ROMNIA

CURTEA DE A P E L B A C U
SECIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA,
ASIGURARI SOCIALE
Dosar nr(...)

SENTINA Nr. 18

edina public de la 10 T. 2008

Completul compus din:
PREEDINTE (...) (...) (...) (...) JUDECTOR
- (...) (...)

- JUDECTOR

- (...) (...)
- E. H. H.
GREFIER

- ASISTENT JUDICIAR
- ASISTENT JUDICIAR

- E. D.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astzi la ordine a venit spre pronunare aciunea civil promovat de
reclamantele E. D., D. N., D. N., D. M., E. N., I. M., J. F., J. N., N. N., O. E., R
N., T. N. i E. G n contradictoriu cu prii Ministerul Justiiei, Curtea de A P
EL

B A C U, T r i b u n a l u l

B a c u i Consiliul Naional pentru

combaterea Discriminrii
Dezbaterile n fond au avut loc n edina public din 08 T. 2008, fiind
consemnate n ncheierea de edin din acea zi.
CURTEA
DELIBERND
Asupra aciunii de fa, constat urmtoarele:
Prin aciunea formulat de reclamantele E. D., D. N., D. N., D. M., E. N.,
I. M., J. F., J. N., N. N., O. E., R N., T. N. i E. G n contradictoriu cu prii
Ministerul Justiiei, Curtea de A P E L B A C U i T r i b u n a l u l B a c
u s-a solicitat obligarea celor din urm la calcularea i plata, n solidar a
despgubirilor reprezentnd echivalentul sporului de risc i suprasolicitare

neuropsihic n procent de 50 % ncepnd cu data de 1 iunie 2000 i pn la zi

precum i pe viitor, sume ce se vor actualiza cu rata inflaiei.
n motivarea aciunii, reclamanii au artat c:
n fapt, funcionau ca personal auxiliar de specialitate ( grefieri, grefieriinformaticieni) n cadrul T r i b u n a l u l u i B a c u ncepnd cu luna iunie
2000, an n care n mod nelegal au fost abrogate dispoziiile art.47 din Legea
50/1996 prin care magistraii i personalul auxiliar beneficiau lunar de un spor
de risc i suprasolicitare neuropsihic de 50 % din salariul de baz brut lunar.
n aceste condiii majoritatea personalului instanelor i parchetelor din
ar a introdus aciuni judectoreti n reconsiderarea acordrii acestui spor. Fa
de aciunile introduse marea majoritate a instanelor a admis aceste cereri aa
cum au fost formulate unele solicitri fiind pentru o perioad determinat
altele fiind pn la zi i pe viitor; dar au fost i una sau dou instane care
respingnd cererile au creat premiza promovrii de ctre Procurorul General a
unui recurs n interesul legii. Acest recurs n interesul legii a vizat textul art.47
din Lg.50/1996 aa cum rezult din Minuta deciziei nr.21 pronunat la data
de 10 martie 2008 n dosarul nr.5/2008 de n a l t a C u r t e de Casaie i
Justiie - Seciile Unite ataat alturat aciunii iar soluia dat a fost de
admitere n sensul ca personalul n cauz era i este ndreptit s primeasc
acest spor i n condiiile promovrii O.G. nr.83/2000.
n aceste condiii a aprut o discriminare evident ntre grefierii care au
ctigat n instane acordarea acestui spor ( pn la zi i pe viitor ) i grefierii
crora le-au fost respinse aciunile promovate pentru obinerea acestui spor n
temeiul art.47 din Lg.50/1996.
ntr-o astfel de situaie se afl i reclamanii, care i desfoar activitatea
n exact aceleai condiii privind mediul de munc cu ceilali colegi din ar, dar
care n schimb fa de ei nu beneficiaz de acest spor de risc i
suprasolicitare neuropsihic.

Este de remarcat c n materia dreptului muncii, ori de cte ori n plata

drepturilor bneti sunt implicate mai multe uniti, regula este c acestea
rspund solidar. n consecin, doctrina juridic recent de dreptul muncii a
concluzionat c solidaritatea n domeniul plii drepturilor bneti este regula,
iar n baza art.295 din C o d u l

M u n c i i raportat la art.1039 Cod civil,

aceasta urmeaz regulile de drept comun civil. Ori, solidaritatea pasiv poate fi
i solidaritate legal, potrivit art.1041 Cod Civil.
Reclamanii au artat c, nu puteau solicita aceste drepturi nainte de a se
recunoate cu putere de lege faptul c activitate se desfoar n condiii de risc
i suprasolicitare neuropsihic i faptul c aceste condiii dificile de munc
trebuie compensate n bani prin acordarea unui spor salarial de 50 %.
Acest lucru s-a ntmplat abia la 10.03.2008 la data pronunrii Deciziei
nr.21/10.03.2008 de ctre n a l t a C u r t e de Casaie i Justiie. La aceast
dat a fost stabilit fapta ilicit a prilor de a nu acorda acest spor personalului
nominalizat expres i limitativ de art.47 din Legea nr.50/1996: judectorii,
procurorii, magistraii asisteni precum i personalul auxiliar de specialitate.
n perioada 2000-2008 nici o persoan fcnd parte din categoriile socioprofesionale enumerate de art.47 din Legea nr.50/1996 nu a beneficiat de
recunoaterea i acordarea sporului de 50 %, astfel nct, n concret, nu a existat
discriminare ntre reclamani i celelalte categorii socio-profesionale din
sistemul judiciar.
La data la care n a l t a

C u r t e de Casaie i Justiie a stabilit c

articolul 47 din legea 50/1996 trebuia aplicat i dup intrarea n vigoare a O.G.
nr. 83/2000 10.03.2008 reclamanii au luat cunotin de discriminarea
reclamat. La aceast dat ncepe s curg pentru reclamani termenul de 3 ani
prevzut de art.27 al.2 teza 2 din O.G. 137/2000.
i strict pe textul articolului 7 din decretul nr.167/1958 prescripia
ncepe s curg de la data cnd se nate dreptul de aciune cererea
reclamanilor a fost formulat nluntrul termenului general de prescripie. n

noiembrie 2000 reclamanii nu puteau invoca discriminarea de facto provocat

de aplicarea articolului 47 din Legea nr.50/1996 la acea dat niciun beneficiar
al acestui articol nu primea acest spor.
Prin ntmpinarea depus de Ministerul Justiiei s-a invocat excepia
prescripiei dreptului material la aciune pentru drepturile care nu se ncadreaz
n termenul de prescripie general de trei ani calculat de la data introducerii
aciunii( drepturile solicitate pe perioada 1 iunie 2000 aprilie 2005).
Pe fondul cauzei, Ministerul Justiiei nu a formulat aprri.
Pentru considerentele ce se vor expune, instana va admite n parte,
aciunea, iar pentru perioada 1 iunie 2000 9 aprilie 2005, admind excepia
prescripiei dreptului la aciune, va respinge aciunea.
Reclamanii, n calitate de personal auxiliar n cadrul T r i b u n a l u l u i
Bacu
(la data formulrii aciunii) au solicitat despgubiri reprezentnd sporul de
suprasolicitare neuropsihic ( 50 %) ca urmare a aplicrii unui tratament
discriminatoriu.
Acetia s-au mai judecat pentru plata sporului de suprasolicitare
neuropsihic, aciunea fiindu-le respins prin sentina civil 772/ 4 T. 2007 a T r
ibunalului

N e a m ( dosar (...)) rmas irevocabil prin respingerea

recursului ( decizia nr.1032/ 12 decembrie 2007 a Curii de A P E L B A C

U).
n cauz nu opereaz autoritatea de lucru judecat, aciunea ce a format
dosarul (...) avnd ca temei dispoziiile art.47 din legea 50/1996 care au fost
abrogate expres abia prin O.G.8/2007.
Aciunea pendinte are ca temei juridic discriminarea.
Instana apreciaz c reclamanii au fost discriminai fa de celelalte
persoane aflate n condiii similare.
Astfel, I.C.C.J. a statuat prin decizia n interesul legii nr.XXI / 10 martie
2008 c: n interpretarea i aplicarea unitar a dispoziiilor art.47din Legea

50/1996 privind salarizarea i alte drepturi ale personalului din organele

autoritii, judectoreti,

republicat, constat c judectorii, procurorii,

magistraii asisteni, precum i personalul auxiliar de specialitate au dreptul la

un spor de 50 % pentru risc i suprasolicitare neuropsihic calculat la
ndemnizaia brut lunar respectiv salariul de baz brut lunar, i dup intrarea
n vigoare a O.G. 83/2000 aprobat prin Legea 334/2001.
De vreme ce I.C.C.J. a statuat c personalul auxiliar din cadrul instanelor
judectoreti, avea dreptul la acest spor, i dup intrarea n vigoare a O.G.
83/2000, lipsirea reclamanilor de acest spor echivaleaz cu o discriminare.
Mai mult dect att, ultimele dou alineate ale considerentelor deciziei n
interesul legii, sunt relevante n spea dedus judecii. Astfel, I.C.C.J. a retinut
ca: A accepta teza propus de procurorul general prin recursul n interesul
legii, n sensul neacordrii acestui spor, n mod inevitabil ar duce la situaia n
care n sistemul judiciar ar exista, pe de o parte, magistrai i personal auxiliar
de specialitate care beneficiaz de sporul pentru risc i suprasolicitare
neuropsihic i, pe de alt parte, magistrai i personal auxiliar de specialitate
crora, dei desfoar aceeai activitate i n aceleai condiii, nu li s-ar
recunoate acest drept.
Or, este evident c interpretarea difereniat a normelor incidente cu privire
la aceleai categorii socioprofesionale, cu att mai mult cu ct nu se constat
existena unei justificri legitime, obiective i rezonabile, ar fi de natur s
reprezinte o discriminare n sensul dispoziiilor art. 16 alin. (1) din Constituie,
republicat, ale Ordonanei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea i
sancionarea tuturor formelor de discriminare, republicat, i ale art. 1 din
Protocolul nr. 12 adiional la Convenia european a drepturilor omului
Se apreciaz, ns c n cauz a intervenit prescripia dreptului material la
aciune, discriminarea fiind raportat la ceilali beneficiari ai acestui spor, iar nu
la decizia XXI / 2008.

Aceasta nu este prin ea nsi de natur a aprecia c prescripia nu a

intervenit, scopul deciziei n interesul legii fiind acela de a unifica o practic
neunitar, n nici un caz de a aduga la lege.
Va acorda drepturile solicitate i pentru viitor, pn la ncetarea strii de
discriminare sau, dup caz, a raporturilor de munc, ntruct fiind vorba despre o
discriminare continu (pn la prevederea ntr-un act normativ) nu prezint
importan, abrogarea expres survenit prin OG nr.8/2007.
Nu va putea admite aciunea reclamantului E. H., acesta fiind pensionat
nc din 1 decembrie 2004.
n ceea ce privete, aplicabilitatea deciziei 820/ 3 iulie 2008 a Curii
Constituionale, instana apreciaz urmtoarele:
Decizia 820 / 3 iulie 2008 are in vedere cazul in care instanele de
judecata ar nlocui norme cu putere de lege cu norme create pe cale judiciara sau
norme cuprinse in alte acte normative, ceea ce nu este cazul in spea, ntruct
prin cererea dedus judecaii reclamanii au solicitat despagubiri, iar nu
drepturile cuprinse in alt act normativ. Ea nu nltura dreptul si obligaia
instanei de a acorda despgubiri. De vreme ce art. 2 alin. 11 din O.G. 137/2000
este in vigoare si

prevede rspunderea civila in cazul existentei unei

discriminri, in lipsa unei dezdunri, noiunea de rspundere civila ar fi golita

de coninut si fr efecte juridice.
G. de situaia reclamanilor, instana apreciaz cea mai justa reparare a
pagubei ca fiind acordarea de despgubiri intr-un cuantum echivalent, respectiv
cu 50% din salariul de baz brut lunar. Mai mult chiar, contenciosul
constitutional a constatat prin dec. 447/2005: Astfel, numai legiuitorul poate
aprecia i stabili dac i ce anume sporuri sau adaosuri acord anumitor
categorii de salariai, cu singura condiie ca de sporurile sau adaosurile
prevzute s beneficieze toi salariaii care se afl n situaii identice sub toate
aspectele funciilor n care sunt ncadrai, ale naturii i volumului activitii

pe care o desfoar, ale importanei i riscurilor muncii lor i n privina

oricror alte elemente specifice.
Chiar dac decizia Curtii Constitutionale ar fi interpretat in sensul ca
instanele de judecat nu ar putea acorda despagubiri n caz de discriminare ntre
salariai, aceasta ar contraveni normelor convenionale. Astfel, decizia Curii
Constituionale are caracterul unei legi , general obligatorii. Ea reprezint norma
intern. Art.14 din Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor
fundamentale reprezint norma internaional. Apreciindu-se c ntre norma
intern i norma internaional exist neconcordan, instana va da prevalen
normei de drept internaional, constatnd c norma intern este neconvenional.
Fa de toate aceste considerente va admite, n parte, aciunea.
Cu privire la cererea formulat de I. M., instana va dispune disjungerea
pentru a solicita relaii de la T r i b u n a l u l H a r g h i t a, necesare i utile
pentru soluionarea cererii sale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
N NUMELE LEGII
HOTRTE
Admite exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru perioada 1 iunie
2000 - 9 aprilie 2005 si respinge, in consecinta, actiunea reclamantilor cu
privire la aceasta perioada.
Admite, n parte, aciunea civil promovat de reclamanii E. D., D. N., D.
N., D. M., E. N., I. M., J. F., J. N., N. N., O. E., R N., T. N. i E. G toi cu
domiciliul ales la T r i b u n a l u l B a c u,(...), jud.B n contradictoriu cu
prii Ministerul Justiiei cu sediul n B,(...), sector 5, Curtea de A P E L B A
C U cu sediul n B,(...), jud.B, T r i b u n a l u l B a c u cu sediul n B,(...),
jud.B i Consiliul Naional pentru combaterea Discriminrii cu sediul n B,
sector 1,(...).

Oblig prii Ministerul Justitiei, Curtea de A p e l B a c a u, T r i b

u n a l u l B a c a u, s plteasc reclamanilor, o despgubire egal cu 50%
din salariul de baz brut lunar (spor suprasolicitare neuropsihic) reactualizat la
data plaii efective n funcie de rata inflaiei dup cum urmeaz:
-E. D., pentru perioada 10 aprilie 2005- la zi i pe viitor, pn la
ncetarea strii de discriminare sau incetarea raporturilor de munca,
-D. N., pentru perioada 10 aprilie 2005- la zi si pe viitor, pana la
incetarea starii de discriminare sau incetarea raporturilor de munca,
-D. N., pentru perioada 10 aprilie 2005- la zi si pe viitor, pana la
incetarea starii de discriminare sau incetarea raporturilor de munca,
-E. N., pentru perioada 10 aprilie 2005- la zi si pe viitor, pana la
incetarea starii de discriminare sau incetarea raporturilor de munca,
-J. F., pentru perioada 10 aprilie 2005- la zi si pe viitor, pana la
incetarea starii de discriminare sau incetarea raporturilor de munca,
-J. N., pentru perioada 10 aprilie 2005- la zi si pe viitor, pana la
incetarea starii de discriminare sau incetarea raporturilor de munca,
-N. N., pentru perioada 10 aprilie 2005- la zi si pe viitor, pana la
incetarea starii de discriminare sau incetarea raporturilor de munca,
-O. E., pentru perioada 10 aprilie 2005- la zi si pe viitor, pana la
incetarea starii de discriminare sau incetarea raporturilor de munca,
-R N., pentru perioada 10 aprilie 2005- la zi si pe viitor, pana la
incetarea starii de discriminare sau incetarea raporturilor de munca,
-D. M., pentru perioada 10 aprilie 2005-1 august 2005
-T. N.,

pentru perioada 10 aprilie 2005-1 ianuarie 2008 si 1 mai

2008 la zi si pe viitor, pana la incetarea starii de discriminare sau incetarea

raporturilor de munca.
Respinge cererea formulat de E. G, ca nefondata.
Disjunge cererea formulata de reclamanta I. M., de cererea
celorlalti reclamanti. Fixeaza termen de judecata in ceea ce priveste cererea

acesteia 29 T. 2008, D. a, ora 9 pentru cand se vor cita reclamanta I. M., paratii
Ministerul Justitiei, Curtea de A p e l B a c a u, T r i b u n a l u l B a c a u si
respectiv Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii . Se va emite
adresa T r i b u n a l u l u i

H a r g h i t a sa ne comunice daca aceasta

functioneaza ca grefier la aceasta instanta si in prezent si daca a formulat actiune

in contradictoriu cu T r i b u n a l u l

H a r g h i t a pentru sporul de risc si

suprasolicitare neuropsihica (50 %), iar in caz afirmativ s ne comunice stadiul

procesului.
Respinge cererea de cheltuieli de judecata ca nedovedita.
Cu opinia partial separata a domnului asistent judiciar E. H. H. care
este pentru admiterea in totalitate a actiunii.
Definitiva si executorie.
Cu recurs in 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 10 T. 2008
PREEDINTE,
E. O. E. P.

JUDECTOR,

E. B. N.
ASISTENI JUDICIARI,
T. N.

E. H. H.
GREFIER,
E. D.

red.s.E. /17.09.2008
tehnored.BC/20 ex/18.09.2008

OPINIA SEPARAT A DOMNULUI ASISTENT JUDICIAR

H. E. H.
Care este pentru respingerea excepiei prescripiei pentru perioada 01 iunie
2000-09 aprilie 2005 si admiterea aciunii astfel cum a fost formulata, in sensul

10

acordrii reclamanilor, in suma actualizata, a sporului de risc si solicitare

neuropsihica in procent de 50%,calculat din salariul de baza brut lunar, pentru
perioada 01 iunie 2000-la zi, si pentru viitor, pentru urmtoarele considerente:
I-E. --Potrivit art. 33 alin.(1) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte
drepturi ale personalului din organele autoritarii judectoreti magistraii si
personalul auxiliar pentru vechimea in munca, personalul beneficiaz de un
spor de vechime de pana la 25%, calculat la salariul de baza brut
corespunztor timpului efectiv lucrat in program normal de lucru. Acest articol
a fost abrogat prin art. I pct. 32 din O.G. nr. 83/2000. Prin S. nr. 38/2007 s-a
recunoscut dreptul magistrailor la acest spor de vechime.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte
drepturi ale personalului din organele autoritarii judectoreti magistraii si
personalul auxiliar beneficiaz de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar,
pentru risc si suprasolicitare neuropsihica. Acest articol a fost abrogat prin art. I
pct. 42 din O.G. nr. 83/2000. Prin S. nr. 21/2008 magistrailor li s-a recunoscut
magistrailor dreptul la sporul de risc si sporul de suprasolicitare neuropsihic.
Aadar in baza de calcul a indemnizaiilor magistrailor au fost
incluse sporul de vechime de risc si suprasolicitare neuropsihica. Conform
dispozitivului S. nr. 21/2008, aceste ultime sporuri sunt recunoscute si
dup intrarea in vigoare a O.G. nr. 83/2000.
Cu privire la aspectul privind termenul de prescripie facem
precizarea ca, alturi de o jurisprudena bogata in sensul acordrii acestor
drepturi ncepnd cu data de 01.10.2000, pentru considerentele pe care le vom
dezvolta in continuare apreciem ca termenul de prescripie nu a nceput sa curg
dect din momentul pronunrii S., pana la momentul pronunrii S. nu a curs si
nu a nceput sa curg termenul de prescripie.
II--D. termenului de prescripie de la data pronunrii S.

11

Potrivit art. 83 alin. (1) lit. c) din C o d u l

M u n c i i, cererile in vederea

soluionrii unui conflict de munca pot fi formulate in termen de 3 ani de la data

naterii dreptului la aciune, in situaia in care obiectul conflictului individual de
munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate. Potrivit art. 295 alin.
(1) din C o d u l

M u n c i i, dispoziiile acestuia se ntregesc cu celelalte

dispoziii cuprinse in legislaie muncii si in msura in care nu sunt incompatibile

cu specificul raporturilor de munca cu dispoziiile legislaiei civile. Cum Codul
mucii nu conine prevederi privind prescripia dreptului material la aciune se
aplica dispoziiile Decretului nr. 167/1958 privind prescripia extinctiva.
Analiza cursului prescripiei extinctive presupune, nainte de toate,
cunoaterea nceputului si sfritului acestei prescripii, adic a datei de la care
ncepe sa curg prescripia extinctiva si, bineneles, a datei la care ea urmeaz
sa se mplineasc [M. O. Prescripia extinctiva, ed. S., 2004, p. 491].
Aadar, in cazul nostru trebuie analizata data de la care ncepe sa
curg termenul de prescripie.
Potrivit art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958: Prescripia ncepe s
curg de la data cnd se nate dreptul la aciune. (s.n.), iar potrivit art.
1886: Nici o prescripie nu poate ncepe a curge mai nainte de a se nate
aciunea supusa acestui mod de stingere. (s.n.)
In esena, deci, conform acestei reguli, prescripia extinctiva ncepe sa
curg la data naterii dreptului material la aciune. Deoarece legea nu prevede
care este aceasta data si nici drepturile la aciune crora ea li se aplica, regula
instituita prin art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 are caracter general, in
sensul ca ea se aplica ori de cate ori nu-si gsete incidenta vreo regula speciala,
edictata pentru un anumit caz particular, pe de o parte, si, bineneles, in toate
cazurile in care dreptul subiectiv material este nclcat, negat sau contestat (si cu
condiia ca dreptul la aciune corespunztor sa fie supus prescripiei extinctive),
pe de alta parte [Idem]. In spea dreptul magistrailor nu a fost niciodat nici

12

negat nici contestat, ci pur si simplu prin dispoziiile art. I. pct. 32 si 42 au fost
abrogate in mod expres dispoziiile din Legea nr. 50/2006.
Aadar, regula generala privind nceputul prescripiei extinctive avnd ca
obiect dreptul material la aciune este aceasta: prescripia ncepe sa curg la data
naterii dreptului la aciune [Cf. A. E., Gh. E., Drept civil. Teoria generala a
dreptului civil, U., 1980, p. 470, dup care data naterii dreptului la aciune este
data la care dreptul subiectiv este nclcat, negat, contestat, ori data de la care
dreptul subiectiv chiar in lipsa unei contestaii ori nclcri trebuie
exercitat. B. B. E., Drept civil. Teoria generala, Ed. Servo-Sat, A (Cnd se
nate dreptul la aciune: atunci cnd dreptul subiectiv este nclcat, negat sau
contestat sau chiar in lipsa unei astfel de nclcri, negri sau contestri, el
trebuia exercitat.). V. si C. Ap. I, s. civ., dec. nr. 2086/2000, in Jurisprudena
Curii de A p e l

I a i in materie civila 2000, p. 186, nr. 112 (Momentul

naterii dreptului la aciune l constituie data la care dreptul subiectiv este

nclcat, negat, contestat, ori data de la care dreptul subiectiv trebuie
exercitat.).].
Evident ca pur teoretic putem susine ca dreptul la aciune s-a nscut la
data public-carii in Monitorul Oficial al Romniei a O.G. nr. 83/2000, insa unul
din principiile funda-mentale ale statului de drept [Prin stat de drept nelegem
un stat bazat pe o ierarhie a normelor generatoare de ordine juridica. In statul de
drept, statul este garantul libertilor si drepturilor individuale, totodat,
asigurnd securitatea interna si externa a cetenilor prin instituii democratice.
Prin mecanismele democratice de control prevzute intr-un stat de drept este
asigurata conformitatea normelor inferioare cu cele superioare.] l constituie
conformarea tuturor subiectelor de drept normei juridice, legea fiind
instrumentul prin care se creeaz starea de legalitate. A susine ca in vederea
prezervrii drepturilor lor, magistraii aveau obligaia la aciune, la apariia
actului normativ care abroga in mod expres dreptul la sporul de vechime, de risc
si de suprasolicitare neuropsihica, nsemna pur si simplu la a obliga toi cetenii

13

la aciune mpotriva unui text al legii, chiar si atunci cnd prin lege se abroga in
mod expres anumite drepturi. Este evident ca in acest caz nu se poate alica
principiul nemo censetur ignorarem legem, justiiabilul are obligaia de a nu
invoca necunoaterea legii, ins nu se creeaz o obligaie la a analiza cu mare
atenie legalitatea mecanismelor de adoptare a normei legale, mai ales in situaia
in care se creeaz premisa de legalitate.
In acelai timp, din punct de vedere logic, inclusiv moral (etic), regula
nceputului prescripiei extinctive o data cu naterea dreptului la aciune este cat
se poate de naturala, de fireasca: premisa aplicrii efectului sancionator al
prescripiei extinctive consta U.-mai in existenta posibilitii de a aciona pentru
ocrotirea unui drept, pentru clarificarea unei situaii juridice sau realizarea unui
interes legitim [M. O. Prescripia extinctiva, ed. S., 2004, p. 491]. Se poate
susine ca dreptul la aciune trebuia exercitat in condiiile in care prin lege s-a
abrogat in mod expres un drept? A susine ca dreptul la aciune trebuie exercitat
atunci cnd legea abroga expres un drept nseamn sa se impun justiiabilului
mai mult dect o diligenta rezonabila, nseamn chiar obligarea justiiabilului sa
intenteze mpotriva tuturor actelor normative o aciune preventiva, ceea ce
evident ca nu poate fi admisibil.
Or, atta timp cat dreptul la aciune nu s-a nscut nc, nu se poate spune
ca titularul su este neglijent si, in consecina, nu se justifica nici D. prescripiei
extinctive si, cu att mai mult, producerea urmrilor pe care le atrage mplinirea
termenului de prescripie: stingerea dreptului la aciune .
In fapt, instituia prescripiei extinctive constitui un adevrat instrument
de sanciune mpotriva titularului dreptului care un i exercita drepturile intr-un
anumit termen, stabilit in mod imperativ de lege.
Trebuie observa ca dispoziiile art. I pct. 32 si pct. 42 din OG. nr.83/2000,
prin tehnica de redactare creeaz in mod evident aparenta de nedrept cu
privire la sporul de vechime, sporul de risc si sporul de suprasolicitare
neuropsihica, prin faptul ca abroga in mod expres dispoziiile din Legea nr.

14

50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele

autoritarii judectoreti.
In condiiile in care prin lege se abroga in mod expres un drept nu se poate
susine rezonabil ca persoanele in cauza au fost neglijente in valorificarea
drepturilor lor. Aceasta idee este ntrita de faptul ca prin S. nr. 36/2007 si nr.
21/2008 nu se recunoate dreptul ci se constata faptul ca O.G. nr. 83/2000 a fost
adoptat cu nerespectarea de ctre Guvern a legii prin care era abilitat sa adopte
ordonane. Astfel se precizeaz ca prin Legea nr. 125/2000 Guvernul a fost
abilitat sa modifice si sa completeze, iar nu sa si abroge Legea nr. 50/1996,
nici total si nici parial. In acest fel, prin emiterea O.G. nr. 83/2000 au fost
depite limitele legii speciale de abilitare adoptata de Parlamentul
Romniei, nclcndu-se astfel dispoziiile art. 108 alin. 3 cu referire la art.
73 alin. 1 din Constituia Romniei.
Aadar, motivul pe care se fundamenteaz recunoate dreptului
magistrailor la sporul de vechime, de risc si de suprasolicitare l constituie
constatarea nclcrii dispoziiilor din legea de abilitare a guvernului de
legiferare, adic depirea limitei transferului dreptului de legiferare de la
Parlament ctre Guvern. Adic actul subsidiar [Legea nr. 125/2000] normei
principale [O.G. nr. 83/2000] prin care se abroga drepturile magistrailor pe
sporuri. In aceste condiii, orice persoana rezonabila cerceteaz in primul rnd
legalitatea normei cu dispoziiile constituionale, crendu-se o prezumie extrem
de puternica, ca Guvernul cnd a edictat norma legala a respectat limitele
mandatului care i-a fost ncredinat. A impune justiiabilului sa cerceteze daca
instituiile statului, atunci cnd legifereaz, ndeplinesc cu adevrat condiiile si
limitele mandatului, nseamn a crea o nencredere si o suspiciune continua cu
privire la legalitatea demersurilor acestor instituii, nseamn a impune o
continua cercetare a fundamentelor acestor instituii, care practic nseamn o
subminare a statutul prin crearea suspiciunii de nelegalizate. Aceasta susinere
este inadmisibila intr-un stat cu mecanisme constituionale de funcionare, astfel

15

nct cetenii nu pot fi sancionai pentru lipsa de suspiciune, iar aceasta

lipsa de suspiciune nu poate fi calificata ca fiind lipsa de aciune, delsare
sau nepsare in aprarea drepturilor si intereselor lor, cu att mai mult cu
cat competenta verificrii ndeplinirii condiiilor de adoptare a unui act
normativ revine justiiei si nu cetenilor.
In aceste condiii, nu se poate susine ca termenul de prescripie a
nceput sa curg de la data da 01.01.2000, in condiiile in care actul
normativ care abroga drepturile magistrailor avea vicii de procedura, vicii
care nu puteau fi descoperite la o analiza normala a O.G. nr. 83/2000. Culpa
adoptrii O.G. nr. 83/2000 cu nerespectarea dispoziiilor legii de abilitare
nu poate fi transferata justiiabilului. Culpa aparine organelor statului prin
adoptarea unor acte normative fr a avea competenta necesara, iar aceasta culpa
a statului nu trebuie sa priveze ceteanul de drepturile sale legale si legitime, pe
care le-ar fi obinut in lipsa acestei cuple a statului cu privire la legiferare. Daca
legea nu ar fi creat o puternica aparenta de nedrept, atunci am fi fost in G.
culpei magistrailor de lsare a curgerii termenului de prescripie. Aadar, nu
poate fi sancionat un cetean cu neacordarea unor drepturi ale sale, pentru o
culpa a statului.
In msura in care ar fi fost previzibil ca legea va fi interpretata in sensul
recunoaterii dreptului la sporuri anulate in mod expres de O.G. nr. 83/2000,
atunci s-ar fi putut aprecia ca a nceput sa curg prescripia la data adoptrii
acestui act normativ, sancionnd justiiabilul pentru lipsa lui de diligenta in
vederea aprrii drepturilor si intereselor sale. Insa norma legala nu a fost
previzibila, dovada interpretrile diferite data de instane.
Avnd in vedere faptul ca drepturile magistrailor la sporuri au fost
abrogate in mod expres prin O.G. nr. 85/2000 se creeaz o puternica
aparenta de nedrept prin modul deficitar de redactare, care nu
corespunde exigentelor de tehnica legislativa specifice normelor juridice. Or,
referitor la aceste cerine, Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronunat

16

in mod constant, statund ca o norma este previzibila numai atunci cnd este
redactata cu suficienta precizie, in aa fel nct sa permit oricrei persoane care, la nevoie, poate apela la consultanta de specialitate - sa i corecteze
conduita (Cazul S. mpotriva Romniei, 2000), iar [ ... ] ceteanul trebuie sa
dispun de informaii suficiente asupra normelor juridice aplicabile intr-un caz
dat si sa fie capabil sa prevad, intr-o msura rezonabila, consecinele care pot
aprea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie sa fie, in acelai timp,
accesibila si previzibila (Cazul Sunday Times mpotriva Regatului Unit, 1979).
In cazul de G., trebuie constat ca textele legale examinate nu ndeplinesc
condiiile de previzibilitate si predictibilitate pentru ca subiectul de drept vizat sa
i poat conforma conduita, astfel nct sa evite consecinele nerespectrii lor,
adic sa introduc o cerere de reclamare a drepturilor sale in termenul general de
prescripie.
Norma legala nu este previzibila, cu privire la viitorul interdiciei
dreptului. Este de fora evidentei faptul ca in condiiile in care ar fi fost
previzibila o interpretare in sensul celei date de n a l t a

C u r t e de

Justiie si Casaie, atunci fiecare persoana (diligenta) afectata de dispoziiile

O.G. nr. 83/2000 nu ar fi stat in pasivitate, ci ar fi acionat in vederea
aprrii propriilor drepturi. Or, a fost nevoie de apte respectiv opt ani pentru
clarificarea normei juridice. In acest context, al ambiguitilor juridice, al
nesiguranei interpretrii un poate fi sancionat titularul dreptului, drept care,
pana la data interpretrii oficiale un era recunoscut. Or, dreptul material la
aciune curge de la data recunoaterii dreptului.
In msura in care am considera ca dreptul la aciune al reclamanilor
s-ar fi nscut odat cu apariia O.G. nr. 83/2000 ar presupune, dup cum
am mai menionat, ca in lipsa previzibilitii legii, orice justiiabil ar trebui,
in mod preventiv, sa introduc cerere de chemare in judecata pentru a nu
pierde anumite drepturi, in situaia in care, prin interpretarea oficiala data
de puterea judectoreasca li s-ar nate drepturi care ar fi lipsite de aprare,

17

daca nu ar fi acionat. Or, o astfel de interpretare este inadmisibila deoarece

ar nclca unul din principiile fundamentale ale unui stat de drept: principiul
securitii juridice, care ca obiect principal protejarea cetenilor mpotriva
efectelor negative secundare ale normei legale.
In spea, unul din efectele negative secundare ale normei legale l-ar
constitui privarea celor interesai de dreptul la aciune, avnd in vedere faptul ca
norma legala creeaz aparenta de nedrept.
In concluzie, avnd in vedere toate cele de mai sus, rezulta fr nici o
urma de ndoiala ca dreptul la aciune nu se poate nate dect la data pronunrii
S. nr. 36/ 2007 si 21/2008.
Pe cale de consecina, reclamanii ar fi in drept s primeasc sporul
solicitat si pentru perioada 01 iunie 2000- 10 aprilie 2005.

ASISTENT JUDICIAR,
H. E. H.