Stendhal despre iubire

"n dragoste, brbaii se expun frmntrilor tainice ale

sufletului, femeile se expun batjocurii publicului. Ele sunt
mai timide, i de altfel, opinia public conteaz mult mai
mult pentru ele, cci trebuie neaprat s fie respectat. Ele
n-au mijlocul sigur de a subjuga opinia, punndu-i o clip
viaa n pericol. Femeile sunt deci mult mai nencreztoare.
Datorit obiceiurilor vieii lor, toate frmntrile sufleteti
care formeaz vrstele de natere ale iubirii sunt la ele mai
blnde, mai timide, mai lente, mai puin hotrte; ele au
deci mai mult dispoziie spre statornicie; pesemne c le
vine i mai greu s renune la o cristalizare nceput.
Vzndu-i iubitul, femeia judec repede sau se las n voia
fericirii de a iubi, fericire din care e trezit n mod neplcut
dac el ntreprinde cel mai mic atac, cci trebuie s renune
la toate plcerile ca s se apere.
Rolul ndrgostitului e mai simplu. El privete ochii celei
pe care-o iubete i un singur zmbet poate s-l duc la
culmea fericirii, iar el caut nencetat s-l obin. Brbatul e
umilit de durata prea ndelungat a asediului; aceasta,
dimpotriv, face gloria femeii.
O femeie e n stare s iubeasc i, timp de un an ntreg, s
nu-i spun zece sau dousprezece cuvinte brbatului iubit.
Ea i noteaz n inim de cte ori l-a vzut; de dou ori s-a
dus cu el la spectacol, de dou ori l-a ntlnit la cin, el a

salutat-o de trei ori la plimbare. ntr-o sear, la un joc de

societate, el i-a srutat mna. Se poate observa c de atunci
ea nu mai ngduie, sub niciun motiv i chiar cu riscul de a
prea ciudat, s i se srute mna."