Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
MAN
Capitolul I
STAREA DE SANATATE SI CARACTERISTICILE EI IN ROMANIA
MASURAREA SI ANALIZA UNOR ASPECTE ALE SANATATII COMUNITATII
Obiective educationale:-intelegerea continutului sanatatii publice
-definirea starii de sanatate si a factorilor ce o conditioneaza
-masurarea starii de sanatate cu indicatorii obisnuiti
-aprecierea starii de sanatate si importanta unor factori asociati
*******************
Sanatatea publica , ca disciplina de invatamint, a aparut in Romania, in urma cu
aproximativ 50 ani la Bucuresti si Cluj.
Medicina sociala a aparut in tara noastra in 1942 la Bucuresti, sub aceasta denumire,
iar in tara la Cluj. Seful scolii bucurestene a fost Prof.Gh.Banu, iar la Cluj Prof.
I.Moldovan.
Scoala bucuresteana a dezvoltat aspectele teoretice, conceptuale, in timp ce scoala
clujeana a dezvoltat partea metodologica. O alta personalitate a scolii bucurestene de
medicina sociala a fost Prof.Th.Ilea.
Sanatatea publica are un continut diferit de alte discipline, prezentind ca o
particularitate obiectul de prezentare: grupul sau grupurile de persoane si nu persoana
(individul). De asemenea, vizeaza rolul factorilor sociali care influenteaza sanatatea si are
o tenta preventiva.
Altgoritmul rationamentului de diagnostic al starii de sanatate a unei colectivitati
umane este analog cu cel pe care il face medicul aflat in fata unui bolnav (de diagnostic al
starii de sanatate a unei persoane), prezentind insa citeva nuante specifice.
-control
**************
Sanatatea publica reprezinta ansamblul cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor
populatiei orientat spre mentinerea si inbunatatirea sanatatii.
Obiectul sanatatii publice: grupurile umane.
Scopul sanatatii publice este sa reduca:
-discomfortul
-boala
Medicina individuala
bolnavului
ANEXA
Model epidemiologic pentru evaluarea politicii sanitare
%
Bolile inimii
Org.sanitara
12
Stil de viata
54
Mediul
9
Biologia umana
28
Cancer
10
37
24
29
B.cerebro-vasc.
50
22
21
Accidente auto
12
69
18
Alte accidente
14
51
31
Gripa si
pneumonie
18
23
20
39
13
40
24
24
MEDIA
11
43
19
27
1974
1975
1976
MEDIA
Organizarea
asistentei
sanitare
89.8
90.9
90.7
90.6
Stil de viata
1.4
1.3
1.1
1.2
Mediul
1.6
1.6
1.5
1.5
Biologia umana
7.1
6.9
6.7
6.9
TOTAL BUGET
100
100
100
100
***
Demografia este stiinta care se ocupa cu studiul populatiei umane: nivelul, structura si
caracteristicile populatiei si de legitatile care guverneaza aceste caracteristici.
Studiul demografiei prezinta interes pentru medicina sociala deoarece:
10
***
STATICA POPULATIEI
Numarul populatiei la 1 iulie 1998:
22.502.803 locuitori
11
12
13
DINAMICA POPULATIEI
14
15
in care:
Desi nu se mentioneaza perioada de timp la care se refera indicatorul acesta este de un an,
iar numarul de locuitori este fie numarul mediu anual, fie numarul de locuitori la mijlocul
anului calendaristic, deoarece gratie miscarii demografice exista in tot cursul anului
variatii ale efectivelor.
Avantajele indicelui sunt simplitatea calculului is disponibilitatea datelor, in timp ce
dezavantajele constau in principal in dependenta fata de structura populatiei. Altfel spus,
daca dintr-o populatie efectivul persoanelor de sex feminin de virsta fertila (15-49 ani)
difera fata de o alta populatie, indicele brut de natalitaet va diferi, chiar daca in ambele
situatii se vor naste annual acelasi numar mediu de descendenti. Acest dezavantaj este
comun tuturor indicatorilor bruti si se corecteaza prin indici mai elaborati sau prin asazisa metoda de standardizare a structurilor.
Studiul evolutiei indicelui brut de natalitate demonstreaza existenta unor nivele deosebit
de ridicate (40-50o/oo) in toate tarile lumii. Aceasta reproducere foarte intensa nu a fost
capabila sa genereze si sporirea rapida a numarului populatiei, deoarece au coexistat
16
Astfel, in 1930 - 1935 nivelele depaseau 30 nascuti vii la 1000 locuitori. In anii din jurul
celui de-al doilea razboi mondial ritmul reproducerii scade datorita dezorganizarii
familiilor prin stramutari, concentrari, mobilizari, scaderii nuptialitatii si a climatului
psihologic de teama si incertitudine. De altfel, nici nu se cunosc valorile exacte ale
natalitatii din acea perioada. Dupa terminarea razboiului, reproducerea populatiei este
reluata cu o intensitate sporita, natalitatea crescand in 1949 pana la valoarea de 27.6o/oo.
Urmeaza apoi o perioada de descrestere a valorii, intrerupta in unii ani de redresari ale
indicelui. Din 1957 insa, in conditiile practicarii libere a intreruperilor chirurgicale ale
cursului sarcinii, scaderea natalitatii este mai rapida astfel incat in 1966 se inregistreaza
valoarea de 14.3 o/oo. In acel an, prin Decretul 770/1996 se interzice avortul chirurgical.
Drept consecinta a acestei masuri coercitive, in 1967 s-a inregistrat o crestere brusca a
nivelului fenomenului - 27.4 o/oo. In perioada urmatoare, in conditiile unei politici
demografice pronataliste si a mentinerii masurilor legislative amintite anterior, s-a
constatat o evolutie a fenomenului asemanatoare cu cea inregistrata in perioada 19571966, respectiv o tendinta de scadere continua, dar intr-un ritm ceva mai lent, ajunganduse in 1983 la valoarea din 1966. Ca urmare a unor noi masuri coercitive, dupa 1983
nivelul fenomenului cunoaste o usoara tendinta de crestere ajungand la valori de 16 o/oo in
1986, pentru ca in perioada 1986-1989 sa se mentina la valori relativ constante. In 1990,
ca urmare a liberalizarii avorturilor si a programului de planning familial initiat de
Ministerul Sanatatii, nivelul ratei de natalitate a scazut la 13.6 o/oo ajungand in 1992 la
11.4 o/oo si in 1998 la 10.5 o/oo.
Pe medii, natalitatea a fost constant mai ridicata in mediul rural fata de mediul urban pana
in anul 1976. Dupa 1976, se inregistreaza in mod constant valori mai crescute pentru
indicii de natalitate din mediul urban fata de cei din mediul rural.
17
In raport cu starea civila se pot calcula rate de fertilitate legitima si ilegitima care la
randul lor se pot adresa fiecarei grupe de varsta in parte.
Variatia potentialului reproductiv cu varsta, ca si masurile de planificare a numarului de
descendenti si a perioadei lor de aparitie de catre familie, fac ca indicii de fertilitate
specifica sa difere puternic de la o varsta la alta. In figura se remarca nivelul maxim care
caracterizeaza varsta de 20-24 ani si descresterea rapida pana la varsta de 45 ani.
18
19
20
21
22
8. Calendarul fertilitatii
(varsta medie la nastere)
9. Rata fecunditatii
23
24
Generatie
Descendenta finala
Global
Agricultura
Patroane
Cadre
sup.
Cadre
medii
Functionar
Muncitoare
18921910
2.29
2.83
1.94
2.00
1.70
1.93
2.33
19101914
2.44
2.93
2.01
2.41
2.07
2.18
2.51
19151919
2.57
3.02
2.27
2.53
2.18
2.27
2.72
25
19201924
2.59
2.91
2.24
2.37
2.20
2.35
2.78
19251929
2.62
2.94
2.19
2.34
2.17
2.36
2.85
MORTALITATEA
Obiective educationale:
**********
Mortalitatea reprezinta componenta negativa a miscarii naturale, fiind fenomenul
demografic al deceselor intr-o populatie data si intr-o perioada data de timp (de obicei un
an).
Evenimentul demografic al acestui fenomen este decesul.
Decesul este evenimentul disparitiei definitive a oricarui semn de viata in orice
moment dupa inregistrarea starii de nascut viu.
Importanta studiului mortalitatii rezulta din faptul ca:
26
Se observa ca tarile din estul si centrul Europei sunt caracterizate printr-un venit
national brut scazut si o speranta de viata la nastere scazuta.
27
Deci, intre mortalitatea generala exprimata prin durata medie a vietii si dezvoltarea
economico-sociala exista o relatie, in sensul ca prin cresterea venitului national brut se
inregistreaza o crestere a sperantei de viata la nastere, dar si procentul alocat pentru
sanatate din venitul national brut prezinta importanta.
Factorii care influenteaza mortalitatea exprimata prin speranta de viata la nastere
sunt:
o
o
o
o
o
o
factorii economici;
distributia venitului national;
alti factori;
structura pe grupe de varsta a populatiei;
factori ce tin de calitatea mediului;
stocul de cunostinte si tehnologii.
Experienta mondiala arata ca impactul cel mai mare asupra societatii o au educatia,
bugetul alocat pentru alimentatie, bugetul alocat pentru asistenta primara, bugetul alocat
pentru mediul ambiant.
Factorii care au limitat scaderea mortalitatii pe plan mondial.
1. Strategii de dezvoltare care nu au avut in vedere sanatatea.
28
Analiza transversala a mortalitatii, desi este mai putin exacta deoarece sunt luate in studiu
decese apartinand mai multor generatii, fiecare generatie avand factori de risc si de
protectie diferiti de alta generatie, fiind simpla, este cea mai comuna.
Indicatori utilizati in masurarea mortalitatii
29
30
o
o
o
31
32
Capitolul II
METODE EPIDEMIOLOGICE IN SANATATEA PUBLICA
Poate servi oricare din aceste trei domenii, slujind, probabil, mai mult medicina
sociala si utilizeaza metode imprumutate de la toate trei.
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
Se asteapta ca frecventa bolii (deceselor) sa fie mai mare la cei expusi la factorul de risc
decat cei neexpusi.
48
Acest model este indicat cand frecventa factorului de risc in populatie este mica.
Avantaje:
-in momentul proiectarii anchetei rezultatele nu sunt cunoscute, ele apar dupa actiunea
factorului de risc, ceea ce confera studiului un caracter calitativ crescut;
-se pot observa si masura toate efectele pe care le genereaza expunerea la un factor de
risc;
-se poate masura direct riscul bolii pentru fiecare grup.
Limite:
-de ordin logistic, legate de organizarea anchetei;
-de ordin administrativ, uneori necesitand investigatii pe populatii largi, care necesita
costuri mari;
-necesita o perioada lunga de urmarire (mai ales in cazul bolilor cronice); in acest timp
anumite persoane pot deceda din alte cauze sau se pot inregistra pierderi din alte motive
decat decesul (emigratii, non-raspuns la chemarile de control);
-nu se pot repeta pe aceleasi loturi.
TIPURI DE ANCHETA DE COHORTA
49
50
51
52
Factor
de risc
unde:
Boala
Total
a+b
c+d
Total
a+c
b+d
a+b+c+d
- riscul relativ care arata de cate ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expusi fata de
neexpusi:
53
- riscul atribuibil:
- arata cu cat este mai mare riscul la cei expusi fata de neexpusi;
-masoara excesul riscului la expusi adica paretea din risc
care se datoreaza factorului de risc. Acest lucru se poate
exprima si printr-o fractie:
- fractiunea riscului atribuita la expusi care arata cat la suta
din riscul expusilor se datoreaza factorului de risc. Se
calculeaza in anchetele de tip 1.
Forta asocierii epidemiologice se masoara cu riscul relativ.
Riscul relativ poate lua valori:
-egala cu 1: nu exista nici o asociatie intre factorul de risc si boala, pentru ca riscul este la
fel si la expusi si la neexpusi;
-mai mare decat 1: exista o asociatie intre factorul de risc si boala pentru ca riscul este
mai mare la expusi. Cu cat este mai mare decat 1 cu atat asociatia este mai puternica;
-mai mic decat 1: factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protectie, pentru ca riscul
bolii la expusi este mai mic fata de neexpusi.
Pentru ca asociatia epidemiologica dintre factorul de risc si boala sa fie dovedita, riscul
relativ trebuie sa fie mai mare decat 1 si semnificativ statistic (se aplica un test de
semnificatie statistica 2, sau se determina intervalul de incredere).
Impactul actiunii factorului de risc in populatie se masoara prin riscul atribuibil in
populatie (fractiunea atribuibila in populatie a riscului):
54
unde:
RR = riscul relativ
Risc relativ
Risc atribuibil
Concluzia
RR > 1
RA > 0
factor de risc
RR = 1
RA = 0
factor indiferent
RR < 1
RA < 0
factor de protectie
Se asteapta ca proportia expusilor in rindul cazurilor sa fie mai mare decit proportia
expusilor in rindul nonbolnavilor.
56
57
Factori de
risc
Boala
Total
a+b
c+d
59
Total
a+c
b+d
a+b+c+d
Riscul atribuibil:
60
unde:
62
63
64
Tratati cu
TOTAL
Total
DA
NU
aspirina
218
2049
2267
placebo
194
2063
2257
412
4112
4524
66
67
68
69
70
Boala
Total
Total
RP
FP
FN
RN
NB
unde:
71
Rezulta ca:
-o proba cu sensibilitate mare va determina o populatie a fals-negativilor mica, deci se
vor pierde putini bolnavi. In general, in screening si in special cind boala este grava se
prefera probe cu sensibilitate inalta;
72
P(B/P)
Valoarea predictiva negativa (valoarea predictiva a unui rezultat negativ) exprima
proportia real-negativilor in masa negativilor. Este o probabilitate conditionata: exprima
probabilitatea de a nu fi bolnav cu conditia de a fi negativ.
P(NB/N)
Valoarea predictiva a unei probe nu depinde de alegerea pragului de separare. Ea
depinde de prevalenta bolii in populatie.
Determinarea probabilitatii post-test a diagnosticului (teorema Bayes)
Relatia:
73
exprima care este probabilitatea bolii la pozitivi, sau care este sansa de a fi bolnavi.
Pr(B)= probabilitatea bolnavilor (prevalenta bolii B/n)
Sb= sensibilitatea probei
Sp= specificitatea probei
Reproductibilitatea sau consistenta unei probe este gradul de stabilitate al acesteia,
care poate fi dovedit cind o masuratoare se repeta in conditii identice (capacitatea probei
de a da rezultate asemanatoare atunci cind este aplicata in conditii asemanatoare, in
aceeasi populatie, de catre persoane diferite).
Reproductibilitatea probei nu trebuie confundata cu acuratetea (exactitatea).
Acuratetea reprezinta gradul in care masuratoarea sau estimarea bazata pe o anumita
masuratoare prezinta valoarea reala a caracteristicii masurate.
Exemplu: Folosirea unui tensiometru care a fost verificat si s-a constatat ca greseste
in plus la masurarea TA la 1000 de persoane. Proba este reproductibila pentru ca de
fiecare data face aceeasi eroare sistematica, dar nu prezinta acuratete pentru ca
masuratoarea nu are exactitatea necesara.
Pentru clinician este foarte importanta acuratetea probei, pentru epidemiolog
reproductibilitatea probei. Daca se cunoaste abaterea, o proba cu o reproductibilitate mai
mica poate fi folosita la un examen medical de masa.
Reproductibilitatea inalta a unei probe nu garanteaza si o validitate inalta. Validitatea
inalta a unei probe ofera, de regula, si o reproductibilitate inalta.
Pentru ca o proba sa fie cit mai reproductibila este necesar ca:
-proba sa fie standardizata;
-personalul sa fie antrenat;
-sa se asigure controlul.
Masurarea reproductibilitatii unei probe necesita prezentarea datelor obtinute de
catre observatori diferiti intr-un tabel de contingenta 2x2 sau r x k.
74
Rezultate
observator I
Rezultate observator II
Total
a+b
c+d
Total
a+c
b+d
unde:
76
77
Capitolul IV
PROBLEMATICA MEDICO-SOCIALA
SANATATEA FAMILIEI SI PLANIFICAREA FAMILIALA
OBIECTIVE EDUCATIONALE:
-definirea conceptului de familie si sanatate familiala
-cunoasterea principalelor caracteristici medico-sociale ale familiei
-descrierea principalelor caracteristici demografice ale familiei
-descrierea conceptului de planificare familiala
-cunoasterea principalelor probleme de sanatate legate de planificarea familiala
*******
Conform definitiei date de OMS, familia reprezinta o persoana sau un grup de
persoane care traiesc impreuna si au legaturi de singe, prin casatorie sau adoptiune.
In societatea contemporana familia continua sa reprezinte un grup biosocial foarte
important.
Din punct de vedere social, familia este putin studiata si cunoscuta, desi ridica
probleme importante pentru ca:
1.Modelul actual de culegere a datelor in sistemul de sanatate nu are in centru familia.
Datele se culeg pe persoane separate, fara unificarea lor la nivelul familiei.
2.Exista ambiguitati in ceea ce priveste termenii utilizati pentru definirea conceptului de
sanatate a familiei. Medicii vorbesc de sanatatea familiei in timp ce sociologii vorbesc de
sanatatea functiilor familiei.
Utilizarea conceptului de sanatate a familiei porneste de la faptul ca o persoana in
dezvoltarea sa somatica, psihica si sociala este puternic influentata de mediul familial.
78
79
Etapa
Evenimentul
Formarea
Casatoria
Extensia
80
Extensia completa
Contractia
Dizolvarea
Modelul simplificat al ciclului de viata, in functie de etapele vietii femeii ar fi, pentru
tarile dezvoltate:
-virsta la casatorie
22 ani
23 ani
29 ani
45 ani
46 ani
68 ani
69 ani
75 ani
81
82
8-10 pct.
-familie cu probleme
-familie cu risc
6-7 pct.
<6 pct.
4.INDICATORI ECONOMICI
Abordarea economica a sanatatii familiei prezinta interes pentru medic in masura in
care factorii economici pot sa o influenteze. Doua aspecte economice principale au facut
obiectul a numeroase studii: costul bolii pentru familie si impactul bolii asupra familiei.
83
84
85
1989
1992
1.7
0.60
1998
0.45
0.22
0.22
-prin avort
1.48
0.38
Avorturi incomplete
109819
70847
Intreruperi de sarcina
193048
691863
270930
522.5
2656.9
1141.7
26.9
23.4
20.5
MIJLOACE CONTRACEPTIVE
Contraceptivele orale
OMS a efectuat studii epidemiologice de cohorta si caz-control pentru a evidentia
posibila influenta a contraceptivelor orale asupra starii de sanatate a femeilor, respectiv
posibila asociatie epidemiologica dintre utilizarea contraceptivelor orale si cancerul de
sin.
Astfel, o serie de studii retrospective de tip caz-control au aratat ca riscul de aparitie
al cancerului de sin la persoanele care utilizeaza medroxiprogesteron este de 1,21, valoare
nesemnificativa statistic. Dar s-a ajuns la concluzia ca utilizarea medroxiprogesteronului
favorizeaza aparitia cancerului de sin la persoanele cu tumori preexistente, ceea ce
impune necesitatea unui examen clinic atent al femeii inainte de prescrierea
contraceptivului ce urmeaza a fi utilizat.
86
Total %
Sterilizare
Pilula%
intrauterin
%
Femei %
Prezervativ
%
Barbati %
Intreaga
lume
51
13
Tari putin
dezvoltate
45
15
10
Africa
14
0.5
Tari
dezvoltate
70
13
13
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
Capitolul V
SANATATE PENTRU TOTI SI INGRIJIRILE DE SANATATE
PRIMARE
OBIECTIVE EDUCATIONALE:
-descrierea componentelor ingrijirilor de sanatate primare;
-descrierea obiectivelor strategiei europene Sanatate pentru toti pina in anul
2000.
************
OMS este o organizatie specializata, infiintata in perioada 1947-1949 prin aderarea
statelor membre ale ONU. Conform statutului OMS, admiterea unui stat se face la
cererea si cu acordul celorlalte parti. Apartenenta la OMS nu este conditionata de
apartenenta la ONU. Hotaririle OMS au caracter de recomandare, deci nu este o
organizatie suprastatala care sa ia masuri, sa controleze, etc. Sprijina statele membre in
scopul promovarii sanatatii prin dobindirea cunostintelor si practicilor medicale. Intr-un
fel, este un organism international ce apara in mod obiectiv interesele celor 3 principali
actori dintr-un sistem sanitar:
1.producatorii de servicii de sanatate;
2.consumatorul (utilizatorul) acestor servicii;
3.administratia de sanatate:
-tertul platitor;
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117