You are on page 1of 6

Centrale hidroelecrice in Romania

Apa inseamna viata nu numai pentru fiintele vii,


dar si pentru economia tuturor tinuturilor, din toate
timpurile, fiind un element de neinlocuit pentru
agricultura, industrie si transport.
Din suprafata intregii planete de circa 510
milioane de kilometri patrati, peste doua treimi,
respectiv 360 milioane kilometri patrati reprezinta intinderea apelor. Numai o
treime din suprafata continentelor este bogata in apa,restul reprezentand
tinuturi sarace si aride. Pentru a corecta factorii care conditioneaza prezenta apei
este necesar sa se recurga la un ansamblu de masuri pentru folosirea rationala a
surselor de apa ,cum ar fi: captarea, inmagazinarea,tratarea apei,etc.
Apa mai poate fi folosita si pentru producerea de energie electrica ,prin
amenajarea potentialului energetic al cursurilor de apa, a mareelor , a valurilor,
etc.
Amenajarile hidroenergetice constituie un exemplu de folosinta complexa,
deoarece apa acumulata intr-un lac artificial poate fi folosita in acelasi timp
pentru producerea de energie,alimentarea cu apa a zonelor agricole (irigatii) ,
alimentarea cu apa potabila sau industriala a centrelor apropiate, piscicultura,
combaterea eroziunii solului,agrement, etc. O hidrocentral este o central
electric folosit
pentru
a
transforma energia
mecanic produs
de ap n energie electric.
Capacitatea unei centrale hidroelectrice depinde de cantitateade ap care
trece pe secund prin turbine, precum i de nlimea decdere a apei (n
general, nu este vorba de o cdere n sensul propriu-zis, ci de o curgere). n
natur ns, de cele mai multe ori exist fiecantiti mari de ap (la fluvii), fie
nlimi mari de cdere (n regiuni muntoase).
n consecin, centralele hidroelecrice se clasific n:
1. cu o cdere mic de ap - < 15 m, debit mare, cu turbine Kaplan
2. cu o cdere mijlocie - 1550 m, cu debit mijlociu, cu turbine Kaplan sau
Francis
3. cu o cdere mare 502.000 m, cu un debit mic de ap, turbinele utilizate
sunt turbinele Francis, Pelton
Hidrocentralele mai pot fi clasificate dup capacitate, sau dup felul
constructiei, ca de exemplu hidrocentrale:

1. aezate pe firul rului (centrale fluviale), producnd curent dup debit


2. cu un lac de acumulare
3. CHEAP - centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare
4. cu caverne, pentru acumularea apei

Avantajele hidrocentralelor:
1. Fata de energia obtinuta prin arderea combustibililor clasici (petrol,
carbune, sisturi bituminoase) sau reactiile metalelor radioactive(uraniu
imbogatit, plutoniu), energia electrica obtinuta prin amenajarea cursului
raurilor sau fluviilor este in primul rand curata , fara a elibera in mediul
inconjurator nici un fel de noxe.
2. Amenajarile hidroelectrice permit, pe langa folosintele energetice si alte
folosinte, asa cum am aratat: in agricultura, piscicultura, gospodarirea
apelor, turism.
3. Amortizarea cheltuielilor constructiilor executate se face relativ rapid,
astfel incat investitiile ulterioare sunt minime,numai pentru intretinere,
ceea ce conduce la un cost ieftin al kilowatt-ului (adica apa este
gratuita) , in comparatie cu centralele termice la care combustibilul are
costuri din ce in ce mai ridicate.

Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui ru unde poate fi prezent


i o cascad, se realizeaz acumularea unei energii poteniale, transformat
n energie cinetic prin rotirea turbinei hidrocentralei. Aceast micare de rotaie
va fi transmis mai departe printr-un angrenaj de roi dinate generatorului de
curent electric, care prin rotirea rotorului generatorului ntr-un cmp magnetic,
va transforma energia mecanic n energie electric.
n instalaii de joas presiune, axul turbinei adeseori este aezat vertical; n
modcorespunztor trebuie s fie montat i generatorul. Acest generatorare n
general o turaie mai mic dect un turbogenerator i c este nzestrat cu un
rotor cu diametru mare i poli apareni.Centralele hidroelectrice de joas
presiune le gsim n primulrnd pe lng cursuri de ap. Apa este acumulat
printr-un baraj icurge la turbine. Dac nu vrem s inundm prin baraj regiuni
ntinsede pmnt, se realizeaz nlimi de cdere de numai civa
metri.Adeseori, pentru a nu se mpiedica navigaia, sunt necesareconstrucii
suplimentare voluminoase.Cele mai cunoscute centrale hidroelectrice de mare
presiunesunt situate la piciorul unor baraje zidite pentru crearea unui lac
deacumulare. Acestea nchid o vale sau un loc ngust pe cursul unei apei

formeaz lacuri de acumulare, care aproape ntotdeauna servesc ipentru alte


scopuri (alimentarea cu ap, eliminarea pericolului viiturilor de ap mari).
Schema unei centrale hidroelectrice:
1. Lacul de acumulare. Este lacul artificial creat
in spatele barajului in scopul stocarii
(inmagazinarii) volumelor mari de apa care
vor folosi la producerea energiei electrice. In
afara de folosinta energetica, lacul de
acumulare poate folosi la irigatii, alimentari
cu apa, agrement,etc.
2. Barajul. Barajul este o construcie care
oprete cursul unui ru spre aridica nivelul apei n amonte, a crea o
rezerv de ap, o cdere de appentru hidrocentrale. Barajul reprezinta
obstacolul artificial construit pe albia naturala a cursului de apa in scopul
obtinerii lacului de acumulare. El poate fi de mai multe feluri:de beton,de
anrocamente,de pamant ecranat cu beton,etc.
3. Aductiunea. Aductiunea reprezinta galeria situata sub nivelul minim din
lacul de acumulare prin care se preia apa din lac ii se transporta spre
centrala electrica. Aductiunea contine galeria fortata si conducta fortata.
Galeria fortata poate fi din beton sau din beton blindat cu blindaj
metalic. Conducta fortata poate fi din beton ,sau conducta metalica
.Conducta metalica se amplaseaza deobicei dupa nodul de presiune,din
considerente de siguranta.Ea se termina la peretele centralei cu un
distribuitor cu un numar de iesiri egal cu numarul turbinelor(minim doua
iesiri).
4. Nodul de presiune. Nodul de presiune este compus din castelul de
exchilibru si casa de vane. Castelul de echilibru este o constructie de
siguranta a amenajarii si are rolul de a prelua fluctuatiile majore de nivel
din sistem si de a le atenua atfel incat sa nu ajunga sa produca
catastrofe sau pierderi ireparabile in instalatiile amenajarii. Casa de vane
are rol de siguranta, reglaj si intretinere a aductiunii si este compusa
dintr-o constructie care contine cel putin doua vane amplasate pe
conducta de aductiune.
5. Centrala.
Centrala
cuprinde
urmatoarele:cladirea
centralei,sala
masinilor, instalatiile din centrala,masinile de ridicat,camera de
comanda. Turbinele si generatorul sunt amplasate in sala masinilor.
Instalatiile din centrala furnizeaza agenii necesari bunei fucnctionari a
agregatelor :apa de racire, ulei sub presiune,aer comprimat, sau asigura
epuismentul (eliminarea apei),stingerea incendiilor,aer conditionat.
Masinile de ridicat sunt deobicei podul rulant si diverse trolii de
manevra. Camera de comanda contine panouri electrice si automatizate
pentru comenzile de la distanta a inchiderii-deschiderii diverselor
echipamente , ridicarea-coborarea stavilelor segment pentru deversare
controlata,inchiderea-deschiderea vanelor sferice,etc.

n afar de combustibili, ara noastr dispune i de rezerve deenergie


hidraulic. Dup calculele specialitilor, la debite medii, potenialul amenajabil al
rurilor noastre (n afar de Dunre) este de13 milioane KW. Electricitatea a
nceput prin construirea a ctorva hidrocentrale, printre care: Sadu V (jud. Sibiu),
Stejaru (pe Bistria, jud. Neam)Exemple: S-a construit o serie de hidrocentrale,
printre care: cele 12de pe Bistria, n aval de Stejaru, hidrocentrala de la Vidraru,
pe Arge, continuat n aval cu alte 14 mai mici, apoi hidrocentrala Lotru-Ciunget
de pe rul Lotru, iar mpreun cu Iugoslavia, pe Dunare s-au realizat marele
sistem hidroenergetic i de navigaie Porile deFier I i hidrocentrala Porile de
Fier II de la Ostrovu Mare. Alte centrale hidroelectrice s-au construit sau
sunt nconstrucie pe Olt, Sebe, Someu Mic, Rul Mare, Siret, .a.
La Amenajarea portile de Fier ,se asigura prin barajul creat pe Dunare ,
posibilitatea realizarii unei productii de energie de 10 miliarde kilowatiora (kWh),
imbunatatirea conditiilor de navigatie si sporirea traficului fluvial pe acest sector.
In natura, cantitatile insemnate de apa evaporata cad inapoi sub forma de
precipitatii si se infiltreza in straturile superioare ale scoartei pamantului sau in
albiile cursurilor de apa. Aceste mase tind sa coboare apoi spre nivelul marilor si
oceanelor,producand an drumul lor un lucru mecanic necesar pentru invingerea
rezistentelor care se opun miscarii apei in albiile naturale ale acesteia. Orice
cantitate de apa care este situata la un anumit nivel terestru reprezinta o sursa
de energie hidraulica.Energia hidraulica din natura este formata din energie
potentiala si enregie cinetica. Aceasta enrgie poate fi transformata in cea mai
mare parte in energie electrica cu ajutorul masinilor hidraulice amplasate in
uzinele hidroelectrice. Cele mai importante marimi hidraulice la dimensionarea
unei amenajari hidroenergetice sunt: debitul, caderea si randamentul. Debitul
este o marime fizica caracterizata prin volumul de apa raportat la unitatea de
timp ,de aceea se masoara in metri cubi pe secunda (m3/s). Debitul este o
marime foarte importanta la determinarea puterii hidraulice si deci la
dimensionarea amenajarii hidrenergetice. Caderea reprezinta inaltimea la care se
gaseste volumul de apa deasupra nivelului dat .Caderea este direct proportionala
cu energia potentiala a cursului de apa, deci valoarea ei influenteaza direct
puterea hidraulica. Randamentul unei uzine hidroenergetice este compus din
produsul randamentelor diverselor instalatii care produc transformarea energiei
hidraulice in energie electrica.Intotdeauna ,randamentul are o valoare subunitara
(<1), deoarece pe traseu exista pierderi de sarcina.
Hidrocentrala Vidraru
Un proiect pentru o hidrocentrala pe raul Arges a
reprezentat o necesitate si o provocare inca din
perioada interbelica, cand inginerul Leonida facuse un
studiu de fezabilitate pentru un baraj in arc. Realizarea
acestui baraj va depinde in final de ambitia liderului
comunist Gheorghiu-Dej. Acesta a venit in prima
vizita, in zona, in februarie 61. Nu a reusit totusi sa
vada hidrocentrala de pe Arges infunctiune, murind in
martie 1965, cand barajul era ridicat, dar nu pornisera
turbinele. Pana in 1989 centrala de la acest baraj va
mai purta numele acestuia. O fi contat in toate acestea ca la inceput
presedintele comunist fusese electrician? Greu de spus.
La apogeul lucrarilor, aici munceau aproape 10.000 de oameni, cei mai multi
venind direct din Moldova,unde tocmai se finalizase barajul de la Bicaz. Din punct
de vedere economic, nucleul santierului l-a constituit Intreprinderea Regionala de
Electricitate Arges. Dar pentru construirea barajului si a hidrocentralei, mai-marii
vremii nu au tinut cont de nimic in ceea ce privea materialele de constructii,
tehnologie etc. Liderii comunisti vroiau sa dea un exemplu lumii intregi ca

Romania a inceput sa devinao tara industrializata, moderna. La Vidraru au


venit sa lucreze mare parte dintre muncitorii care s-au luptat cu hidrocentrala de
la Bicaz. Aceea a fost construita in stil sovietic, fiind un baraj de greutate.Vidraru
a fost gandit ca o bijuterie si tocmai din acest motiv nu s-afacut rabat la
materiale. Mai mult, centrala a fost echipata cu cea mai buna tehnologie la
nivelul anului 66. A costat un miliard patru sute saptezeci de milioane de lei in
banii vremii, iar investitia a fost amortizata in 28 de ani. Pana acum nu s-au facut
retehnologizari sau modificari majore, pentru ca acest complex functioneaza
perfect cutehnologia de atunci. Singura noutate este sistemul de alarmare carea
fost montat acum sapte ani.Lacul de acumulare de la Vidraru a schimbat
fundamental peisajul Fagarasilor. Astfel au disparut doua asezari forestiere
Cumpana si Tunel, fiind inghitite incet de ape, o data cu umplerea lacului.
Si,impreuna cu ele, s-au pierdut pentru totdeauna multe locuri pitoresti, padurea
seculara din vremea lui Carol I, vila de vacanta a Bratienilor, cabana pictorului
Rudolf Schweitzer-Cumpana, un cimitir al soldatilor nemti cazuti in timpul
razboiului si mocanita de pe Valea Argesului. Lacul de acumulare Vidraru are un
volum total de 465 milioane metri cubi de apa, al doilea ca marime pe raurile
interioare din tara. Lacul a luat fiinta in luna martie 1966 si este situat pe raul
Arges pe un sector de 28 km lungime.
Suprafata totala a lacului este de393 ha, lungimea de 10,3 km, iar latimea
maxima de 2,2 km in zona Valea Lupului - Calugarita. Adancimea maxima a apei
este de 155 mlanga barajul inalt de 166m.
Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 ploturiverticale,
avand inaltimea de 166,60 metri, grosimea la coronamentde 6 metri, cea de la
baza de 25 de metri, lungimea la coronament 307 metri, suprafata de 870 de
hectare, iar latimea la baza barajului 25 de metri si este traversat de noua galerii
orizontale interioare.Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si
Vidraru.
Constructia rezista la un cutremur de gradul opt pe scaraRichter si are
incorporati avertizori seismici de ultima generatie. Intimpul cutremurului din
1977, barajul a fost supus unor forteseismice cu acceleratii maximale de peste
0,15 grame fara ca structura sa manifeste anomalii in comportare. Trebuie
precizat cabarajul Vidraru mai are garantie 59 de ani, perioada totala
a garantieidin momentul inaugurarii , n 1965, fiind de 100 de ani. Inainte de
1989, paza era asigurata de
catre armata, fiind considerat unobiectiv strategic. Acum paza a fost preluata de
Jandarmerie. Turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura
oproductie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an. Si aici au fost
aduse materiale si tehnologie de ultima generatie pentruvremea aceea.
Cehoslovacii de la Skoda au venit special pentrumontarea turbinelor. La fel
si italienii care s-au ocupat de cablurilede inalta tensiune. Conducatorii de atunci
au avut cu ce sa semandreasca, pentru ca au inceput sa vina tot felul de
delegatii strainesa admire acest proiect.In camera de comanda la CHE Vidraru
este instalat un calculatorserver pe care este instalat programul Pegasys care
permitemonitorizarea parametrilor. Structura si navigarea usoara in
cadrulprogramului cu ajutorul mouse-lui permite afisarea detaliata ainformatiilor
despre orice punct de masura solicitat. Informatiilecare sunt afisate in camera de
comanda de la centrala Vidraru setransmit in timp real, cu ajutorul modemurilor
(la o distanta deaproximativ 30 km) la dispeceratul situat la Curtea de
Arges.Deoarece volumul de informatii transmis este foarte mare seutilizeaza o
diagrama simplificata.

Sistemul realizat la Vidraru este unul din cele mai performante sisteme de
monitorizare din tara noastra si este primul sistem din Romania la care este
implementata contorizarea serviciilor de sistem.