Universitatea Transilvania din Braov

Facultatea de Alimentaie i Turism

Specializarea EBAA

PROIECT
AUDIT INTERN PRIVIND DEPOZITAREA
PRODUSULUI FINIT DIN CADRUL
SOCIETII S.C. VEL PITAR S.A.

Masterand:Ursu Georgiana-Mihaela

Braov
2015

Cuprins

Capitolul 1. Noiuni Tehnice privind derularea unui Audit Intern .....................3

1.Planificarea activitilor...........................................................................................................3
2.Listele de verificare...................................................................................................................4
3. Documentele de lucru folosite n etapa de pregtire-planificare a auditului 4
4.Elaborarea planului de audit...................................................................................................5
5.Examinarea sistemului calitii................................................................................................5
Etapa 1. Evaluarea documentaiei sistemului calitii organizaiei auditate..........................................5
Etapa 2. Aceast etap se efectueaz dup obinerea acordului de vizitare a organizaiei auditate, din partea
conducerii auditatului. .............................................................................................................................5

6.Raportul de neconformitate.....................................................................................................6

Capitolul 2. Descrierea Unitii Auditate ..7

Capitolul 3. Efectuarea auditului........................................................................10
Depozitarea................................................................................................................................. 10
Condiii optime pentru depozitarea pinii................................................................................12
Chestionarul de audit..13
RAPOARTE DE NECONFORMITI....................................................................................22
RAPORT DE AUDIT INTERN.................................................................................................24
Bibliografie.....................................................................................................................................25

Auditul calitii:
n funcie de scop:audit intern
n funcie de obiectiv:auditul calitii procesului
O cerin central este ca auditul s contribuie cu adevrat la crearea contextului favorabil,obinerii
performanei i s nu devin o nou cale de a consolida i extinde birocraia.

Obiectivul :Se va urmarii daca activitatile si rezultatele relative din cadrul societatii S.C. Vel Pitar
S.A. satisfac dispozitiile prestabilite si daca aceste dispozitii sunt puse in opera intr-un mod
eficace si apt pentru siguranta consumatorilor.
PRESCURTARI:
1. Audit - proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi si a evaluarii
lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit.
2. Auditul calitatii - examinare sistematica si independenta in scopul de a determina daca
activitatile referitoare la calitate si rezultatele aferente satisfac dispozitiile prestabilite, precum si
daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si sunt corespunzatoare pentru realizarea
obiectivelor.
3. Auditor - persoana calificata si competenta pentru a efectua audituri.
4. Auditat - organizatie care este auditata.

Capitolul 1. Noiuni Tehnice privind derularea unui Audit Intern.

1.Planificarea activitilor
Auditorul ef stabilete modul de derulare al auditului prin planificarea activitilor, urmrind o
anumit strategie. Din acest punct de vedere, ntr-o prim abordare, auditul poate fi:
orizontal, n care se urmrete un anumit aspect al obiectului auditului n toate
compartimentele organizaiei,
vertical, n care se urmresc toate aspectele obiectului auditului n fiecare compartiment
auditat.
n vederea bunei desfurri a auditului este necesar folosirea unui document de verificare, prin care
se controleaz dac au fost culese toate informaiile necesare, nainte de auditarea unei alte activiti.
Auditorul trebuie s fie familiarizat cu activitile funciei auditate a sistemului calitii, procedurile i
documentaiile utilizate, clauzele adecvate ale standardului. Auditorul va pregti un chestionar de audit
pentru compartimentele vizitate, mpreun cu ntrebrile pe care le va pune i operaiile i
documentaiile care urmeaz s le vad. Subiectele auditului vor include i auditurile precedente ale
compartimentului vizitat.

Compartimentele care necesit investigaii speciale sunt cele care nu au fost verificate recent, cele care
au fost verificate anterior i n care au fost gsite deficiene, precum i cele n care sunt cunoscute
deficienele sau se suspecteaz c acestea exist.
Auditorul trebuie s l fac pe auditat s fie contient n avans de domeniul auditului i s specifice ce
se ateapt de la el.

2.Listele de verificare
Sunt instrumente utile n vederea acoperirii ntregii problematici a auditului (domenii i activiti
investigate n timpul auditului).
Elaborarea lor se face n faza pregtirii auditului, n care auditorul se asigur c sistemul definit n
documentul de referin (manualul calitii, standardul de referin) este complet i apt s duc la
ndeplinirea obiectivelor calitii organizaiei.
Folosirea acestor liste, care nu au mai mult de dou, trei pagini, constituie o bun verificare a auditrii
tuturor compartimentelor i activitilor organizaiei.
n faza pregtirii auditului, auditorul ef trebuie s se asigure c sistemul definit n manual este
complet i apt s duc la ndeplinire obiectivele calitii organizaiei.
3. Documentele de lucru folosite n etapa de pregtire-planificare a auditului sunt:

autorizarea auditului;
standardele sau alte specificaii dup care se face auditul;
planul de audit; orice formate provizorii care se folosesc n timpul auditului;
aide-memoires, liste de verificare, diagrame de flux etc.

n aceast etap sunt prevzute urmtoarele activiti:

a) Iniierea auditului,
b) Definirea obiectivelor, domeniului, ntinderii i frecvenei auditului;
c) Alctuirea echipei de audit;
d) Analiza preliminar a documentaiei sistemului calitii;
e) Vizita preliminar la auditat;
f) Elaborarea planului de audit;
g) Transmiterea planului de audit auditatului n vederea aprobrii coninutului;
h) Organizarea echipei de audit.

4.Elaborarea planului de audit

Un plan de audit bine conceput trebuie s fie flexibil pentru a permite modificri care apar pe parcursul
auditului organizaiei, sau situaii imprevizibile care nu pot fi avute n vedere n momentul elaborrii
sale. La elaborarea sa trebuie avui n vedere o serie de factori, dintre care se menioneaz:
Intervale de timp suficient de lungi pentru colectarea de informaii;
Intervale de timp suficient de lungi pentru examinarea atent a compartimentelor;
Prevederea de intervale de timp n care auditorii s aib posibilitatea de a se ntlni cu membrii
desemnai ai echipelor manageriale ale compartimentelor examinate;
Planificarea activitilor astfel nct organizaia auditat s aib posibilitatea de asigurare a
ghizilor nsoitori.
5.Examinarea sistemului calitii
Examinarea organizaiei auditate se efectueaz n dou etape, prima etap const ntr-o evaluare a
documentaiei sistemului calitii, iar cea de-a doua etap implic vizitarea organizaiei.
Etapa 1. Evaluarea documentaiei sistemului calitii organizaiei auditate , are ca obiectiv verificarea

concordanei dintre documentele sistemului calitii i standardul ales ca model de referin. Se

analizeaz raporturile auditurilor anterioare, n cazul n care acestea au existat, recomandrile fcute cu
ocazia acestor audituri, pentru a urmri activitile crora li s-au fcut recomandri de corecie i dac
au fost eliminate neconformitile evideniate n timpul auditurilor anterioare.
Etapa 2. Aceast etap se efectueaz dup obinerea acordului de vizitare a organizaiei auditate, din partea
conducerii auditatului.

Ea const n vizitarea organizaiei auditate cu scopul de a constata gradul de conformitate ntre practica
curent din organizaia auditat i prevederile din documentele sistemului calitii precum i modelul
de referin ales pentru construirea acestui sistem.
Documentarea constatrilor auditului
Documente de lucru folosite de auditor n timpul colectrii informaiilor i a documentrii constatrilor
auditului sunt:

standarde sau/i specificaii;

documentaia sistemului de management al calitii a auditatului(manualul calitii i
procedurile asociate);
liste de verificare;
chestionarul de audit;
planul de audit;
rapoarte de neconformitate/observaie

Toate observaiile din timpul auditului trebuie documentate (scrise). Auditorii trebuie s noteze
suficiente date pentru a avea o surs din care s poat rezulta concluzii clare.

 Notiele clare, exacte, lizibile i complete sunt eseniale. Este ineficient, pierderea de timp i
total neprofesional, ca auditorul s se ntoarc ntr-o zon pentru c: nu a nregistrat suficiente
detalii, nu poate citi sau nelege propriile notie, sau detaliile nregistrate nu sunt clare.
Pentru a nu exista nici un dubiu asupra nregistrrilor, poate fi de ajutor ca auditorul s dea
celui intervievat s citeasc ce a nregistrat.
Notiele auditorilor pot fi folosite n cadrul discuiilor sau n rapoartele scrise transmise
auditatului pentru a defini neconformitile.
Notiele auditorilor constituie nregistrri ale calitii care se pstreaz pentru o anumit
perioad de timp.
6.Raportul de neconformitate
Neconformiti
Neconformitatea constituie un eec n ndeplinirea unei cerine, fa de referina auditului.
n momentul depistrii unei neconformiti, este bine ca auditorul s aduc la cunotina auditatului
neconformitatea constatat, coninutul su, dovezile obiective care demonstreaz neconformitatea
pentru ca auditatul s neleag c auditul este o activitate transparent, iar auditorul nu are nimic de
ascuns.
Neconformitile se clasific n dou categorii: majore i minore. n afar de neconformiti mai pot
exista i observaii, atunci cnd nu exist dovezi obiective suficiente pentru a putea aprecia c eecul
respectiv este o neconformitate.
Neconformitatea minor
Neconformitatea minor este aceea care identific scpri izolate sau sporadice n coninutul sau
implementarea procedurilor sau nregistrrilor calitii i care pot duce la eecul sistemului calitii
dac nu sunt corectate.
Neconformitatea minor apare cnd exist dovezi obiective ale implementrii incomplete a unei clauze
particulare a standardului ales ca model de referin pentru organizaie.
Neconformitile de acest fel se rezolv prin aciuni corective. Odat cu constatarea lor recomandarea
auditorului pentru aprobarea i nregistrarea sistemului calitii organizaiei poate s continue, cu
recomandarea ca neconformitile minore s fie eliminate prin aciuni corective, care sunt verificate cu
ocazia vizitelor de supraveghere.
Neconformitatea major
Neconformitatea major este aceea care identific absena sistemului calitii, nefuncionalitatea sa,
sau o implementare necorespunztoare a acestuia, luat ca un incident singular sau ca o combinaie a
unui numr de incidente similare.
Asemenea neconformiti apar, de obicei, foarte clar n cazul sistemelor care nu sunt stabilite,
documentate, implementate sau meninute.

Capitolul 2. Descrierea Unitii Auditate

Vel Pitar
Grupul Vel Pitar este liderul pieei romneti a produselor de panificaie i morarit i un
juctor important n domeniul produciei i distribuiei de : pine, biscuii, napolitane, specialiti de
cofetrie i produse de patiserie.
Povestea grupului ncepe n momentul n care fondul de investiii Broadhurst Investments
Limited, administrat n Romnia de ctre New Century Holdings (NCH), achiziioneaz dou mari
companii de morrit i panificaie, Mopariv Rmnicu Vlcea i Berceni Bucureti. n decembrie 2001
se formeaz S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de morrit i panificaie:
Mopariv Rmnicu Vlcea, Berceni Bucureti, Mopariv Cluj Napoca i Granpan Tecuci. Sediul noii
companii este stabilit la Rmnicu Vlcea.
Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania Vel Pitar S.A. s-a
divizat n trei societi autonome care au ca obiect de activitate panificaia - S.C. Vel Pitar S.A.,
morritul - S.C. apte Spice S.A. i retailul - S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activiti s-au dezvoltat
continuu n ultimii ani, astfel nct acum beneficiaz de condiiile necesare pentru a funciona
autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructific mai bine oportunitile oferite de pia n
domeniile lor, gestioneaz mai bine resursele i utilizeaz n mod direct veniturile obinute.
Tehnologie Modern
Grupul Vel Pitar a schimbat modul n care, n Romnia, se fac afacerile n industria de morrit
i panificaie. Sunt primii care au investit masiv n tehnologii moderne, inovatoare, pentru a oferi
clienilor produse de cea mai bun calitate. De aceea Grupul Vel Pitar este lider absolut din toate
punctele de vedere: dimensiune, acoperire geografic, cifr de afaceri, nivel de profit, numr de clieni,
nivelul de implementare a tehnologiilor moderne i respectarea normelor legislaiei europene.
Grupul Vel Pitar i preuiete clienii, punnd ntotdeauna calitatea produselor i respectul
pentru oameni pe primul plan.
Sunt renumii pentru calitate, siguran alimentar, diversitate sortimental, adaptarea
produselor la cerinele consumatorilor, seriozitatea serviciilor, modernitate.
Compania Vel Pitar este certificat n:
MANAGEMENTUL CALITII (ISO 9001/2000);
SIGURAN ALIMENTAR ( HACCP - ISO 22000/2005);
SIGURAN I SNTATE OCUPAIONAL (OHSAS 18001/2004);
7

 MEDIU (ISO 14001/2004).

Tehnologia Keine Touch
Keine Touch = produs neatins
Tehnologia Keine Touch garanteaz c eti prima fiin care atinge pinea. Producia i
ambalarea sunt realizate cu instalaii automate igien perfect. La cumprare verificai ca ambalajul
s fie intact.
Panificatia ambalata de la Vel Pitar are la baza utilizarea conceptului revolutionar KEINE
TOUCH - produs neatins. Este vorba de cea mai moderna tehnologie care a impus un nou standard in
panificatie.
Pornind de la selectarea tipurilor de faina superioara si continuand cu framantarea, dospirea,
coacerea,racirea si ambalarea, procesul este controlat in intregime de calculator. Painea rezultata, toast
sau speciala, este ambalata in pungi inchise ermetic, intr-un mediu complet igienic, oferind garantia ca
primul care atinge produsul este doar consumatorul final.
Managementul de la cel mai nalt nivel se asigur c politica referitoare la Calitate, Mediu,
Sigurana Alimentului, Sntate i Securitate Ocupaional, Declaraia preedintelui i obiectivele
SMI sunt cunoscute, nelese i implementate de ntreg personalul, la toate nivelurile SC. VEL PITAR
S.A.
Managementul de la cel mai nalt nivel din SC. VEL PITAR S.A. se angajeaz s menin i s
mbunteasc sistemul integrat implementat i principalele obiective ale organizaiei prin:
Recertificarea, meninerea i mbuntirea SMI implementat conform standardelor de referin
SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005, SR EN ISO 22000:2005, ISO OHSAS
18001:2008.
Orientarea proceselor i produselor ctre clieni, meninerea ncrederii celor tradiionali i
ctigarea de noi clieni
mbuntirea continu a performanelor de calitate, mediu, sigurana alimentului, sntate i
securitate ocupaionale prin analize de management anuale i prin actualizarea planificat a
documentaiei SMI
Funcionarea n condiii optime a organizaiei asigurarea tuturor facilitilor necesare n
vederea obinerii de produse sigure i de calitate, conform specificaiilor tehnice stabilite n
concordana cu cerinele clienilor;
Evaluarea periodic a satisfaciei clienilor n vederea mbuntirii continue a calitii i
siguranei produselor i serviciilor ;
Conformarea cu cerinele legale si de reglementare aplicabile a aspectelor legate de calitate,
sigurana alimentului, mediu i a factorilor legai de sntatea i securitatea angajailor,
respectarea cerinelor generale de funcionare a organizaiei, precum i a regulilor i
regulamentelor;
Monitorizarea eficienei proceselor identificate, a punctelor critice i a aspectelor de mediu n
vederea reducerii impactului asupra mediului i a riscului de contaminare al produselor;
8

 Perfecionarea angajailor n domeniul profesional, al calitii, mediului, siguranei alimentare,

sntii i securitii ocupaionale prin instruiri, participri la seminarii i simpozioane;
Asigurarea unui numr optim de resurse umane i financiare n vederea realizrii obiectivelor;
Comunicarea ctre clieni i autoriti a informaiilor relevante privind produsele obinute i
performana de mediu.

Capitolul 3. Efectuarea auditului

Auditul calitii:
n funcie de scop:audit intern
n funcie de obiectiv:auditul calitii procesului
Obiectivul :Se va urmarii daca activitatile si rezultatele relative din cadrul societatii S.C. Vel Pitar
S.A. satisfac dispozitiile prestabilite si daca aceste dispozitii sunt puse in opera intr-un mod
eficace si apt pentru siguranta consumatorilor.
Auditorul ef stabilete modul de derulare al auditului prin planificarea activitilor, urmrind o
anumit strategie
Astfel modul de derulare al auditului va urmrii modul de depozitare al produsului finit i anume al
pinii pn la livrarea acesteia.
Auditurile privind procedurile bazate pe sistemul HACCP verific dac operatorii din
sectorul alimentar aplic aceste proceduri n mod permanent i corect, avnd n mod special grij ca
procedurile s ofere garaniile siguranei alimentului. Acestea stabilesc, n special, dac procedurile
ofer garanii, n msura posibilului, c produsele alimentare:
(a) sunt n conformitate cu criteriile microbiologice stabilite n cadrul legislaiei;
(b) sunt n conformitate cu legislaia privind reziduurile, contaminanii i substanele
interzise ;
(c) nu prezint riscuri fizice cum ar fi corpurile strine .
DEPOZITAREA
Dupa cum tim pentru a obine un produs de calitate trebuie s ne asigurm c dispunem de o surs de
materii prime ,semifabricate,ambalaje de calitate care sunt verificate la recepie ,iar mai apoi sunt
meninute n depozite la temperaturi care s nu pericliteze calitatea acestora ct i calitatea produsului
finit evitnd astfel apariia unui pericol asupra sntii i siguranei consumatorului.
Un rol foarte important l constituie instruirea personalului:
Toi angajaii trebuie instruii cu privire la:Bunele Practici de Producie (Good Manufacturing Practices
GMP) i Bunele Practici de igien (Good Hygiene Practices GHP), igien personalului, practicile
angajailor, incluznd programul HACCP, la un nivel adecvat activitilor desfurate.
Operatorii cu activitate n domeniul alimentar trebuie s pun n aplicare, s implementeze i s
menin o procedur sau proceduri permanente bazate pe principiile HACCP.
HG 412/2010 , Anex - Reguli generale pentru igien produselor alimentare,
capitolul I, Prevederi generale, articolul 5, punctul 1
Sistemul HACCP este un instrument care ajut operatorii din industria alimentar
s realizeze un standard mai nalt de siguran a alimentelor.

10

Sistemul HACCP nu trebuie privit ca o modalitate de auto-reglementare i nu va nlocui controlul

oficial
Depozitarea :reprezint toate activitile tehnice i organizatorice legate de amplasarea mrfurilor
ntr-un spaiu fix sau mobil. Din punct de vedere tehnic, aceste activiti presupun: stivuirea, ordonarea
mrfurilor dup anumite reguli de vecintate etc.; din punct de vedere organizatoric: zonarea interioar
a mrfurilor, ordinea intrrii/ieirii mrfurilor, accesul la mrfuri evidena intrrii/ieirii mrfurilor,
caracteristicile depozitelor.

Principalul rol al depozitrii este concentrarea mrfurilor n cantiti mari n vederea dirijrii lor ctre
consumatori. n raport cu acest rol pe care l au n circulaia mrfurilor, depozitele pot avea
urmtoarele funcii:
concentrarea n stocuri a produselor colectate n scopul sortrii, prelucrrii primare i pregtirii
pentru expediie n cantiti relativ mari sau n scopul repartizrii continue a cotelor programate
n cantiti relativ reduse;
asigurarea condiiilor de meninere a integritii produselor i uneori de mbuntire a
nsuirilor lor calitative;
livrarea i expedierea mrfurilor ctre cumprtor.

n procesul depozitrii calitatea mrfurilor alimentare poate suferi modificri importante i de cele mai
multe ori nedorite. Aceste modificri se produc deoarece majoritatea produselor alimentare se
caracterizeaz printr-o stabilitate relativ n timp, influenat att de factorii interni (structurali) ct i
de cei externi, care le pot modifica proprietile fundamentale, prin procese de degradare, alterare,
contaminare chimic sau microbacteriologic, impurificare cu substane strine etc

Factorii interni :compoziia chimic, proprietile fizice, biologice etc evideniindu-se i influenele
acestora asupra stabilitii produselor alimentare.

Din punct de vedere merceologic, cei mai importani factori externi care produc modificri calitative
mrfurilor n timpul depozitrii sunt: prezena aerului i compoziia acestuia, parametrii atmosferici ai
mediului nconjurtor (umiditatea relativ a aerului, temperatura), radiaiile luminoase,
microorganismele din mediul extern, natura ambalajului de contact cu marfa, microclimatul i igiena
depozitelor, natura produselor nvecinate etc.
11

Nu se depoziteaz mpreun mrfuri alimentare i industriale i nici acele produse care eman mirosuri
puternice ce pot fi mprumutate cu uurin de alte mrfuri.
Produsele nu pot fi pstrate dect o anumit perioad, n cadrul termenului de valabilitate. n timpul
depozitrii se verific periodic parametrii de microclimat precum i celelalte condiii de pstrare a
produselor alimentare.
Existena unui echilibru ntre aciunea factorilor interni i externi constituie regimul optim de pstrare
a produselor alimentare.

CONDIII OPTIME PENTRU DEPOZITAREA PINII

Depozitarea pinii se face n ncperi special amenajate n care trebuiesc asigurate anumite
condiii:temperatura de 18-20C, ct mai uniform posibil;-ventilaie suficient, natural sau cu
instalaii de condiionare, astfel nct umiditatea relativ a aerului s fie de 65-70%, lumin; igien
corespunztoare pentru produsele alimentare (lipsa mucegaiului, a insectelor i a roztoarelor)
n spaiile de depozitare si nu numai , se va asigura ventilarea natural i/sau mecanic (acolo unde
este cazul), fr a permite ptrunderea fluxului de aer dintr-o zon contaminat ctre o zon curat.
Checklist al Sedintelor & Lista Participantilor
Perioada auditului: din 05/01/2015 pn la 05/01/2015
Instruciuni pentru edina de dechidere
1. Prezentarea echipei de audit
2.Confirmarea domeniului certificat, standardul si
orice excluderi
3. Confirmarea confidentialittii
4. Explicarea felului n care auditorii vor fi repartizati
5. Asigurarea disponibilittii ghizilor si a instruirii lor
6. Confirmarea programului si explicarea c acesta
poate fi modificat
7. Explicarea metodei de audit
8. Explicarea categoriilor de neconformitri
& felul n care vor fi prezentate la sedinta de
nchidere
9. Confirmarea pregtirilor (prnz, sal conferinte)

Instruciuni pentru edina de nchidere

1. Multumiti clientului pentru cooperare,
prezentati elementele pozitive si negative depistate
2. Explicati c toate elementele depistate
sunt
confidentiale
3. Cereti ca ntrebrile s fie puse dup
finalizarea sumarului
4. Reamintiti domeniul de certificare si
standardul de referint
5. Explicati categoriile de neconformitti
6. Explicati faptul c neconformitti mai
pot exista
7. Prezentati sumarul auditului (nr. de
12

10. Confirmarea datei/orei/participantilor la sedinta

de nchidere
11. ntrebri pentru clarificare

neconformitti n fiecare categorie) &

recomandri
8.
Auditorii
prezint
fiecare
neconformitate
9. ntrebri
10. Explicarea actiunilor ulterioare si a
procedurii de nchidere

Chestionarul de audit
Formatul acestor documente este stabilit de auditorul ef, care trebuie astfel concepute nct s nu
limiteze activitile sau investigaiile suplimentare, care pot deveni necesare pe parcursul desfurrii
auditului.
Chestionarul de audit este documentul folosit de auditor ntr-o zon auditat. Acesta se ntocmete
plecnd de la urmtoarele elemente:

standardul de referin;
rezultatele auditurilor anterioare;
deficiene cunoscute privind calitatea;
prioriti ale managementului;
documentele sistemului calitii;
alte documente ale organizaiei;
consideraii ale auditorilor bazate pe propriile cunotine, experiene, vizite preliminare etc.
CHESTIONAR DE AUDIT

1.Numarul auditului: .....................

2.Data desfasurarii auditului: 05/01/2015
3.Unitatea auditat: S.C Vel Pitar S.A.
4. Tip audit :intern
Evaluare
Nr

Referinte
C

Intrebari

1.

Cerinte privind locatia

Locatia unitatii de productie este astfel aleasa incat sa fie departe de orice
sursa de poluare a mediului (ex. zone inundabile, zone de colectare a
gunoiului) si de orce activitate industriala care ar putea reprezenta o
amenintare serioasa asupra alimentelor?

2.

Sunt echipamentele astfel pozitionate incat sa permita o folosire, reparare si

13

NA

LDO

Evaluare
Nr

Referinte
C

Intrebari
igienizare adecvata?

3.

Cerinte privind constructia cladirii si a incaperilor de lucru

Marimea si amplasarea spatiiior si incaperilor permite protectia impotriva
contaminarii pe parcursul desfasurarii proceselor?

4.

Sunt pereii, pavimentul, tavanul, usile de acces, peretii separatori din

spatiile in care se proceseaza alimente construite din materiale
impermeabile, lavabile, lipsite de toxicitate si nedeteriorate?

5.

Sunt pereii, pavimentul, tavanul, usile de acces, peretii separatori din

spatiile in care se nu se praceseaza alimente construite din materiale
impermeabile, usorde curatat, nedeteriorate?

6.

Sunt suprafetele care intra in contact direct cu alimentele nedeteriorate si

confectionate din materiale netede, neabsorbante si inerte fata de alimente,
detergenti si dezinfeclanti?

7.

Sunt cladirea si echipamentele in stare buna de functionare incat sa permita

igienizarea?

8.

Sunt cladirea si echipamentele intretinute astfel incat sa se previna

contaminarea fizica si chimica?

9.

Cerinte privind echipamentele

Sunt echipamentele care intra in contact direct cu alimentele astfel
proiectate/construte si amplasate (din materiale inerte) incat sa poata fi usor
curatate si dezinfectate, in conformitate cu graficul de igienizare si
inspectate impotriva prezentei daunatorilor?

10.

Sunt utilajele igienizate regulat si functioneaza corect?

11.

Exista sisteme de monitorizare si control a parametrilor in cauza

(temperatura, umiditate)?

12.

Sunt containerele de gunoi sau recipientii cu materiale periculoase (agenti

de igienizare etc. confectionate din materiale impermeable, construite
adegvat, plasate si etichetate astfel incat sa se evite contaminarea
accidentala a alimentelor?

13.

Exista surse de apa potabila calda si rece disponibile in toate zonele in care
se proceseaza alimentele?

14.

Exista sisteme de canalizare suficiente, adecvate si protejate astfel incat sa

se reduca riscul de contaminare sau infestare a alimentelor?

15.

Exista sisteme de evacuare a gunoiului astfel proiectate incat sa reduca

riscul contaminarii alimentelor si a apei?

16.

Exista surse de apa potabila calda si rece si facilitati de igienizare a

alimentelor, echipamentelor si ustensilelor cu sursa de apa calda si rece?

17.

Exista mijloace adecvate de spalare si uscare a mainilor intretinute in stare

buna, curate in numar suficient si la indemana lucratorilor prevazute cu:

18.

*surs de ap potabil cald i rece n amestec (aprox. 40 C)

19.

*robinei igienizai, de preferat fr atingere cu mna

20.

*afie de atenionare asupra procedurii de spalare disponibile sub form de

pictograme

14

NA

LDO

Evaluare
Nr

Referinte
C

Intrebari

21.

*periue de unghii curate

22.

*couri de gunoi disponibile lng chiuvete, curate

23.

*hrtie de unic folosin disponibila

24.

*spun dezinfectant antibacterian in dispensere pline etichetate, avizat

sanitar si corect utilizat ?

25.

Exista spatii pentru dusuri amplasate linga vestiare?

26.

Exista suficiente dulapuri-vestiar pentru numarul de personal pentru ambele

sexe si bine intretinute?

27.

Exista un numar suficient de toalete adresate ambelor sexe si bine

intretinute?

28.

Exista facilitati de control a temperaturii mediului ambiant?

29.

Sistemul de ventilatie este conceput astfel incat aerul sa nu vina din zone
contaminate in zone curate si este sistemul bine dimensionat?

30.

Sunt gurile de admisie si evacuare a aerului curate si bine intretinute?

31.

Are sistemul de iluminat intensitatea adecvata incat sa asigure buna

desfasurare a proceselor si un control corespunzator al igienizarii?

32.

Sunt lampile protejate impotriva spargerii cu evitarea riscurilor de

contaminare fizica?

33.

Sunt spatiile de depozitare suficiente, construite incat sa protejeze

alimentele impotriva patrunderii daunatorilor?

34.

Sunt spatiile de depozitare alimente prevazute cu rafturi si/sau paleti pentru

evitarea depozitarii alimentelor direct pe paviment?

35.

Monitorizarea temperaturii de funcionare se realizeaza cu termometre

calibrate i codate?

36.

Exista cel putin un depozit separat pentru materialele de igienizare si

substantele chimice folosite in operatiile de igienizare?

37.

Exista specificatii disponibile pentru toate produsele finite (sau grupe de

produse similare din puncul de vedere al sigurantei alimentului?

38.

Sunt descrise in aceste specificatii caracteristieile tuturor produselor

relevante?
* numele produsului (grupului de produse)
* numarul articolului
* scurta descriere a produsului listarea pe scurt a ingredientelor sau
componentelor
* scurta descriere a procesului
* cerinte legate de calitate sau impuse de legislatie
* caracteristici specifice produsului (limitele contaminantilor chim., microb.,
corpi straini)
* ambalarea etichetarea; sisteme de identificare a produsului

15

NA

LDO

Evaluare
Nr

Referinte
C

Intrebari
* conditii de depozitare si distributie
* durata de valabilitate
* recomandari de utilizare
* eventual utilizarea pentru care a fost conceput?

39.

A fost luat in considerare intregul scop cand s-au conceput specificatiile?

Astfel, includ
Specificatiile, materiile prime folosite si toate aspectele legate de procesul
de productie
inclusiv modul de livrare si utilizarea pentru care a fost conceput produsul?

40.

Sunt mentiunile de mai sus valabile si pentru specificatiile cerute de client?

41.

S-au luat masuri de prevenire a utilizarii necorespunzatoare a produselor?

42.

S-au luat masuri suplimentare pentru cazul in care produsul este destinat
unei utilizari
speciale (de catre consumatori din anumite grupe de risc)? De exemplu are
produsul
o compozitie speciala sau instructiuni de folosire inscrise pe eticheta?

43.

Sunt disponibile diagrame de flux care sa descrie procesele de productie?

44.

Au fost incluse in diagrama de flux toate etapele de proces importante

pentru siguranta
Alimentului?

45.

Au fost identificate toate riscurile potentiale pentru toate etapele proceselor

in cadrul sistemului HACCP?

46.

Au fost definite pentru locurile cu probabilitate de contaminare (biologica,

chimica, fizica) valorile normale si limitele critice ale contaminantilor?

47.

Au fost inregistrate toate riscurile potentiale identificate?

48.

Au fost luate in considerare (acolo unde este cazul) urmatoarele aspecte:

49.

* toate materiile prime si auxiliare?

50.

*toate produsele (grupele de produse) inclusiv "produsele comercializate de

terte partr?

51.

*toate etapele procesului si toate liniile de proces?

52.

* toate localurile de productie

53.

* intreaga infrastructura a organziatiei folosita pentru productie?

54.

* toate masurile functionale de igiena?

55.

A fost inregistrat modul in care echipa HACCP a procedat la evaluarea

riscurilor?

56.

Au fost inregistrate rezultatele finale ale analizei riscurilor?

57.

A stabilit organizatia nivelul (pragul) pana la care un risc identificat este

16

NA

LDO

Evaluare
Nr

Referinte
C

Intrebari
considerat inacceptabil si incepand cu care masurile de control devin
esentiale?

58.

Exista inregistrate masuri de control in care sa se asigure ca toti

contaminantii potentiali sunt eliminati sau ca riscurile sunt reduse sau tinute
sub control la un nivel acceptabil ?

59.

Contin masurile de control inregistrarea urmatoarelor elemente:

60.

* specificatii pentru materii prime si auxiliare, pentru produs sau proces?

61.

* instructiuni de lucru, de control, de operare?

62.

* proceduri: de achizitionare, de intretinere, de instruire, de control al igienei,

etc.?

63.

S-a stabilit care dintre aceste puncte in care sunt necesare masuri de control
sunt puncte critice PCC-uri, care trebuie considerate puncte de atentie PAuri si motovatia care explica incadrarea lor intr-o categorie sau alta?

64.

S-a inregistrat metoda de evaluare a riscurilor folosita pentru luarea acestor

decizii ( arborele decizional, procedura de evaluare a riscurilor, date luate din
literatura de specialitate, masuratori si observatii proprii, etc.)?

65.

Au fost inregistrate toate PCC-urile si PA-urile?

66.

S-au stabilit la fiecare PCC sau PA parametrii controlabili si masurabili

pentru produs si
pentru proces?

67.

Sunt inregistrate valorile standard (valorile tinta) si limitele critice ale

acestora (tolerantele) pentru fiecare paramentru al produsului sau
procesului?

68.

Este disponibila vreo procedura care sa asigure, in caz de nevoie,

determinarea intretinerea si revizuirea valorilor standard si a limitelor critice?

69.

Sunt monitorizate procedurile de control in mod efectiv si continuu?

70.

Se revizuiesc procedurile de control ori de cate ori se schimba vreo

operatie?

71.

S-a stabilit daca produsul rezultat in urma procesului astfel controlat

satisface cerintele impuse de legislatie in ceea ce priveste siguranta
alimentului?

72.

A fost dezvoltat si aplicat un sistem de monitorizare pentru controlarea

fiecarui PCC si PA?

73.

Au fost elementele fundamentale ale acestui sistem (masurarea,

observarea, domeniul de masurare si metoda, frecventa de masurare,
acuratetea si precizia, calibrarea, etc.) discutate si inregistrate?

74.

Au fost determinate si inregistrate acuratetea si precizia metodei de

monitorizare?

75.

Este specificata frecventa minima de efectuare a masuratorilor

(observatiilor)?

76.

Exista, acolo unde este cazul, instructiuni de operare pentru instrumentele

de masura sau instructiuni de lucru pentru efectuarea observatiilor?

77.

Sunt instrumentele de masura intretinute si calibrate in mod regulat?

17

NA

LDO

Evaluare
Nr

Referinte
C

Intrebari

78.

Sunt inregistrate si evaluate deviatiile de la valorile standard si fata de

limitele critice?

79.

Cand masuratorile sunt efectuate de o terta parte s-a verificat daca aceste
servicii sunt
in conformitate cu cerintele standardelor de calitate (ex. ISO 45001/45002)?

80.

Au fost datele obtinute prin monitorizarea fiecarui PCC (si PA) inregistrate
intr-o maniera prestabilita?

81.

Sunt disponibile la locul de munca formularele corespunzatoare pentru

inregistrarea datelor?

82.

Este indicata persoana responsabila cu efectuarea masuratorilor si

inregistrarea datelor?

83.

Se precizeaza cine este cel care trebuie sa puna in aplicare actiunile

corective sau sa anunte cand apare o deviatie?

84.

Au fost stabilite ce actiuni corective trebuie puse in aplicare in momentul in

care apar deviatii sau alimentele sunt produse in afara limitelor critice
stabilite ? Se aplica la toate PCC-urile si PA-urile?

85.

Exista formulare disponibile in toate punctele importante de lucru pentru a

inscrie actiunile corective care au fost executate?

86.

Exista o procedura disponibila de evaluare a efectivitatii aplicarii actiunilor

corective?

87.

Au fost distribuite in mod oficial toate responsabilitatile si autoritatile astfel

incat actiunile corective sa fie executate intr-o maniera prestabilita, fara nici
o intarziere?

88.

Sunt actiunile corective inregistrate sub forma de documente, in asa fel incat
sa se poata elabora masuri preventive pentru cazul in care vor mai apare
deviatii in viitor?

89.

Sunt temperaturile produselor tinute sub control in punctele critice pentru

siguranta?

90.

Sunt temperaturile alimentelor receptionate din categoriile de mai sus

monitorizate regulat cu verificarea acuratetii inregistrarilor?

91.

Este durata fazelor procesului de productie consemnata intr-un grafic de

producie?

92.

Este verificata efectiv temperatura interna a produselor (conform zonei de

siguranta si functie de categorie), la finele tratamentului termic, cu
incadrarea in limite?

93.

Sunt aceste valori inregistrate permanent si cu acuratete?

94.

Sunt produsele analizate prin analize chimice/ microbiologice de laborator

pe baze stiintifice, conform unui program de recoltare/analiza documentat,
respectat?

95.

Se asigura pastrarea probelor din fiecare tip de produs?

96.

Sunt angajatii instruiti sa-si spele mainile inainte de a intra in sectie sau
dupa ce au venit in contact cu alte surse de contaminare?

97.

Sunt utilizate echipamente de protectie a alimentelor (sorturi, halate)

schimbate frecvent?

18

NA

LDO

Evaluare
Nr

Referinte
C

Intrebari

98.

Exista sisteme documentate de prevenire a contaminarii fizice a alimentelor?

99.

Exista sisteme documentate de prevenire a contaminarii chimice a

alimentelor?

100.

Sunt furnizorii selectati si evaluati pe baza capabilitatii acestora de a furniza

un produs in concordanta cu cerintele organizatiei?

101.

Sunt efectuate periodic, in baza unei programari, audituri de Igiena si

Siguranta alimentului la furnizori, audituri documentate, unitatile auditate
fiind alese in baza unui sistem de evaluare a riscurilor legate de produsele
furnizate?

102.

Sunt evidentiate in rapoartele de audit urmatoarele:

103.

* concluzie asupra Sistemului de obinere a calitii

104.

* conformitatea cu procedurile HACCP

105.

* conformitatea cu PCC-urile relevante produselor aprovizionate?

106.

* documentaia ntocmit pentru criteriile PCC-rilor relevante?

107.

Sunt intocmite specificatii clare pentru produsele aprovizionate in baza

carora se realizeaza controlul produselor receptionate?

108.

Sunt efectuate analize de laborator asupra materiilor prime?

109.

Se aplica rotatia stocurilor?

110.

Pot fi prezentate buletine de analiza a potabilitatii apei in urma recoltarii

regulate de probe de apa din punctele de consum?

111.

Au managerii si supervizorii suficiente cunostinte legate de principiile igienei

alimentelor

112.

Exista o procedura de verificare a Sistemului HACCP care sa fie

functionala?

113.

Sunt urmatoarele modificari ale protocolului de productie o parte integranta a

procedurii de verificare:

114.

* modificari ale materiilor prime, furnizorilor?

115.

* modificari majore in compozitia produsului?

116.

* modificari in sistemul de procesare?

117.

* modificari in infrastructura?

118.

* modificari in procedurile de igienizare?

119.

Este disponibila o procedura de audit intern?

120.

Au fost desemnate, in schema de realizare a auditului, partile din sistemul

HACCP care vor fi auditate, cand si cat de des? In decursul unui an sunt
supuse auditului toate componentele sistemului HACCP?

121.

A fost sistemul HACCP inregistrat sub forma unui manual al calitatii? Este
manualul complet?

122.

Este manualul calitatii pastrat si se afla la indemana?

123.

Arata inregistrarile si modificarile faptul ca sistemul HACCP este functional,

19

NA

LDO

Evaluare
Nr

Referinte
C

Intrebari
intretinut si revizuit in mod regulat

124.

Sunt operatiile reale executate in conformitate cu instructiunile si procedurile

stabilite?

125.

S-a stabilit in ce fel se vor colecta inregistrarile si cum vor fi ele evaluate si
controlate?

126.

S-a stabilit cat de mult se vor pastra inregistrarile si documentele?

127.

Este disponibil un sistem de identificare a produsului care sa permita ceea

ce se cheama "urmarirea si gasirea produsului" pentru a fi de ajutor in cazul
retragerii sale de pe piata?

128.

Exista proceduri clare referitoare la modalitatile de actiune in cazul in care se

identifica un risc pentru sanatatea consumatorilor (oricare ar fi natura acestui
pericol) in cazul unui lot de produs finit?

129.

Includ aceste proceduri si analiza loturilor produse in conditii similare?

130.

Includ aceste proceduri si avertizarea publicului si a autoritatilor

competente?

131.

S-au luat masuri de prevenire a utilizarii necorespunzatoare a produsului?

132.

Sunt toti pasii unei igienizari corespunzatoare respectati incluzand si o forma

de dezinfectie?

133.

Exista programe de igienizare intocmite si care sa includa: aria,

echipamentul de igienizat,
responsabilitatile, metoda si frecventa igienizarii, procedura de monitorizare?

134.

Se iau masuri de prevenire a accesului daunatorilor in vecinatatile si in

perimetrul unitatii?

135.

Se iau masuri de reducere a riscurilor de infestare si aciuare a daunatorilor

in unitate?

136.

Sunt spatiile unitatii inspectate regulat pentru detectarea urmelor prezentei

daunatorilor?

137.

Se realizeaza periodic operatii de dezinsectie -deratizare inregistrate?

138.

Exista un plan actualizat de tinere sub control a daunatorilor cu verificari

regulate?

139.

Exista un spatiu separat de colectare a gunoiului?

140.

Este acest spatiu igienizat regulat?

141.

Este gunoiul eliminat in mod regulat din unitate?

142.

Se realizeaza monitorizare starii de sanatate a angajatilor in conformitate cu

prevederile legislatiei in vigoare?

143.

Sunt angajatii instruiti sa raporteze orice simptom de imbolnavire si se

realizeaza aceasta cerinta in mod efectiv?

144.

Sunt mainile lucratorilor curate, fara infectii ale pielii?

145.

Exista o politica a unitatii referitor la interzicerea purtarii de bijuterii, ceasuri,

oja?

20

NA

LDO

Evaluare
Nr

Referinte
C

Intrebari

146.

Se realizeaza acoperirea taieturilor, arsurilor cu plasturi de protectie?

147.

Sunt folosite manusi de unica folosinta la manipularea directa a alimentelor?

148.

Se realizeaza efectiv spalarea si dezinfectarea mainilor in conformitate cu

procedura cunoscuta si cu frecventa impusa de necesitatea evitarii
contaminarii alimentelor

149.

Se efectueaza teste de sanitatie asupra mainilor angajatilor care

manipuleaza alimente?

150.

Sunt asigurate uniforme curate pentru lucrtori i halate pentru vizitatori?

151.

Sunt asigurate mijloace de acoperire a prului (bonete, fileuri) disponibile,

corespunztoare, corect purtate in zonele de lucru astfel incat parul sa fie
complet acoperit?

152.

Sunt respectate urmatoarele reguli in unitate:

153.

* Nu se mnnc/ nu se bea la locul de munca

154.

*Nu se scuip, strnut, tuete n zona alimentelor neprotejate

155.

* Nu se fumeaz decat in locurile permise cu afisaje

156.

Sunt supusi vizitatorii zonelor de procesare, fabricare sau depozitare

acelorasi reguli ca si angajatii?

157.

Sunt aplicate masuri de protejare a produselor la transport?

158.

Sunt vehiculele de transport spalate si dezinfectate periodic? Se realizeaza

la transport protectia impotriva fumului si a prafului pentru alimente?

159.

Se realizeaza revizii tehnice ale mijloacelor de transport?

160.

Exista statie de spalare a mijloacelor de transport si a containerelor de

transport alimente?

161.

Exista disponibil un sistem de identificare a produsului care sa permita

urmarirea si gasirea produsului?

162.

Este produsul etichetat corespunzator?

163.

Exista programe de educare a consumatorului?

164.

Sunt instruiti si constientizati lucratorii cu alimentele asupra

responsabilitatilor lor in
protejarea alimentelor contra contaminarii si deteriorarii?

165.

Sunt instruiti si constientizati cei care lucreaza cu materialele si substantele

de igienizare
asupra riscurilor asociate si asupra tehnicilor de manipulare sigura a acestor
produse?

166.

Exista un program respectat de instruire a personalului pe categorii si cu o

tematica completa?

21

NA

LDO

Evaluare
Referinte
Nr
167.

Intrebari

NA

LDO

Exista un program respectat de instruire a personalului pe categorii si cu o

tematica completa?

Legenda:
NA = neaplicabil
C

= conformitate

= neconformitate

= observaie

LDO =lipsa dovezi

obiective

22

RAPOARTE DE NECONFORMITI
Unitate : Vel Pitar S.A. Braov
Audit
numar:xxxxx

Data:05/01
/2015

Clauza: Depozitare produs finit

Comp./Dept. Compartimentul de depozitare
Descrierea neconformitii:

Cauza neconformitii

Pe parcursul auditului s-a constatat c n

Societatea a avut de efectuat
sectorul de depozitare navetele cu pine erau numeroase comenzi neavnd carucioare
depozitate direct pe pardoseal, n plus s-a observat suficiente pentru ntreaga cantitate.
i fecale de roztoare n diferite locuri din depozit.
Dezinsecia, dezinfecia i
deratizarea nu a fost fcut la timp de ctre
societatea responsabil.
Auditat: Ionescu Maria, inginer tehnolog

Auditor:Ursu Georgiana-Mihaela

Semnatura:

Semnatura:

Categorie neconformitate: Minora

Actiune corectiv:
crucioare
pardoseala.

Intreg lotul de pine este aezat pe

pentru a nu fi n contact direct cu

Personalul Compartimentului
Depozitare va fi instruit privind importana stivuirii
navetelor de pine pe crucioare.
Efectuarea de dezinsecie, dezinfecie,
deratizare a incintei.
Analiza actiunii corective propuse, de ctre auditor:
Auditor:

23

Data propunerii:05/01/2015
Propus de :
Semnatura:

Termen implementare: 14 zile

Responsabil:
Semnatura:

Stadiul implementrii aciunii corective:

Semnatura

Implementat

Neimplementat

La data de

Unitate : Vel Pitar S.A. Braov

Audit
numar:xxxxx

Data:05/0
1/2015
Clauza: Depozitare produs finit

Comp./Dept. Compartimentul de depozitare

Descrierea neconformitii:

Cauza neconformitii

Pe parcursul auditului s-a constatat

Neglijena responsabilullui prvind
c temperatura i umiditatea din spaiul de depozitarea produselor.
depozitare nu sunt monitorizate.

Auditat: Patraulea Gheorghe operator

Auditor: Ursu Georgiana-Mihaela

Semnatura:

Semnatura:

Categorie neconformitate: Medie

Actiune corectiv:

Data propunerii:05/01/2015
Propus de :
Semnatura:

Instruirea responsabilului privind

cerintele speciale de depozitare a produselor n
cadrul depozitului.

Termen implementare: 14 zile

Responsabil:
Semnatura:
Analiza actiunii corective propuse, de ctre auditor:
Auditor:

24

Stadiul implementrii aciunii corective:

Semnatura

Implementat

Neimplementat

La data de

RAPORT DE AUDIT INTERN

Data
auditului:

2015

Echipa
de
Standard
audit: .............................................
dereferinta:
.............................................................
05/01/
...............
22000:2005
.............................................................
...............
Zone audiate (Domeniu):
Nr. neconformitati: 1

ISO

Compartimentul de depozitare
Nr. observatii: 3
Functii intervievate in timpul auditului: Ionescu Maria inginer tehnolog
Patraulea Gheorghe operator
Rezumatul constatarilor:
n urma auditului efectuat s-au descoperit unele neconformiti de categorie
medie,minor ns pot influena n mod direct sigurana alimentar, periclitnd sntatea
consumatorilor.
Concluzii/Recomandari:
Se recomand o analiza a cauzelor care duc la apariia neconformitii n
funcie de gravitatea acestora; termen de rezolvare 14 zile.
De asemenea se recomand efectuarea de reinstruiri specifice ale
personalului din cadrul unitii privind GMP si GHP pentru o funcionare corect a
sistemului HACCP; termen de rezolvare 14 zile.

Difuzarea
raportului

Anexe:

Semnatura
auditorului

25

 BIBLIOGRAFIE

http://www.velpitar.ro/?page_id=26
Manual privind efectuarea controlului oficial n unitile care fac obiectul ANSA
http://ansa.gov.md/uploads/files/Comert/Manual%20privind%20control%20oficial.pdf
Sigurana Alimentelor garania proteciei consumatorului- Dan erban i Cristina Maria Canja Iniiere n audit Note de curs Dan erban
Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calitii -Dan erban
Curs i lucrri seminarPolitici i strategii globale de securitate alimentar -Dan erban

26