Psicopatologia da Ansiedade (rascunho)Hlio Tonelli

https://www.academia.edu/10535068/Psicopatologia_da_Ansiedade
Un mediator critic de raspunsul la stres este Hormonul de eliberare a corticotropinei (CRH sau, pe termen scurt pentruHormon de eliberare a corticotropinei),
O familie de peptide substan legate de stres, eliberat de hipotalamus, o regiune a creierului foarte activ n rspunsul la stres emo ional. Vertebrate au o expresie larg a
acestor substane i receptorii lor n sistemul nervos central i periferic, deoarece acestea sunt fundamentale pentru multe procese cheie pentru via , cre terea,
comportament migrator, metamorfoz i alte adaptri critice la un mediu n schimbare. Un rspuns de stres acut implica activarea brusc i auto-limitate de o cascad de
evenimente, ca rspuns la riscurile reale sau percepute, ceea ce duce la comportamente de lupt, de zbor sau nghe ( lupt. zbor sau congelare),
Care sunt recrutai n funcie de situaia; de exemplu, n compara ie cu percep ia unui prdtor pozi ionate la o distan , poate fi mai bine sta nc, a a c nu
observ prezena lui. Prin urmare, adoptarea unui imobilitate de atitudine poate fi "punct de vedere economic", mai avantajoas. Pe de alt parte, dac sunte i foarte
aproape de prdtor, nefiind posibil scurgere, un comportament comun este destul de gesturi arme i ipa cu voce tare, a a c ncerca i s sperie prdtor n ncercarea de
a, cu acest repertoriu comportamental, intimida prin aceasta apar mai mari i mai aspre dect este, "descurajarea" atac. Foarte important, toate aceste comportamente
sunt stereotipe i automate (sau incontient) la oameni i alte mamifere. Aa cum am discuta neurostiintele sugereaz c acestea fac parte din mai mult sau mai pu in
rigide scheme de comportament, declanate dup activarea regiunilor subcorticale, au fost favorizate de evolu ie, deoarece acestea produc comportamente adaptate
pericol. Pe de alt parte, o stare de creane stres cronic i modificri neurohumorale insuficient prelungite care includ eliberare de cortizol i activarea sus inut a axei
hipotalamo-hipofizo-adrenal, i desensibilizarea system Feedback
Generarea cretere suplimentar de cortizol, down-reglare receptorilor adrenergici i pierderea ritmului circadian normale. Dac aceste efecte se extind prin
timp, se crescut sensibilitatea la tulburri mentale (n special depresie), imun, metabolice si bolile cardiovasculare. Hipotalamusul regleaz eliberarea hormonilor de
stres din glanda pituitar, n plus fa de controlul sistemului nervos simpatic. Hipotalamic CRH este eliberat de ctre nucleul paraventricular al hipotalamusului la
hipofiza anterioar care stimuleaza eliberarea de adrenocorticotropina (ACTH). ACTH este un stimulator puternic de eliberare a glucocorticoizi (la om, cortizol) i
cortexul a androgenilor suprarenale. n situaii de ameninare acut, cortizol mobilizeaz glucoz pentru a fi utilizate de ctre mu chii scheletici n comportamentele de
lupta sau de zbor, energetic scump. n plus fa de cortizol, glandele suprarenale de pres, de asemenea, adrenalina si noradrenalina - substan ele produse n mduva
osoas a acestor glande - care deine stare excitat necesar pentru a rspunde la stimuli stresante. Glucocorticoizii reglementa, de asemenea, cantitatea de CRH, prin
aciunile lor asupra receptorilor situate n hipofiza i hipotalamus, care n
Feedback negativ, inhiba eliberarea de CRH i prin urmare scade rspunsul umoral la stres. Factorii de stres persistente poate compromite acest Feedback
. Este cunoscut faptul c stresul cronic promoveaz eliberarea sus inut de cortizol cu impact negativ asupra deprecierea esutul cerebral asociat cu
producerea unui numr de factori de cretere, cum ar fi BDNF ( Brain-factorul neurotrofic derivat). Aceasta este una dintre principalele motive pentru care psihiatrii
cred c anxietatea patologic ar trebui s fie tratate. Pe langa faptul ca un simptom neplcut i poten ial dezactivarea, anxietate continu ac ioneaz ca un agresor,
prelungit activarea sistemului de stres, ceea ce duce la eliberarea de cortizol inadecvat, care pe termen lung, este neurotoxic.

Teoriile neuropsihologice de stres i anxietate

Conceptele contemporane de stres i anxietate au originile lor n ipotezele lansate de William James i
Carl Lange. n 1884, William James a respins viziunea tradiional c emo iile sunt declan ate de activitatea
cognitiv i, mpreun cu Lange a propus o ipotez alternativ, c experiena contient a unei emo ii apare
numai dup ce cortexul primeste semnale de comunicare despre modificri fiziologice declan ate de
evenimente. Prin urmare, n conformitate cu acest model, emoiile sunt rspunsurile cognitive la informa ii
provenind din mediu. n timp ce studia rspunsurile periferice la emoii intense, Walter Canon a propus ca
acestea s declaneze o "reacie" lupt sau zbor n ateptarea rspunsurilor comportamentale suplimentare, care
ar fi mediate de sistemul nervos simpatic. De-a lungul Philip Bard, Cannon a sugerat c hipotalamusul i
talamusului au un rol esenial n reglarea emoional, inclusiv semnalele de recep ie de la periferia cortexului i
furnizarea de informaii necesare pentru prelucrarea cognitiv a emoiilor. Teoria lui James-Lange a fost rafinat
prin Stanley Schachter, care a sugerat c cortexul construiete efectiv atraciile din semnalele periferice primite,
dar c "de rspuns cognitiv" cortical este n concordan cu ateptrile i contextul. Muli autori contemporani
completat n continuare acest model, n care "identificarea" i "interpretarea" lui frica i alte emo ii structuri
filogenetic noi ar fi necesare astfel nct putem bucura cognitiv. Studiile efectuate de Joseph LeDoux, Michael
Davis i Michael Fanslow de asemenea, indic faptul c exist o evaluare emotionala incon tient de
semnificaie a unui eveniment care ncepe deja nainte de prelucrare a acestora cognitive, precum i exist
sisteme de stocare a separa aceste tipuri diferite de informaii. Astfel, observa ia c deteriorarea amigdala
compromite capacitatea de declanator stimul un rspuns emoional incontient, n timp ce leziunile hipocampus
afecta emoie cognitive comemorativ a condus la ipoteza c aceste structuri media diferite rspunsuri s se
team. Studii Frica de climatizare n ultimele decenii au artat c amigdala este implicat critic n formarea,
consolidarea i recuperare a memoriei asociative fric, dei alte structuri cerebrale, de asemenea, s participe la
acest proces, cum ar fi cingular, hipocampus, Insula i ventromedial cortexul prefrontal. Modelele mai noi
sugereaza ca anxietatea este parte a "setul de instrumente" care vin n lume Asta este, ne na tem cu abilitati
innascute de team, care vor deveni mai sofisticate in timp. Antonio Damasio spune emo ii sunt programe de
aciune automate stabilite de evoluie. Dei a admis c aceste aciuni pot fi completate de scheme cognitive,
autorul afirm c "lumea emoiilor" este compus n principal din aciuni corporale, cum ar fi modificri ale
posturii i expresia facial, i modificrile viscerale i compoziia mediului intern. Pentru Damasio, perceptiile
de aceste aciuni i modificri determinate de emotii constituie ceea ce el numete sentimente . Sentimentele ar

fi "imaginile" sau "hri" a tuturor aciunilor generate de emoii i nu aciunile n sine. Prin urmare, activarea
anumitor regiuni ale creierului, cum ar fi amigdala, genereaz o stare emoional, cu toate caracteristicile sale
de prelucrare mentale automat . n cazul fricii, toate modificrile fizice care decurg din sistemul i cogni iile
specifice aciunii nervos autonom, distinge un adevrat "stil" de prelucrare mentale. Learning permite
asociaiilor de diferite stimuli, care anterior nu au ca rezultat un rspuns anxios, care sunt, de exemplu, prin
memorie sau condiionat, pentru a genera un rspuns fric. Conectarea acest rspuns la un obiect - extern sau
intern - genereaz un sentiment. De exemplu, ntlnirea cu o fiar declaneaz un rspuns emotional , Schimbri
centrale i periferice Compostapelas rezult din activarea unor structuri, cum ar fi amigdala i toate consecin ele
tale corporale. Acest rspuns nu este calculat, dar automat, inclusiv nu numai creterea frecvenei cardiace,
mbuntirea irigare musculaturii scheletice, midriaz i alte modificri frumos, dar, de asemenea scheme
foarte specifice de comportament, cum ar fi atitudinile lupta sau de zbor. Perceptiile caracteristici pot fi
declanate de aceste emoii, dar ele sunt strns legate de stimulul de declanare a fricii. Cnd ne dm seama sau de a face o imagine sau minte hart - toate acestea somatic, rspuns mintale i de comportament, noi
construim un sentiment corelat. Unele regiuni ale creierului implicate cu construirea de sentimente, cum ar fi
cortexul de insula posterior i corticale somato-senzoriale. Jaak Panksepp Neurolog propune o opinie contrar
cu cea propus de mai muli autori, care tind s valorifice supremaia neocortexul - partea celui mai recent
cortexul cerebral filogenetic - construcia de sentimentul de anxietate (i alte sentimente). Modelul su - numit
"neurostiintele afectiv" - sugereaz c exist "sisteme" strmoii creierului generatoareintrri de "pasiuni
ancestrale" la neocortexul. Panksepp spune c aceste sisteme mprtesc cu alte mamifere i c aceste circuite
sunt baza vietii noastre emotionale, controlul diferitelor tipuri de comportamente asociate cu mai multe
modificri fiziologice, care, n multe ori se suprapun. Autorul adaug, de asemenea, c aceste ei pot nv a, de
asemenea, s se team de cercettorului miros care a condus experimentul. Clinic, persoanele care sufer de
tulburri de anxietate dezvolta team condiionat: de exemplu, pacientii cu tulburare de panica pot dezvolta
simptome de anxietate, deoarece se apropie de locurile unde a avut un atac de panica, un fenomen numit
evitarea loc condiionat
Studierea la animalele de laborator, care ncep s se evite stau n locuri n care au primit stimulare a
sistemului FEAR. O mare parte a cercetrii neuroscientific pe tulburrile de anxietate se concentreaz pe
capacitatea de a invata - sau s-i aminteasc - despre frica. Deci, ceea ce cercetatorii apel memorie asociativ
de fric ar fi rdcina de tulburri de anxietate, dei aceste tulburari nu sunt, n esen, doar memoria fric, dar
persistena i cuprinztor extinse se tem de noi stimuli i contexte.
Clasificarea clinic i fenomenologie a anxietii
Diferite termeni i expresii utilizate n mod obinuit de ctre psihiatri i psihologi pentru a descrie
fenomenele de anxietate. Cnd angajaii exact, ele faciliteaz diagnosticul i comunicarea ntre profesioni tii. n
marea majoritate a pacienilor timp vor folosi termeni nespecifice; este pentru profesioni ti, prin interviu i
examinarea statusului mental, gsirea cea mai bun definiie clinic pentru o reclamaie de anxietate, care
necesit o ascultare atent. De exemplu, pacienii folosesc termenul "panic", n conformitate cu lexiconul de
psihologie lor intuitiv, care este, s profite de aceast expresie pentru a descrie suferin a lor, pot fi dispuse s se
refere la o stare de mare fric sau team, sau experiene nu nelini tit mental i, prin urmare, nu neaprat un atac
de panica. Multi pacienti cu depresie spun c au "oameni de panica" sau "fobie social" pentru a descrie
dorinele lor puternice de izolare sociala, foarte frecvente n depresiuni n care exist anhedonie importante
(incapacitatea de a experimenta placerea sau). Recunoaste punct clinic tocmai fenomenele dornici de vedere
este esenial pentru diagnosticul sindroamelor anxioase, la care tratamentul poate fi foarte diferite unele de
altele. Unele termeni tehnici mai mult sau mai puin specific identifica fenomene i de a ajuta, astfel, n
raionamentul diagnostic.
Anxietate episodic este un tip de anxietate obinuit asociate cu situaii de declanare. Astfel, episoade
de anxietate, n rame fobice pot aprea n momentul expunerii la o stimul fobic, sau atunci cnd un purttor
Tulburarea obsesiv-compulsiv (TOC) se simte n imposibilitatea de a efectua un ritual. Dar poate afecta, de
asemenea, pacientii cu depresie cu meditaiile severe de pierdere a capitalului i disperare, sau pacien ii
psihotice delirante acut sau prezentarea hallucinosis importante. Deja anxietate plutitoare liber nu au un factor
motivant sau declanator. Prin urmare, este posibil s se identifice un factor specific conectat la acesta, care este
comun n depresie i anxietate simptomelor psihotice acute.

anxietate fazic sau paroxistic este caracteristic a atacurilor (sau paroxismele ) Panic: brusc, sever,
uneori spontan, de scurt durat, cu mai multe plngeri somatice i o frica intensa de a pierde controlul sau
senzaie de doom iminent. n studiile experimentale, se pare c pentru a se potrivi tipului de anxietate
provocat de ameninrile imediate, caracterizat prin comportamente defensive de lupt sau zbor bine studiate
de condiionat pentru indicia . In acest tip de condiionare, o asociere ntre un stimul condiionat, de exemplu, o
lumin sau sunet, este adaptat la un stimul necondiionat, cum ar fi durerea, astfel nct animalul dezvolt teama
de lumin sau sunete, n care acestea devin predictiv ( piese). De risc anxietate tonic
apare n cadre n care exist o ton anxios, adic o stare continu de anxietate, caracteristice TAG. Acest
tip de anxietate are loc n studii context condiionat dependent
n ce pante mai difuze sau de risc incert pentru animalele experimentale sunt prezentate n curs de
dezvoltare condiiile lor frica susinute. Cu toate acestea, n ciuda aparente fenomenele bine definite
experimental, anxietate i paroxistic tonic anxietate sunt prezente n forme variabile n toate tulburrile de
anxietate. De exemplu, persoanele care sufer de tulburare de panica cu anxietate au adesea accese, dar, de
asemenea, tendina de a susine un stat anxietate continuu atunci cnd acestea se tem c ar putea avea un atac de
panica. Multe clinicieni nc mai folosesc termenii anxietate nevrotic i anxietate psihotice pentru a se referi,
respectiv, la acest tulburri de anxietate anterior clasificate ca nevrotic (termen care cuprinde n prezent inexacte
multe tulburri legate de stres, dar desigur, fr simptome psihotice cum ar fi iluzii i halucina ii) i tulburri
psihotice cum ar fi schizofrenia, paranoia i depresia psihotica. Se sugereaz c, pentru c a aprut n situa ii
clinice, distincte i cunoscute a fi legate de probleme n diferite sisteme
neurotransmisia, anxietate nevrotic i de anxietate psihotice pot avea origini diferite neurobiologice. O
alt clasificare se refer la etiologia anxietate; ca aceasta,anxietate organic este termenul pentru statele anxietate
care i au originea n baza boli clinice, cum ar fi anemia, astm bronic, intoxicaie de droguri i hipertiroidism
(care sunt cuprinse n tabelul 3). Ori de cte ori un pacient anxios este evaluat, este esen ial ca cauzele anxietate
organice sunt eliminate. Important concepte psihopatologice sunt dinamice i va fi redesenat continuu n timp,
n msura n care evolueaz i cercetarea tiinific are mai multe informaii despre fenomenologia anxietate,
care n cele din urm facilita identificarea cazurilor noi. De exemplu, TOC lung a fost considerat o afectiune
rara pn bine realizat studii epidemiologice efectuate pentru a caracteriza n continuare psihopatologic pentru
aceasta tulburare de anxietate, a artat c este o stare mai comun, care schizofrenie. Tabelul 3: Cauze anxietate
organice
Hipotiroidism sau insuficienta cardiaca hipertiroidism Aritmiile cardiace boala pulmonara obstructiva
cronica Pneumonie deficit de vitamina B12 hiperventilatie Porfirie Tumori Encefalita embolismului pulmonar
feocromocitom hyperadrenalism Anxietatea se poate manifesta n moduri foarte diferite n diferite tulburri de
anxietate. Aceste tulburri, fenomenologie lor clinice i criteriile de diagnostic sunt descrise n detaliu n
clasamentul manual n psihiatrie, precum Clasificarea Internaional a Bolilor, ediia a 10-a (ICD-10) i Statistic
Manual de Mental Disorders Diagnostic i, 5th Edition (DSM-V), Criteriile i defini iile pot varia considerabil,
ceea ce genereaz ntotdeauna unele discuii. definiii psihopatologice ale acestor manuale i au variat n timp,
deoarece acestea sunt influenate n mod continuu de cercetare tiinific care datele se adaug la criteriile.
Acest lucru poate modifica ratele de identificare ale tulburrilor enumerate, n msura n care la un moment dat
aceste criterii pot fi mai restrictive i altul, mai larg. Este ntotdeauna important s ne amintim c, n ciuda
manualele de clasificare i sofisticarea lor progresiv a lungul timpului, a identifica tulburrile de anxietate ( i
orice tulburari mentale), este o activitate mult mai complex i provocator dect simpla exercitare a ncadrare
semne i simptome n listele de criterii . Urmtoarele va discuta caracteristicile eseniale ale fiecrui fenomen
clinic nainte fr locuin cu privire la detaliile referitoare la construcia acestor concepte n timp. n esen ,
un fobie este definit ca o senzaie de fric persistent i irrational de un anumit obiect, activitate sau situaie
aceasta nu ofer pericol real , Rezultnd Comportamentul de evitare . Fobiile sunt extrem de frecvente i pot
afecta pn la 60% din populaie. Cu toate acestea majoritatea oamenilor este experimentat de fobii subclinice,
n msura n care acestea nu provoac insuficien de funcionare. Principalele fobiile specific includ fobii de
animale (erpi, pianjeni, obolani, gndaci i alte nevertebrate), fobia social, fobia dentara, fobie de ap, fobie
de inaltimi, claustrofobie i grup compus din fobii de snge, rni i contaminare. Cele mai populare fobiile
comanda mecanisme implicate n procesul de nvare prin condiionare clasic, adic o fobie pot fi
achiziionate de ctre o asociaie stimul neconditionat o experien traumatizant, cum ar fi durere, o

condiionare stimul, de exemplu, medicul dentist. Cu toate acestea, acest mecanism nu pare s explice toate
cazurile, deoarece nu toate fobica trit - sau i amintete c a trit - o experien traumatizant, i nu to i cei
care au trit acest gen de experien se dezvolta fobii. Unii autori sugereaz c ar putea exista predispozitii
evolutive la fobii, deoarece de cele mai multe "teme" fobicul se refer la riscuri sau strmo ii reale, cum ar fi
apa, nlimi i animale veninoase. Unul din argumentele pentru teoriile evolutive ale fobii const n faptul c
este mult mai dificil stare teama clasic de lucruri care nu au semnifica ie evolutiv, cum ar fi arme i vehicule,
dect stimuli care au, cum ar fi erpi i pianjeni. Cu toate acestea, chiar dac convingtor a priori
Aceste argumente nu reuesc s explice, de exemplu, de ce nu sunt commune fobii clinice ale altor
animale, doar ca animale de veninoase erau ameninri reale la viaa strmoilor notri, cum ar fi tigrii i
poart . Se pare mai rezonabil s acceptm c exist mai multe mecanisme pentru achizi ionarea de fobii; astfel
multe fobii de animale, n special animale mici, par s se refere la mai mult de frica dezgust. Dezgustul este un
sentiment al crui rol principal este de a preveni rspndirea bolii i ne-ar fi dezvoltat mai multe fobii de insecte
i alte nevertebrate din cauza rolului sau cunoscut ca distribuitoare de ale bolii. De asemenea, unele cazuri de
fobii specifice, fobii, cum ar fi nlimi, ap i Claustrofobia par s aib un puternic senza ii corporale
componente hipersensibilitate care sunt interpretate catastrofal, foarte similar cu ceea ce se ntmpl n
tulburarea de panic i s discute la scurt timp dup. De multe ori, atunci cnd suntem pe punctul de a un balcon
foarte mare, simt un fel de vertij care transforma n cele din urm departe de acel loc. Persoanele cu nl ime
fobie poate fi chiar mai sensibili la acest tip de senzaie corporale, interpretarea aceasta catastrofal, ceea ce face
le face mai sensibile la dezvoltarea nlimile evitante.
Fobia sociala
este un tip de fobie atat de comune (aceasta este a patra mai frecventa afectiune psihiatrica in Statele
Unite, n spatele depresie majora, tulburari de consumul de substante si fobii specifice), Merit s fie studiat
mai detaliat. Fenomenologic este definit ca teama persistent de evaluri negative de ctre al ii; astfel, fobica
sociale tem situaii n care s-ar simi ruine sau umilit, care pot include teama de a exprima semne de anxietate,
cum ar fi nroirea feei, tensiune sau transpiraie. Exist dou subtipuri de fobie social: fobie social
Pe scar larg Care acoper o gam larg de temut situaii sociale, i Specific Ale crei simptome sunt
limitate la anumite situaii, cum ar fi vorbitul in public. Fobicii sociale par a avea procese cognitive
disfuncionale care contribuie la meninerea simptome, care sunt activate n ateptarea expunerii la situa ii
sociale. Aceste procese includ convingeri care se comport ntr-un mod inacceptabil n aceste situaii, de
exemplu, dur, ciudat sau anxietate; i o tendin de a aminti evenimente din trecut negative, care se vd
acioneaz n mod necorespunztor, ateapt performane slabe. Aceti pacieni au tendina s cread c sunt
evaluate n mod deschis i, chiar mai ru, n conformitate cu criteriile stricte de a adopta la autoavaliarem, care
intensific anxietate lor. n plus, fobicii sociale sunt sigur c semnele anxietate fizic ca tensiunea musculara,
tremur i roind sunt proeminente i, prin urmare, "apar" mai mult din ceea ce se ntmpl de fapt, i c aceste
semne sunt evaluate mult mai negativ de ctre alii. Prin urmare, acesti pacienti par s aib deficite n mai multe
domenii cognitive, inclusiv atenie, memorie i interpretare. Astfel de deficite sunt cuprinse n tabelul 4.
Agorafobie
este un team c de prea multe ori nsoete pacientii cu tulburare de panica cu sau pacien i este
sentimentul de fric un numr de situaii, care sunt aparent evitate, cum ar fi stau singur, intra n anumite
localiti, deschise sau nchise, sau chiar s plece propria casa, de obicei, prin temeri c n ele nu pot fi asistate
n mod adecvat, sau dintre ei nu pot iei dac v simii ru, de exemplu, prin dezvoltarea unui atac de panica.
Unele atitudini comune la pacienii agorafobie includ evitarea lsa acas sau s plece de acas nenso ii sau s
rmn singur acas, evitarea lifturi, poduri, transport aerian, feroviar sau rutier si locuri aglomerate. Multi
pacienti se tem de asemenea simptome de anxietate se dezvolta in locuri unde pot fi vzute la fel de bine,
senzaie de ruine, care creste riscul de comportament de evitare. Tabelul 4: (. Adaptate la Spokas et al, 2007)
distorsiunile cognitive n fobia social Atenie
O mai mare atenie pentru mediu informaii negative; O mai mare aten ie la el; Mai pu in probabil s ia
n considerare informaiile care nu confirma interpretri negative. memorie
Procesele Memorial sunt foarte influenate de anxietate, astfel nct exist o mai mare u urin i
probabilitatea de utilizare a amintiri legate de negativ dect comentarii pozitive.
interpretare

Mai multe sanse de a interpreta informaiile ambigue ca negativ; Tendin a de a interpreta informa ii
catastrofal negativ; Lipsa de prtinire pozitiv comun la subiec ii non-anxioi. A atac de panic caracterizat prin
crize neprevzute
(Sau paroxysm ) Anxietate, nsoit de mai multe semne de hiperactivitate vegetativ (tahicardie,
tahipnee, disconfort abdominal, ameeal, tremor) i senzaie de moarte iminent sau nebunie .
Atacurile de panica pot fi spontan sau neateptat
Aceasta este, fr un declanator identificabil (caracteristic a tulburrii); sau
situaional
Ceea ce, de exemplu, sunt precipitate la pacienii cu alte afeciuni psihice sau nu cu anxietate pentru
stimuli de mediu. Astfel, fobicii sociale pot avea atacuri de panic atunci cnd sunt expuse la situa ii sociale c
att frica, pacientii cu depresie pot dezvolta simptome pnico-ca asociate cu medita iile lor nihiliste sau ruina, i
chiar persoanele care sufera de schizofrenie pot avea astfel de atacuri brute de anxietate. Rezult c apari ia
atacurilor de panica nu conduce n mod necesar la un diagnostic de tulburare de panica. Un atac de panica poate
fi considerat, punctul de vedere psihiatric, un non-specifice, simptome care pot aprea ntr-o varietate de
tulburri psihice. Etiologia exact a tulburare este nc necunoscut, dar dovezile sugereaz c ace ti pacien i
atacurile apar sau se agraveaz de la interpretri eronate i catastrofale de senzatii corporale. De exemplu, dup
o ceart cu un coleg, un pacient se simte o cretere a frecvenei cardiace, care, n ciuda un eveniment comun n
situaii ca aceasta, este greit interpretat ca un semn de boal de inim. Acest lucru duce la activarea anxietate
circuitele generatoare care, la rndul su, crete intensitatea palpitaii i alte simptome genereaz, ca
transpiraie, ameeli, acum devin catastrofal interpretat prin creterea mrimii anxietate i furnizarea atacuri de
panica. De fapt, pacientii cu tulburare de panica par a supraestima riscurile de senza ii corporale i sus ine
convingerile false disfuncionale despre ele. Cercul vicios al panic declanat de aceste interpretri greite pare
s se ntmple n mod automat, astfel nct dup o "declanator" contextual - de exemplu, o oboseal indus
derealization - ca din cauza convingerilor false n sine. Ca urmare, pacientii cu tulburare de panica au diferite
distorsiunilor cognitive, cum tendina de a hipervigilen pentru senzaii corporale, n special palpita ii, ame eli,
i alte simptome desrealizaes vazut de pacienti ca "periculos".
Obsesiile i compulsii sunt de baz simptomelor TOC. TOC este o tulburare psihiatric eterogen punct
de vedere clinic, epidemiologic, genetic i n ceea ce privete rspunsul terapeutic. O obsesie poate fi definit ca
o idee. Imagine sau
Impuls care invadeaz contiina formei involuntary . repetate i stereotipat
Determinarea anxietate extrem, pentru caracterul su ego-distonice i de necontrolat. Spre deosebire de
experienele pasive, comune la pacientii cu schizofrenie, care pot dezvolta iluzii c gndurile sunt "introduc" n
mintea lor, obsesiile sunt recunoscute ca provenind de la nsi mintea pacientului. Constrngeri sunt
comportament sau Acte mentale stereotype i repetitive
, Efectuate pentru a reduce anxietatea cauzate de obsesii. Cu toate acestea, eterogenitatea TOC acoper
temele obsesiile i tipuri de constrngeri i ritualuri, provocnd pacien ii au diferite prezentari clinice i evolu ia
pe termen lung foarte diferit. Din pcate, unii pacienti raspund bine la tratamentul medicamentos, n timp ce
altele au raspunsuri terapeutice slabe, chiar atunci cnd se administreaz psihoterapie cognitiv comportamental
asociate aciune de droguri. Obsesii comune n TOC includ preocuprile legate de contaminarea de la murdrie,
germeni, virusuri, fluide corporale, fecale, produse chimice i materiale periculoase (n 37,8% din cazuri), riscul
de teme integritate fizic (care genereaz, de exemplu, se refer la Usi ncuie i nregistrrile de gaze) (23,6%
din cazuri), preocuprile legate de ordine i simetrie (10% din cazuri), cu corpul sau simptome fizice (7,2% din
cazuri), gndirea religioas, i blasfemiile sacrilegii (5,9% din cazuri), se refer sexuale (de exemplu, cu
intrebari despre sexualitatea lor sau pedofilia) (5,5% din cazuri), gnduri pe colectarea i acumularea de obiecte
(4,8% din cazuri) i preocuparile legate de violenta sau agresiune (4,3%). De i gndurile intruzive sunt relativ
frecvente n populaia general, o trstur psihologic le diferenia de un gnd legitim obsesiv: sentiment
excesiv de responsabilitate pentru un eveniment i / sau prevenirea negativ. Astfel, un pacient poate crede c
prin faptul c nu a efectua un control, poate fi responsabil pentru un dezastru de proporii inimaginabile. Unele
distorsiunilor cognitive comune n obsesiv (dar nu numai ei), care, combinate cu simtul excesiv de
responsabilitate, ajung genernd anxietate i compulsive comportamente, inclusiv tendina de a supraestima
pericole, idei s fie mai sensibile la ele, intoleran a de incertitudine, ambiguitate i schimbare i nevoia de

comand. Constrngeri sunt, de asemenea, foarte eterogen i poate lua multe forme. Verificarea este cel mai
comun (care apar la 28,8% din cazuri), urmat
ritualuri de curare i splare (26,5%), acte repetitive (11,1%), compulsii mentale (de exemplu,
repetarea de cuvinte sau rugciuni) (10,9%), pentru a ritual i simetrie (5,9 %) colectarea i acumularea (3,5%)
i conta (2,1%). Cnd o suferinzi TOC este evaluat, examinarea trebuie s in cont de multe aspecte ale
simptomelor sale obsesiv-compulsiv. Astfel, n legtur cu obsesiile este important s se evalueze con inutul
su, gradul de nelegere asociat cu ideea sau imaginea obsesiv (este foarte comun pentru a gsi pacienii cu
variabile grade egodistonia), frecvena apariiei acestora, declanseaza si emotiile asociate cu acestea. Multi
pacienti se simt profund ruinat de gnduri obsesive cu con inut sexual i religios, care se afl n spatele mult
timp scurs ntre debutul simptomelor lor si care solicita tratament; al ii dezvolta un chin puternic pentru
deinerea, de exemplu, gnduri obsesive unor acte de violen mpotriva unui copil neajutorat, consolidat de o
fantezie comun, care poate "pierde controlul" i comit astfel de acte "incontient". n ceea ce prive te
constrngeri, este de asemenea important s se determine coninutul acestuia, cantitatea de stres legat de
constrngere nu a evoluat, temerile legate de consecinele ncercarea de a rezista o constrngere i ceea ce
criteriile folosite pentru a nchide msuri indirecte pentru evaluarea acestor un comportament compulsiv
( criterii pot include chestiunea cu privire la suma de sapun sau servetele de hartie utilizate n cur area ritualuri
sau timpul petrecut cu usi cecuri, busteni de gaze sau switch-uri inainte de culcare). Ca i n cazul TOC pot
dezvolta, de asemenea, evitarea - de exemplu, persoanele n cauz obsesive cu curare poate evita anumite
obiecte atingerea sau pri de obiecte, cum ar fi tlpi de pantofi - este esenial pentru a evalua situa ii sau
activiti evitate i ct de mult anxietate asociate cu greu pentru a le evita. Unii pacienti dezvolta o stare sus inut
anxietate, cronica si potential dezactivarea, caracteristic TAG, mai "de baz" a tulburrilor de anxietate. TAG
este definit n continuare ca o team excesiv, difuze, greu de controlat i nsoite de o serie de somatice clinice
clasificate ca aparinnd bile comemorative
Tensiune muscular (De exemplu, tensiunea musculara si durere, si alte simptome asociate cum ar fi
oboseala) i hipervigilen (n spatele sentimentul de nelinite permanent, de ateptare pentru un eveniment
catastrofic, iritabilitate, oboseal i tulburri de somn). n trecut a inclus un al treilea nivel, simptomatic,
hiperactivitate vegetative (Inclusiv simptome, cum ar fi creterea frecvenei cardiace i respiratorii), cu toate
acestea se consider c simptomele acest domeniu au expresie mai mic n TAG
Tulburare de stres post-traumatic i imagini mentale n stri de anxietate
Imagini mentale anormal sunt foarte frecvente n tulburrile de anxietate, mai ales n tulburari de stres
posttraumatic (PTSD), pe care le vom discuta n aceast sesiune de faptul c aceast condi ie de psihiatrie
tulburri specifice ale imagini mentale sunt foarte frecvente. Prin "imagini mentale" se n elege activitatea
noastr mental de a genera reprezentri mentale lumea, care sunt "copii" sau "hri" lume mental, de multe
ori cu experien n mod similar la o percepie de orice modalitate senzorial sau o memorie sau un gnd. Mul i
autori se refer la capacitatea noastra de a genera imagini mentale ca un echivalent pentru "a vedea cum ochii
minii" sau "asculta cu urechile minii". Prin urmare, imaginile mentale se refer mai mult la informa ii
perceptive provenind din memoria dect organele de sim. PTSD este caracterizat de o constelaie de simptome
ca urmare a expunerii la unul sau mai multe evenimente traumatice luate n considerare pentru marea majoritate
a oamenilor, cum ar fi rpirea, violena sexual, rzboaie sau dezastre naturale. Simptomele includ anxietate
intensa, hiperexcitabilitate i amintiri vii de ceea ce sa ntmplat (numite flashback-uri). Simptomele
hiperexcitabilitate implica tulburri de somn, iritabilitate, accese de furie, concentrare slab i ocuri frecvente.
De obicei, persoanele cu PTSD au experiena de a se repeta evenimentul traumatic, sub forma de imagini,
rememorizaes, gnduri sau chiar percepii, precum i n vise i fenomene disociative, inclusiv
despersonalizaes i desrealizaes. n PTSD, ca i n alte tulburri de anxietate, exist evitarea situa iilor
asociate cu trauma i simptomele de afectiv "amoreal", cum ar fi scderea dobnzii, retragere emo ional,
incapacitatea de a simti emotiile si lipsa de speranta cu privire la viitor.
nelegerea fenomene psihopatologice, cum ar fi imagerias disfuncionale mentale este critic nu doar
pentru un diagnostic mai precis, dar i pentru conducerea unui tratament mai adecvat, n msura n care
imaginile patologice pot fi abordate n psihoterapie cognitiv-comportamental n acelai mod gndurilor
disfuncionale i credine . Lucrarea psihoterapeutic cu imagini pare s fie att de eficient nct, n condi ii cu
valoare sczut de imagini mentale, cum ar fi TAG, a crei reprezentri disfuncional par a fi predominant

verbal, pacienii sunt ncurajai s formeze imagini de temerile lor, mai degrab dect gndesc la ei verbal, i
acest lucru poate ajuta s ctige o perspectiv mai bun asupra probabilitii de convingerile lor ntmpla
catastrofale, care rezult n mbuntirea plngeri anxioase. n PTSD, o stare cu o cantitate considerabil de
imagini disfuncionale, declannd aceste reprezentri mentale anormale includ stimuli de mediu sau
psihologice, contient sau nu amintesc de evenimentul traumatic. De exemplu, un rs nevinovat poate fi
declanatorul pentru flashback-uri un pacient care a fost rpit i umilit de un bandit. Acest pacient poate
dezvolta chiar evitarea situaiilor care deflagrem imagini su mental disfunctionale, de exemplu, evitarea
situaiilor n care pot auzi rsete. Imagini mentale disfuncionale sunt comune n alte tulburri de anxietate. n
fobie sociala sunt imagini negative ale nsui, care sunt ntrite de anxietate. Dup cum am vzut, fobicii sociale
"se vad" mental la fel de mult mai nelinitit dect, de fapt, par la altul, ro ind este "ro ie", tremor sale sunt
considerate ca mai brut i ridicol. n TOC apar obsesiv imagini egodistnicas, i imagini compulsive folosite
pentru a "neutraliza" imagini negative.
Concluzii
Anxietatea poate fi un fenomen fiziologic sau patologic. Este subiectiv experimentat ca fiind similar cu
team, regizat de viitor i ar putea avea compui emoionale, cognitive i organice. La indivizii sanatosi este
adaptiv, cnd intensitatea i frecvena ei sunt anumite limite, a compromite funcionalitatea unui pacient, acesta
este considerat un simptom sau o boal. Profesionistii din domeniul sanatatii mentale trebuie s fie pregti i
pentru a face acest lucru difereniere, n afar de a fi capabil de a diagnostica diversele moduri n care anxietatea
patologic presupune, n plus fa de efectuarea diagnosticul diferenial al anxietii organic. Fiecare tulburare
de anxietate are caracteristicile sale cele mai frapante, dei nu simptom de anxietate este patognomonic de o
tulburare. Astfel, pacienii cu DGA sunt cronic receptiv, hipervigis, tensionate i iritabil, fobice hrni temeri
iraionale i au comportamente de evitare, pacientii TOC sufer de gnduri obsesive i ritualuri, accese de
anxietate intense invada mintea i organele de persoane cu Tulburarea de panica pe cale s-i lase imagini
mentale agorafobie i invazive i vii sunt esena suferina celor cu PTSD. Sistemul de stres, compus din mai
multe structuri centrale i periferice, activeaza o cascada de evenimente, ca rspuns la amenin rile de mediu,
precum i un modificrile organice la nivel central de acest rspuns, de obicei tradus ca sentimentele, i exist,
de asemenea, a generat gnduri i aciuni adaptate pentru cel mai bun rspuns comportamental (lupta sau fuga).
O mare parte din acest rspuns a fost studiat extensiv la animale i oameni, ceea ce a permis o mare rafinament
n nelegerea fiziopatologia tulburrilor de anxietate i, de asemenea, mbuntit capacitatea noastr de a le
nelege i a le trata. Departe de a fi o sarcin monoton, interviu, diagnostica si de a ajuta pacientii cu anxietate
poate fi o sarcin dificil i extrem de plin de satisfacii, care necesit de obicei practic constant i studiu de
neurostiintele i psihopatologie a acestor condiii att de predominante.
Bibliografia
1.
Bystritsky A, Kronemyer D. Stress and anxiety counterpart elements of the stress/ anxiety
complex. Psychiatr Clin N Am 37 (2014): 489518.
2.
2.Gentil V. Ansiedade e transtornos ansiosos. In: Gentil V, Lotufo Neto F, Bernik M.
Pnico, Fobias e Obsesses, 3 Edio, Editora da Universidade de So Paulo, So Paulo (1997): 29
53.
3.
3.Contoreggi C. Corticotropin releasing hormone and imaging, rethinking the stress axis.
Nucl Med Biol (2014). Epub ahead of print.
4.Iversen S, Kupfermann I, Kandel ER. Emotional States and Feelings. In: Kandel ER, Schwartz JH,
Jessell TM. Principles of Neural Science. 4th Edition (2000) Mc Graw-Hill USA: 982 997.
5.Kindt M. A behavioral neuroscience perspective on the aetiology and treatment of anxiety disorders.
Behav Res Ther (2014) 62: 24 36.
6.Panksepp J, Biven L. The Archeology of Mind. Neuroevolutionary origins of human emotion. WW
Norton & Company, New York, London.
7.Damasio A. Self comes to mind. New York, NY: Pantheon Books. Random House (2010).
8.Simpson HB, Janardhan Reddy YC. Obsessive-compulsive disorder for ICD-11: proposed changes to
the diagnostic guidelines and specifiers. Rev Bras Psiq (2014) 36: S3 S13.
9.World Health Organization (WHO). The ICD-10 classification of mental and behavioural disorders.
Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Geneva: WHO (1992).

10.American Psychiatric Association. Diagnostic and statistical manual of mental disorders (DSM-V),
5th Edition. Washington DC; American Psychiatric Association, 2013.
11.Davey GCL. Psychopathology and treatment of specific phobias. Psychiatry (2007) 6 (6): 247 253.
12.Spokas M, Rodebaugh TL, Heimberg RG. Cognitive biases in social phobia. Psychiatry (2007) 6 (5):
204 210.
13.Taylor S, Asmundson GJG, Wald J. Psychopathology of panic disorder. Psychiatry (2007): 6 (5): 188
192.
14.Bokor G, Anderson PD. Obsessive-compulsive disorder. J Pharm Pract (2014) 27 (2):116 130.
15.Veale D. Psychopathology of obsessive-compulsive disorder. Psychiatry (2014): 65 68.
16.Foa EB, Kozak MJ, Goodman WK et al. DSM-IV field trial: obsessive-compulsive disorder. Am J
Psychiatry (1995) 152: 90 96
17.Fischer PL. Psychopathology of generalized anxiety disorder. Psychiatry (2007) 6 (5): 171 175.
18.Klein JP, Moritz S. On the relevance of mental imagery beyond stress-related psychiatric disorders.
Front Psychiatry (2014) 3(5):77.
19.Hirsch CR, Holmes EA. Mental imagery in anxiety disorders. Psychiatry (2007) 6 (4): 161 165.