You are on page 1of 16

TESTUL ENEAGRAMEI

Adanc ingropat in fiecare dintre noi se afla adevaratul nostru eu tinut captiv de personalitatea noastra
exterioara cea falsa. Aceasta falsa personalitate nu este doar fata pe care o aratam celorlalti, ci este si
fata pe care ne-o aratam noua insine si pe care o consideram adevarata. Dar este numai un uzurpator.
Ceea ce stim despre propria persoana este adesea ultima comoara pe care o extragem din mina
experientei personale iar unii dintre noi nu o cauta niciodata.
La nivel uman, eneagrama reprezint tendinele fundamentale i strile arhetipale ale fiinei umane,
cele 9 tipologii fundamentale. Acest model identifica 9 configuratii diferite ale personalitatii, 9 moduri de
a se defini ce apar datorit raportrii la exterior.
Testul Eneagramei
Pentru a obine rezultate ct mai corecte, selecteaz un singur paragraf din cadrul urmtoarelor dou
grupuri de afirmaii. Alege-l pe cel care i reflect cel mai bine atitudinea i comportamentul, aa cum
te manifeti cel mai des n viaa de zi cu zi.
Nu trebuie s fii de acord n totalitate cu fiecare cuvnt din paragraf ! Nu respinge un paragraf numai
datorit unui singur cuvnt nepotrivit sau a unei fraze. Privete tabloul n ntregime.
Sensul general i sentimentul pe care i-l las este mai important dect fiecare element al lui luat
separat. Las-i intuiia s aleag.
Dac nu te poi decide ce paragraf i se potrivete cel mai bine, poi face dou alegeri, dar numai
pentru un singur grup.
Grupul I
A. Am tendina s fiu destul de independent i mi place s m afirm. Am simit c este mai bine s iau
viaa n piept. Mi-am stabilit scopurile, mi place s m implic i s fac ca lucrurile s-mi ias . Nu-mi
place s stau deoparte.- vreau s realizez lucruri mari i s am impact asupra celor din jur. Nu caut

neaprat s m confrunt cu alii, dar nu las oamenii n nici-un caz s m dea la o parte. Cea mai mare
parte din timp tiu ce vreau i fac totul pentru asta. Am tendina sa muncesc din greu dar i s m
distrez.
B. Am tendina s fiu tcut i mi place s fiu singur. Nu obinuiesc s atrag atenia asupra mea i nu
obinuiesc n general s m afirm. Nu m simt bine s preiau conducerea sau s fiu aa competitiv ca
ceilali. Muli pot spune despre mine c sunt un vistor, o mare parte din tririle mele se petrec n
imaginaia mea. M simt bine dac nu este nevoie s fiu tot timpul activ.
C. Am tendina s fiu foarte responsabil i devotat. M simt groaznic dac nu-mi in promisiunile i dac
nu fac ceea ce ceilali ateapt de la mine.Vreau ca oamenii s tie c sunt aici pentru ei i c voi face
tot ceea ce cred c este mai bine. Chiar dac ei nu tiu, de multe ori am fcut sacrificii mari pentru
ceilali. Deseori nu am grij de mine. Fac ceea ce trebuie fcut i m relaxez ( sau fac ceea imi place cu
adevrat) numai dac mai rmne timp.
Grupul II
X. Sunt o persoan care are de obicei o imagine pozitiv despre via i simte c lucrurile se vor sfri
cu bine. Pot s gsesc cu uurin ceva care s-mi trezeasc entuziasmul i gsesc ntotdeauna ceva de
fcut. mi place s fiu mpreun cu alii i s i ajut s fie fericii. M bucur s-mi mprtesc starea mea
bun cu cei din jur. Nu m simt ntotdeauna grozav dar ncerc s nu art asta nimnui! Amn de multe
ori s-mi rezolv problemele.
Y. Sunt o persoan cu sentimente puternice, cei mai muli oameni pot spune cnd nu-mi convine ceva.
Pot fi precaut cu ceilali, dar sunt mult mai sensibil dect las s se vad. Vreau s tiu pe cine m pot
baza i prefer s-mi definesc clar relaiile cu ceilali. Cnd sunt suprat a vrea ca cei din jur smi
rspund i s fie alturi mine. tiu care sunt regulile i nu-mi place ca oamenii s-mi spun ce s fac.
Vreau s hotrsc eu nsumi.
Z. Tind s fiu logic i m stpnesc bine dar nu m simt n largul meu s am de-a face cu sentimente i
emoii. Sunt eficient chiar perfecionist i prefer s lucrez singur. Cnd sunt probleme sau conflicte
personale, ncerc s nu m implic emoional n acea situaie. Unii spun c sunt prea rece i detaat, dar
nu vreau ca emoiile s m distrag de la ce este cu adevrat important pentru mine. De obicei nu-mi
manifest reaciile chiar dac ceilali insist.
Punnd mpreun cele dou litere pe care le-ai selectat, se formeaz un cod (simbol) alctuit din
2 litere.
De exemplu, ai ales paragraful C din Grupul I i paragraful Y din Grupul II. S-a format codul CY.
Pentru a afla crui tip de personalitate aparii, verific unde corespunde codul (simbolul) ales de tine i
citete indicaiile din tabel:

Simbol
AX
AY
AZ
BX
BY
BZ

Tipul
7
8
3
9
4
5

CX
CY
CZ
Tipul
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Simbol
CZ
CX
AZ
BY
BZ
CY
AX
AY
BX

2
6
1

Numele tipului i caracteristici de baz


1. Reformatorul. Perfecionistul. Tipul principial, idealist.
2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grij de ceilali.
3. Cel care reuete. Tipul adaptabil, orientat spre obinerea succesului.
4. Individualistul. Romantic, introvertit.
5. Cercettorul. Tipul cerebral, intens.
6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre sigurana personal.
7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.
8. Cel cruia i plac provocrile. Tipul puternic, dominator.
9. Pacifistul. Tipul calm, fr griji, mulumit de sine.

Tipul de personalitate

Scopul Eneagramei este trecerea de la personalitate la esent.


Cnd vorbim despre Esen, ne referim la sensul propriu al acestui cuvnt la ceea ce suntem noi de
fapt, la Sinele nostru Esenial (spirit ar fi alt cuvnt potrivit).
Este important s distingem Esena, sau spiritul de suflet. Substana fundamental a Fiinei esteEsena
sau Spiritul, dar acesta mbrac o form dinamic, schimbtoare, pe care o numim
suflet. Personalitatea noastr este un aspect particular al sunetului. Sufletul nostru e fcut din
Esen sau Spirit. Dac Spiritul ar fi apa, letul ar fi un ru sau un lac, iar personalitatea ar fi valurile de pe
suprafaa lui sau bucile de ghea din ru
Cele nou tipuri de personalitate conform Eneagramei
sunt urmtoarele:
1. Reformatorul. Perfecionistul. Tipul principial, idealist.
2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grij de ceilali.
3. Cel care reuete. Tipul adaptabil, orientat spre obinerea succesului.
4. Individualistul. Romantic, introvertit.
5. Cercettorul. Tipul cerebral, intens.
6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre sigurana personal.
7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.
8. Cel cruia i plac provocrile. Tipul puternic, dominator.
9. Pacifistul. Tipul calm, fr griji, mulumit de sine.
Daca te-ai regasit ca perfectionist sau ca artist sau oricare dintre cele noua tipuri de personalitate, sa stii
ca iti corespunde si una dintre emotiile negative care, daca o repeti, te va devia de la drumul
tau.
Este suficient sa te regasesti ca tip de personalitate, apoi sa verifici ce greseala capitala ii corespunde
tipului tau de personalitate.
Greseala care corespunde tipului tau de personalitate este cea de care trebuie sa te feresti tot timpul.
Invata sa o identifici si sa o controlezi.
La ce te ajuta sa cunosti care e teama ta principala? In primul rand, in acest mod, vei fi pregatit
pentru situatiile in care va aparea aceasta teama. Vei sti ca 99% din intensitatea acestei temeri nu e
decat o emotie ce provine din trecut si e posibil ca acum nici sa nu aiba o baza reala, sau va trebui sa iti
opresti un pic mintea si sa spui ca e posibil sa gresesti deoarece ai tendinta a ta amplifica niste ipoteze
din mintea ta.
Sa fii convins ca daca te vei cunoaste un pic mai bine prin intermediul eneagramei, in viitor viata ti se va
imbunatati. Asta e valabil cu orice metoda. Daca tu esti mai concentrat pe propria persoana, daca esti
mai atent la tine, atunci incepi sa te cunosti. De la cunoasterea aceasta pleaca tot. Universul incepe sa
lucreze impreuna cu tine atunci cand tu cauti sa intelegi cine esti.

Pentru fiercare din cele nou tipuri de personalitate conform Eneagramei, caracterizarea tipului de
personalitate, ce conteaza pentru respectivul tip de personalitate, mesajele inconstiente din copilarie,
fricile de baza, dorintele de baza si dereglarile lor sunt urmatoarele:
1. Reformatorul. Perfecionistul. Tipul principial, idealist.
Pentru tipul de personalitate numarul 1, problema care il indeparteaza de la sine este faptul ca isi
reprima mania. Face acest lucru pentru ca trebuie sa fie perfect, iar un om manios nu ar fi perfect.
Aceasta manie reprimata duce la multe resentimente si frustrari. Aceste frustrari sunt cele care nu dau
voie unui perfectionist sa traiasca impacat cu sine insusi.
Sunt morali si constiinciosi, cu un deosebit simt pentru tot ceea ce este corect. Lupta pentru dreptate,
dorindu-si intotdeauna sa faca lucrurile cat mai bine, dar fiindu-le intotdeauna teama sa nu greseasca.
Bine organizati, ordonati, pretentiosi, incearca sa mentina standarde foarte inalte, dar din aceasta cauza
pot ajunge sa fie prea critici si perfectionisti. Problemele lor de baza sunt reprimarea maniei si
nerabdarea. La cel mai sanatos nivel, cei din tipul 1 ajung sa fie intelepti, realisti, cu discernamant, nobili,
foarte morali.
Perfectionistul se deosebeste de celelalte persoane printr-un inalt grad de exigenta (morala, in special) si
printr-o dorinta de perfectiune in tot ceea ce face. Este o persoana grijulie, ordonata, meticuloasa.
Deseori, considera ca rezultatele nu sunt la inaltimea exigentelor lui si acest lucru il face sa se infurie pe
ceilalti, ca si pe el insasi. Nu-si exprima insa aceasta manie, nu-si exprima nici celelalte sentimente decat
rareori, deoarece crede ca asta i-ar determina pe ceilalti sa aiba pareri proaste despre el. Perfectionistul
mai este caracterizat de teama de a nu face lucrurile bine si un mod de judecata dihotomic (este bine
sau rau, alb sau negru).
Pentru ca in copilarie s-a identificat intr-un mod negativ cu o imagine de autoritate ideala, mica
persoana de tipul perfectionistului acorda multa impotanta interdictiilor si simte foarte repede ca nu se
potriveste cu modelele indicate de ceilalti, fapt care dezvolta in el o teama considerabila fata de manie
(a sa si a celorlalti).
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, perfectionistul este atent cu ceilalti, rabdator si isi
exprima cu dezinvoltura si respect idealurile inalte.
Ce conteaza pentru perfectionist: sa fie apreciat pentru calitatea actelor sale sa nu fie prins pe picior
gresit sa aiba dreptate.
Compulsiunea sa: sa evite mania.
Conform dex: COMPULSINE s. f. tip de conduit n care individul se simte constrns a aciona sub
efectul unei fore interne obsesionale, ameninat de angoas, de culpabilitate.
Pentru el conteaza sa evite mania, sa aiba dreptate, sa fie apreciat pentru calitatea actiunilor sale.
- mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s greeti.
- fricile de baza: . c eti ru, corupt sau dezechilibrat
- dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi integru (se deterioreaz n perfecionism critic)
2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grij de ceilali.

Daca esti altruist, atunci marea ta problema consta in faptul ca refuzi sa accepti propria ta suferinta.
Refuzi sau nu poti, e prea mult pentru tine, asa ca o negi si spui ca tu esti fericit si nu suferi problema e
ca ajungi sa crezi in mod fals aceasta. Orgoliul este eroarea de care trebuie sa te feresti, dar iti va fi greu
pentru ca va trebui sa accepti ca ii ajuti pe altii din mandria de a avea un suflet nobil. E ceva de genul
celui care se bate in piept spunand: Eu sunt cel mai modest din lume!
Tipul grijuliu, care are mereu grija de ceilalti. Persoanele care apartin tipului 2 sunt empatice, sincere si
foarte afectuoase. Sunt prietenoase, generoase, gata sa se sacrifice pentru cei din jur, dar pot fi si
sentimentale, lingusitoare, cautand sa faca pe placul celorlalti. Tind sa fie aproape de ceilalti, si fac
deseori servicii numai pentru ca lumea sa aiba nevoie de ei. Problema lor este faptul ca nu au grija de ei
si nu sunt constiente de propriile lor nevoi. La cel mai sanatos nivel, cei din tipul 2 sunt altruisti, lipsiti de
egoism si au o dragoste neconditionata pentru ei si pentru cei din jur.
Altruistul este o persoana generoasa, foarte atenta cu ceilalti, ii place sa prevada si sa se ocupe de
dorintele semenilor lui, fapt care il face sa fie foarte sociabil. Are o mare capacitate de a-i reconforta pe
ceilalti. Foarte disponibil, este deosebit de mandru ca stie sa se ocupe atat de bine de ceilalti,
considerand ca el insusi nu are prea multe nevoi, ii place sa primeasca recunostinta celor din jur, desi
deseori pretinde ca nu a facut mare lucru. Uneori, da vina pe ceilalti, este geloas si posesiv si nu reuseste
decat cu greu sa refuze pe cineva.
Pentru ca in copilarie mica persoana altruistul a reusit sa-si gaseasca un rost ocupandu-se de ceilalti,
aceasta modalitate de a actiona s-a intiparit atat de puternic in el incat a sfarsit prin a-si uita propriile
trebuinte.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, altruistul este capabil de o umilinta si de un
altruism cu adevarat sincere, raspandind in jurul lui o dragoste de inalta calitate.
Ce conteaza pentru altruist: sa fie apreciat pentru grija si devotamentul pe care il manifesta fala de
ceilalti sa fie iubit.
Compulsiunea sa: sa evite respingerea, sa evite sa-si recunoasca propriile nevoi.
Pentru el conteaza sa evite respingerea, sa evite recunoasterea propriilor nevoi, sa iubeasca, sa fie iubit,
sa fie apreciat pentru grija sa fata de ceilalti.
- mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s ai nevoi proprii.
- fricile de baza: c nu merii s fii iubit
- dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi iubit (se deterioreaz n nevoia de a fi
indispensabil)
3. Cel care reuete. Tipul adaptabil, orientat spre obinerea succesului.
Minciuna sau vanitatea este incercarea competitivului de a se simti valoros atunci cand reuseste. El, de
fapt, are tendinta sa se minta pe el prin faptul ca isi repeta in minte ca succesul e mai important
decat orice asta in timp ce, de fapt, el chiar stie ca nu este asa. Competitivul, prin aceasta, incearca sa
se indrepte spre dezvoltarea egoului si uita de lucrurile care ii sunt importante in viata.
Tipul adaptabil, orientat spre obtinerea succesului. Cei din tipul 3 sunt persoane bine bazate, pline de
incredere, atractive, fermecatoare. Sunt ambitiosi, competenti si energici si pot fi foarte constienti de
pozitia lor sociala si foarte motivati pentru a se realiza. Sunt foarte preocupati de imaginea lor si de ceea

ce gandeste lumea despre ei. Problema lor de baza este ca sunt foarte competitivi si ajung sa fie
dependenti de munca lor. La cel mai inalt nivel, cei care apartin tipului 3 se accepta pe deplin, sunt
autentici, devenind modele de urmat pentru cei din jur.
Competitivul este capabil sa actioneze cu eficienta. Pentru el, este foarte important sa reuseasca in ceea
ce intreprinde (viata profesionala, familiala sau sociala). Inainte de orice, ii este teama de esec, totusi ii
plac provocarile. Competitivul este deseori curajos, foarte energic, exigent cu el si cu ceilalti, isi permite
adesea sa joace un rol ca sa-si atinga scopurile si considera ca are dreptul sa-i insele pe ceilalti. I se
intampla chiar sa se insele singur, in viata, ii place sa progreseze, sa poata sa-i seduca pe ceilalti si
notiunea de prestigiu sunt lucruri foarte importante pentru el.
Pentru ca in copilarie s-a identificat in mod pozitiv cu o autoritate pe care o admira, el incearca sa
reproduca situatii prin care sa starneasca admiratia celorlalti.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, competitivul devine autentic, in stare sa reuseasca,
acceptandu-si foarte bine limitele.
Ce conteaza pentru cometitiv: sa fie apreciat pentru ceea ce face, pentru reusitele sale sa fie stimat.
Compulsiunea sa: sa evite esecul.
Pentru el conteaza sa evite esecul, sa reuseasca, sa fie apreciat pentru ceea ce face, sa fie stimat.
- mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s ai propriile sentimente i propria identitate.
- fricile de baza: c nu eti valoros (a avea valoare personal)
- dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi apreciat (se deterioreaz n goana dup succes)
4. Individualistul. Romantic, introvertit.
Invidia este emotia riscanta pentru artist. Invidia se bazeaza pe sentimentul ca iti lipseste ceva
important. Daca esti personalitate de tip artist, atunci ai senzatia poate subconstienta ca ceilalti au
ceva care tie iti lipseste. Chiar si atunci cand esti foarte talentat, inca exista in tine aceasta tendinta de a
crede ca ai nevoie de mai mult. Cu cat gandesti mai mult in acest fel, cu atat risti sa uiti care iti este
drumul.
Romantic, introvertit. Cei din tipul 4 sunt constienti de sine, sensibili, rezervati si tacuti. Sunt
individualisti, introvertiti, sinceri cu sentimentele lor. Pot fi schimbatori, timizi, prea centrati pe persoana
lor. Sunt retinuti in relatiile cu ceilalti datorita faptului ca se simt vulnerabili si imperfecti, dar dispretuiesc
si fug in acelasi timp de modul banal de viata al celorlalti. Au probleme datorita faptului ca sunt prea
indulgenti cu ei si se autocompatimesc. La cel mai sanatos nivel, tipul 4 sunt persoane foarte inspirate si
creative, in stare sa fie mereu altele si sa-si transforme propriile experiente de viata in elemente de
evolutie.
Romanticul da dovada de sensibilitate si de originalitate, isi traieste emotiile cu intensitate. Se teme
foarte mult sa nu fie criticat. Destul de des, este melancolic, solitar. Atunci se refugiaza in lumea lui
imaginara, care este foarte bogata. Are oroare sa fie considerat conformist, banal. De asemenea, este o
fiinta care ii invidiaza deseori pe ceilalti.
Pentru ca in copilarie romanticului o rana i-a lasat impresia ca nu este iubit, mica persoana s-a refugiat
in lumea lui imaginara.

Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, romanticul da dovada de creativitate si de un simt
artistic foarte dezvoltat. Atunci, devine capabil sa transforme propriile experiente de viata in elemente de
evolutie.
Ce conteaza pentru romantic: sa fie apreciat pentru ceea ce este sa fie diferit.
Compulsiunea sa: sa evite banalitatea.
Pentru el conteaza sa evite banalitatea, sa fie aparte, sa fie apreciat pentru ceea ce este, pentru ca este
diferit.
- mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s fii prea n form sau prea fericit.
- fricile de baza: c eti fr identitate sau nsemntate personal
- dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi noi nine (se deterioreaz n autoindulgen)
5. Cercettorul. Tipul cerebral, intens.
Avaritia este pentru tipul cinci de personalitate senzatia ca nu are resursele sa reuseasca. Ii este teama
sa nu cumva sa oboseasca si sa se consume pentru altii. Aceasta il face sa devina singuratic, sa se
abtina de la contactele cu oamenii. In acest mod, isi pastreaza resursele numai pentru el.
Persoanele din tipul 5 sunt intelegatoare, curioase si agere. Sunt capabile sa se focalizeze si sa se
concentreze foarte usor, sa dezvolte abilitati si idei complexe. Independente si inovatoare, sunt foarte
preocupate de gandurile lor si de constructiile lor mentale. Se detaseaza usor. Au probleme cu
singuratatea, excentricitatea si nihilismul. La cel mai sanatos nivel, sunt vizionari, fiind pionierii a ceea ce
va urma, au idei inaintea timpului lor si sunt in stare sa impuna o viziune complet noua despre lume.
Observatorul este o persoana careia ii place sa asimileze multe cunostinte (in toate domeniile), in
relatiile sale cu ceilalti, prefera logica in locul emotiei, pe care, de altfel, si-o exprima cu greutate, inainte
de orice, se teme de intruziunea celuilalt in sfera sa personala. Nu ii plac prea mult intalnirile, mai ales
sub forma de reuniuni (familiale sau profesionale) si simte in mod frecvent nevoia de a fi singur cu el
insusi (si cartile lui). Deseori, este zgarcit cu ceea ce stie, ca si cu timpul lui, ii place mai mult sa observe
ceea ce se intampla decat sa participe.
Mentalul lui este aproape intotdeauna activ, in copilarie, mica persoana de tipul observatorului a avut
impresia ca nu este iubit atat cat merita. Acest lucru a facut sa-i evite pe ceilalti si sa se distinga prin
acumularea de cunostinte.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, observatorul face dovada unui spirit generos, fiind
capabil de dezinteres si de raporturi excelente in relatiile cu ceilalti.
Ce conteaza pentru observator: sa fie apreciat pentru ceea ce stie, pentru ceea ce cunoaste sa fie util,
sa fie la curent.
Compulsiunea sa: sa evite intruziunea si vidul interior.
Pentru el conteaza sa evite intruziunea si vidul interior, sa stie, sa fie util, sa fie la curent.
- mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s te simi n largul tu n lume.
- fricile de baza: c eti nefolositor, incapabil sau incompetent
- dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi competent (se deterioreaz n specializare inutil)
6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre sigurana personal.

Pentru tipul de personalitate al devotatului, emotia care il poate deturna de la calea fericirii sale este
teama. De fapt, daca esti un devotat, atunci stii ca te simti mai mereu stresat si nu stii din ce cauza, ai
senzatia ca se poate petrece orice si ca nu poti controla nimic. Esti mereu in garda si iti faci griji
pentru posibilele pericole viitoare. Rezolvarea pentru aceasta problema a ta ar fi sa poti sa iti spui:
Am suficienta incredere in mine si suficienta putere si inteligenta ca atunci cand vor aparea probleme sa
le rezolv in acest mod, ar trebui sa gandesti pentru a nu te lasa prada fricii in permanenta.
Persoana de incredere, orientata spre siguranta personala. Cei din acest tip sunt fiinte vrednice de
incredere care muncesc din greu si sunt foarte responsabile. Pot fi si evazivi, batand tot timpul in
retragere, puternic anxiosi, traind tot timpul in stres. Sunt deseori ironici si indecisi dar pot fi si rebeli,
sfidatori, reactionand violent. Au probleme cu suspiciunea si neincrederea, pe care le manifesta fata de
ceilalti, cat si fata de ei insisi. La cel mai inalt nivel de dezvoltare au deplina incredere in ei, sunt
increzatori in ceilalti, curajosi, fiind un sprijin pentru cei slabi.
Devotatul este capabil de simpatie si mai ales, de legaturi puternice cu semenii sai (cei apropiati, familia,
cei din clanul lui); el este deseori mai banuitor in privinta celorlalti. Poseda o mare capacitate intuitiva
de care se foloseste mai ales ca sa aprecieze riscurile si caracterul periculos al celorlalti. Aceasta il face
sa aiba adesea mult simt al umorului. Marea sa dificultate este lipsa de incredere in ceilalti si in viata.
Fata de persoanele in care are incredere, el da dovada de o imensa loialitate. Devotatul apreciaza o
autoritate puternica si loiala, careia i se supune de bunavoie, sau, daca aceasta il deceptioneaza, el
poate sa i se impotriveasca in mod sistematic.
In copilarie, mica persoana de tipul devotatului a trait unele experiente care l-au facut sa nu mai aiba
incredere in multe lucruri, dar mai ales in ceilalti oameni. A invatat sa se apere refugiindu-se in cinste, in
situatii de stres, frica explica multe din atitudinile lui.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, devotatul da dovada de curaj si loialitate. Este
pozitiv, interesat de viata si atent cu ceilalti.
Ce conteaza pentru devotat: sa fie apreciat pentru cinstea sa sa fie capabil sa supravietuiasca prin el
insusi.
Compulsiunea sa: sa evite devierea, tradarea.
Pentru el conteaza sa evite devierea, tradarea, sa fie pregatit pentru orice eventualitate, capabil sa
supravietuiasca prin el insusi, sa fi eapreciat pentru cinstea sa.
- mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s ai ncredere n tine.
- fricile de baza: c nu vei avea susinere sau ghidare
- dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi n siguran (se deterioreaz ntr-un ataament fa
de propriile convingeri)
7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.
Pentru tipul de personalitate al entuziastului, greseala capitala este lacomia. Daca esti tip entuziast,
atunci sa stii ca lacomia ta se refera la dorinta de a iti umple viata cu noi experiente.Problema ta, cea
pe care o resimti constant, este cea de gol interior, asa ca vrei sa simti adrenalina pentru a umple
acel gol. Permanent esti in cautare de aventura si niciodata nu e suficient.

Tipul mereu ocupat, foarte productiv. Sunt inconstanti, multilaterali, optimisti si spontani. Jucausi,
spirituali, practici, pot fi si indisciplinati, imprastiati. Cauta in permanenta experiente noi si excitante, dar
devin zapaciti si epuizati datorita acestei alergaturi nesfarsite. Au probleme cu impulsivitatea si
superficialitatea. La cel mai sanatos nivel, tipul 7 isi canalizeaza talentele spre teluri valoroase, devenind
fericiti, impliniti, si plini de recunostinta.
Epicurianul este persoana care se caracterizeaza printr-o arie larga a intereselor sale, incearca sa evite
suferinta si izolarea. El poate sa faca simultan mai multe lucruri, uneori cu o anumita lacomie, fara sa
termine neaparat ceea ce a inceput. Aceasta il face sa para superficial in ochii celorlalti, dar lui ii
apreciaza pofta de viata si veselia, ii place sa se ocupe de lucrurile care il intereseaza si atunci depune
mult efort. In fata adversitatii, reactia sa este de a cauta adancindu-se in ganduri si activitati placute.
Accepta foarte greu caracterul de rutina al unui lucru, grabindu-se in acest caz sa incerce sa-l diversifice.
In copilarie, mica persoana de tipul epicurian s-a simtit privat de mama sa, sau de imaginea de
autoritate si afectiune, ceea ce l-a facut sa-si dea silinta sa nu se mai gaseasca intr-o astfel de situatie de
frustrare.
Atunci cand sunt dominante, trasaturile sale pozitive, epicurialnul este capabila sa-si exprime bucuria si
optimismul fata de viata si fata de ceilalti oameni. El da dovada de o mare capacitate de integrare a
experientelor sale de viata si de compasiune fata de ceilalti.
Ce conteaza pentru epicurian: sa fie apreciat pentru bucuria sa de a trai sa nu ii lipseasca stimulentele.
Compulsiunea sa: sa evite suferinta si izolarea.
Pentru el conteaza sa: evite suferinta si izolarea, sa aiba posibilitatea de a alege, sa fie apreciat pentru
bucuria sa de a trai.
- mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s te bazezi pe cineva.
- fricile de baza: c vei suferi lipsuri sau durere
- dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi fericit (se deterioreaz ntr-o tendin continu de
evadare)
8. Cel cruia i plac provocrile. Tipul puternic, dominator.
Conducatorul este supus erorilor si devierilor de pe cale, prin amplificarea dorintelor. Nu e vorba
decat de dorinta de a te afirma, de a avea control si de a te autodepasi. Problema este ca tu consumi
foarte multa energie in acest sens si, la un moment dat, rezervorul se goleste si cedezi. Nu mai forta atat
de mult, relaxeaza-te macar uneori.
Cel caruia ii plac provocarile. Puternic, dominator. Cei care apartin tipului 8 sunt fiinte pozitive, puternice,
au incredere deplina in ele. Protectoare, ingenioase, hotarate, pot fi si foarte mandri si dominatori. Ei
simt ca trebuie sa controleze totul, devenind agresivi si incercand sa intimideze. Au probleme cu
apropierea reala de ceilalti. La cel mai inalt nivel, sunt foarte stapani pe sine si isi folosesc puterea sa
imbunatateasca vietile celorlalti. Sunt marinimosi, curajosi, putand sa devina mari personalitati istorice.
Conducatorul este harnic si vioi. El corespunde adesea acelui gen de oameni pe care lumea ii numeste
sefi innascuti. Pentru ca vrea sa controleze tot ce se intampla in jurul lui, el isi impune propriul punct
de vedere, il minimalizeaza pe cel al celorlalti, combatandu-i deseori. Acest mod de a actiona il face de

multe ori sa considere viata drept o vesnica lupta cu el insusi (el isi controleaza emotiile) si cu ceilalti.
Actioneaza adesea in genul totul sau nimic. Este deseori excesiv, entuziast si energic.
In copilarie, mica persoana de tipul conducator a intrat in competitie si a stiut sa-si impuna rapid
punctul de vedere in fata autoritatii parintesti.
Atunci cand sunt dominante, trasaturile sale pozitive, conducatorul este capabil de curaj si putere. Poate
deveni capabil de indulgenta si de intelegere.
Ce conteaza pentru tipul conducator: sa fie recunoscut ca un om puternic sa-si poata afirma
autoritatea.
Compulsiunea sa: sa evite slabiciunea.
Pentru el conteaza sa evite slabiciunea, sa fie puternic, sa-si afirme autoritatea.
- mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s fii vulnerabil sau s ai ncredere n cineva.
- fricile de baza: c vei fi rnit sau controlat de alii
- dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a se proteja (se deterioreaz n lupt continu)
9. Pacifistul. Tipul calm, fr griji, mulumit de sine.
Lenea este greseala capitala a celor de tip mediator. Lenea nu inseamna lipsa de activitate. Din contra,
mediatorii par ca sunt activi. Problema este cea de implicare in viata. Un mediator va evita sa dea totul
pentru a se implica in viata cu intreaga sa energie. Se pastreaza oarecum la marginea vietii si o
traieste ca spectator.
Tipul calm, fara griji, multumit de sine. Sunt fiinte primitoare, stabile, de incredere. Sunt buni la suflet,
calmi, ii sprijina pe cei din jur, dar sunt mult prea dispusi sa faca pe placul celorlalti numai ca sa evite
scandalul. Ei doresc ca viata lor sa se desfasoare fara conflicte si tind sa se complaca in orice situatie si
sa minimalizeze orice tulburare care apare. Au probleme datorita faptului ca sunt pasivi si incapatanati.
La nivelul de dezvoltare cel mai inalt, devin neinfricati, in stare sa cuprinda totul, sa impace oamenii si sa
vindece conflictele dintre ei.
Mediatorul vrea ca in jurul sau sa domneasca o intelegere perfecta. Aceasta il face capabil sa-i asculte cu
atentie pe ceilalti, sa suporte uneori prea multe lucruri, sa minimalizeze adevaratele probleme, iar toate
aceste lucruri il pot conduce spre indolenta, catre o impresie de seninatate creata de obisnuinta si de
respingerea noului, catre evitarea luarii de decizii. ii place sa traiasca in propriul lui ritm, apreciaza
adesea natura si detesta sa fie presat de timp.
In copilarie, mica persoana de tipul mediator s-a identificat cu rolul parental de bunavointa si sustinere,
uitand de nevoile personale.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, mediatorul este in stare sa accepte si sa-i sprijine
pe ceilalti. Cautarea pacii interioare si exterioare face din el adesea un foarte bun mediator, sigur de el,
independent si implinit.
Ce conteaza pentru mediator: sa fie recunoscut ca o persoana alaturi de care se traieste usor sa nu fie
despartit de ceea ce iubeste.
Compulsiunea sa: sa evite conflictele.
Pentru el conteaza sa evite conflictele, sa fie conciliant, sa nu fie despartit de ceea ce iubeste.
- mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s te evideniezi.

- fricile de baza: c vei pierde legtura cu ceilali, c vei fi separat


- dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a tri n pace (se deterioreaz n neglijen
ncpnat)
Ce se intampla cand personalitatile sunt sub presiunea stresului
Nu numai stresul poate cauza ca o personalitate sa intre pentru un timp intr-o perioada de involutie. De
fapt, involutia aceasta inseamna preluarea unor comportamente de la un tip de personalitate, conform
sagetilor din figura urmatoare.

Observa ca in aceasta figura sagetile merg de la 3 spre 9 si de la 4 spre 2 etc. In aceasta directie noi ne
adaptam in situatii limita in care simtim ca nu mai facem fata. Aceste transformari sunt mecanisme de
autoaparare ale fiecaruia dintre noi, pur si simplu incercam sa facem fata la o situatie limita.
Atunci insa cand viata este armonioasa si placuta, directia de dezvoltare indicata de sageti este exact
invers fata de figura de mai sus.
In situatii de bine si armonie toate personalitatile tind sa evolueze si sa se transforme. In acele momente,
asimileaza caracteristicile pozitive de la personalitatile descrise in lista urmatoare:
Tipul 1 renunta la critica si devine spontan si vesel (merge deci spre sapte)
Tipul 2 renunta la mandrie si devine mai constient emotional si mai atent cu sine (merge spre patru)
Tipul 3, cel vanitos devine mai cooperant si mai dedicat celorlalti, precum un sase armonios
Tipul 4, cel invidios si rebel devine mai obiectiv si mai principial, precum un unu armonios
Tipul 5, cel avar si indiferent devine mai increzator si mai decis, precum un opt armonios
Tipul 6, cel temator si pesimist devine mai relaxat si mai optimist, precum un noua armonios
Tipul 7, cel lacom si imprastiat devine mai concentrat si mai atent, precum un cinci armonios
Tipul 8, cel dominator devine mai deschis spre ceilalti si mai sufletist, precum un doi armonios
Tipul 9, cel lenes si neglijent de sine devine mai energic si centrat pe propria dezvoltare, intocmai
precum un trei armonios.

Eneagrama, un instrument de cunoatere milenar


Multe dintre crile care se gsesc pe pia vorbesc ntr-un mod impresionant despre dezvoltarea
personal, despre ce fel de persoan ne-ar plcea s fim. Afirm la rndul lor importana compasiunii, a
strii de comuniune care trebuie s existe ntre noi, importana comunicrii i a creativitii. Sun foarte
bine. Sufletele noastre tnjesc s se nale sus, sus de tot, dar ne lovim dureros de stncile fricii,
ignoranei i ale mecanismelor noastre de aprare. Prea des bunele noastre intenii i sperane devin
surse de noi dezamgiri. Uitm de noi, ne ntoarcem din nou la distraciile banale, ncercnd s uitm
totul.
Orice sistem care i dorete s propun o dezvoltare eficient trebuie s in cont de faptul coamenii
sunt foarte diferii i c ei aparin diferitelor tipuri de personalitate.
Principalul filtru prin care ne percepem pe noi nine i lumea din jurul nostru, ne exprimm, ne aprm,
facem fa trecutului i anticipm viitorul, nvm, ne bucurm sau iubim este chiar tipul de
personalitate cruia i aparinem.
George Ivanovici Gurdjief (nascut in ianuarie 1877 la Alexandropol, in provincial Kars , din Armenia ) a
descoperit si dezvoltat o metoda care te ajuta sa iti identifici tipul de personalitate si sa iti dai seama ce
anume se intampla la nivelul subconstient al tau. Mai mult decat atat, metoda aceasta iti permite sa stii
in ce directie trebuie sa te indrepti daca vrei sa te transformi in mod pozitiv.
La baza sistemului predat de G.I.Gurdjieff se afl urmtoarele idei:
- omul este ntr-o stare de adormire, n care nu-i folosete dect o infim parte a forei sale afective,
mentale i spirituale;
- omul este att de condiionat de obiceiurile i de prejudecile sale nct toate reaciile sale i sunt total
previzibile, el funcionnd la fel ca o main, ceea ce l-a determinat pe Gurdjieff s introduc conceptul
de om-main;
- omul-main este supus unei multitudini de legi ce-i determin existena;
- omul trebuie s ajung s devin propriul stpn folosindu-i liberul arbitru i aceasta nu se poate
realiza dect printr-un proces de auto-observare i de contientizare.
Trebuie sa stii sa te cunosti pe tine insuti; sa fii constient de propriile defecte. Pentru aceasta este
deajuns sa te observi in toate momentele vietii si sa-ti dai seama ca in clipele de fericire, de oboseala, de
odihna sau de lucru, numai conditiile exterioare sunt cele care determina totdeauna reactiile noastre.
Cel mai important discipol al su, Uspensky, a scris despre Gurdjieff i nvtura sa, n Fragmente dintro nvtur necunoscut i A patra cale.
Omul nu are un mare Eu unic, ci este scindat ntr-o mulime de eu-ri. Dar fiecare dintre ele este
capabil s se autoproclame ca fiind Esena, s acioneze n numele Esenei, s fac promisiuni, s ia
decizii, s fie sau nu de acord cu ceea ce un alt eu ar avea de fcut. Aceasta este tragedia fiinei
umane, ca oricare eu micu s aib astfel puterea de a semna tratate, ca dup aceea omul, adic
Esena, s fie cel care trebuie s fac fa.
Metoda fundamental pentru studiul propriei fiine este auto-observarea.

Unitatea interioar se obine atunci cnd exist n fiin lupta interioar dintre da i nu. Dac o
persoan triete fr nici un fel de lupt interioar, dac tot ceea ce i se ntmpl se deruleaz fr nici
un fel de opoziie, dac fiina se ndreapt ntotdeauna n ce parte o duce valul, n ce parte bate vntul,
atunci ea nu va progresa niciodat, va rmne aa cum este.
Ceea ce oamenii trebuie s sacrifice este suferina lor: nimic nu este mai dificil de sacrificat. Un om va
renuna la orice plcere mai degrab dect s renune la propria sa suferin. Omul a degenerat n aa
fel nct ine la asta mai mult dect la orice. i totui, este indispensabil s se elibereze de suferin.
O idee de baz a sistemului lui Gurdjieff este eneagrama. Eneagrama a fost revelat n Occident pentru
prima oar de ctre Gurdjieff, care a aplicat foarte des aceast diagram n cadrul metodelor sale de
trezire spiritual.
Eneagrama este un simbol fundamental care condenseaz ntr-o form sintetic legile fundamentale ale
Universului, Legea lui Trei i Legea lui apte. Este constituit dintr-un cerc mprit n 9 pri egale i o
serie de linii. Aceste linii formeaz un triunghi echilateral cu vrful n sus, expresie a Legii lui Trei, iar cele
ase puncte se constituie ntr-o expresie dinamic, procesual, a Legii lui apte.
Metoda aceasta de autocunoastere poate fi aplicata de oricine cu un minim de informatii pe care trebuie
sa le aiba. Va trebui apoi sa isi gandeasca bine numai ce vrea sa faca in viitor. Dar metoda ii spune care
este directia de urmat.
Patru elemente-cheie iti definesc personalitatea
Dupa ce te-ai nascut si ai inceput sa cresti, ai vazut (pe la 4-6 ani) ca lumea din jur nu este exact ceea
ce ti-ar placea tie sa fie. Ai invatat ca nu orice dorinta a ta iti este indeplinita si ca societatea parca nu
este in jurul tau tocmai ca sa iti faca tie pe plac. Brusc, ti-ai dat seama ca nu esti centrul universului. De
aici ti-a aparut si o alta senzatie: faptul ca ceva lipseste brusc, ai inceput sa simti o ruptura intre tine si
societate. Daca la inceput totul in jurul tau facea parte din lumea ta, acum te percepi tu si langa tine
percepi lumea. Nu mai exista unitate, ci mai degraba diferente intre tine si lume.
Din aceasta cauza suntem in continua cautare, zi de zi cautam ceva. Cautam sa redevenim copii poate
tocmai din dorinta de a simti din nou gustul acelei unitati initiale. Acesta de fapt este sensul dezvoltarii
personale pe care ne-o dorim toti.
Aceasta cautare in care esti prins incepand de cand erai copil, este cea care ti-a modelat personalitatea.
Ai fost obligat sa adopti un anume tip de personalitate tocmai pentru a face fata acestei cautari.
Presiunea evenimentelor vietii tale, oamenii care erau in jurul tau cat ai crescut, ti-au orientat formarea
ego-ului si a tipului de personalitate. Ego-ul si personalitatea se dezvolta ca un scut care te protejeaza
impotriva societatii. Ai dezvoltat astfel:
- o tendinta care iti este predominanta,
- o cumpulsiune (emotie negativa),
- o virtute esentiala (pozitiva)
- si o idee forta care te insufleteste.

Aceste patru elemente-cheie iti definesc personalitatea. De-a lungul vietii, ai tot incercat si uneori ai
gresit, alteori ai avut succes, ai invatat astfel care structura de elemente iti este cea mai potrivita. Apoi a
devenit tipul tau de personalitate. Bineinteles, acum am rezumat cat de mult am reusit, procesul este
ceva mai complicat, dar esenta asta este.
Imagineaza-ti ca ai putea sa iti raspunzi la intrebarile esentiale care te framanta:
Cine sunt?
De ce nu ma simt implinit, multumit?
De ce repet aceleasi greseli din nou si din nou?
Cum pot sa devin mai bun?
Daca cumva te simti neimplinit, daca ai impresia ca pe strada lumea are ceva cu tine si nu stii de ce, sau
daca din cauza gandurilor nu mai poti sa dormi noaptea, daca simti ca viata ta nu prea are sens si esti
intr-o permanenta cautare, atunci sa stii ca de fapt te-ai indepartat de la drumul tau.
Apropo de acest drum al tau, cea mai frumoasa descriere am gasit-o in Alchimistul, cartea lui Paulo
Coelho. Acolo era numit legenda personala si spunea ca nu toti oamenii isi pot trai legenda personala,
unii se intersecteaza cu drumul lor, dar nu il urmeaza si regreta apoi toata viata.
Stii cum se spune: dusmanul cel mai mare al tau esti chiar tu eneagrama tocmai asta face: iti spune ce
tendinte ascunse exista in tine, te avertizeaza inaine de a incepe sa gresesti.
Cum anume gresim? Pai, greseli facem toti si tot timpul. Greselile la care ma refer ca ar putea sa te
indeparteze de la drumul tau sunt cele pe care le repeti si deja nu le mai vezi.
Retine urmatoarea replica si foloseste-te de ea ca de o busola: Numai pe calea fericirii tale vei gasi
invatatura pentru care ai ales sa traiesti aceasta viata Richard Bach (cartea Iluzii)
Aceasta fraza de mai sus este indicatorul tau de directie. Ce spune Bach? Pai, daca nu te mai simti fericit,
inseamna ca ceva nu e in ordine. Ce anume ai facut de ai deviat de la calea fericirii tale, iti
spune eneagrama.
Din fericire avem tradus n romnete una din cele mai complexe cri despre Eneagram, dac nu
cumva chiar cea mai bun. Este vorba de cartea nelepciunea Eneagramei, scris de don Richard Riso i
Russ Hudson.
Eneagrama ne poate ajuta s ne clarificm percepia pe care o avem despre noi nine, s devenim de
o onestitate intransigent vizavi de noi nine i s discernem tot mai bine cnd ascultm, de fapt, doar
propriile noastre voci i scheme interioare, rmnnd prizonieri ai prejudecilor noastre, atunci cnd, din
contr, suntem capabili s ne deschidem pentru ceva nou.
n acest mod a fost utilizat Eneagrama la nceput. Ea ine de un fel de tiin ezoteric pe care
ndrumtorii spirituali nu o transmiteau dect n snul grupului lor de apartenen, sub o form
strict oral, cu scopul de a-i ajuta pe oameni. Cnd aceast motenire a ajuns n Statele Unite, s-a
ntmplat ceea ce trebuia s se ntmple: ea a fost pus pe hrtie. n prezent, apar carte dup carte pe
aceast tem. n mediile catolice, mai ales, ea a realizat o ptrundere triumfal. Poate c aceasta ine de
faptul c noi, religioii (clugrii) catolici, avem timpul i posibilitile de reculegere necesare pentru a ne
apleca temeinic asupra acestor chestiuni. .. Se pare c aceast tiin nu a fost inventat de cineva
n special, ci se pare c ea a fost descoperit intuitiv de-a lungul mileniilor de ctre cuttorii i iubitorii
de adevr

n anul 1970, cnd am nceput s cunosc Eneagrama, am trit una din cele trei mari experiene de
convertire din viaa mea. Am simit literalmente cum un vl mi cade din faa ochilor i subit am neles
c tot ceea ce fcusem pn atunci a fost ntotdeauna just (ceea ce este foarte important pentru
un UNU ca mine), dar c mobilurile mele fuseser false. Este o constatare att de dificil de fcut i de
admis! Dar ea conduce tocmai la enunarea regulii de aur. Att timp ct nu am trit acest sentiment de
ruine, nc nu ne-am gsit numrul nostru de pe Eneagram. Cu ct experiena este mai umilitoare, cu
att privim lucrurile mai drept n fa. .. Amintesc nc o dat c obiectivul meu este de a demasca
egoul i de a pune degetul pe aspectele lui ntunecate; Eneagrama dezvluie jocurile de care ne lsm
luai.