54

l{istr.lpatologic praclicd
----.--_._
trlacro'scople- l'lbroadcnomtil rnarrar alral'c ea rroclul unic (in 1 5 din
cazwi multiplu), de dilncnsiuni dc la cAliva rlilirneLri piind la cA{iva <.:cntirnctri,
dc consistentd clasticd" trine delirniiat; la scclionar.c nocluiul ,,hcrniazl,,(ta{a de
sec{iunc este convexX), aspcctul esle onrogcn.
fr'Iicroscopie. Sc dcscrtu riouS lipuri dc fibroaclcnoarnc: pcric,analicular si
intracanalicular; cel mai frccvent fn cadml aceluia;i adcnom sunt prezcnte ambelc
tipuri dc prclifbran"
Fibroadcnomul urantar pericanalicular sc caractcri'teara prin crcatcrca
elemenlclor strotnale fibroasc in iurul elcmcntclor cpitelialc canalare prtiiifcratc
care sunt mici, tutundc, fiind practie scparatc intre cle dc {esutul fibros. Abuniien{a
stromei confbrS consisl.en!6 durl nodulului,
in tlbroadcnomul tnatnar intracanalicular clsrncntcie cpitelialc
proiit'ereazl in lutnenul canaielor galactofore; cpiteliul cste alcdtuit din &ru[
tipuri de ce,luie. Stroma. adcsea mixoid[, cr.irnprim6 6i elongheazl canalele
conferindu-le aspcclul caracteristic ,,in funna tlc coarne de cerb". Clonsistcn{a
acestui tip de fibruadencltn mamar cste mai moale.

Ilu

fibr

dial

'[er

1e:it

adtt

sxtr
1.

c0l.l

2.,

!est

tcrt

Leiomiomul
Estc cea mai f'rccvcntd turnor'6 bcnignii utcrin[ ln llcrioada reproductir.d
(30-60% in studiile necropticc). Leiomioamelc dcrivi din nrusculatura utcrind. Ccl
rnaiadesca sunt multiplc, asimptomatice. Pot dcvcni sirnptornaticc prin aparifia de

fie

sAngcrdli sau tlurcre" cind sufer[ rnodificrri dcgencrativc; cstc cstrogen

dcpendent[, crc;te ratrrid in tirnpul san'inii gi involucazl in pcrioatlclc dc climax.
Macroscopr.e Utenrl c:stc miirit cJc volum, cu cavitatea defonnatb prin
lrrezenla dc ntlduli binc: ?ncapsula{i, dc consistenf[ crcscut[, cu |t)calitarc
subseroas[. submucoasd sau in grosiinca rniomctrului. Foi avea dirncnsiuni
difbrite, de la c61iva nltn pAnI la pcstc 10 cnr. Fe scc{iune apar ca, lbnnaliuni
nodularc, solide, cu iirnitc distincte. cu aspccl. fasciculaL.
Microscopic" Lciorniomul estc alcltuit din hbrc nruscularc netcdc similare
celor miomeldale. cu dispozilie dezordonati. Clelularitalca leiornioamelor cste tic
obicci rnai bogatl dec6l cca a miornctrului clin juu cch.rlele sunt alungitcr au o cantitatc
moderati de citoplasmd galbend in colora{ia van (iieson, nuclcii sunt alungi{i eu
capelcle rotunjite laspcct ,.iti ttabuc"), cu cn)matina puivcrulentf. intrc fibrcie
muscularc se glsc;te o cantitale r,ariabilf rJe t'ibLr qi ceiuic ccrniunctil'c (cetlgratc in
to$u in coltlrafia van Cicson). in nodulii mad erpar lcziuni clcgcnerative clatoriri
dirninu[rii aportului sanguin i rarnolilie pscuriochistici" nccrozl). in pcdoada

pe

ti.ri1

ker

"17

grc
de

Ne

clirnaxului, cclulele muscularc clin corniroziiia lurnorii sc atnrfiazi si sunt hrlocuitc dc

bcnzi dc {csut librus (tutnom cu accste caractcrc poai:tfr numclc dc fibroleionr )"

nL-,

d*

Wd

y$s#,#i#ffi

ca

rnToffi

T;niveirrf
orientate
fibrc rnusculare netetl6. 5i rJc iesut coniunctiv'
Jiag:irostictLl de lcitlrniotn ulcrin'

I-it
.fi.
de

'si

55

i-m[rasTir'rGlF

in vtdeiuri' permitc
:

Teratomul

c1c

rca

atc
nta

T.er.atoarnclc(toratos.=monstfu)suntlunrodconstituitedirrdoudsautrraitrrultc
cu locul dczvr-rh^5rii' St:
celc ttei foi{e crnbrionat'c. 1br6 lcgdirttd
lcsuturt tlerivate clin
multipotente rcslantc in gonadc sau rniEatc
acJrnitc ci dcrjvi clin cclulclc gcrminatc
scchestrare in difs'ite teritorii'
cxtragonadai in tirnpul dczvoltirii intrauietinc"cu
(' lus fi c'u rcu I a ru k unte lt tr :
teratoatnc chistice 9i tcraloalnc
dupd aspeetul lnacroscopic: tcratoamc solide"
t

alc

ru[
clc
n1.a

1.

conttrinate u: arii soliclc li chisticc

mature gi lcratoatlc cu
2. dup6 structura histrllogicl: teratoame cu {esuturi
lesuturi imature
partc chistul dcnnoid'
Din categoria teratoamelcr r,u lesLrturi mature f"ae
tcralq-xnul solid' guSa ovarian['

ax.

'['erttttttnul solid triderntic

. 1 .1y
rnai
variabil['
localizarc
cu
solid
aspecl
cu
benignd
Esle o fu,n.',r'A
ttecvcnt [a nivclul gonaclelor", ?n special la nivel lcsticular.
cu aspect polimorf
Mercroscapic."Turnorl solitl[ tle dirncnsiuni 'ariabilc.
ctc. tie consistetrfl f'crnrl'
pe secliune: zone albicioase, g6tbui, hernoragicc
prol'enilc di' celc trci
Mi*oscopie:i,', prcparxul histologic * rff*.r*- elei'cntc

pri n

firilc crnblionarc:

/.are

"

livd
Ccl
ade
gen

iuni
iuni

cu rone de
ctotJcrnt (cpitcliu pavime nteis plulistratificat" e.l'cntual
keratinizarc. lblirjuli piiosi. glande scbaccc 5i sudoriparc)
. mczodeln (lcsul. cgnjuttctir,, cartilaj, Os, Z,fle rnixoitle, vasc lotluoasc ctl pcfctl
e

groqi ctc.)
ilarc

ede
litatc

fi

cpiteliu cilindric unistratificat sait

" enchrtjerrn (structuri glanclulare tapctate clc
,Jc epitcliu ciliat de tip rcspirator)
cmbrir:nat"
ljneori, intr'-un temlotn solid sc pot gflsi insulc de cax;initln

cu

Lrlclc
Lte

in

;oriti,
oada
Ltc

dc

Nevut nevocelular
a piclii (de excrntrrlu:
Tcrtncnul tje nev defirrcste oricc lcziune cr-xgcnital[
in itlocl specific' ia un anuffrit f ip
ncvus t-larlnisus). Ncvul ncvr;celuiaf se referd,
cu punct dc i:ilocilre ilt cclule
dc lulrrorA bcnignii. ccflgcnitaid ;au rjobAnclith'

56

Giivate-Tincretd6lcura-iriG[ilF];*lilir-_--__n##H
e roF
modificate dc fi.lrnrc variate (celule nevicc).
m*crosc.oytic"'Ncvii ncvo<.:e lujari se
(_.....-.. _friagraxtic
;rrezint6, i
rbnna
unu,:'popui* crc mici rrir,ensiuni,ffJ*illi,',:.,1fiii::t;ii]_*l*ii,1,l11,11
Ai;cstc paptilc sunt piglncntale unifrl,'rn,
bruo-,nri,,r"fu. a^istir nurlrenrasc tipLrri
clinice.;i histologice cre nevi nevocerulari, iur.
urprrtuL cjinic cstc.
,rot1
particular; fbartc r'1liol: r)e excurpru,
nevii n"vocer,-rrar.i congenitali prt fi dc
rnari climensiuni (r/2 din rnasil.ur faciar)
r;i con{in, oa*,u.u, numeroasc fire dc
pdr; ncvii albaqtri (congenitali sau
cJobandifi) au o cuioare albdstrui
-rnctanocitare;
ncgr:icioas6
;i poatc fi confuncral cu anumite tipuri cre
nevii
firziflorriri ryi cpiteri.izi, ra copii" su'r leziuni 'rarignitali
u,, o Jrqt*."
caracleristic[, roz-ro5ic' Nevii nevocclulari
cel rnai
i*tAlnili sunt cci elc
tip dohandil' care apar in copildric qi la aduitul
tin[r: Nevii congenitalr su't, <Jc
obicei. observali dc la nagterc.
f,{icrCIscogtie: "I'o\i nevii nevocelulari,
atil cci congcnitari cst 9i cci
dobancliti' sunt fi:nna{i din agr"e gate de cclulc
nevicc 1r1ela'ocitc *roclilicate carc
)
prezintd nuclci ovoizi" unitbt'mi, fiui
nuclcoli uirlrrili acest aspcct histr:logic
prczint,- irisb, o var:iabiritate consiclerabiil"
<Je ro ,u ,r",. ia artur; ccrure Ic pot
fi
cttboidalc, ellitetioicle, lirzilirrmc. t-lendriticc,
murtinuclear. u,,u chiar balonizate.
La dcbut" nrajoritar.ea nevirr.lr dpat ca nigte
agregor. ."ru";r,e de cclure ne'ice (in
cuibrrri)' in epidc|rnul in{erior; la nivclulji-,rr";liJnii
clcnn,r-epiclermice. Lcr,itu:ilc
cu aceast[ iocarizarc- poartd numerc. cic nevi jonclionari
(ca o orrsen,atie.
macrcscopic, nevii jo*cfionalisunt ca nistc
pl6ci ,;r, *i;;;",
;;r;r;;;, ;, il,
in ,special, pc suprafb{elc centralc alc ,"ai,lilo,l -i
prccurn ;i pc
o*i"r","l,
organcle genitare), La un rntmlent cJat,
ecliircrc ncvice ?nccp sE prorifcrezc
intraeJennic, ial' cand sunl constituite
atAt cuibuLi ncvice intracJcnnice c6t
si
intraepidcrrnice. rcziunea estc irefinir[
drept nev ,nixt ruo,npu;J;;;;-rrr,i,
ner,'ul conrpus cste mai proemincnt
<icc6r.nevur jrr;i;;;;;i Uneori, comp()nenta
jonctir;nald dispaie, ncvul dcvcnind
strict intractcnnic. prulifb.ur*a inr.raclerrnic[
a
cclulelor nevice duce- la dif'ercnfierea accsiora
i'tr-o
variclate <jc- ,.rspcctcr
histokrgice' Astfbl, ccrurclc ne,,,iee pig:nenr.arc
mari, dispusc in cuibur.i" <Jiri
de'nul supcrficial (celuic tip A) o* pui al'ngi,
constituinJr,j.,iuun" cle celulc, rnai
slab pignrcntale. pe rni.sur'd cc pariuncr
in i.trnerc ,"i ;;;;;,-, ,Jc alede'nurui. iri
po(iua-ile celc rnai prufuncic ale tlelrnuiui.
in slrccial in lcziunile n-,ai vrrchil
celuiele nevice c{evin mai rnici r;i rnai alungite,
qi hrccp s[ scmene cu celulcle clin
structurile ncurare (celure tip c). Acest proccs
este denurnit ,"ncurotizare,,gi poatc
fi atat de prunun{at, incat celulele nevicc sb reconstituie
structura unor forma{iuni
ncuralc pteollm corpusculii Meissner.
Aceste mo<Jificiii snccesive ale celulclor.
nevice' in clern' reprczinrd,,,matuta{ia"
aoestor leziuni, orlali cu irnbbtranirca
ltir.
gi constituic un important in<Jicator
al naturii lor. bcnigne.

i'

fr;;;;

;;;;;;";,,i;;;

W!,e

L]

j:11p4_

tl sl

g_

p,"

5l

g_ltqa

flingnosticul difbrewlarol"' Sc l'aci cri lirdLiiionilij-mailgn; -tccsta-ffin

urtni nu at'c {") piglttr:niaLc urii{onrrh. iar hisl.r-rltrgii;. plc:rint5. toerl.e aspccl.clc
t.i{.ologice alc r:ialigniirif ii {;iltt}ii ccluia.rc ai nr"lclc;rrc, hi;rcrci'crna;ric niiclcarf,"
i

ra.por{ nuclct;-citoplasmaiic inversat etc.)

(cnctuzif: Nr:vul nrJv\)L'*lij-Xar ei;tc o

la;rn,;rir herii,gni ile aspccl lraprulat

cilnrpusd dir.'. ccLule melanice modificale(celule irer,'icr;), dispusc in cuiburi.

,4denormul hepafie
Adcnotnul hcpaLir: f,slc ltLtnoia bcnignl ;r licpair,rcilelor i.:;ri's aparc clt
prccddcre la f'ernei tincrc" in spccial 'in contextul utrui de;:*chilibru hormonal pr:
linie estrogenicE (lb1,-rsirr: ,,lc anl.ir:r-incrpf icnale rtralel. slirnulare esi,rogcnicd t-lin
sarcin[ e1.c"). Anabolizantelc r;tct'oidiene sunl dc legrriir asociatq: cu adenoamele
hepaticc intfllnitc la hhrlra{i.
Mrtcroscop,lr"' nr.rc{uli gaiben-palizi cr-r rJiarnctr:u val"iaLril rlc la r:rdinul a
cfftiva rnnr pdn6 lazct:t rlc cm: la perif.cric poalc cr,isla o catpsui[ p*rifumtlral5 dar
uncoti l!mita ilc rczec{.ie inllc atJcnoiri u';i rcritul iesuluiui pi:al.c fi irnpr'rcis tiasnlii.
sc conslal.it trtttt,cttLa unei proii{'crari hepatocilar:e in care nir
l.l'iarJc port.alc nonuai{,j (ar"ti:i[ herraiica" vcn;i grorta, cfuct. biliar').
(lordoanelc celularc:;unt alcituitc r{in l-2 rdndr"iri iic hepatocitc mai mari iiccdl
'\'licroscoptfc^

sr recunt)sc

hepal,r:citelc normale. cu nu*leu n:ic, di-r uuclq:lll inrlis{inr:ii; cclulele pol corrfine
glicogcn. lipidc si r:hiar gloirulc clc nraici:iai PAS pazitiv (grani.rlc de alfatantitripsini). [tarcoi:i, ia pacicnlelc ciu'e j'oi,;scsc anticttnccp{ionale perir1adc
iringi de timp (zcce ilni san mai rnuit). prriale .fi ltlczent plcomorfirur celuial rji
nucleaq nucleoli mari" ugoi'
Mltiific[ri strriilare se in[$lnosc ,si in
"ir.iltili"
arJcnoatnclc hepalicc de la b;irha{ii carc f'',rloscsc atrabolizanti steroidieni; in
a0esi car. pc lingl at-ipii t;ciuiarc I]{)t il int.;iinilc iiLl'ucturi psr:ud*glanrlularc.
aspcr;t carc pL\;lle crxrlucc la r:tutLl,, ii cri e:at"i:irlonrul hepaloceiular" Se ptrl
i rlentifl ca ti,.ini {: i b i l ia ii intrac;rna l i t;u 1ai-j. ./r)n c dc pc l ir-rz*
Stn:ma tuinoriliii esl.e t'eiiush canliiativ: irrclude vase sangvine dc tip ar.tcriai
vertos"
La interfbta dirttru: r;lt'otn;i gi irnrli{erarr:a hcpai,or.:il.uril nu sc itientifit;d
;ri
neocana licule bi l iat'c ( caraetcri slicb pcnlru

i1:erp

aria

ni.riJrii al d foca

S ).