei aici.
-Ppai, ma gandeam sa primesc si eu cativa copii. O sa ma plictisesc stand atat in casa.
-Maia! Nici un copil nu are voie sa calce in aceasta casa. Sa nu simt miros de prajituri sau de carne de om cand ma intorc sau o sa-ti
para foarte rau.
Vrajitoarele au pornit catre miezul padurii ca sa puna la cale niste vraji pentru Halloween. Aveau de gand sa trezeasca cateva zeci de
schelete la viata si sa le trimita prin oras s-ai sperie pe copiii porniti in goana de dupa bomboane. Mai aveau de pregatit si cateva sute de
bomboane false care sa arate ca cele mai grozave bomboane si sa aiba gust de carne de porc si usturoi. Prima zi de stat in casa a trecut foarte
greu: desene animate, cateva ture cu matura prin pod si mangaiat de pisica. Mare plictiseala. Maia chiar isi dorea sa le asculte pe mama si
matusa ei asa ca in ziua de Halloween s-a apucat sa le gateasca felul preferat de mancare: liliac la tava. A prins liliacul, a adaugat cativa
muguri de pin, coji de dovleac si usturoi din belsug si l-a bagat la cuptor. De frica sa nu-l arda, s-a gandit sa faca o vraja ca sa-l coaca mai
repede.
Mica vrajitoare a gresit ca de obicei un cuvant din vraja si a transformat liliacul intr-o prajitura cu zmeura si frisca. Cand a vazut
boacana nu mai stia ce sa faca. Matusa si mama vor simti cu siguranta mirosul de frisca si o vor pedepsi imediat. Nu-si putea aminti nici o
vraja de anulare asa ca a luat prajitura si a fugit cu ea afara, hotarata sa o daruiasca unui copil.
Intre timp scheletii si bomboanele vrajitoarelor speriasera toti copiii. Maia alerga prin tot orasul cu prajitura in brate si nu gasea nici macar un
copil. Si-a dat seama ca vrajile batranelor deja isi facusera efectul si ca mama si matusa vor aparea din clipa in clipa acasa. Tot o vraja era
singura ei solutie. Straduindu-se sa aduca un copil cat mai aproape de ea si gesticuland cu bagheta intr-o mana si prajitura in alta, a reusit sa
transforme toate bomboanele cu porc si usturoi in bomboane cu ciocolata si biscuiti.
Copiii au inceput sa iasa de pe unde se ascunsesera si Maia le-a dat prajitura cu zmeura si frisca. Apoi a incercat sa le inghete pe
vrajitoare ca sa castige timp si sa faca repede friptura de liliac. Mama si matusa erau la numai cativa metri de Maia. Cand a rostit formula
magica, batranele vrajitoare s-au transformat ca prin minune: mama in clown si matusa in printesa.
Fetita era epuizata si a inceput sa planga in hohote. Iarasi stricase Halloween-ul si aiurise toate vrajile. De data asta insa totul parea
foarte grav pentru ca mama si tusa pareau ca uitasera totul si dansau fericite in mijlocul copiilor, aruncand cu bomboane in stanga si in
dreapta. Mica vrajitoare se uita la ele si nu-i venea sa creada ce vedea. Se astepta ca din clipa in clipa vraja sa se rupa si batranele sa o certe
pana a doua zi de dimineata. Mama s-a apropiat insa de Maia si i-a spus:
- Nici nu stii cat bine ne-ai facut! De atatia ani asteptam momentul acesta.
- Nu inteleg! Ce moment?!
- Numai de Halloween era posibil sa functioneze vraja asta. Tu ai vrut sa ne impietresti si ai amestecat cateva cuvinte. Ti-a iesit exact
vraja secreta, singura care putea sa ne elibereze din trupurile de vrajitoare!
- Si n-o sa mai mancam lilieci la tava? Si n-o sa mai speriem toti copiii? Si o sa pot sa fac prajituri cu zmeura in fiecare zi?
- Bineinteles! au spus mama si matusa in cor.
S-au prins toate trei in hora copiilor si s-au indopat cu bomboane pana cand abia daca se mai puteau misca. Si uite asa datorita
greselilor Maiei, s-a intamplat un lucru neasteptat de bun.
Voi sa nu fiti suparati daca gresiti! Cine stie ce minuni scoateti la iveala
Si-am incalecat pe-o matura verde
Cine nu ma crede?